Gheor$e SA$ARNIAN

Adevdrata cronic5 a mortiilui Yequa Ha-Nozri

POTIROM2075

Cuprins

Personaje.... ..................7

Prolog si avertisment. Marienplatz, in zofiiunei zile de vard. .....................9

1. La Spitalul Ordinului AdoratoarelorPatimilor lui Iisus ..................17

2. Supercomisarul Achilles Milchhuberintrd in ac!iune........ ................25

3. O repofiere in cdutare de gtiri senzationale ...............32

4. Viata lui Max Ypsilon 37 spdnzurd de-un fir ..............39

5. Avantajul terenului sau despre limitelelibertdlii presei ........................47

6. Passionsspiele, flagelantji gi doul cazuride exorcism .........55

7. De ce sunt pline cimitirelecu oameni de neinlocuit................. ...........63

8. O via,ld retrditd. in lumina magicdde la capZtul tunelului ...........70

9. Ce ne spune gi ce nu ne spuneexpertiza unui giulgiu ............78

10. Nemaipomenita favoare de a fi luatdin viagd. direct la ceruri ........ ...................36

11. Un Polizeinteister cu suflet foarte caitabil ..................94

-J.2. Cum ajunge un ateu notoriu si fie tdlmaciulRdstignitului.................. .........101

13. Un ordin de foarte sus facedintr-o gogomlnie o bombd.... ................110

1,4. Evocdnd pdnza lui Ensor, Intrarea lui Hristostn Bruxelles la 1889...... .......Ij.9

1,5. Freistaal: cum e ingeles federalismulin cazul landului Bavaria .....127

t6. nzitari si cutezanle Ia infiriparea primuluidialog peste milenii................. .................1.36

17. Directoarea spitalului trimite presade la Anna la Caiafa..... ........144

18. Fdgdduiala fd.cutd. Coelestinei Sauerde cdtre Martin Magnus Meyer......... .......1.51

19. La ruportin fa,ta secretarului de stat de la Interne.....1.60

20. Yegua bar Yosef Ha-Nozri trece cu succesun test decisiv........ ...............163

21. Ca un elev scos la tabll cr,r lecgia neinvdtatd... .........176

22. Diflcultatea medicului de a-gi pune siegidiagnosticul corect......... .......I94

23. Un prosit pentru cuminfenie, dar ffu\, exagerate.......192

24. Ideea hazardatd, de a confrunta Evangheliacu protagonistul ei........ ........j"99

25. O conferinfi de presi incheiatlcu o propunere de patent .......................207

26. Y izitd, neanun)atd : emisarul Arhiepiscopieia venit sd, vadd .....................275

27 . Cogmarul blasfemic al surorii Scholastika . ..................223

28. Despre efectul paralizant al neputinfeide a gdsi prima frazd, ...........230

29. Fermecdtoarea Karin Engel expliciparadoxurile fizicli.......... ......237

30. Martha Lehmann fagd, cu Maria Magda\ena.................246

31. Avertisment impotriva fascinagiei falgilor Mesia ..........254

32. IJn p^parazzo uns cu toate alifiile ..........252

33. Neprevdzutul final al unei incursiuniin Marienp1at2.............. .........270

J4. Reprezentantul firmei Woolfe & DeVilleface o ofertd.......... ................279

35. Yizlnile binecuvdntatei surori Kunigunde ................. 287

J6. Existenla reald a rdului ?n lumegi de ce Dumnezeu o ingdduie ..............295

37. Lumea il vrea pe Hristos? Sn i-l ddm pe Hristos! ......3O3

38. Coelestina suferd un atac de panic*......31139. int2lnire cu prefectul Congregaliei

pentru Doctrina Credinlei ....315

40. Diferenla dintre un coup de foudregi clsdtoria din interes ........325

4L. Cum se construiegte o teorie cdndn-ai decdt un singur fapt............ .............333

42. Probd generald pentru un interviude televiziune............... .........341

43. O predicd in catedrala in care Diavolulqi-a eternizat urrna........ ........349

44. Aici se infrunti doud conceplii diametral opuse .......357

45. Sora Scholastika crede cd pune la caleo faptd bunl ......... ...............365

46. Secretarul de stat despre pd.sttarca

secretului de stat .................374

I{ '

47. Marea adunare populard de la Odeonsplatl..............382

48. Convorbire de taind, pe aleile unei vilecu nume de castel .................... ..............390

49. Oare sd fi existat guturaiul gi acumdoud mii de ani?....... ............398

50. Pentru un gel grandios, poate fi iertatun picat mirunt ...................406

51. O bdnuiald atat de gravd, ?nc2t nu poatefi ignoratd.. ........41.3

52. Magistrala pledoarie a lui Absalom Yungin procedura de urgengd, ................. .........421,

53. Dacd fiinfei noastre atdt de pldp2ndenu i-a fost datd nemurirea... ...................428

54. Un caz de obstrucgionare pioasd a justilieilumepti ...............435

Epilog. Monseniorul ar putea sd jure ci i-a pus

I cineva piedice................. ......443

Mullumiri..

