macarale şi palancuri

8/15/2019 Macarale şi palancuri

1/78

Macarale de bordDescrierea instalaţiei

Cranicul-instalaţie de manipulare a mărfurilor la bord, aapărut din eforturile de a reduce durata de staţionare a naveisub operaţiuni in porturile de escală.

Consolidarea macaralei pe poziţia de montaj, se face cuajutorul unui pivot cilindric care pleacă de la nivelul punţiisuperioare până la puntea imediat următoare, inferioară.Coloana, postamentul şi pivotul asigură macaralei principala

bază de rezistenţă şi stabilitate.

Părţi componente :- pivot cilindric, coloană, postament piese de

rezistenţă!- braţul cranicului "fleşă#!

- roată dinţată plus un mecanism de rotire cu roatădinţată care asigură rotirea cranicului $n planorizontal!

- vinci de sarcină şi vinci de balansină!- post de conducere

Coloana - rol de suport

- este prevăzută la partea superioară cu raiurile palancului de sarcină şi de balansină.%alansina şi palancul de sarcină sunt deservite de vinciuri

proprii, instalate pe macara şi care asigură efectuarea celor două mişcări, pe verticală şi orizontală, ale braţului, liber saucu coţada de marfă.

&


2/78

Cea de-a treia mişcare, rotirea macaralei, se asigură prin: -mecanismul special de rotire, -roata dinţată, montată solidar pe postamentul fi' şi

rezistent la rotaţie,- roata pinion alergătoare şi motorul.Postul de conducere al macaralei trebuie să asigure o

bună vizibilitate.

Variante de instalare la bord a cranicelor

(n raport de tipul navei, caracteristicile şi dimensiunilegurilor de magazie, variantele de instalare la bord a cranicelor sunt:

- macarale de bord fi'e, instalate $n plan diametral!- macarale de bord fi'e, instalate in borduri!- macarale de bord mobile $n plan longitudinal!- macarale de bord mobile $n plan transversal!

)


3/78

Echipamentul tip al macaralei de punte

1 – coloneta macara; 2 – construcţie portanta macara; 3 – lagăr coroana-pinioane; 4 – cabina operator; – braţmacara; ! – lagăr braţ; " – hidrocilindru deschiderebraţ; # – cablu ridicare; $ – rola %ncastrata braţ; 1& –

rola %ncastrata coloneta;11 – ridicare; 12 – man'on capăt cablu; 13 – cheitachela(; 14 – )*rte(;1 – +a terminala; 1! – c*rlig

*


4/78

,ranicele instalate %n planul diametral al navei augreutate mai mică şi cost mai redus. +u dezavantajul căasigurarea bătăii necesare pentru bord impune un braţ lung.

nstalarea macaralelor $n borduri acoperă $n mai bună măsurădezavantajul de mai sus, dar duce la mărirea număruluicranicelor, creşterea costurilor, reducerea suprafeţei libere pentru mărfuri pe punte, cât şi a coeficientului de e'ploatare ainstalaţiei. istemul se utilizează numai la navele maricomerciale, la care prima variantă nu asigură bătaia.

,ranicele mobile %n plan longitudinal prezintă mariavantaje, deoarece asigură o +onă uniormă de operare de-alungul navei a cărei lăţime este determinată de lungimea braţului macaralei.

,ranicele mobile %n plan trans)ersal. instalate $ntregurile de magazii, permit reducerea lungimii braţuluiacestora ,scurtarea braţelor 'i mic'orarea greutăţiiinstalaţiei. Poate opera la ambele magazii $ntre care seinstalează.


5/78

/ipuri de cranice na)ale

,aracteristici de e0ploatare

Viteza de deplasare a coţadei de marfă cu o macara de bord este apro'imativ de două ori mai mare decât $n cazul bigii, la capacitatea ma'imă de ridicare. c/imbarea ung/iuluide $nclinare şi a bătăii se poate face cu o viteză de )0-*0metri1minut iar viteza de rotaţie este de &-&,2 rotaţii1minut,depăşind net posibilităţile te/nice ale bigilor.

Capacitatea de ridicare a macaralelor de bord se $nscrie

$n limitele bigilor uşoare, deci &-&0 tone forţă. 3a macarale,coloana fiind mică, poziţia balansinei nu admite lungirea pesteanumite limite a braţului şi mai ales nu poate asigurarezistenţa la solicitările greutăţilor mai mari "e'emplu:capacitate de ridicare *-2 tone, * tone la ung/i minim faţă deorizontală şi 2 tone la ung/i ma'im faţă de orizontală#.

2


6/78

Suprafaţa de deservire a macaralei este zona circulară curaza egală cu braţul cranicului.

)anta(ele cranicelor faţă de bigi sunt:

- posibilităţi superioare de intervenţie directă pe osuprafaţă mai mare şi cu o precizie mai mare a manevrei!

- productivitate mare, $n special la cele cu capacitate marede ridicare şi $n cazul gurilor de magazii de dimensiunimari!

- posibilitatea efectuării simultane a mişcărilor de coborâre"ridicare#, rotire şi basculare!- câmp de vedere larg $n lipsa coloanei $nalte şi a

manevrelor fi'e şi curente au'iliare!- posibilitatea de a lucra cu graiferul la operarea mărfurilor

$n vrac!

De+a)anta(e importante, cum ar fi:

- capacitate de ridicare limitată şi redusă!- greutate mare $n raport cu capacitatea de ridicare!- cost iniţial mare!- limita posibilităţilor de lucru la ung/iuri de $nclinare a

navei de 2 4 5 grade!- sensibilitate mare a braţului!

- necesită operator cu calificare!

6


7/78

Macarale 'i palancuri7oate mecanismele şi dispozitivele au'iliare folosite $n

marină pentru efectuarea unor lucrări cu parâme intră $n

categoria macarale, palancuri şi accesorii.

e utilizează la efectuarea oricăror lucrări cu parâme:ridicare greutăţilor, legarea navei, urcarea şi coborârea bărcilor, manevra velelor, manevra pavilioanelor,unt necesare şi o serie de dispozitive au'iliare pentru fi'areacapetelor unor parâme, pentru sc/imbarea direcţiei de

acţionare a unei parâme, pentru multiplicarea forţei detracţiune.Macarale

8acaralele sunt mecanisme simple, de genul scripeţilor.e folosesc $n marină pentru ridicarea unor greutăţi sau pentrusc/imbarea direcţiei de tracţiune a unei parâme.

ndiferent de materialul din care este construită o macara,este alcătuită din trei părţi principale:

- corpul macaralei- raiul- sbirul

Corpul macaralei este format din două plăci lateraleovale, numite feţe şi două piese de lemn, numite tocuri,

$nc/izând căpăţâna sus şi jos. Căpăţâna astfel formată are $ninterior locaşul pentru rai.

Raiul este o rolă care se $nvârte liber $n jurul unui a'"osie#. Pe suprafaţa periferică a raiului este practicat un canal,numit şanţul raiului, care permite aşezarea unei parâme daanumită grosime şi rularea ei fără alunecare.

9


8/78

Sbirul este o piesă de susţinere a macaralei. l poate fimetalic sau din parâmă vegetală, e'terior sau interior şi setermină cu o rodanţă, un oc/i, o c/eie sau un cârlig.

Macarale

– de lemn dubla cu +bir interior metalic secţiune 1 – cheie; 2 – bulon; 3 – +bir interior;4 – capatana; – rai; ! – bu+a; " – osie; # – degetar; $ – ata; 1& – cheiţa;11 – splint; 12 – cap; 13 – tocuri; 14 – cui de arama; 1 – gat; 1! – perete; 1" – tăietura; 1# – coada;5 – de lemn simplu cu +bir de c*nepa dublu 1 – rodanţa; 2 – legătura; 3 – +bir dublu;, – metalica simpla 1 – sarcina de %ncărcare; 2 – sarcinade lucru; 3 – cheie; 4 – ata; – rai;D – de biga;E – cu tachet 1 – +bir; 2 – tachet; 3 – oarecă;

5


9/78

,onstrucţia macaralelor

8acaralele se construiesc din lemn sau din metal. Cel

mai bun lemn pentru confecţionarea corpului macaralelor estelemnul de ulm. ;aiul se prelucrează din lemn foarte tare, te


10/78

=imensiunile unei macarale trebuie, mai bine zis, suntdeterminate de grosimea curentului care trece prin ea:

- lungimea feţei unei macarale trebuie să fie de trei ori

circumferinţa curentului!- diametrul raiului unei macarale trebuie să fie de două oricircumferinţa curentului.

'emplu: pentru un curent din parâmă vegetală cucircumferinţa de 92 mm este

necesară o macara cu lungimea feţei de ))2 mm şi

cu un rai cudiametrul de &20 mm.

=upă forma căpăţâni, macaralele se clasifică $n: macarale pălărie, macarale vioară, macarale cu sart simplu şi dublu, pastici. =intre toate acestea, cea mai importantă este pastica.+ceasta este o macara cu una din feţe mobilă, pentru a permiteintroducerea $n rai a dublinului unei parâme. Pasticile au$ntotdeauna un cârlig cu ţâţână, ceea ce le permite să serotească şi a lua orice orientare, pentru a călăuzi curentul pedirecţia dorită. Pasticile se folosesc $ntotdeauna când estenecesar a se sc/imba direcţia de tracţiune, a unei parâme aflatedeja $n acţiune.

6alancuri

Palancurile sunt dispozitive alcătuite din una sau maimulte macarale cu câte un rai sau mai multe raiuri prin caretrece o parâmă denumită curent şi care sunt destinate pentrumultiplicarea forţei sau modificarea direcţiei de acţionare aacestora. Pentru a uşura ridicarea greutăţilor, se distribuie forţa pe mai mulţi curenţi.

&0


11/78

,lasiicarea palancurilor

Palancurile se pot clasifica după numărul şi poziţia

macaralelor fi'e sau mobile, $n următoarele principalecategorii:- mandar simplu- macara alunecătoare- mandar dublu- palanc simplu- palanc dublu

- caliorna Mandarul simplu 4 format dintr-o singură macara fi'ă

prin care alunecă un curent, folosit pentru sc/imbarea direcţieide tracţiune şi pentru ridicarea obiectelor uşoare.

Macara alunecătoare 4 formată dintr-o macara simplăcare alunecă pe un curent. ste folosită de regulă pentrudublarea forţei de tracţiune a unei fungi.

