MIRCEA VULCANESCUCoperta de DONE STAN

RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUICu o prefaftrde

TITUS BARBULESCUPostfat[

IIORIA STAMATU E FCI'aO

de

o (t,.oEditura SAECULUM I.O. ISBN ,et3-9tl tr23a, Editura VES"fAI-A ' ISBN 973-9200-18-4

E m

-

',

"I

@ Toate drepturile pentru aceasti edilie sunt rezervate Editurii SAECULUM I.O.

Editura SAECULUM I.O. Editura VESTALA Bucureqti, 1999

Mircea Vulcdnescuvedeam decdt la cursurile magistrale. Inlepat, iritabil, fi;ne!. avea o inteligentd aqa de fluturatica - cam aga se exprima Eminescu vorbind de anumiqi boieri conservatori care nu apreciau stilul lui polemic la Timpul, de boiemaq mdrun! de r5zeq de !ard! - incdt parcd qi ideile $colii de la BucureSti de sociologie, ce ni le lansi in prelegerea de deschidere, dobdndiri in lecfia a dou4 a treia, prin repetilie, un fel de str5lucire de prospect publicitar, obsesional: La Vulfi.,rul de mare ca peStele in gheare!.,, Prin ce minrme, in jurul lui, tofi colaboratorii, toli erau de o aleasi si rard calitate: onestitate [i modestie in expunere, terneinic[ pregdtire qtiintificA? lndregosti! de problemeie de fond ali crilturii qi civilizat'ei romdneqti, informali pe teren despre realitatea romdneasc5, de to{i imi aduc aminte cu recunostinld qi emolie; de la fiecare, des,i deosebifi ca formalie ;tiinflficA sau convingeri politice (gama opfi unilor lor politice se intindea de la ,dreapta" ideologiei legionare pind la ,,stinga" socialist-marxistd), am invbtat ceva din ,prospect", rm midulm viu si concret din corpul complex al reattnfii romdnegti dintre cele doui rdzboaie. Cme, evident; tratatii formal ca o tablS de materii nu putea fi decdt veleitate stiinlifici, stropit2i baptismal - adicd metodologic -, cdnd de un G. Tarde, cdnd de un Em. Durkheim; cind de ,,onoratul si marele prieten al nostru - nu-i aga? - d-l X de la Colldge de France!" lfos academic. rostit solemn ;i cam.

Am cunoscut mai bine seminarul de sociologie qi pe cei care il dirijau. Pe ,patron", Dip. Gusti, nu-l

4?6 371

Regele Ferdinand

I

decoreazd.

urr dmpel

aqezare

a ideilor gi amintirilor, cand am in fala ochilor

MIRCEA VULCANESCU

RAZBOIUL PENTRU 1NTREGIREA NEAMULUI

Sociologia Militans, sau mai ales Enciclooediu ! Divizia 3-a s-a regrupat gi-a

Considerafii asuPra cam;;;iei din' TransilvanraDesf bqurarea camlani.

ei

'care s-a concePut $l

terelairiteresantedp!"!t:J"J"a:ii;;d""armatelor s-a e:

*":ffi

tl;fi "t"ti"Til L

romaneEti'

-tilJ.,' r" rransi\gu1;l'::,ffi:f"j:il":T:Tffil i#aiiJiuei soviielnic5' Aceasta cnnca

comandanlii armatelor 'S-a obiectat anume oe crtre iiit"l#tre lor' cd ideea miqcdrii armatelor.csre -".Ji^".1""".." '" n spre a pentru generaliile viitoare'

I t"t[i*il"

semnalatl aici'

Eroarea Ptanului. ini{iat operafii

de

romin * I-:9::" S-a zis astfel, cd Marele Cartier " . .a de nord, pe -steaJerur,f '-'iii-.Ii,jr-''."i'"ivot Armatei

;ilp; -1"""'a-1i,ffih#1gtrg''gi5

ffi Pa*ll*r+un*qi'ffift ar flprinciPal romanesc

#H'H

MIRCEA VTJLCANESCU

RAzBoruL

pENrRu tNTREGryA

NB":y!:ul

65

Amatei I-a austro-ungare, printr-o inviluire - a aripei sale drepte fdcut?i cu stAnga rom6neascd. In acest scop, Armata I-a romani ar fi trebuit si inainteze fulgerdtor spre valea Muregului, prin vdile Ha{egului qi Sebes,ului, unde Muregul e cel mai aproape de vechea granilE romaneascd. An ar fi fost astfel silit sA se retrag5, fdrb lupte, de teama t?lierii ciilor sale de comunicafie qi armata romdn[ ln loc sd-i dispute terenul pas cu pas, ar fi cd^fi in pfinA znnd de admare a Armatei a lX-a, zidtrmicindu-i concenharea gi despa4ind-o de Aimata I-a. in realitate, ofensivL rom6neascd s-a redus la o inaintare de front contracerea ariergardelor inamice, pierzdnd astfel toate avantajele pe. care le dd de obicei indrdznefului, rdzboiul deIIuscare.

acesta, inamicul gi-a putut sfhrgi concentrarea nestingherit, mai inainte ca cele trei armate rominegti sd se fi putut reunui $ a putut apoi ataca gi bate pe rand, cu totalitatea fortelor sale, grupurile romdne rdzlelrte: mai intdi grupul de Jiu, apoi cel de Olt, ale Armatei I-a, pe urmd Armata a II-a, silind la urma urmelor qi Armata de nord si' se retrag5 ilba luptA.