La Spitalul Ordinului AdoratoarelorPatimilor lui Iisus

Spitalul Ordinului Adoratoarelor Patimilor lui Iisus,pe numele oficial gi complet Krankenbaus des Ordensder Anbetungsscbwestern der LeidenJesu Cbristi, UnseresErlosers, este unul dintre sutele de agezdmrnte spitalicegtigi caritabile - spitale, clinici, aziluri de seniori, ospicii,orfelinate, 9coli, grddinite, creqe g.a. - infiinfate ti admi-nistrate de numitul ordin in cele peste patruzeci de gdri

de pe trei continente in care igi desfdgoard activitatea.Ordinul a fost fondat in urmd cu gase secole gi jumdtate,indat1, dupd pandemia de ciumd bubonicd rdmasd inistorie ca ,,Moartea Neagri", de cdtre Annunziata AdelheidMathilde von der Guten Hoffnung (7330-7399), fiicaunui baron cucernic din Franconia Superioard, sanctificatdla 19 octombrie 1503, in cea de a 28-a dintre cele 27 dezile ale pontificatului Papei Pius al III-lea (caz miraculosgi unic de sanctificare decisi de un succesor al SfXntuluiPetru dupd trecerea sa la cele ue;nice). Dupd propria eimirturie (doar in parte confirmatl), intr-o noapte fdrd.

lund, tocmai pe c2nd ravagiile molimei erau la apogeugi nimeni nu cuteza sd mai iasd din casd, ei i s-a ardtatIisus gi i-a comunicat personal vestea cea buni cd vasupraviegui epidemiei, cerdndu-i ?n schimb ca, mai apoi,

17

impreuni cu inci doudsprezece fecioare, sd-gi petreacdzileie in reculegere, rugdciuni gi ascezd, hrdnindu-se curd"dd,crni gi fructe de pddure, pdnd cdnd el ii va da semnci s-a implinit sorocul pentru intemeierea noului ordin.La aceastd a doua infSligare (din totalul de qapte, c2tesunt consemnate in memoriile Annunziatei), el i-a dictat,currlnt cu cuvXnt, cele doudzeci gi una de reguli dupdcare aveau sd se ,conducd surorile ordinului, inceplndbineingeles cu ;'urdm2ntul de castitate gi culminind cuadorarea patimilor, a cununii de spini, a ristignirii gi

lnorlii lui atotmantuitoare pe SfXnta Cruce. Tot aga cumel gi-a consacrat harul gi energia vindecdrii leproqilor,timiduirii orbilor gi ologilor; alindrii suferingelor trupeqtigi mai ales a caznelor sufletegti ale celor posedali deduhuri rele, adoratoarele patimilor sale trebuiau sd se

dedice cu desiv2rqitd abnegagie ingrijirii bolnavilor, spri-jinirii celor neajutorafi, ocrotirii inocengilor, punXndu-seumile in serviciul celor neputinciogi, suferinzi, ndpdstuilisau prigonigi, spre slava gi preamdrirea numelui lui IisusH ristos I

Aceasti pravrld sacrosanctd a fost de bund seamiufmatd secole' la rdnd cu smeritd fervoare, ceea ceexplici rlspdndirea ordinului in atdtea !dri, precum-girenumele slujitoarelor sale. Este adevdtat cd, de vreocdteva decenii, rlndurile candidatelor la noviciat s-autot rdrit, rnai ales in gdrile Europei Occidentale, undeTaicizarea societdlii gi-a insumat cum se gtie efectele cuferninismul furibund si cu un hedonism axat pe primatulabsolut al drepturilor individu ale fayI, de orice indatoriri,astfel cd vlrsta medie a surorilor tot urc5, reducinddrastic numdrul celor apte s5-si asume o funcgie activdgi deter:rninAnd nu o datd, ocuparea cu mireni (sau chiarcu pdglni!) pdnd, si a unor posturi de conducere dinagezimintele ordinului. Aceasta e situafia gi la Spitalul

r8

F

Acloratoarelor lui Iisus din Mtinchen, unde mai activeazd.doar doud membre ale ordinului, sora Kunigunde (qefla serviciului de personal) gi sora Scholastika (directoareadministrativd), amXndoud trecute bine de gaizeci de ani.

