lucrări de exploatare a agregatelor minerale din ...apmgl-old.anpm.ro/files/arpm...
TRANSCRIPT
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
1
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din
Perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, în
comuna Movileni, judeţul Galaţi”
BENEFICIAR
S.C. SORAGMIN S.R.L.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
2
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din Perimetrul
Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării,
reprofilării și recalibrării traseului albiei, în comuna
Movileni, judeţul Galaţi”
BENEFICIAR
S.C. SORAGMIN S.R.L.
STUDIU DE EVALUARE
ADECVATĂ
pentru proiectul
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
3
CUPRINS
CAPITOLUL I
INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL PROPUS 5
I.1. DENUMIREA PROIECTULUI 5
I.2. DESCRIEREA PROIECTULUI 5
I.3. OBIECTIVELE PROIECTULUI 6
I.4. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA 7
I.5. MATERII PRIME UTILIZATE PE AMPLASAMENT 7
I.6. SUBSTANŢE/PREPARATELE CHIMICE UTILIZATE 8
CAPITOLUL II
LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ 9
CAPITOLUL III
MODIFICĂRILE FIZICE CARE DECURG DIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 11
III.1. MODIFICĂRI FIZICE ÎN ETAPA LUCRĂRILOR DE DESCHIDERE 11
III.2. MODIFICĂRI FIZICE ÎN ETAPA LUCRĂRILOR DE EXPLOATARE 11
III.3. MODIFICĂRI FIZICE ÎN ETAPA LUCRĂRILOR DE ÎNCHIDERE A EXPLOATĂRII 12
CAPITOLUL IV
RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARII PROIECTULUI 13
CAPITOLUL V
RESURSELE NATURALE EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE PROTEJATE
DE INTERES COMUNITAR PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 14
CAPITOLUL VI
EMISII ŞI DEŞEURI GENERATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 15
VI.1. EMISII GENERATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 15
VI.1.1. EMISII ÎN ATMOSFERĂ 15
VI.1.2. MODALITATEA DE ELIMINARE A EMISIILOR ÎN AER 16
VI.1.3. EMISII ÎN APĂ 16
VI.1.4. MODALITATEA DE ELIMINARE A EMISIILOR ÎN APĂ 17
VI.1.5. EMISII ÎN SOL 18
VI.1.6. Modalitati de eliminare a emisiilor în sol 17 VI.2. DEŞEURI GENERATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ŞI MODALITĂŢILE DE ELIMINARE 19
VI.2.1. DEŞEURI DIN ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE 19
VI.2.2. DEŞEURI MENAJERE 19
VI.2.3. MODALITĂŢILE DE ELIMINARE A DEŞEURILOR 20
CAPITOLUL VII UTILIZAREA TERENULUI ÎN CADRUL PROIECTULUI 21
VII.1. CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ A TERENULUI 21
VII.2. SUPRAFEŢELE DE TERN CARE VOR FI OCUPATE DE PROIECT 21
CAPITOLUL VIII
SERVICIILE SUPLIMENTARE IMPUSE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 22
CAPITOLUL IX
DURATA CONSTRUCŢIEI, FUNCŢIONĂRII, DEZAFECTĂRII ŞI EŞALONAREA
PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI 22
CAPITOLUL X
ACTIVITĂŢI GENERATE PRIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 23
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
4
CAPITOLUL XI
DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI 24
CAPITOLUL XII
IMPACTUL CUMULATIV AL PROIECTULUI CU ALTE PROIECTE PROPUSE SAU
APROBATE 27
CAPITOLUL XIII
INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE ŞI IMPACTUL PROIECTULUI
ASUPRA SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR 31
XIII.1. INFORMAŢII PRIVIND ARIA SPECIALĂ DE PROTECŢIE AVIFAUNISTICĂ ROSPA 0071 LUNCA
SIRETULUI INFERIOR 31
XIII.2. INFORMAŢII PRIVIND SITUL DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ROSCI 0162 LUNCA SIRETULUI
INFERIOR 34
XIII.3. AMPLASAREA PROIECTULUI ÎN RAPORT CU ROSPA 0071 ŞI ROSCI 0162 LUNCA SIRETULUI
INFERIOR 36
XIII.4. DATE DESPRE PREZENTA, LOCALIZAREA POPULATIA SI ECOLOGIA SPECIILOR SI/SAU HABITATELOR DE
INTERES COMUNITAR PREZENTE PE SUPRAFATA SI IN IMEDIATA VECINATATE A PP 39
XIII.5. DESCRIEREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR
AFECTATE ŞI A RELAŢIA ACESTORA CU ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
ÎNVECINATE ŞI DISTRIBUŢIA ACESTORA 48
XIII. 6. STATUTUL DE CONSERVARE AL SPECIILOR DE PASARI CUPRINSE IN ANEXA I A DIRECTIVEI
PASARI SI ESTIMAREA IMPACTULUI PROIECTULUI PROPUS 53
XIII. 7. SPECII DE PASARI CU MIGRATIE REGULATA NEMENTIONATE IN ANEXA I A DIRECTIVEI
CONSILIULUI 2009/147/EC 66
XIII.8 IMPORTANTA SITULUI PENTRU SPECIILE CUIBARITOARE 78
XIII.9. IMPORTANTA SITULUI PENTRU SPECIILE MIGRATOARE 80
XIII.10. STATUTUL DE CONSERVARE AL SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR DIN ROSCI
0162 SI ESTIMAREA IMPACTULUI PROIECTULUI PROPUS 83
XIII.11. STATUTUL DE CONSERVARE AL HABITATELOR DE IMPORTANTA COMUNITARA
DIN ROSCI 0162 LUNCA SIRETULUI INFERIOR SI ESTIMAREA IMPACTULUI PROIECTULUI
PROPUS 92
XIII.12. DATE PRIVIND STRUCTURA SI DINAMICA POPULATIILOR DE SPECII AFECTATE
97
XIII.13. RELATIILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE CARE CREEAZA SI MENTIN
INTEGRITATEA ROSPA 0071 SI ROSCI 0162 LUNCA SIRETULUI INFERIOR 98
XIII.14. RELATIA ROSPA 0071 SI ROSCI 0162 CU ALTE ARII PROTEJATE 102
XIII.15. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES
COMUNITAR ACOLO UNDE AU FOST STABILITE 103
XIII.16. DESCRIEREA STARII ACTUALE DE CONSERVARE A ROSPA 0071 SI ROSCI 0162
LUNCA SIRETULUI INFERIOR 103
XIII.17. ALTE INFORMATII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARILOR NATURALE
PROTEJATE DE INTERS COMUNITAR, INCLUSIV POSIBILE SCHIMBARI IN
EVOLUTIA NATURALA A ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 106
CAPITOLUL XIV
IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 108
CAPITOLUL XV
EVALUAREA SEMNIFICAŢIEI IMPACTULUI 121
CAPITOLUL XVI
MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI 133
CAPITOLUL XVII
METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR 138
ANEXE
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
5
CAPITOLUL I
Informaţii privind proiectul propus
Acest studiu a fost elaborat pentru S.C. SORAGMIN S.R.L. societate cu capital
privat, cu sediul în satul Sălcioara, comuna Banca, județul Vaslui, care are prevăzută în actul
constitutiv al societăţii şi activitatea – extracţie a pietrişului şi nisipului - cod CAEN 0812.
Datele de identificare a societăţii sunt următoarele:
Adresa sediului social – sat Sălcioara, comuna Banca, județul Vaslui
Adresa punct de lucru – telefon: 0235/411515;
Nr. Înregistrare la Registrul Comerţului: VN : J37/269/2010
Telefon: 0235/411515;. Fax: 0235/426333
Amplasamentul obiectivului analizat prin prezenta documentaţie – extravilan Comuna
Movileni, judeţul Galați
Regimul de lucru – 8 ore/zi, 5 - 6 zile/săptămână, 180 zile/an
Responsabil de mediu – Tanjala Vasile
Persoana de contact – Mocanu Viorel, nr. telefon: 0740914204
I.1. Denumirea proiectului
Proiectul care urmează a fi implementat de S.C SORAGMIN S.R.L. este: „Lucrări
de exploatare a agregatelor minerale din Perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret,
în vederea decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, în comuna Movileni,
judeţul Galaţi” .
I.2. Descrierea proiectului
S.C. SORAGMIN S.R.L. va realiza excavații pentru decolmatare, reprofilăre și
recalibrăre traseu albie în vederea exploatării rezervelor de nisip și pietriș din perimetrul
Movileni 1, situat în Lunca Siretului Inferior.
Agregatele minerale rezultate vor fi sortate valorificate în stare brută sau sortate şi
folosite ca diverse materiale în construcţii precum și pentru lucrări de refacere a infrastructurii
locale și regionale, cu posibilitate de folosire și la nivel regional.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
6
Accesul spre perimetrul Movileni 1 se face din DN 24 Tișița-Iași, apoi pe drumul
județean ce leagă localitățile Cosmești-Furceni-Movileni și Barcea cu legătura la DN 25
Tecuci – Galați, apoi pe un drum de exploatare care începe din dreptul postului de poliție, în
lungime de cca. 3.0 km. Drumul de exploatare se află la distanța de 4,2 Km față de
acumularea Movileni.
Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la zăcământ, care
este la suprafaţă şi crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării a limitelor
topografice impuse de tehnologia de derocare mecanică, încărcare şi transport.
În etapa realizării excavaţiilor şi ulterior în perioada exploatării nu vor fi utilizate pe
amplasament substanţe periculoase sau potenţial periculoase.
Lucrările de excavare vor fi realizate utilizând două excavatoare tip draglină D 10.001,
un excavator JSB, două încărcătoare pe pneuri tip WOLLA. Agregatele minerale vor fi
transportate cu 4 auto basculante de 16 t.
Adâncimea medie de exploatare va fi de 2,40 m şi cea maximă de 3,5 m, conform
documentaţiei pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor.
Cantitatea de nisip şi balast propusă spre exploatare din perimetrul Movileni 1 situat în
extravilanul comunei Movineli este de 230 000 mc.
I. 3. Obiectivele proiectului
Scopul proiectului este decolmatarea, recalibrarea și reprofilarea traseului albiei râului
Siret prin exploatare de agregate minerale de râu.
Proiectul propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. la nivelul albiei minore a râului Siret,
în perimetrul Movileni 1, are următoarele obiective:
1. extragerea agregatelor minerale în vederea comercializării în stare brută la
terţi;
2. regularizarea secţiunii iniţiale de scurgere a debitelor;
3. reducerea sau eliminarea eroziunilor laterale asupra malului drept;
4. eliminarea riscurilor de producere a inundaţiilor pe terenurile adiacente albiei
minore prin regularizarea secţiunii de scurgere;
5. transportul agregatelor de râu către beneficiari;
6. întreținerea drumurilor de exploatare utilizate.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
7
I.4. Informaţii privind producţia
Cantitatea de nisip şi balast propusă spre exploatare din perimetrul situat în extravilanul
Comunei Movileni este de 230.000 mc de nisip şi pietriş începând cu anul 2012 conform
Avizului de Gospodarire a Apelor, în funcţie de capacitatea de extracţie a societăţii
comerciale şi cerinţa de agregate minerale de râu.
Conform Avizului de Gospodărire a Apelor nr. 8 din 28 ianuarie 2013 şi a Contractului
de închiriere nr. 14801/89/OM/30.10.2012, perioada de implementare a proiectului este
30.10.2012 – 30.10.2014, cu posibilitate de prelungire a contractului prin acordul partilor,
prin act aditional pentru o perioda de maxim 1 an de zile fata de durata initiala .
Activitatea de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1 se va
desfăşura în următoarele etape:
A.lucrări de deschidere şi pregătire;
B. lucrări de exploatare;
C. lucrări de prelucrare;
(derulate în staţia de sortare proprie a societăţii, amplasată în afara perimetrului)
D. protecţia zăcământului;
E. lucrări de închidere.
Toate aceste lucrări propuse se vor derula din trimestrul II 2013 (având în vedere
procedurile de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului), până la terminarea
contractului cu ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE ~ Administraţia
Bazinală de apă Prut – Bârlad, conform contractului original şi a actelor adiţionale.
I.5. Materii prime utilizate pe amplasament
În procesul de extracţie a agregatelor minerale din cadrul perimetrului nu sunt utilizate
materii prime. De asemeni pentru activităţile desfăşurate într-o balastieră nu este necesară
alimentarea cu energie electrică.
Combustibilii necesari desfăşurării extracţiei agregatelor. Acestea vor fi alimentate la
staţiile de distribuţie a carburanţilor în cazul camioanelor. Utilajele terasiere vor fi alimentate
din canistre metalice omologate depozitate pe o platformă betonată acoperită la sediul
societăţii și de la puntele special autorizate si amenajate în acest scop.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
8
I.6. Substanţe/preparate chimice utilizate
În perioada de implemantare a proiectului se va utiliza motorină - substanţă încadrată
conform O.U.G. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor
periculoase în categoriile substanţe inflamabile şi periculoase pentru mediul înconjurător. În
cazul unor deversări accidentale aceste substanţe pot determina impurificarea locala a
factorilor de mediu sol şi apă. Cantităţile de carburanţi din rezervoarele utilajelor sunt reduse
şi nu pot produce poluări majore ale mediului înconjurător.
Denumirea materiei
prime, a substanţei
sau a preparatului
chimic
Cantitatea anuală/existentă în
stoc
Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor
chimice
Categorie Periculozitate Faze de risc
Motorină 7,5 t/an – nu sunt stocuri pe
amplasament P
Inflamabilă
Risc de explozie
R10-23
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
9
CAPITOLUL II
LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ
Exploatarea se va face din albia minoră a râului Siret în extravilanul localităţii
Movileni, judeţul Galaţi, perimetrul fiind inclus în categoria teren neproductiv.
Din punct de vedere geografic amplasamentul exploatării este localizat în terasa
malului stâng al râului Siret, în terasa inferioară formată înspre malul stâng, la cca. 1,5 km
amonte de stația de pompare de la Biliești.
Perimetrul este situat între bornele CSA 80 – 81, la cca. 4,2 km aval de acumularea
Movileni.
Amplasamentul perimetrului este prezentat în planul de situaţie Sc 1: 2000, anexate
la documentaţie.
Perimetrul are o formă poligonală neregulata având o suprafaţa de 114 032 mp
(calculată din coordonatele punctelor de contur) fiind delimitat de 6 puncte cu coordonate
STEREO 70 prezentate în tabelul de mai jos.
Coordonatele în sistem STEREO 70 ale perimetrului de exploatare Movileni 1
Punct
Coordonate STEREO 70
X Y
1 473 887 683 945
2 473 694 683 967
3 473 422 683 868
4 473 427 683 469
5 473 531 683 482
6 473 739 683 827
Accesul rutier în perimetru se face din DN 24 Tișița – Iași, apoi pe drumul județean
252 ce face legătura cu localitățile Furceni, Movileni Barcea, cu legătura la DN 25 Tecuci
Galați. Pentru a accesa perimetrul se poate lua pe drumul de exploatare care se formează în
dreptul postului de Poliție din Movileni, drum ce are o lungime de cca. 3.0 km.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei,
comuna Movileni, județul Galați”
10
Încadrarea în teritoriu a perimetrului Movileni 1 =>
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
11
CAPITOLUL III
MODIFICĂRILE FIZICE CARE DECURG DIN
IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Implementarea proiectului va determina o serie de modificări fizice la nivelul terasei
malului stâng al râului Siret, care sunt detaliate mai jos pe fiecare etapă a procesului
tehnologic.
III.1. Modificări fizice în etapa lucrărilor de deschidere
Accesul rutier în perimetru se face din DN 24 Tișița – Iași, apoi pe drumul județean
252 ce face legătura cu localitățile Furceni, Movileni și Barcea, cu legătura la DN 25 Tecuci
Galați. Pentru a accesa perimetrul se poate lua pe drumul de exploatare care se formează în
dreptul postului de Poliție din Movileni, drum ce are o lungime de cca. 3.0 km.
Pentru implementarea proiectului nu vor fi realizate căi noi de acces şi nici nu vor fi
modificate cele deja existente.
În timpul realizării lucrărilor de deschidere nu se vor produce modificări fizice la
nivelul ecosistemelor din lunca râului Siret deoarece drumul de acces către punctul de
extracţie Movileni 1 există nefiind necesară amenajarea unei noi căi de acces. Drumul care
permite accesul la perimetru este în mare parte amenajat prin balastare şi compactare deoarece
a fost utilizat de S.C. SOLIDROK S.R.L.
III.2. Modificări fizice în etapa lucrărilor de exploatare
Proiectul determină modificări fizice la nivelul albiei minore al râului Siret prin
aplicarea tehnologiei de exploatare care se concretizează în final cu exploatarea unui volum
de 230 000 mc.
Metoda de exploatare este extracţia nisipului şi pietrişului în câmp continuu, din aval
spre amonte şi dinspre pilierul de siguranta, spre malul stâng prin retragere succesivă, în fâşii
longitudinale.
Pentru perioada 2012 - 2014 se vor exploata 230 000 m3 agregate de râu.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
12
Modificările fizice produse pe fiecare fază a etapei de exploatare
Nr. crt. Etapele tehnologiei de exploatare Modificările fizice produse
1. trasarea fâşiilor de exploatare nu produce modificări fizice la
nivelul luncii râului Siret
2. excavarea în cadrul fâşiilor produce modificări fizice prin
derocarea depozitelor de agregate
minerale
3. încărcarea materialului depozitat îndepărtarea de pe suprafaţa
perimetrului de exploatare a
agregatelor excavate în faza
anterioară
4. transportul nisipului şi pietrişului nu produce modificări fizice la
nivelul luncii râului Siret fiind
utilizate căi de acces existente
III.3. Modificări fizice în etapa lucrărilor de închidere a exploatării
După finalizarea exploatării, în etapa de închidere a balastierei nu se vor produce
modificări suplimentare ale terenului supus exploatării, față de cele menționate mai sus.
În etapa lucrărilor de închidere a exploatării, în contextul în care tipologia acestor
lucrări, cumulat cu caracteristicile geomorfologice și geogenetice, evidențiază un grad mare
de fluctuație a câmpului de execuție al lucrării propuse, fapt ce are ca efect menținerea
gradului de stabilitate a cotei locale a talvegului râului, cu repercursiuni în ceea ce privește
energia de relief.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
13
CAPITOLUL IV
RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTĂRII
PROIECTULUI
Resursele naturale folosite de S.C. SORAGMIN S.R.L. în cadrul procesului de
decolmatare, reprofilare și recalibrare a traseului albiei sunt reprezentate de agregatele
minerale exploatate.
Pe perioada 2012 – 2014 se propune exploatarea unui volum de este de 230.000 mc
agregate minerale din perimetrul Movileni 1, adâncimea maximă de executare a săpăturilor va
fi în medie de 2,40 m faţă de cota actuală a terenului.
Agregatele minerale extrase au, din punct de vedere mineralogic, următoarea
compoziţie: gresii cuarţoase şi cuarţitice, calcare şi marnocalcare.
Zăcământul de nisipuri şi pietrişuri este de tip aluvionar şi aparţine holocenului
superior.
Constituţia litologică este realizată în principal din nisipuri şi pietrişuri.
Zăcămintele au o compoziţie granulometrică caracteristică acumulărilor de nisipuri şi
pietrişuri cu bolovăniş (STAS 1273/74) care este prezentată în tabelele de mai jos.
Compoziţia granulometrică indică prezenţa unor acumulări de agregate naturale de
râu, care se încadrează în categoria nisipuri şi pietrişuri cu bolovăniş.
Compoziţia granulometrică a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1
Granulometrie (%) Părţi levigabile (%)
(0,05 mm)
Nisip
(0,05-4,0 mm)
Pietriş
(2,0 – 20
mm)
Bolovăniş
(32 mm) 3
33 50 14
Din punct de vedere calitativ parametri depozitelor de agregate minerale din zona
studiată se încadrează în limitele STAS 166/1984 – agregate minerale grele pentru betoane şi
mortare cu lianţi naturali şi STAS 662/1989 – agregate minerale de balastieră pentru lucrări
de drumuri.
În etapa realizării excavaţiilor şi ulterior în perioada exploatării nu vor fi utilizate pe
amplasament substanţe periculoase sau potenţial periculoase.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
14
CAPITOLUL V
RESURSELE NATURALE EXPLOATATE DIN CADRUL
ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Lucrările de decolmatare, reprofilare și recalibrare albie râu Siret în perimetrul
Movileni 1 presupune exploatarea agregatelor de balastieră de pe o suprafaţă inclusă în
ROSCI 0162 și ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior. Perimetrul care va fi supus exploatării
are o suprafaţă de 114 032 mp, suprafaţa reieşind din calculul coordonatelor, Lmax=650 m, l
=290 m. În cadrul proiectului propus va fi exploatat un volum de 230.000 mc agregate
minerale.
Zăcământul de agregate minerale care urmează a fi exploatat este constituit din
depozite aluvionare (pietrişuri, nisipuri şi bolovănişuri cu intercalaţii de argile). Structura
zăcământului este simplă, fiind reprezentată prin depozite detritice mobile, orizontale,
cu valori relativ constante ale caracteristicilor calitative. Datorită pantei de curgere relativ
reduse a râului Siret s-au format plaje întinse cu stratificaţie încrucişată.
Din punct de vedere al constituţiei litologice, zăcământul este alcătuit din nisipuri şi
pietrişuri care aparţin albiei minore a râului Siret.
Fracţia granulometrica pietriş este compusă din elemente bine rulate ceea ce indică o
distanţă de transport mare.
Principalele caracteristici ale zăcământului de pietriş şi nisip Movileni 1 sunt cele
legate de compoziţia mineralogică, de compoziţia granulometrică, de caracteristicile
geometrice cât şi de cele fizico-mecanice .
În ceea ce priveşte compoziţia mineralogică, ea reflectă rocile de provenienţa, având o
alcătuire din gresii cuarţoase -38% şi cuarţitice - 30%, calcare -10%, marnocalcare-14%,
micro-conglomerate (8%) iar fracţiune nisipoasă pe lângă granulele de cuarţ prezintă şi
minerale grele. În general aceasta compoziţie reflecta provenienţa din roci rezistente la
procesele fizico-chimice.
Compoziţia granulometrică a zăcământului în procente este următoarea:
nisip – 33 % ;
pietriş – 50 %;
bolovăniş – 14 %;
părţi levigabile - 3%.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
15
CAPITOLUL VI
EMISII ŞI DEŞEURI GENERATE DE IMPLEMENTAREA
PROIECTULUI
VI.1. Emisii generate de implementarea proiectului
VI.1.1. Emisii în atmosferă
Potenţialele surse de emisii atmosferice sunt:
excavarea şi transportul agregatelor de balastieră;
încărcarea sorturilor în camioane pentru transportul către beneficiari;
traficul generat de lucrările desfăşurate.
Emisiile conţin în principal următorii poluanţi:
pulberi în concentraţii nesemnificative;
gaze de combustie rezultate din arderea combustibililor de la utilajele ce deservesc
exploatarea.
Praful rezultat din încărcarea agregatelor minerale în benele autobasculantelor
conţine: CaCO3, MgCO3, SiO2 şi Fe2O3. Cantitatea prafului generat este redusă deoarece
agregatele minerale excavate sunt încărcate cu un grad de umiditate mediu în mijloacele de
transport, imediat după excavare, fără a fi depozitate. În perioadele secetoase se va proceda la
stropirea agregatelor minerale pentru a evita antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în
atmosferă prin eroziune eoliană.
Din măsurătorile efectuate în alte locaţii asupra surselor de poluare a aerului rezultă că
pulberile minerale în suspensie au o valoare de 0,08 mg/mc (în condiţii de mediu umed la 28
°C, umiditate relativă de 71 %, calm atmosferic), valoare sub limita admisă de 0,15 mg/mc.
Arderea carburanţilor în motoarele mijloacelor de transport conduce la eliminarea în
atmosferă a gazelor de ardere cu conţinut de: monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi
nearse, dioxid de sulf, compuşi organici.
Prin arderea combustibililor în motoarele cu ardere internă al vehiculelor care
transportă agregatele minerale şi ale utilajelor implicate în realizarea lucrărilor de construcţie
rezultă gaze de eşapament care sunt eliminate în atmosferă. Cantităţile de substanţe cu
potenţial poluant pentru factorul de mediu aer sunt prezentate în tabelul de mai jos. Emisiile
vehiculelor şi utilajelor sunt reglementate prin inspecţiile tehnice periodice.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
16
Emisii de poluanţi generate de sursele mobile în perioada de construcţie
Sursa
Debite masice (g/h)
NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part
Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP
[10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]
Vehicule 273,595 1,60 52,28 219,13 0,772 64,07 27,55 0,066 10,89 0,320 0,452 0,066 6,408 0
Utilaje 2500,81 8,71 362,8 809,68 66,63 512,5 293,6 0,515 87,12 2,562 3,586 0,515 51,24 170,14
Total 2774,40 10,3 415,1 1028,8 67,40 576,5 321,2 0,581 98,01 2,882 4,038 0,581 57,65 170,14
Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrărilor nu poate fi făcută în raport
cu prevederile OM 462/1993 “Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei“ deoarece aceste
surse sunt nedirijate, iar limitele prevăzute de OM 462/1993 se referă la surse dirijate.
VI.1.2. Modalitatea de eliminare a emisiilor în aer
Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării
pulberilor de către autocamioane sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse.
S.C. SORAGMIN S.R.L. va lua următoarele măsuri pentru a reduce emisiile în atmosferă:
stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de
pulberi în aer în sezonul cald când precipitaţii sunt reduse;
refacerea prin balastare a declivităţilor apărute în drumurile de exploatare;
stropirea depozitelor de agregate minerale în sezonul cald pentru a menţine umiditatea
rocilor în scopul reducerii antrenării pulberilor în atmosferă prin eroziune eoliană;
deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastate să se facă
cu viteze de maxim 30 km/h.
Emisiile generate de utilajele terasiere şi de autocamioane nu pot fi eliminate, ele
provin din arderea combustibililor în motoare şi se evacuează sub formă de gaze de
eşapament. Pentru a reduce impactul asupra factorului de mediu aer camioanele şi utilajele
trebuie să respecte prevederile legale în vigoare evaluate odată cu inspecţia tehnică S.C.
SORAGMIN S.R.L. va efectua în mod regulat reviziile tehnice la mijloacele auto pentru ca,
pe toată perioada de exploatare a agregatelor, acestea să se încadreze în prevederile NRTA
4/1998
VI.1.3. Emisii în apă
Extracţia şi transportul agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1 nu generează
ape uzate industriale sau menajare. În aceste condiţii emisiile pentru factorul de mediu apă pot
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
17
fi considerate nule. Excavarea se va face în albia minoră, deoarece perimetrul propus este
situat aproape de firul apei într-o zonă expusă inundaţiilor, în perioadele de ape mari poate fi
submers. După retragerea apelor depozitele litologice care vor fi exploatate vor avea o
umiditate considerabil crescută. În aceste situaţii vor fi eliminate cantităţi de apă în mediu ca
urmare a exploatării nisipurilor şi pietrişurilor care se infiltrează în substrat. Cantitatea de apă
din depozitele de agregate care se elimină din agregatele îmbibate cu apă prin infiltrare în
substrat în perioada depozitării temporare a acestora pe suprafaţa perimetrului de exploatare
provine din râul Siret astfel încât poate fi considerată nepoluantă pentru mediu.
Pe suprafaţa amplasamentului se pot produce doar poluări accidentale ale factorului de
mediu apă prin scurgerea în mediu a uleiurilor minerale şi hidrocarburilor de la utilajele
folosite în procesul tehnologic. Aceste substanţe pot fi antrenate de apele meteorice,
scurgându-se pe suprafaţa solului sau infiltrându-se în acesta, determinând poluarea apelor de
suprafaţa sau respectiv a celor freatice. Cantităţile de combustibili şi uleiuri prezente în
rezervoarele şi mecanismele utilajelor nu sunt mari astfel încât nu produc poluări importante.
Pentru a preveni poluările accidentale utilajele vor fi menţinute în parametri normali de
funcţionare, având inspecţiile şi reviziile tehnice efectuate la zi. Personalul care deserveşte
utilajele va avea obligaţia să urmărească şi să raporteze orice scurgere de uleiuri sau/şi
combustibil din rezervoare şi mecanismele utilajelor. În cazul înregistrării unor defecţiuni ale
utilajelor acestea vor fi transportate la ateliere service autorizate.
În perioada funcţionării se recomandă amplasarea în plus a unei toalete ecologice la
nivelul stației de sortare din apropierea perimetrului propus pentru exploatare.
VI.1.4. Modalitatea de eliminare a emisiilor în apă
La nivelul perimetrului de exploatare Movileni 1 singurele emisii pe factorul de
mediu apă sunt cele accidentale, pentru a evita aceste situaţii administratorul societăţii va
menţine utilajele în stare optimă de funcţionare iar orice defecţiune va fi semnalată de
personalul care deserveşte autoutilitarele şi remediată în cadrul unităţilor de service
specializate.
Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în apă
provenind de la utilajele de pe perimetrul de exploatare sunt reduse astfel încât nu vor provoca
impurificări semnificative ale factorilor de mediu.
De asemeni ca măsură operaţională de eliminare a poluărilor accidentale cu
hidrocarburi şi/sau uleiuri toate activităţile necesare pentru întreţinere şi eventualele reparaţii
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
18
ale utilajelor folosite pe amplasamentul studiat vor fi executate în cadrul unor societăţi
comerciale specializate în prestarea unor astfel de servicii.
VI.1.5. Emisii în sol
Pe suprafaţa perimetrului de exploatare Movileni 1 nu s-a dezvoltat sol vegetal
datorită fenomenelor de levigare cauzate de submersia periodică a suprafeţei și a
caracteristicilor pedogenetice, zona fiind situată aproape de cursul la zi a râului Siret. Având
în vedere această caracteristică şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament
apreciem că prin exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu se produce poluarea solului, atât
pe amplasament cât şi în vecinătăţi.
Accidental solul adiacent căilor de acces poate fi afectat prin scurgeri de produse
petroliere (uleiuri, motorină) de la utilajele de exploatare şi de la mijloacele de transport.
Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în sol
provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse astfel încât nu vor provoca
impurificări semnificative ale factorului de mediu sol.
Titularul de proiect are obligația conform legislației în vigoare de a supraveghea starea
de funcționare a utilajelor și gradul de siguranță a acestora din punct de vedere al secutității
raportat la factorii de mediu.
VI.1.6. Modalitatea de eliminare a emisiilor în sol
Activitatea de extracţie şi transport a agregatelor de râu nu determină apariţia de
emisii care să afecteze factorul de mediu sol dar pot să apară poluări accidentale datorită
defectării utilajelor folosite.
Pentru eliminarea poluărilor accidentale care pot să afecteze factorul de mediu sol se
vor lua următoarele măsuri operaţionale:
activităţile care implică întreţinere şi eventualele reparaţii ale utilajelor folosite pe
amplasamentul studiat vor fi executate în cadrul unor societăţi comerciale specializate
în prestarea unor astfel de servicii;
personalul care deserveşte utilajele va verifica funcţionarea acestora şi va anunţa
conducerea S.C. SORAGMIN S.R.L. asupra oricărei defecţiuni apărute;
utilajele care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului vor fi
îndepărtate de pe amplasament, astfel încât să nu aducă prejudicii integrității factorului
de mediu sol.
Pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu sol vor fi respectate:
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
19
traseul căilor de acces existente, evitându-se manevrarea utilajelor sau autovehiculelor
pe suprafeţele adiacente drumului;
gararea autovehiculelor şi utilajelor numai zonele delimitate în acest scop;
respectarea limitelor perimetrului de exploatare;
nu se vor crea depozite de balast pe suprafeţe situate în afara amplasamentului avizat,
se interzice depozitarea deşeurilor pe suprafeţe situate la nivelul luncii râului Siret;
amplasarea pe fiecare utilaj de mini recipiente fără scurgere în mediu pentru colectarea
selectivă a deşeurilor.
VI. 2. Deşeuri generate de implementarea proiectului şi modalităţile de eliminare
Din activitatea de exploatare a agregatelor minerale de râu din terasa malului stâng al
râului Siret prin exploatarea nisipului şi pietrişului pot rezulta următoarele tipuri de deşeuri:
o deşeurile tehnologice din activitatea de producţie reprezentate de anvelopele uzate,
uleiuri uzate și baterii uzate;
o deşeurile menajere generate pe amplasament de personalul care exploatează utilajele;
o nu rezultă ape uzate industrial în perioada de exploatare a agregatelor de balastieră;
VI.2.1. Deşeuri din activitatea de producţie
Ca urmare a folosirii utilajelor terasiere şi a autocamioanelor pentru excavarea şi
respectiv transportul agregatelor minerale pot rezultă următoarele tipuri de deşeuri:
uleiuri uzate – 0,12 t/an
anvelope uzate – 10 buc/an
baterii uzate – 2 buc/an
Deşeurile menajere vor fi depozitate temporar pe amplasamentul organizării de şantier
a societăţii comerciale în containere din metal fără scurgere în mediu. Deşeurile menajere vor
fi eliminate de pe amplasament prin contract cu o firmă prestatoare de servicii.
Administratorul S.C SORAGMIN S.R.L. va instala la fiecare utilaj câte un mini container
pentru colectarea PET-urilor, care vor fi valorificate prin predare la centre de colectare.