Mandarul dublu 4 format din două macarale, dintre careuna fi'ă şi una mobilă şi un curent care are un capăt fi' şicelălalt trăgător. ste folosit pentru ridicarea obiectelor "nu prea grele# şi sc/imbarea direcţiei.

Palanc simplu 4 format din două macarale, una simplă,alta dublă şi un curent care are capătul fi'at de macarauasimplă "inferioară#.

Palanc dublu 4 format din două macarale duble, una fi'ăşi una mobilă şi un curent care are un capăt fi'at la macarauasuperioară şi celălalt capăt este trăgător. ste folosit pentruridicarea greutăţilor, efectuarea manevrelor curente, lainstalaţiile cu grui pentru ridicarea bărcilor şi scărilor, etc.

Caliorna 4 un palanc format din două macarale triple"sau una triplă sau una dublă#, din care una fi'ă şi alta mobilă.

Curentul caliornei are un capăt fi'at la macaraua inferioară

&&


12/78

"dacă ambele sunt triple# şi al doilea capăt este trăgător.?olosit ca părţi componente $n instalaţiile de ridicare ale navei"bigi, gruie, etc#.

Palancurile mecanice 4 sau diferenţiale, sunt dispozitivede ridicat care se folosesc la bord, $n special $ncompartimentul maşini, când se e'ecută lucrări la agregate şiinstalaţii. Palancurile mecanice au calitatea că nu se fi'eazăatunci când se lasă trăgătorul liber, greutatea rămânând la$nălţimea la care a fost ridicată. le sunt alcătuite din lanţurisimple şi macarale metalice cu roţi dinţate sau cu şurub fără

sfârşit şi clinc/et cu arc. ?ac economie de forţă de tracţiune şi pot fi folosite $n locuri foarte $nguste, $ncăperi foarte puţinspaţioase.

,ondiţii de echilibru ale palancurilor

Macaralele fixe sunt cele care au sbirul sau cârligul legatla punct fi'. le contribuie la sc/imbarea direcţiei curentuluifără să modifice forţa de tracţiune.

@ macara fixă este $n ec/ilibru atunci când greutatea P,legată la un capăt al curentului este egală cu forţa ?, aplicată lacapătul trăgător:

P ?

Când sistemul este $n mişcare, curentul de o parte şi dealta a macaralei are aceeaşi viteză de deplasare:

A? AP

Macaralele mobile sunt cele care au un capăt alcurentului "care trece prin raiul macaralei# fi', iar celălalt

&)


13/78

capăt trăgător. 8acaraua se poate deplasa cu totul ridicândgreutatea pe care o agaţă de cârlig sau la sbir.

+stfel, macaraua mobilă "şi totodată cu ea greutatea P

agăţată de cârlig# este susţinută de doi curenţi "capătul fi' şicapătul trăgător#, fiecare din ei suportând $n mod egalgreutatea P. deci, $n poziţia de ec/ilibru, forţa aplicată pecapătul trăgător ? va fi egală cu jumătate din greutatea P. $nsc/imb, viteza curentului va fi de două ori mai mare decâtviteza de ridicare a greutăţii:

? B P1) A? )AP

(n cazul palancurilor, macaraua mobilă este susţinută denD curenţi care trec prin raiurile sale "macaraua dublă sautriplă#. ?iecare curent participă $n mod egal la susţinereagreutăţii P. deci, fiecare va suporta o greutate egală cu P1n.+ceasta $nseamnă că şi capătul trăgător va suporta o greutate.=eci condiţia de ec/ilibru a palancului este:

? P1n

unde:

? 4 forţa cu care se acţioneazăP 4 greutatea agăţată de cârligul palancului

n 4 numărul de curenţi ai macaralei mobile

;aportul dintre viteza curentului şi viteza de ridicare amacaralei este:

A? nAP

&*


14/78

(n concluzie, macaraua mobilă a palancurilor determinăun câştig de forţă, căreia $i corespunde o pierdere de viteză.

Palancurile pot fi folosite şi $n serie, $n acest caz, se

foloseşte capacitatea de multiplicare a două macarale mobile,cu mD, respectiv nD braţe "curenţi# de susţinere. (n acest caz,forţa necesară pentru ridicarea greutăţii P va fi:

? P1mn

iar viteza de deplasare a curentului trăgător va fi:

A? mnAP,alculul mandarelor 'i palancurilor

;idicarea şi manevrarea greutăţilor la bord se e'ecută curespectarea normelor de protecţie a muncii, pentru a evitaorice accident posibil. (n cazul folosirii palancurilor, parâmeleutilizate drept curenţi, trebuie să aibă dimensiunicorespunzătoare raiurilor. Pentru manevrarea greutăţilor,trebuie să cunoaştem cu e'actitate:

- ce greutate poate ridica un anumit mandar, palanc saucaliornă

- cu ce forţă poate fi acţionat

(n calculul forţei necesare unui palanc, pentru acţionarea

lui, se ia $n considerare rezistenţa opusă parâmei datorităfrecării şi rigidităţii ei. a reprezintă de regulă &0E dinrezistenţa total opusă de greutatea ce se manevrează.

Aalorile căutate se obţin folosind una din formulele:

- pentru cazul când curentul trăgător iese din macaraua fi'ă:

&


15/78

? "& F 0,&n#P 1 n

- pentru cazul când curentul trăgător iese din macarauamobilă:

? "& F 0,&n#P 1 n F &

unde:

? 4 forţa necesară la capătul trăgător P 4 greutatea corpuluin 4 numărul raiurilor din palanc

?orţa ? reprezintă forţa ma'imă la care trebuie să reziste parâma. =eterminarea circumferinţei curentului capabil săreziste la forţa calculată se ia din tabele.

=acă, având palancul, cunoscând sarcina de siguranţă acurentului ? de circumferinţă dată se care greutatea ma'imă cese poate ridica, folosim una din formulele:

P n ' ? 1 & F 0,&n sau ? "n F ? 1 & F0,&n

$n funcţie de locul pe unde iese curentul trăgător.

(n activitatea practică, este necesar de reţinut că prinfolosirea mandarelor şi palancurilor de diferite tipuri, se obţinuna din următoarele situaţii de amplificare a forţei:

- mandar simplu 4 sc/imbă doar direcţia- mandar dublu 4 măreşte de două ori

- palanc simplu 4 măreşte de trei sau patru ori

&2


16/78

- palanc dublu 4 măreşte de patru sau cinci ori- caliorna 4 măreşte de cinci sau şase ori

Pentru calculul tensiunilor pe curenţii palancurilor sefoloseşte una din formulele:

? G F nCf 1 m sau ? G"& F n12H.&0# 1 m

unde:

? 4 forţa de tracţiune pe capătul trăgător sau tensiunea pefiecare curent al palanculuiCf 4 coeficient de frecare Cf G " &12 H.. &1&0#n 4 numărul total al raiurilor macaralelor palanculuim 4 numărul curenţilor care leagă $ntre ele macaralele palancului

Pentru cabluri metalice se folosesc formulele:

; r )C) 1 6)2

unde:

; r 4 rezistenţa la rupere

C 4 circumferinţa parâmei $n mm

; ; r 1 C

unde:

; 4 rezistenţa de siguranţă

C 4 coeficient de siguranţă

&6


17/78

,arlige

– simplu; 5 – 7obinson; , – 6ett; D – cu carabiniera; E – cu titina; 8 – de balenier;9 – de %ncărcare; : – de lanţ; – de pluta de sal)are; < – de pa)ilion; = – de rechini;> – de remorca de distrugător; M – de remorca deremorcher; ? – de scota;@-7 – de siguranţa; A-A – de tra)ersiera; / – de undita; / – de )elar; B – dublu;V – oarecă; C – de para)an

&9


18/78

5.2. INSTALAŢIA DE ANCORARE

Instalaţia de ancorare constă din totalitatea echipamentelor şi dispozitivelor destinate atât pentru fixarea şi depozitarea ancorelor la bord, cât şi pentrumanevrarea ancorelor – fundarisire, virare. Orice navă trebuie înzestrată în modobliatoriu cu o instalaţie de ancora! dispusă de reulă la prova, pe teuă, formatădin următoarele părţi componente"

- ancore- lanţuri- echipamente pentru ancora!- mecanisme de fundarisire şi de virare

Instalaţia trebuie sa îndeplinească anumite cerinţe, cum ar fi"- să asiure manevrarea ancorelor fără nici un fel de dificultate- să permită fundarisirea şi virarea ancorelor la momentul dorit

- să permită abandonarea ancorelor şi lanţului în caz de nevoie- să realizeze o fixare siură a capătului lanţului la bord

5.2.1. Ancore

ANCORA – este o piesă de oţel forjat sau turnat, cu o formă specifică, cubraţele capabile să se înfigă în fundul mării şi să menţină nava pe loc .

#ipurile de ancore folosite în prezent la bordul navelor pot fi împărţite în douăcateorii"

- ancore cu braţe fixe- ancore cu braţe mobile

$iecare din aceste tipuri de ancore poate fi împărţit după criteriul existenţeitraversei în"

- ancore cu traversă- ancore fără traversă

%in punct de vedere al rolului pe care îl au la bord, ancorele se pot împărţi în"- ancore principale &dispuse întotdeauna la prova'-

ancore secundare &dispuse la pupa'

5.2.1.1. Ancore cu braţe fixe

%in cateoria ancorelor cu braţe fixe, în prezent se mai întrebuinţează oancoră cu traversă denumită ancoră tip ( Amiralitate). *ceastă ancoră poate fi întâlnită la navele cu vele, la navele fluviale, la şalupe şi ambarcaţiuni sau ca ancorotla navele mari.

*ncora tip ( Amiralitate) este o ancoră tipică cu traversă şi se compune dinurmătoarele elemente"

- fusul- braţele

&5


19/78


20/78

- contrabratele- diamantul- buloanele &şuruburile' de împreunare a fusului cu diamantul

0pre deosebire de ancorele cu braţe fixe, la ancorele de tip (2all), braţele se

pot rabate intr/o parte si alta a fusului oscilând cu un unhi de aproximativ 34rade.Modul de funcţionare al acestui tip de ancora este determinat de posibilitatea

de oscilaţie a braţelor.După fundarisire, ancora cade pe fund lu"nd o poziţie orizontala! #n momentul

c"nd lanţul începe sa se întindă, trage de inelul ancorei ridic"nd uşor fusul, care semişca in articulaţia de fi$are in diamant, astfel ca braţele raman in plan orizontal . Ancora este tarata pe fund in aceasta poziţie pana c"nd contrabratele înt"mpina orezistenta la înt"lnirea primei denivelări! Din acest moment, asupra ancorei actioneaza doua forte%

- una este tracţiunea lanţului care tinde sa tragă ancora după el&

- a doua este rezistenta opusa de sol care tinde sa mentina contrabratul in jos&

fectul acţiunii acestor doua forte provoacă deschiderea braţelor pana launhiul maxim de 34 rade si atunci hearele se înfi in solul fundului.