Fireascd aqadar decizia spontand a medicului de peambulangi de al incredinfa pe Yegua tocmai Adoratoarelorlui Iisus (oricit de suspectd. ar pdrea, potriveala asta ate

Sarmul ei d.iscret), singurului spital din localitate care nunumai cd acceptd paciengi fdrd, asigurare medicald (decifdrd prea mari speranle cd ii va fi rambursatd vreodatdcheltuiala), ci privegte faptul ca incununare a unei nobilemisiuni, aga cum a fost ea definitd incd de la intemeiereaordinului. Or, este limpede atdt pentru medic, cdt gi pentrucei doi infirmieri ci individul abandonat ldngd, venera-bilul monument din Marienplatz - fdrd, Personalausweisgi, mai ales, fdrd Krankenuersicberungskarte - le-ar pro-voca serioase dureri de cap, chiar fiind el in stare criticd,Ia internarea in oricare alt spital, in ciuda pangtafului323c din Codul Penal german, care prevede pedeapsacu privare de libertate pdnd la un an sau cu amendepentru neacordarea de ajutor celor afTagi in pericol sauin dificultate (vezi,la nevoie apeldnd la Google: 5323cSIGB Unterlassene Hilfeleistung). La Adontoare insd,pacientul e luat imediat in primire, fdrd govdire: identitatenecunoscutd pentru moment? Ah, nu face nimic, deformularisticd ne ocupdm mai tdrziu - hai, repede, cIabia mai respirl (degi sub oxigen!), iar pulsul e la ultimalimiti... Mai repede,la reanimare, nu cumva sd-gi deaduhul aici pe targd, cd, doar nu ni l-au adus noul casI-i intocmim certificatul de deces!

La reanimare intrd in acgiune doctori;a de gardd,

Martha Lehmann, porecliti Cleopatra din pricina aseme-nlrii (discutabile) cu personajul istoric - mai exact, cuimaginea standard a faimoasei faraoane din dinastia

r9

Ptolemeiloq reluatd cu variajiuni in numeroase operede artd. plasticd bi- gi tridimensionale, in monumentalepuneri in sceni sau in producgii cinematografice gi

seriale de televiziune: pdrul c pana corbului, sprince-nele accentuate, ochii verzi, fascinanfi, nasul puternic,ugor acvilin, gura senzuald., cu buze cdrnoase, bdrbiahotdrdtd, gAtul... Pentru moment ne oprim aici cu des-crierea, intrucit intervine cu prioritate cazul urgent,tocmai adus de la internare; pacientul este degaiat cugrijd din inveligul de pdnzd nu foarte curatd, plind depete care nu pot fi decdt de singe, iar Martha ii exami-neazd numeroasele pldgi. Spatele poarte urmele uneibiciuiri silbatice, fruntea gi tlmplele aratd ca tiviliteprin spini, iar gleznele de parcd ar fi fost strlpunse cupkoane; o rand pare provocatd de un vdrf ascugit (depumnal? de spadi? de lance?) care, cdutdndu-i inima,s-a proptit (ce noroc!) intr-o coastd; pieptul, umerii qi

obrajii sunt acoperigi cu semne ale expunerii prelungitela soare; ambele bra,te, tumefiate, cu dungi vinete de-acurmezigul, sugereazd. cd, Tegate poate cu frdnghii devreun suport transversal, au purtat prea multe ceasurigreutatea unui trup epuizat. De altfel, 9i din tomografiacomputerizatd pare sI rezulte cd a*icr]]alia umerilor a

fost supusd unei tensiuni neobignuite, ca sub povatatrupului inert. Mai intdi ezitant, apoi tot mai decis - degi

aproape incredibil -, un diagnostic gocant prinde conturin mintea familiarizati totugi cu vdtdmdri dintre cele maiciudate. Chiar dacd mai incap indoieli, singura explicagiecXt de cdt plauzibild, e cd, pacientul a fost victima uneitentative de omor prin ristignire! Stranie manierd de a

trimite pe cineva adpatres! Dar, pentru numele Domnului,cine sd fi pus la cale o asemenea crimd, in secolul )OC,

in Germania? Martha igi amintegte brusc cd pdnza trebuiepdstratd pentru a servi poligiei la elucidarea cazului gi