VI.2.2. Deşeuri menajere
Se produc doar de către personalul care asigură exploatarea utilajelor fiind estimată o
cantitate 0,6 t/an. Din procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament nu rezultă
ambalaje.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
20
Tipurile de deşeuri, cantităţile medii anuale, modul de colectare şi depozitare şi
modul de valorificare
Deşeuri nepericuloase nr.
crt.
Denumire deşeu Cod deşeu
conf. H.G.
856/2002
Sursa Cantitatea Starea
fizică
Depozitare/eliminare
1. Deşeuri
menajere
20 03 01 angajaţi 0,6 t/an solidă Saci menajaeri pe culori
2. Deşeuri de
ambalaje
20 01 01
20 01 39
angajaţi 0,4 t/an solidă Saci menajeri pe culori
pentru colectare selectivă
3. Anvelope uzate 16 01 03 utilajele şi
mijloacele de
transport
10 buc/an solidă magazie de materiale la
sediul societăţii
Destinaţia definitivă a deşeurilor nr.
crt.
Denumire deşeu Cod deşeu
conf. H.G.
856/2002
Sursa Cantitatea Starea
fizică
Depozitare/eliminare
1. Deşeuri
menajere
20 03 01 angajaţi 0,6 t/an solidă eliminare firmă
specializată
2. Anvelope uzate 16 01 03 utilajele şi
mijloacele de
transport
10 buc/an solidă eliminare ateliere
reparaţii auto
3. Deşeuri de
ambalaje
20 01 01
20 01 39
angajaţi 0,4 t/an solidă eliminare firmă
specializată
VI.2.3. Modalităţile de eliminare a deşeurilor
Uleiurile uzate pot fi eliminate de pe amplasament fiind valorificate prin societăţile
specializate în realizarea lucrărilor de mentenanţă a autovehiculelor şi utilajelor.
Anvelopele uzate şi bateriile uzate vor fi stocate la sediul S.C. SORAGMIN S.R.L. şi
predate la achiziţionarea celor noi.
Deşeurile menajere produse de personalul care deserveşte punctul de extracţie vor fi
colectate în saci menajeri şi depus la sfârşitul fiecărei zile de lucru în mini containere situate
pe utilaje. Nu este necesară şi oportună dotarea amplasamentului perimetrului de exploatare
cu containere de preluare a acestor deşeuri.
Ambalajele sunt produse numai de personalul care deserveşte utilajele şi vor fi în
principal reprezentate de PET-uri. Pentru gestionarea corectă va fi amplasat în incinta staţiei
de sortare a S.C. SORAGMIN S.R.L. un container pentru colectarea selectivă a acestora iar
angajaţii vor fi instruiţi în vederea colectării selective a P.E.T.-urilor.
Angajaţii care vor lucra pe perimetrul de exploatare vor fi instruiţi în vederea
depozitării în mod corespunzător deşeurile menajere rezultate în timpul programului de lucru.
Pe suprafaţa perimetrului de exploatare nu sunt produse deşeuri periculoase din
activităţile de exploatare şi transport a agregatelor minerale.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
21
CAPITOLUL VII
UTILIZAREA TERENULUI ÎN CADRUL PROIECTULUI
VII.1. Categoria de folosinţă a terenului
Suprafaţa de teren de pe care se vor exploata agregate minerale în cadrul proiectului
se încadrează astfel:
Regimul juridic
- teren situat în extravilanul localităţii Movileni, comuna Movileni;
- dreptul de proprietate asupra terenului - proprietate publică administrată de
A.N.A.R. şi concesionată de către S.C. SORAGMIN S.R.L.
Regimul economic
- folosinţa actuală: teren neproductiv.
Regimul tehnic - echiparea cu utilităţi:
- zona nu este echipată cu utilităţi;
- circulaţia pietonilor si accesul auto se face pe un drum balastat.
VII.2. Suprafeţele de teren care vor fi ocupate de proiect
Perimetrul este situat între bornele CSA 80 – 81, la cca. 4,2 km aval barajul si
Acumularea Movileni.
Perimetrul are o forma poligonală având o suprafaţa de 114.033 mp.
Din punct de vedere al accesului rutier, acesta se face din dreptul postului de politie
din Movileni drum ce are o lungime de cca. 3.0 km. Legaturile cu acest drum si implicit cu
comuna Movileni se face prin DN 24 Tișița – Iași, apoi pe drumul județean 252 ce face
legătura cu localitățile Furceni, Movileni și Barcea, si cu legătura la DN 25 Tecuci - Galați.
În scopul menţinerii drumurilor de exploatare deja existente S.C. SORAGMIN
S.R.L. va contribui, împreună cu celelalte societăţi comerciale care desfăşoară activităţi în
zonă, la balastarea căilor de acces.
Pe suprafaţa amplasamentului perimetrului de exploatare Movileni 1 nu se vor realiza
nici un fel de construcţii.
Pentru implementarea proiectului nu vor fi realizate noi căi de acces şi nici nu vor fi
modificate cele deja existente.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
22
CAPITOLUL VIII
SERVICIILE SUPLIMENTARE IMPUSE DE IMPLEMENTAREA
PROIECTULUI
Pentru punerea în aplicare a proiectului „Lucrări de exploatarea agregatelor minerale
din Perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării, reprofilării și
recalibrării traseului albiei, în comuna Movileni, judeţul Galaţi” nu sunt necesare servicii
suplimentare. Activitatea care se desfăşoară într-o balastieră nu implică dezafectarea sau/şi
reamplasarea de conducte de alimentare cu apă. De asemeni procesul tehnologic nu implică
alimentarea cu energie electrică sau gaze naturale astfel că nu sunt necesare modificări ale
reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gaze naturale din zonă.
CAPITOLUL IX
DURATA CONSTRUCŢIEI, FUNCŢIONĂRII, DEZAFECTĂRII
ŞI EŞALONAREA PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A
PROIECTULUI
Lucrări de construcţie
Pentru exploatarea agregatelor din perimetrul Movileni 1 nu sunt necesare lucrări de
construcţie, zăcământul care va fi exploata este deschis, la zi, fără copertă.
Funcţionarea proiectului
Proiectul „Lucrări de exploatarea agregatelor minerale din Perimetrul Movileni
1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului
albiei, în comuna Movileni, judeţul Galaţi „implică excavarea unui volum de 230.000 mc
nisip şi pietriş pe perioada valabilităţii permisului de explotare, începând cu 2012.
Lucrările de exploatare vor fi precedate de amenajarea patului de înaintare pentru
prima fâşie exploatată.
Activitatea de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1 se va
desfăşura în următoarele etape:
A.lucrări de deschidere şi pregătire; B. lucrări de exploatare;
C.lucrări de prelucrare; D. protecţia zăcământului;
E. lucrări de închidere.
Traseul şenalului a fost ales în aşa fel încât să nu ducă la creşterea pantei generale.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
23
CAPITOLUL X
ACTIVITĂŢI GENERATE PRIN IMPLEMENTAREA
PROIECTULUI
Proiectul de exploatare a agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret în
vederea decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei propus de S.C.
SORAGMIN S.R.L. generează în mod direct următoare activităţi:
o excavarea agregatelor din perimetru Movileni 1;
o menţinerea nisipului şi pietrişului în depozite de dimensiuni mici pe suprafaţa
perimetrului;
o încărcarea agregatelor în autocamioane;
o transportul agregatelor la staţia de sortare sau la terţi în funcţie de solicitări;
Prin implementarea proiectului, în mod secundar, sunt generate şi următoarele
activităţi:
o furnizarea de materie primă pentru fabricarea cimentului şi betonului;
o furnizarea de agregate de balastieră pentru realizarea coperţilor asfaltice;
o furnizarea de pietriş pentru balastarea drumurilor;
o crearea de locuri de muncă atât la nivel local cât şi la nivel general în industria
construcţiilor.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
24
CAPITOLUL XI
DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE
PROIECTULUI
Extracţia agregatelor minerale
Activitatea de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1 se va
desfăşura în următoarele etape:
a) lucrări de deschidere;
b) lucrări de exploatare;
c) lucrări de prelucrare;
d) protecţia zăcământului;
e) lucrări de închidere.
a) Lucrări de deschidere
Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la zăcământ şi
crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării a limitelor topografice impuse
de tehnologia de derocare mecanică, încărcare şi transport.
Din punct de vedere al accesului rutier, acesta se face din dreptul postului de politie
din Movileni drum ce are o lungime de cca. 3.0 km. Legaturile cu acest drum si implicit cu
comuna Movileni se face prin DN 24 Tișița – Iași, apoi pe drumul județean 252 ce face
legătura cu localitățile Furceni, Movileni și Barcea, si cu legătura la DN 25 Tecuci Galați.
La nivelul perimetrului se va amenaja un pat de înaintare a utilajelor către prima fâşie
care va fi exploatată.
b) Lucrări de exploatare
Lucrările de exploatare ale agregatelor minerale din cadrul perimetrului Movileni 1
sunt următoarele:
bornarea perimetrului de extracţie;
delimitarea fâşiilor de exploatare;
sortarea agregatelor minerale cu ajutorul staţiei amplasată în afara perimetrului;
încărcarea şi transportul nisipului şi pietrişului.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
25
Exploatarea agregatelor minerale se va desfăşura prin crearea de fronturi de lucru cu
respectarea succesiunii lucrărilor conform planului de situaţie.
Tehnologia de extracţie cuprinde următoarele etape:
trasarea perimetrului, conform planului de situaţie şi materializarea lui pe teren
prin bornare;
delimitarea fâşiilor de exploatare conform cu metodologia de exploatare şi
caracteristicile tehnice ale utilajelor;
încărcarea în mijloace auto a balastului extras se face direct din fâşia de lucru, cu
utilaje de extracţie, iar transportul către staţia de sortare sau către terţi va fi
asigurat cu autobasculante.
Agregatele minerale vor fi extrase cu excavatoare:
excavator tip draglina D 10.001 – 2 bucati;
excavator JSB;
2 încăcătoare frontale tip Wolla .
Balastul va fi livrat în stare brută către beneficiari sau după ce va fi sortat în staţia de
sortare.
Adâncimea medie de exploatare va fi de 2,40 m față de cota actuală a terenului,
conform documentaţiei realizată de S.C. COMINSANT PROJECT S.R.L.
c) Lucrări de prelucrare
Agregatele de balastieră extrase din perimetrul Movileni 1 vor fi prelucrate în staţia de
sortare a societăţii.
d) Protecţia zăcământului
În ceea ce priveşte protecţia zăcământului, exploatarea stratului de balast se va efectua
numai din aval spre amonte, în fâşii longitudinale paralele, pe toată suprafaţa zonei de
exploatare.
Pentru a evita poluarea zăcămintelor de pe suprafaţă şi din zonă cu uleiuri şi
hidrocarburi rezultate din funcţionarea defectuoasă a utilajelor sau autocamioanelor vor fi
luate următoarele măsuri:
o vor fi utilizate numai utilaje terasiere şi autocamioane cu inspecţiile tehnice efectuate
la zi;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
26
o personalul care deserveşte utilajele va verifica buna funcţionare a acestora şi va anunţa
imediat eventualele defecţiuni;
o utilajele defecte vor fi îndepărtate de pe suprafaţa amplasamentului;
o nu se vor realiza intervenţii de întreţinere şi reparare a utilajelor şi autocamioanelor pe
suprafaţa amplasamentului;
o se va respecta tehnologia specifica acestui tip de explotare.
În vederea protecţiei acviferului din zonă S.C. SORAGMIN S.R.L. va respecta
adâncimea de excavare impusă prin Avizul de gospodărire al apelor.
e) Lucrări de închidere
Nu sunt necesare lucrări de închidere deoarece excavaţia rezultată, cu adâncimea medie
de 2,40 m, faţă de cota actuală a terenului, va fi integrată prin procesele naturale ce au loc
odată cu fluctuația debitului apei râului Siret fapt ceea ce va avea repercursiuni asupra
gradului de mobilitate a aluviunilor și agregatelor minerale.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
27
CAPITOLUL XII
IMPACTUL CUMULATIV AL PROIECTULUI CU ALTE PROIECTE
PROPUSE SAU APROBATE
În imediata vecinătate în amonte de perimetrul Movileni 1 are atribuit câte un
perimetru de exploatare: S.C. LATREPI S.R.L. Focsani, S.C. PALEXTRACT S.R.L. Suraia,
S.C. D&G BRECIOLINO S.R.L. Focșani, S.C. LIM SILVA S.R.L. Reghiu, . Cele patru
societăţi vor contribui la stingerea eroziunilor accentuate din această zonă prin lucrările de
decolmatare și recalibrare a albiei minore.
Activitatea de transport a agregatelor minerale de la perimetrul de excavaţie pe
drumurile de exploatare către beneficiari sau alte puncte terțe, nu are un impact negativ asupra
speciilor din zonă deoarece se realizează pe drumuri preexistente care sunt circulate de
autoturismele şi tractoarele din regiune și datorită umectării periodice a drumurilor ori de câte
ori este nevoie – prin angajamentele agenților economici.
Lucrările de decolmatare, reprofilare și regularizare a albiei prin excavare a agregatelor
minerale propuse spre avizare de S.C. SORAGMIN S.R.L. nu influențează schema cadru de
amenajare a bazinului râului Siret.
Fiecare proiect reprezentat de exploatarea agregatelor de balastieră care se desfăşoară
în zonă este cantonat – în etapa de excavare – la nivelul unor perimetre cu depozite agregate
minerale. De-a lungul malului stâng al râului Siret, în zona implementării proiectului propus,
celelalte activităţi similare se desfăşoară pe suprafeţe care nu prezintă copertă de sol vegetal
datorită vârstei mici a depozitului aluvionar şi submersiei periodice a suprafeţelor. Din acest
motiv excavarea perimetrului propus de către S.C. SORAGMIN S.R.L. cât şi a celor aflate în
zonă, exploatate de alte societăţi comerciale nu reduc suprafeţele ocupate de habitatele de
importanţă comunitară pentru care au fost declarate Aria Specială de Protecţie Avifaunistică
ROSPA 0071 „Lunca Siretului Inferior” şi Situl de importanță comunitară ROSCI 0162
„Lunca Siretului Inferior”.
Posibilele efectele negative se datorează următoarelor aspecte implicate de
exploatările de balast:
o funcţionarea utilajelor;
o prezenţa oamenilor în zonă;
o transportul agregatelor minerale.
Funcţionarea utilajelor, atât pentru excavare cât şi pentru transport, determină zgomot
care poate provoca un anumit disconfort faunei prezente în zonă.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
28
Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii aferente tuturor proiectelor
enumerate anterior sunt tipice pentru o exploatare şi cuprind în general:
o operarea vehiculelor pentru transportul nisipului şi pietrişului;
o operarea utilajelor mobile şi staţionare între limitele perimetrului
excavatoare, buldozere, încărcătoare;
Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările
deoarece aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin
intermediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi
rata împerecherii. Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări
din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul
populaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db, de asemenea păsările din păduri
manifestă efecte la un nivel de 40 db. Cu toate acestea particularităţile terenului precum şi
tipurile de habitate de pe marginea drumului pot influenţa propagarea zgomotului şi implicit
densitatea populaţiilor de păsări. Zona străbătută de drumul de exploatare este deschisă astfel
încât sunetul se propagă în toate direcţiile fără a fi condus către un anumit culoar. Astfel,
morfologia regiunii permite o disipare rapidă a zgomotului.
Zgomotul şi deranjul determinat de prezenţa fizică a muncitorilor nu cauzează un
disconfort mare speciilor de păsări din zona implementării proiectelor (o distanţă de cca 10
km de-a lungul malului stâng al râului Siret) deoarece majoritatea speciilor identificate la
nivelul teraselor folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri sau copaci situate de-a lungul
drumurilor sau în livezi. Aceste specii depind de vegetaţia adiacentă drumului, şi de obicei
sunt obişnuite cu traficul de pe drum, ele pot fi afectate dacă se defrişează vegetaţia (nu este
cazul) sau în perioada lucrărilor efectuate în imediata vecinătate a cuiburilor. Deoarece pe
suprafaţa amplasamentului şi în vecinătate nu există locuri pentru cuibărit zgomotele produse
pe amplasament nu vor perturba speciile de păsări cuibăritoare în regiune.
Drumurile de exploatare din zonă sunt frecvent folosite de utilajele de exploatare, sunt
tranzitate de locuitorii comunei, pescari cu autoturismele sau cu animalele. Suprafeţele
adiacente acestor drumuri au fost supuse presiunii antropice în ultimii 50 de ani, iar în
prezent, adăpostesc un număr redus de specii adaptate la aceste condiţii.
Prezenţa oamenilor în zonă influenţează distribuţia speciilor de păsări reducând
densitatea populaţii în zonele cu aglomerări umane. De asemenea se modifică şi componenţa
specifică a avifaunei în ecosistemele supuse presiunii antropice – cum sunt zonele adiacente
balastierelor si localităților.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
29
Limitele în interiorul cărora s-a făcut analiza efectelor cumulate sunt condiționate de
distanţele dintre amplasamnetele agenților economici mai sus menționați. Astfel faţă de
amplasamentul S.C. SORAGMIN S.R.L. limitele în care s-a facut analiza efectelor cumulate
se încadrează în partea sudică – stația de pompare din dreptul localității Biliești şi staţia de
sortare a S.C. LATREPI S.R.L. – județul Vrancea; în partea nordică – amonte de perimetru, în
dreptul perimetrului a S.C. LIM SILVA S.R.L. şi S.C. BRECIOLINO S.R.L.; în partea
vestică - drumul de exploatare ce se află pe malul drept al râului Siret şi staţia de sortare a S.C.
DRUMURI ŞI PODURI Vrancea şi staţia de sortare a S.C. PALEXTRACT S.R.L. Suraia; iar
în partea estică este reprezentată de malul (stâng) a râului Siret în dreptul localităţii Movileni.
Efectul cumulat al activităţilor agenţilor economici enumeraţi mai sus cu barajul
Movileni este influenţat de fluctuaţiile de nivel ale râului Siret intretinute si generate de baraj.
Datorită acestui fapt agenţii economici din aval sunt nevoiţi să se retragă din albia
minoră ori de câte ori nivelul râului Siret creşte brusc, influenţa activităţilor de decolmatare,
reprofilare şi recalibrare a albiei minore fiind diminuată, efectul cumulat al activităţilor
agenţilor economici din aval dovedindu-se nesemnificativ raportat la influenţa activitatii
barajului/acumularii hidrografice în sine.
Însăşi prezenţa construcţiilor hidrotehnice evidenţiază starea de fapt în ceea ce
priveşte efectul cumulat al activităţilor agenţilor economici cu barajele.
Raportat la cele menţionate mai sus, indiferent de poziţionarea agenţilor economici cu
activităţi de decolmatare, reprofilare şi recalibrare a traseului albiei prin exploatare de agregate
minerale, gradul de modificare a geomorfologiei albiei cu repercursiuni asupra
modificării structurii naturale a sistemului lotic este determinat în proporţie de 80% de
salba acumulărilor hidrografice de pe râul Siret (construite şi date în funcţiune sau în curs
de construire).
Prin urmare impactul cunulativ pe termen lung este pozitiv avand in vedere ca albia
minora se pastreaza in limtele naturale si impiedica activarea altor eroziuni de maluri care in
pun inpericol habitatele din sit.
Impactul negativ pe termen scurt se poate manifesta sub forma afectarii depunerilor de
icre a speciilor de pesti protejati, care in urma fluctuatilor nivelului apei pot ramane sau nu pe
uscat.
Ca element de sinteza efectul cumulat a lucrarilor de decolmatare, reprofilare si
recalibrare traseu albie prin exploatare de agregate minerale de rau este unul ce are ca scop
pastrarea in limitele naturale istorice a fluctuatiei hidromorfologice de curgere si acumulare de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
30
aluviuni pe care raul Siret le manifesta sub influenta conditiilor geomorfologice tipice Luncii
Siretului Inferior.
Având în vedere metodele de cercetare a biodiversităţii, adoptate pentru realizarea
acestei analize, considerăm că suprafaţa analizată este suficientă pentru identificarea unui
potenţial impact cumulativ.
Scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative ale
proiectului cu alte proiecte propuse sau aprobate este de 2 ani, fiind condiţionată de contractul
de închiriere a perimetrului de exploatare Movileni 1 din albia minoră a râului Siret.
limitele in care s-a facut analiza efectelor cumulate
Stație sortare
Mal stâng Siret
Stație de pompare
Biliești
Drum
exploatare
Eroziune activă
mal drept
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
31
CAPITOLUL XIII
INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE ŞI
IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA SPECIILOR ŞI
HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR
XIII.1. Informaţii privind Aria Specială de Protecţie Avifaunistică
ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior
Amplasamentul pe care se va implementa proiectul „Lucrări de exploatarea
agregatelor minerale din Perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, în comuna Movileni, judeţul
Galaţi” este situat în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului
Inferior.
Perimetrul de exploatare este amplasat în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică –
Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284 din 31.10.2007 modificată prin H.G.
971/2011. Regiunea este declarată arie de protecţie specială avifaunistică ca urmare a
identificării unui număr de 22 specii de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului
European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa sitului este de 36.492 ha.
Clasele de habitate existente la nivelului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior,
identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:
plaje de nisip (2 %);
râuri, lacuri (17 %);
mlaştini, tubării (4 %);
pajişti naturale, stepe (4 %);
culturi (teren arabil) ( 36 %);
păşuni (7 %);
păduri de foioase (22 %);
habitate de păduri (păduri de tranziţie) (8 %).
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
32
2%
17%
4% 4%
36%
7%
22%
8%
Plaje denisip N04
Raurilacuri N06
Mlastini,turbarii
N07
Pajistinaturale,
stepeN09
Culturi(teren
arabil) N12
Pasuni N14
Paduri defoioase N
16
Habitatede paduri
(paduri intranzitie)
N 21
Clase de habitate si ponderea acestora in ROSPA 0071e
Series1
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
33
Amplasare ROSPA 0071 Lunca Siretului inferior (sursa www.biodiversitate.ro –
Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice)
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
34
Unităţile administrativ teritoriale pe raza cărora care este localizat situl şi suprafaţa
unităţii administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente):
Judeţul Brăila: Măxineni (4%), Siliştea (4%), Vădeni (5%);
Județul Vrancea: Adjud (31%), Bilieşti (35%), Garoafa (18%), Homocea (18%),
Mărăşeşti, (16%), Năneşti (10%), Ploşcuţeni (30%), Pufeşti (17%), Rugineşti (4%),
Suraia (21%), Vânători (12%), Vulturu (6%):
Județul Galaţi: Braniştea (58%), Cosmești (28%), Fundeni (79%), Independenţa (46%),
Iveşti (4%), Lieşti (5%), Movileni (30%), Nămoloasa (40%), Nicoresti (15%), Piscu
(33%), Poiana (39%), Schela (2%), Slobozia Conachi (<1%), Şendreni (3%), Tudor
Vladimirescu (59%), Umbrăresti (15%).
Obiective de conservare care stau la baza declarării zonelor protejate şi implicit a
ROSPA 0071 sunt:
protecţia şi conservarea speciilor menţionate în Anexele I şi II a Directivei
Consiliului 79/409/CEE şi alte acte normative (Directiva Păsări, Liste Roşii
Naţionale, etc);
protecţia şi conservarea habitatelor de interes comunitar;
protecţia şi conservarea habitatelor favorabile pentru hrănire şi cuibărit.
Vulnerabilitate
Activităţile cu impact negativ asupra stării de conservare a sitului: păşunatul, poluarea
apei, pescuitul sportiv, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, vânătoarea, liniile de cale
ferată, inundaţiile, exploatările de pietriş şi nisip, drumurile, eutrofizarea.
Managementul sitului este realizat de către Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii
Biologice Focşani (sediu în oraşul Focşani, str. Vrâncioaia, nr. 7, tel: 0727 559 024, fax:
0337 103 166, e-mail: [email protected]), în baza Convenţiei de Custodie (nr.
0046/23.02.2010), încheiată cu Ministerul Mediului şi Pădurilor.
XIII.2. Informaţii privind Situl de Importanţă Comunitară
ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior
Amplasamentul pe care se va implementa proiectul „Lucrări de exploatare a
agregatelor minerale din Perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, în comuna Movileni, judeţul
Galaţi” este situat în Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
35
-Amplasare ROSCI 0162 Lunca Siretului inferior-
Perimetrul de exploatare este amplasat în Situl de Importaţă Comunitară 0162 Lunca
Siretului Inferior declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011. Regiunea a fost declarată sit
de importanţă comunitară ca urmare a identificării unui număr de 7 habitate de interes
comunitar şi a: 2 specii de mamifere, 1 specie de reptile, 2 specii de amfibieni, 11 specii de
peşti şi a 2 specii nevertebrate menţionate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
ROSCI 0162 Lunca
Siretului Inferior
Perimetrul
Movileni 1
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
36
Suprafaţa ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior este de 25.081 ha şi se întinde pe 4
judeţe Bacău 2 %, Vrancea 42 %, Galaţi 49 % şi Brăila 7 %.
Clasele de habitate existente la nivelului ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior,
identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:
plaje de nisip (4 %);
râuri, lacuri (25 %);
mlaştini, tubării (5 %);
pajişti naturale, stepe (5 %);
culturi (teren arabil) ( 8 %);
păşuni (8 %);
păduri de foioase (34 %);
habitate de păduri (păduri de tranziţie) (11 %).
XIII.3. Amplasarea proiectului în raport cu
ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior Perimetrul are o formă poligonală având o suprafaţa de 114.032 mp (calculată din
coordonatele punctelor de contur) fiind delimitat de 6 puncte cu coordonate STEREO 70
prezentate în tabelul de mai jos.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
37
Coordonatele în sistem STEREO 70 ale perimetrului de exploatare Movileni 1
Punctul Coordonate Stereo 70
X Y
1 473 887 683 945
2 473 694 683 967
3 473 422 683 868
4 473 427 683 469
5 473 531 683 482
6 473 739 683 827
Amplasare perimetru Movileni 1 față de ROSPA 0071 Perimetru =>
; Limita SPA
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
38
Aspect din cadrul perimetrului de exploatare Movileni 1 situat în ROSPA 0071 și ROSCI 0162
Perimetrul de exploatare Movieleni 1 este situat în Aria de Protecţie Speciala
Avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi în Situl de Interes Comunitar
ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.
Amplasare Perimetru Movileni 1 față de ROSCI 0162; Perimetru =>
; Limita SCI
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
39
XIII.4. Date despre prezenţa, localizarea populația și ecologia speciilor și /sau
habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a PP
Proiectul propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. constă în exploatarea agregatelor de râu
din terasa inferioară a malului stâng, suprafaţă pe care nu s-a dezvoltat copertă de sol vegetal
şi nici vegetaţie. Transportul se va realiza pe drumuri preexistente astfel încât nu va determina
reducerea covorului vegetal de la nivelul sitului.
Vegetaţia
Perimetrul de exploatare se află amplasat în albia minoră a râului Siret, fiind situat
într-o zonă lipsită de vegetaţie datorită submersiei periodice – la ape mari, pe suprafaţa
propusă pentru implementarea proiectului nu s-a dezvoltat copertă, neexistând sol vegetal.
Zona este antropizată, mai ales după construcţia barajului de la Movileni şi drumul de
exploatare care trece prin vecinătatea perimetrului reprezintă o cale de circulaţiei utilizată de
localnici si pescari amatori cu autoturismele prorpii.
Vegetaţia zonelor adiacente este caracterizată prin diversitate biologică medie fiind
alcătuită din specii ierboase, xerofile sau ruderale.
La nivelul malului stâng, aval şi amonte de perimetrul propus pentru exploatare,
vegetaţia este alcătuită din specii xeroterme indigene, dintre care, Prunus spinosa şi Rosa
canina, precum şi Populus alba şi Salix fragilis.
Pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a perimetrului de exploatare nu sunt prezente
asociaţii vegetale alcătuite din plante higrofile.
Exploatarea agregatelor de către S.C. SORAGMIN S.R.L. nu determină modificări ale
ochiurilor de apă.
În sectorul nordic din Lunca Siretului Inferior au fost identificate următoarele habitate
(conform clasificării din lucrarea „Habitatele din România”, Doniţă şi colaboratorii):
o tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus
monogyna) – aval de perimetrul propus;
o pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa
angustifolia - adiacent drumului de exploatare.
Habitatul Tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel
(Crataegus monogyna) este răspândit în ţara noastră în: Podişurile Dobrogei de Nord şi Sud,
câmpia şi podişurile din Moldova de Nord şi Sud, Ţara Oaşului, Câmpia şi Podişul
Transilvaniei, Câmpia Română, în silvostepă şi în zona pădurilor de stejar de câmpie. Aceste
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
40
asociaţii vegetale ocupă fâşii de tufărişuri, de la 200–500 mp, alternând cu păduri şi terenuri
agricole sau pajişti uscate, totalizând cele mai mari suprafeţe ale vegetaţiei de tufărişuri.
Fitocenozele se dezvoltă la altitudini cuprinse între 40 şi 500 m, pe soluri de tipuri variate, în
general profunde, neutre sau slab acide-alcaline, cernoziomuri în silvostepă, sau
eutricambosoluri, cu hidratare deficitară, mai ales la sfârşitul verii.
Din punct de vedere structural fitocenozele se instalează, de obicei, pe locurile
defrişate. Ele se formează şi pe terenuri bătătorite, între culturi, în crovuri sau de-a lungul
pâraielor temporare sau la marginea pădurilor. Speciile sunt, în majoritate, eurasiatice,
termofile, xerofile, mezotrofe. Stratul arbuştilor este dominat de speciile caracteristice
ordinului şi alianţei (Prunus spinosa şi Crataegus monogyna), deosebit de dense, realizând
aspectul unui desiş de nepătruns, cu o acoperire de 100%. Diversitatea stratului este mare şi
variază mult din zona de silvostepă, unde pot apare Jasminum fruticans, Amygdalus nana,
sau Prunus fruticosa, alături de Prunus spinosa var. Dasyphylla, spre cele de păduri de
câmpie şi chiar de luncă, unde se dezvoltă Evonymus verrucosus, Evonymus europaea, Rosa
canina, Cornus sanguinea sau Cornus mas, Rhammus cathartica sau Ligustrum vulgare.
Înălţimea stratului arbustiv ajunge de regulă la 1,5–2 m în silvostepă, dar, se ridică şi
până la 3,5–4 m în zonele mai umede. Productivitatea stratului arbustiv este de 3,66 t/ha/an
material vegetal, iar biomasa supraterană este de 74,5 t/ha. Stratul ierburilor este mai
dezvoltat spre limitele tufărişurilor, datorită umbririi mari interioare şi este compus atât din
specii de pădure: Vicia tenuifolia, Bromus inermis, Origanum vulgare, Asparagus verticillata,
cât şi din specii de pajişte: Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Poa bulbosa, Dactylis
glomerata, Agropyron repens, Agrimonia eupatoria, Phleum phleoides, Teucrium
chamaedrys, Calamintha clinopodium.
Valoarea conservativă a acestui habitat este moderată.
Habitatul Pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon
şi Poa angustifolia are următoarea compoziţie floristică:
o Specii edificatoare: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Poa
angustifolia;
o Specii caracteristice: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Poa
angustifolia;
o Alte specii importante: Festuca valesiaca, F. pseudovina, Botriochloa ischaemum,
Agropyron cristatum, Medicago falcata, M. lupulina, M. minima, Lotus corniculatus,
Coronilla varia, Euphorbia nicaeensis, E. sequierana, Galium humifusum,
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
41
Ceratocarpus arenarius.
Valoarea conservativă a acestui tip de habitat este redusă.
Exploatarea şi transportul agregatelor minerale nu vor afecta aceste habitate în
condiţiile respectării căilor de acces, umectarii drumurilor şi a amplasamentelor
propuse pentru proiect, a tehnologiei de exploatare şi a spaţiilor de parcare a utilajelor
şi autovehiculelor. În condiţiile respectării aspectelor menţionate anterior
implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra vegetaţiei.
Nevertebrate
Fauna de nevertebrate a zonei este caracterizată de o abundenţă redusă, dar o
diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluşte, iar dintre artropode: arahnide, crustacee,
miriapode şi insecte.
Perimetrul de exploatare este lipsit de vegetaţie exceptand o zona insulara de Salix
fragilis, iar nevertebratele prezente pe suprafaţa sa sunt insecte din grupul speciilor ripariene
sau taxoni aduşi accidental din alte medii (de vânt de pe suprafeţele cu vegetaţie din zonă sau
eşuate pe uscat după submersia, la ape mari, a perimetrului).
Pe suprafeţele adiacente căilor de acces, situate la nivelul luncii râului Siret, fauna de
nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea
(crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinului Coleoptera, Diptera şi
Lepidoptera - familia Noctuidae).
Dintre speciile de Coleoptere menţionăm cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha),
rădaşcă (Lucanus cervus), fluturi diverşi: albiliţa (Pieris brassicae), cap de mort (Acheronia
atropos), ochi de păun (Saturnia pyri) etc.
Proiectul nu va avea nici un impact asupra populaţiilor de nevertebrate de pe
suprafeţele învecinate căilor de acces la nivelul albiei din zonă în condiţiile respectării
căilor de acces şi a amplasamentelor propuse pentru proiect, a tehnologiei de exploatare
şi a spaţiilor de parcare a utilajelor şi autovehiculelor precum și umectarea drumurilor
când condițiile de formare a prafului sunt evidente. În condiţiile respectării aspectelor
menţionate anterior implementarea proiectului nu va avea impact asupra acestor grupe
din fauna locală.