Avantajul principal al acestui tip de ancora îl constituie faptul ca este foartecomoda la manevra fixându/se foarte simplu la post. a fundarisire sau la virare seexclude posibilitatea încolăcirii lanţului pe fus sau pe braţe.

Dezavantajul principal al ancorei tip (Hall ) consta in faptul ca după fundarisiretrebuie tarata pe fund pana se (aata) si (musca) solul.

5.2.1.. Ancore !e cor" #ort

*ncorele de corp mort sunt ancore destinate pentru fixarea navelor far sau aaltor instalaţii plutitoare. *ceste ancore se folosesc pentru a fixa solid si pe timp îndelunat diferite mi!loace plutitoare.

1el mai frecvent sunt folosite trei tipuri de ancora de corp mort si anume"- ancora de corp mort tip (*miralitate) cu un sinur braţ si cu traversa fixa- ancora ciuperca- ancora şurub

)0


21/78

Ti"uri !e ancore

1 $ A#iralitate

2 $ %ri#iti&a !ele#n cu bolo&ani $ Ro#ana ' $ (i)in*a 5 $ Co#una + $ ,al!t - $ all / $ Dunn 0 $ arrel

1 $ In*lefiel!

1134ruon3ein12 $ A#iralitate faratra&era1 $ A#iralitate faratra&era1' $ atroo&15 $ A#iralitate !eub#arin1+ $ T67ac)1- $ %o8ell1/ $ R6n&aart

10 $ Trot#an

2 $ Nort9ill21 $ :etne622 $ Danfort92 $ Cu "atru braţe2' $ Calota25 $ Cu un braţ ti"&ec9i2+ $ ;urub2- $ ,loc


22/78

5.2.2. Lanţuri

5.2.2.1. Decrierea lanţurilor

'anţurile de ancora sunt destinate pentru asiurarea leăturii dintre ancora sinava. le sunt confecţionate din inele metalice de forma unei elipse numite (zale).5alele pot fi cu pod sau fara pod. Podul (denumit si punte) este o traversa metalicadispusa la mi!locul zalei impartind zaua in doua parti eale. -odul are rolul de a nupermite alunirea zalei la tracţiune, mărind in acest fel rezistenta lanţului cu 678.

))


23/78

o!ele !e 7ale !e lanţ !e ancora

'anţul unei ancore se caracterizează prin calibru si prin lunime.*alibrul lanţului de ancora este diametrul unei zale măsurat in dreptul punţii

sau la mi!locul zalei daca lanţul este format din zale fara pod. 1alibrul se exprima inmilimetrii.

unimea lanţului este impartita in chei de lanţ, o cheie de lanţ avândlunimea de 64 metri.

-rima cheie este fixata de ancora cu o cheie cu vârte!.

1heile de lanţ sunt unite printr/o za de împreunare, mai solida si cuposibilitatea desfacerii, numita cheie 9enter.

)*


24/78

5.2.2.2. arcarea lanţurilor !e ancora

anţurile de ancora au un marca! din fabricaţie prin care se indica marcafabricii, anul fabricaţiei, diametrul lanţului. %in punct de vedere marinăresc,interesează marca!ul care se face la bord pentru a permite cunoaşterea in orice

moment a lunimii de lanţ aflata la apa.-entru ca lunimea lanţului de ancora care este lăsat la apa sa poată fi

complet cunoscuta, este necesara dimensionarea lanţului. *cesta este impartit inchei de lanţ, care au fiecare o lunime de 64 metri.

%elimitarea cheilor de lanţ se face cu a!utorul unor marca!e, in felul următor"- după fiecare cheie apare o za mai roasa care este za de împreunare.

*cesta za este piturata in roşu si corespunzător numărului cheii de lanţ sepiturează in alb de o parte si alta a zalei de împreunare o za cu un inel detabla.

*stfel, la prima cheie vom avea piturate zaua de împreunare cu roşu si de oparte si de alta a acesteia o za alba si un inel de tabla, la doua cheie, zaua de împreunare roşie si cate doua zale de o parte si de alta, pe fiecare un inel de tabla,etc.

In eneral, o nava are intre : chei de lanţ la babord, echivalentul a 677 metri si; chei de lanţ la tribord, echivalentul a 664 metri.

5.2.2.. Intretinerea lanţurilor

In timpul exploatării, lanţul ancorei trebuie verificat sistematic pentru a existasiuranţa ca zalele nu sunt crăpate si podurile nu sunt slăbite. anţul de ancora nutrebuie folosit daca se constata zale crăpate sau vreun pod slăbit.

chipamentul pentru ancora! constituie partea componenta a instalaţiei deancorare care este destinata pentru fixarea, depozitarea si manevrarea ancorelor silanţului la bordul navei.

chipamentul pentru ancora! este alcătuit din"- nari- stope- boturi- postamentul ancorei- puţul lanţului

5.2..1. Narile

+arile sunt piese din fonta sau din hotel turnat având o forma tubulara cusecţiune circulara sau ovala si terminate la capete cu cate o întăritura, una care se

fixează in borda! si alta in punte.

)


25/78

=arile sunt dispuse in ambele borduri in aşa fel încât sa permită trecerealibera a lanţului si punerea la post a ancorelor fara traversa.

=arile sunt astfel construite încât sa permită ancorei sa liseze uşor imediat celanţul a fost eliberat, iar lanţul sa treacă fara efort.

5.2..2. Sto"ele i boturile-entru fiecare lanţ sau cablu de ancora sunt prevăzute la bordul navei cate o

stopa de punte care asiura la post sau fixează si opreşte mişcarea lanţului pe timpulmanevrei de ancorare sau pe timpul lucrărilor la lanţ.

0topele de punte sunt dispuse pe traiectoria lanţului de ancora, intre vinci siancora &nara'.

%upă felul construcţiei exista doua tipuri principale de stope"- stope cu călcai, acţionate cu o pârhie- stope cu şurub, acţionate cu a!utorul unui ax filetat

Sto"a cu c?lcai

Sto"a cu lanţ

1 $ oc9i in "unte@ 2 $ ar#a@ $ lanţ@ ' $ "alanc

)2


26/78

-entru mărirea siuranţei ancora!ului si evitarea ca între efortul cu care traelanţul ancorei sa se aplice in stopa, se boteaza lanţurile ancorelor cu a!utorul unor boturi confecţionate din lanţ sau din parâma.

%e reula, botul este format dintr/o bucata de lanţ cu 4/> zale, fixata cu uncapăt la un ochet sau o placa metalica in punte iar in celalalt capăt se termina cu un

cioc de papaal sau o heara de drac, care se fixează de lanţul ancorei si îlblochează.

5.2... %ota#entul ancorei

In timpul marşului ancorele sunt fixate la post, pe postament sau suspendate.-ostamentul ancorelor de tip 2all se afla dispus in borda!, la capătul din prova

al navei.-ostamentul ancorelor tip *miralitate este dispus pe punte si constituie o

întăritura a punţii pe care ancora se fixează la post in poziţie orizontala si seamarează. -unerea la post a ancorelor tip *miralitate se face cu a!utorul unui ruirotativ, numit grui de capon, destinat ridicării ancorei ieşite la suprafaţa, pestebalustrada si instalarea la post pe punte.

5.2..'. %uţul lanţului

Este constituit din doua compartimente aflate sub teuga navei si unde sedepozitează lanţul ancorei când nu este folosit.

1apătul lanţului se prinde la partea superioara a puţului cu un cioc de papaal,folosit pentru detaşarea completa a lanţului in caz fortuit.

*ccesul in puţul lanţului se realizează prin forepea?.

5.2.'. ecani#e !e fun!ariire i &irare

-entru fundarisirea si virarea ancorelor principale, navele sunt prevăzute cumecanisme de lansare si virare instalate pe punte la prova si care pot fi cu ax derotire vertical – cabestan si cu ax de rotire orizontal – vinciuri . *ceste mecanisme demanevra pot fi manuale sau mecanice.

1abestanul – este un mecanism de forţa, care pe lână virarea lanţuluiancorei este destinat si la întinderea parâmelor de manevra.

l este format dintr/un tambur care se roteşte in !urul unui ax vertical. apartea superioara a tamburului sunt prevăzute 4/> locaşuri prismatice in care seintroduc nişte bare de lemn denumite (manele), cu a!utorul cărora se pune in mişcarecabestanul atunci când se lucrează manual. a baza tamburului exista una sau douapiese mobile cu rol de opritor, care se numesc castaniete. *cestea permit rotireatamburului fie intr/un sens, fie in ambele sensuri, in funcţie de poziţia in care suntaşezate.

#oate cabestanele care sunt destinate pentru virarea ancorelor au in plus opiesa speciala, o coroana cu santuri de forma zalelor de lanţ, care se numeştebarbotina. anţul ancorei se anrenează perfect in locaşurile barbotinei, astfel ca, in

final lanţul se mişca in sensul in care se invarteste barbotina. Orice cabestan estedotat cu frâna sau stea de cuplare, cu a!utorul căreia se anrenează sau se

)6


27/78

eliberează barbotina. 1abestanele acţionate mecanic sau hidraulic sunt întotdeaunadublate de posibilitatea acţionarii manuale.

@inciul – este un mecanism de forţa cu aceiaşi destinaţie ca si cabestanul, cusinura deosebire ca din construcţie este prevăzut cu tamburi si barbotine care se

rotesc in !urul unui ax orizontal.

Cabetanul

A $ !in ecolul (IIB 1 $ "?l?rie@ 2 $ feratruica@ $ cabetan "e co&erta@ ' $ clo"ot@ 5 $ cabetan ub co&erta@ + $ tac9et

, $ "entru lanţ i "ar#eB 1 $ clo"ot@ 2 $ #aina cabetanului@ $ tac9et@ ' $ lanţul ancorei@ 5 $ tea !e co#an!a a #ainii cabetanului@

+ $ teaua frnei@ - $ barbotinC $ "entru "ar#eB 1 $ #anela@ 2 $ cret?tura@ $ cin*?toare@

' $ feratruica@ 5 $ "?l?rie@ + $ coroana@ - $ barbotin@/ $ cataneta@ 0 $ tac9et #obil

Ti"uri !e &inciuri !e ancora

5.2.5. uncţionarea intalaţiei !e ancorare

5.2.5.1. un!ariirea ancorei

-e navele mari, instalaţia de ancorare se afla in ri!a sefului de echipa!.