'ln tetut

n#;'.:;fi *';::##m"nlH#rm'i"u"c" itt vdile Tirnavetor' o"neralul Culcer .acest

Insuficienteleexecutie'iAcest viciu de conceplie s-ar fi accentuat - zic aceqti critici - prin lipsa de indrdzneali cu care au lucrat comandanfii Armatelor I-a si a II-a. S-a observat, intr-adevdr, cd dupd avdntul primelor zile de inaintme, Armatele I-a si a II-a si-au domolit

:T',".y*. :l^^*:*f,*:it|: ^H:* K:l;ff"l inarnta --^'ji!i"il',1i" ifl^"*-ilcttio de a

"utt"u Hff;:|"'#fr;.q::g+X*#ili'ff;,.TJ.i#, ;:'x*''Hl$Tf i" H-l5: iJ* s^t"ut"' =^mf*,mg:*Hr* lmpreju

l?';:4. lulJlJrrvt-^--^

elanul, cea dintdi oprindu-se ca sA sL organtzeze defensiv, in defileul Meriqor gi in fala Sibiului, a doua zdbovind inutil la trecerea Oltului. Singurd Armata de

"l^i -.,*oi ':il;t

.a",

-'dacaea a

T:

il?#"#i"""i''i"""a'

::#..,-a, #er"a'"tffJ-$ t-

fof 3-ffiIi 'Tiliorj"r,-aupa nenrm ca a nstsuraier,'-. -aj .'uwit. D.T_ ly sixura4a' in olensNa'^'si;;' o situatie

J*e'

ceq

ffi"rfl

i':::t,

MIRCEA VIJLCANESCU

NEAMULUI RAZBOIUL PENTRU bITREGIREA

67

qi prin aceasta sd compromit?i scopul general al operatiilor. Acela,si lucru se poate spune gi cu privire la operaliile Corpului de Olt. O comparaqie poate face judecata mai evidentS. Iat?i pe comandantul acestui grup h seara zilei de 15/28 septembrie, suferind de trei zile, din partea inamicului, o presiune putemica de falZ qi de flanc, destul de asemAhdtoare cu aceea suferita de Foch in preziua bdtZiliei de la Mama, c6nd arrnata pe care o comanda acesta fusese aruncata de Bulow in bdlile de la St. Gond. Daca, h acel moment, generalul Popovici, cu toatd graitatea situafiei in care se gAsea, ar fi avut spiritul ofensiv al colegului sdu francez, care - cu munifiile pe sfirgite qi cu batalioanele reduse la seclii - raporta Cartierului francez situa{ia, in forma pe care legenda a rotunjit-o: ,,Centrul meu cedeazd, dreapta dI inapoi, situalia excelentil, mdine atac!", qi in loc si ordone retragerea ,,fiecdruia pe unde poate", ar fi ordonat a doua zi de dimineald, cu totalitatea fortplor lui, atacul spre rf,siri! dincotro venea Armata a n-a., - nu se qtie dace b6?tlia de la Sibiu nu s-ar fi incheiat cu o victorie a rom6nilor, chiar daci Corpul'de n-ar fi reugit, ca ;i Foch, decdt si se mengin5! ^Olt In imprejurarile in care se producea, aceastS victorie ar fi putut fi decisivd asupra soartei campaniei romanegti din Transilvania. Cei care au citit in memoriile lui Falkenhayn, de ingrijorarea care-l cuprinsese in dimineala zilei de 16129 septembrie, afend de asaltul Armatei a II-a spre vest din ajun, qi cunoscdnd situafia in care se gdsea Schmettow, prins - in urma acestui salt, cu toatl artileria grea ce-i fusese ataqat6, intre cele doud armate rom6negti, - inleleg prea bine uErrarea simfiti de comandantul inamic cdnd i s-a raportat retragerea Corpului de Olt qi isi dau seama ci armata rom6ni a fost la un pas de victorie, care nu sur6de insd dec6t

*m;ll3';t#:'5m.l6iu6,f *3e1?fl# militar, ci aoqil"*.trai*i,.,'.!aFti:,P:.-"tr^1"-

i:ilff";#ilY*k''.'"""Jtffinierduse ' sPeranla"'

u*';;"di-;i

""'j'ff

H11"l;

