t:-dl

-r r'1 :

-*tj4*n

, -1l-' .,_1'..,,- ,Y-

.- ''ff'

^it

.."' +':. i: "t''rlia .' j:t--"'4I -J-

s".t

I

fi. '.' j

i'{t

.'^ ^:

\s ' *"tt?

Ion Creanga

Pouestea luiAN PATITT]L

Ilustra{iiSerge Samsonoa

.:dt$"

a.*

?

{1 *

;*.

s1ffi*..s:*iimg.'.;lifi&&ffi

iffi.a.t?' :&

rt:ir:r'

:.*'€

&.,l6

t#

- *,.&#3-s Y

;b.'qql "x* t)wtwar

f=_=

?rw

- *l- :i-4@ ,fu * |""--'"-*ry"'*:.L";*GFls

' *. - r,ary'.ur

.&-,.. .;

,l ik-rry'-- :. ..

-, ,

-6rI4ra odatd un flAcau stdtut, pe care-l

chema Stan. $i flacIul acela din copildria lui se trezise prin strdini, tdrd sd

cunoascd tatl gi mamd, gi fard nicio ruda care si-l ocroteasca gi sa-I ajute.

$i, ca beiet strdin ce se gIsea, nimernicind el de colo pAna colo pe laugile oamenilor, de unde pAna unde s-a oplogit de la o vreme intr-un satmare gi frumos.

$i aici, slujind cu credin1dba Ia unul, bala altul, pdnd Ia vdrsta de trei-zeci gi mai bine de ani, gi-a sclipuit pugine parale, cdteva oi, un car cu boigi o vicugoard cu lapte. Mai pe urmi gi-a injghebat gi o cisufd, gi apoi s-astatornicit in satul acela pentru totdeauna, ffegandu-se la casa lui gi mun-cind ca pentm dansul. Vorba ceea'. ,,$i piatra prinde mugchiu dacd, gede

mult intr-un Ioc".

$i cum s-avdzut flacaul cu casi gi avere bunicicd, nu mai sta locului, cumnu sU apape pietre, gi mai nu-I prindea somnul de harnic ce era. Dintr-oparte venea cu carul, in alta se ducea, gi toate trebile gi le punea la calesingurel. Nu-i vorbi cd, de greu, greu ii era; pentru cI, in lipsa lui, n-aveacine sd-iingrijeascl de casa gi de vitigoare cum trebuie. Numai, de! ce sd,facd,

bietul om? Cum era sd, se intinda mai mult, ca de-abia acum se prinsese gi

el cu mdinile de vatrd; gi cdte a tras pind s-avdzutla casa lui, numai unulDumnezeu gtie. De-aceea alerga singur zi gi noapte in toate pirgile, cumputea, qi muncea in dreapta $i in stdnga , cd. doar-doar a incdleca pe nevoie,g-apoi atunci, vdzdnd gi tacdnd.

Toate ca toate, dar urdtul ii venea de hac. in zile de lucru, calea-valea;se lua cu treaba gi uita de urdt. Dar in noptile cele mari, cAnd era cdte ogivornild cumpliti gi se mai intAmpla sa fie gi slrbitori 1a mijloc, nu maigtia ce sd faci gi incotro si apuce, vorba cAntecului:

De urdt ma duc de-acasd,

$iuratul nu malasa;De urdt saJuginlume,Uratul Juge cu mine.

3s

i;.,tffffi::.: r. : .a f .\.

- l * j - , € "|, *,'*&".ti*{ifl

i€.'l ;{*i,,l

'. -:!"

i. }lr.i:t

,," r ,:iirrl.t"{,!i . :.-:: ,E ;id=-,d:::1"3 1 ':i_ .'1.h' \.8:r.Hs.u .-i .":: :-.

7

1.,'{

'*

rt;

, .s,r:*;w;go'*

ik:-:tr

1::i

i':tr;

:ik*p'."'_'1*",J :

'r;r dd

lt,a-/.'"l

.f'##',itj

:

1 t{;:

".1"-,"-

; g,,*41:.

v

Se vede lucru cd,agae fdcut omul, sd nu fie singur. De multe ori i-a venitflaceului in cap s[ se insoare, dar cdnd igi aducea aminte uneori de catei-au spus cd au patimit unii gi a16i de Ia femeile 1or, se lua pe gdnduri giamdna, drn ziin zi gi de joi pdnr mai de-apoi, aceasu poznagd trebugoardgi gingagr in multe privingi, dupi cum o numea el, gdndindu-se mereu lamulte de toate... Unii zic aga, cd femeia-i sac fare fund. Ce-o mai fi gi asta?Algii, c1t sd, te fereascd Dumnezeu de femeia lenegd, mdrgavd gi risipitoare;algii, alte ndstrugnicii, incdt nu $tii ce sd crezi gi ce sd nu crezll?

Numa nu-i vorbd, cd, amvdzut gi eu destui barbagi mult mai ticdigi gi maichitcaigi decdt cea mai biciznicl femeie. $i aga, trezindu-se elin multe rAndurivorbind singur, ca nebunii, sta in cumpene: sI se insoare... si nu se insoare?!...

$i, ba s-a insura la toamn d, ba la rarnd., ba la primdvar d, ba la var d,, ba rarIa toamnd,,bawemea trece, flAcaulincepe gi el a se trece, mergand totinaintecu burldcia, gi insurdtoarea rimdnebaltd. $i apoi este o vorbl: cdpdnitla2}de ani se insoarf, cineva singur; de la 20-25 il insoard algii; de la 25-301linsoari o babe, rard, de Ia 30 de ani inainte numai dracu-i vine de hac.