28/78

- sa verifice funcţionarea acestuia fara sarcina- sa verifice daca functioneaza unerea- sa verifice funcţionarea cuplării si decuplării barbotinei

%esfasurarea operaţiunii de ancorare se desfasoara după următorii paşi"

- nava este stopata- la comanda ($A=%*) se slabeste frâna vinciului iar ancora pleacă datoritareutatii

- cu a!utorul motorului nava se deplasează puţin înapoi, ancora se taraste pefundul apei pana se fixează

- se da drumul la lanţ cat este nevoie &de trei ori adâncimea apei', lanţul se întinde pe fund

- se strâne frâna, se fixează lanţul cu stopa, se pune botul sau heara dedrac, dar in eneral se lasă fara pentru o eventuala manevra a lanţului.

a aleerea locului de ancora! trebuie avut întotdeauna in vedere asiurarea

spaţiului de siguranţa – reprezentând lunimea navei B lunimea lanţului din apa Bfactor de siuranţa de cel puţin 6 cabluri &6 x C:4,6 m' când este posibil.

*omunicarea prova comanda la fundarisirea ancorei

Ofiţerul de la prova comunica"

%D*-#* E 0#*=F* F*#* % $A=%*$A=%* %D*-#* E 0#*=F* – se da drumul la lanţ

Ofiţerul de la prova comunica in permanenta numărul cheilor si poziţia lanţului"O E %OA* E #DI E #1 12I * *-* E =*D* E - @I=1I

cu staţia de manevra sau clopotul &o bătaie de clopot pentru fiecare cheie din apa'.

*=#A * -I1*=#A I=#I=% I=*I=#*=#A I=#I=% I=*-OI*=#A I=#I=% * #D*@D0

*=#A $OD#*5* *=1OD* FD*-*5**=#A 1*% I= +*=%*

5.2.5.2. (irarea ancorei


29/78

%D*-#* E 0#*=F* F*#* % @ID*

-e timpul virării se comunica numărul cheilor"

1I=1I 12I - @I=1I E -*#DA 12I - @I=1I E #1 *=1OD* 0/* 0GA0 *=1OD* * 0A-D*$*#* *=1OD* * -O0# % G*D

5.2.+. ane&ra ancoroatelor

In afara ancorelor principale care se manevrează, marea ma!oritate a navelor dispun de ancore secundare sau ancore de curent, care se numesc ancoroate sicare sunt dispuse la pupa navei.

In funcţie de mărimea navei ca ancora de la pupa poate fi folosita o ancora tip(2all), iar navele mai mici o ancora tip (*miralitate).

Anele nave au prevăzute din dotare o instalaţie de ancorare pentru ancora dela pupa. In acest caz instalaţia de ancorare de la pupa se actioneaza in mod similar cu cea de la prova.

5.. INSTALAŢIA DE SAL(AREIFLOACE INDI(IDGALE ;I COLECTI(E DE SAL(ARE

Instalaţiile şi echipamentele de salvare reprezintă totalitatea mi!loacelor de labord cu a!utorul cărora echipa!ul se poate salva în caz fortuit.

0unt prevăzute în 1onvenţia Internaţională pentru ocrotirea vieţii umane pemare – 0O*0.

5..1. i>loace in!i&i!uale !e al&are

5..1.1. Centura !e al&are

- se leaă în !urul pieptului, prin flotabilitatea sa asiură plutirea corpului- confecţionată din plută, material plastic expandat învelit în pânză

- prevăzută cu bretele de leare şi buzunare pentru fluier, baterie şi bec

5..1.2. (eta !e al&are

- confecţionată din cauciuc, fără mâneci, cu pereţi dublii care se umflă decătre purtător printr/un tub de cauciuc prevăzut cu dop de astupare

- se fixează de corp cu cordoane de piele sau cauciuc- la ceafă au o formă de pernă pentru menţinerea capului deasupra apei- se păstrează în cabina fiecărui membru de echipa!, în loc special, marcat

cu un semn fosforescent

1erinţe"

)>


30/78

- să asiure menţinerea corpului uman la suprafaţa apei- să se poată îmbrăca rapid şi corect- asiurarea ieşirii la suprafaţă a persoanei &chiar inconştiente' căzute în

apă, cu capul în poziţie de respirare, în 4 secunde din momentulscufundării

- culoare portocalie pentru vizibilitate maximă şi benzi fosforescente- numărul vestelor de la bord să acopere numărul membrilor de echipa! plus4 bucăţi

5..1.. Colacul !e al&are

- formă circulară, diametrul de 37/>7 cm- capabil să menţină la suprafaţa apei C/3 persoane- culoare portocalie cu benzi fosforescente- confecţionat din plută învelită în pânză sau din plastic

- de marinile colacului este fixată o saulă în hirlandă – (ţin/te bine)- numărul colacilor de la bord depinde de lunimea navei- 3 colaci trebuie să fie dotaţi cu lumină cu auto aprindere- 6 colaci &incluşi în cei 3' trebuie să fie dotaţi cu semnal fumien cu

declanşare automată E în borduri la comanda de naviaţie

Colac !e al&are

*0


31/78

5..1.'. Cotu#ul ter#oi7olant

- costum tip combinezon cu caulă confecţionată din cauciuc special Eneopren pentru protecţia celui din apă

- culoare roşie, cu benzi fosforescente pe faţă şi spate- la folosire, intră apa între costum şi corpul uman se încălzeşte de la

căldura corpului şi rămâne acolo prote!ând omul de hipotermie- prin flotabilitatea sa asiură menţinerea la suprafaţă a corpului uman

Cotu# ter#oi7olant

5..2. i>loace !e al&are colecti&e

5..2.1. %luta !e al&are ri*i!?

- flotor etanş din metal sau plastic împărţit în compartimente etanşe- la mi!locul flotorului se află o platformă deasupra apei pentru protecţia

ocupanţilor - orice plută are o capacitate de încărcare pentru oameni şi materiale- pluta se fixează la bordul navei ata de lansare- folosite la navele mici

5..2.2. %luta !e al&are "neu#atic?

- confecţionate din pânză cauciucată cu camere de flotabilitate umplute cuaer sub presiune de la o butelie specială

- la bordul navei stau pliate într/un container special de formă alunităamplasat pe un suport special aşezat lână bordul navei ata de lansare

- construite in aşa fel încât să poată fi aruncate de la o înălţime de C: metrişi să plutească H7 zile

*&


32/78

- capacitate de C6 – C: persoane- din container, printr/un orificiu iese saula &fixată de balustradă' care prin

acţionare dă drumul aerului din butelie pentru umflarea plutei

Container "entru "luta !e al&are

$olosirea plutei"

- manual, prin aruncarea plutei peste bord, saula prinsă de balustradăacţionează butelia şi umflă pluta

- automat, la scufundarea navei, pluta datorită flotabilităţii se desprinde dinsuport &printr/un mecanism hidrostatic' saula se întinde şi acţioneazăbutelia de aer comprimat

%lute !e al&are

chipamentul plutei de salvare"

- o lumină cu autoaprindere – fixată in vârful cortului ce acoperă pluta- un colac de salvare cu o saulă plutitoare de H7 metri- un cuţit şi un ispol – plute de C6 persoane 6 cuţite şi 6 ispoale – plute mai

mari- bureţi pentru îndepărtarea apei- două ancore de furtună cu formă de paraşută- două rame plutitoare- trei cuţite de desfăcut conserve- pompă de mână pentru umflat camerele dezumflate ale plutei- recipient radat pentru apa de băut- trusă sanitară

*)


33/78

- olindă de semnalizare- lanternă etanşă pentru transmiterea semnalelor Gorse- două rachete roşii cu paraşută- şase facle de mână roşii- un reflector radar

- un fluier de semnalizare- set instrumente de pescuit- provizii ambalate etanş &tip biscuiţi 6477 caloriiEziEom'- recipiente etanşe de apă potabilă &C,4 litriEom'- tablete contra răului de mare &> doze şi un sac pentru vomă'- instrucţiuni pentru folosirea plutei şi supravieţuire pe mare- exemplar din codul internaţional de semnale şi instrucţiuni de supravieţuire

pe mare pe carton impermeabil la apă- marcarea plutei cu (0O*0 * -*19) şi cu (0O*0 + -*19) pentru

numărul de pasaeri

ateriale "irote9nice !in !otarea "lutei !e al&are

5..2.. ,arca !e al&are

- cel mai important mi!loc de salvare colectivă de la bordul navei- numărul bărcilor dintr/un sinur bord trebuie să asiure preluarea tuturor

membrilor de echipa!- construite cu o rezistenţă suficientă pentru a suporta lansarea la apă şi

ridicarea la bord cu tot personalul şi echipamentul necesar - flotabilitate deosebită prin dotarea cu chesoane &compartimente' de aer - dotate cu motor sau cu sistem tip drezină &tdEbd'- piturare în culoare roşie sau portocalie cu benzi fosforescente pe copastie,

partea superioară şi lateral, plus borda! lateral şi pe fundul bărcii- instalaţia de lansare a bărcii se compune din" ruie tip ravitaţional, vinci,sârme de manevră, anciuri de susţinere

**


34/78

- lansarea se face prin slăbirea frânei vinciului, iar barca se mişcă din poziţiedatorită reutăţii

- la bord este necesar a se executa lunar antrenamente de lansare a bărcilor pentru verificarea cunoştinţelor echipa!ului şi a capacităţii sale de arăspunde cerinţelor de salvare

- fiecare membru din echipa! are în cabină instrucţiuni referitoare laactivitatea sa în cazuri deosebite

,arca !e al&are

,arca !e al&are !e ti" baleniera

*


35/78

1 $ etra&a@ 2 $ c9ila@ $ eta#bou@ ' $ co"atie@ 5 $ coata@ + $ *9irlan!a@ - $ "untire@ / $ banc@ 0 $ banc9et@ 1 $ loca "entru furc9et@ 11 $ oc9iuri@ 12 $ tin3te3bine@1 $ colţare@ 1' $ crli* !e ri!icare@ 15 $ inel@ 1+ $ barbeta@ 1- $ bratara@ 1/ $ "anou@10 $ butoia !e a"a@ 2 $ c9eon@ 21 $ bru@ 22 $ centura@ 2 $ file@ 2' $ c9eon !e aer@ 25 $bala#alele cr#eichipamentul bărcilor de salvare"