zo

ii cere lui Giil Budimir, o bosniacl angajatd. cu jumirtatccle normd ca Putzfrau, sd. aducd. un sac steril de plastic.Apoi ii spune sorei-gefe Vesna Bobic, o croatd. durdulie?ntre doud vdrste, ce e de fdcut pentru a opri infectareapligilor (unele au gi inceput sd supureze!) gi ce antibioticcu spectru larg trebuie addugat perfuziei, spre a prevenio eventuald septicemie; iar dat fiind cd pacientul a

pierdut probabil mult sdnge, adaugd ea, o transfuzie arfi mai mult decdt oportund - de stabilit deci grupasanguini gi factorul Rb.

Acum contempld trupul inert, rdspandind un mirosnepl5cut de sudoare fece: degi legat prin numeroasefire gi tuburi de apantele qi dispozitivele din salon, careii supravegheazd, parametrii vitali gi ii asigurd funcliilede bazd, soarta pacientului mai std sub semnul incerti-tudinii gi orice perturbare, orice complicagie neprevdzutd,orice terapie falsd sau chiar si numai o eroare de inter-pretare i-ar putea f1 fatale. Nenumdrate caztri grave l-auprecedat in acea incipere, altele ii vor succeda intr-ungir fdrd, sfdrgit, cugetd Mattha, iar nu o datd medicinaequeazd, igi vddegte limitele, neputinfa. S-au perindatpe aici paciengi cu infarct cardiac sau lovili de apoplexie,intoxicafi, drogagi, in comd etilicd, argi, impugcali, injun-ghiagi, sinucigagi de tot soiul, victime ale accidentelorde circulalie sau de sport, t"ofi trata\i cu aceea,si acribie,fdrd discriminare, fdrl deosebire de vdrstd, religie, con-vingeri politice si sex (sau, cum se spune mai nou,orientare sexuali). Un caz ca acesta ?nsZ n-a mai pomenitin intreaga ei caderd medicald qi, dacd, igi aminterstebine, nici in foarte bogata literaturd de specialitate; clcr

cazul Tanacu, la care ne vom referi mar tdrziu, nu prc:ir

avea cum sd afle, decXt poate printr-o intdmplare.Judec2nd dupd faptul cd e circumcis (aminunt rrrr

foarte greu de remarcat pentru un doctor in mcclic'irll,

LI

chiar gi la un spital patronat de maici), pacientul nupare a fi cregtin, igi zice Martha; e drept cd pe la mijloculsecolului )O( circumcizia a ajuns sI fie recomandatdmedical - la fel ca operarea,la vdrste fragede, a amig-dalelor gi apendicelui -, dar linnnd seama de trdsiturilefefei, de alura pletelor gi a birbii, ea ar inclina sd creaddcd are de-a face cu un musulman. Sau, poate, cu unevreu? Intuifia ii semnaleazd alarmant cI se afld, doarla un pas de grapila fortificatd cu tabuuri a corectitudiniipolitice: nu-i treaba ei sd stabileascd identitatea sauetnia victimei, nici mobilul celor care intenlionau s-otrimite pe lumea cealaltd, - xenofobie, rasism, antisemi-tism sau mai gtii ce alte porniri perverse. De asta se

ocupd, desigur, poligia gi procuratura, pe cdnd treaba eieste sd-i redea victimei viata - gi anume, o viald pe cdtposibil normali. Nici gdnd sd trXmbigeze in public ipotezacrucificdrii, ea a formulat-o doar din nevoia de a analizacauzele probabile ale leziunilor gi ale stirii critice incare se afld, pacientul, pentru a stabili o terapie adecvatd.

Firi sd-gi dea prea bine seama, in timp ceiirecolteazddin vend slnge pentru primele analize, in suflet prindesd-i incolgeascl o neobignuitd atraclie pentru acest pacient.Neobignuitd intrucdt i-a intrat in reflex, devenindu-i a

doua naturd,, sd se raporteze ct deplini detagare lapaciengii ei cala obiecte ale muncii pentru care, dincolode devotamentul necondi,tionat de discipoll a lui Hipocrat,nu este loc pentru sentimente (se gtie cd, prinJurdmd.ntullui Hipocrad medicii se obligS, printre altele, sd ac,tionezenumai in folosul bolnavilor gi si se abgind de la oriceabuz, inclusiv de la rclalii intime cu acegtia: ...tn oricecasd uoi intra, o uoiface numai sprefolosul;i bund.stareabolnauilor, md. uoi line departe de orice acliune ddund-toare ti de contacte intime cu femei sau bdrbali, cuoameni libert sau sclaui). Cum altfel ar fi suportat, cu o

zz

F

$erisibilitate feminini altminteri iegitd din comun, sd fiemartora atdtor drame care se consumau sub privirile ei,

i atatot destine prea cur2nd gi in chip tragic curmate?