^:Y:

ty^*t "o^uia-toi.,; i]".'*"ilii "*a ;" lasa prins de 'pedumerirea de d,pd . *i#;;';; ci renun!5 si victorie". mai pnmleoroastr decAt toate' ;;;l; jd';" aaryi lor #ffi ;.,"H,1. #? Sl,lfr : :: ceri ofensive romanumai mdswi de siguranld' mindu-se sd ia in acea parte-

dus:nan, care' dupd infrAngerea spre avea' deschisa calea Munten'ter

vrednicl de imitat apare fermitatea

lilooti,,,,a",,*t"4'f9:;?"SH5il'""t'i:T;#.i'i1"l''"iduce executarea PnnclPar

;::#-;;ilJa;

nici o criPa din vedere'

SovIielile conducerii tsldbiciuni de De toate aceste erori de concept'ie 9i inzestr'area pana la un punct 'tehmca ".""'*tt"I?-utp.-ae

ffi lt*#)'rai;":trq'illti,i!lqii1?i"?l: de ad *u-i- a"'i"m"eereqfiir#i'aaii,'*J ;romini in prima

i""'"L"t -"i "Nffil"i'i"*ers-a

din lSt6' e parte, a"amoanieide t?irie sufleteasci g*"a, ae att orain:'tipsa rominesc' Zdruncinat moralmentePrerzanc

-ryferit{ inta

i"'i#.i,G","u'"u,u:9."lL;i"t3":{Bi3-,ff it'ffi 3# a dezlinat'

principal al actiunii. lra toc sa-qi;oncentreze efomrl punctului slab i ##;il'ca"durui' initjal - asupra care t-au -iiailicului, -s-a risipit in reacqiuni sterile' .l

liiJ*t- ""-pGt libertatea de actiune' primul ceas' a opril' Astfel, sub impresra pt"i"ii Ai"

MIRCEA VULCANESCU

R,AZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMIILUI

umple golurile.

acolo o misiune ofensivs. T;p"6--dir."p;;;;i"irri" fusesera irosite si rezervele

ofensivei; dar rimpul pierdut A savarsrl afi"ulcl o a doua "_" *"i trecfurd, u"hi,tit, greqeald, la exrema 1n&dzneald,hotiirAnd 1:^lu_.:*o"-",pqOe^nld orenslva pe doud fronturi, Ibra sa cumpanea."a Ol"a are- mijloacele necesare. Astfel in ,irrfr;;" ordona reluarea ofensivei in Ardeal, i"tral.Ja ""4;j ;" i" acest fr- ont ultimele rezerve oe armatii, concenbiandu_le in vederea ofensivei de peste Dundre. C6nd lipsa rezervelor a inceDut sd-si p16dg65 frr'Li|a, Marele Cartier, iaragi nesiatorni", u .";;d;'.f";;;. "F""Grc -;;;';il;; de .la. Dunhre, inainte d" ;J fi refimifindu-gi rezervele spre miazdnoapte. Era irxi prea rarzu; pentru ca aceste forte sd mai poatd irfeot i

avdnt, ofensiva din Transilvania, lunii august, f6cAnd-o sd piardE ireparabil la sfirsihrl timpul cel mai prefios. gi-a revenit i" u*a

in plin

E,-;;;;;;;5t-"" pritJ"n;;;#".

cabil, daci ne gAndim cd era vorba de o ameninfare directd a Capitalei - centrul sensibil gi ginditor al 15rii intregi. Aceast?i schimbare de conceplie, in plini desfhqurare tacticd a ofensivei din Ardeal, nu era ilstr justificatd, dacd ne gdndim cd in cumpdnd nu era un oraq, ci biruinla! Chiar dacd Marele Cartier axe scuzacedat sugestiilor comandamentelor aliate, aceastd gregealS e cu at6t mai dureroasi cu cat pe aceastii reaclirme instinctivd de ap5rare s-a bizuit mai mult inamicul, in planul lui, dec6t pe insemndtatea rca)d a victoriei sale din Dobrogea. Campania din Transilvania s-a pierdut astfel, mai mult din pricina unor lipsuri sufleteqti, dec6t din pricina superioritdlii reale a inamicului. Lucrurile acestea sunt desigur ugor de spus astdzi, cAnd cunoaqtem reztitalele. Mai greu erau de desluEit atunci, in vdltoarea bdtdliei. Vorba proverbului. Faptul acesta atenueazA, desigur, in parte, gravitatea acestor judecSli. Adevdrul lor nu poale fi insa t6g5duit. In misura in care ,,istoria lucrurilor care au fost, e meniti sd fie pildi qi indreptar pentm cele venijoare", ele trebuiesc spuse; nu pentru a invinui pe cineva, ci pentru a face ca m6ine, ele sa nu se mai repete, Ajunge si ne gAndim la ceea ce a putut face iniliativa hotdrdt2i Ei indrAzneali a rmui locotenent-colo-

de a

fi

executate.