- o ramă plutitoare la fiecare banchetă, două rame de rezervă şi o ramăplutitoare rezervă cârmă

- două dopuri filetate pentru orificiul de evacuare a apei- două hiordele şi două ispoluri- două topoare, unul la fiecare extremitate a bărcii- sursă de lumină etanşă pentru semnalizare Gorse, cu baterii de schimb- două cutii de chibrituri de vânt- în caz că barca nu este acoperită din construcţie este necesară o tendă

&pânză roasă' pentru protecţia echipa!ului- un compas de barcă cu diametrul de cel puţin C77 mm- hirlandă (ţin/te bine) fixată în afara bordului- o ancoră de furtună cu parâmă de trei ori lunimea bărcii fixată cu o (labă

de âscă)- două barbete &provaEpupa' cu diametrul de C3 mm lunime de

H7 metri- recipient cu cel puţin 3,4 litri ulei mineral cu posibilitatea fixării la ancora de

furtună- provizie de alimente într/un ambala! etanş care conţine

6477 caloriiEomEzi- H litriEom apă potabilă sau 6 litri dacă barca are sistem de desalinizare a

apei- recipient radat pentru măsurarea apei de băut- patru rachete paraşută roşii- şase facle de mână- două semnale fumiene plutitoare cu fum portocaliu- trusă sanitară etanşă la apă- olindă de semnalizare E helioraf - bricea cu deschizător de conserve- trusă de pescuit- pompă manuală de drena!- fluier de semnalizare

- instrucţiuni pentru supravieţuirea pe mare si codul internaţional de semnale

*2


36/78

,arca !e al&are a#"laata la "u"a

5.'. INSTALAŢIA DE 4G(ERNARE

5.'.1. 4eneralit?ţi

-entru efectuarea naviaţiei în condiţii de siuranţă, nava trebuie să fie#ane&rabil? şi să aibă o bun? tabilitate !e !ru#.

G*=@D*+II#*#* – este proprietatea navei în mişcare de a efectuaschimbări rapide de direcţie cu a!utorul instalaţiei de uvernare.

0#*+II#*#* % %DAG – este proprietatea navei în mişcare de a semenţine timp îndelunat pe o anumită direcţie.

FA@D=*D* – este calitatea navei de a se deplasa pe o anumită traiectorie&dreaptă, curbă' impusă.

Fuvernarea navei depinde de o serie de factori cum sunt"- mi!loacele de uvernare folosite- formele eometrice ale carenei &zona pupa'- rapoartele între dimensiunile principale &1J E + şi + E #'- numărul, poziţia şi sensul de rotaţie a propulsorului- condiţiile hidro/meteoroloice în care se naviă &apă, aer, vânt, valuri'

$iecare navă, cu excepţia bar!elor purtate, trebuie să aibă o instalaţie deuvernare robustă şi siură, care să asiure manevrabilitatea şi stabilitatea de drum.

*6


37/78

*semenea instalaţii pot fi" cârmă cu profil hidrodinamic, instalaţie cu a!uta!eorientabile şi alte instalaţii aprobate de către Deistrul =aval Domân.

Instalaţia principală de uvernare trebuie să asiure manevra de trecere acârmei sau a a!uta!ului orientabil, complet imerse de la H4 7 dintr/un bord la H47 încelălalt bord, cu nava la pesca! maxim şi la viteza maximă de serviciu.

-n aceleaşi condiţii trebuie să se asigure manevra de trecere a c"rmei sau aajutajului orientabil, complet imerse, de la ./ 0 dintr1un bord la ./ 0 în celălalt bord într1un timp care să nu depăşească 23 secunde! #nstalaţia au$iliară de guvernare trebuiesă asigure manevra de trecere a c"rmei sau a ajutajului orientabil, complet imersede la 4/ 0 într1un bord la 4/ 0 în celălalt bord într1un timp care să nu depăşească 50 secunde cu nava la pescajul ma$im şi la viteza de marş ma$imă de serviciu sau laviteza de 6 +d, în funcţie de valoarea care este mai mare!

a petroliere, nave pentru aze lichefiate, navele pentru produse chimice şinavele combinate care au un tona! brut D+' de C7.777 şi mai mult, precum şicelelalte nave care au un #D+ de K7.777 şi mai mult, instalaţia principală deuvernare trebuie să cuprindă două sau mai multe areate de forţă, identice.


38/78

Ti#ona – este o roată din lemn sau din metal prevăzută cu cavile, cu a!utorulcărora se manevrează. a navele mari, prevăzute cu pilot automat, pot fi înlocuite cuo manetă.

Site#ul !e tran#iie – la servomotor poate fi mecanic, hidraulic sauelectric. *cesta face leătura dintre servomotor şi comandă &timona'.

Ser&o#otoarele – sunt instalate la pupa navei, uneori în compartimentulmaşini sau separat. %e obicei navele mari au două servomotoare care pot lucraindependent. Gişcarea servomotorului se transmit la eche, care este aşezată înacelaşi plan cu cârma sau perpendicular pe ea.

Troţele – la acest dispozitiv, troţele pleacă de la un tambur câte una dinfiecare bord, până la eche, unde se leaă la un inel. e – mişcarea servomotorului se transmite prin 6 ti!e cu capetele fixate laeche. 1elelalte capete sunt leate printr/o traversă paralelă cu echea, care primeştemişcarea servomotorului.

Site#ul ARDIELD – este asemănător cu cel precedent, dar mişcareaservomotorului se transmite printr/un şurub fără sfârşit unei roţi dinţate pe al cărui axse ăseşte o altă roată dinţată excentrică, care se anrenează cu un sector de razăvariabilă &dinţat'. Daza roţii excentrice şi a sectorului sistemului este calculată astfelca braţul de pârhie care acţionează echea să coincidă cu unhiul de cârmă.

Axio#etrele – aparate aşezate în timonerie şi care indică unhiul de cârmă şicorespunde cu indicatorul din camera cârmei.

Cr#a – piesa de bază a instalaţiei de uvernare, dispusă la pupa şi cua!utorul căreia se realizează efectiv menţinerea sau schimbarea direcţiei dedeplasare a navei.

5.'.. i>loace !e *u&ernare

a' -rincipale" sunt obliatorii pentru toate tipurile de nave

C' Instalaţii principale de cârmă"

/ cârme clasice sau activeamplasate înapoia sau &uneori' înfaţa propulsoarelor navei &acesteinstalaţii sunt eficiente numai petimpul mişcării navei cu viteze

suficient de mari'.

*5


39/78

6' Instalaţii principale cu cârmă/propulsor &de propulsie orientabilă'"

- elicele &propulsoarele'navei având ataşateduze orientabile careprin rotire modificădirecţia !etului de apă

- propulsoarele cuaripioare, etc

b' *uxiliare" acţiunea lor este independentă de funcţionarea propulsoarelor propriu/zise sunt utilizate la nave cu viteze mici sau nule.

C' Instalaţii auxiliare din cârme active – de reulă aceste instalaţii suntcu elice în duză sunt acţionate electric sau electro/hidraulic.

6' Instalaţii auxiliare de cârmă/propulsor"/ tunele hidrodinamice transversale &aici se produc !eturi de apă prinfuncţionarea unor elice cu pale &fixe sau orientabile', pompe cu paleţi, pompecentrifue/ coloane rotitoare cu elice/ propulsoare cu aripioare &@OI#2 – 012=I%D'

Observaţie" #nstalaţiile principale şi au$iliare de c"rmă1propulsor împreună cuinstalaţiile au$iliare din c"rmele active, sunt denumite M#9':A*; D; ;?+A?; A*@#>!

5.'.'. Cr#a

%efiniţie" Apendicele amplasat în jetul de apă al propulsorului sau însiajul carenei, având forma de aripă profilată sau neprofilată hidro-dinamic, cu posibilităţi de rotire în jurul unei ae verticale !i care asigură guvernarea navei

se nume!te "#$%&.

-ărţile componente ale cârmei sunt" pana sau safranul cârmei şi axul cârmei.

*>


40/78

%ana – este construită dintr/un cadru metalic îmbrăcat pe ambele părţi cutablă &partea din apă se numeşte safran' şi creează forţa hidrodinamică portantă.

Axul cr#ei – oranul de rotire al penei cârmei şi de transmitere a forţeihidrodinamice portante asupra navei. Intră în corpul navei printr/un orificiu &prevăzut

cu sistem de etanşare' numit etambreu şi se continuă în compartimentul cârmei undeeste fixat cu doua ti!e ce sunt acţionate de servomotoare.

5.'.'.1. Claificarea cr#elor

I. %upă modul de asamblare a penei cârmei"

*"rme simple

0unt susţinute de corpulnavei atât la parteasuperioară cât şi la parteainferioară.

*"rme semisuspendate şi semicompensate – se utilizeazănumai la navele maritim

*"rme suspendate – sunt susţinute numai de ax &specificambarcaţiunilor de sport şi de arement şi a navelor pe aripi

portante'

0


41/78


42/78

• *"rme semicompensate

III. %upă forma eometrică a secţiunii lonitudinal – verticale se deosebesc"

• 1ârme de formă dreptunhiulară"

)


43/78

• 1ârme de formă trapezoidală

• 1ârme de alte forme eometrice

I@. %upă forma eometrică a secţiunii lonitudinal – orizontale a penei se deosebesc"

• 1ârme plate"

• 1ârme cu profil hidrodinamic"

- =*1*- =L- #*F2I- FO


44/78

• sistem de mai multe cârme acţionate"- simultan &duble, triple' – la remorchere, împinătoare de puteri mici

3a acelaşi

ung/i

a

a

-,-7:8

I,7J3:;

Propulsor

3a ung/iuri

diferite

Propulsor

>0

grade

50

grade

92

grade

-,-7:8

:KL:3

• 1ârmă cu volet & se obţine un unhi maxim de bandare de :77'- cu volet extins

4&

grade

4&

grade

cârma volet

e'tins


45/78

- cu doi voleţi

culisă volet

volet

sunt rigidizaţi

$ntre ei

*xul cârmei de acest tip &cu voleţi' este format din doi arbori concentriciacţionaţi independent"

- arborele interior este solidar cu pana cârmei propriu/zise- arborele exterior este pus în leătură cu voletul printr/un mecanism cu

culisă &manivelă, culisă, bară'

arbore interior

arbore e'terior

manivelăculisă

bară

5.'.5. i>loace !e *u&ernare acti&?

