LutfiNd LutCnpobelM

Cartea intAi a seriei

\ZrcoNcel€ \zeqeNgelDrcnp:uTe

I

LAURA STIRBU't

Cup(1 NS

Prolog. ..........7ZborpesteTorun ......13Luminiladelamalulmirii. ....,....22PlicinteleElenei .......32Zburdtori ai apei ......40Cadoulsirbdtoritului.... ....50Marfipan gi cdrli de tarot . . . . .60BunvenitinMenuit .........72Cascadamorlii ........82Nr.23,inghelul- Codrului ....92PrimoVel ...... ......106SanteVel,grupulDelta. .....119Un frate mai mare . . . .134CodulVeliric. ........t47Omicischimbare ....156Prinlulnevictorios ....L64Primagregeal5. .......I73Un dragon, o pedeapsi ......I82Celestra ...... .......196Niruleta Valahi .... . .204Oulsurprizi ...2I2CineweasifieWelden?... ........22sMAhnirealuiRimen ........237Relicva aterizeazd ....249Incipit ........261A douaoardecunoroc ......275|urimdntulluiLeopod ......286

Editura Quantum Publishers

www. quantumPublishers. roEmail: offi ce@quantumpublishers.ro

Vdnziri: vanzati@ q'tantumpublishers'ro

Editare si corecturi:Theo Anghel

Georgiana VAju

Coperti: Theo AnghelElemente grafice: Carmen Ttrdurachi

Bun de tiPar: Iunie APirut 2018

Tipirit in Romdnia

Devino FAN VVP qi aboneazl-te la newsletterulde pe siteul oficial www.my-wp.com.

Vei primi acces la povegtile inedite ale valahilor, detalii

picante desprd personaje gi vei fi anunlat din timp de even-

tualele concursuri gi lansari de carte!

Facebook @viconteleverenteipierduteTwitter: @santevel

MAtl N T U

t-eLtra rytirtlLt

fusese iadul pe pimAnt pentru ea gi pentru ceilalli patru pri-eteni. Un iad din care, ca si scape, tofi incheiaseri un tArg cu

diavolul.Fata se bigi in pat gi se inveli pini la nivelul umerilor.

Nu se putea relaxa, cu toate cd se uita la tavanul de care erau

prinse sute de pumnale cu tiig sclipitor. Boris puse gi el capul

pe pern6, fiind mult mai interesat de nisucul gingag al fetei

decdt de arme.O bubuituri puternici se auzi de cealalti parte a ugii, insi

niciunul nu se migci.

- E tontul de Alfred, zise nepisitoare fata. Cum a plecat

Valter, cum a intrat in cimara cu vin.

- Daci asta il face fericit...

- Nu il face fericit. il face sd, uite.

Bdiatul se uiti trist la ea. De ce trebuia mereu si le amin-teasci de pierderea prietenului lor? Sufereau amindoi, dar

trebuiau sd treaci odati peste acel fapt. Da, murise. Dar mu-rise cu onoare.

Le era greu si il uite, pentru ci orice lucru le amintea de

el. Pumnalele de pe tavan fuseseri fixate impreuni cu el, uEa

de la intrare fusese vopsiti impreuni cu e/. Gaura din peretele

de vest fusese fbcuti de Alfred, mai exact de capul lui, insi e/

fusese cel care nu rdsese cAnd se intAmplase pilania, ficdn-du-gi, mai degrabi, griji pentru cucuiul prietenului siu.

Fusese ultima oari cdnd Liliana r6sese cu pofti. Din fe-

bruarie, neghiobiile lui Alfred trezeat in mintea ei amtza-mentul gi replicile nelipsite ale colegului pierdut: Ei, ;i acum

ce sd facem? A spart vesela primitd de Ia arhiduce. Nu-i nimic!

Strhngem bani ;i o punem la loc, inainte sd se prindd Plopis. EI

ii unise pdni atunci, insi el plecase primul.* Doar gtii cl noi nu te vom l6sa singuri niciodati, nu?

o asiguri biiatul, luind-o in brafe, Suntem cu tine pAn[ lasfdrgit.

O sirutd pe frunte gi adormiri imbritigafi.

Caprcolut 1

ZBoKpey:ecoRsrx

- Blrna dimineafa, Soare!

- Alfred, cum ai intrat in camera mea?!