ih primul nind erorii de judecata a Vfu."lui Cartier romdneic, care u rip.ii Ardeal, in_ momentul cel mai a dispus_de r-ezerve, cdci aceasta n_m fi adevdrat: "riti.-N"-p;;t " ;;;" ci pentru cA, tuburat de teamd, ,ru u _ui pil;;j.; hB:$^"_yd". 9i trebuia sd re intredffi/el---' .cdnd ,l-oteruca tscat5, mai t6rziu, asupra ,,rdspunderilof, a ramunt cu prisosinli acest lucru. Este iuncie;i s; amrntim ci in timp ce armatele ,.-a"; ;;';;""1 sylgreau secAtuite de rezerrre, presiunea,_"i O"r-# abil, 6 divizti romdne5ti 9,ia6"r-'""ilt Jf,i_#;"'fi vederea unor loviruri i"or

pqfr a campaniei romdnesti ,^_F!-"q:rl .pp""i. oecr arrburt

"Uii-l:r'e.#';;;":,

trebuic

a"-."1";;dJi;"j;

moral

Ul" planurilor Marelui Cariier romdne*; ;;.;g";'#ii

Cd infrAngerea de la Turtucaia a avut un.at6l de horiirdtor, incat u

-"t ".r""prrl,"a"rli$"iprliaet"rminlil"ftefect

C6ineni qi ddndu-gi seama de prczenta inamicului in munlii din vecinAtate, a org rrlzat apbrarea trecaloarei Oltului impotriva Corpului alpin, pe care l-a irnpiedicat s-o ocupe, p6ni la sosirea Diviziei a 20-a, numai cu 15 biffini din sat lnarmali cu puqti luate de la inamic, aflale la primdrie; sau la felul in care, alt act indrSzrre!: atacul invdluitor al deta;amentului ScbrlStescu, cdzAnd prin surprindere peste muntele Vdlcanului, a restabilit, la Jiu, situalia compromisa-n urma bdtiiliei de la Merigor, recucerind, in preziua bitiiliei de la Sibiu, tot

nel, Toma Popescu, care trecdnd intdmpldtor prin

MIRCEA VTJLCANESCU

bazinul Petrosanilor, - pentru a ne da seama de eficacitatea pe care ar fi putut-o avea coordsnareariguroasd a acliunii unor elemente capabile de asernenea eforturi. Pilda Annatei Prezan, care,- pe scari redusd gi la alt grad de densitate a trupelor a anticipal totugi, cu aproape doi ani, tactica ofensivei continue realizati pin inldntuirea eforturilor succsive, in sectoare diferite, care a ficut nemuritoare gloria militard a lui

-

APARAREA GB{NITEI MUNTILORGdsind c6 Falkenhayn inatntlazdprea

Foch, de mai t6rziu,privin{e.

-

este hotirAtoare

in

aceastd

in99!-{14;

n$gml"m:;iq"ffi:i*ffi #r*j**'m*r*xW*:m*'pe urmele romAnilor'

incerarea du;manI de a trece ",-ii.i"1i-i surPrindere

Pti'"-

de la Pless' Armata Urmarind executarea planului tp-.'e tstTl r-"""lrirfiJJ"eaE atacl munt'ii Moldov-ei Trotuqutut' prin valea l,liriiia J'a;fauatd spre sirdt'

il'"-*a 'a

ili,tff

ruL"nr'uvo sfortlrilor - cautA cu..A

*?-T:ffi,*it't,ffi l-.e," il",*qh. j:,Rfi^Toi _ytl,:, ;

":Htf'j

fr ili.:

m:t'-f+-fFffiGeneralul Berthelot decoreazd ofiteri romani

;?"ai'f "t*^ ..T-1.'a""i,iu

#i i'*Tr.fi:'ffit'#'il*:+ni;;;;

'lFq?;#;gta I-a *contra Armatei

72 MIRCEA VULCANESCU

RAZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

tlu"']

spatele DivizieiEremia Grigoresc,

va.la cade

rnderJtre- de romAni", Morgen, mar norocos, ocolind cu brigada 8-a mixti peste crestele de la apus de ^Giu_

e stlrt sa atace pieotis 'ci FT^5l9area aparall

ttupelor romdnegti care se retrag de Ia Bra5ov. nu reuSe-lte, afa inc6t' Staabs

a

Daci incercarea lui de tdta calea predealului

la Oituzn Amata a D{-a reia ofensiva impotriva trecitorilor Munteniei, deplas6ndu-qi efortul tot rnai spre apus, cu gandul sA atraga intr-acolo rezerveleromanilor. ln acest timp Mackensen atacd ct Annata a III-a bulgard linia Cernavodtr-Constanp, pe frontul dobrogean, slEbit prin retragerea rezervelor romanegti trimise in apirarea mrmlilor. Atacul trecdtoarei Oiuzului nu adupF inamicului nici de data aceasta rm succes apreciabil I u. in schimb, ofensiva dezldnfuit?i contra muntilor Munteniei, dac5 nu reuqegte s[-i deschidl lui Falkenbayn calea spre cdmpie, ll pune totusi definitiv in st2ipdnirea oestelor care domind rmele trecitori. ln valea Prahovei, Staabs, folosind rezervele aduse