Tocmai aga s-a intAmplat gi cu flacaul acesta cd'pdnd,la wemea asta, niciel de 1a sine, nici prietenii, nici babele - cdtu-s ele de-a dracului, de prefdcutegi iscoditoare - tot nu I-au putut face si se insoare.

Stan era om ticut in felul sdu, dar gi cdnd da cdte-o vorbd dintr-insulvorba era vorbd, la locul ei, gi nu-l putea rlpune te miri cine.

Mulli trigeau nadejdea s6-1 ieie de ginere ., dar flacaul era chitit la capulsau gi nu se da cu una, cu doud. $i aga, de la o weme, gi prietenii gi babele,lehametindu-se, l-au datin burduhul dracului gi 1-au lasat pe sama lui, sd facdde-acum inainte ce-a $ti el cu dAnsul, cd ei gi-au luat toatd nldejdea.

Amu, intr-una din zi\e, flacaul se scoald de cu noapte, face mamaligaimbrdnzitl gi ce-a mai dat Dumnezeu, pune mdncarea in traistd, injugi boiila car, ziceDoamne-ajutI gi se duce la pfldure, sI-gi aducd un car de lemne.$i ajungand el in pddure pe cdnd se amija de ziud,, a tdret lemne, a incdrcatcarul zdravdngi l-a cetluit bine, gi pdn-or mai mAnca boii, s-a pus sd minan-ce gi el ceva. $i dupa ce a mAncat cat a mebuit, i-a mai rlmas o bucagicl demamdligdimbrdnzitd gi, fecand-o bo1, a zis'. ,,Ce s-o mai duc acasl? Ia s-opun ici pe tegitura asta, cd poate-a glsi-o vreo lighioaie ceva, a mAnca-o gieaQ-azice-o bodaproste". $i pundnd mamaliga pe tegiturd, injugd boii, ziceiar un Doamne-ajut1t gi, pe laprdnzr$or, porne$te spre casr. $i cum a pornit

6s

el din pddure, pe loc s-a gi smrnit un vifor cumplit, cu lapovita in doud, denu vedeai nici inainte, nici inapoi. Mdnia lui Dumnezeu ce era afardl Si nuscoti cdine din casI, dar inci om! insi dracul nu cauffi mai bine; la aqawemete face sd.prerzirdbdareagi, fdrI sd wei, tevdrd,in pdcat.

in acea zi, Scaraoschi, cdpetenia dracilor, voind a-gi face mendrele cumgtie el, a dat poroncl tuturor slugilor sale ca sd apuce care incotro a vedecu ochii, gi pretutindene, pe mare $i pe uscat, sI vdre wajbdintre oamenigi sI Ie facd pacoste.

Atunci dracii s-au imprigtiet, iute ca fulgerul, in toate pa4iIe. Unul dinei a apucat spre plduri, si vadl de n-a pute trebalui ceva qi pe-acolo; doara face pe vreun om sI bdrfeasclt impotriva lui Dumnezeu, pe altul sa-gi

chinuiascl boii, altuia sd-i rupa vreun capit sau altceva dela car, altuia si-ischilodeasc5. vreun bou, pe algii sd,-tfacd, sd se batdpdnd s-or ucide, gi cdtealtebazaconii gi ndzbutii de care iscodegte gi vrdjegte dracul.

Ce-or fi isprlvit ceilalti draci nu gtim, dar acestui de 1a pddure nu i-a mersbine in acea zi. S-apus eI, nu-i vorbd,, luntre gi punte ca sd-gi vAre codita ceabdrhgatdundeva, dar degeaba i-a fost, ci, pe unde se ducea, totin gol umbla.

$i tot cercdnd el ba ici, ba colea, inspre sarl numai ce da de-o pdrtie.Atunci se i6 tiptil-tiptil pe urrna ei qi se duce tocmai la locul de unde incdr-case Stan lemnele. $i, cdnd colo, glsegte numai locul, pentru ca fldceul,dupa cum am spus, de mult iegise din pldure gi se dusese in treaba Iui.

Ybzdndel dracul cd gi aici n-aubutrtnimica, crAgcd din mIsele gi crapd deciudI, pentru cd, eraingnjit cu ce obraz sd se infagigeze inaintea lui Scaraoschi;g-apoi, afardde aceasta, erabuimac de cap gihimesit de foame ,deatdtaumblet.

$i cum sta el pe gdnduri, posomordt gi bezmetic, numai iaca ce vede pe-otegiturd un bog de mImIligd. Atunci, bucuria dracului! Odat-o gi hileqte gi

nu zice nimica. Apoi, nemaiavdnd ce face, igi ie coadaintre vine gi se intoarcela stipAnu-siu, gi, cum ajunge in iad, Scaraoschi il intreabi:

- Ei, copile, ce ispravd ai flcut? Cdte suflete mi-ai arvonit? De-fl solia!

- Ia, mai nimica, stepane, rispunse dracul, ruginat gi tremurdnd cayargade frica; se vede c-am pornit intr-un ceas rIu. Vremea a fost prea dimpo-trivI, cum Stiti, $i numai un om a venit aziinpddure, dar g-acela a scdpat demine, clci am dat in urrna lui tdrziu, tocmai cdnd se dusese. Noroc numaic-am g[sit pe-o tegiturl un bog de mdmdligd, de-am mAncat, clci imi gdrdrauma[ele de foame. Alta nu mai $tiu nimica, intunecimea-voastrI.

7s