Mediul acvatic reprezintă habitatul pentru un număr mare de nevertebrate începând de
la protozoare (prezente în habitatele de apă dulce), rotifere (componente importante ale
comunităţilor planctonice şi pot fi dominante în planctonul râurilor), viermii plaţi –
încrengătura Plathelminthes (clasa Turbellaria include forme prădătoare mobile localizate pe
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
42
fundul apelor, iar clasele Trematoda şi Cestoda cuprind specii parazite la peşti şi alte
vertebrate, inclusiv la oameni), încrengătura Nematoda (cuprinde specii parazite, prădătoare şi
fitofage); viermi inelaţi – încrengătura Oligochaeta (organisme care populează sedimentele de
pe fundul apei, dar şi specii parazite ale vertebratelor sau prădătoare).
O altă categorie de nevertebrate care populează atât bentosul cât şi neustonul râului
Siret o reprezintă moluştele cu cele două mari grupe melci (Gasteropoda) şi scoici
(Lamilibranhiata).
Dintre crustacei menţionăm speciile care alcătuiesc zooplanctonul cladocerele şi
copepodele.
Ecosistemele acvatice, mai ales bălţile formate la nivelul terasei în exploatările ilegale
care au produs declivităţi ale terenului, sunt populate de un număr redus de specii de insecte,
îndeosebi de stadiile larvare al speciilor din ordinele Dipera şi Odonata.
Proiectul nu va avea impact asupra speciilor din mediul acvatic deoarece
exploatarea se va desfăşura în perimetrul Movileni 1 bine delimitat, păstrând-se un
pilier de siguranţă consolidat cu materiale locale (agregate minerale) de minim 5 m faţă
de cursul la zi a râului.
Vertebrate
Dintre speciile de peşti frecvent întâlnite pe cursul inferior al râului Siret enumerăm: Alburnus
alburnus (obleţ), Carassius auratus (caras), Perca fluviatilis (biban) şi Leuciscus cephalus
(clean) Squalius cephalus (clean).
Speciile mai rar întâlnite sunt: Esox lucius (ştiuca), Rutilus rutilus carpathorossicus
(babuşca), Abramis brama danubii (plătica), Chondrostoma nasus (scobar), Silurus glanis
(somn), Sander lucioperca (şalău), Cyprinus carpio (crap), Scardinius erythrophthalmus
(roşioară), Barbus barbus (mreană), Vimba vimba carinata (morunaş).
următoarelor grupe (după Vasilescu, 1965):
o peşti trofic şi generativ dulcicoli: caras, ghiborţ, roşioară, murgoi bălţat, ţipar;
o peşti reofili: morunaş, mreană, scobar;
o peşti indiferent dulcicoli: obleţ, biban, ştiucă;
o peşti semimigratori: crap, somn, şalău, babuşcă, plătică;
o imigranţi de origine marină: guvizi;
o migratori marini anadromi care pătrund accidental: morun, păstruga;
o peşti reofili care ajung accidental pe râul Siret: cega.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
43
Dintre factorii care influenţează dezvoltarea bioresurselor acvatice, în general, şi a
ihtiofaunei, în special, menţionăm:
o aglomerările de mâl;
o dragajele;
o lacurile de acumulare;
o polurea chimică şi termică.
Lucrările de decolmatare, reprofilare și recalibrare traseu albie prin exploatare de
agregate minerale nu va avea impact asupra speciilor de peşti deoarece excavaţiile nu vor
intersecta mediul lotic al râului Siret (lasandu-se un pilier de siguranta de minim 5 m) și vor
respecta prevederile din prezentul studiu .
Amfibienii
Pe suprafaţa perimetrului de exploatare nu au fost identificate specii de amfibieni,
condiţiile de microclimat oferite de suprafaţa de balast, deşi uneori există băltiri temporare, nu
permit existenţa acestor specii.
Implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra speciilor de amfibieni în
condiţiile respectării amplasamentelor şi modului de gestionare a deşeurilor.
Speciile identificate în zonă sunt:
o Bufo bufo (broasca râioasă brună) specie terestră, preferă pentru reproducere bălţile
mai mari, chiar permanente. Este o specie nepericlitată, fiind relativ comună şi
răspândită în toată ţara;
o Rana ridibunda (broasca verde de lac) - specie predominant acvatică ce preferă
lacurile mari şi adânci. Este foarte sensibilă la scăderea concentraţiei de oxigen, în
lacurile puţin adânci unde concentraţia de oxigen scade mult în timpul iernii, rata
mortalităţii este foarte mare, specia este nepericlitată;
Reptile
Pe suprafeţele care vor fi afectate de proiect la nivelul ROSPA 0071 și ROSCI 0162
nu au fost identificate specii de reptile. În zonele limitrofe cu vegetaţie mai bogată, la nivelul
malului stâng în zone cu vegetaţie arbustivă, au fost identificate speciile: şopârla de câmp
(Lacerta agilis) şi guşterul (Lacerta viridis).
Şopârla de câmp (Lacerta agilis) – specie nepericlitată, comună, prezentă în zone cu
vegetaţie arbustivă, prin vii, pe coastele ierboase ale dealurilor, prin pajişti, păduri defrişate,
pe malurile ierboase ale bălţilor, de unde în caz de primejdie sare în apă. Se hrăneşte cu
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
44
limaci, râme, muşte, omizi. Uneori trăieşte în biotopuri foarte umede, în terenuri mlăştinoase,
se poate refugia în apă şi înoată foarte bine.
Guşterul (Lacerta viridis) - Destul de comun în tara noastră, trăieşte prin luminişurile
şi lizierele pădurilor de stejar sau pe malurile însorite şi cu vegetaţie ale Dunării şi lacurilor.
Această specie este termofilă, foarte sensibilă la variaţiile de temperatură. Este o specie de
interes comunitar fiind menţionată în anexa 4A a O.U.G. 57/2007.
Avand in vedere caractersticile substratului de pe amplasament, desfasurarea
activitatilor propuse in proiect nu vor afecta raspandirea acestor specii şi nu va
determina modificări ale abundenţei şi distribuţiei acestora in zona.
Păsările
Speciile de păsări identificate în zonă sunt: Phalacrocorax pygmaeus, Buteo buteo,
Vanellus vanellus, Larus ridibundus, Streptopelia decaocto, Upupa epops, Dendrocopos
syriacus, Galerida cristata, Riparia riparia, Hirundo rustica, Motacilla alba, Sturnus
vulgaris, Pica pica, Corvus frugilegus, Parus major, Passer domesticus şi Passer montanus.
Phalacrocorax pygmaeus (cormoranul mic) – oaspete de vară, rar iarna, cuibăreşte
local în SE Europei, în colonii, în arbuşti, pe lângă lacuri şi râuri unde se află stufărişuri
întinse. Pescuieşte în râuri şi bălţi. Specia a fost identificată în apropierea unor balastiere în
funcţiune. Implementarea proiectului nu va afecta habitatele utilizate pentru cuibărirea
speciei. Specie menţionată în Anexa I a directivei Păsări.
Buteo buteo (şorecarul comun) – migrator parţial, specie comună în păduri, adesea în
apropierea terenurilor agricole, mlaştinilor. A fost observată în zbor în zona de pădure. Specie
prădătoare care utilizează areale întinse pentru procurarea hranei. Proiectul nu va avea impact
negativ .
Vanellus vanellus (nagâţ) – oaspete de vară, preferă regiunile joase, deschise, de
câmpie, cuibăreşte frecvent în lunci, fâneţe mlăştinoase de pe lângă lacuri, terenuri arabile,
bălţi şi mlaştini. Bune zburătoare, active atât ziua cât şi noaptea. Se hrănesc cu insecte, larve,
viermi, şi nevertebrate mici ce trăiesc pe câmpie. Proiectul propus nu afectează direct
habitatele utilizate de nagâţ pentru hrănire sau cuibărit. Transportul agregatelor minerale va
avea un impact negativ nesemnificativ asupra speciei datorită zgomotului care se propagă în
imediata vecinătate a drumurilor utilizate. Impactul este nesemnificativ deoarece drumurile
sunt existente, frecvent utilizate şi străbat porţiuni supuse presiunii antropice nu suprafeţe cu
habitate naturale neperturbate.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
45
Larus ridibundus (pescăruşul râzător) – pasăre sedentară care poate fi întâlnita în
apropierea bălţilor, în deltă, pe litoral şi pe cursul Dunării şi al râurilor mari, prezentă
permanent în aproape toată Europa mai puţin în extremitatea nordică unde sunt perechi care
cuibăresc doar în perioada verii. În România este specia de pescăruş cea mai des întâlnită şi cu
cea mai mare arie de răspândire. Cuibăreşte în colonii foarte mari (uneori mii de perechi), pe
lacuri şi mlaştini cu stufăriş, atât continentale cât şi de coastă. Proiectul va avea un impact
negativ nesemnificativ prin exploatarea de balast, prezenţa oamenilor şi utilajelor la nivelul
terasei inferioare mal stâng a râului Siret. Pasărea foloseşte, ocazional, pentru odihnă zonele
cu balast, dar acest biotop este larg răspândit la nivelul luncii Siretul, specia având o
mobilitate mare va utiliza alte suprafeţe similare.
Streptopelia decaocto (guguştiucul) - pasăre sedentară, care cuibăreşte însă numai în
localităţi sau în imediata apropiere a acestora, pentru a fi la adăpost de pasările răpitoare de
oua ca stăncuţa, coţofana, gaiţa, cioara grivă. Specie adaptată la prezenţa omului nu va fi
influenţată negativ de desfăşurarea proiectului. Specia a fost observată în zbor în vecinătatea
amplasamentului.
Galerida cristata (ciocârlanul) – sedentară, specifica câmpiilor însorite şi a terenurilor
aride însă este întâlnita pe tot teritoriul ţării noastre indiferent de forma de relief. Specia este
prezentă frecvent de-a lungul drumurilor şi în spaţii deschise din zonele locuite, de-a lungul
digurilor, în vecinătatea silozurilor şi a căilor ferate. Implementarea proiectului nu va avea
nici un impact asupra acestei specii.
Riparia riparia (lăstun) – oaspete de vară, specie comună, cuibăreşte în colinii,
preferă, pentru construirea cuibului, malurile argiloase şi abrupte ale apelor curgătoare sau
stătătoare. În migraţie înnoptează în stoluri mari în stufăriş. Implementarea proiectului nu va
afecta habitate utilizate de această specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sau procurarea
hranei. La nivelul malului stâng al râului Siret sunt colonii de lăstuni dar care nu vor fi
influenţate de funcţionarea balastierei.
Hirundo rustica (rândunică) – oaspete de vară, specie comună, prezentă în număr
mare în satele situate în regiuni deschise cultivate. Cuibul este deseori amplasat la streşinile
clădirilor. În migraţiune se adăpostesc pentru odihnă în stufărişuri. Specia a fost observată în
zobor în vecinătatea balastierei. Implementarea proiectului nu va afecta habitate utilizate de
acest specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sau procurarea hranei.
Motacilla alba (codobatura albă) – oaspete de vară, specie răspândită în toată ţara,
mai frecvent în regiunile joase, pe malul bălţilor şi pe malul râurilor de la şes la munte şi
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
46
lacurile din golul alpin. Este o specie frecventă în România de-a lungul cursurilor de apă şi nu
face obiectul protecţiei şi conservării. Deoarece perimetrul de exploatare are o suprafaţă mică
iar specia este tolerantă faţă de activităţile antropice considerăm că extragerea agregatelor de
râu va avea o influenţă redusă asupra speciei.
Pica pica (coţofană) – specie sedentară, comună în apropierea localităţilor, în zonele
cultivate bordate de arbuşti şi în livezi. Cuibăreşte atât în regiunile joase, cât şi în cele
deluroase ori pe văile râurilor. Implementarea proiectului nu va afecta habitate utilizate de
această specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sau procurarea hranei. Implementarea
proiectului nu va determina modificări ale abundenţei şi distribuţiei speciei în zonă.
Passer domesticus (vrabia de casă) – specie sedentară, cuibăreşte cel mai des în oraşe
şi sate, sub ţiglele de pe acoperişuri, rareori în arbori, formează stoluri mari. Implementarea
proiectului nu va afecta habitate utilizate de această specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost
sau procurarea hranei. Implementarea proiectului nu va determina modificări ale abundenţei şi
distribuţiei speciei în zonă.
Amplasamentul studiat nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale
aparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci).
Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari,
între zona coloniilor de cuibărit si locul de hrănire, ce ar viza amplasamentul.
Pentru speciile necoloniale perimetrul propus şi împrejurimile pot constitui
trasee de deplasare între locurile de cuibărire si cele de hrănire. Dintre speciile
semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (păsărele: vrăbiile,
graurii, sticleţii, etc.).
Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerări de păsări în perimetrul
Movileni 1.
Deplasările păsărilor care iernează în zonă, în căutarea de noi locuri de hrănire
sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa perimetrului studiat.
Mamiferele
Dintre speciile de mamifere, la nivelul ecosistemelor învecinate căilor de acces şi a
amplasamentelor proiectului au fost identificate: Mustela putoris (dihorul) şi Vulpes vulpes
(vulpe). Cu siguranţă în ecosistemele forestiere de la nivelul luncii râului Siret din regiunea
propusă prin proiect, dar pe malul drept, sunt şi speciile Sus scrofa (mistreţ), Lepus europaeus
(iepurele), Capreolus capreolus (căprior), Erinaceus europaeus (arici).
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
47
Mustela putoris (dihorul) specie prezentă în ecosisteme forestiere şi zone cu vegetaţie
arbustivă. Îşi stabileşte adăpostul în vizuini abandonate de vulpe, bursuc sau hârciog, în
scorburile copacilor, stive de lemne, clădiri părăsite.
Vulpes vulpes (vulpe) – specie care se adaptează foarte uşor în orice condiţii, putem
întâlni şi în păduri dar trăieşte foarte bine şi în vecinătatea satelor şi oraşelor. Unul din factorii
importanţi pentru prezenţa acestei specii este solul. Vulpea are nevoie de un sol bun pentru a-
şi putea construi vizuina, preferă zonele împădurite şi fără apă freatică aproape de suprafaţa
pământului.
Sus scrofa (mistreţ) - preferă zonele de deal şi câmpie cu păduri de foioase sau
conifere cu sol umed de preferinţă înconjurate cu terenuri agricole.
Lepus europaeus (iepurele) - este răspândit din Delta până la munte, trăieşte în egală
măsura în câmpul agricol cultivat, cât şi în pădurile cu sau fără subarboret. Cea mai mare
densitate o înregistrează în câmpiile situate la altitudinea de 100—250 m. Evită locurile
mlăştinoase, cu apă stagnanta.
Capreolus capreolus (căprior) - biotopul căpriorului îl reprezintă zonele de şes şi deal,
presărate cu pâlcuri de pădure, cu sol permeabil şi fertil. Preferă pădurile de foioase, ori
amestec de foioase cu răşinoase, cât mai tinere.
Erinaceus europaeus (arici) - specie răspândită în estul Europei, Asia Mică, Israel,
nordul Iranului. Se întâlneşte de la câmpie până la 900-1000 m altitudine, comun, larg
răspândit, dar în regresie din punct de vedere al mărimi populaţiilor.
Felis silvestris (pisica salbatica)
Este o felină mică, nativă Europei, părții vestice a Asiei și Africii. Specia este
carnivoră și se hrănește cu mamifere mici, pasări și alte animale de mărime asemănatoare. Se
disting câteva subspecii răspândite în regiuni diferite. In ambianța sa nativă, pisica sălbatică
poate să se obșinuiască ușor cu arii de râspandire diverse: savană, stepă și pădure.
Pisica sălbatică a fost, datorită aspectului și dimensiunilor ei, mai puțin râvnită și
vânată decât râsul. Ca urmare, astăzi se întâlnește din Delta Dunării până în munți, pe teritorii
mult mai largi decât râsul. Ea preferă pădurile liniștite, cât mai întinse, cu mulți arbori bătrâni
și/sau hățișuri. Pe suprafeţele afectate de proiect nu au fost identificaţi indivizi ai acestei
specii.
Spermophilus citellus (popândău) - populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind
prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini,
livezi, râpe, diguri etc. În ţara noastră, popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind total
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
48
din podişul Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale arealului, în România nu a fost
întâlnit la altitudini mari, urcând numai până la 450 m (dealul Pietricica din Piatra Neamţ).
Specia există găsim în afara arcului carpatic, până la graniţele ţării, în Moldova, Muntenia,
Oltenia, Crişana, Maramureş, densitatea populaţiei putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan
şi Dobrogea. Pe suprafeţele afectate de proiect nu au fost identificaţi indivizi ai acestei specii
sau locuri de intrare în galerii. Utilizarea suprafeţelor propuse de proiect nu va avea nici un
impact asupra speciei Spermophilus citellus.
Suprafeţele din vecinătatea amplasamentelor prezintă condiţii ecologice favorabile
speciilor de chiroptere (existenţa de arbori bătrâni cu scorburi). La deplasările în teren nu au
fost observate specii de lilieci.
Exploatarea de balast nu va avea impact asupra diversităţii şi abundenţei mamiferelor
din zonă, pe suprafaţa acumulării de agregate minerale nu există speciile menţionate anterior,
exceptand identificarea prezentei a 2 indivizi de Lepus europaeus.
Speciile menţionate anterior sunt prezente în ecosisteme situate la nivelul luncii râului
Siret. Suprafeţe din vecinătatea proiectului au fost supuse presiunii antropice în ultimii 30 de
ani prin utilizarea drumurilor care traversează lunca Siretului, exploatări de balast, turism de
week-end şi depozitarea necontrolată a deşeurilor, taieri de vegetatie. Compoziţia specifică
existentă s-a adaptat presiunilor antropice, astfel încât speciile de mamifere, majoritatea cu o
mobilitate mare, evită zonele afectate de funcţionarea utilajelor şi prezenţa oamenilor. La
nivelul luncii Siretului există suprafeţe întinse cu habitate similare celor străbătute de drumul
de exploatare, zone care pot servi pentru adăpostul şi hrănirea speciilor de mamifere.
În concluzie implementarea proiectului, dacă sunt respectate amplasamentele,
căile de acces şi măsurile de eliminare a deşeurilor de pe amplasament și umectarea
drumurilor ori de câte ori condițiile climatice o impun, nu va afecta speciile de mamifere
din ROSPA 0071 și ROSCI 0162 „Lunca Siretului Inferior”.
XIII. 5 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes
comunitar afectate şi a relaţia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar
învecinate şi distribuţia acestora
Siturile Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior în suprafaţa de 36.492 ha şi
ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior în suprafaţă de 25.081 ha trebuie protejate conform
prevederilor Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC –DIRECTIVA HABITATE si a
Directivei Cosiliului 2009/147/EC transpusă prin OUG 57/2007.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
49
Amplasarea obiectivului Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din Perimetrul
Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului
albiei, în comuna Movileni, judeţul Galaţi se propune pe o suprafaţă de 114 032 mp in
interiorul a siturilor ROSCI 0162 şi ROSPA 0071. Amplasamentul este încadrat la categoria
teren neproductiv şi face parte din extravilanul localităţii Movileni. Terenul este mărginit de
albia minoră a râului Siret în partea de nord cât și la limita sudică. În partea de sud a
perimetrului se află o stație de pompare la cca. 1,5 km. La o distanţă de cca. 1km se întind
terenuri agricole.
La exteriorul amplasamentului spre partea nord - vestică (pe partea malului drept a
raului Siret) sunt prezente zone de vegetaţie compuse din Populus alba cu un grad de
acoperire a terenului de 40 - 60%, iar la o distanţă de 300 m este în funcţiune perimetrul S.C.
Palextract S.R.L. Suraia.
Avand in vedere gradul de organizare a sistemelor ecologice, o treapta importanta a
acestei organizari o reprezinta functiile ecologice.
Funcţiile ecologice reprezintă relaţiile care se stabilesc între organisme şi habitatul lor
(alcătuit din totalitatea factorilor biotici şi abiotici) şi se află în strânsă corelaţie cu structura şi
productivitatea cenozelor şi ecosistemelor. Funcţiile ecologice cuprind relaţiile dintre
organisme şi mediul lor de viaţă şi relaţiile care se stabilesc între diferite categorii de
organisme ( în principal relaţiile trofice).
Din punct de vedere ecologic, zona din care face parte amplasamentul se prezintă
astfel:
la nord este albia minora a raului Siret;
la sud de asemenea albia minora a raului Siret. Cu o plaja extinsa de pietris si
nisip acumulata si depozitata in urma fluctuatiilor debitelor raului
la est albia majora (veche) apoi terenuri agricole ale comunei Movileni, perimetrul
fiind în extravilanul acesteia;
la vest (pe malul drept al raului Siret) se intalneste padurea dominata de Populus
alba si Salix fragilis, ce este tranzitata de mai multe drumuri balastate folosite de
catre alti agenti economici cu profil de activitate similar.
În concluzie, pe o suprafaţă relativ mică sunt prezente un număr mic de biocenoze ca
urmare a caracteristicilor reliefului si manifestarii in ultimile decenii activitatilor antropice.
În ceea ce priveste Habitatele şi speciile reprezentative ale florei şi faunei sălbatice
din zona amplasamentului şi împrejurimi, acestea prezinta o diversitatea medie, fapt datorat
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
50
caracteristicilor biotopului de pe cuprinsul perimetrului, caracteristici ce sunt dictate de
perioadele dese de submersie din cauza fluctuatiilor debitului raului Siret, cu repercursiuni si
asupra morfologiei albiei care are un grad mare de reconfigurare dupa fiecare crestere de
debit.
Totodata caracteristicile expuse mai sus cumulat cu contitiile pedoclimatice ale zonei
raportate la pozitia fata de unitatile majore geomorfologice vecine, da zonei perimetrului
Movileni 1 o stabilitate morfo-functionala cu influenta pozitiva asupra siturilor Natura 2000.
In urma iesirilor pe teren nu au fost identificate specii si habitate prioritar protejate
conform formularelor standard a ale ROSCI 0162 pe suprafata perimetrului.
Suprafeţele ocupate de habitate de importanţă comunitară citate în formularul standard Natura 2000
pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior care vor fi afectate de implementarea proiectului
Nr.
crt.
DENUMIRE HABITAT
SUPRAFEŢE
AFECTATE DE PROIECT
1. 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu
vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion
0
2. 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0
3. 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,
Fraxinus excelsior sau Fraxinus
0
4. 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri
şi Bidention
0
5. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 0
6. 91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 0
7. 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior
(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
0
Dintre toate elementele protejate in ROSCI 0162 si ROSPA 0071 avifauna este cea
mai prezenta avand in vedere ca prezinta un caracter foarte mobil. Avifauna situtului
ROSPA 0071 este una diversa, datorita conditiilor prielnice de cuibarit, hranire si adapost pe
care le ofera acestea. O atentie deosebita trebuie acordata speciilor protejate prin lege, in
special cele cuprinse in Directiva Pasari (79/409 EEC) si O.U.G. 57/2007, privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Siturile
sunt valoroase din punct de vedere al biodiversitatii si, din acest motiv, este foarte importanta
inlaturarea oricaror factori negativi, cum ar fi eutrofizarea apelor din cauza cresterii nivelului
de nutrienti proveniti din utilizarea ingrasamintelor in agricultura, deversari de ape uzate
menajere, precum si alte activitati perturbatoare.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
51
Prin desfasurarea lucrarilor ce presupun exploatarea de agregate minerale pentru
reprofilare albie, reiese faptul ca vor fi pastrate neamenajate (in starea actuala) meandrele
Siretului in aval de barajul Movileni.
Discutii si recomandari
In ceea ce priveste situl „Lunca Siretului Inferior”, impactul preconizat va fi aproape
de 0, avand in vedere ca S.C. SORAGMIN S.R.L. va utiliza drumuri preexistente si isi va
desfasura activitatea intr-un perimetru bine delimitat, caracteristicile sitului nefiind schimbate.
Pasarile si alte specii carcteristice siturilor si acestui habitat vor fi prezente in zona in
continuare pentru ca efectul de margine (mal de apa) va fi mentinut, ceea ce inseamna o
mentinere a niselor ecologice aferente acestui tip de biotop. Astfel, efectivele chirelor, si
pescarusilor se vor mentine in zona si vor creste, probabil, semnificativ in perimetrele
invecinate sau pe lacul de acumulare cel mai apropiat.
Fiind o zonă de extravilan, mărginită de localitatea Movileni în est si nord-est si de
localitatea Biliesti in vest si sud-vest, in zona fiind prezente in ultimile decenii activitatea de
extragere si prelucrare a agregatelor minerale, perimetrul este expus influentelor si
activităţilor antropice de ordinul zecilor de ani.
Raportat la pozitia si suprafata perimetrului Movileni 1 in siturile ROSPA 0071 si
ROSCI 0162 cu ROSPA 0063 Lacurile de acumulare Buhusi Bacau – Beresti, ROSCI 0334
Padurea Buciumeni – Homocea in partea Nordica, ROSCI 0134 Padurea Balta – Munteni,
ROSCI 0178 Padurea Torcesti in est, ROSPA 0077 Maxineni in sud, ROSCI 0072 Dunele de
nisip de la Hanul Conachi, putem conchide ca relaţia speciilor si habitatelor de interes
comunitar cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora, nu
va fi afectata deoarece activitatea propusa are un caracter temporar, desfasurandu-se pe o
suprafata de teren mica fata de suprafata totala a siturilor (0,043% din ROSCI 0162 si 0,031%
din ROSPA 0071)si va respecta conditiile minime de conservare si protectie a mediului.
Practic redundanta speciilor si particularitatile structural functionale ale acestora
dintr-un ecosistem reprezintă un mecanism important de menţinere a stabilităţii şi este cu atât
mai eficientă cu cât sunt mai multe specii redundante.
Perimetrul nu cuprinde habitate cu valoare ecocenotică care să adăpostească specii
valoroase din punctul de vedere al importantei comunitare fapt ceea ce nu se impune
descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar din ROSCI
0162.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
52
Concluzii asupra situatei florei si faunei de pe amplasament sunt:
1. Amplasamentul de 114 033 m2 nu se constituie ca parte a unui habitat prioritar.
3. Amplasamentul nu este reprezentativ ca tip de vegetaţie şi nici ca grad de acoperire
cu vegetaţie pentru un habitat specific sitului ROSCI 0162; amplasamentul este supus riscului
de submersibilitate in proportie de 100%.
4. Specia de flora prezenta insular pe amplasament aparţine familiei Salicaceae, are
caracter invaziv si sporadic, rezistenta la condiţiile de temperaturi ridicate în timpul verii şi
scăzute în timpul iernii, iarna 2009 - 2010 fiind bogată în precipitaţii dintr-o serie de 5 ani în
care zona a avut un caracter arid.
5. Pe amplasament a fost identificata o singură specie de planta Salix fragilis
aparţinând familiei Salicaceae si una de mamifere - Lepus europaeus apartinand familiei
Leporidae.
7. Amplasarea perimetrului cu activitatea propusa lucrări de exploatare a agregatelor
minerale din Perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării,
reprofilării și recalibrării traseului albiei, va avea un efect nesemnificativ asupra vegetaţiei,
in contextul in care se vor respecta caile de acces, conditiile de mentinere a puritatii aerului
atmospheric prin umectarea drumurilor ori de cate ori este nevoie in sezonul cald, precum si
de conditia sine cua non de a instrui angajatii ce opereaza pe perimetru, pentru a nu colecta
sau a aduce prejudicii speciilor de fauna si flora din zona.
8. Amplasamentul nu este reprezentativ ca specii şi număr de exemplare pentru
habitatele specifice siturilor ROSCI 0162 si ROSPA 0071.
9. Luciul apei in zona nu conţine specii vegetale acvatice.
10. Dezvoltarea substanţei vii este limitată de factorii de mediu, zona fiind cu dese si
accentuate perioade de ariditate până în anul 2009, iar în anii 2010, 2011 si 2012 zona fiind
inundată.
11. Desi lucrarile nu vor intersecta mediul lotic al raului Siret, in perioada 1 aprilie –
30 iunie vor lucra cu proudenta tinand cont de perioada de inmultire a speciilor de pesti.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
53
XIII.6. Statutul de conservare al speciilor de păsări cuprinse în Anexa I a
Directivei Păsări şi estimarea impactului proiectului propus
ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior a fost declarată arie de protecţie specială
avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 22 specii de păsări înscrise în Anexa I a
Directivei Consiliului European 79/409/CEE (Directiva Păsări).
Specii de păsări menţionate în formularul standard Natura 2000 la punctul 3.2.a. Specii de păsări enumerate
în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, pentru ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior
Speciile de păsări menţionate în formularul Standard Natura 2000 pentru această arie
de protecţie avifaunistică sunt protejate prin următoarele acte legislative:
Legea nr.13/1993 pentru aderarea României la Convenţia de la Berna, privind
conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa;
Legea nr. l3/1998 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice
(prin care România a ratificat Convenţia de la Bonn);
Legea nr. 89/2000 (pentru ratificarea Acordului de la Haga) cu privire la
conservarea păsărilor de apă şi migratoare african – eurasiatice;
Directiva Europeană 79/409/EEC, cu privire la protejarea păsărilor sălbatice
(Directiva Pasări), Anexa I;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
54
O.U.G. nr. 57 din 20 iunie 2007, privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;
H.G. 1284/2007 privind ariile de protecţie specială avifaunistică;
H.G. 971 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007
privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integranta a
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Speciile de păsări identificate în ROSPA 0071
Nr.
crt.
Specia La nivelul ROSPA 0071
Conf. Formularului Natura 2000
Categorie
fenologică
Prezenţa speciilor de
interes comunitar în zona
perimetrului Movileni 1 cuibărit iernat pasaj
1. Alcedo atthis 15-25 p S -
2. Ardea purpurea 5-12 p OV -
3. Ardeola ralloides 5-10 p OV -
4. Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i OV -
5. Chlidonias hybridus 80-100 p 380 - 450 OV 6 i
6. Chlidonias niger 5 – 10 p OV -
7. Ciconia ciconia 300- 500 i OV -
8. Circus aeruginosus 6-12 p OV -
9. Cygnus cygnus 4-10 i OI -
10. Egretta alba 15-30 p 50-160 i OV -
11. Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i OV 2 i
12. Gelochelidon nilotica 5-10 i P -
13. Glareola pratincola 10-14 i OV -
14. Ixobrychus minutus 10 – 15 p OV -
15. Lanius collurio 15-25 p OV 2 i
16. Lanius minor 20-35 p OV 1 i
17. Larus minutus 20-35 P-OI -
18. Nycticorax nycticorax 20-30 p OV -
19. Pelecanus onocrotalus 60-75 i OV-P -
20. Platalea leucorodia 5-20 p OV -
21. Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i OV -
22. Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i OV 4 i
Din tabelul prezentat anterior se observă o diversitate scăzută a speciilor de interes
comunitar în zona perimetrului Movileni1 datorată pe de o parte faptului că atât suprafaţa
propusă spre exploatare cât şi zonele adiacente sunt lipsite de vegetaţie sau prezintă un covor
vegetal constituit din specii ierboase xeroterme care nu oferă speciilor de păsări habitate
favorabile pentru a se hrăni, a cuibări sau a se ascunde de prădători. O altă cauză a diversităţii
avifaunistice reduse este antropizarea zonei prin funcţionarea societăţilor comerciale care
exploatează balast fara avizare dar şi prin faptul că drumul de exploatare utilizat este o
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
55
scurtătură, permiţând tranzitarea între malul stâng şi cel drept la nivelul barajului de la
Movileni a autoturismelor si utilajelor din zonă.
La deplasările în teren efectuate în zona de implementare a proiectului au fost
identificate şi alte specii care nu sunt citate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CE
pentru Aria de protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior.
Familia Phalacrocoracide
Phalacrocorax pygmaeus
Familia Charadriidae
Vanellus vanellus
Familia Laridae
Larus ridibundus – pescăruşul râzător
Familia Columbidae
Streptopelia decaocto – guguştiuc
Familia Alaudidae
Galerida cristata – ciocârlan
Familia Hirundinidae
Hirundo rustica – rândunica
Familia Motacillidae
Motacilla alba – codobatură albă
Familia Corvidae
Pica pica – coţofană
Familia Passeridae
Passer domesticus – vrabia de casă
Specii de păsări enumerate în formularul standard Natura 2000 cuprinse în
Anexa I a Directivei Păsări
Alcedo athis (pescărelul albastru) – cod A229
Habitat. Populează luncile râurilor şi pâraielor cu apă curată şi curgere lentă şi
lacurile a căror maluri prezintă o vegetaţie abundentă. În timpul iernii preferă ţărmurile mai
deschise, hrănindu-se în estuare şi în zonele cu prundiş.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu
densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
56
Impactul estimat. Specia Alcedo athis este în principal afectată de lucrările
hidrotehnice care conduc la modificarea malurilor şi îndeosebi la îndepărtarea vegetaţiei
naturale. Activitatea de extracţie a S.C. SORAGMIN S.R.L. este amplasată pe malul stâng al
Siretului într-o zonă cu plajă naturală de prundiş şi fără vegetaţie abundentă pe mal, în
vecinătatea apei. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a luciului apei
amplasamentul propus nu reprezintă un habitat propice acestei specii. Datorită condiţiilor
ecologice de pe suprafaţa amplasamentului, caracteristic unor habitate neutilizate de specia
Alcedo athis, considerăm că activitatea de extracţie nu va avea nici un impact asupra acestei
specii.
Ardea purpurea (stârc roşu) – cod A029.