%efiniţie" #nstalaţia specială, respectiv combinaţia mai multor instalaţii între elesau cu propulsorul principal, capabilă să creeze forţele transversale necesaremanevrării eficiente a navei la orice regim de viteză mărindu1i în felul acesta gradulde independenţă, se numeşte mijloc de guvernare activă!

Gi!loacele de uvernare activă cuprind"• instalaţiile principale de cârmă/propulsor &de propulsie orientabilă'"

- elice în duze orientabile &acţionate simultan sau independent'- coloanele rotitoare cu elice- propulsoarele cu aripioare

• instalaţiile auxiliare de cârmă/propulsor"- tunele hidrodinamice transversale- coloanele rotitoare cu elice- coloanele telescopice cu elice- propulsoarele cu aripioare

• instalaţiile de cârme active

Instalaţiile principale de cârmă/propulsor cu elice în duze orientabileindependente

2


46/78

*siură o bună manevrabilitate a navei – au o lară răspândire la navele detransport fluviale şi la remorcherele propulsate prin elice cu pale orientabile.

%uzele orientabile independente se prevăd la navele care au cel puţin douălinii de axe şi sunt acţionate de mecanisme separate.

Orientarea independentă a duzei şi apalelor elicei permite modificarea înlimite foarte lari a direcţiei, sensului şia mărimii vectorului $ODMN %


47/78

pun în mişcare L#ADI de apă sub presiune. $orţele de împinere dezvoltate deaceste !eturi de apă sunt de reulă perpendiculare pe planul diametral.

'a forţe egale şi de sens contrar giraţia se face pe loc!

#ipuri de instalaţii auxiliare de cârmă/propulsor cu tunel"

3 cu elice cu "ale orientabile

3 cu elice cu"ale fixe

3 cu "ro"ulor cu ari"ioare

3 cu "o#"? centrifu*? &ertical?

9


48/78

3 cu "o#"? centrifu*? ori7ontal?

5.'.+. Intalaţii auxiliare !e cr#?3"ro"ulor cu coloanerotitoare i teleco"ice cu elice

0e utilizează la navele de viteză mică şi cărora li se impun condiţii demanevrabilitate deosebită &macarale plutitoare, bacuri, remorchere de port, navede stins incendii, pasaere'.

le pot funcţiona ca propulsoare principale sau auxiliare.

*vanta!e"- instalaţiile cu coloane rotitoare au o eficienţă sporită &elicea seroteşte la orice unhi în plan orizontal' faţă de instalaţiile cu elice în duze orientabile

%ezavanta!e"- construcţie complexă şi preţ de cost ridicat- slabă protecţie la acţiuni mecanice- rezistenţă redusă la coroziune- sporirea rezistenţei la înaintare a navei

5


49/78

-rin crearea instalaţiilor cu cârmă/propulsor cu coloane #01O-I1 cuelice, unele dezavanta!e menţionate mai înainte au fost eliminate, cum ar fi rezistenţala înaintare.

-e timpul naviaţiei în mare deschisă, elicea este retrasă într/o nişă în corpulnavei.

5.'.-. Intalaţii !e cr#e acti&e

Instalaţiile cu cârme active se folosesc din C;>7. *ntrenarea elicei se face cu un motor electric &sau hidraulic' amplasat în panacârmei care, din acest motiv, are profilul hidrodinamic modificat.

%e reulă, elicea cârmei se roteşte în sens invers propulsorului.-e timpul manevrei în acvatoriile limitate &cu viteze mici sau chiar nule', iraţia

navei este realizată prin împinerea cârmei active.Anhiul de bandă al cârmei este şi de ;77.%ezavanta!e"

- pe timpul marşului elicea cârmei lucrează în reim de turbină&creşte rezistenţa la înaintare a navei, uzura prematură a acesteielice'.

>


50/78

5.'./. Tran#iiile !e la er&o#otor la axul cr#ei

Troţe

Lanţul 4all / asemănător cu primul caz, mişcarea se transmite printr/un lanţ lacăruciorul mobil.

Ti>e

20


51/78

Site#ul ar!fiel! / asemănător cu cazul ti!e, cu diferenţa ca mişcarea de laservomotor se transmite printr/un şurub fără sfârşit unei roţi dinţate pe al cărui ax seăseşte o altă roată dinţată excentrică.

Site#ul urub f?r? frit

5.5. INSTALAŢIA DE %RO%GLSIE

5.5.1. 4eneralit?ţi

Instalaţia de propulsie este alcătuită în principiu din următoarele elemente"

C. G*QI=I- -DI=1I-*

- *ARII*D

6. I=II % *D+ODI

H. -DO-A0O*D

2&


52/78

5.5.2. aini "rinci"ale i auxiliare

Maşina reprezintă instalaţia ce produce eneria mecanică necesară deplasăriinavei.

%upă instalaţia de propulsie, maşina navală sau instalaţia de forţă a navei se

clasifică în"a' Instalaţia de propulsie cu aze"

- motoare cu ardere internă- cu turbine cu aze- combinate

b' Instalaţia de propulsie cu vapori"- cu turbine- cu maşini alternative- combinate- cu turbine cu abur ce utilizează eneria atomică

5.5.2.1. Definiţii i ex"licaţii

a' aini auxiliare – maşini care asiură funcţionarea maşinilor principale, alimentarea navelor cu enerie electrică şi alte feluri deenerie, precum şi funcţionarea sistemelor şi instalaţiilor supusesupraveherii D.=.D.

b' aini "rinci"ale – sunt maşinile care antrenează propulsoarele

navei.

c' Co#"arti#entul #aini – încăpere în care se ăsesc maşinileprincipale, iar pe navele cu instalaţie de propulsie electrică şieneratoarele principale.

d' Co#an!? !e la !itanţ? – posibilitatea de a schimba de la distanţăturaţia şi sensul de rotaţie, precum şi pornirea şi oprirea maşinilor.

e' %ot !e co#an!? local – locul prevăzut cu orane de comandă,aparate de măsură şi control, dacă este necesar şi mi!loace de

comunicaţie destinate comenzii. *cest post este amplasat fie înapropierea maşinii respective, fie este montat direct pe aceasta.

f' %ot !e co#an!? co#un – post utilat cu a.m.c., dispozitive de alarmă în caz de avarii, cu mi!loace de comunicaţii în scopul comenziiconcomitente a două sau mai multe maşini principale.

' %ot !e co#an!? central – post în care se află dispozitivele detelecomandă ale maşinilor principale şi auxiliare, ale elicelor cu pasrelabil, ale propulsoarelor cu palete &@OI#2 – 012=I%D', precumşi a.m.c., mi!loacele de comunicaţie şi aparatura de semnalizarepreventivă a avariilor.

2)


53/78


54/78

#elecomanda maşinilor principale de la 1OG*=%* % =*@IF*MI trebuie săfie realizată, de reulă, printr/un sinur element de comandă &pârhie, roată, manetatelerafului'.

-ostul central de comandă şi posturile locale de comandă ale maşinilor principale trebuie să fie echipate cu un indicator care să arate reimul de lucru al

maşinilor principale cerut de la puntea de comandă.

5.5.5. i>loace !e co#unicaţie


55/78

*ceste dispozitive preiau eneria mecanică a maşinilor principale şi o transformă în forţă de împinere necesară învinerii rezistenţei la înaintare a navei, asiurânddeplasarea acesteia cu o anumită viteză impusă.

-ropulsoarele sunt de două cateorii"- *1#I@

- D*1#I@

a propulsoarele active forţa de împinere este produsă prin acţiunea directăa vântului.

-ropulsoarele reactive produc forţa de împinere prin reacţia masei de apăcare se deplasează în sens contrar mişcării navei.

#ipuri de propulsoare reactive"- 1A -* – rama, roata cu zbaturi, propulsorul cu aripioare, elicea- 2I%DO$AF – propulsorul cu !et, hidromotorul

5.5./. Elicea

ste propulsorul hidraulic reactiv, compusă dintr/un număr de pale fixate pe unbutuc comun şi dispuse simetric faţă de axa de rotaţie, care produce forţa de împinere prin


56/78

, $ elice #o!ernaB 1 $ eli"tica@ 2 $ ti" :a*eni*en@ ' $ eli"tice cu "ala lata@ 5 $ cu bor!ul !eatac !re"t i bor!ul !e fu*a rotun>it@ + $ ti" ei@ - $ cu "ala a"lati7ata@/ $ "entru &ite7e #ici i forţa !e K#"in*ere #are


57/78

I – bordul de atac – bordul de fuăH – intradosul &suprafaţa activă refulantă'3 – extradosul &suprafaţa aspirantă' – lunimea palei

Censul de rotaţie al elicei poate fi stâna sau dreapta.

I=I I1OI%*N – linia enerată de punctul * care se deplasează pe uncilindru efectuând o mişcare combinată, rezultată dintr/o rotaţie şi o translaţie.

-*0 FOG#DI1 – - P sementul ** T

-e lână modelul clasic de elice se mai întâlnesc şi elice în duză şi elice întunel!


58/78


59/78

deci

'(A)*+ este reprezentat de curentul de apă care se deplasează o dată cu nava în sensul de mi!care al navei.

SGCŢIGNEA" fenomenul de aspiraţie de către elice a curentului din pupanavei ce are drept consecinţă sporirea rezistenţei la înaintare .

5.+. STIN4MTOARE DE INCENDIG

STIN4MTORGL – aparat acţionat manual care conţine o substanţă &compus'stinătoare ce poate fi refulată şi diri!ată asupra unui focar de ardere, sub efectulpresiunii din interiorul aparatului.

0e utilizează pentru stinerea incendiilor de mici proporţii sau în faza iniţială.

Triun*9iul focului

5.+.1. Claificare

5.+.1.1. Din "unct !e &e!ere al #aelor i *abaritelorB

C. stinătoare portative – masa acestor stinătoare nu depăşeşte 6H ?6. stinătoare transportabile – masa şi abaritul mare determină montarea

&instalarea' stinătoarelor respective pe şasiu metalic prevăzut cu roţinecesitând cel puţin doi servanţi pentru punere în funcţiune

5.+.1.2. Din "unct !e &e!ere al ubtanţei


60/78

Si#boluri i culori !e i!entificareB

0ubstanţa de stinere In!icati&ulubtanţei !etin*ere

Culoare !ei!entificare


61/78

bun?