Biiatul trase draperiile la o parte, lisAnd lumina zilei siinunde camera.

Liliana se ridici furioasi din pat si le trase la loc, deranja-ti. I-ar fi cerut socoteali in continuare pentru cd indriznise siii perturbe somnul, daci Boris nu i-ar fi atras atenfia cd dejaerau in urmi cu programul pe acea zi.

Se imbrdcari rapid, apoi se intdlniri cu ceilalgi prieteni.Cdliriri spre satul din apropiere, inghepl-Codrului. Odatiajungi, igi impir{iri treburile, Boris ajungind si stea la coaddla croitorie si ridice cAteva uniforme.

- Bund dimineafa, coane Nabadov! ii zAmbi croitorul dedupi tejghea.

- Buni dimineafa, domnule Basra!

- Uniformele! didu el ordin la cAteva ucenice. Asa, cumo mai duceli la cetate? Totul bine?

L?2ura . t r*..t

- Mai bine nu se poate, domnule.

- $i Andrei dsta al meu cum a fost? Nu a scos nicio vorbdde cAnd s-a intors. Poate pentru cd gi md-sa il trimite sd facitoate muncile posibile...

- Se descurci foarte bine. Mai pulin la Alchimie, ca oriceZbwitor.

- Da, coane, ce si vezi gi cu Alchimia asta! Dar e binepentru el,lasi-l sd invefe. Doar de-ar ajunge Welden, ca dum-neata... Ce bucurie mi-ar face!

Ucenicele aduseri hainele gi le puseri pe tejghea, gugotindintre ele despre ce frumusefe de bdrbat era Nabadov. O brune-ti cu pomelii trandafirii ii frcu indrdzneali cu ochiul. B[iatuldeveni rogu in obraji gi igi muti nelinigtit privirea de la ea.

Boris Nabadov era inalt, solid, cu trdsituri colturoase, pu-tAnd fi, cu adevirat, caracterizat ca fiind mare cAt uqa bisericii.

$i totugi, fu stinjenit de gestul unei fetigcane zdmbdrefe. Pleticroitorului, pistrdndu-gi privirea in pdmAnt, apoi, salutdndpoliticos, igi lui tnlpngila din magazin.

Mario iegi din Papetirie gi i se al6turi, oftdnd.

- Am primit scrisoare de la mama, incepu el. E disperatidin carzd, cd nu o si mai trec pe acasi vara asta. $i tata, proba-bil, e disperat din catza ei. Cum din toamni vine la SanteVelgi frate-meu ista mic, trece printr-o crizS,tipic feminini.

Cei doi zdbovirl,pe o banci. Albert, geaminul timid, venispre ei cu mai multe fefe de masd decAt putea duce.

- Nu am putut si mi decid. Albastru sau roz? Roz saualbastru? Aqa ci am luat din amdndoud.

- Dar nu trebuia sd aranjezi nunta cu Aurora? intrebisurprins Boris.

- Ah, nu. Aurora mi-a dat frdu liber in toati treaba asta.

Ea igi alege nurriai rochia de mireasi.

- Care o si fie albd, nu? continud sceptic Boris.

- Sigur. Pii, ce alti culoare si fie? era nedumerit Albert.Ceilalli doi igi trimiseri priviri unui altuia. Mare le era

teama ci Aurora avea si se cisitoreasci in uniforma sa nea-

Lunz/na /ui 77oalhe/ft7

gri, de Zbwdtoare.Alfred iegi cam amefit din bodegS, dupi ce aranjase li-

vrarea de biuturi cu proprietarul, iar Liliana din Ciubotirie.Cei cinci se intoarserd la cetate, ocupindu-gi restul zilei cuorganizarea nunfii lui Albert Doni cu Aurora Trident, ambiistudenli in anul VII.

Aurora era una dintre tripletele Trident, de origine pejumitate Dricfiani. iqi tunsese pirul blond pini la nivelulumerilor, renunfAnd la cosife incd din anul I, ca si se deose-beasci de celelalte. EraZburdtoare, nu Magi, ca surorile ei. Oluptdtoare veritabili, ce putea stArni teama in sufletul oriciruibirbat - la fel ca Liliana. Dar nu, nu avea sd poarte, in locde rochie de mireas5., uniforma sa de luptitoare. Ca femeiesoldat, era, probabil, singura ocazie in care putea si-gi etalezelatura feminini.