În România este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, destul de comun în
bă1ţile interioare şi în deltă. Soseşte la noi în ţară la începutul lunii martie şi pleacă în
septembrie (adulţii) şi octombrie puii. Trăieşte în colonii.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu
densitate bună faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate,
conform formularului standard Natura 2000, 5-12 perechi cuibăritoare pe o suprafaţă de
36.492 ha. Stârcul roşu preferă zonele cu stuf şi vegetaţie abundentă în apropierea apei. De
asemeni specia preferă zonele mlăştinoase şi bălţile. Perimetrul de exploatare a S.C.
SORAGMIN S.R.L. este amplasat pe terasa inferioară, la nivelul malului stâng, într-o zonă
lipsită de vegetaţie, habitat care nu este preferat de această specie. Activitatea de extracţie a
nisipurilor şi pietrişurilor din perimetrul Movileni 1 nu va influenţa abundenţa şi distribuţia
acestei specii în zonă deoarece nu afectează habitatele preferate.
Ardeola ralloides (stârc galben) - cod A024
Specia este răspândită local în sud-estul Europei în regiuni mlăştinoase, delte, lagune
şi bălţi unde cuibăreşte în tufişuri sau copaci de obicei împreună cu alţi stârci. Cuibăreşte în
colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu
densitate bună faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate,
conform formularului standard Natura 2000, 5-10 perechi cuibăritoare pe o suprafaţă de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
57
36.492 ha. Stârcul galben preferă stuful din zonele mlăştinoase, habitat care îi oferă hrană şi
adăpost faţă de speciile prădătoare. Perimetrul de exploatare a S.C. SORAGMIN S.R.L. este
amplasat pe terasa inferioară, la nivelul malului stâng, într-o zonă lipsită de vegetaţie, habitat
care nu este preferat de această specie. Activitatea de extracţie a nisipurilor şi pietrişurilor din
perimetrul Movileni 1 nu va influenţa abundenţa şi distribuţia acestei specii în zonă deoarece
nu afectează habitatele utilizate pentru hrănire, odihnă sau cuibărit.
Aythya nyroca (raţa roşie) - cod A060.
În România cuibăreşte de-a lungul Dunării, cât si în deltă. Îşi construieşte cuibul în
scorburile copacilor sau în desişul unei vegetaţii înalte. Se hrăneşte cu plante acvatice, diferite
seminţe şi rădăcini etc.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei
acestei specii este notată cu „C” fiind estimată la 20-25 perechi cuibăritoare şi 100 – 150
indivizi în pasaj.
Impactul estimat. Această specie preferă bălţile şi lacurile de acumulare ale căror
maluri sunt acoperite de stuf. La nivelul perimetrului de propus pentru extracţia agregatelor
minerale şi în vecinătatea acestuia nu există stuf iar activitatea de exploatare nu va afecta
zonele acoperite cu stuf. Activităţile de exploatare şi transport a agregatelor minerale
desfăşurate S.C. SORAGMIN S.R.L. în zonă nu vor afecta abundenţa şi distribuţia speciei în
ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.
Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi) – cod A196
Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar preferă mlaştinile
apelor curgătoare şi ochiurile de apă din câmpiile inundabile, în special dacă regiunile
învecinate sunt păşunate de vite sau cabaline. Cuibăreşte pe vegetaţie emergentă din apă sau
pe plauri.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost
estimată la 80-100 perechi cuibăritoare şi 380 – 450 indivizi în pasaj în toată aria ROSPA
0071 Lunca Siretului Inferior fiind notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-
ului cuibăreşte o populaţie cu densitate bună faţă de media la nivel naţional
Impactul estimat. Exploatarea şi sortarea agregatelor de către S.C. SORAGMIN
S.R.L. nu va afecta abundenţa populaţia acestei specii la nivelul ROSPA 0071 Lunca
Siretului Inferior. Totuşi exploatarea de balast va avea un impact negativ nesemnificativ prin
deranjul provocat de prezenţa oamenilor şi zgomotul produs de utilajele la nivelul habitatelor
ripariene situate în lunca Siretului.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
58
Chlidonias niger (chirighiţă neagră) – cod A1967
Specia cuibărește colonial pe mlaștini și lacuri, În afara perioadei de cuibărit este
întâlnită de-a lungul coastelor. Se hrănește prinzând insecte de pe suprafața apei. .
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost
estimată la 5-10 perechi cuibăritoare în toată aria ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior fiind
notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu
densitate bună faţă de media la nivel naţional
Impactul estimat. Exploatarea agregatelor de către S.C. SORAGMIN S.R.L. nu va
afecta abundenţa populaţiei acestei specii la nivelul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.
Specia nu a fost identificată în zona propusă pentru implementarea proiectului.
Ciconia ciconia (barza albă) – cod A31
Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate - pe şură, case, coşuri, claie,
pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii a început să-şi construiască cuibul pe stâlpi de
joasă tensiune. Supravieţuirea pe termen lung a speciei este condiţionată de menţinerea în
stare cât mai naturală a locurilor de procurare a hranei – fâneţe, păşune şi zone umede.
Conform ultimului recensământ sunt cca. 5500 perechi în ţară. În România, datorită mai ales
desecării excesive a zonelor umede în multe părţi ale ţării populaţia a suferit o diminuarea
accentuată.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost
estimată 300 - 500 de indivizi în pasaj în toată aria Lunca Siretului Inferior fiind notată cu
„D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de
media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).
Impactul estimat. Exploatarea agregatelor de către S.C. SORAGMIN S.R.L. nu
determină reducerea arealului de hrănire al populaţia acestei specii în ROSPA 0071 Lunca
Siretului Inferior, amplasamentul propus şi zonele adiacente nu prezintă condiţiile favorabile
acestei specii. Datorită adaptării la viaţa în zonele antropizate scăderea efectivului din sit este
puţin probabilă.
Circus aeruginosus (erete de stuf) - cod A081
Este o specie larg răspândită, în stufărişuri iar de pe câmpii şi terenuri agricole îşi
procură hrana. Cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în
zonele mlăştinoase. Un procent semnificativ al populaţiei naţionale cuibăreşte în Delta
Dunării, respectiv în zonele umede situate dea lungul Dunării. În interiorul ţării cuibăreşte
doar localizat şi în număr redus.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
59
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la
6 - 12 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de
Circus aeruginosus este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte
o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.
Impactul estimat. Amplasamentul perimetrului de exploatare şi vecinătăţile
acestuia nu prezintă habitate favorabile cuibăririi acestei specii. De asemenea fiind un
prădător acoperă suprafeţe mari în căutarea hranei pe care o procură de pe terenurile acoperite
cu vegetaţie ierboasă naturală sau cultivată. Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe
amplasamentul Movileni 1 nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în
zonă.
Cygnus cygnus (lebăda de iarnă) - cod A038
Deşi cuibărea în extremitatea nordică a Europei, în tundră, pe lacuri şi mlaştini, în
ultimii ani, s-a observat expansiunea acestei specii şi în zonele sudice, de-a lungul coastelor
şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la
4 - 10 de indivizi, în timpul iernii, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor
de Cygnus cygnus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului iernează o
populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Specia Cygnus cygnus populează în principal zone cu vegetaţie
palustră densă şi mlăştinoase Activitatea de extracţie a S.C. SORAGMIN S.R.L. va fi
amplasată pe malul stâng al Siretului într-o zonă situată la nivelul terasei joase, suprafaţă care
nu prezintă copertă de sol continuă şi nici vegetaţie. Zonele adiacente nu prezintă vegetaţie
abundentă. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a luciului apei amplasamentul
balastierei nu reprezintă un habitat propice acestei specii. De asemeni lebăda de iarnă este
oaspete de iarnă în România, perioadă în care exploatările de agregate de râu sunt sistate
datorită temperaturilor joase.
Egretta alba (egreta albă) - cod A027
Specia cuibăreşte destul de rar în stufărişurile, mlaştinile, deltele şi lagunele din sud
estul Europei. Este o specie migratoare la noi în ţară sosind în luna martie şi pleacă în luna
octombrie; preferă bălţile mari liniştite, mai ales cele din Delta Dunării, dar uneori apare şi în
bălţile din interiorul ţării, preferă stufăriile compacte şi pâlcurile de sălcii pitice.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
60
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la
15 - 30 perechi cuibăritoare şi 50-160 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat.
Situaţia populaţiilor de Egretta alba este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul
sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la
nivel naţional.
Impactul estimat. Egreta albă este răspândită cu precădere de-a lungul malurilor cu
stuf şi vegetaţie în apropierea apei, preferă zonele mlăştinoase. Activitatea de extracţie a
agregatelor de râu pe amplasamentul Movileni 1 nu influenţează negativ răspândirea şi
distribuţia populaţiei acestei specii în zonă. Implementarea proiectului nu va avea impact
negativ asupra distribuţiei şi abundenţei populaţiilor de egretă albă din ROSPA 0071 Lunca
Siretului Inferior.
Egretta garzetta (egreta mică) - cod A026
Specia cuibăreşte în arbori, arbuşti sau stuf, în colonii mixte, în lunile aprilie - iulie cu
alţi stârci, uneori cu ţigănuşi şi cormorani mici. Puii sunt nidicoli şi stau în cuib o lună.
Răspândită vara în sudul Europei, Africa de Nord, Asia, iarna în jurul Mediteranei. În
România oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, unele exemplare pot rămâne şi iarna.
Se întâlneşte în zonele umede, bălţi, râuri, lagune sărate, mai frecventă pe Dunăre şi în Deltă.
În prezent, specia s-a înmulţit foarte mult mai ales în urma încetării urmăririi ei de către om
pentru penele ornamentale.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la
20 – 45 perechi cuibăritoare şi 80 – 180 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat.
Situaţia populaţiilor de Egretta alba este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul
sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la
nivel naţional.
Impactul estimat. Deoarece suprafeţele din apropierea amplasamentului nu prezintă
habitate frecventate de această specie considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor de
râu din perimetrul Movileni 1 nu influenţează distribuţia şi abundenţa speciei la nivelul
ROSPA 0071. Specia a fost observată amonte de perimetrul propus spre exploatare.
Observaţiile au fost făcute în condiţiile funcţionării altor balastiere în zonă şi a utilizării
drumurilor de exploatare.
Gelochelidon nilotica (pescăriţă râzătoare) - cod A189.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
61
Specia cuibăreşte în colonii, rar şi local în sud estul Europei, de asemenea în
Danemarca, pe bălţi din regiuni de coastă şi pe ţărmuri nisipoase. Vânează mai ales deasupra
uscatului, a bălţilor de coastă şi a pajiştilor. Hrana constă în mare parte din insecte, dar şi din
broaşte şi reptile sau rozătoare mici. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în
complexul lagunar Razelm-Sinoe. Efectiv: 10-40 perechi.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la
5 – 10 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de pescăriţă
râzătoare este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o
populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.
Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate
numai exemplare în pasaj deoarece zona se află pe culoarul de migraţie est-carpatic.
Considerăm că activităţile de extracţie şi transport a agregatelor minerale desfăşurate de S.C.
SORAGMIN S.R.L. nu vor influenţa abundenţa şi distribuţia speciei în ROSPA Lunca
Siretului Inferior.
Glareola pratincola (ciovlică ruginie) - cod A135.
Specia cuibăreşte în sud estul Europei în colonii, în regiunile aride (de exemplu noroi
uscat de soare) din ţinuturi întinse mlăştinoase. Se hrăneşte cu insecte pe care le prinde din
zbor.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la
10 -14 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de ciovlică
ruginie este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie
cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.
Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate
numai exemplare în pasaj deoarece zona se află pe culoarul de migraţie est-carpatic. Impactul
funcţionării balastierei va fi negativ nesemnificativ deoarece specia utilizează ocazional
plajele de prundiş.
Ixobrychus minutus (Stârc pitic) - cod A022
Specia populează locuri cu vegetaţie densă în zonele mlăştinoase, de preferinţă
stufărişuri. Nu se împerechează în colonii mari şi gălăgioase şi cuibăreşte în perechi izolate,
în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
62
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la
10 – 15 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului menţionat.
Situaţia populaţiilor de Ixobrychus minutus este notată cu “C” ceea ce semnifică
faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2%
din populaţia la nivel naţional.
Impactul estimat. Specia Ixobrychus minutus populează în principal zone cu
vegetaţie palustră densă şi mlăştinoase. Activitatea de extracţie a S.C. SORAGMIN S.R.L. va
fi amplasată pe malul stâng al Siretului într-o zonă de terasă inferioară, fără copertă şi
vegetaţie, malurile râului, în vecinătatea zonei propuse nu au vegetaţie. Datorită lipsei
vegetaţiei din imediata apropiere a luciului apei amplasamentul propus pentru exploatare nu
reprezintă un habitat propice acestei specii. Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe
amplasamentul Movileni 1 nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în
zonă şi nu va determina modificări ale abundenţei şi distribuţiei speciei la nivelul ROSPA
0071.
Lanius collurio (sfrânciocul roşiatic) – cod A338
Cuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măceş, porumbar,
păducel) şi în poieni. Păşunile şi terenurile agricole mărginite de vegetaţie naturală constituie
habitatul ideal pentru sfrânciocul roşiatic.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost
estimată la 15 – 25 perechi cuibăritoare, în toată aria ROSPA Lunca Siretului Inferior fiind
notată „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Specia a fost identificată în zonele din vecinătatea perimetrului
de exploatare. Impactul potenţial generat de implementarea proiectului asupra acestei specii
este determinat de zgomotul produs de utilajele. Am considerat impactul potenţial ca fiind
negativ nesemnificativ deoarece sfrânciocul roşiatic este prezent în habitatele din zonă în
pofida antropizării accentuate şi circulaţiei pe drumurile de la nivelul malului stâng al râului
Siret în zona studiată.
Lanius minor (sfrânciocul cu fruntea neagră) – cod A339
Sfrânciocul cu fruntea neagră cuibăreşte în regiuni deschise cu arbori izolaţi şi tufişuri,
de multe ori pe terenuri agricole şi păşuni, unde îşi construieşte cuibul în arbori. Uneori
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
63
cuibăreşte arborii de pe marginea şoselelor. Preferă terenurile agricole înconjurate de
vegetaţie natură şi habitatele cu arbuşti şi arbori tineri.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost
estimată la 20 – 35 perechi cuibăritoare, în toată aria ROSPA Lunca Siretului Inferior fiind
notată „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).
Impactul estimat. Specia a fost identificată în zonele din vecinătatea perimetrului de
exploatare. Impactul potenţial generat de implementarea proiectului asupra acestei specii este
determinat de zgomotul produs de utilajele. Am considerat impactul potenţial ca fiind negativ
nesemnificativ deoarece Lanius minor este prezent în habitatele din zonă în pofida
antropizării accentuate şi circulaţiei pe drumurile de la nivelul malului stâng al râului Siret în
zona studiată. Implementarea proiectului nu va determina modificări ale abundenţei şi
distribuţiei speciei la nivelul ROSPA 0071
Larus minutus (pescăruş mic) – cod A177.
Este o specie care cuibăreşte relativ rar în sud estul Deltei Dunării şi pe unele lacuri
mai ales cele din lungul litoralului. Pescăruşul mic apare frecvent în nordul arealului său în
perioadele de pasaj sau chiar şi iarna.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la
20 – 35 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de pescăruş
mic este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Pescăruşul mic preferă zona litorală şi lacurile, prezenţa sa de-a
lungul albiei râului Siret este accidentală fiind observată mai ales iarna. Având în vedere
etologia speciei şi distribuţia sa la nivel naţional implementarea proiectului nu va avea nici un
impact asupra distribuţiei şi abundenţei speciei la nivelul ROSPA 0071 Lunca Siretului
Inferior.
Nycticorax nycticorax (stârc de noapte) – A023
Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi dar este frecvent prezent şi în apropierea apelor
încet curgătoare (râuri, canale). Cuibăreşte în colonii mici, în arbori (salcie, arin), uneori cu
alţi stârci. Se hrăneşte cu peşti, insecte, amfibieni. În migraţie de multe ori se hrăneşte pe
terenuri agricole.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
64
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost
estimată la 20 – 30 perechi cuibăritoare, în toată aria ROSPA Lunca Siretului Inferior fiind
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care
reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.
Impactul estimat. Deoarece în vecinătatea amplasamentului propus pentru
implementarea proiectului nu există habitate propice pentru cuibărit, hrănire sau odihnă
utilizate de stârcul de noapte, implementarea proiectului propus de S.C. SORAGMIN S.R.L.
nu vor avea nici un impact asupra răspândirii acestei specii în ROSPA Lunca Siretului
Inferior.
Pelecanus onocrotalus (pelicanul) - cod A019.
Specie rară al cărei număr este în scădere. În Europa probabil 3500 de perechi
clocitoare. Vara pot fi găsiţi în principal in regiunile lacustre din SE Europei (majoritatea în
Delta Dunării), iarna şi în zone de coastă şi golfuri. Tipic pentru Delta Dunării unde se află
cea mai mare colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Este
întâlnit pe bălţile mari, înconjurate cu stuf nepătruns, liniştite; cuibăreşte numai în Delta
Dunării.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la
60 – 75 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de pelican
ruginie este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului a fost identificată o
populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.
Impactul estimat. Exemplare din această specie observate de-a lungul albiei râului
Siret sunt în pasaj, specia preferă habitatele din Delta Dunării. Deoarece în zona propusă
pentru realizarea proiectului nu există habitate frecventate de această specie considerăm că
activitatea de extracţie a agregatelor de râu din perimetrul Movileni 1 nu va afecta distribuţia
acesteia în ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.
Platalea leucordia (lopătarul) – cod A034
Specia este oaspete de vară, cuibăreşte în colonii mici în stufărişuri dese.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost
estimată 5 – 20 perechi cuibăritoare în toată aria ROSPA Lunca Siretului Inferior, fiind notată
cu notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie care
reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
65
Impactul estimat. Exploatarea agregatelor minerale de către societatea comercială
S.C. SORAGMIN S.R.L. nu va afecta populaţia acestei specii în ROSPA 0071 Lunca
Siretului Inferior deoarece în apropierea perimetrului de exploatare nu există habitate utilizate
de această specie pentru necesităţi de hrănire, cuibărit sau odihnă.
Recurvirostra avosetta (cioc întors) - cod A132.
Cuibăreşte în colonii destul de mari, în golfurile marine cu puţin adânci, în lagune şi
pe lacuri din stepe (mai ales salmastre). În România este oaspete de vară, fiind răspândită în
Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta
Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călărasi). În ROSPA Lunca Siretului Inferior
ciocîntorsul (Recurvirostra avosetta) este o specie rar întâlnită la cuibărit si în pasaj.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost
estimată 5 – 12 perechi cuibăritoare şi 25 – 30 indivizi în pasaj în toată aria ROSPA 0071
Lunca Siretului Inferior fiind notată cu notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul
site-ului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel
naţional.
Impactul estimat. Exploatarea agregatelor minerale de către societatea comercială
SORAGMIN S.R.L. nu va afecta populaţia acestei specii în ROSPA 0071 Lunca Siretului
Inferior deoarece în apropierea perimetrului de exploatare nu există habitate utilizate de
această specie pentru necesităţi de hrănire, cuibărit sau odihnă. nu sunt habitate propice
acestei specii.
Sterna hirundo (chira de baltă) - cod A193
Cuibăreşte în perechi izolate sau în colonii mici pe mlaştinile din regiunile de coastă
şi pe ţărmurile lacurilor continentale.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la
3 – 5 perechi cuibăritoare şi 30 – 50 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat.
Situaţia populaţiilor de Sterna hirundo este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că
la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional la
nivel naţional.
Impactul estimat. Specia utilizează ocazional plajele de prundiş. Activitatea de
extracţie a agregatelor de râu pe amplasamentul Movileni 1 nu va afecta abundenţa speciei la
nivelul sitului dar poate avea un impact negativ nesemnificativ prin modificări ale
distribuţiei.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
66
XIII.7. Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a
Directivei Consiliului 2009/147/EC
În formularul standard Natura 2000 sunt menţionate 25 de specii de păsări cu migraţie
regulată care nu sunt menţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC:
Anas Acuta (Raţă suliţar) A054
Este o specie de pasaj, care foarte rar cuibareste in Dobrogea. Trece prin România în luna
martie spre nord și în lunile octombrie - noiembrie spre sud. Unele exemplare iernează la noi.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 20 – 35
indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de rață sulițar este
notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu
densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Raţa suliţar preferă zona litorală şi lacurile, prezenţa sa de-a lungul
albiei râului Siret este accidentală. Anas acuta este mai mult de peisaj pentru tara noastra
trecand toamna, tarziu in carduri foarte numeroase din tinuturile nordice de cuibarit în drumul
spre locurile de iernare din sudul Europei si nordul Africii, perioada in care de multe ori
activitatea specifica de extractie agregate minerale este mult diminuata sau sistata.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
67
Anas clypeata (Raţă lingurar) A056
Apare îndeosebi iarna sosind din nordul Europei şi din Siberia, locurile de iernare a speciei
fiind ţările din jurul Mării Mediterane şi sud-vestul Asiei pînă-n India. Cuibăreşte relativ rar
în ţara noastră, mai ales în Dobrogea, îndeosebi în Delta Dunării, în stufărişuri sau în ierburi
dese; preferă ţinuturile apelor salmastre. O gasim totuși iarna - primavara în zona lacurilor
limitrofe deltei. Raţa lingurar îşi construieşte cuibul în vegetaţia din apropierea apei .
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 30 – 60
indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Anas clypeata
este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie
cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Avand în vedere specificul speciei reiese că Anas clypeata preferă
vegetaţia din apropierea apei, prezenţa sa de-a lungul albiei râului Siret fiind accidentală.
Activitatea de extracţie nu va avea nici un impact asupra abundenţei şi distribuţiei specii în
ROSPA 0071 “Lunca Siretului Inferior”.
Anas crecca (Raţa mică) A052
Este oaspete de iarnă, care sosesşe în perioada septembrie - octombrie şi pleaca în martie
spre nord. O găsim răspândită în Delta şi Lunca Dunării, dar şi în apele interioare care nu
îngheaţă.
Este cea mai mică dintre toate speciile de rațe prezente la noi și poate din acest motiv are o
agilitate deosebită în zbor. Rața mică preferă bălțile mlăștinoase, cu vegetație bogată unde își
poate găsi cu ușurință hrana. Cuibul și-l construiește pe pământ, în apropierea apei.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 50 –80
indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de raţă mică este
notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu
densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Exemplare din această specie observate de-a lungul albiei râului Siret
sunt în pasaj, specia preferă habitatele din Delta Dunării. Deoarece plajele de prundiş nu
reprezintă habitate frecventate de această specie considerăm că activitatea de extracţie a
agregatelor de râu din perimetrul Movileni 1 nu va afecta distribuţia acesteia în ROSPA
“Lunca Siretului Inferior”. Activitatea de exploatare nu va avea efecte negative asupra
distribuţiei acestei specii în aria protejată.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
68
Anas Penelope (Raţa fluierătoare) A050
Este o rata de suprafata și pasaj, prezentă în România din perioada martie - început de
aprilie când sosește, până în octombrie - noiembrie când pleacă. Se întâlnește în Delta, în
apele interioare din sud, dar și pe țărmul mării.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 170 -
230 de indivizi, în timpul iernii, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de
Anas Penelope este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost
identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Avand în vedere că în procesul de migrație şi mai ales iarna cârdurile
mari de Anas Penelope preferă în principal lacurile, coastele marine şi pajiştile inundate,
considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor de râu din perimetrul Movileni 1 nu va
afecta distribuţia acesteia în ROSPA “Lunca Siretului Inferior”. Activitatea de exploatare nu
va avea efecte negative asupra distribuţiei acestei specii în aria protejată.
Anas platyrhynchos (Raţa mare) A053
Este considerata cea mai mare rață din România și una dintre cele mai mari raţe din lume
Prezența raței mari în România este legată de biotopul bălților cu stuf, dar şi al lacurilor cu
apă și vegetație care să îi asigure un mediu propice de adăpost şi hrană. Apreciază prezența
sălciilor scorburoase pentru cuibarit. Iarna este întâlnită frecvent pe râurile interioare care nu
îngheață, urcând pe acestea până în zona de munte.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 10-20
perechi cuibărit, si 350 – 500 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia
populaţiilor de Anas platyrhynchos este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul
sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Activitatea de extracţie a S.C. SORAGMIN S.R.L. este amplasată pe
malul drept al Siretului într-o zonă cu plajă naturală de prundiş şi fără vegetaţie abundentă pe
mal. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a luciului de apa, amplasamentul
balastierei nu reprezintă un habitat propice acestei specii. Amplasarea perimetrului de
exploatare a agregatelor minerale nu va determina reduceri ale abundenţei speciei sau
modificări ale distribuţiei sale la nivelul ROSPA 0071.
Anas quequedula (Raţă cârâitoare) A055
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
69
Este o rață de suprafață și un oaspete de vară, care sosește la sfârșitul lunii februarie și
pleacă în octombrie-noiembrie. Este răspândită atât în Deltă şi Lunca Dunării, cât şi în apele
din interiorul României, fiind raţa cel mai frecvent întâlnită după raţa mare.
Relevanţa sitului pentru specie În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 1-2
perechi cuibărit, pe suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Anas quequedula
este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie
cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Exemplare din această specie observate de-a lungul albiei râului Siret
sunt în pasaj, specia preferă habitatele din Delta Dunării. Deoarece plajele de prundiş nu
reprezintă habitate frecventate de această specie considerăm că activitatea de extracţie a
agregatelor de râu din perimetrul Movileni 1 nu va afecta distribuţia acesteia în ROSPA
“Lunca Siretului Inferior”. Activitatea de exploatare nu va avea efecte negative asupra
distribuţiei acestei specii în aria protejată.
Anas strepera (Raţă pestriţă) A051
Puțin cunoscută dar larg răspândită în Europa. Cuibărește în principal pe lacuri și bălți cu
apă dulce, puțin adânci, cu plante palustre. Iarna și pe lacuri de acumulare, terenuri inundate
etc., evitând apa sărată.
Relevanţa sitului pentru specie În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la 3-5
perechi cuibărit, pe suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Anas strepera este
notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu
densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Activitatea de extracţie a S.C. SORAGMIN S.R.L. este amplasată pe
malul drept al Siretului într-o zonă cu plajă naturală de prundiş şi fără vegetaţie abundentă pe
mal. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a a luciului de apa, amplasamentul
balastierei nu reprezintă un habitat propice acestei specii. Amplasarea perimetrului de
exploatare a agregatelor minerale nu va determina reduceri ale abundenţei speciei sau
modificări ale distribuţiei sale la nivelul ROSPA 0071.
Anser anser (Gâscă de vară) A043
Cea mai răspândită gâsca din Europa, cuibărește în principal pe bălți și pe lacuri cu stufăris;
uneori și pe insulele mici din zonele de coastă marină. Este gregară și se amestecă cu alte
specii. Ca habitat, preferă zonele umede: bălţile, mlaştinile şi lacurile
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
70
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 350 –
500 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Anser anser
este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie
cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Deoarece plajele de prundiş nu reprezintă habitate frecventate de Anser
anser considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor de râu din perimetrul Movileni 1
rau Siret, nu va afecta distribuţia acesteia în ROSPA “Lunca Siretului Inferior”.
Aythya ferina (Raţă cu cap castaniu) A059
Este o raţă scufundătoare de pasaj, dar se comporta frecvent şi ca oaspete de vară. Soseşte
în februarie-martie şi pleacă în noiembrie. Mai frecvent este întâlnită în Deltă şi în Lunca
Dunării, dar şi în iazurile şi heleşteele interioare. Cuibăreşte pe lacuri mlăştinoase, bogate în
stufăriş.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la 10-20
perechi cuibărit, si 100 – 150 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia
populaţiilor de Aythya ferina este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului
a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Deoarece plajele de prundiş nu reprezintă habitate frecventate de Aythya
ferina considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor de râu din perimetrul Movileni 1
rau Siret, nu va afecta distribuţia acesteia în ROSPA “Lunca Siretului Inferior”.
Aythya fuligula (Raţă moţată) A061
Este rață scufundătoare și oaspete de iarnă, care sosește în octombrie - noiembrie și pleacă
în martie. Frecvent poate fi întâlnită în zona litoralului și în Deltă. Foarte rar și foarte puține
exemplare cuibăresc în România. Rața moţată îşi procură hrana prin scufundări spre fundul
apei unde caută vegetație acvatică, semințe, rădăcini etc. Rața moţată îşi construieşte cuibul
bine ascuns în vegetația bogată de pe malurile apelor. Este o specie de rață scufundătoare
considerată ca fiind comună în toată Europa însa la noi în țară este o specie relativ rară,
întâlnită în perioada de iarna, începând cu noiembrie și până în martie.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 6 – 12
perechi cuibarit, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de raţă moţată este
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
71
notată cu “B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu
densitate mare faţă de populaţia la nivel naţional.
Impactul estimat. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a luciului de apă,
amplasamentul perimetrului de exploatare nu reprezintă un habitat propice acestei specii.
Amplasarea perimetrului de exploatare a agregatelor minerale nu va determina reduceri ale
abundenţei speciei sau modificări ale distribuţiei sale la nivelul ROSPA 0071 “Lunca
Siretului Inferior”.
Buteo buteo (Şorecar comun) A087
Migrator parţial, specie comună în păduri, adesea în apropierea terenurilor agricole,
mlaştinilor. A fost observată în zor în zona de implementare a proiectului. Specie prădătoare
care utilizează areale întinse pentru procurarea hranei.
Relevanta sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la 20 - 35 de
indivizi, în timpul iernii, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Buteo
buteo este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Proiectul va avea un impact negativ nesemnificativ determinat de
circulaţia autovehiculelor pe căile de acces care pot străbate habitate ce pot fi utilizate pentru
hrănire de această specie.
Chlidonias leucopterus (Chirighiţă cu aripi albe) A198
Cuibărește pe frunze de nuferi, rizomi de stuf, în colonii mixte împreună cu rațele, chirele
si alte specii de chirighite. În apus fac spectacol la locurile de hranire, la malul canalelor cu
intinsura, bogate în vegetație sau deasupra lacurilor.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 5 – 12
perechi cuibarit, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de raţă moţată este
notată cu “B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu
densitate mare faţă de populaţia la nivel naţional
Impactul estimat. Activitatea de extracţie este amplasată într-o zonă cu plajă naturală de
prundiş şi fără vegetaţie abundentă pe mal. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a
luciului de apa, amplasamentul nu reprezintă un habitat propice acestei specii. Amplasarea
perimetrului de exploatare a agregatelor minerale nu va determina reduceri ale abundenţei
speciei sau modificări ale distribuţiei sale la nivelul ROSPA 0071.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
72
Cygnus olor (Lebădă de vară) A036
Cuibăreşte îndeosebi în bălţile Deltei Dunării, unde îşi instalează cuibul în stufărişurile
nepătrunse sau pe plaurul vechi, fixat. Uneori, cuibărește şi pe canale, aproape de prezenţa
umană. Iarna migrează spre sudul Mării Caspice, în Delta Nilului şi în estul Mării Mediterane.
În iernile blânde, unele exemplare rămân şi la noi în ţară.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 10–15p
de indivizi, în timpul iernii, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de
Cygnus olor este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o
populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.
Impactul estimat. Specia Cygnus olor populează în principal zone cu vegetaţie palustră
densă şi mlăştinoase. Activitatea de extracţie a S.C. SORAGMIN S.R.L. este amplasată pe
malul drept al Siretului într-o zonă cu plajă naturală de prundiş şi fără vegetaţie abundentă pe
mal. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a luciului apei amplasamentul nu
reprezintă un habitat propice acestei specii. Amplasarea perimetrului de exploatare a
agregatelor minerale nu va determina reduceri ale abundenţei speciei sau modificări ale
distribuţiei sale la nivelul ROSPA 0071.
Falco tinnunculus (Vânturel roşu) A096
În momentul de față populațiile de vânturel roșu la nivel mondial sunt în continuă scădere
și asta datorită pierderii habitatului și a surselor de hrană. De obicei vânturelul roșu se
stabilește în zonele cu pâlcuri de copaci înalți, cum ar fi plopii, mărginite de zone deschise în
care își poate caută prada cu ușurință. Este des întâlnit și în orașe. Des își face cuibul în plopii
de pe marginea șoselelor în vecinătatea câmpurilor agricole pe care le curăță de șoareci și
insecte dăunătoare.
Relevanţa sitului pentru specie. Formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, prezinta populaţia speciei ca fiind estimată
la 10-15 perechi cuibariotare pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de
Falco tinnunculus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost
identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Proiectul va avea un impact negativ nesemnificativ determinat de
circulaţia autovehiculelor pe căile de acces care străbat habitate ce pot fi utilizate pentru
hrănire de această specie.
Fulica atra (Lişiţă) A125
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
73
Este o pasăre destul de des întâlnită în aproape toate ochiurile de baltă cu un pic de stuf.
Cele mai multe specii de lișițe trăiesc pe sol, în apropiere de apă, în regiuni mlăștinoase,
evitând regiunile cu clima aridă. Cuibul lișiței este facut din stuf și vegetație uscată direct pe
apă în interiorul stufului. Pentru că plutește, cuibul nu va fi afectat de eventualele fluctuații ale
nivelului apei. Lișița este o pasăre destul de sperioasă și rar o vedem avântată în largul lacului.
De obicei înoată pe lângă stuf și la cea mai mică mișcare suspectă se face navăzută în pădurea
de stuf.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 30-45
perechi cuibărit, si 2500 – 3000 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia
populaţiilor de Fulica atra este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului
cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel
naţional.
