Fructele de Măceş: Cum Să le Prepari AcasăMăceşele sunt incluse în categoria fructelor de pădure, deşi sunt numite de specialişi „pseudo-fructe”. Fructele sau seminţele de măceş care sunt folosite în medicina naturistă se află în interior şi se numesc achene. Pulpa este cea valorificată de medici. Fructele sunt portocalii în stare incipientă şi apoi capătă o culoare roşiată, pe măsură ce se coc deplin. Au un gust dulce-acrişor şi revitalizant.

Fructele de Măceş sunt fructe sălbatice, dar extrem de mult valorificate ca şi medicamente, încă din antichitate. Grecii şi romanii, indienii şi chinezii au fost printre primii utilizatori ai măceşelor. Astăzi ele sunt elogiate ca fructe miraculoase. Conţin o cantitate mare de Vitamina C, drept care sunt ideale în avitaminoză, convalescenţă, malnutriţie, infecţii grave sau reumatism.

Preparate din Măceşe Măceşele sunt procesate în diferite moduri, pentru producerea de ceaiuri medicinale, siropuri, decocturi sau pulbere. Se foloseşte din ea rădăcina, fructele şi chiar florile. Să vedem mai îndeaproape câteva reţete naturiste.

Pulberea de măceşe – se prepară prin măcinarea fructelor prin râşniţa de cafea. Seminţele vor rămâne întregi. Se separă de seminţe folosind o sită deasă. Se depozitează în recipiente închise la culoare, în locuri întunecoase şi reci. Se lasă acolo vreme de 15 zile. Pulberea se administrează intern, de 4 ori pe zi, câte o linguriţă rasă pe stomacul gol. Păstraţi seminţele pentru un alt preparat, vezi mai jos. Ceaiul de Măceşe – se prepară prin opărirea fructelor sau prin fierberea lor timp de 10-15 minute. Însă fierberea distruge principiile active ale măceşelor. De aceea recomandăm infuzia.

Infuzia de Măceşe – este mult mai folositoare deoarece fructele îşi păstrează conţinutul de vitamine. Se prepară din 3-6 linguri de pulbere de măceşe (fără sâmburi) şi un sfert de litru de apă. Se pun la macerat timp de 8-10 ore, după care se filtrează lichidul. Planta rămasă se pune din nou la fiert într-un sfert de litru de apă timp de 2 minute. După ce se răceşte, se amestecă cele două extracte combinate şi se administrează pe parcursul întregii zile. Se recomandă folosirea unei strecurători de plastic sau tifon.

Decoctul de sîmburi de măceşe – se prepară dintr-un sfert de litru de apă şi 2 linguri rase de seminţe de măceşe. Se pun la macerat 8-10 ore, după care se strecoară lichidul. Atenţie mare la perişorii de pe sâmburi. Aceştia pot provoca iritaţii la nivel respirator şi digestiv. Încercaţi să filtraţi fără perişori. Planta rămasă după fierbere se pune din nou la fiert, urmând acelaşi

procedu ca prima dată. Se filtrează al doilea extract şi se amestecă. Conţinutul obţinut se poate folosi pe parcursul unei zile. Se face o cură de 14 zile cel mult, cu 14 zile pauză.

Siropul de măceşe – se prepară din 200 g de pulbere de pulpă de măceşe fără seminţe şi 800 ml de apă clocotită. Se macerează 12 ore, după care se adaugă 500 g de zahăr brun. Preparatul se amestecă la foc mic, fără să dea în clocot. Se depozitează în borcane mici şi se sterilizează la cuptor timp de 40 de minute. Se lasă la răcit la temperatura camerei. Se iau 4-6 linguri pe zi.