Seara, dupi ce agteptari aproape 20 de minute, timp incare Albert incerci si-i fure un si.rut logodnicei sale, cei cincise retraseri din nou in camera Lilianei. Erau obosifi, insiaventura viefii lor incepea in acea noapte. Se echipari, invi-luindu-se in negru gi murmurAnd imnul cetifii. Fata scoasede sub cheie o sticluld de licoare transparenti gi turnd cdte opicituri in cinci pahare cu api.

- Hai, noroc! zise ea.

- Noroc si fie! ad{ugari bdiefii gi diduri biutura pe gdt.Orice teami le dispdruse din suflet intr-o clipi. Le veni

si pice din picioare, frecvenfa respiratorie gi cardiaci sciz?n-du-le rapid. Se simfeau de parcd igi pirdsiserd corpul pe jumi-tate. Se recunogteau gi igi aduceau aminte planul foarte bine.AtAta curaj gi hotirdre nu avuseseri niciodati.

Era aproape de miezul nopfii. Nimeni altcineva nu bAn-tuia holurile castelului. Parci plutiri pdni la zidurile cetifii.Urmirind mascaiii ce patrulau pe ziduri, doar cdteva clipe deneatenfie din partea acestora le trebuiri celor cinci ca sd esca-Iadeze gi si treaci de cealalti parte. Sub grija nopfii, se strecu-rari neobservafi, pigind grnbili pe o poteci ingusti de munte.

L aur a {itirbrr

La un moment dat, frcuri un salt de pe o stdnci gi aterizarilAngi un dragon somnoros.

- Sus, Frik! murmuri parci hipnotizatd fata, ridicind inaer un sceptru de ofel cuzeci de cristale de zirconiu.

Bdielii se prinseri de fepii de pe spatele animalului, iarLiliana se agezi pe creqtetul siu. Balansind sceptrul in fafaochilor dragonului, fata ii ordon[ si se ridice de la sol. Frik iqiindrepti spatele, igi intinse larg aripile gi plonji in aer, prin-zdndvitezl, gi oblig6ndu-i pe studenli si se ancoreze mai binede spinarea solzoasi.

Era un drum de cAteva ore cu dragonul pAni la Torun, in-chisoarea fortdreafi de la malul fluviului Imbra, din estul lirii.Totul fusese calculat cu atentie. Planul fusese pus la punct deluni de zile, fiecare opfiune gi probabilitate fiind analizatd dezeci de ori. Erau cinci pugti care trebuiau sd scoati un prizoni-er dintr-o inchisoare de maximi securitate, frri si fie desco-perifi. Nu igi permiteau gregeli. Orice eroare, Cdt de mici, i-arfi costat libertatea. Presiunea era enormd". Cel pulin, sub efec-tul poliunii, studenfii nu simleau frica. De fapt, nu simfeaunicio emolie. Nu simfeau nici timpul. Atenlia lor era fixati pe

fel. Se dezmeticiri cAnd ajunseri la destinalie.La ora 4 dimineala, survolau la mare distanfd deasupra

celui mai inalt turn al inchisorii. Netemitori, sdriri in gol,aterizdnd fard zgomot pe acoperig. Dupi cum fusese instruit,dragonul aterizd, intr-o dumbravd,la depirtare de cetate.

Cei cinci cobordri usor de pe turn, pe metereze, unde,de obicei, se patrula. imbrdcafi in negru, nu se deosebeau derestul paznicilor.

--Hei, voi! se apropie unul de ei. Ce v-ali adunat tofi aici?Mis,carea in aripa de nord!

incuviinfAnd din cap, tinerii dispiruri cAt mai repede dinfafa paznicului.

Alfred se indreptd spre grajdurile cailor cu o solufie depetrol ascunsd in faldurile uniformei. Se plimbd prevdzltor injurul clidirii, agteptAnd semnalul stabilit.

L at/nlna /ut 77o<;/he/rrt

Ceilalli patru se indreptari spre corpul inchisorii pro-priu-zise. Trebuiau si treaci de mai multe filtre pdni si ajun-gd unde voiau. Agteptari dupi col1, in timp ce Mario mersespre paznicii de la primul filtru cu o plosci in mdni.

- Buni dimineafa, buni dimineala! saluti el sobru. Sdr-bitorim sfdrgitul turei? Vi spun, nimeni nu se bucuri maimult ca mine cS mi voi intoarce pentru cdteva zile acasd.