Ia

fi"*"#f."

22 rcmA_ ,para ;;;i

Rucdr. in

,*"*:*::r-p:_T

'p;g3f"g:#+Hi,H#ffi

-aini o victorie

ieftind, Falken_

ffi rE.*r+"f-f

d

;$gr:'r.m*fr'-*r*::,Tr*:ince.rcarea

trecerea mui,gitorincercarea de sumrinde

dea forth maniid up

-f '{-?'ffi}Tt}ii:*tl,lq*}f"H*;

". 'Mau gravd e situatia in Valea Otnlui, rnde alpirni lui Krafft, atacdnd fbrd intrerupere, au ocupat bazinul Titegtilor, silind frupele lui Petala se ia,pozitie pe' ultimul gir de indllimi, ai mun{ilor Coziei." In s6rsit, un concurs fericit de inifiative transforma in biruin{i romdneascd o prime incercare de strdpungere, efectuat5 de inamic la Jiu, tocmn cand acesta se socotea st5pan pe victorie. Din nefericire, victoria e pl6tit2i cu moartea generalului Dragalina, bral'ul comandant al Armatei I-4 funpugcat in defileul Jiului in cursul unei, gecunoagteri efectuate in preziua dezldnlu irii ofensivei'".desti

sectoarele vecine, a pus $npdnire pe linia Clibucetelor, silind trupele romane$ti sa se retrag6. Dar Viitoianu, care comandd sectorul, q pcupat o noua poz-ilie in fala lui, la nord de Buqteni ' '. In sectorul Ndmdeqfi, Morgen a izbutit sd coboare crestele; dar Gdiseanu l-a imobilizat la nord de CAmpulu4g, pe linia dealul Mateiagului - Albegi - C6n-

din

74

MIRCEA VULCANESCU

RizBoruL

PENTRU INTREGTREA NEAMULUI

75

-Situafia operafiilor Ia srartitul lunii o.ctombrie. I nsemn etatea strategici a rezistenfei de la O-ituz.Modificdrea ptanui;i-;; rdzboi al inami'cului. Toate aceste operafii n-au adus inamicului succesul strategic dorit. Dac6, in Dobropea9 octombrie

i.s

pivi,iei'?';-;,i;8"?"b:i,.*:?#ffi ?"".l."'ii,l Constanta si'

a

pe unde duce dnunul cel:

gm*u-*m***",'mg

I:1r""1 au fost astfel puse in imposibilitate J'-i*ea mata tn regrunea Gala(ilor.

Stngorescu. pe acolo nu se va'trecei

trfgil"*rtt;it?H#'tiffiiffitr c"r" J"ra li_r,i"ficut nefolositoaii

convingerea cA o ruphlre este posibild daci repetii incercaiea cu- noi forte; evi6nd erorile trecute. ln acest scop, el procedeazl, in a doua jurnatate a lunii octombiie, la o noui concentrare. Shbind oresiunea asupra muntilor Moldovei, el isi intiire$e

pnn .aceasra va drn Dobrosea.S,r

x*:*#i*y.iwm-l:rr:w -lrri#;"-ili fiqi

i" ti-p ce grosul Armatei de sud, care a cucerit aproape toa6 Dobrogea, e retras intre Nicopole si Rusciuh unde va rdmdne in as1eptare, pAn6' in niomentul in care, odatii ruptura o!tinut{-1t in"ng gi puhoiul dugman revAxsat in cdmpia Munteniei, aceait:i armaa va pirtea trece Drn.[rea spre a da mAnahrr"ut" a lX14celeilalte.

lXj"T_:9pry." _cresleior una" pana acum sd iasa din treierori, _ deri

,",i"$;l*l.lldffi T:1"":HdL-u:,';l"TT"g:#l - catre vestul .Munteniei, o"a" or"n.iueiJ;#r;-l:;;t'paijr"t

Considerafii asuPra aPtrrIrii 'munfilorinvdlSmintele campaniei de apdrare- a munlilor romAneqti in crusul iunii octombrie I 91 6, sunt de

