lumina in arhitectura

3

Click here to load reader

Upload: andrei-berzuntanu

Post on 08-Mar-2016

213 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Lumina in Arhitectura

TRANSCRIPT

Page 1: Lumina in Arhitectura

7/21/2019 Lumina in Arhitectura

http://slidepdf.com/reader/full/lumina-in-arhitectura-56de36fd253d6 1/3

  Berzuntanu Andrei

An I, seminan B

Pentru om, lumina este condiţia celor mai multe din activităţi. Ea este în

acelaşi timp un element dinamic care se descompune în şapte culori. Ea creează

senzaţia de spaţiu, evidenţiind volumele, iar părţile

luminoase şi umbrele dezvăluie formele. Fără lumină

ochii nu pot percepe nici forma, nici spaţiul, niciculorile, nici mişcarea. Fără ea nu există percepţie

vizuală. 

Luminatul ambientului depinde de felul cum cad,

se reflectă sau se transmit razele luminoase.În cazul

arhitecturii şi al design-ului industrial, pentru

alegerea materialelor şi pentru evaluarea calităţii 

suprafeţelor, trebuiesc cunoscuţi factorii de reflexie,

transmisie şi absorbţie a luminii, la diferite material.

Umbrele apar în zonele unde lumina este mai slabă. Ele măresc

efectul de relief şi împreună cu elementele de perspectivă aeriană,

sugerează mai bine tridimensionalitatea. Umbrele se pot clasifica în:

proprii sau purtate. Umbrele proprii sunt situate pe obiectele expuse la

lumină artficială sau naturală. Ele depind de forma

obiectului, orientarea sa spatială şi distanţa până la

sursa luminoasă. Umbrele purtate sunt proiectate de

un corp asupra altuia sau de o parte a unui corp

asupra altei părţi ale acestuia. Umbra purtată este un

element impus de un obiect asupra altuia. Umbrele

afectează valorile de strălucire ale obiectelor, claritatea culorilor acestora,

cât şi relaţiile dintre ele. 

Page 2: Lumina in Arhitectura

7/21/2019 Lumina in Arhitectura

http://slidepdf.com/reader/full/lumina-in-arhitectura-56de36fd253d6 2/3

  Cromatica unei încăperi trebuie să fie în concordanţă cu tipul de iluminat. În privinţailuminatului, s-a constatat, din experienţă, că în general: • Living-room-ul trebuie să aibă o lumină generală, deambianţă, şi puncte speciale luminoase, separate,

pentru fiecare funcţie: lampadare, aplice, etc; • Dormitorul trebuie să fie luminat discret, sursaprincipală nu trebuie să se găsească obligatoriu încentrul camerei. El trebuie să aibă lumină specială decitit, la paturi şi masa de toaletă; • Bucătăria are nevoie de o lumină centrală, din plafon,cât şi de alte puncte luminoase în zonele de lucru(unde se spală, se curăţa, etc.); • Holul este bine să fie luminat indirect, prin raze

proiectate în plafon (dacă acesta este alb). La exterior, lumina ajută modelarea formelor,

decuparea lor, ranforsarea sau subţierea lor. Prezenţaei provoacă umbrele şi sentimentul indispensabil al înţelegerii reliefului, deci a volumeloobiectelor, se va degaja cu claritate. Prin lumină, proeminenţele şi decroşurile sînt mai msau mai puţin subliniate, elementelor arhitectonice le este pusă în valoare cea de-a treia

dimensiune. Ferestrele, uşile, balcoanele, loggile, lucarnele, cornişele, bandourile,

elemente utilitare prin excelenţă, devin instrumente ale plasticii, modelează, subliniază cforţă sau discret efectele de volum, prin intermediul umbrei. Modenatura şi ornamentul,

prin fineţea jocului de umbre, lumini şi reflexii, se adaugă acestor efecte pentru a modelacaracteriza unele forme. Lumin

 în funcţie de oră şi de anotimpeste difuzată în condiţii şi cuintensităţi diferite. În calitatealuminii intervine însă, cu maimultă profunzime, situaţiageografică a locului. Mai mult, participă la determinarea

caracterului său esenţial. 

Orice lumină, prin natura ei, posedă o orientare, o intensitate, se poate spune chiar oculoare, astfel că orice iluminare, prin acţiunea sinergică a acestor calităţi diferite, are uncaracter particular. Calitatea iluminării depinde de poziţia sursei faţă de suprafaţa ilumin

Page 3: Lumina in Arhitectura

7/21/2019 Lumina in Arhitectura

http://slidepdf.com/reader/full/lumina-in-arhitectura-56de36fd253d6 3/3

şi de constituţia formală a acesteia. O suprafaţă plană prezintă o zonă , cu grade diferite intensitate, uniform iluminată sau uniform umbrită, în funcţie de poziţia sursei luminoas

O suprafaţă curbă regulată prezintă degradeuri continue de o parte şi de alta a unei linii maximă strălucire perpendiculară pe

generatoarea curbei.O suprafaţă oblicăregulată prezintă un degradeu progresiv şicontinuu, pornind concentric dintr-un punc

al suprafeţei, punctul de întîlnire al razeiluminoase cu suprafaţa, care este punctulcelei mai mari străluciri. Aceste observaţii pfi extinse la forme cu structuri mai complex

 întrucît orice formă se poate descompune suprafeţe plane, curbe sau oblice.

Pentru a putea caracteriza calitatea luminii şi umbrei despre care vom vorbi încontinuare, le vom numi : lumina directă şi umbra proprie, pentru a le putea diferenţia dalte categorii de efecte.

Dacă interpunem între o formă plană şi o sursă de lumină un obiect de formă simplăacest obiect, iluminat, la rîndul său, în unele zone ale sale, va reţine pe suprafaţa sa razeluminoase care îl ating. Aceste raze nu-şi vor putea, deci, continua drumul în spaţiu penta atinge suprafaţa formei plane, care va fi , în acest mod, privată de o parte a iluminăriisale.