Impactul estimat. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a luciului apei
amplasamentul nu reprezintă un habitat propice acestei specii. Amplasarea perimetrului de
exploatare a agregatelor minerale nu va determina reduceri ale abundenţei speciei sau
modificări ale distribuţiei sale la nivelul ROSPA 0071 „Lunca Siretului Inferior”.
Larus cachinnans (Pescăruş pontic) A459
În ţara noastră este sedentar. Cuibăreşte pe sfărâmături vechi de stuf, pe plajele nisipoase,
atât în Delta Dunării cât şi în lungul litoralului. O populaţie a acestei specii s-a adaptat la
condițiile urbane, obişnuind să-şi instaleze cuiburile pe acoperişurile marilor clădiri de pe
litoral, în special în oraşul Constanţa. Se hrăneşte cu peşti, crustacee, scoici, dar şi cu resturi
menajere.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 18-25
perechi cuibărit, si 200 – 250 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia
populaţiilor de Larus cachinnans este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul
sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impact estimat. Pescăruşul pontic preferă zona litorală şi lacurile, prezenţa sa de-a lungul
albiei râului Siret fiind accidentală. Amplasarea perimetrului de exploatare a agregatelor
minerale nu va determina reduceri ale abundenţei speciei sau modificări ale distribuţiei sale la
nivelul ROSPA 0071 „Lunca Siretului Inferior”.
Limosa limosa. (Sitar de mal) A156
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
74
Zonele preferate de cuibarit sunt N-V -ul Europei pe pajisti intinse mlastinoase. La noi in
tara este întâlnită ca pasăre de pasaj și ca oaspete de vara în Delta Dunării. Rar poate fi vazută
și în apropierea bălților din interiorul țării. Sitarul de mal se hrănește cu viermi, moluște,
crustacee și diferite semințe pe care le caută în malul de pe fundul apei.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 600 –
1000 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Limosa
limosa este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Deoarece plajele de prundiş nu reprezintă habitate frecventate de
Limosa limosa considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor de râu din perimetrul
Novileni 1 râu Siret, nu va afecta distribuţia acesteia în ROSPA “Lunca Siretului Inferior”.
Merops apiaster (Prigorie) A3230
În Europa, prigoria este întâlnită doar în zonele sudice cu un climat mai cald. În momentul
de față numărul prigoriilor este în scadere și necesită măsuri de conservare. La noi pot fi
văzute pe tot cuprinsul țării în carierele de piatră sau în malurile lutoase în care sapă galerii
pentru a-și face cuibul. Cuiburile le fac în malurile lutoase în niște galerii pe care le sapă
singure.
Relevanta sitului pentru specie. Formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, prezinta populaţia speciei ca fiind estimată
la 30-50 perechi cuibariotare pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de
Merops apiaster este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost
identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Proiectul va avea un impact negativ nesemnificativ determinat de
circulaţia autovehiculelor pe căile de acces care străbat habitate ce pot fi utilizate pentru
hrănire de această specie.
Phalacrocorax carbo (Cormoran mare) A017
Este des intalnit pe tot cursul Dunarii, mai ales unde aceasta formeaza balti de revarsare.
Cea mai mare concentratie a exemplarelor de cormoran mare o intalnim in delta. Cormoranul
mare cuibareste in colonii in salcii sau plopi. Cuibăreşte local în SE Europei, în colonii, în
arbuşti, pe lângă lacuri şi râuri unde se află stufărişuri întinse. Pescuieşte în râuri şi bălţi.
Relevanta sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 50 – 120
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
75
indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Phalacrocorax
carbo este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Specia a fost identificată în apropierea unor balastiere în funcţiune.
Implementarea proiectului nu va afecta habitatele utilizate pentru cuibărirea speciei. .
Podiceps cristatus (Corcodel mare)A005
Ca toate speciile de corcodei și corcodelul mare este un foarte bun scufundător. Cuiburile
sunt facute din vegetația de pe marginea bălții și sunt plutitoare. Este ca și toată familia
corcodeilor, o pasăre dependentă de apă. În apă se hrănește, doarme iar cuiburile sunt
plutitoare. Preferă bălțile mai puțin adânci, cu vegetație bogată și bineînțeles că Delta Dunării
îi oferă habitatul ideal. Aici de altfel este și cea mai mare densitate de corcodei.
Relevanta sitului pentru specie. Formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, prezinta populaţia speciei ca fiind estimata
la 30- 45 perechi cuibariotare pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de
Podiceps cristatus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost
identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Perimetrul de exploatare a S.C. SORAGMIN S.R.L. este amplasat pe o
plajă din prundiş habitat care nu este preferat de această specie. Activitatea de extracţie a
nisipurilor şi pietrişurilor din perimetrul Movileni 1 nu va influenţa abundenţa şi distribuţia
acestei specii în zonă deoarece nu afectează habitatele utilizate pentru hrănire, odihnă sau
cuibărit.
Tadorna tadorna (Călifar alb) A048
În România trăiește atât pe litoral cât și în Delta Dunării și în câteva porțiuni ale cursului
Dunării. Sporadic pot apărea califari albi pe diferite lacuri și bălți din interiorul țării, mai ales
în perioada de iarnă.
Relevanta sitului pentru specie. Formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, prezinta populaţia speciei ca fiind estimata
la 2 perechi cuibariotare pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiei de Tadorna
tadorna este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Deoarece habitatul prezent pe amplasament, unde se va desfasura
proiectul de decolmatare si recalibrare a albiei minore a râului Siret prin exploatare de
agregate minerale, nu este propice acestei specii considerăm că nu va influenţa abundenţa şi
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
76
distribuţia acesteia în zonă deoarece nu afectează habitatele utilizate pentru hrănire, odihnă
sau cuibărit.
Tringa erythropus ( Fluierar negru) A161
Este considerat ca fiind o pasăre de pasaj la noi în țară. Zonele preferate de cuibărit sunt
tundrele din Nordul Europei. Toamna migrează către Europa de Vest și bazinul mediteranean.
Deși se consideră că nu se înmulțește la noi, au fost făcute câteva fotografii în deltă, în
perioada verii, cu fluierarul negru în penaj nupțial. Este o pasăre retrasă, neobișnuită cu
prezența omului, care poate fi cu greu observată, studiată și fotografiată.
Relevanța sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 150 –
200 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Tringa
erythropus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată
o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Avand în vederea ca Tringa erythropus cuibareste indeosebi in padurile
rare de conifere din extremul nord, și au un statut în raport cu ROSPA 0071 – de păsări cu
migrație regulată în pasaj, considerăm că desfasurarea activității supuse aprobării nu are
efecte negative asupra speciei.
Tringa totanus (Fluierar cu picioare roşii) A 162
Cuibărește în mlaștini, lunci umede și estuare. Totodata în pasaj și iarna se regăsește
adesea în zone de coastă marine, uneori în stoluri mari.
Relevanța sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 300 –
500 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Tringa
totanus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimat. Avand in vederea ca Tringa totanus cuibareste indeosebi in padurile
rare de conifere din extremul nord, și au un statut în raport cu ROSPA 0071 – de păsări cu
migrație regulată în pasaj, considerăm că desfasurarea activității supuse aprobării nu influenţa
abundenţa şi distribuţia acesteia în zonă deoarece nu afectează habitatele utilizate pentru
hrănire, odihnă sau cuibărit.
Vanellus vanellus (Nagâţ)A142
Este o pasăre migratoare care preferă câmpiile joase și chiar zonele mlăștinoase. De obicei
își stabilește teritoriul în apropierea bălților. Nagâțul este răspândit în toată Europa iar în
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
77
partea vestică se comportă ca o pasăre sedentară. În iernile blande sunt exemplare care rămân
la noi, mai ales în deltă și în zonele de litoral. Hrana nagâțului este alcatuită în principal din
insecte, larve și viermi dar și din diferite semințe.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 30 - 45
perechi cuibărit, si 500 – 700 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia
populaţiilor de Vanellus vanellus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul
sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimativ. Proiectul propus nu afectează direct habitatele utilizate de nagâţ
pentru hrănire sau cuibărit. Transportul agregatelor minerale va avea un impact negativ
nesemnificativ asupra speciei datorită zgomotului care se propagă în imediata vecinătate a
drumurilor utilizate. Impactul este nesemnificativ deoarece drumurile sunt existente, frecvent
utilizate şi străbat porţiuni supuse presiunii antropice nu suprafeţe cu habitate naturale
neperturbate.
Larus ridibundus (Pescăruş râzător) A179
Pasăre sedentară care poate fi întâlnita în apropierea bălţilor, în deltă, pe litoral şi pe
cursul Dunării şi al râurilor mari, prezentă permanent în aproape toată Europa mai puţin în
extremitatea nordică unde sunt perechi care cuibăresc doar în perioada verii. În România este
specia de pescăruş cea mai des întâlnită şi cu cea mai mare arie de răspândire. Cuibăreşte în
colonii foarte mari (uneori mii de perechi), pe lacuri şi mlaştini cu stufăriş, atât continentale
cât şi de coastă.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie
Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 25 - 35
perechi cuibărit, si 80 – 180 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia
populaţiilor de Larus ridibundus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul
sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Impactul estimativ. Proiectul va avea un impact negativ nesemnificativ prin exploatarea
plajei de balast şi prezenţa oamenilor şi utilajelor la nivelul albiei minore a râului Siret.
Pasărea foloseşte, ocazional, pentru odihnă plajele de balast dar acest biotop este larg
răspândit la nivelul luncii Siretul, specia având o mobilitate mare va utiliza și alte suprafeţe
similare.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
78
XIII. 8. Importanţa sitului pentru speciile cuibăritoare
Avifauna aspectului estival este constituită, în cea mai mare parte, din paseriforme care
cuibăresc în arbori şi tufişuri sau pe sol. Dintre păsările legate de mediul acvatic în sezonul
de reproducere şi prezente în zona de studiu amintim codobaturile: Motacilla alba, care
cuibăresc în ierburile de la marginea apelor, lăcarii: Acrocephalus arundinaceus,
Acrocephalus schoenobaenus care îşi construiesc cuiburile în stufărişurile compacte.
Păsările acvatice au efective clocitoare reduse pe lacurile din ROPSA Lunca Siretului
Inferior, însă predomină, în acest sezon, Podiceps cristatus, Larus michahellis, Larus
ridibundus, Sterna hirundo, acestea cuibărind constant în zona lacurilor. Dintre ralide, Fulica
atra şi Galinula chloropus cuibăresc în cordoanele de stufăriş de pe marginea iazurilor de
dimensiuni mai mici.
Avifauna clocitoare în lunca inferioară a Siretului
(loc de cuibărit şi regim trofic)
Nr.
Crt.
Denumirea speciei Locul de
cuibărit
Tipuri de
hrană
1. Podiceps cristatus St. C
2. Phalacrocorax carbo St. C
3. Botaurus stellaris St. C
4. Ixobrychus minutus St.. C
5. Ardea cinerea St. C
6. Nycticorax nycticorax St., Co. C
7. Ciconia ciconia Stâlpi C
8. Ciconia nigra Arbori C
9. Egretta garzetta Co. C
10. Ardea alba St. C
11. Cygnus olor St. O
12. Anser fabalis Sl., St. O
13. Anas plathyrhynchos Sl., St. O
14. Anas crecca Sl., St. O
15. Aythya nyroca Sl., St. O
16. Aquila pomarina Co. C
17. Buteo buteo Co. C
18. Pernis apivorus Co. I
19. Accipiter nisus Co. C
20. Accipiter gentilis Co. C
21. Circus aeruginosus Co. C
22. Circus pygargus Sl. Tf., Co. C
23. Falco tinnunculus Stânci C
24. Coturnix coturnix Sl., Tf. G
25. Perdix perdix Sl., Tf. G
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
79
26. Phasianus colchius Sl. C
27. Gallinula chloropus Sl. O
28. Fulica atra St. O
29. Rallus aquaticus St. C
30. Vanellus vanellus Tf. C
31. Philomachus pugnax Sl. C
32. Tringa nebularia Sl., Tf. C
33. Tringa glareola Sl., Tf. C
34. Himantopus himantopus St. C
35. Larus michahelis Sl. O
36. Larus ridibundus St. O
37. Chlidonias hibridus St. C
38. Sterna hirundo St. C
39. Streptopelia decaocto Co. G
40. Cuculus canorus Co. I
41. Asio othus Sc. C
42. Merops apiaster Sl. I
43. Upupa epops Sc. I
44. Dendrocopos syriacus Sc. I
45. Galerida cristata Sl. I
46. Alauda arvensis Sl. I
47. Riparia riparia Sl. I
48. Hirundo rustica Sl., Case I
49. Delichon urbica Sl., Case I
50. Anthus campestris Sl. I
51. Motacilla alba Sl., Sc. I
52. Lanius minor Arbusti I
53. Lanius collurio Arbusti I
54. Sturnus vulgaris Sc.Case I
55. Turdus merula Arbuşti I
56. Turdus philomelos Arbuşti I
57. Turdus pilaris Arbusti I
58. Oenanthe oenanthe Sc. I
59. Acrocephalus schoenobaenus Arbuşti I
60. Acrocephalus scripaceus Tf. I
61. Acrocephalus arundinaceum Tf. I
62. Sylvia communis Arbuşti I
63. Parus major Sc. I
64. Pica pica Co. O
65. Corvus frugilegus Co. O
66. Corvus corone cornix Co. O
67. Sturnus vulgaris Sc. I
68. Passer domesticus Sc. G
69. Passer montanus Sc. G
70. Carduelis carduelis Tf. G
71. Emberiza schoenculus Tf. G
Legendă:
Sl. – sol C - carnivor
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
80
Co. – coroana arborilor I - insectivor
Tf. – tufiş O – omnivor
Sc. – scorbură G - granivor
St. - stuf
Din totalul păsărilor clocitoare 23 de specii îşi fac cuibul pe sol, 13 specii în coroana
arborilor, 7 specii cuibăresc în arbuşti, 9 specii cuibăresc în scorburi, şi 6 specii în tufişuri.
Cu ocazia deplasărilor în teren nu au fost identificate specii care cuibăresc pe
suprafaţa sau în imediata vecinătate a amplasamentului propus pentru implementarea
proiectului.
XIII. 9. Importanţa sitului pentru speciile migratoare
Importanţa acestui sit constă în faptul că reprezintă una din zonele de hrănire şi odihnă
pentru principalele specii acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se
concentrează pe valea şi lunca Siretului, în drumul lor spre bălţile Dunării (toamna), sau, spre
teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).
Din punct de vedere fenologic, păsările din bazinul inferior al râului Siret se pot
împărţi în două mari categorii, păsări sedentare şi păsări migratoare. Cele sedentare sunt
reprezentate de specii care sunt prezente în zonă tot timpul anului, putând fi la rândul lor
împărţite în câteva categorii: sedentare propriu-zise, cum sunt multe din speciile sinantrope
(vrăbii, guguştiuci), fazani, potârnichi, specii sedentar-eratice (sticleţii), ale căror populaţii
sunt mult mai numeroase în timpul iernii, sporirea efectivelor fiind datorată unor indivizi ce
aparţin unor populaţii mai nordice, care se adaugă la cele sedentare, sau care chiar le
înlocuiesc.
Speciile migratoare, se împart în trei categorii, oaspeţi de iarnă, care vin de regulă din
ţinuturi mai nordice, oaspeţi de vară, care au cartierele de reproducere în zonă, şi care sosesc
din cartierele de iernare primăvara şi pleacă toamna, şi specii de pasaj, care doar tranzitează
zona în drumurile lor dintre cartierele de reproducere situate în nordul Europei şi cele de
iernare situate în sud, în jurul Mediteranei sau în Africa.
Avifauna bazinului inferior al râului Siret – fenologie
Nr.
Crt.
Specie N
D I F M A M I I A S O Fenologia
în România
1. Podiceps cristatus * * * * * * * * * * OV
2. Phalacrocorax carbo * OV
3. Botaurus stellaris * * * * * OV
4. Ixobrychus minutus * * * * * * OV
5. Egretta garzetta * * * * OV
6. Ardea alba * * * * * OV
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
81
7. Ardeia cinereia * * * * * * * * * OV
8. Nycticorax nycticorax * * * * * OV
9. Ciconia ciconia * * * * * * * OV
10. Ciconia nigra * * * OV
11. Cygnus olor * * * * * * * * * * * MP
12. Anes fabalisn * * * P
13. Anas plathyrinchos * * * * * * * * * * * * MP
14. Anas crecca * * * * * P. OI
15. Aythia nyroca * * * * MP
16. Aquila pomarina * * * MP
17. Buteo buteo * * * * * * MP
18. Accipiter nisus * * * * * * * * * * * * S. OI
19. Accipiter gentilis * * * * * * * * * * * * S. OI
20. Circus aeruginosus * * * * * OV
21. Circus pygargus * * * * * OV
22. Pernis opivorus * * * * * OV
23. Falco tinunnunculus * * * MP
24. Perdix perdix * * * * * * * * * * * * S
25. Coturnix coturnix * * * * * OV
26. Phasianus cocchius * * * * * * * * * * * S
27. Rallus aquaticus * * * * * OV
28. Gallinula chloropus * * * * * * * * OV
29. Fulica atra * * * * * * * * * MP
30. Vanellus vanellus * * * * * * * OV
31. Lymnocryptes minimus * * * * P
32. Limosa limosa * * * * P
33. Tringa nebularia * * * * P. OV
34. Tringa glareola * * * * P
35. Himantopus himantopus * * * * P
36. Larus michahelis * * * * * * * * * * S
37. Larus ridibundus * * * * * * * * * * MP
38. Chlidonias hibridus * * * * * OV
39. Sterna hirundo * * * * * * OV
40. Streptopelia decaocto * * * * * * * * * * * * S
41. Cuculus canorus * * * * * OV, RI
42. Asio othus * * * * * * * * * * S
43. Merops apiaster * * * * * OV
44. Upupa epops * * * * * * OV
45. Dendrocopos
syriacus * * * * * * * * * * * * S
46. Galerida cristata * * * * * * * * * * * * S
47. Alauda arvensis * * * * * MP
48. Riparia riparia * * * * * OV
49. Hirundo rustica * * * * * OV
50. Delichon urbica * * * * * OV
51. Lanius minor * * * * * OV
52. Lanius collurio * * * * * * OV
53. Motacilla alba * * * * * * * * OV
54. Sturnus vulgaris * * * * * MP
55. Pica pica * * * * * * * * * * * * S
56. Corvus frugilegus * * * * * * * * * * * * S
57. Corvus corone cornix * * * * * * * * * * * * S
58. Turdus merula * * * * * * * * MP
59. Turdus philomelos * * * * * * * OV
60. Turdus pilaris * * * * * OV
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
82
61. Oenanthe oenanthe * * * * * * * * OV
62. Saxicola rubetra * * * * * * OV
63. Acrocephalus
schoenobaenus * * * * * * OV
64. Acrocephalus
scirpaceus * * * * * * OV
65. Acrocephalus
arundinaceus * * * * * * OV
66. Sylvia communis * * * * OV
67. Parus major * * * * * * * * * * * * S
68. Passer domesticus * * * * * * * * * * * * S
69. Passer montanus * * * * * * * * * * * * S
70. Carduelis carduelis * * * * * * * * * * * * S
71. Emberiza schoenichulus * * * * * * * * * * * * S
Legendă: OV – oaspete de vară OI – oaspete de iarnă MP - migrator parţial
S – specie sedentară P – specie de pasaj
Reprezentarea grafică a categoriilor fenologice
În formularul standard Natura 2000 sunt menţionate 25 de specii de păsări cu migraţie
regulată care nu sunt menţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC:
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
83
Implementarea proiectului nu va determina modificări ale rutelor de migraţie
sau ale zonelor utilizate pentru odihnă de către speciile menţionate anterior.
XIII.10. Statutul de conservare al speciilor de interes comunitar din ROSCI 0162
şi estimarea impactului proiectului propus
Prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011 a fost declarat Situl de Importanță Comunitară
ROSCI 0162 Lunca Inferioară a Siretului. Conform formularului standard Natura 2000
obiectivele de protecței ale acestei arii naturale protejate sunt specii de mamifere, reptile,
amfibieni, pești și nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
1355 Lutra lutra P C B C B
1335 Spermophilus citellus P
3.2.d. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1220 Emys orbicularis P C B C B
1993 Triturus cristatus P C B C B
1188 Bombina bombina P C B C B
3.2.e. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
1130 Aspius aspius P C B C B
1149 Cobitis taenia P C C C C
2511 Gobio kesseri P B B C B
1124 Gobio alpinnatus P C B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer P C B C B
1145 Misgurnus fossilis
P C B C B
2522 Plecus cultratus P C B C B
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
84
1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B
1146 Sabanejewia aurata P C B C B
1160 Zingel streber P C B C B
1159 Zingel zingel P C B C B
3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
1083 Lucanus cervus P C B C C
1014Vertigo angustior P?
Lutra lutra – vidra
Răspândită din Europa până în Asia centrala si nordul Africii. La noi, localizata în
delta si pe lânga râurile de munte bogate în păstrăvi. Trăiește în apa și pe uscat, având vizuina
cu doua intrări. Se hrănește cu pești, broaște, raci, mamifere mici, acvatice. Răspândirea
vidrei la noi depinde de posibilitatea procurării hranei ei de baza: peștele. Tocmai de aceea
biotopul vidrei îl constituie țărmurile împădurite ale apelor curgătoare și stătătoare, fie ele de
munte sau de șes.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare bună.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.
Implementarea proiectului propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. nu va avea nici un impact
asupra răspândirii și abundenței speciei la nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior,
nesprapunându-se cu habitatul preferat de Lutra lutra.
Spermophilus citellus – popândău
Populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite:
izlazuri, pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. În ţara noastră,
popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind total din podişul Transilvaniei. Spre deosebire
de alte zone ale arealului, în România nu a fost întâlnit la altitudini mari, urcând numai până
la 450 m (dealul Pietricica din Piatra Neamţ). Specia există în afara arcului carpatic, până la
graniţele ţării, în Moldova, Muntenia, Oltenia, Crişana, Maramureş, densitatea populaţiei
putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi Dobrogea.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată ca fiind prezentă la nivelul sitului de importanță comunitară.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
85
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei. Pe
suprafața amplasamentului nu au fost observate galerii de popândău dar zona prezintă habitate
favorabile prezenței speciei. Implementarea va avea un impact redus temporar redus asupra
speciei prin pierdere temporară de habitat, accidente de trafic, deranjarea de zgomot.
Realizarea proiectului nu va afecta suprafețe de teren ocupate de această specie la nivelul
ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.
Emys orbicularis – ţestoasa de apă
Populează malurile lacurilor cu vegetaţie acvatică bogată, precum şi zonele
mlăştinoase
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare bună.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.
Suprafața amplasamentului propus nu prezintă habitate favorabile acestei specii astfel încât
implementarea proiectului nu va influența abundența și distribuția specie la nivelul ROSCI
0162 .
Triturus cristatus – triton cu creasta
Tritonul cu creastă este prezent în bălţile şi iazurile din regiunile de câmpie, până în
zona subcarpatică, ascuns printre tulpinile plantelor acvatice. Intră în apă în luna martie şi, în
funcţie de nivelul acesteia, poate rămâne până în lunile mai – iunie (Cenuşă, 2009). Este o
specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră, întâlnit la
altitudini cuprinse între 100 - 1000 m, deseori chiar în bazine artificiale (locuri de adăpat,
iazuri, piscine) iar pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor se
deplasează repede, atât în mediul acvatic cât şi în cel terestru.
În România este răspândit aproape pretutindeni lipsind din Dobrogea şi lunca Dunării
unde este înlocuit de Triturus dobrogicus.
Tritonul cu creastă este o specie extrem de vorace hrănindu-se cu râme, limacşi,
artropode, mormoloci şi tritoni mai mici (în special T. vulgaris), dar are şi numeroşi duşmani
(peşti, ţestoase, păsări).
Reproducerea are loc în lunile aprilie – mai, în bălţi şi băltoace. Deşi depune
numeroase ouă (peste 100), multe dintre acestea nu se dezvoltă datorită unor frecvente mutaţii
cromozomiale. După 13 zile, larvele ies din ouă şi rămân în apă 3 luni, atingând 50 - 85 mm.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
86
Către iarnă se retrag (adulţi şi tineri) pe sub pietre, rădăcini şi scoarţa arborilor.
Relevanţa sitului pentru specie
Conform Formularului Standard Natura 2000:
mărimea şi densitatea populaţiei este notată cu “P”, ceea ce semnifică faptul că la
nivelul acestui sit specia este prezentă;
mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezentă în sit, în raport cu populaţiile
prezente pe teritoriul naţional este notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la
nivelul sitului este o populaţie care reprezintă mai puţin de 2%, faţă de populaţia de
pe teritoriul naţional.
Efectul anticipat al activităţilor de pe amplasament asupra populaţiei speciei
Activităţile de extragere a agregatelor minerale în perimetrul analizat, nu vor avea nici
un fel de efecte asupra populaţiei speciei, datorită faptului că:
condiţiile de habitat caracteristice speciei nu sunt prezente pe amplasament şi zonele
imediat învecinate;
nu sunt afectate resursele de hrană (râme, limacşi, artropode, mormoloci şi tritoni mai
mici.
În concluzie, activitatea analizata, nu va afecta abundenţa şi distribuţia speciei în zona
amplasamentului proiectului şi nici pe teritoriul ROSCI 0162, impact neutru, fiind astfel
asigurată conservarea speciei pe termen scurt, mediu şi lung.
Bombina bombina – buhai de baltă cu burta roşie
Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare,
ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. În
România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei,
Crişana şi Podişul Moldovei.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare bună.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.
Specia prezintă ca preferinţă ecologică bălţile permanente sau temporare. Suprafaţa
perimetrului de exploatare nu prezintă habitate favorabile acestei specii, respectiv zone cu
băltiri care să asigure viabilitatea generațiilor acestei specii. În concluzie excavarea realizată
pe suprafaţa propusă nu va influenţa negativ specia.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
87
Specii de pești enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Aspius aspius - avatul
Specia Aspius aspius Linnaeus, 1758 trăieşte atât în apele curgătoare cât şi în cele
stagnante mari, fiind o specie dulcicolă reofil-stagnofilă, întâlnită frecvent în râurile de şes
până în zona colinară, bălţi, lacuri dulcicole sau salmastre. Exemplarele juvenile formează
mici cârduri, iar exemplarele senescente devin solitare.
Reproducerea debutează în luna martie când temperatura apei atinge 6-10ºC şi se
încheie în luna aprilie. Ecloziunea icrelor durează 5-6 zile. Maturitatea sexuală se instalează la
3-5 ani.
Specie diurnă care se hrăneşte cu peşte mărunt (peşti de talie mică), larve de insecte,
moluşte mici, crustacee şi viermi.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare medie.
Cobitis taenia – zvârluga
Cobitis taenia Linnaeus, 1758 preferă apele lin curgătoare sau stătătoare, cu substrat
nisipos, argilos sau mâlos. Specie nocturnă. Respiraţia branhială este completată de o
respiraţie intestinală. În momentul capturării, zvârluga produce un şuierat caracteristic, lucru
care se datorează faptului că elimină aerul din intestin. Reproducerea are loc în aprilie-iunie.
Hrana este reprezentată de larve de insecte, detritus vegetal sau animal, alge etc.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare medie.
Gobio kessleri – petroc
Este subspecia cu cea mai largă răspândire geografică dintre subspeciile speciei Gobio
kessleri Dybowski 1862, fiind întâlnită în sectoare colinare şi de şes. Specie răspândită în
cursul inferior al Siretului, Prutului, Argeşului, Ialomiţei, Milcovului şi în Dunăre. Coloraţia
în genere cenuşie-argintie, cu reflexe albăstrui pe laturi, unde se pot observa 8-9 pete mari
alungite sau pătrate, întunecate, formând uneori o singură dungă.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
88
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie cu densitate
apreciabilă faţă de media la nivel naţional aflată într-o stare de conservare bună.
Gobio alpinnatusi - porcuşor de nisip
Trăiește în Dunăre și în cursul inferior al râurilor de șes cu substrat de nisip fin sau
argilă. Preferă locuri cu apă ceva mai adâncă și curent slab. Evită sectoarele cu apă mai rapidă
sau stătătoare și fund mâlos. Porcușorul de nisip are o răspândire sub media speciilor de pe
teritoriul României. Trăiește mai mult solitar, uneori în cârduri mici. Se hrănește doar cu
faună bentonică, în special diatomee, efemeroptere, etc. Reproducerea are loc în perioada mai
și iunie.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare medie.
Gymnocephalus schraetzer - răspăr
Răspărul este o specie exclusiv de apă curgătoare; trăiește în Dunăre și râurile moderat
curgătoare, pe substrat de nisip, ocazional chiar pe pietriș; ajunge uneori până în zona de
coline a râurilor. În râuri traiste în cârduri de câteva zeci sau sute de indivizi, uneori în
amestec cu alte specii mai mult sau mai puțin reofile. În general evită coturile râurilor cu apă
stătătoare. Apare în unele bălți ale Dunării în mod accidental. Poate întreprinde migrații
scurte. Reproducerea are primăvara, în aprilie - mai. Icrele sunt adezive și sunt depuse în
benzi late, pe fund tare, în curent. Hrana constă din nevertebrate bentonice și rar din icre și
puiet de pește.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare medie.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare medie.
Misgurnus fossilis – tipar - varlar
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
89
Trăiește în ape stătătoare sau cu curent încet, cu fund nămolos, mai mult îngropat. Este
rezistent la lipsa de oxigen și se hrănește cu fauna de fund (viermi, larve de insecte, moluste
mici). Se reproduce în lunile martie-iunie și femelele depun icrele pe plantele acvatice. Este
răspândit la noi în toate bălțile, heleșteiele, canalele și pe cursurile mai liniștite ale râurilor, din
Deltă până în zona submontană. Este mai rar întâlnit în limanurile deschise ale Mării Negre, în
Siret și afluenții săi, în Bârlad, Olt, Cerna, Bega, Mureș și Crișul Negru.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare medie.
Plecus cultratus - sabiță
Trăiește în fluvii și râuri de șes, precum și în multe lacuri mari interioare; frecvent și în
limanurile și lacurile litorale, precum și în părțile îndulcite ale mărilor. Sabița are o răspândire
relativ redusă pe teritoriul României, în comparație cu alte specii de pești.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare medie.
Rhodeus sericeus amarus – boarcă
Trăiește exclusiv în ape dulci. Prefera apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se
întâlnește mai ales în brațele laterale, dar este destul de frecvent și în plin curent, până
aproape de zona montana a râurilor. Boarca are o răspândire relativ mare pe teritoriul
României.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare medie.
Sabanejewia aurata – dunăriță
Dunariţa este o specie endemică trăind în fluviu Dunarea, la peste 20 m adâncime, la
Cazane, Corabia, Olteniţa, Silistra, Călăraşi, în Cerna, Beloreca, Nera, Argeş şi Olt. Se mai
întâlneşte şi pe alte râuri cu substrat pietros.Se hrăneşte cu insecte si larvele acestora. Se
reproduce în lunile aprilie - iunie, în râuri mici, repezi şi cu substrat pietros.
Relevanţa sitului pentru specie
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
90
Conform Formularului Standard Natura 2000:
mărimea şi densitatea populaţiei este notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la
nivelul acestui sit dunariţa este o specie comună;
mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezentă în sit, în raport cu populaţiile
prezente pe teritoriul naţional este notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la
nivelul sitului este o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 %, faţă de populaţia de
pe teritoriul naţional.
Zingel streber – pietrar
Trăiește în Dunăre și râurile de deal și șes, exclusiv în locurile cu curent, pe fund de
pietriș, nisip sau argilă. Fusarul este o specie cu o răspândire medie pe teritoriul României.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare medie.
Zingel zingel -fusar
Este prezent în Dunăre și în râurile mari și relativ adânci, pe fund de nisip, pietriș sau
argila. Reproducerea are loc în martie și aprilie în plin curent, icrele fiind depuse pe pietre. Se
hrănește cu insecte acvatice, crustacee, icre și pești mici. Specia este protejata prin: Convenția
de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 5), Lista Roșie IUCN, Legea 462/2001
(Anexa 3A si 4A) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei sălbatice.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare medie.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiilor ihtiofauneii
Comunităţile piscicole constituie verigi importante în structura lanţurilor trofice din
cadrul ecosistemelor acvatice deoarece includ toate categoriile trofice şi ocupă diverse nişe de
habitat. În plus, ihtiofauna constituie o resursă extrem de preţioasă pentru economia umană.
Impactul antropic intens din ultimele decenii a afectat şi ecosistemele acvatice şi
implicit grupele de organisme care le populează. Având în vedere importanţa apelor pentru
sistemele socio-economice şi importanţa ihtiofaunei pentru om şi natură, este necesară
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
91
cunoaşterea cât mai exactă a stării ecosistemelor limnice şi a modificărilor structural-
funcţionale ale acestora. Aceasta se poate realiza prin biomonitorizări ale unor grupe de
organisme caracteristice, indicatoare pentru un anumit habitat.
Peştii reprezintă un grup de organisme utilizat în aprecierea stării ecosistemelor
limnice din următoarele raţiuni: trăiesc în aproape toate tipurile de ape, au o durată de viaţă de
câţiva ani, nu prezintă modificări ample în structura populaţiilor, iar prin poziţia de
consumator final în lanţurile trofice, ei înglobează modificările survenite în nivelurile trofice
inferioare.