;;';iffii

TJti,Ji

76

MIRCEA VL]LCANESCU

RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

decadd a hrnii octombrie de superioritatea manewic[ a inamicului, care dispunea de mittrli speciale antrenate pentu a lupta in munfi, rom6nii s-au deprins repede cu condit'ile acestui fel de operaqii gi, incep6nd din a doua jumitate a lunii octombrie, ei n-au mai putut fi dislocaf, de pe creste prin manevre ci numai copleqili de superioritatea mijloacelor tehnice ale inamicului. Paza ilentf a flancurilor, rezistenla elastici, impetuozilatea contaalacurilor gi esalonarea rezervelor in adancime au fost principalele elemente ale succesului rezistenlei rom6negti in aceast2i perioadd. Ea a silit pe inamic sI opereze, cum vdzurdm, o nou6 concentrare de forte lmpotriva Rom6niei, de astd dati cu intenJia ferma de a infrange definitiv, rezisten{a romAneasctr.

asemenea wednice de finut minte. Stingheriti

in prima

paza gafilei mutoase. a Moldovei' pan6 la Trctuq'

l"#ffi

i Jlrila*rtiJprin -.are-si ^itttitts"te

fiontul pinl in Vrancea - nu " r^r--l-it n diiponibiti decAt in prima jumatat -a -lunrl r"t -Jripa iofra.g"ttu Armatei I-a' cdnd va " i.I#tU", ;;t"*; ile ott qi in btrElia de Pe Argeq'NOTE

H:#ffi#; #F.'i:'# B#""'ifftr,ajutorul Armatei diviziile date in

r't""'l'#l'*rury@!ql ' ?"g*,#B.ffirtemporar de Amata a tx-u gqnlular ;; ;ifi;;": ;"d"tarmati

I austro-ungare ;r CorpuM austrc-rmgar' al "lur O9r11 i'"ti^i.'C1.r-Oi"tai otioa tpi" Ones,ti ;i Targul acelay 1t"d:^t*: vtG"t 5i comenigti' Amandoua au mai laobrccuv: "tiJ' .1d c1t :X';;;&'"i,,'l"tct vale a Trotrr.sului' cit

rezervei strategiceDin nefericire, Marele Comandament romin nu dispnnea de nici o fezewd, shalegicd pe care sd o poate anrnca in lupt?i, la nevoie; toate resurse]e sale fiind irosite la intdrirea liniei de rezistenlS. ln fala t ''

Nevoia

'"H*ft;n"rfi!;;:*t*frry$firffift#; din Mtmtenia, tltind Folt*huT;';i#l .Tin direcliiptun"i t"i Ludendorff'Pe ceape- ca1e

try.a

lH.:iiim:n*i":'':.3;tr;"S!lttli#1"":f; x*r"; divergente'Oituz' pe unce Ar."ul principal se dd de Schmettow' la la- onesti'' Frin la Tdrgul Secuilor ,*":';;;;fi ;;" de iii"r. ioi-u Sarata, Hada' Grgzeqti q1 BogdAneln'

Bdtdlia de la Oiuz

acestei situalii" generalul Culcer, comandantul Armatei I-a, propusese pdrdsirea voluntari a Olteniei qi retragerea frontului romAnesc pe Olt. Consideratd ca un atac de sldbiciune, aceastl proprmere prudentil a celui mai bun general de cdmp romAn, determinase Marele Cartier s6-i retragl comanda armatei in preziua victoriei de la Jiu. Grija constituirii unei rezerve generale va deveni insd principala preocupare a Misiunii militare franceze condusd de generalul Berthelot, sositd ajutorul Romdniei (3/16 octombrie). Ea va determina o regrupare a armatelor romAneqti, care vor ldsa pe seama ruqilor

!i{:ur"rff ;it'ff*TT:i"":T*"i;-:ilifDivizia I ttrcd rnunlt #;*;' p;;a ajunge ; se deJparte'V,ini.i .i,'.

rrsirit,-unde-va fi sositl din- Regat. Divtaa 3 de Divizia.2-a romind i;;te;d;-.ti ; tbfileului oituzului' de Bretcu'.F M"q:tl: luat pozilie la nord ;J:;;;;;,-.r* " i":,"*Lii'"-bi";ri"i zr iusfi-uneare;T" :HX: de bataii sileste Divizia 2tept"murie' inamicul ocupa Poiana li#"['Jrt"lJ;;"tft La'lb

ffi*,S*le"$hi#:li

lil:l fi

in

Stuael

"-'fro. oit iriu t5-a (general

Grigorescu) venitd d9 ne lonnrl

*f''#,,i{nr'ln'i""3;t'xffi '"$l',i""'ilLJ'S

78

MIRCEA VIJLCANESCU

RAZBoIUL PENTRU INTRIGIREA NEAMULUIoresirmea

rmde

3.