Cei doi paznici biurd cu mdsurd, insi chiar gi o picituride poliune gi-ar fi fbcut efectul. Rdmaseri impietri{i, uitAn-du-se in neant. $tiind ci efectul trecea destul de repede, eleviise gribiri sdii aranjeze gi pe ceila\i paznici.

Liliana pdsi singuri pe uga de la intrare, apoi spre etajulcelor mai periculogi criminali. Cite unul intr-o celuld micd,rnajoritatea innebuneau de singuritate, aceia putAnd fi auziliscrijelind cu unghiile perefii intr-un ritm lent gi sdcditor. Rog-cata trase zivorul celulei care o interesa gi privi cu ochi marila birbatul ce se trezi nedumerit. Liliana ar fi trebuit atunci sifie coplegiti de emolii, ins6, datoritd pofiunii, inci. avea inimarece. ii arunci striinului un schimb de haine negre fbri siscoatd un cuvdnt. Dupi ce birbatul le imbrici, fata ii intinsemdna gi iegiri amAndoi in linigte.

in momentul in care colegii sii iegiri din corpul inchisorii,Alfred porni un foc intr-un coll al grajdului. Nu trecu niciunminut 9i un fum gros deja se ridicase deasupra adipostului.

Paznicii intrard in panici, iar cei gase profitari gi trecuriLrsor pe lAngd ei, pdrdsind fortireala chiar pe poarta principa-li. Odati iegili din vizorul gdrzilol o luar6la fugd p6ni ajun-serd la dumbravi gi se urcari pe Frik. Liliana inilfi dragonuldeasupra norilor inainte de risirit.

Misiunea se incheiase cu succes.Dupi o ori de zbor, aterizari departe de Torun, intr-o pi-

dure deasd, de fag. Cdl5toria fu lipsiti de obignuitele schim-buri de replici. Evadatul stdtu lipit de unul dintre fepi, uitin-du-se surprins la salvatorii sii. in afari de cel cu sceptrul, nubinuia cine erau ceilalti.

L^aura .gtirbL|

Efectul pofiunii trecu, in sfArgit, iar faptul ci incepurd sirespire normal ii ferici pe studenfi.

De cum labele dragonului atinseri iarba, evadatul siri dinspinarea lui qi incepu sd danseze pe pimAntul mult iubit. Se

uiti la cer, vesel ca un copil, gi mirosi cu nesa| aerul curat alpidurii verzi.

- Cred ci are mai multe doage lipsi, nu crezl?. ii spuse A1-

fred Lilianei, insd aceasta ii trisni, ca rispuns, una dupi cea{b.

Fata igi didu jos voalul negru gi se apropie emofionati de

birbat.

- Blestemafi si fie cei care m-au finut departe de tineatita timp! zise birbatul printre lacrimi, privind cu dragoste

chipul tinir al fetei.

- Papa! ii siri ea de gdt, imbrifigAndu-l pentru primaoard.

Tremurau am6ndoi gi simfeau ci se sufocau de emofie.Biiefii igi fbcuri de lucru, dorind si ii lase in pace. Albert

pregiti focul, iar ceilalli plecard dupi vAnat.

Ochii umezi ai evadatului analizari trisiturile Lilianei,bralele sale continuAnd si o strdngi tare la piept. inci nu iivenea si creadd ci era liber.

- in 16 ani, tot ce-am gtiut despre tine era ci te aflai insiguranfi, zise pugclriaqul. Eqti exact cum am sperat eu gi

mama ta. Asta ii spuneam, cd o sd avem o fati. O fati frumoa-si ca ea 9i luptitoare ca mine. ii egti leiti...

- $i ti sunt leiti, zise ea incet, ludndu-l de mdni gi in-demndndu-l si pigeasci l6ngi foc.

- Din picate, ofti birbatul, n-am cum si recuperez aniipierduli...

- infeleg, il strdnse ea de m6ni, privindu-l direct in ochi.Liliana vorbea cu el de parc|l-ar fi gtiut dintotdeauna. El

era tot ce visase in ultima vreme. Vincenliu Leopod, cel maisAngeros criminal al Valahiei, era tatil ei adevirat, tatil de

care nimeni nu ii spusese pAni in urmd cu cdteva luni.