Interesul pentru prezenţa sau absenţa unor specii de peşti sau a unor comunităţi
piscicole, pentru determinarea densităţii şi abundenţei acestora, respectiv pentru cunoaşterea
structurii şi diversităţii comunităţilor piscicole este justificat de importanţa acestui grup de
organisme în cadrul ecosistemelor lotice, precum şi de utilitatea acestora în studiile de
biomonitorizare.
Ameninţările asupra celor 11 specii: Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio kessleri,
Gobio albipinnatus, Gymnocephalui schraetzer, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus,
Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Zingel zingel, în tronsonul
Movileni de pe râul Siret sunt următoarele:
a. Defrişări ale coridorului de vegetaţie ripariană.
b. Acumulări de deşeuri menajere şi chimice în albia minoră şi majoră a râului.
c. Intervenţiile în albia majoră şi minoră a râului, înainte de a se fi refăcut compoziţia
specifică şi efectivele comunităţilor piscicole ca urmare a unor intervenţii
anterioare.
d. Antrenarea în cursul râului a solurilor din structura pădurilor din zonele de ecoton
prin eroziune de mal, fapt ceea ce duce la creşterea turbidirăţii apei.
e. Intrări frecvente ale animalelor domestice în albia râului.
f. Existenţa pragurilor de la baraje care împiedică deplasarea peştilor şi determină
fragmentarea populaţiilor piscicole.
Speciile ihtiofaunei care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI 0162 nu
vor fi afectate de implementarea proiectului deoarece lucrările nu vor intersecta mediul
lotic al râului Siret și vor respecta perioada de reproducere a speciilor de pești între 1
aprilie și 30 iunie, prin pastrarea şi consolidarea cu materiale locale a pilierului de
siguranta de minim 5 m ce are rolul de a delimita lucrările de cursul la zi a râului Siret.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
92
În eventualitatea în care în intervalul 1 aprilie – 30 iunie au loc creşteri ale
nivelului debitului râului Siret (de nivel mediu), S.C. SORAGMIN S.R.L. va retrage
utilajele de pe amplasament, dând posibilitatea autonivelării albiei minore raportat la
diferența dintre zona inferioară și cea superioară a talvegului râului care va fi optimă,
pentru ca apa să poată integra biotopul într-un singur sistem atât din perimetrul
Movileni 1 căt si din cele limitrofe, nepunând în pericol icrele depuse în zona malului
drept.
Lucanus cervus - rădașca
Rădaşca este cel mai mare coleopter din România şi din Europa. O mare parte din viaţă
şi-o petrece sub scoarţa arborilor căzuţi sau bătrâni, ascunsă de privirile noastre. Poate fi
observată de la sfârşitul lunii mai şi până în august, aceasta fiind perioada de împerechere şi
depunerea ouălor.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate
redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare medie.
Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.
Implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra speciei, deoarece nu vor fi
afectate de lucrările propuse suprafețe care prezintă trunchiuri uscate.
Vertigo angustior
Specie de gasteropod care trăiește în zonele mlăștinoase sau pe soluri care sunt
permanent umede, nu este prezentă în zone permanent submerse sau pe suprafețe care prezintă
deficit de umiditate.
Relevanţa sitului pentru specie. Prezența speciei la nivelul ariei naturale protejate
este incertă.
XIII.11. Statutul de conservare al habitatelor de importanţă comunitară din
ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior şi estimarea impactului proiectului propus
Perimetrul de exploatare se află amplasat albia minoră a râului Siret, fiind situat într-o
zonă antropizată datorită exploatării agregatelor de râu în ultimii ani, pescuitului de agrement
şi practicării turismului de week-end.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
93
În zona implementării proiectului, malul stâng al Siretului se ridică deasupra
talvegului cu cca. 3 m, iar spre aval, această terasă se îndepărtează foarte mult de râul Siret şi
înălțimea ei scade.
Alcătuirea geologică a versantului stâng şi prezenţa la baza sa a râului Siret, au dat
naştere fenomenelor fizico-geologice manifestate sub formă de eroziuni, caracteristică a
întregului versant stâng, în amonte de Movileni de Jos.
Dacă râul Siret spală baza versantului, aceste depozite sunt antrenate de râu, iar de pe
pantă, un alt volum de material prăbuşit alunecă şi îi ia locul. In acest fel, versantul stâng are
o evoluţie dinamică în timp.
Malul stâng în dreptul localităţii Movileni de Jos, este alcătuit din loessuri pe cca. 1,0
– 1.5 m grosime care acoperă pietrişuri cimentate, apoi nisipuri cu pungi de argilă sau argilă
sub forma unor strate mai mult sau mai puţin continui.
Excavaţiile vor fi realizate în albia minoră situată între malul stâng şi malul drept cu
intense fenomene de eroziune.
Activitatea de extracţie a agregatelor minerale se va desfăşura la nivelul unor habitate
ripariene (plaje de nisip şi balast situate în albia minoră) lipsite de vegetaţie datorită deselor
fenomene de inundare şi depunere de aluviuni. Transportul agregatelor minerale se va efectua
pe drumuri tranzitate de utilaje şi mijloace de transport care străbat zone supuse şi în trecut
presiunii antropice.
Analiza habitatelor care pot fi afectate de implementarea proiectului a fost realizată
prin deplasări în teren.
Pe suprafaţa Sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior au fost identificate o serie de
habitate care necesită protecţie. Conform formularului standard Natura 2000 acestea sunt
prezentate în tabelul de mai jos.
Habitate prioritare din Situlul Natura 2000 Lunca Siretului Inferior
Nr.
crt.
DENUMIRE HABITAT % Reprez. Supr. Rel. Conservare Global
1. 3260 Cursuri de apă din zonele de
câmpie, până la cele montane, cu
vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi
Callitricho-Batrachion
20 B C C B
2. 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B
3. 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus
robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
sau Fraxinus
0,5 B C B B
4. 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu 0,5 B C B B
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
94
vegetaţie de Chenopodion rubri şi
Bidention
5. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus
alba
9 A C B B
6. 91I0 * Vegetaţie de silvostepă
eurosiberiană cu Quercus spp.
0,2 C C B C
7. 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa
şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
Alnion incanae, Salicion albae)
0,3 B C B B
În zona de implementare a proiectului nu există habitatele forestiere naturale(virgine).
Aceste habitate au fost afectate prin tehnici silviculturale (plantări) care au urmărit producţia
unei cantităţi mari de masă lemnoasă astfel încât pădurile de şleau caracteristice luncii
Siretului au suferit modificări în ceea ce priveşte compoziţia. Habitatele forestiere naturale din
lunca Siretului au fost afectate de introducerea speciilor alohtone – în principal salcâm de-a
lungul malului drept şi glădiţă de-a lungul malului stâng, dar şi de realizarea unor plantaţii cu
specii necaracteristice zonei – plantaţiile de nuc de pe malul drept al râului situate în aval de
Adjud. Habitatele utilizate de proiect cât şi cele situate în vecinătate pot fi utilizate pentru
hrănire, cuibărire sau adăpost de către speciile care au stat la baza desemnării ariei de
protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior. Sigurul habitat afectat direct de
proiectul propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. este perimetrul de pe care se va realiza
exploatarea. Deoarece acest habitat nu se regăseşte în formularul standard Natura 2000 pentru
desemnarea sitului nu se supun obligativităţii menţinerii funcţiilor şi suprafeţei ca un criteriu
al statutului de conservare. De asemeni sigurul habitat afectat direct de realizarea proiectului –
depozitul de balast este bine reprezentat la nivelul ariei de protecţie avifaunistică şi a sitului
de importanţă comunitară fiind frecvent întâlnit pe toată suprafaţa sitului.
Suprafaţa perimetrului de exploatare nu prezintă copertă continuă, acesta regăsindu-se
pe suprafeţe reduse. Datorită lipsei copertei şi submersiei periodice, pe suprafaţa propusă
pentru excavarea agregatelor minerale nu s-a dezvoltat vegetaţie.
În concluzie între obiectivele stabilite prin formularul standard Natura 2000 pentru
situl de importanţă comunitară ROSCI 0162 şi pentru aria de protecţie specială avifaunistică
ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior nu sunt menţionate ca habitate de interes comunitar
plaje de nisip şi balast. Proiectul nu va afecta habitate de interes comunitar.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
95
Pe suprafaţa propusă pentru exploatare nu au fost identificate habitate de
importanţă comunitară sau habitate care necesită protecţie strictă.
Lucrările propuse pentru decolmatarea, reprofilarea si recalibrarea traseului
albiei prin exploatare de agregate minerale din perimetrul Movileni 1 nu determină
defrişări ale regiunilor împădurite.
Aspecte de pe Perimetrul Movileni 1
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
96
Lucrările propuse nu vor determina modificarea cursului râului Siret în
secţiunea studiată, ci va stabiliza albia minoră din punct de vedere geomorfologic.
Activitatea de transport a agregatelor minerale excavate nu va afecta covorul
vegetal deoarece autobasculantele se vor deplasa pe drumuri de exploatare existente cu
lăţime suficientă. Se recomandă stropirea drumurilor pentru a evita antrenarea de praf
în atmosferă, particule în suspensie care se pot depune pe suprafeţele frunzelor şi să
afecteze astfel procesele de fotosinteză.
Vegetaţia de pe partea malului stâng este alcătuită din specii xeroterme indigene,
dintre care, Prunus spinosa şi Rosa canina, precum şi, din specii aclimatizate în România
(Robinia pseudacacia şi Gleditsia triacanthos). La nivelul acestui malului stâng s-au
dezvoltat suprafeţe de glădiţă (Gleditsia triacanthos) care asigură fixarea solurilor şi
împiedică prăbuşirea malului. Suprafeţele ocupate de această specie la nivelul malului nu vor
fi afectate de implementarea proiectului.
La nivelul teraselor inferioare situate la baza versantului malului stâng al râului Siret
în amonte de Movileni s-a dezvoltat o vegetaţie ierboasă xerotermă fără specii arbustive cum
ar fi: cătina roşie (Tamarix ramosissima), cătina albă (Hyppophae rhammnoides) sau măceş
(Rosa canina). Deseori în aceste zone au loc prăbuşiri ale malului înalt astfel încât zonele
prăbuşite sunt colonizate de specii pioniere şi ruderale.
Realizarea lucrărilor propuse la nivelul perimetrului Movileni 1 nu va afecta
habitatele de interes comunitar menţionate în formularul standard Natura 2000 pentru
Drumul de acces către perimetrul propus pentru exploatare
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
97
ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. Realizarea proiectului nu va determina reducerea
suprafeţelor ocupate de habitate cu valoare conservativă deosebită.
Perimetrul de exploatare este situat la cca 29 km faţă de situl de importanţă
comunitară ROSCI 0334 Pădurea Buciumeni – Homocea şi la o distanţă de 17 km faţă de
ROSCI 0134 Pădurea - Balta Munteni. Deoarece activitatea de exploatare a agregatelor
minerale se va limita la suprafaţa perimetrului propus pentru exploatare şi datorită distanţei
relativ mari până la alte situri Natura 2000 implementarea proiectului nu va afecta obiectivele
de conservare ale acestor arii naturale protejate.
XIII. 12. Date privind structura si dinamica populațiilor de specii afectate
Ca principal element în structura populațiilor de specii posibil afectate de
implementarea proiectului, structura pe vârste a populației este definitorie în analiza evoluției
numerice a acestora în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar.
Structura pe vârste a populației, definită de proporțiile din efectivul total al populației
integrate diferitelor grupe de vârstă la un moment dat, reprezintă un parametru structural
important al fiecărei populații care influențează atât rata natalității cât și pe cea a mortalității.
Raportul diferitelor grupe de vârstă în populație determină starea reproductivă a populației și
reprezintă un indiciu important referitor la dinamica populației (în trecut și în viitor).
Având în vedere gradul mare de mobilitate la scară spațială mare pentru speciile
(păsări, pești) protejate în cadrul celor doua situri Natura 2000, se constată o stare favorabilă
relativ ascendentă a acestora în raportul lor cu desfășurarea activităților antropice.
Populația ca sistem complex, este un sistem dinamic supus permanent unei presiuni
variabile din partea mediului care induce o serie de tranziții de stare. Principalul parametru
structural de stare care oglindește răspunsurile populației față de modificările presiunii
mediului este reprezentat de mărimea populației din ecosistemele prezente în siturile Natura
2000. Rata netă a modificării mărimii unei populații în timp poate fi estimată cunoscând
efectele fluctuațiilor presiunii mediului, diferențiate în raport cu structura pe vârste și sexe,
asupra capacității de supravițuire și asupra ratei natalității, la care se adauga atunci cand este
cazul, informațiile cu privire la efectele acelorași fluctuații asupra dispersiei.
Realizarea obiectivelor specifice proiectului: „Lucrări de exploatare a agregatelor
minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării,
reprofilării și recalibrării traseului albiei, în comuna Movileni, judeţul Galaţi”, nu va
afecta semnificativ tipurile de habitate, efectivele și structura a nici unei dintre populațiile
vegetale și faunistice identificate pe amplasament și vecinătăți. Acestea fiind suficient de mari
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
98
și de stabile pentru a asigura menținerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizarea
obiectivelor specifice planului nepericlitând existența speciilor de floră sau de faună.
În contextul marilor investiţii a amenajărilor hidrotehnice de pe râul Siret, situaţia
dinamicii şi structurii speciilor ce se regăsesc în mediul lotic a fost şi este influenţată negativ
pe termen mediu şi lung, într-o proporţie net superioară, faţă de lucrările la scară mult mai
mică (exploatări de agreagate minerale pentru decolmatarea, reprofilarea şi recalibrarea
albiei), lucrări ce vizează menţinerea albiei majore şi minore în parametri normali din punct
de vedere hidrogeomorfologic (reducerea eroziunii active de pe malul drept ce a distrus cca. 2
ha pădure).
XIII.13. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea
ROSPA Lunca Siretului Inferior şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior
Structura ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior
este definită de totalitatea factorilor abiotice (climă, relief, ape de suprafaţă) şi biotici (fauna
şi flora) care contribuie la realizarea cadrului natural.
Perimetrul propus pentru exploatare se afla în albia minoră a malului stâng al râului
Siret. Bazinul hidrografic al râului Siret care se dezvolta pe versanţii estici ai Carpaţilor
Orientali şi parţial în Podişul Moldovei. Râul îşi are obârşia în zona flişului paleogen a
Carpaţilor Păduroşi (pe teritoriul Ucrainei). Încă de la izvoare îşi croieşte o vale transversală
tipic montană cu pantele medii în jur de 10 m/km, care se menţin până la pătrunderea în
depresiunea subcarpatica a Berhometului (Ucraina).
Clima
Clima este temperată cu mari variaţii determinate de confluenţa reliefului.
Zona în care este amplasat proiectul propus se încadrează într-un climat de tip temperat -
continental, de nuanţă moderată, cu primăveri timpurii şi toamne lungi, cu veri secetoase şi
ierni geroase însoţite de viscole puternice.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 10 – 11o
C (cu variaţii cuprinse între - 20o
C şi + 38oC),
Precipitaţiile au, în timpul verii, valori cuprinse între 700 - 750 mm, iar în timpul iernii
între 350 - 400 mm. Mai sunt de menţionat şi ploile torenţiale, care în această zonă sunt
producătoare de viituri şi puternice eroziuni ale solului.
Neuniformitatea precipitaţiilor este evidenţiată fie printr-o frecvenţă şi abundenţă
excesivă, fie printr-un deficit pluviometric. Astfel, vara mai ales, se produc averse torenţiale,
când într-un timp scurt se pot înregistra cantităţi care pot depăşi media lunii respective, dar şi
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
99
secete, cu ploi puţine sau fără ploi. Ambele fenomene pot avea consecinţe negative asupra
terenurilor în pantă şi descoperite, prin activarea proceselor erozionale, cât şi asupra
terenurilor din lunci prin creşterea excesului de umiditate.
Neuniformitatea regimului pluviometric reclamă nevoia executării unor lucrări
antierozionale.
Vânturile sunt determinate atât de circulaţia generală a atmosferei, cât şi de condiţiile
reliefului local. Dinamica maselor de aer este mai activă pe văi şi pe suprafeţele descoperite
ale înălţimilor mari şi fără obstacole.
Vânturile cele mai frecvente sunt cele dinspre nord-est, urmate de cele dinspre est şi
sud-est, primele fiind în general însoţite şi de precipitaţii, iar ultimele fiind mai uscate; din
aceste direcţii dominante se înregistrează şi vitezele cele mai mari, cu valori medii de peste 4
m/s.
Relief
Din punct de vedere geologic, zona studiată se încadrează în extremitatea nord-estică a
Platformei Valahe. În acest perimetru, Câmpia Română se situează în zona de tranziţie a
avanfosei pericarpatice, unde cutele Subcarpaţilor sunt mascate de depozite aluvio-proluviale
şi deluviale de până la 600-800m.
Structural, este o zonă de racordare a trei unităţi geologice: în partea de SE - Masivul
Nord Dobrogean, la NE - Depresiunea Bârladului, iar la V- Depresiunea pericarpatică
neogenă Odobeşti
Formaţiunile întâlnite la zi în zona studiată sunt atribuite pleistocenului mediu superior
şi holocenului reprezentate prin :
Pleistocenul inferior reprezentat prin „stratele de Cândeşti”, acoperite în totalitate de
formaţiunile mai noi;
Pleistocenul mediu superior – depozite aluvionare ale teraselor superioare şi medii ale
Siretului, care au în bază un pachet pelitic, alcătuit din argile fin nisipoase, urmat de
pietrişuri şi nisipuri peste care s-au suprapus depozite loessoide cu grosimi de 3,5-
6,0m.
Holocenul este reprezentat prin depozitele aluvionare ale râului Siret şi anume terasele
medii şi inferioare şi şesurile aluviale (grinduri si plaje) constituite din pietrişuri şi
nisipuri cu rare intercalaţii argiloase.
Relieful este specific luncii Siretului, uneori inundabilă, cu meandrele părăsite ale râului.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
100
Lunca Siretului Inferior este o unitate individualizată care se desfăşoară din dreptul
localităţii Mărăşeşti până la confluenţa râului cu fluviul Dunărea, formată dintr-un şes larg şi
terase locale de luncă. Este un relief tipic de acumulare format din râul Siret şi afluenţii lui de
pe ambele maluri, bogat în aluviuni. În lungul luncii Siretului se află zona de subzistentă unde
mişcările de lăsare ocupă o arie întinsă, având o maximă intensitate tocmai pe cursul lui, la
contactul dintre podiş şi câmpie, care corespunde în aval de Nămoloasa, cu linia tectonică
Paşcani-Nămoloasa-Galaţi.
În cursul său inferior râul Siret, depune cantităţi mari de aluviuni şi prezintă un fenomen
accentuat de despletire şi meandrare.
Lunca inundabilă a râului Siret, pe cursul său inferior, este presărată inegal de potcoave,
verigi, albii părăsite, bălţi şi japşe, unele din ele având legături directe cu râul, altele sunt
unite cu râul numai în perioada viiturilor, în timp ce altele sunt izolate complet de râu,
alimentându-se prin infiltraţii (după Matei şi Manea, 1990).
Hidrologie
Potenţialul hidrografic al teritoriului este reprezentat de apele de suprafaţă şi cele
subterane.
Apele de suprafaţă
Râul Siret, cu o lungime de 559 km pe teritoriul României, culege apele a 1013 cursuri
de apă (cel mai bogat din ţară), afluentul cel mai important fiind râul Bârlad.
Cursul mijlociu al Siretului străbate podişul Sucevei, dealurile Petricica si Tutova, iar
spre vărsare traversează Câmpia Siretului inferior.
Râul Siret are un debit mediu multianual de 76,1 mc/s iar scurgerea medie specifică este
de 4,82 l/s/kmp. La vărsare debitul râului Siret este de 210 mc/s fiind cel mai mare din râurile
României.
Râul Siret este cel mai important dintre râurile interioare ale ţării prin suprafaţa
bazinului de recepţie şi prin volumul anual al debitului lichid (197 m3/s în perioada 1950 –
1997). Regimul scurgerii lichide şi solide sunt puternic influenţate de afluenţii carpatici care
asigură peste 90% din alimentarea râului.
Scurgerea medie specifică bazinelor montane este relativ ridicată: 7 – 12 l/s/kmp – pe
Suceava, 8 – 11 l/s/kmp – pe Moldova, 11 l/s/kmp – pe Moldoviţa, 14 – 15 l/s/kmp – pe
Bistriţa, 8 – 9 l/s/kmp – pe Trotuş, 9 l/s/kmp – pe Oituz, 6 l/s/kmp – pe Putna şi pe Buzău. Se
observă o diminuare a valorii scurgerii medii specifice de la nord către sud.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
101
Regimul hidrologic al acestui curs de apă se caracterizează printr-o alimentare
predominant pluvială în proporţie de 70 - 80%, ceea ce conduce la oscilaţii mari şi
neuniforme ale nivelelor hidrologice şi ale debitelor. Cele mai mari scurgeri se produc
primăvara la topirea zăpezii, şi vara, în timpul ploilor torenţiale, iar cele mai mici se produc
iarna şi toamna. În timpul scurgerilor mari, creşterile de nivele şi debite au provocat inundaţii
şi exces de umiditate în luncile aferente.
Monitorizarea calităţii apelor râului Siret a fost realizată în anul 2009 de către SGA
Vrancea, iar secţiunile de supraveghere au fost următoarele:
o Cosmeşti (km 444);
o Bilieşti;
o Lungoci (km 495);
o Şendreni (km 565).
Clasele de calitate ale râului Siret în perioada 2004 – 2009
Nr.
crt.
Secţiunea de supraveghere 2004 2005 2006 2007 2008 2009
1. Cosmeşti III II II II I II
2. Bilieşti III II II II I II
3. Lungoci III II IV II II II
4. Şendreni III II IV II II II
Clasele de calitate ale râului Siret în anul 2009 Nr.crt. Secţiunea de
control
RO Nutrienţi Ioni
generali,
salinitate
Poluanţi toxici
specifici de
origine naturală
Alţi indicatori
chimici
relevanţi
Grupa
generală
1. Cosmeşti I II I I I I
2. Bilieşti I I II I I II
3. Lungoci I I II I I II
4. Şendreni II I II I I II
Sursa de date: SGA Vrancea, Direcţia Apelor Bacău
În concluzie:
în anul 2009 râul Siret s-a încadrat în obiectivele clasei a II-a de calitate stabilite
conform Ordinului nr. 161/2006;
în secţiunile de supraveghere Cosmeşti şi Bilieşti situate pe teritoriul judeţului
Galaţi calitatea apei râului Siret s-a îmbunătǎţit faţă de anii anteriori.
Ape subterane
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
102
Apele subterane sunt legate direct de constituţia litologică, fiind cantonate în straturi de
pietriş şi nisip ale depozitelor cuaternare. Pânza freatică este alimentată din râul Siret şi din
precipitaţii.
În albia majoră şi terasele râului Siret, pânza acviferă freatică este cantonată la
adâncimea de 0,5 - 5,0 m, în funcţie de cota terenului faţă de albia minoră şi distanţa faţă de
râu.
Seismicitate
Conform STAS 11100/1-77 obiectivul se află în zona seismică VIII 1/2 (A cf. 100/92).
Un rol important în cadrul factorilor de mediu care definesc ROSPA 0071 si
ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior este deţinut de cursul râului Siret. Din punct de
vedere al evoluţiei pe termen scurt şi mediu cel mai susceptibil de a suferi modificări este
factorul de mediu apă prin componenta apă de suprafaţă reprezentată în marea
majoritate la nivelul sitului de cursul râului Siret. Orice modificare calitativă sau
cantitativă a cursului râului atrage după sine modificări ale vegetaţiei şi faunei lotice
dar şi compoziţiei specifice a organismelor care populează malurile sale.
XIII.14. Relaţia ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 cu alte arii protejate
Arii naturale protejate aflate în vecinătatea ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 Lunca
Siretului Inferior:
ROSCI0178 - Pădurea Torceşti situată pe teritoriul judeţului Galaţi;
ROSCI0072 - Dunele de nisip de la Hanul Conachi, situată pe teritoriul judeţului
Galaţi;
ROSCI 0334 Pădurea Buciumeni – Homocea
ROSCI 0134 Pădurea - Balta Munteni
Rezervaţia Naturală Balta Potcoava situată pe teritoriul comunei Braniştea, judeţul
Galaţi;
Rezervaţia Naturală Balta Tălăbasca situată pe teritoriul comunei Măxineni, judeţul
Brăila;
Rezervaţia Naturală Pădurea Merişor-Cotul Zătuanului situată pe teritoriul comunelor
Vânători şi Garoafa, judeţul Vrancea şi Movileni, judeţul Galaţi;
Rezervaţia Naturală Pădurea Neagră situată pe teritoriul comunei Garoafa, judeţul
Vrancea;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
103
Rezervaţia Naturală Dunele de nisip de la Hanu Conachi situată pe teritoriul comunei
Fundenii Noi, judeţul Galaţi.
ROSPA Lunca Siretului Inferior, deşi nu este învecinată, are relaţii funcţionale cu
siturile mai jos menţionate deoarece se află pe acelaşi coridor de migraţie al păsărilor:
ROSPA0072 – Lunca Siretului Mijlociu;
ROSPA0063 – Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti.
Implementarea proiectului, prin amplasamentul şi activităţile propuse, nu are
impact asupra obiectivelor de conservare ale siturilor Natura 2000 învecinate sau, cu
care are relaţii funcţionale, şi nici asupra celorlalte categorii de arii naturale protejate a
căror suprafaţă se suprapune parţial sau total, sau se învecinează cu ROSPA 0071
Lunca Siretului Inferior sau ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.
XIII.15. Obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate de interes acolo
unde au fost stabilite prin planuri de management
Obiectivele necesare protejării siturilor Natura 2000 ROSPA 0071 si ROSCI 0162 sunt:
1. Conservarea populaţiilor, a habitatelor, a ecosistemelor acvatice și terestre cu importanta
științifică deosebita, a peisajului natural şi antropic;
2. Promovarea tradiţiilor locale şi a moştenirii culturale ;
3. Promovarea activităţilor de exploatare durabila a resurselor regenerabile;
4. Îmbunătăţirea atitudinii comunităţilor locale şi a factorilor de decizie faţă de valorile
siturilor;
5. Conștientizarea și sensibilizarea publicului larg privind necesitatea protejării și
conservării siturilor naturale, culturale și istorice;
6. Gospodărirea siturilor prin asigurarea resurselor umane financiare şi fizice necesare
atingerii obiectivelor planului de management, obţinând în acelaşi timp recunoaşterea locală,
naţională şi internaţională;
7. Stabilirea limitelor siturilor și zonarea interna.
XIII.16. Descrierea stării actuale de conservare a ROSPA 0071 Lunca Siretului
Inferior şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior
Situl Natura 2000 – ROSPA Lunca Siretului Inferior se întinde pe teritoriul a 3 judeţe,
având o suprafaţă destul de mare (36.492 ha), iar ROSCI 0162 Lunca Siretului inferior se
întinde pe 4 judeţe, având o suprafaţă de 25.081 starea de conservare a acestor arii naturale
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
104
protejate, care se suprapun pe suprafeţe extinse, este diferită, în funcţie de condiţiile naturale
concrete, de frecventele revărsări ale râului Siret, mai ales în ultimii 5 ani, şi de intervenţiile
antropice (păşunatul, poluarea apei, pescuitul sportiv, abandonarea diferitelor categorii de
deşeuri, vânătoarea, liniile de cale ferată, exploatările de pietriş şi nisip, drumurile,
practicarea agriculturii).
Sunt zone în care starea de conservare este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca
râului Siret sunt deteriorate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de
păsări are consecinţe şi asupra stării de conservare a acestora.
Situl este vulnerabil la o seriei activităţile antropice desfăşurate, consecinţele lor
generale şi suprafaţa din sit afectată:
cod Activate Intensitate Influenţă
140 Păşunatul C -
300 Extragere de nisip si pietriş A -
701 Poluarea apei B -
164 Curăţarea pădurii C +
220 Pescuit sportiv B 0
230 Vânătoare C -
421 Depozitarea deşeurilor
menajere
B -
502 Drumuri, drumuri auto C 0
503 Linii de cale ferată C 0
952 Eutrofizarea B 0
941 Inundaţii B +
Evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor
Implementarea proiectului nu va determina modificări ale factorilor de mediu care
contribuie la menţinerea integrităţii ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI 0162
Lunca Siretului Inferior.
Evoluţia siturilor Natura 2000 va fi către menţinerea structurii actuale în cazul
decolmatării albiei pentru a reduce eroziunea malurilor opuse plajelor de balast. În condiţiile
menţinerii în albie a depozitelor de balast malurile se pot surpa afectând atât terenuri agricole
din zonă cât şi habitate naturale sau specii de faună.
Evoluţia acestor maluri poate urma două direcţii:
spre prăbuşire în cazul menţinerii eroziunii determinând afectarea terenurilor agricole,
a păşunilor şi habitatelor naturale;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
105
spre menţinere – dacă se atrage cursul râului Siret către malul opus (pe centrul albiei
minore) prin excavarea depozitelor de balast acumulate sub formă de plaje;
Prin excavarea a 230.000 mc propuşi prin avizul de Gospodărire a Apelor, Permis de
exploatare emis de A.N.R.M. Bucureşti şi Autorizaţie de Gospodărire a apelor, se
îmbunătăţeşte regimul de scurgere, aducând un echilibru hidrodinamic a albiei minore,
scoţând de sub eroziune malul drept şi menţinând habitatul propice dezvoltării ihtiofaunei.
Modificarea debitului si nivelul apei nu este influentat de lucrarile propuse de .S.C
SORAGMIN S.R.L. intrucat însăși natura lucrarilor nu are ca scop si nici tehnologia folosita
nu perimitea aceasta.
În condiţiile reluării activităţii de exploatare după posibile viituri, se vor respecta cu
stricteţe limtele perimetrului menţinându-se în continuare pilierul de siguranţă atât în amonte
cât şi în aval (exploatarea agregatelor minerale făcându-se din aval spre amonte).
Conservarea habitatelor şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior şi a speciilor care
constituie obiectivele de conservare ale ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior este
condiţionată de următoarele aspecte:
respectarea condiţiilor din avizele de mediu de către toţi operatorii economici care
desfăşoară activităţi în sit;
întreţinerea căilor de acces pentru a reduce cantitatea de particule de praf antrenate în
atmosferă şi noxele eliminate de motoarele autovehiculelor care le tranzitează;
limitarea păşunatului în zonă deoarece reduce diversitatea covorului vegetal şi
implicit şi a faunei;
implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor însuşit de toţi locuitorii din
localităţile învecinate sitului şi de operatorii economici pentru a evita depozitarea
necorespunzătoare a deşeurilor menajere, a gunoiului de grajd sau refuzului de ciur pe
suprafeţe din interiorul ariei protejate;
eliminarea activităţilor de exploatare ilegală a pietrişului de la nivelul albiei;
exercitarea unui control mai stric pentru turiştii de week-end şi pescarii sportivi;
evitarea creării de noi depozite de balast sau de refuz de ciur pe suprafeţele situate la
nivelul albiei majore;
În concluzie, implementarea proiectului “ Lucrări de exploatarea agregatelor
minerale din Perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării,
reprofilării și recalibrării traseului albiei, în comuna Movileni, judeţul Galaţi” având ca
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
106
beneficiar S.C. SORAGMIN S.R.L., nu afectează integritatea ROSPA 0071 Lunca Siretului
Inferior şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior deoarece:
nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară;
nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară;
nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea sitului de interes
comunitar;
nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de
conservare a sitului de interes comunitar;
nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună, care
definesc structura şi/sau funcţia sitului de interes comunitar;
pe suprafaţa sitului vor fi modificări ale biotopilor dar cu impact pozitiv asupra
menţinerii morfologiei actuale a reliefului albiei râului Siret la nivelul sitului.
XIII. 17 Alte informaţii relevante privind conservarea ariilor naturale protejate
de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariilor
naturale protejate de interes comunitar
Directiva Habitate a fost creată pentru a conserva atât speciile de plante şi animale
sălbatice, cât şi habitatele naturale din Uniunea Europeană, prin înfiinţarea Ariilor Speciale de
Conservare. Toate acţiunile bazate pe această directivă sunt axate pe menţinerea unui statut de
conservare favorabil sau pe reabilitarea speciilor şi habitatelor propuse. Măsurile de
conservare ar trebui să aibă în vedere şi aspectele economice şi sociale la nivel regional şi
local.
Directiva Păsări se referă la conservarea speciilor de păsări care formează populaţii în
diferite habitate în care se regăsesc ca părţi ale unor lanţuri trofice stabile. Principalele
obiective ale acestei directive sunt protecţia, managementul şi controlul acestor specii şi
stabilirea regulilor pentru conservarea lor. Această directivă se va aplica în cazul păsărilor,
ouălelor lor, cuiburilor şi habitatelor lor.
Speciile şi habitatele din ariile protejate - ROSCI0162 şi ROSPA 0071 Lunca Siretului
Inferior au în componenţă populaţii structurate cu funcţii ecologice stabile şi care pot susţine
lanţuri trofice complexe.
Suprafaţa de 114.032 m2 a amplasamentului nu este parte componentă a vreunui
habitat, având ca tip de vegetaţie principal cu character spontan Salix fragilis. De asemenea
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
107
amplasamentul şi vecinătăţile sunt străbătute de drumuri şi poteci pe ambele maluri ale
râului, prin care locuitorii ajung la drumurile situate de-a lungul malurilor raului Siret.