inamice de a intoarce pozifia romdnl de la Hfia sunt contamanevrate abil din v6ile Caqinului ;i Sldnidului qi zdrolite rma dupf, alta. In fala acestor esecuri, inamicul aruncA-n luptd Divizia 8-a bavarezl.. lnterven{ia ei ajutii la ocuparea l{6rjei; dar noua incercare de a lntoarce pozifiile rom6negti dd greq ca gi celelalte. La 5 octombrie, inamicul, care are acum toate fortele ln linie, ho6ret sA termine, dezl5ntuie un atac general,-tisia. fu prezenta arhiducelui mo$tenitor si a primului-m isau Oir comandantul -han, in ijutonit ceruir i *riili aJ i" br"l, o brigadl din Divizia 8-a, contaatactr a doua zj. ln Drezenta principelui mostenitor mm.4n, rcstabilind situatia pe tof frontul. Atacuri si contraatacuri se succed zi si noaote- de la 6 octombrie, fartr alt rczultat decat hecen;a pozitiiior dintr-o mdnf, in alta, pinl la 9 octombrie, cdnd dusmanul incepe s6 dea serne de obosealtr. Profit^dnd de sihralie, Grigorescrl care a primit.incA o brigad6, dezhnpie un nori contraatac general, reia Hrirj4 coarna Sgneica si in[ltimile de la hotar. aincdnd pe inamic pe linia vechii gianite- .incerca s[ rlzbeasc[ In valea Trotrs,ului, mai la nod cu Corpul VI. Renunpnd sf, atace de front pasul Ghimes aparat de Divtzta 7-a, el cautl sd intoarci apararea ioni6neasc6, patrurzand cu diviziile lui, in spatele ei,'prin v6ile afluenfloi laterali ai Trotusului.

Cainului (pe st6nga), iegind inaintea dusmanului la Hdriat ocuiegte DMzra 2-d de cavalerie. cair tece in rezervfla aripa stiingtr a grupului, in valea Caginului. incercarile

!i

lui contibuie la slf,birea rezistentei inamice fa[f, de itacul Aontal. Asa c5 rom6nii restabilesc sihra$ia pe linia:MunceluUzului.

-

Goioisa

- Vf. Edera - Vf.

Lapoqul

-

Poiana

4.

Laptele din valea Bicdzrlrui Mai la nord, in valea Bicazului, DwIAa 72 ausao- ungari alaca la 6 octombrie, odattr cu dezlf,ntuirea atacului general de la Oituz, prin srnprindere, mrmtele Tipcheg pe care-locuptr, inaintdnil spre Croegti, cu gandul de a

tiia comrmicaliile Diviziel l4-a romine, prin Valea Tarcf,ului. Dar in vreme ce detaqamentul Rogobete rezistd de front la Croesti, deta$amentul colonelului Gherascu conbaataca pe inamic dpre A{a, intorcd.ndu-i pozilia Zadarnic incearca acestas6 riposteze atacului frontal romanesc, dezlSntuit concomitent. Creasta muntelui dmane pana b urml in mdinile rominilor

trecltoarca Bicaztrlui nu poate fi fortatlt. zi dupd bltf,lia de la Brasov, Falkenhayn, in cdutarea 5. A celui mai scurt drum spre Bucure$ti, ordonf, Armatei a IX-a

fi

doua

ele indat?t si dacd s poate inaintea romdnilor. Corpul I (Morgen) ia direc{ia trecatoarei Branului pe urma resturilor Divi^et 4-a, Corpul X)O(X Arspre cele patu tsectrtori dela sud de Brasov, Divizia 51 spre Predeal pe urmele Diviziei 21, Divizia 189 pe urmele Diviziei 3 spre pasul Bratocei. Corpul Lutwitz ia calea Buzdului, pe urmele Diviziei 6-a' Corpul Schrnettow e trimis spre N. E., h rnrmlii Vrancei, sd coopereze cu trupele Armatei I-a la fo4area tecttoaxei Oitrzului. Desi violente, atacurile indreptate spre pasul Buzdului;i Bratocei au mai mult un caracter demonstrativ. Alacurile orincioale se indreanti sDre trecatorile Predealului si Branului, b" *'d" du" drumirile'cele mai scurte spre Buc'uregti, prin Ploie.sti qi Tdrgovi;le.

sa atace prin surprindere trecatorile Munteniei, patrunzand in

ln tip ce lupele

Atacul viiii Troaxului

se deslagurari astfel la Oituz, Fabini

inspr Agas gi Goioasa. Dar generaulul Istrati care comandl Dritzia 7-a, conhaataca h centru de front (detasamentul colonelului loan) inspre Asiu. In acelasi timp, trimite pe dreapta detagamentul colonelului Boian sI ocoleascf, prin vdile Agosdnului si Agasdui si sA cadd in spatele inarnicului de la Goioasa. Impir.rdenta execrjtarii -de atacului flanc duce la nimicirea driraqamdntului; dar

'Divizia 39 (Molnar) atac6 la I octombrie spre Dbrmdnegti. DupI o zi de lupti nu izbuteste ins6 sA ocupe decdt Poiana Uzului, de unde este de altfel scos de zi, ? dou4 pe prin contraatacul roman dezldntuit simultan de front gi flancuri. La 3 octombrie, Divizia 6l (Grallert) izbutesre insl sd se infiltreze mai la nord, prin viile Suliei si Ciobdnasului

La

dreapta,

6.