- Da, acum infeleg gi eu de unde mogtenegte Lili claia aia

/- ulzina /u/ fi adfieln,

rogie de pir, zise Alfred, aliturdndu-se lor gi punind un pui deporc mistre! pe jiratec.

- Lili? Aga te cheam6? intrebi intristat b[rbatul.

- Liliana Venin. Venin de la pirinfii mei adoptivi.

- Aha, Venin, surAse mullumit rogcatul.RAnjetul lui avea ceva demonic, insd tinerii nu bigaseri

de seami., cici nu mai intdlniseri pe nimeni ca el pAni atunci.Leopod igi trecu degetele prin pdrul roscat, des gi nespilat,apoi igi aranjd barba incdlciti.

- A avut griji de tot ce reprezinfi, continud Leopod. E/ nuse va opri niciodati, si gtii. El ne-a ficut viafa grea. $i de acumare sd ne fie gi mai greu.

- Atunci, s[ fi-i prezint pe cei care mi vor ajuta in toate,zise Liliana, ridicdndu-se de jos. Alfred gi Albert Doni, ii aritdea pe fiecare in parte.

Albert saluti timid din mdni, iar Alfred fbcu o reverenfi.

- Boris Nabadov, singurul care imi poate face fafd la ce-tate gi Mario Rodriguez, cavaler de primi mdni, ii introduseLiliana cAnd acegtia li se aliturari in jurul focului.

- Rodriguez, adicd., biiatul baronului? intrebd Vincenfiu.

- Biiatul cel mai mare, rectificd Mario, zAmbind.

- Dar sd. nu spunefi nimdnui ce a fdcut azi, cd.il bate mi-mica, comenti Alfred.

Ignordnd parfial vorbele geaminului glumef, acestia vor-biri despre orice, de parci noul-venit era de-al lor. Nimeninu pomeni de inchisoare, fbcdnduJ pe birbat si se simti inlargul siu.

- i1i cam fug ochii dup6 fata mea, ii spuse Vincenliu luiBoris, din senin, fbcdndu-i pe biiat gi pe Liliana si se inece cumAncare.

O linigte inconfortabili se instal6, Leopod negtiind cestArnise. Boris rimase firi cuvinte, Mario gi gemenii se fbcuricd ploud. Liliana se posomori gi se ridicd de lAngi ei, cufun-dAndu-se in pidure. Tatil ei o urmi gi se rezemari amAndoide un fag bdtrAn la marginea unui izvor.

Laura Stirbr t

- Ceea ce am de la mama se dovedegte a fi mai periculos

decAt ceea ce am mogtenit de la tine. Mi tem si imi placd de

un biiat, deoarece nu vreau si-l vid mort, i se confesi fatapd-rintelui ei. Sunt predestinati numai unuia, iar asta inseamnd

ci soarta ii va scoate afari din calea mea pe allii, indiferentcum. A murit deja unul. $i e doar inceputul.

- De unde gtii asta? o lui el de dupi gAt, sirutAnd-o apoipe frunte.

- Mi-a spus ci, la nagterea mea, mama mi-a prevestit des-

tinul: ,,Se nagte in ziua de 3 dezbinitoarea de popoare, soafd

numai unuia, numit in ascuns la fel ca ea, continuatorul liniei.Regini ajunsi, mare virsare de sAnge se va purta in numele ei,

pAni tot ce cu trudi s-a frcut se va fi destrS'mat". Nu a prezis invalah6, ci in limba noastri, aga ci acum egti al treilea care gtie.

Vincenfiu igi lui un moment si digere informafia. Ofti.

- |ugul nu trebuia sb cadi pe umerii tii.

- imi accept soarta. Sunt mai puternici decAt crezi. $i, inscurt timp, voi fi cea mai puternici. Dar trebuie si mi ajufi!

- Cu orice!

- Aduni-mi o armati.

- Cum? Duiniregte-mi! se ridici el in picioare.

- Nu infelegi? Valahia se va destrima cAnd mi voi cisi-tori cu regele. Vor incepe revolufii. Am nevoie de o armatiputernicd, in stare se-i Fne in frAu pe rdzvriltili. Valahia tre-buie si rdmAni uniti. Trebuie! Altfel vom cldea pradi r,'ultu-

rului de la Valstadt!

- De unde gi cu nunta asta regeasci? o apucl el uimit de

umeri.