Vulnerabilitatea sitului ROSCI 0162 pentru conservarea biodiversităţii este consecinţa
extinderii activităţilor antropice care nu sunt autorizate din punct devedere al legislatiei de
mediu.
Pentru ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior alte ameninţări sunt:
utilizarea pesticidelor, depozitarea deşeurilor menajere, colecţionarea unor exemplare
aparţinând speciilor de vertebrate, drumeţii.
Amplasamentul de 114.032 m2 nu se constituie ca parte componentă a unui habitat
prioritar, fiind un teren fără vegetaţie pe aproape 95 % din suprafaţă.
Amplasamentul solicitat nu produce fragmentarea unui habitat prioritar, deoarece este
o plaja de nisi pietriș care nu caracterizează vegetaţia şi fauna celor două situri: ROSCI 0162
şi ROSPA 0071.
Amenajarea perimetrului nu va determina pierderea biodiversităţii din cele două situri
pentru că în zonă sunt şi alte astfel de activităţi, iar funcţionarea acestui obiectiv se va realiza
strict în limitele perimetrului care nu conţine exemplare importante pentru speciile floristice şi
faunistice protejate.
Speciile floristice şi faunistice prezente în cele două situri au o valoare conservativa
mare, populaţiile speciilor protejate sunt mari şi stabile, redundantă fiind cea care asigură
menţinerea acestora şi utilizarea eficientă a condiţiilor de mediu.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
108
CAPITOLUL XIV
IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI
Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea
proiectului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direcţie (pozitiv sau
negativ) va influenţa calitatea factorilor de mediu implementarea proiectului. Se foloseşte
o scală cu 5 niveluri:
peste + 3 = impact pozitiv semnificativ
+ 1 - + 3 = impact pozitiv
= nici un impact (neutru)
- 1 - 3 = impact negativ nesemnificativ
sub - 3 = impact negativ semnificativ
În cele ce urmează vor fi analizate următoarele tipuri de impact:
direct;
indirect;
pe termen scurt;
pe termen lung;
rezidual;
cumulativ.
De semeni pe lângă evaluarea impactului general asupra florei şi faunei vom prezenta
şi o evaluare a tipurilor de impact asupra speciilor citate în formularul standard Natura 2000.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
109
Evaluarea semnificaţiei impactului direct
Nr.
crt.
Indicatori cheie pentru
evaluarea semnificaţiei
impactului
Cuanti-
ficare
Nivel
impact
Justificarea nivelului de impact acordat
1 Procentul din suprafaţa
habitatului de importanţă
comunitară care va fi pierdut
0% 0 Implementarea proiectului nu va afecta habitatele
de importanţă comunitară de la nivelul ROSCI
0162 Lunca Siretului Inferior.
2
Procentul care va fi pierdut din
suprafeţele habitatelor folosite
pentru necesităţile de hrană,
odihnă şi reproducere ale
speciilor de interes comunitar
0,045%
-0,5
Suprafata din albia minora care in momentul de
fata este ocupata de coperta continua de balast
poate fi utilizata ocazional de Chlidonias
hybridus si Sterna hirundo va fi utilizata in
continuare si dupa finalizarea lucrarilor.
3 Fragmentarea habitatelor de
interes comunitar
0%
0
Extragerea agregatelor minerale din perimetrul
Movileni 1 nu va determina fragmentarea
habitatelor de importanţă comunitară din zonă.
4 Durata sau persistenţa
fragmentării habitatelor de
interes comunitar
0
0
Nu este cazul – implementarea proiectului propus
nu va determina fragmentarea habitatelor de
interes comunitar.
5 Durata sau persistenţa
perturbării speciilor de interes
comunitar
2-3 ani
-1
Implementarea proiectului va avea un efect
temporar nesemnificativ asupra speciilor de
importanță comunitară, exercitat prin prezenta
oamenilor si a utilajelor pe amplasament si drum
de acces.
6 Amplasamentul proiectului
(distanţa faţă de ANPIC)
- -1 Suprafața perimetrului Movileni 1 este cuprinsă
în ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior și
ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.
7 Schimbări în densitatea
populaţiilor
1%
-0,5 Prin implementarea proiectului pot surveni
schimbări nesemnificative ale densității
populațiilor speciilor de interes comunitar la
nivelul local prin relocarea speciilor Chlidonias
hybridus și Sterna hirundo
8
Reducerea numărului
exemplarelor speciilor de interes
comunitar
0%
0
Implementarea proiectului nu va avea ca rezultata
reducerea numărului de exemplare al speciilor de
interes comunitar.
9
Perioada de timp necesară
pentru refacerea populaţiilor
speciilor afectate de
implementarea proiectului
-
0
Nu este cazul, zona este antropizată.
10 Perioada de timp necesară
pentru refacerea habitatelor
afectate de implementarea
proiectelor
0
0
Amplasamentul proiectului propus nu afectează
habitate de interes comunitar astfel încât nu este
necesară estimarea unei perioade pentru refacerea
acestora.
11
Modificări ale dinamicii
relațiilor care definesc structura
și/sau funcția ANPIC
0 ha
0
Implementarea proiectului nu presupune
modificări legate de climă, vânturi, vegetaţie şi
floră, faună şi seismicitate, relief, la nivelul
siturilor Natura 2000 din zonă.
12 Modificarea altor factori care
determină menţinerea stării
favorabile de conservare a
ANPIC
0%
0
Nu este cazul.
TOTAL -3 IMPACT NEGATIV NESEMNIFICATIV
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
110
Evaluarea semnificaţiei impactului indirect Nr.
crt.
Indicatori cheie pentru
evaluarea semnificaţiei
impactului
Cuanti-
ficare
Nivel
impact
Justificarea nivelului de impact acordat
1
Procentul din suprafaţa
habitatului de importanţă
comunitară care va fi
pierdut
0% 0 Implementarea proiectului nu va avea impact
indirect asupra habitatelor importanţă
comunitară din ROSCI 0162 Lunca Siretului
Inferior și ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.
2
Procentul care va fi pierdut
din suprafeţele habitatelor
folosite pentru necesităţile
de hrană, odihnă şi
reproducere ale speciilor de
interes comunitar
0,045%
-0,5
Implementarea planului propus va avea un
impact indirect asupra habitatelor utilizate
pentru necesităţile de odihnă de către speciile
ihtiofaunei care pot folosi plajele de balast si
nisip.
3 Fragmentarea habitatelor
de interes comunitar
0%
0
Nu este cazul – habitatele de interes comunitar
nu vor fi fragmentate de implementarea
proiectului.
4 Durata sau persistenţa
perturbării speciilor de
interes comunitar
2-3 ani
-0,5
Perturbările determinate de prezența utilajelor
și a muncitorilor pe suprafața amplasamentului
vor persista până la sfârșitul perioadei de
exploatare. Deranjul va fi minim deoarece se va
produce într-o arie supusă presiuni antropice și
într-un spațiu deschis, 6 – 8 ore pe zi, cca. 8
luni/an.
5
Amplasamentul proiectului
(distanţa faţă de ANPIC)
0 -1 Suprafața perimetrului Movileni 1 este cuprinsă în
ROSCI 0162 și ROSPA 0071 Lunca Siretului
Inferior.
6 Schimbări în densitatea
populaţiilor
necuntificabil 0 Proiectul va produce, în mod indirect, prin
prezența utilajelor pe suprafețele ale ariilor
naturale protejate deranj care se manifestă, în
special pentru speciilor de păsări și mamifere prin
modificări ale distribuției în zonă.
7
Reducerea numărului
exemplarelor speciilor de
interes comunitar
0,5%
-0,5
Prezența utilajelor în zonă și traficul determinat
de lucrările efectuate pot genera accidente care să
aibă ca efect uciderea sau rănirea unui număr mic
de exemplare din speciile de interes comunitar.
8
Perioada de timp necesară
pentru refacerea
populaţiilor speciilor
afectate de implementarea
proiectului
60 zile
-0,5
După finalizarea lucrărilor suprafața va fi
utilizată de speciile din zonă, in contextul
prezentei in zona in continuare a plajelor de
balast invecinate si a laculului de acumulare din
spatele barajului Movileni.
9 Perioada de timp necesară
pentru refacerea
habitatelor afectate de
implementarea proiectelor
0
0
Implementarea proiectului nu va afecta
habitate de interes comunitar din ROSCI
0162 Lunca Siretului Inferior.
10
Modificări ale dinamici
relațiilor care definesc
structura și/sau funcția
ANPIC
0
0
Implementarea proiectului nu presupune
modificări indirecte legate de climă, vânturi,
vegetaţie, seismicitate, relief, la nivelul
siturilor Natura 2000 din zonă.
11 Modificarea altor factori
care determină menţinerea
stării favorabile de
conservare a ANPIC
0%
0
Nu există impact indirect.
TOTAL -3 IMPACT NEGATIV NESEMNIFICATIV
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
111
Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen scurt Impactul pe termen scurt coincide cu impactul direct produs de proiect în perioada
implementării proiectului „Lucrări de exploatarea agregatelor minerale din Perimetrul Movileni
1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, în
comuna Movileni, judeţul Galaţi”.
Nr.
crt.
Indicatori cheie pentru evaluarea
semnificaţiei impactului
Cuanti-
ficare
Nivel
impact
Justificarea nivelului de impact acordat
1
Procentul din suprafaţa
habitatului de importanţă
comunitară care va fi pierdut
0% 0 Implementarea proiectului nu va afecta habitatele
de importanţă comunitară de la nivelul ROSCI
0162 Lunca Siretului Inferior.
2
Procentul care va fi pierdut din
suprafeţele habitatelor folosite
pentru necesităţile de hrană,
odihnă şi reproducere ale
speciilor de interes comunitar
0,045%
-0,5
Suprafata din albia minora care in momentul de
fata este ocupata de coperta continua de balast
poate fi utilizata ocazional de Chlidonias
hybridus si Sterna hirundo va fi utilizata in
continuare si dupa finalizarea lucrarilor.
3
Fragmentarea habitatelor de
interes comunitar
0%
0
Decolmatarea, reprofilarea și recalibrarea
traseului albiei, nu va determina fragmentarea
habitatelor de importanţă comunitară din zonă.
4 Durata sau persistenţa
fragmentării habitatelor de
interes comunitar
0
0
Nu este cazul – implementarea proiectului
propus nu va determina fragmentarea
habitatelor de interes comunitar.
5 Durata sau persistenţa
perturbării speciilor de interes
comunitar
2-3 ani
-1
Implementarea proiectului va avea un efect
temporar nesemnificativ asupra speciilor de
importanță comunitară, exercitat prin prezenta
oamenilor si a utilajelor pe amplasament si drum
de acces.
6
Amplasamentul proiectului
(distanţa faţă de ANPIC)
-
-1
Suprafața perimetrului Movileni 1 este cuprinsă
în ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior și
ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.
7 Schimbări în densitatea
populaţiilor
1%
-0,5
Prin implementarea proiectului pot surveni
schimbări nesemnificative ale densității
populațiilor speciilor de interes comunitar la
nivelul local prin relocarea naturala a speciilor
Chlidonias hybridus și Sterna hirundo
8
Reducerea numărului
exemplarelor speciilor de interes
comunitar
0%
0
Implementarea proiectului nu va avea ca rezultata
reducerea numărului de exemplare al speciilor de
interes comunitar.
9
Perioada de timp necesară
pentru refacerea populaţiilor
speciilor afectate de
implementarea proiectului
-
0
Nu este cazul, zona este antropizată.
10 Perioada de timp necesară
pentru refacerea habitatelor
afectate de implementarea
proiectelor
0
0
Amplasamentul proiectului propus nu afectează
habitate de interes comunitar astfel încât nu este
necesară estimarea unei perioade pentru refacerea
acestora.
11
Modificări ale dinamici relațiilor
care definesc structura și/sau
funcția ANPIC
0 ha
0
Implementarea proiectului nu presupune
modificări legate de climă, vânturi, vegetaţie şi
floră, faună şi seismicitate, relief, la nivelul
sitului Natura 2000 din zonă.
12 Modificarea altor factori care
determină menţinerea stării
favorabile de conservare a
ANPIC
0%
+1
Prin derularea lucrărilor ce vizează decolmatarea,
reprofilarea și recalibrarea traseului albiei se va
stabiliza malul drept suspus eroziunii de către
apele râului Siret, fapt ceea ce va duce la
menținerea și stabilizarea habitatelor de pe malul
drept .
TOTAL -2 IMPACT NEGATIV NESEMNIFICATIV
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
112
Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen lung Nr.
crt.
Indicatori cheie pentru evaluarea
semnificaţiei impactului
Cuanti-
ficare
Nivel
impact
Justificarea nivelului de impact acordat
1
Procentul din suprafaţa
habitatului de importanţă
comunitară care va fi pierdut
0% 0 Nu este cazul.
2
Procentul care va fi pierdut din
suprafeţele habitatelor folosite
pentru necesităţile de hrană,
odihnă şi reproducere ale
speciilor de interes comunitar
0,038%
-1
Suprafata din albia minora care in momentul de
fata este ocupata de coperta continua de balast
poate fi utilizata ocazional de Chlidonias
hybridus si Sterna hirundo va fi utilizata in
continuare pe termen lung dupa finalizarea
lucrarilor.
3 Fragmentarea habitatelor de
interes comunitar
0%
0
Nu este cazul.
4
Durata sau persistenţa
fragmentării habitatelor de
interes comunitar
0
0
Nu este cazul – implementarea proiectului
propus nu va determina fragmentarea
habitatelor de interes comunitar astfel încât nu
este necesară estimarea duratei sau persistenţei.
5 Durata sau persistenţa
perturbării speciilor de interes
comunitar
0
0
După finalizarea proiectului, pe termen lung,
nu va exista nici un impact asupra speciilor de
importanţă comunitară din ROSCI 0162 Lunca
Siretului Inferior și ROSPA 0071 Lunca Siretului
Inferior.
6 Amplasamentul proiectului
(distanţa faţă de ANPIC)
- -1 Suprafața perimetrului Movileni 1 este cuprinsă
în ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior și
ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.
7 Schimbări în densitatea
populaţiilor
0 %
-0,5
Lucrările propuse în cadrul proiectului nu vor
determina, pe termen lung, modificări ale
densităţii populaţiilor speciilor de interes
comunitar.
8
Reducerea numărului
exemplarelor speciilor de interes
comunitar
0%
0
Lucrările propuse în cadrul proiectului nu vor
determina, pe termen lung, reducerea
numărului speciilor de interes comunitar.
9
Perioada de timp necesară
pentru refacerea populaţiilor
speciilor afectate de
implementarea proiectului
-
0
Nu este cazul evaluării pe termen lung (peste 5
ani)
10
Perioada de timp necesară
pentru refacerea habitatelor
afectate de implementarea
proiectelor
0
0
Nu este cazul.
11
Modificări ale dinamici relațiilor
care definesc structura și/sau
funcția ANPIC
0
-0,5
Implementarea proiectului nu presupune
modificări legate de climă, vânturi, vegetaţie şi
floră, faună şi seismicitate, relief, la nivelul care
să afecteze pe termen lung relaţiile care definesc
structura şi funcţia ANPIC. Din punct de vedere
geologic pe termen lung implementarea
proiectului va avea un efect negativ
nesemnificativ, prin folosirea agregatelor
minerale depuse in albie
12 Modificarea altor factori care
determină menţinerea stării
favorabile de conservare a
ANPIC
0%
+1
Prin derularea lucrarilor de exploatare a
agregatelor minerale în vederea decolmatării,
reprofilării și recalibrării traseului albiei se va
stabiliza malul drept împotriva surpării și
antrenării acestuia (cu tot cu pădure) de către
apele râului, cu repercursiuni pozitive asupra
menținerii habitatelor de pe mal .
TOTAL -2 IMPACT NEGATIV NESEMNIFICATIV
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
113
Evaluarea semnificaţiei impactului rezidual
Nr.
crt.
Indicatori cheie pentru
evaluarea semnificaţiei
impactului
Cuanti-
ficare
Nivel
impact
Justificarea nivelului de impact acordat
1 Procentul din suprafaţa
habitatului de importanţă
comunitară care va fi pierdut
0% 0 Habitatele de interes comunitar de la nivelul
ariilor naturale protejate nu vor fi afectate de
implementarea proiectului, activitatile
desfasurandu-se pe trasee bine delimitate si
planificate.
2 Procentul care va fi pierdut din
suprafeţele habitatelor folosite
pentru necesităţile de hrană,
odihnă şi reproducere ale
speciilor de interes comunitar
0,069%
-1
Iimpactul rezidual este exprimat in procent
0,069% de habitate folosite de speciile de
importanţă comunitară (ihtiofauna) afectat
prin implementarea proiectului.
3 Fragmentarea habitatelor de
interes comunitar
0%
0
Implementarea proiectului nu produce
fragmentarea habitatelor de importanţă
comunitară deoarece se incadreaza in limite
ale perimetrului bine delimitat si utilizeaza
drumuri preexistente.
4 Durata sau persistenţa
fragmentării habitatelor de
interes comunitar
0
0
Nu este cazul – implementarea proiectului
propus nu va determina fragmentarea
habitatelor de interes comunitar.
5 Durata sau persistenţa
perturbării speciilor de interes
comunitar
2-3 ani
-1
Prin implementarea măsurilor de reducere a
impactului propuse prin prezentul studiu
scade impactul asupra speciilor de interes
comunitar.
6 Amplasamentul proiectului
(distanţa faţă de ANPIC)
- -1 Suprafața perimetrului Movileni 1 este
cuprinsă în ROSCI 0162 Lunca Siretului
Inferior și ROSPA 0071 Lunca Siretului
Inferior.
7 Schimbări în densitatea
populaţiilor
necuntificabil 0 Proiectul va produce, în mod indirect, prin
prezența utilajelor pe suprafețele sitului
modificări ale distribuției populațiilor
speciilor.
8 Reducerea numărului
exemplarelor speciilor de
interes comunitar
necuntificabil
-0,5
Uciderea accidentală a unui nr. mic de
exemplare.
9
Perioada de timp necesară
pentru refacerea populaţiilor
speciilor afectate de
implementarea proiectului
-
0
Numărul exemplarelor speciilor de interes
comunitar nu se va reduce astfel încât nu este
necesară estimarea unei perioade de timp
pentru refacerea populaţiilor.
10
Perioada de timp necesară
pentru refacerea habitatelor
afectate de implementarea
proiectelor
90 zile
-0,5
După finalizarea lucrărilor suprafața va fi
ocupată de specii caracteristice zonei.
11
Modificări ale dinamici
relațiilor care definesc
structura și/sau funcția ANPIC
0
0
Nu există impact rezidual asupra factorilor
care definesc structura şi funcţia ANPIC.
12 Modificarea altor factori
(resurse naturale) care
determină menţinerea stării
favorabile de conservare a
ANPIC
0%
+1
Desfasurarea lucrarilor de exploatare a
agregatelor minerale în vederea decolmatării,
reprofilării și recalibrării traseului albiei, va
stabiliza malurile împotriva eroziuni râului,
cu efecte pozitive asupra menținerii
habitatelor forestiere de pe maluri.
TOTAL -3 IMPACT NESEMNIFICATIV
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
114
Evaluarea semnificaţiei impactului cumulativ Nr.
crt.
Indicatori cheie pentru
evaluarea semnificaţiei
impactului
Cuanti-
ficare
Nivel
impact
Justificarea nivelului de impact
acordat
1
Procentul din suprafaţa
habitatului de importanţă
comunitară care va fi pierdut
0% 0 Habitatele de interes comunitar de la nivelul
ariilor naturale protejate nu vor fi afectate de
implementarea proiectului, activitatile
celorlalte activitati desfasurandu-se de
asemenea pe trasee bine delimitate si
planificate.
2
Procentul care va fi pierdut din
suprafeţele habitatelor folosite
pentru necesităţile de hrană,
odihnă şi reproducere ale
speciilor de interes comunitar
0,069%
-0,5
Din totalul suprafetei siturilor 0.069 % apartin
clasei Plaje de nisip, este ocupat de cele 5
perimetre din zona.
3
Fragmentarea habitatelor de
interes comunitar
0%
0
Implementarea proiectelor nu produce
fragmentarea habitatelor de importanţă
comunitară, atat timp cat se vor folosi
drumurile deja existente pentru care s-a
obtinut aviz de utilizare
4
Durata sau persistenţa
fragmentării habitatelor de
interes comunitar
0
0
Nu este cazul – implementarea proiectului
propus nu va determina fragmentarea
habitatelor de interes comunitar.
5
Durata sau persistenţa
perturbării speciilor de interes
comunitar
2-3 ani
-1
Prin implementarea măsurilor de reducere a
impactului propuse prin prezentul studiu
scade impactul asupra speciilor de interes
comunitar.
6
Amplasamentul proiectului
(distanţa faţă de aria naurala
protejata de interes comunitar)
- -1 Suprafața perimetrului Movileni 1 este
cuprinsă în ROSCI 0162 Lunca Siretului
Inferior și ROSPA 0071 Lunca Siretului
Inferior.
7
Schimbări în densitatea
populaţiilor
necuntificabil -0,5 Proiectul va produce, în mod indirect, prin
prezența utilajelor pe suprafețele sitului
modificări ale distribuției anumitor populații.
8
Reducerea numărului
exemplarelor speciilor de
interes comunitar
necuntificabil
-1
Uciderea accidentală a unui nr. mic de
exemplare de specii.
9
Perioada de timp necesară
pentru refacerea populaţiilor
speciilor afectate de
implementarea proiectului
0
=
Lucrările propuse nu vor determina, pe
termen lung, reducerea numărului speciilor de
interes comunitar.
10
Perioada de timp necesară
pentru refacerea habitatelor
afectate de implementarea
proiectelor
90 zile
-1
După finalizarea lucrărilor suprafețele vor fi
redate functiilor specifice fiecareia si ocupate
de specii caracteristice zonei.
11
Modificări ale dinamici
relațiilor care definesc
structura și/sau funcția ANPIC
0
0
Nu există impact cumulativ asupra factorilor
care definesc structura şi funcţia ANPIC.
12 Modificarea altor factori care
determină menţinerea stării
favorabile de conservare a
ANPIC
0%
+2
Lucrarile de exploatare a agregatelor minerale
în vederea decolmatării, reprofilării și
recalibrării traseului albiei, cumulativ, vor
stabiliza malurile împotriva eroziunii de către
apele râului, cu repercursiuni pozitive asupra
menținerii habitatelor forestiere din situri si
totodata vor induce echilibru hidrodinamic a
albiei minore in zona.
TOTAL -3 IMPACT NEGATIV NESEMNIFICATIV
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
115
Din analiza impactului direct, indirect, pe termen lung şi scurt, a impactului rezidual şi
cumulativ rezultă că implementarea proiectului are un impact negativ nesemnificativ.
Impactul pe care îl preconizăm ca efect asupra speciilor faunistice de pe amplasament
şi din zona adiacentă este impact nesemnificativ. Impactul asupra populaţiilor aparţinând
vegetaţiei este considerat nesemnificativ ca urmare a valorii conservative reduse şi ca urmare
a lipsei unui habitat prioritar protejat pe amplasament.
Din punct de vedere al impactului cumulativ identificarea si evaluarea acestuia a avut
in vedere aspectul ca de-a lungul timpului in locurile unde prezenta si activitatea omului s-a
desfasurat cu precadere de peste 30 de ani (diverse activitati – exploatari agregate minerale,
pasunat, construirea si prezenta barajelor) ornitofauna si celealate componente din fauna a
manifestat un comportament de evitare si retragere treptata ca o reactie la interferenta
activitatilor antropice cu mediul natural al acestora.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei,
comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
116
Evaluarea potenţialelor efecte ale implementării proiectului asupra speciilor citate în formularul NATURA 2000 pentru ROSPA
0071 Lunca Siretului Inferior
Habitat/specie Tipul impactului Mărimea
impactului Durata impactului Reversibilitatea Observaţii
Alcedo
atthis
0 - - -
Specia preferă ţărmurile cu vegetaţie
bogată, foloseşte pentru hrănire
ţărmurile deschise în timpul iernii –
perioadă în care balastiera nu
funcţionează Ardea purpurea
0 - - -
Stârcul roşu preferă zonele cu stuf şi
vegetaţie abundentă în apropierea. La
deplasările în teren nu au fost
observate exemplare în vecinătatea
perimetrului. Ardeola ralloides
0 - - -
Specia nu a fost identificată la
deplasările în teren. Preferă zonele cu
stuf. Aythya nyroca
0 - - -
Specia preferă bălţile înconjurate de
vegetaţie palustră, şi zonele situate în
coada lacurilor de acumulare. Chlidonias hybridus
impact negativ nesemnificativ perioada de funcţionare a
utilajelor pe amplasament Reversibil
Specia utilizează o multitudine de
habitate printre care şi habitatele
ripariene situate de-a lungul Siretului.
Chlidonias niger 0 - - - Specie prezentă în zone mlăștinoase. Ciconia ciconia
0 - - -
Activităţile propuse prin proiect nu
reduc habitatele utilizate de această
specie. Circus aeruginosus
0 - - -
Specia este oaspete de vară, prădătoare,
acoperă areale întinse pentru a-şi asigura
hrana. Specia nu a fost identificată la
deplasările în teren. Cygnus cygnus
0 - - -
Specia este oaspete de iarnă perioadă în
care exploatarea de balast şi staţia de
sortare nu funcţionează.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei,
comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
117
Habitat/specie Tipul impactului Mărimea
impactului Durata impactului Reversibilitatea Observaţii
Egretta alba 0 - - -
Specia nu a fost identificată în zona de
implementare a proiectului. Egretta garzetta
0 - - -
Specia a fost observată în zone adiacente
drumului de exploatarea în apropierea
bălţilor formate în vechi excavaţii şi în
amonte de perimetrul în zone cu
vegetaţie arborescentă la nivelul
malului. Gelochelidon nilotica 0 - - - - Glareola pratincola
0 - - - Specia utilizează ocazional plajele de
prundiş, dar nu a fost observată în zonă. Ixobrychus minutus
0 - - -
Activităţile rezultate din implementarea
proiectului nu afectează habitatele
utilizate de această specii la nivelul
ROSPA 0071. Lanius collurio impact negativ nesemnificativ funcţionarea utilajelor reversibil Speciile au fost identificate în zonele din
vecinătatea perimetrului de exploatare.
Impactul potenţial generat de
implementarea proiectului asupra
acestor specii este determinat de
zgomotul produs de utilajele. Am
considerat impactul potenţial ca fiind
negativ nesemnificativ deoarece taxonii
sunt prezenţi în habitatele din zonă în
pofida antropizării accentuate şi
circulaţiei intense pe drumurile de la
nivelul malului stâng al râului Siret în
zona studiată.
Lanius minor
impact negativ nesemnificativ funcţionarea utilajelor reversibil
Larus minutus 0 - - -
Specia utilizează ocazional plajele de
prundiş, dar nu a fost observată în zonă. Nycticorax nycticorax
0 - - -
Activităţile rezultate din implementarea
proiectului nu afectează habitatele
utilizate de această specii la nivelul
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei,
comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
118
Habitat/specie Tipul impactului Mărimea
impactului Durata impactului Reversibilitatea Observaţii
ROSPA 0071. Pelecanus
onocrotalus 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă.
Platalea leucorodia 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă. Recurvirostra
avosetta 0 - - -
Deşi specia este citată în formularul
standard Natura 2000 studiile efectuate
în zonă nu indică prezenţa sa la in zona. Sterna hirundo
impact negativ nesemnificativ exploatarea de balast reversibil Specia utilizează ocazional plajele de
prundiş.
Deoarece suprafaţa perimetrului de exploatare este utilizată ocazional de o serie de specii de păsări de importanţă comunitară:
Chlidonias hybridus, Lanius sp. şi Sterna hirundo am considerat impactul ca fiind negativ nesemnificativ deoarece habitatele
ripariene sunt larg răspândite la nivelul ROSPA 0071 iar păsările sunt specii mobile.
Având în vedere că diversitatea avifaunei, pe baza căreia a fost declarat situl, a evoluat în condiţiile existenţei exploatărilor de
balast şi a staţiilor de sortare la nivelul luncii râului Siret consider că implementarea proiectului nu va afecta în mod semnificativ
patrimoniul natural din sit. Sigurul habitat care va suferi reduceri ale suprafeţei este cel reprezentat de acumulările de balast –
suprafaţă folosită de un număr redus de specii, transportul se va realiza pe drumuri existente utilizate în acelaşi scop de societăţile din
zonă deja avizate din punct de vedere al protecţiei mediului. Principalul factor perturbator pentru populaţiile de păsări din zonă este
zgomotul şi prezenţa oamenilor. Impactul poate fi redus prin respectarea drumurilor de exploatarea şi interzicerea personalului care
deserveşte perimetrul de exploatare şi utilajele de transport de a intra în pauze în zonele ocupate de habitate seminaturale din zonă.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei,
comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
119
Evaluarea potenţialelor efecte ale implementării proiectului asupra speciilor citate în formularul NATURA 2000 pentru ROSCI
0162 Lunca Siretului Inferior
Habitat/specie Tipul
impactului
Mărimea
impactului
Durata
impactului Reversibilitatea Observaţii
Cursuri de apă din zonele de
câmpie, până la cele montane, cu
vegetaţie din Ranunculion fluitantis
şi Callitricho-Batrachion
0 0 0 0
Habitatele de interes comunitar care
constituie obiective de protecție ale
ROSCI 0162 nu vor fi influențate de
implementarea proiectului deoarece
activitatea se va desfasura in perimetru
bine delimitat pe suprafata caruia nu se
regasesc habitatele protejate, iar pentru
transport se vor folosi drumuri deja
existente.
Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0 0 0 0
Păduri ripariene mixte cu Quercus
robur, Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus
0 0 0 0
Râuri cu maluri nămoloase cu
vegetaţie de Chenopodion rubri şi
Bidention
0 0 0 0
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi
Populus alba 0 0 0 0
Vegetaţie de silvostepă
eurosiberiană cu Quercus spp. 0 0 0 0
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa
şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
Alnion incanae, Salicion albae)
0 0 0 0
Lutra lutra 0 0 0 0
Specia nu a fost identificată în zona de
implementare a proiectului
Spermophilus citellus 0 0 0 0 Specia preferă alte habitate
Emys orbicularis 0 0 0 0
Specia nu a fost identificată în zona de
implementare a proiectului
Triturus cristatus
0 0 0 0
specia preferă habitate umede, preferă
apele stagnante mari, cu vegetaţie
bogată.
Bombina bombina
0 0 0 0
exploatare nu afectează ochiurile de
apă, bălţile care reprezintă habitatul
acestor specii.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei,
comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
120
Habitat/specie Tipul
impactului
Mărimea
impactului
Durata
impactului Reversibilitatea Observaţii
Aspius aspius 0 0 0 0 În eventualitatea în care în
intervalul 1 aprilie – 30 iunie au loc creşteri
ale nivelului debitului râului Siret (de nivel
mediu), S.C. SORAGMIN S.R.L. va
retrage utilajele de pe amplasament, dând
posibilitatea autonivelării albiei minore
raportat la diferența dintre zona inferioară
și cea superioară a talvegului râului care va
fi optimă, pentru ca apa să poată integra
biotopul într-un singur sistem atât din
perimetrul Movileni 1 căt si din cele
limitrofe, nepunând în pericol icrele depuse
în zona malului drept.
Cobitis taenia 0 0 0 0
Gobio kessleri 0 0 0 0
Gobio albipinnatus 0 0 0 0
Gymnocephalus schraetzer 0 0 0 0
Misgurnus fossilis 0 0 0 0
Pelecus cultratus 0 0 0 0
Rhodeus sericeus amarus 0 0 0 0
Sabanejewia aurata 0 0 0 0
Zingel streber 0 0 0 0
Zingel zingel
0 0 0 0
Lucanus cervus 0 0 0 0
Specia nu va fi influențată de
implementarea proiectului
Vertigo angustior 0 0 0 0
Specia nu va fi influențată de
implementarea proiectului
Cadrul general de evaluare a potenţialelor efecte ale implementării a proiectului asupra speciilor de pești protejați în ROSCI
0162 ține cont de prezența și influența construcțiilor hidrotehnice (Barajele Movileni, Călimănești, Berești), ce au ca efect antropic
major (din momentul punerii lor în funcțiune și până în momentul dezafectării), ducerea și menținerea instabilității ecosistemului
acvatic, prin deversările ce le fac, fapt ceea ce supune unui impact negativ continuu pontele și habitatul speciilor mai sus menționate.
Afirmația de mai sus este susținută de fluctuația debitului râului, ce este influențată în proporție de 80%, de deversările din
baraje, aspect ce evidentiază antrenarea depunerilor de icre odată cu viitura sau rămânerea acestora pe uscat cu consecințe negative
evidente. Implementarea proiectului propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. nu va avea impact asupra habitatelor și speciilor care
constituie obiectivele de protecție ale ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
121
CAPITOLUL XV
EVALUAREA SEMNIFICAŢIEI IMPACTULUI
Conform Ordinului 19/2010 interpretarea corectă a semnificaţiei impactului reprezintă
cea mai importantă parte a întregului proces, putând fi considerată crucială pentru întreaga
evaluare. Semnificaţia impactului trebuie evaluată la nivelul fiecărei arii naturale protejate de
interes comunitar, luându-se în considerare statutul de conservare al speciilor şi habitatelor la
nivelul regiunii biogeografice.
La nivelul regiunii biogeografice în care se încadrează amplasamentul Movileni 1
Bioregiunea Stepica în cadrul ROSPA 0071 si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior
speciile de interes comunitar se află într-o stare de conservare bună.