62/78

C' 1OD-A 0#I=FN#ODAAI"

- formă cilindrică confecţionat din oţel- capac metalic prevăzut cu arnitură de cauciuc- a!uta! pentru refularea spumei produse în interior

- supapa de siuranţă confecţionată din staniol care cadează la o presiune deC7/C6 bar - mâner de manevrare &aăţare la post' şi bride pentru fixarea la post- cerc metalic pentru prote!area fundului stinătorului- cui pentru desfundarea a!uta!ului

6' +A#I* % 0#I1N

- fixată în interiorul corpului stinătorului printr/o adâncitură a funduluirecipientului iar la partea superioară cu un suport tronconic din material plastic – cu orificii laterale – care face leătura între âtul buteliei şi âtul de umplere.

1apacitate C,4 litri.

5.+.2.2. Stin*?torul cu "u#? c9i#ic? SC 0N STAS2113/1

- destinat pentru mi!loace de transport naval şi feroviar &=.$'- se deosebeşte de (01 ;) prin prezenţa ti!ei prevăzută cu un dop tronconic

care asiură stinătorul pe timpul trepidaţiilor, înclinărilor, vibraţiilor care se potproduce atât la bordul navei sau pe tren

#ot la acest capitol se poate vorbi şi despre stinătorul W*G*#O $O*GI##W- &!aponez' având dispozitivul de obturare dintr/o membrană de plumb. afuncţionare această membrană se perforează.

0tinătoare transportabile cu spumă chimică (01 ;7) şi (01 C:7) 0#*03>7K/:3

Co#"unere


63/78

1aracteristici tehnice ale (01 ;7) şi (01 C:7)

1*D*1#DI0#I1I #2=I1 AEG 01 ;7 01 C:71apacitate totală recipient litri C67 6741apacitate minimă a tubului central litri C> H4

unime minimă a !etului de spumă metri > >Gasa maximă recipient încărcătură ?ilorame C;7 H6>Gasa totală a încărcăturii de compus ?ilorame C7H 67>Gasa maximă a stinătorului ol ?ilorame :K C67#impul de descărcare secunde C7 – >7 :7 – C77=umăr de încărcături necesare bucăţi C7 67#emperatura mediului ambiant o1 B3 / B>7 B3 / B>7

uncţionare"

C – se deschide robinetul ţevii de evacuare6 – se scoate furtunul de pe suport, se îndreaptă a!uta!ul de refulare spumă cătrelocul incendiuluiH – se deschide robinetul tubului central3 – se aită stinătorul &prin balansare în plan vertical' de 3/4 ori4 – prin amestecarea celor două soluţii rezultă spuma şi 1O 6 – spuma este refulatăspre focar de către 1O6 sub presiune

ATENŢIE" Deacţia chimică nu poate fi oprită nu se închide robinetul.

5.+.. Stin*?torul cu !ioxi! !e carbon 41 42 4 4+STAS 0-523/+

$ace parte din rupa stinătoarelor cuaze inerte &rupa F' şi se foloseşte la stinereaincendiilor izbucnite la"

- instalaţii electrice- transformatoare electrice- produse petroliere şi staţii de pompare- spaţii închise în care se află depozitate

fibre textile, răsimi sau obiecte fracile&tipărituri, tablouri, etc'.

1ifra care urmează după (F) reprezintăcantitatea &în ?ilorame' de 1O6.

Stin*?torul cu !ioxi! !e carbon41 42 4 4+ STAS 0-523/+

6*


64/78

Co#"unereB

a' butelia pentru 1O6" formă cilindrică, confecţionată din oţel şi prevăzută laexterior cu un mâner de manevrare &4', robinet de închidere &6' prevăzut cu osiuranţă

b' difuzorul &H' poate avea forme diferite, confecţionat din tablă de aluminiu, fier,alamă sau material plastic rezistent la temperaturi foarte scăzute. %ifuzoruleste pus în leătură cu robinetul fie prin intermediul unei ţevi scurte din oţel şia unei articulaţii ce permite rotirea lui, fie prin intermediul unui furtun dincauciuc armat cu sârmă şi prevăzut cu un mâner de protecţie a pieliiconfecţionat dintr/un material termoizolant &lemn, etc'.

-entru funcţionare se îndreaptă difuzorul spre locul incendiului şi se deschiderobinetul buteliei, iar 1O6 &lichid' prin detentă se transformă în fuli de (zăpadăcarbonică) cu temperatura de –K:,> o1 &poate produce arsuri în contact cu pielea'.

5.+.'. Stin*?torul tran"ortabil cu !ioxi! !e carbon 41 i42x1

Co#"unere"a' una sau două butelii pentru dioxid de carbon cu capacitatea de încărcare C7

? fiecare, confecţionate din oţelb' difuzorulc' şasiul metalic prevăzut cu două roţi

$uncţionarea este aceeaşi ca la stinătorul FC, F6, etc.

5.+.5. Stin*?torul cu "raf i !ioxi! !e carbon %1 % %5 %+%1 STAS '01/3-/

0e foloseşte pentru stinerea incendiilor izbucnite la motoare cu ardereinternă şi instalaţii electrice precum şi pentru stinerea unor substanţe ca" acetilena,acetona, sodiu, potasiu, maneziu, stronţiu, fosfor alb sau alben, lacuri şi vopselepe bază de nitrolicerină, produse petroliere, celuloid, alcool în cantităţi mici.

=umărul care urmează literei (-) reprezintă reutatea încărcăturii de praf.

Co#"unere"a' recipientul – oţel, rezistă la o presiune de minim C: barib' butelia cu 1O6c' dispozitivul de declanşare" dop metalic &4', cui perforatorEpercutor &>',

resort &K', siuranţă &:', membrană &H'

6


65/78

1 $ reci"ient 2 $ butelie cuCO2 $ #e#bran? ' $ tub "rotecţie

5 $ !o" filetat + $ cui "ercutor - $ reort / $ i*uranţ? 0 $ a>uta>1 3 &entil

Stin*?torul cu "raf i !ioxi! !e carbon

Decriere tin*?tor !e incen!iu cu "raf i !ioxi! !e carbon

62


66/78

o!ele !e tin*?toare !e incen!iu

5.-. INSTALAŢII NA(ALE DE STIN4ERE A INCENDIGLGI

1erinţe ale instalaţiilor navale de stinere a incendiului"

- să fie oricând ata de funcţionare- prin funcţionarea lor să nu intensifice arderea- să prezinte siuranţă în funcţionare

- să aibă mi!loace de acţionare locală şi de la distanţă precum şi posibilităţi decontrol

66


67/78

- să nu fie periculoase pentru oameni, iar substanţele stinătoare să/şi menţinăproprietăţile stinătoare la depozitare îndelunată

5.-.1. Intalaţia !e tin*ere cu a"?

Instalaţia de stinere a incendiului cu apă, poate fi"

a' cu L# % *-Nb' cu 0#DO-ID &sprin?lere, drencere, pulverizatoare'c' cu -D% % *-N

5.-.1.1. Intalaţia !e tin*ere a incen!iului cu >et !e a"?

& ) * .

2

)0

&)&&

&.

&0

&5&>&6

&9

6

&2

5>

9 &*

Sc9e#a !e "rinci"iu a intalaţiei !e tin*ere cu a"?

1 $ "ri7? !e u"rafaţ? 2 $ &al&ul? Pin*ton $ filtru ' $ #a*itrala !e a"? ?rat? 5 $ "re "ri7a !e fun! + $ "o#"e !e incen!iu - $ &al&ul? b63"a / $ #ano#etru 0 $ 9i!rant1 $ tubulatur? !e incen!iu !e a&arie11 $ "o#"? !e incen!iu !e a&arie12 $ #otor !e antrenare

1 $ "o#"? r?cire #otorul "rinci"al


68/78


69/78

132

mm

!4

mm1"#

mm

14.

mm

1$ mm

Racor!ul internaţional !e a"?

I=0#**MI* % 0#I=FD 1A %D=1D – drencerele sunt capete depulverizare &a!uta!e cilindrice' montate prin înfiletare pe o tubulatură pozată subplafonul zonei prote!ate.

Capăt de

drencer

;ozetă de

pulverizare

Intalaţia !e tin*ere cu !rencere

I=0#**MI* % 0#I=FD 1A 0-DI=9D – este o instalaţie tipică cuhidrofor având în permanenţă pe tubulatură apă sub presiune.

I=0#**MII % 0#DO-ID QI I=A=%*D – sunt întâlnite pe unele navespecializate &spărătoare de heaţă, baleniere, nave de expediţie, etc' unde se

folosesc substanţe explozive.

6>


70/78

5.-.2. Intalaţia !e tin*ere cu "u#? #ecanic?

0puma mecanică &aerospuma sau spuma aeromecanică' se obţine prinintroducerea aerului într/o emulsie spumantă formată din aproximativ ;>8 apă şiaproximativ 3 8 substanţă spumantă.

+ + +

1 p

a D

a g e n t

s p u m o

g e n

9 @ > ; 7 E

BM6>E7E

Magistrala de aer

&)

*

.2

?&

Intalaţia cu for#are interioar? a "u#ei

1 $ tanc cu e#ulie2 $ butelie cu aer co#"ri#at $ re!uctor "reiune aer ' $ a>uta> cu ce" !e Knc9i!ere5 $ furtun "e ta#bur

5.-.. Intalaţia !e tin*ere cu !ioxi! !e carbon K4 ?Elitru- minim C47 bari pentru radul de umplere maxim 7,K47 ?Elitru

b' de !oasă presiune – este utilizat un sinur rezervor la presiunea de lucru de 67bari, la radul de umplere 7,;7 ?Elitru

90


71/78

2

6

6

C@)

) *

&

6erete

compartimentul

ma'ini

Apre %ncăperile

prote(ate

Intalaţii !e tin*ere cu CO2

F=%N"

1 $ butelii2 $ caeta &al&ulei !e linie c?tre co#"arti#entul #aini $ !itribuitor

' $ !u7? !e !e&erare5 $ e#nali7are o"tic? i acutic?+ $ fluier Kn co#"arti#entul #aini i Kn exteriorul centralei CO2

ATENŢIEQ

+u trebuie uitat că înainte de declanşarea *:2 trebuie avertizaţi toţi oamenii să părăsească zona (se face prezenţa), se opreşte ventilaţia şi se înc8ide etanşcompartimentul! #nstalaţia trebuie să poată fi pusă în funcţiune (la ordin) de cătreorice membru al ec8ipajului de la maşină!