- Altfel cum o si ajung cea mai puternici femeie din Va-

lahia? Soarta deja mi se adeveregte. Regele nostru viduv m-a

numit domnigoari de rangul I. Md place regele, tat6! $i, inviziunea mamei, eram regindL. infelegi acum?

Birbatul se uiti cu o stringere de inimi lafata sa care, sub

masca de femeie maturi, incd pistra inocenfa ce ii permitea

sd viseze.

- Armati ifi voi stringe! rosti el rdspicat. Atdta timp c6to fac pentru tine, sd gtii ci nu mi voi da in lituri de la nimic.Setvom ulong Criter ion!

- Setvom ulong Criterion, papa!

Cdplcolul 11

LutttNlgA oe LA

melul MAru1

€.u o zi toridb de vari. Castelul dinastiei Napur, odi-nioari o adevdrata splendoare, domina pe jumitate in ruiniMdgura Neagri, inviluind-o in mister.

Toli se fereau si o stribati, urcdnd Munlii Semenic, necu-tezdnd si tulbure linigtea ce se abdtuse asupra ei intr-o searide mai, cu un deceniu in urmi. Nimeni nu stia, cu adevi-rat, ce se intdmplase. Cel pufin, niciun om obiqnuit. Cilitoriiocoleau imprejurimile, deoarece, in zece ani, localnicii micu-lui sat Dumbrava niscociserd tot felul de povegti qi legendedespre vampiri gi vArcolaci, despre acele fiin1e care zburau pe

mituri deasupra caselor, ca si poati demonstra cd locul era

bAntuit.

$i aqa rdmisese bitrAnul castel nederanjat timp de atdliaani, singur in munli. Era la fel ca in acea noapte de primivaritdrzie, o mirturie vie a puterii Verenfei de odinioari. Imen-sele uqi de brad erau deschise vAntului care cutreiera holurilegi coridoarele, zguduind ferestrele. Saloanele, menite fiestelor,

1.. ttrv?lna *i fT oc/lre//r,

erau atunci pustii gi intunecate, gi doar perdelele de mdtase gi

catifea tulburau neclintirea locului cu dansul lor haotic. Pere-pi inalp ai camerelor erau acoperili cu tablouri ale patronilorcetifii, nenorocite de vreme. Cici mari erau Napurii!

Clopotele din turn erau infepenite, dar ar fi bitut pentrustipdnii lor. Iedera sufoca zidurile cetifii, inghilind fiecarebucifici de marmurd albd, glefuiti de servitori fideli, de multapugi. Gridinile nu mai fuseseri ingrijite, potecile nu mai erautrurite. O barcd singuratici plutea in derivi pe lacul albastruclin mijlocul mogiei. Apa era tulbure, ca adevdrul sfbrgituluiNapurilor din acea noapte tragicd de mai.

O vulpe se strecuri prin tufigurile stufoase, punAndu-sela pdndi. Luna iunie aducea in zond o sumedenie de vietdficlolofane gi, cu pufin noroc, mult mai incete decAt puiul depriditor.

Venise momentul si atace, dar se bloci subit. igi miEcir,rrechile in alti direcfie, igi ridici botul ca si adulmece ae-rul. Toate or[tiniile din Migura Neagrd, atAt de infliciratein munca lor, se opriri ca prin farmec. Priviri cerul senin cuteami.

Un mic zgomot declangd infernul.Vdzduhul fu acoperit de o mantie neagrd gi strdfulgerat

cle sunete asurzitoare. Zeci de r,'ulturi, goimi 9i ciori traversarirnigura, inviluind castelul in vacarm pentru cdteva minute.l)rada fugi, iar vulpea se retrase mai adAnc in tufisuri, cu coa-rla intre picioare.

in spatele infanteriei, un pui de vultur plani ugor, cu oscrisoare in gheare, ce avea sigla SanteVelului. Survoli migu-ra si aterizi pe un turn al cetifii. Ceilalli confrafi inaripali oIuari inainte, in timp ce el igi lui timp de o pauzi. Se pirea cii-ar fi plicut mai mult si stea cocofat acolo gi si urmireasc[rozitoarele care migunau prin iarbi decdt si-gi indeplineascirrrisiunea. ii era foame, dar erala datorie; avea si-gi primeascirirsplata de la destinatar.

Cu un mic sunet, vulturul plonjd din nou in aer. Cobori