Miscarea ocolitoareaustro-Lngara"

Tirnisului-in sDatele truDelor romanesti care se retrdgeau de la Bias.ov, e iadamiciti prin intervehfia Divizrei 2l-a; a1a ce Divizia 5l-a de Honvezi tebuie sa atace de front trecttoareaPredealului.

Atacul Predealului a unei Brigdzi din Divizia 76 care incercase si cadl peste munte, in Valea

Inamicul e astfel pus in situatia de a nu mai inainia, in acest sectot decat cu greu, cucerind munte cu munte'ii numai dupA vii contestatiuni qi cu mari jertfe Astfel, cu toatE superioritatea lui de artilerie, el nu izbute$te sf, cucereasci definitiv muntele Susaiului Si sA ocupe Prcdealul,

MIRCEA \/TJLCANESCU

RAZBOII,JL PENTRU INIREGTREA NEAMI'LT'I

8l

dupi l0 zile de lupte indedite (10 octombrie). Diviziile 4,gi 16 rcmanSti puse sub comanda generalului Vtitoianu, inlocuiesc mult incercata Divizie a 2l-a, ocupand o noutrdecdt

Contraatacut romen arunc[ de a doua zi inapoi pe duqman p" -o"ti Robu gi Mugums,ul, ftrf, a putea bsa rccuceri

7.

pozitie, la nord de AzugA pe linia ClabuceteloL

8.

prin valea Pravdtului pe inarnicul care, socotindu-se invbgEtor. inainta descoperit in jozul vdii Ddmbovilei, il loveste cr"[nplit restabilind situala pe linia: Argesel - Nam5erti, Valea

Aci, Divizia 22-a rcmdnf (general Raat), sosici de la Dunzrc, a inJocui! la 27 septe;b,rie, rAmISiGle Diviziei a 4-a, ocupdnd, la Giuvala, putemica pozilie, piig[ti?t inc6 din ti.mp d9 pace, sprijinitil cu stAnga pe masivul Pietrii Crairdui qi cu &eapta pe mun0ele Fundafic4 lllngf, Moeciul de Jos. Dar tr timp ce aceastii divizie respinge atacul Diviziei 76 austro-rmgar[, car incearctr sI pnnmdi, de fron! in valea Darnbovifei, - Brigada 8-a de munte austo-ungarA ocolest Piatra Cmiului 9i dade la 30 septernbrie, la RucEr, in spatrile poziliei romdneqti. Divizta 22-a se rctage in grabd, salvAridu-si materialul, spre Dragoslave, rmde ocup6 o noud pozilie. Atacul Drzgoslavelor Atacatd aci, din nou, de inamic, care a adus ln linie si nou, Dljzia l2-a bavarz5, Divlzia 22-a nu-gi mai poate men$nb poz$ile. Situalia este poziliile. SltuaFa este grava penbu romani. DacA frontul lor cedeazd, inamicul are deschiiA deopotrivi calea Bucure5tilor prin Tirgovi;te si calea Pitejtilor prin Cdmpuiung. -sd-gi 'roade-le de la Rucdt'' ,,Surprinderea de _la Rucit'' e pe iunctul s5-si dea lunctul asjeptate de inamic. ln aiukrnrl Diwi In ajutorul Divizlei 22-a sose$te insA, tot din Dobrcsea. Divizia 12-a a generalului Gfiseairu. eonraatac6nd de fllni Gfiseanu. eontraatacfud de

, Mai norocoasi fu operalia inamicului indreptatit contra Trecdtoarei Branului.

Surprtnderea de la Rucdr

ilealul Vladului. - gtintda 2-a aloind, care coborise inrre timP de pe Surul si cazr.Ge h octonfo,rie, la Sdlatuc, pe liniile de comrmicalie ale Diviziei 23-4 - care tdcea fal[ in mmfii Faglra{ului, Comului alpin- -- fu contiaatacata la octombrie pe &eapta, J" 6it""u-,i"tut Mogoiu dinspre Clocotici, Ei amncatr inaPoi ne muritii Ghitu si Fruntile. Un nou atac rorniinesc pe '**""liitiit" c.ilouir"i $ tihpd rau, detemina rctragerea ei precipitatd, mai spre n