5.-.'. Intalaţia !e tin*ere cu 9aloni

ste similară celei cu 1O6 atât din punct de vedere constructiv cât şifuncţional.

9&


72/78

&

&*

) *

.

2

6

9

5

>

&0

&&

&)

.

Intalaţia !e tin*ere cu 9aloni

F=%N"

1 $ 7ona "rote>at?2 $ !u7e !e !e&erare $ iren? !e alar#?' $ &al&ule electro#a*netice5 $ butelii aer co#"ri#at+ $ &al&ule !e 7on?

1 $ co#"arti#entul buteliilor cu 9alon


73/78

- elemente pentru protecţia navei, bordajului " baloane de acostare, trancheţi,brâu de acostare

5./.1. Ele#ente flexibile

-arâmele se utilizează la learea navei &de cheu, de alte ambarcaţiuni,pontoane', la remorca!, diferite manevre curente la bord &socarele, sârme metalice'.

=umărul şi dimensiunea parâmelor variază funcţie de mărimea navei,lunimea navei, capacitatea de încărcare, prescripţiilor societăţilor de clasificare,0O*0.

lementul de bază în structura unei parâme este firul .

5./.1.1. Claificare. Decriere. A&anta>e i !e7a&anta>e

a'Par"me vegetale

" din fire de cânepă, in, bumbac, manilla, sizal, iutăGai multe fire răsucite formează sfilaţa, mai multe sfilaţe formează şuviţa.$irele se răsucesc spre dreapta iar sfilaţele spre stâna. Gai multe şuviţe răsuciteformează par"ma simplă &lanţana'. -arâmele simple se obţin prin răsucirea a H/3şuviţe. *ceste şuviţe se răsucesc în !urul unei inimi veetale &care este tot oşuviţă care rămâne întinsă şi care nu se răsuceşte cu celelalte'. Gai multeparâme simple prin răsucire formează garlinul .-arâmele veetale sunt uşoare, flexibile şi elastice. %evin reoaie când seumezesc.

%1I" firul $ filaţa $ u&iţa 3 "ar#e i#"le cm' – saulă &bandulă'-ână la diametrul de C Y inch &H,:7 cm' – socar &folosite la bolţuri'-este C Y inch până la C7 inch – parâme

- cele mai rezistente, flexibile, elastice sunt cele de manilla &culoare maro',confecţionate din fibra de bananier. -lutesc la suprafaţa apei, se manevreazăuşor. %e reulă, se utilizează ca parâme de remorcă şi leare la cheu.

- parâmele de cânepă devin riide, rele când se umezesc. 0e utilizează dereulă la plasele de ambarcare materiale, alimente &socare'. -ătrunderea apeiprintre firele de cânepă duce la scăderea rezistenţei parâmei, aceasta seumflă şi îşi pierde din elasticitate.

- parâmele din sizal &culoare alben deschis' se confecţionează din fibra decactus, au o rezistenţă similară cu a celor din cânepă, elasticitate mai mare.0unt mai uşoare când sunt uscate. %evin riide şi rele când se îmbibă cuapă.

- parâmele din bumbac se utilizează în special pentru ambarcaţiunile sportive,arement.

b' Par"me sintetice" din fire sintetice din relon, nailon, polipropilenă &culoare

albă, des folosite'. 0unt mult mai rezistente, elastice şi flexibile. =u sunt

9*


74/78

afectate de radul de umiditate, însă sunt supuse deradării la contactul cusubstanţele chimice.

*vanta!e" uşoare, plutesc la suprafaţa apei, uşor de manevrat.%ezavanta!e" se deformează când sunt supuse frecărilor repetate de babale,nări &ardere'. xK >xC; &> viţe cu câte K sau C; fire fiecare'- parâme metalice semiriide" >xC6 >x63 &mai flexibile'- parâme flexibile" >xHK >x>C &pentru curenţii biilor, palancuri'

5./.1.2. Caracteriticile "ar#elor

a' Frosimea" la parâmele veetale şi sintetice prin rosime se înţeleecircumferinţa. a cele metalice prin diametrul secţiunii &se măsoară cu

şublerul şi se face între 6 viţe opuse diametral'.b' Freutatea" în =eUtoni pe metru liniar de parâmăc' Dezistenţa" este forţa la care se rupe parâma. @alorile de rupere sunt înscrise

în certificatul de fabricare care se livrează odată cu parâma. 0arcina de lucruva fi mai mică decât cea de rupere. 1oeficientul de rezervă n P sarcina derupere " sarcina de lucru, n ZC. Dezistenţa parâmelor veetale esteproporţională cu numărul şi calitatea firelor. *ceastă rezistenţă scade princătrănire şi răsucire. Amezeala duce la creşterea riidităţii şi micşorarearezistenţei. Aleiurile, vaselina duc la scăderea rezistenţei &pentru celeveetale, sintetice'.

d' $lexibilitatea" capacitatea de a se îndoi fără a/şi pierde din rezistenţă. 1u cât

o parâmă este mai flexibilă, cu atât se poate lucra mai uşor cu ea.e' lasticitatea" capacitatea de a se întinde sub acţiunea unei sarcini oarecare şide a reveni la situaţia iniţială după încetarea acţiunii. -arâmele elastice preiaubine şocurile fără să se rupă.

5./.1.. %?trarea i Kntreţinerea "ar#elor la bor!

- fiecare parâmă va avea certificat emis de producător în care sunt înscriselunimea, rosimea, reutatea, rezistenţa

- se păstrează la bord în maazie &forepea?', făcute colac, pe panouri din lemn.a pupa se ţin în loc adăpostit, acoperite cu prelate. 0e pot păstra şi petamburii instalaţiei de manevră, acestea fiind de reulă, parâme combinate &oparte veetală leată cu una metalică'

9


75/78


76/78

b' @ac8eţii " piese metalice in formă de # montate pe punte, copastie, careservesc la luarea voltelor pentru parâmele mai subţiri. -entru navele mai miciaceştia ţin loc de babale.

c' Ctopele" aflate lână babale, folosesc la fixarea provizorie a parâmei până laluarea voltelor.

d' oţul " parâmă veetală &socar' sau lanţ cu un capăt fixat la baza babalei şi altcapăt care se înfăşoară pe parâmă până la luarea voltelor &asemănător stopelor'.

5./.2.2. Ele#ente !e !iri>are

a' +ările" sunt deschideri in borda! de formă circulară sau ovală, întărite, carepermit trecerea parâmelor în afara borda!ului. 0unt din oţel sau fontă, netede,fără ruozităţi care să ducă la aăţarea parâmei.

b' =rec8ile" piese metalice fixate pe punte sau copastie utilizate la diri!areaparâmei spre o anumită direcţie în afara borda!ului.

c' @urnic8eţii " piese metalice cilindrice, dispuse cu axul vertical şi care se rotescla trecerea parâmelor se micşorează frecarea. -ot fi simpli sau combinaţi cuurechile.

d' Eomarul" piese metalice cilindrice, dispuse cu axul orizontal cu acelaşi rol cucel al turnicheţilor.

5./.. Ele#ente !e #ane&r?

- vinciuri de manevră

- cabestane de manevră(inciul !e #ane&r?" poate fi separat sau pe acelaşi suport cu instalaţia deancorare.


77/78

- siuranţa navei în poziţia respectivă &referitor la vânt, valuri, maree, fund mic'- posibilitatea de plecare rapidă în caz fortuit

Operaţiunea propriu/zisă se desfăşoară după cum urmează"

- preătirea parâmelor care vor fi folosite, întinderea lor pe punte, scoatereaaşelor prin urechi, preătire boţuri, verificare vinci, cabestan, verificareacomunicaţiei cu comanda

- apropierea navei de cheu &eventual cu a!utorul remorcherelor'- se aruncă bandula &saulă care la un capăt are o pară din cauciuc iar celălalt

capăt este leat de parâmă' prin care se transmite la mal parâma respectivă.Odată a!unsă la mal, de celălalt capăt al bandulei se leaă aşa parâmei careeste trasă spre cheu. Operaţiunea se mai numeşte şi (baterea bandulei)

- parâmelor se dau pe rând, câte una sau câte două, după cum se primesccomenzile de pe puntea de comandă. -arâmele vor fi ealate şi întinse astfel încât, după plecarea remorcherelor care au asistat nava, nava să rămână

lipită de cheu- fixarea parâmelor pe tamburul vinciuluiEcabestanului &cele ce vor fi folosite în

timpul staţionării' şi pe babale prin volte- pe perioada manevrei se ţine permanent leătura cu puntea de comandă

informând asupra desfăşurării manevrei- manevra se consideră terminată când toate parâmele au fost întinse, ealate

şi voltate pe babale. 1apetele rămase sunt aşezate în ordine pentru a nubloca accesul în zona respectivă

- verificarea continuă a leăturilor navei este obliaţia turei de serviciu, lanevoie virarea sau voltarea parâmelor de leare &condiţii meteo, descărcare, încărcare'

1 $ "ar#? "ro&a


78/78

Rolul ofiţerului $ ef !e #ane&r?

a prova – ofiţerul maritim de punte H E la pupa B ofiţerul maritim de punte 6 / şefi demanevră, au următoarele atribuţii"

- asiurarea leăturii provaEpupa cu comanda de naviaţie

- respectarea dispoziţiilor primite şi transmiterea lor către echipa de manevră- desfăşurarea activităţii în deplină siuranţă pentru viaţa oamenilor - comunicarea la comandă a stadiului manevrei, la terminarea ei aran!area

spaţiului pentru staţionare în port sau pentru marş în mare

5./.5. ?uri !e "rotecţia #uncii la acotare

- echipa!ul va purta mănuşi şi căşti de protecţie- nu se lasă parâma să alunece prin palmă, ci se trece din mână în mână- nu se staţionează lână o parâmă întinsă deoarece există riscul de a se rupe

şi produce accidente- nu se calcă pe parâme- persoanele neautorizate care nu fac parte din echipa!ul portului de manevră

nu au acces în zona respectivă- nu se staţionează în interiorul buclelor formate de parâmă pe punte- luarea voltelor parâmelor se face prin boţarea lor şi eliberarea lentă de pe

vinci- echipament corespunzător, încălţăminte antiderapantă, haine adecvate

anotimpului, personal odihnit

macarale şi palancuri

Documents