Sd addugdm cd, pe deasupra, interesul acesta a\ ei maieste gi lipsir de orice explicagie logicd, deoarece Yegua,

mai ales in starea in care se afld, nu are nimic din ceea

ce ar putea justifica o atentie speciald din partea uneif'emei emancipate ca Martha, fiinld exemplard pentrunoul tip de feminitate: inteligenti, cultd, de o frumusege

frapantd, imbrd.catd. fdrd ostentalie, dar ;tiind si-9i pundin evidenld farmecele, perfect congtientd de atuurile eigi de atraclia pe care o exercitd asupra bdrbagilor, inde-pendentd financiar, stdpdnd' pe propriile-i sentirnente 9i

avdnd intotdeauna iniliativa in alegerea partenerului.E foarte adevdrat cd n-a fost aga de la inceput, a trecutgi ea prin vdrsta romantismului, cu tot soiul de catastrofe

sentimentale, apoi prin experienfa nu tocmai ?ncu taiatoatea unei cdsnicii eguate cu un fost coleg, medic gi el,

bdiat bun altminteri, dar cu lipsuri prea multe gi bineascunse, cu a cdtot povard difuz " ea a crezut multevreme cd s-ar putea acomoda. Divorlul a fost lung gi

chinuitor, degi n-aveau copii, insd pentru ea o ocazie

excelentd <le a-gi pune voin!alaincercare, rar simgdmintele

sub controlul riguros al ratiunii - ceea ce, cum spuneam,

a fost gi in folosul gdrzilor din seclia de reanimare, undee nevoie de un cap limpede gi de mult s2nge rece.

Iar acum, iatd, acest nenorocit pendulind intre vialzi

gi moarte, pdndit de abisul nefiingei, gata oicdnd sd-gi

dea obqtescul sfdrgit, inainte de a-qi divulga numele, clc

a-gi destdinui povestea pIind, de mister, mai inainte c'lt

enigma lui sd poatd fr dezlegatd. De staturi nu toctttrti

atleticd, nici rdpitor de frumos, cu palme cdznite 9i lrrrr{t'

viguroase, vddind mai curind o tneserie legatd clc tttttttc:lt

fizicd" decdt o profesie intelectuald... Pentnt o cliptl, e:t

23

se simte parcd imbiatd, totugi sd-i priveasci chipul palid,cdruia doar privireavie i-ar putea reda strdlucirea, privireascunsd acum sub pleoape pimXntii. Sd fie oare aerulenigmatic ceea ce ii stdrnegte interesul? Sau poate ideeaabsurdd, insZ de neocolit, a crucificdrii? Maftha igi intoarcefala spre crucifixul de pe perete gi, pentru intdia oard.

de cind slujegte in acest aqezdmdnt, ii pare cI vede inchinuitul trup de bronz, cu bralele rdstignite pe lemnulde abanos, mai mult decdt un simbol cregtin, mai multdecdt o evocare alegoricd a jertfei gi a mXntuirii. $i inminte ii invie cuvintele rugdciunii din copildria de multuitatd: Tatd.l nostru care e;ti tn ceruri, sfinyeascd.-senumele td.u... Te pomenegti, exclaml ea inciudate, tepomenegti cd mizerabilul avea dreptate! Mizerabilul,fostul ei so!, Achim, a prevenit-o ironic, atunci cdnd eai-a comunicat cd. se angajeazd la Adoratoarele lui Iisus,cd maicile vor sfXrgi prin a face din ea o bigotZ, ohabotnicd gi o tachina numind-o ba Scbwester Consolata,ba Scbutester Cleopatra, prezicdndu-i cd va fi bXntuitdde viziuni apocaliptice. Ei nu, asta nu, in niciun caz,se inversuneazd, Martha, numai asta-mi mai lipsegte!Cuprinsi de o pornire irezistibild de a smulge de peperete crucifixul, se stdpdnegte cu greu, silindu-se sd

inspire addnc, spre a-gi potoli bdtdile inimii. Apoi pird-segte precipitat salonul, lSslndu-l pe pacient in grijaVesnei Bobic, fdrd, a-l mai onora mdcar cu o privire.

z+