Amplasare perimetrul Movileni 1 in Bioregiunea Stepica si raportat la celealte bioregiuni invecinate
Limita de bioregiune
Perimetrul de exploatare este amplasat în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică –
Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284 din 31.10.2007 modificată prin H.G.
Perimetru Movileni 1
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
122
971/2011. Regiunea a fost declarată inițial arie de protecţie specială avifaunistică ca urmare a
identificării unui număr de 21 specii de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului
European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa sitului este de 36.492 ha. Prin H.G.
971/2011 a mai fot introdusă o specie printre obiectivele de conservare ale ariei naturale:
Chlidonias niger (Chirighița neagră)
Clasele de habitate existente la nivelului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior,
identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:
plaje de nisip (2 %);
râuri, lacuri (17 %);
mlaştini, tubării (4 %);
pajişti naturale, stepe (4 %);
culturi (teren arabil) ( 36 %);
păşuni (7 %);
păduri de foioase (22 %);
habitate de păduri (păduri de tranziţie) (8 %).
De asemenea perimetrul Movileni 1 este amplasat și în Situl de Importaţă Comunitară
0162 Lunca Siretului Inferior declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011. Regiunea a fost
declarată sit de importanţă comunitară ca urmare a identificării unui număr de 7 habitate de
interes comunitar şi a: 2 specii de mamifere, 1 specie de reptila, 2 specii de amfibieni, 11
specii de peşti şi a 2 specii nevertebrate menţionate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE.
Suprafaţa ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior este de 25.081 ha şi se întinde pe 4
judeţe Bacău 2 %, Vrancea 42 %, Galaţi 49 % şi Brăila 7 %.
Clasele de habitate existente la nivelului ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior,
identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:
plaje de nisip (4 %);
râuri, lacuri (25 %);
mlaştini, tubării (5 %);
pajişti naturale, stepe (5 %);
culturi (teren arabil) ( 8 %);
păşuni (8 %);
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
123
păduri de foioase (34 %);
habitate de păduri (păduri de tranziţie) (11 %).
Evaluarea semnificaţiei impactului se face pe baza următorilor indicatori-cheie
cuantificabili:
a). procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut;
b). procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de
hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;
c). fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);
d). durata sau persistenţa fragmentării;
e). durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria
naturală protejată de interes comunitar;
f). schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţa);
g). scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea
proiectului;
h). indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau
de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei
arii naturale protejate de interes comunitar.
a). Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut
Singurul habitat afectat direct de proiectul propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. este
situat pe suprafața perimetrului propus pentru exploatare (nisip și pietriș)– suprafață la
nivelul albiei minore a malului stâng al râului Siret. Zona în care va fi implementat proiectul
nu are copertă, astfel încât pe amplasament nu s-au dezvoltat asociații vegetale. Deoarece
aceste habitate nu se regăsesc în formularele standard Natura 2000, pentru desemnarea ariilor
de protecție, nu se supun obligativităţii menţinerii funcţiilor şi suprafeţei ca un criteriu al
statutului de conservare. Transportul agregatelor minerale se va face pe căi de acces existente
utilizate de către locuitorii din zonă şi turiştii care practică pescuitul sportiv sau ieşirile de
week-end.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
124
Implementarea proiectului propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. nu va determina
reducerea suprafețelor ocupate de habitatele de importanță comunitară menționate în
formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.
b). Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de
hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar
Deoarece suprafaţa perimetrului de exploatare poate fi utilizată ocazional de o serie
de specii de păsări de importanţă comunitară: Chlidonias hybridus, şi Sterna hirundo (specii
menţionate în anexa I a Directivei Păsări şi în anexa I la OUG 57/2007 aprobată prin Legea
49/2011) am considerat impactul ca fiind negativ nesemnificativ deoarece habitatele ripariene
sunt larg răspândite la nivelul ROSPA 0071 iar păsările sunt specii mobile.
Alte specii influențate de implementarea proiectului sunt speciile genului Lanius sp.
Speciile genului Lanius sunt influențate de deranjul produs de tranzitarea drumurilor cu
mijloacele de transport, dar cei doi taxoni identificați sunt întâlniți cuibărind în arbuștii și
arborii din vecinătăți, dovedind astfel o toleranță ridicată la proximitatea activităților
antropice, astfel încât considerăm impactul ca fiind negativ nesemnificativ.
Speciile de interes comunitar citate pentru ROSPA 0071 și ROSCI 0162 Lunca
Siretului Inferior nu utilizează pentru reproducere sau hrănire suprafeţele depozitelor de
balast. Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1 pentru decolmatare,
reprofilare și recalibrare traseu albie precum şi transportul agregatelor minerale nu vor afecta
habitate utilizate pentru înmulţire şi hrănire de speciile de păsări de interes comunitar care
constituie obiective de protecţie din ROPA 0071 Lunca Siretului Inferior.
Implementarea proiectului nu va determina pierderea de suprafețe utilizate pentru
necesitățile de hrană, odihnă și reproducere de către speciile menționate în formularul
standard Natura 2000 pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.
c). Fragmentarea habitatelor de interes comunitar;
Între obiectivele stabilite prin formularul standard Natura 2000 pentru Aria de
Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior nu sunt menţionate habitate de
interes comunitar. Proiectul nu va afecta habitate de interes comunitar.
În cadrul ROSCI 0162 există 7 habitate de importanță comunitară care constituie
obiectivele de conservare ale acestei arii naturale protejate. Implementarea proiectului nu va
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
125
avea ca efect fragmentarea acestor habitate întrucât pe amplasament nu există habitate
protejate prioritar, utilizandu-se pentru transport căi de acces folosite din vechi.
Deoarece activitățile propuse prin proiect nu au nici un impact asupra habitatelor de
interes comunitar nu este cazul analizei fragmentării acestora.
d). Durata sau persistenţa fragmentării
În lipsa efectului de fragmentare al habitatelor de interes comunitar nu se impune
evaluarea duratei sau persistenţei acestui fenomen.
e). Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de
aria naturală protejată de interes comunitar
Perimetrul de exploatare este amplasat în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică –
Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284/2007 modificată prin H.G. 971/2011. În
anul 2011, prin ordinul Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011 a fost instituit sitului de importanță
comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.
Durata perturbării speciilor de interes comunitar afectate de implementarea
proiectului coincide cu durata de execuție a lucrării de decolmatare, reprofilare și recalibrare
traseu albie prin exploatare de agregate minerale (2 ani), perturbarea nefiind continuă,
manifestându-se numai în perioadele de funcționare a exploatarii.
f). Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţa)
Speciile de păsări de interes comunitar menţionate în formularul standard Natura 2000
care constituie obiective de conservare ale ROSPA 0071 care pot fi influenţate de
implementarea proiectului, sunt: Chlidonias hybridus, Sterna hirundo, Lanius collurio şi
Lanius minor.
Chlidonias hybridus (80 - 100 perechi cuibăritoare şi 380 - 450 indivizi în pasaj la
nivelul ROSPA 0071) - exploatarea de balast va avea un impact negativ nesemnificativ prin
deranjul provocat de prezenţa oamenilor şi zgomotul produs de utilajele la nivelul habitatelor
ripariene situate în lunca Siretului. Specia a fost identificată în zona de implementare a
proiectului, în repaus pe plaje de balast.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
126
Lanius collurio (15 - 25 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA 0071) şi Lanius minor
(20 - 35 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA 0071) - impactul potenţial generat de
implementarea proiectului asupra acestor specii este determinat de zgomotul produs de
utilajele. Am considerat impactul potenţial ca fiind negativ nesemnificativ deoarece ambele
sunt prezente în habitatele din zonă în pofida antropizării accentuate şi circulaţiei intense pe
drumurile de la nivelul malului stâng al râului Siret în zona studiată. Speciile au fost
identificate în ecosisteme situate în vecinătatea drumurilor din terasă utilizate pentru
transportul agregatelor minerale.
Sterna hirundo (3 - 5 perechi cuibăritoare şi 30 - 50 indivizi în pasaj la nivelul ROSPA
0071)- Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe amplasamentul Movileni 1 nu va
afecta abundenţa specii la nivelul sitului dar poate avea un impact negativ nesemnificativ prin
modificări ale distribuţiei. Specia a fost identificată în zona de implementare a proiectului.
Având în vedere că diversitatea avifaunei, pe baza căreia a fost declarat situl, a
evoluat în condiţiile existenţei exploatărilor de balast şi a staţiilor de sortare la nivelul luncii
râului Siret considerăm că implementarea proiectului nu va afecta în mod semnificativ
patrimoniul natural din sit. Sigurul habitat care va suferi reduceri ale suprafeţei este cel
reprezentat de acumulările de balast – suprafaţă folosită de un număr redus de specii,
transportul se va realiza pe drumuri existente utilizate în acelaşi scop de societăţile din zonă
deja avizate din punct de vedere al protecţiei mediului determină un impact redus al
proiectului asupra habitatelor din zonă. Principalul factor perturbator pentru populaţiile de
păsări din zonă este zgomotul şi prezenţa oamenilor. Impactul poate fi redus prin respectarea
drumurilor de exploatarea şi interzicerea personalului care deserveşte perimetrul de
exploatare şi utilajele de transport de a intra în pauze în zonele ocupate de habitate
seminaturale din zonă.
Implementarea proiectului nu va avea impact asupra populațiilor speciilor care
constituie obiectivele de conservare ale ROSCI 0162 – habitatele de pe suprafața
amplasamentului și din vecinătate nu corespund cerințelor ecologice ale acestor specii.
Populațiile speciilor protejate conform formularului standard Natura 2000 pentru
ROSCI 0162 nu interfereaza cu caracterisiticle de pe amplasamentul Movileni 1, fapt
ceea ce nu aduce modificări în densitatea lor.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
127
g). Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea
proiectului
Singurul habitat afectat radical de implementarea proiectului este depozitul de balast
de la nivelul albiei minore a râului Siret.
În contextul în care alte habitate naturale nu vor fi afectate de proiect, nu este
necesară evaluarea perioadei de timp în care se vor reface.
h). Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de
apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor
ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar
Nu este cazul evaluării indicatorilor chimici care pot determina modificări legate de
factorii naturali deoarece implementarea proiectului nu are ca efect eliminarea de emisii care
pot produce impurificări ale factorilor de mediu cu repercursiuni asupra funcțiilor ecologice
majore și prioritare ale ariilor naturale protejate.
Impactul rezidual, rămas în urma aplicării măsurilor de reducere a impactului
proiectului, se manifestă prin două componente de intensitatea redusă:
cantitate redusă de pulberi antrenată în aer de deplasarea autocamioanelor pe
drumurile balastate;
prezenţa utilajelor şi a oamenilor în zonă pe perioada programului de lucru de 8
ore.
Pentru a evalua impactul final al proiectului asupra speciilor care constituie
obiectivele de conservare ale ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior și ROSCI0162 Lunca
Siretului Inferior a fost realizată o matrice de evaluare a impactului realizată pe baza
informaţiilor descriptive prezentate în capitolele anterioare. Valoarea impactului generat de
implementarea proiectului propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. asupra speciilor va lua în
considerare consecinţele şi probabilitatea în funcţie de gradul de afectare şi posibilitatea
producerii.
Formula de calcul utilizată va fi:
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
128
Impact = probabilitate x consecinţă
Categoriile de probabilitate vor fi definite conform tabelului de mai jos.
Categorii de probabilitate
Probabilitate Valoare Observaţii
Inevitabil 5 Efectul se va produce cu certitudine
Foarte probabil 4 Efectul se va manifesta frecvent
Probabil 3 Efectul va apărea cu frecvență redusă
Improbabil 2 Efectul se va manifesta ocazional
Foarte improbabil 1 Efectul va apărea accidental
Consecinţele se vor calcula conform tabelului de mai jos luându-se permanent în
calcul consecinţele maxim previzibile.
Descrierea consecinţelor
Grad de afectare Valoare Descriere
Dezastroase 5 Reducerea populaţiilor locale cu 81 – 100 %
Foarte importante 4 Reducerea populaţiilor locale cu 61 – 80 %
Importante 3 Reducerea populaţiilor locale cu 41 – 60 %
Moderate 2 Reducerea populaţiilor locale cu 21 – 40 %
Nesemnificative 1 Reducerea populaţiilor locale cu 0 – 20 %
Matricea de impact se va calcula în funcţie de probabilitatea apariţiei IMPACTULUI
şi a consecinţelor maxim previzibile.
Matricea probabilităţii apariţiei efectelor negative în perioada implementării proiectului asupra
speciilor de interes comunitar din ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior
Pro
ba
bil
ita
te
Alc
edo
att
his
Ard
ea p
urp
ure
a
Ard
eola
ra
llo
ides
Ayt
hya
nyr
oca
Ch
lid
on
ias
hyb
rid
us
Ch
lid
on
ias
nig
er
Cic
on
ia c
ico
nia
Cir
cus
aer
ug
ino
sus
Cyg
nu
s cy
gn
us
Eg
rett
a a
lba
Eg
rett
a g
arz
etta
Gel
och
elid
on
nil
oti
ca
Gla
reo
la p
rati
nco
la
Ixo
bry
chu
s m
inu
tus
La
niu
s co
llu
rio
La
niu
s m
ino
r
La
rus
min
utu
s
Nyc
tico
rax
nyc
tico
rax
Pel
eca
nu
s o
no
cro
talu
s
Pla
tale
a l
euco
rod
ia
Rec
urv
iro
stra
avo
sett
a
Ste
rna
hir
un
do
5
4
3
2 • • • •
1 • • • • • • • • • • • • • • • • • •
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
129
Matricea consecinţelor implementării proiectului asupra speciilor de interes comunitar din
ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior
Co
nse
cin
ţe
Alc
edo
att
his
Ard
ea p
urp
ure
a
Ard
eola
ra
llo
ides
Ayt
hya
nyr
oca
Ch
lid
on
ias
hyb
rid
us
Ch
lid
on
ias
nig
er
Cic
on
ia c
ico
nia
Cir
cus
aer
ug
ino
sus
Cyg
nu
s cy
gn
us
Eg
rett
a a
lba
Eg
rett
a g
arz
etta
Gel
och
elid
on
nil
oti
ca
Gla
reo
la p
rati
nco
la
Ixo
bry
chu
s m
inu
tus
La
niu
s co
llu
rio
La
niu
s m
ino
r
La
rus
min
utu
s
Nyc
tico
rax
nyc
tico
rax
Pel
eca
nu
s o
no
cro
talu
s
Pla
tale
a l
euco
rod
ia
Rec
urv
iro
stra
avo
sett
a
Ste
rna
hir
un
do
5
4
3
2
1 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
Matricea impactul determinat de implementarea proiectului
asupra speciilor de interes comunitar din ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior
Imp
act
Alc
edo
att
his
Ard
ea p
urp
ure
a
Ard
eola
ra
llo
ides
Ayt
hya
nyr
oca
Ch
lid
on
ias
hyb
rid
us
Ch
lid
on
ias
nig
er
Cic
on
ia c
ico
nia
Cir
cus
aer
ug
ino
sus
Cyg
nu
s cy
gn
us
Eg
rett
a a
lba
Eg
rett
a g
arz
etta
Gel
och
elid
on
nil
oti
ca
Gla
reo
la p
rati
nco
la
Ixo
bry
chu
s m
inu
tus
La
niu
s co
llu
rio
La
niu
s m
ino
r
La
rus
min
utu
s
Nyc
tico
rax
nyc
tico
rax
Pel
eca
nu
s o
no
cro
talu
s
Pla
tale
a l
euco
rod
ia
Rec
urv
iro
stra
avo
sett
a
Ste
rna
hir
un
do
15 -25
5 – 12
1 - 4 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 1 1 1 1 1 2
Nivele de impact
Valoare Nivel impact
15 -25 Semnificativ
5 – 12 Moderat
1 - 4 Nesemnificativ
Analiza nivelului impactului implementării proiectului propus de S.C. SORAGMIN
S.R.L. asupra speciilor care constituie obiectivele de protecţie ale ROSPA 0071 Lunca
Siretului Inferior a luat în considerare consecinţele şi probabilitatea apariţiei efectelor
negative ţinând cont de particularităţile zonei, caracteristicile tehnice ale proiectului, etologia
şi fenologia speciilor de importanţă comunitară, gradul de reversibilitate a efectelor produse
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
130
şi observaţiile efectuate în teren. Rezultatul este definit ca nivel al impactului conform
tabelului de mai sus.
Din analiza efectuată anterior rezultă că impactul implementării proiectului
asupra speciilor de păsări de importanță comunitară din ROSPA 0071 Lunca Siretului
Inferior este nesemnificativ.
Matricea probabilităţii apariţiei efectelor negative în perioada implementării proiectului
asupra habitatelor de interes comunitar din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior
Pro
ba
bil
ita
te
Curs
uri
de
apă
din
zo
nel
e de
câm
pie
, pân
ă la
cel
e m
onta
ne,
cu v
eget
aţie
din
Ranu
ncu
lio
n
fluit
anti
s şi
Call
itri
cho
-
Batr
ach
ion
Paj
işti
alu
via
le d
in C
nid
ion
dubii
Păd
uri
rip
arie
ne
mix
te c
u
Quer
cus
robur,
Ulm
us
laev
is,
Fra
xinus
exce
lsio
r sa
u
Fra
xinus
Râu
ri c
u m
aluri
năm
olo
ase
cu
veg
etaţ
ie d
e C
hen
op
od
ion
rub
ri ş
i B
iden
tio
n
Zăv
oai
e cu
Sali
x alb
a ş
i
Populu
s alb
a
Veg
etaţ
ie d
e si
lvo
step
ă
euro
siber
iană
cu Q
uer
cus
spp
.
Păd
uri
alu
via
le c
u A
lnu
s
glu
tinosa
şi
Fra
xinus
exce
lsio
r
(Aln
o-P
adio
n,
Aln
ion
inca
na
e,
Sali
cion a
lbae)
5
4
3
2
1 • • • • • • •
Matricea consecinţelor implementării proiectului asupra habitatelor de interes comunitar
din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior
Co
nse
cin
țe
Cu
rsu
ri d
e ap
ă d
in z
on
ele
de
câm
pie
, p
ână
la c
ele
mo
nta
ne,
cu v
eget
aţie
din
Ra
nu
ncu
lion
fluit
an
tis
şi C
all
itri
cho
-
Ba
tra
chio
n
Paj
işti
alu
via
le d
in C
nid
ion
du
bii
Păd
uri
rip
arie
ne
mix
te c
u
Qu
ercu
s ro
bur,
Ulm
us
laev
is,
Fra
xinu
s ex
cels
ior
sau
Fra
xinu
s
Râu
ri c
u m
alu
ri n
ămolo
ase
cu
veg
etaţ
ie d
e C
hen
op
od
ion
rub
ri ş
i B
iden
tio
n
Zăv
oai
e cu
Sa
lix
alb
a ş
i
Po
pu
lus
alb
a
Veg
etaţ
ie d
e si
lvo
step
ă
euro
sib
eria
nă
cu Q
uer
cus
spp.
Păd
uri
alu
via
le c
u A
lnus
glu
tin
osa
şi
Fra
xin
us
exce
lsio
r
(Aln
o-P
adio
n, A
lnio
n i
nca
nae,
Sa
lici
on
alb
ae)
5
4
3
2
1 • • • • • • •
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
131
Matricea impactul determinat de implementarea proiectului
asupra habitatelor de interes comunitar din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior
Imp
act
Curs
uri
de
apă
din
zo
nel
e de
câm
pie
, p
ână
la c
ele
mo
nta
ne,
cu
veg
etaţ
ie d
in R
an
un
culi
on
fluit
an
tis
şi C
all
itri
cho
-
Ba
tra
chio
n
Paj
işti
alu
via
le d
in C
nid
ion d
ub
ii
Păd
uri
rip
arie
ne
mix
te c
u Q
uer
cus
robu
r, U
lmu
s la
evis
, F
raxi
nu
s
exce
lsio
r sa
u F
raxi
nu
s
Râu
ri c
u m
alu
ri n
ămolo
ase
cu
veg
etaţ
ie d
e C
hen
op
od
ion
ru
bri
şi
Bid
enti
on
Zăv
oai
e cu
Sa
lix
alb
a ş
i P
op
ulu
s
alb
a
Veg
etaţ
ie d
e si
lvo
step
ă
euro
sib
eria
nă
cu Q
uer
cus
spp
.
Păd
uri
alu
via
le c
u A
lnu
s g
luti
no
sa
şi F
raxi
nu
s ex
cels
ior
(Aln
o-
Padio
n,
Aln
ion
in
can
ae,
Sali
cio
n
alb
ae)
15 -25
5 – 12
1 - 4 1 1 1 1 1 1 1
Matricea probabilităţii apariţiei efectelor negative în perioada implementării proiectului
asupra speciilor de interes comunitar din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior
Pro
ba
bil
ita
te
Lu
tra
lutr
a
Sp
erm
op
hil
us
cite
llus
Em
ys o
rbic
ula
ris
Tri
turu
s cr
ista
tus
Bo
mb
ina
bo
mbin
a
Asp
ius
asp
ius
Co
bit
is t
aen
ia
Go
bio
kes
sler
i
Go
bio
alb
ipin
natu
s
Gym
no
cep
halu
s
sch
raet
zer
Mis
gu
rnus
foss
ilis
Pel
ecu
s cu
ltra
tus
Rh
od
eus
seri
ceus
am
aru
s S
ab
an
ejew
ia a
ura
ta
Zin
gel
str
eber
Zin
gel
zin
gel
Lu
can
us
cerv
us
Ver
tig
o a
ng
ust
ior
5
4
3
2
1 • • • • • • • • • • • • • • • • • •
Matricea consecinţelor implementării proiectului asupra speciilor de interes comunitar din
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
132
ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior
Co
nse
cin
țe
Lu
tra
lutr
a
Sp
erm
op
hil
us
cite
llu
s
Em
ys o
rbic
ula
ris
Tri
turu
s cr
ista
tus
Bo
mb
ina
bo
mbin
a
Asp
ius
asp
ius
Co
bit
is t
aen
ia
Go
bio
kes
sler
i
Go
bio
alb
ipin
natu
s
Gym
no
cep
halu
s
sch
raet
zer
Mis
gu
rnus
foss
ilis
Pel
ecu
s cu
ltra
tus
Rh
od
eus
seri
ceu
s
am
aru
s S
ab
an
ejew
ia a
ura
ta
Zin
gel
str
eber
Zin
gel
zin
gel
Lu
can
us
cerv
us
Ver
tig
o a
ng
ust
ior
5
4
3
2
1 • • • • • • • • • • • • • • • • • •
Matricea impactul determinat de implementarea proiectului
asupra speciilor de interes comunitar din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior
Imp
act
Lutr
a l
utr
a
Sper
mophil
us
cite
llus
Em
ys o
rbic
ula
ris
Tri
turu
s cr
ista
tus
Bom
bin
a b
om
bin
a
Asp
ius
asp
ius
Cobit
is t
aen
ia
Gobio
kes
sler
i
Gobio
alb
ipin
natu
s
Gym
noce
phalu
s
schra
etze
r M
isgurn
us
foss
ilis
Pel
ecus
cult
ratu
s
Rhodeu
s se
rice
us
am
aru
s Sabanej
ewia
aura
ta
Zin
gel
str
eber
Zin
gel
zin
gel
Luca
nus
cerv
us
Ver
tigo a
ngust
ior
15 -25
5 – 12
1 - 4 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
133
CAPITOLUL XVI
MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI
Luând în considerare specificul activităţii şi caracterul temporar al balastierei,
coroborate cu aspectul zonei şi faptul că exploatarea de agregate minerale din perimetrul
Movileni 1 nu afectează habitate de interes comunitar şi are un impact nesemnificativ asupra
speciilor de interes comunitar măsurile de reducere a impactul sunt de natură operaţională şi
vor fi prezentate în cele ce urmează.
Pentru protecţia factorilor de mediu sunt propuse următoarele măsuri de
reducere a impactului:
toate etapele lucrările se vor realiza în conformitate cu documentaţia tehnică
prezentată şi cu respectarea condiţiilor impuse prin actele emise de
instituţiile de avizare nominalizate în certificatul de urbanism;
vor fi respectate cu stricteţe traseele căilor de acces;
evitarea apartiei prin excavatii aproape de mal a unor gropi care pot deveni
capcane pentru speciile de amfibieni;
limitarea traseelor autovehiculelor la strictul necesar pentru evitarea crearii
extinderii posibilului impact asupra zonelor proximale;
prevenirea deteriorarii suprafetelor invecinate evitandu-se astfel afectarea
habitatelor si a speciilor de flora si fauna;
nu se vor realiza depozite de agregate minerale pe terasele din vecinătatea
perimetrului de exploatare;
este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu
pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi;
efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele auto, pe
toată perioada de exploatare a agregatelor, astfel încât să se încadreze în
prevederile NRTA 4/1998;
personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a acestora,
iar eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat la societăţi specializate;
este interzisă spălarea sau curăţirea utilajelor sau a mijloacelor de transport în
albia minoră a râului Siret;
de asemenea se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor folosite
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
134
în procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare;
intervenţiile privind întreţinerea sau reparaţia utilajelor terasiere sau a celor de
transport se vor realiza doar la unităţi specializate;
administratorul S.C. SORAGMIN S.R.L. va instrui angajaţii şi va urmări
depozitarea corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor produse de
personalul angajat;
administratorul S.C. SORAGMIN S.R.L. nu va permite angajaţilor să depoziteze
deşeuri în ecosistemele naturale din apropierea perimetrului Movileni 1 ;
în sezonul cald se va stropii drumul de exploatare pentru a împiedica antrenarea
unei cantităţi mari de pulberi în aer;
dotarea echipamentelor şi a utilajelor cu dispozitive de reducere a zgomotului
(izolare fonică) şi să corespundă nivelului de zgomot maxim admis pentru
categoria respectivă de utilaj;
S.C. SORAGMIN S.R.L. va respecta limita de adâncime impusă prin Avizul de
gospodărire a apelor în medie de 2,4 m față de cota actuală a terenului;
administratorul societăţii comerciale va studia posibilitatea optimizarea traseelor
mijloacelor de transport al materialelor, astfel încât să fie evitate blocajele şi
accidentele de circulaţie;
şoferii care transportă balast vor fi instruiţi în vederea reducerii vitezei de
circulaţie pe drumurile balastate,
S.C. SORAGMIN S.R.L. va urmări evitarea pierderilor de materiale din utilajele
de transport,
periodic se vor executa măsurători topografice pentru a urmări încadrarea în
documentaţia tehnică a obiectivului.
Desfășurarea activității pe perimetrul Movileni 1 se va desfășura sub
supravegherea unui responsabil de mediu special numit de către societate în acest
scop.
Pentru realizarea unei monitorizari eficiente a unui posibil impact asupra
biodiversitatii, recomandam ca titularul sa incheie un contract de consultanta cu
entitatii specializate cu obiect de activitate - monitorizare biodiversitate.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
135
Masuri de reducere a impactului cumulativ:
Respectarea tehnologiei de exploatare de catre agentii economici din zona,
astfel incat cumulat cu activitate de deversare a volumelor de apa din
acumularea Movileni prin baraj, sa nu se destabilizeze echilibrul hidrodinamic
si geomorfologic pastrandu-se astfel potentialul geoecologic al apelor de
suprafata. sub aspectul incadrarii geoecologice a zonei.
Umectarea simultana a drumurilor utilizate de agentii economici din zona, care
isi desfasoara activitatea total sau partial pe cuprinsul ariilor protejate, astfel
incat in perioadele secetoase sa se tina sub control posibilele cantitati de praf
susceptibile de a fi generate.
Utilizarea drumurilor pentru transport doar in perioadele de lucru mentionate
in programul oficial de desfasurare a lucrarilor.
Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi care folosesc
mediul subteran, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr.
4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007,
precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale
protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:
- orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a
exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile
ciclului lor biologic;
- perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere,
de hibernare şi de migraţie;
- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau
ouălor din natură;
- deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
o administratorul S.C. SORAGMIN S.R.L. va instrui angajaţii să nu pătrundă în zonele
acoperite de tufişurile de cătină roşie în lunile aprilie-iunie pentru a nu deranja
eventualele exemplare cuibăritoare;
o pentru protecţia speciilor de păsări identificate în vecinătatea amplasamentelor se
recomandă: evitarea poluării factorilor de mediu cu substanţe chimice, ape uzate, praf
şi emisii poluante; reducerea perturbării speciilor prin zgomot şi vibraţii (folosirea de
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
136
utilaje cu emisii sonore scăzute, evitarea utilizării simulate a mai multe utilaje),
respectarea suprafeţelor, a soluţiilor tehnice şi a căilor de acces propuse prin proiect;
o pentru protecţia speciilor de reptile identificate în ecosisteme din vecinătate se vor
respecta suprafeţele ocupate propuse prin proiect, interzicerea capturării, inspectarea
amplasamentelor pentru depistarea exemplarelor ajunse accidental pe suprafaţa lor şi
transferul indivizilor identificaţi în habitate favorabile din vecinătate în scopul evitării
mortalităţii acestora datorită manevrării utilajelor;
o pentru toate speciile de păsări sunt interzise:
- uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau
ouălor din natură;
- culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
- perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de
creştere şi de migraţie;
- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi
capturarea;
- comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării
acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de
la acestea, uşor de identificat
- În eventualitatea în care în perioadele de depunere a icrelor de pe malul stâng, vor
avea loc creșteri ale debitelor râului Siret, în urma anunțării de către dispeceratele
autorităților compotente, se va proceda la amenajarea zonei tampon dintre perimetrul
de explotare și pilierul de siguranța ce face contactul cu cursul la zi al râului, astfel
încât să se uniformizeze substratul afectat de creșterea debitului.
- La terminarea lucrărilor de decolmatare reprofilare şi recalibrare prin exploatarea de
agregate minerale din perimetrul Movileni 1, utilajele se vor retrage de pe
amplasamnet, iar dacă finalizarea lucrărilor coincide cu perioada de depunere a icrelor
și cu anunțarea de viituri se va proceda la reconfigurarea paturilor de înaintare și a
zonei limitrofe perimetrului dinspre pilerul de siguranță ce face legatura cu cursul la zi
a râului astfel încât în urma trecerii viiturii să nu existe diferențe de nivel care sa aibă
impact negativ asupra icrelor depuse pe malul stâng.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
137
La momentul în care Acumularea Movileni din amonte, va deversa cantități
mari de apă automat prin inundarea albiei minore în întregime, se va integra
perimetrul exploatat funcțiilor și capacității de suport a biotopului, aspect ce va avea
efecte pozitive asupra speciilor protejate ce au ca habitat mediul lotic.
Dislocarea si transportul aluviunilor in procesele naturale ce variaza in functie
de variatia debitului raului Siret reprezinta procesul de autoreglare a geosistemului
local fapt ceea ce evidentiaza capacitatea de reechilibrare în ceea ce privește intrările și
ieșirile de energie din sistem.
Calendarul măsurilor de reducere a impactului asupra mediului
Perioada de
implementare a
măsurilor
Tipul măsurilor Perioada Control/monitorizare
Lucrările de exploatare
a agregatelor minerale
Măsuri operaţionale sunt menţionate
anterior care privesc:
- funcţionarea în parametri
corespunzători ai utilajelor;
- dotarea corespunzătoare a utilajelor;
- remedierea defecţiunilor;
- utilizarea căilor de transport existente;
- evitarea depozitării balastului pe
suprafeţe cu habitate naturale;
- respectarea suprafeţelor propuse;
- întreţinerea drumurilor utilizate
2012 – 2014
inspecţie tehnică periodică
contract de lucrări
acceptul de la
administratorul drumurilor
observaţii în teren
verificarea coordonatelor cu
GPS
observaţii în teren
Funcţionare - supravegherea şi verificarea stării de
funcţionare a utilajelor pentru a evita
scurgerea în mediu a uleiurilor şi
hidrocarburilor;
- depozitarea controlată a
deşeurilor/îndepărtarea periodică
conformă a acestora de pe
amplasament
- funcţionarea în parametri
corespunzători ai utilajelor;
perioada de
operare
inspecţie tehnică periodică
contract de lucrări
inspecţie tehnică periodică
Responsabilitatea aplicării măsurilor de reducere a impactului prezentate în acest
studiu revine S.C. SORAGMIN S.R.L..
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
138
CAPITOLUL XVII
METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA
INFORMAŢIILOR
Realizarea evaluării adecvate a fost solicitată în cadrul procedurii de emitere a
Acordului de mediu derulată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Galați, în
conformitate cu prevederile ordinului MMP nr. 135/2010. Studiul de evaluare adecvată a fost
realizat conform metodologiei indicată în Ordinul MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea
ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.
Pentru efectuarea acestui studiu au fost utilizate informaţii referitoare la
amplasamentul obiectivului şi la zonele învecinate care ar putea fi afectate de activitatea
desfăşurată în zona de extracţie a agregatelor. În acest scop au fost consultate materialele
puse la dispoziţie de conducerea societăţii, au fost făcute cercetări de birou care au constat în
analiza informaţiilor colectate din documente (date referitoare la starea trecută, actuală a
amplasamentului, proiectul investiţiei, planuri de situaţie) şi consultări cu factorii locali.
Informaţiile referitoare la caracteristicile ecosistemelor, relief şi factori de mediu specifici
regiunii şi a particularităţilor comunităţii locale au fost preluate cu ocazia deplasărilor în
teren.
Pentru evaluarea populaţiilor au fost utilizate atât metode calitative cât şi metode
cantitative.
Metoda observaţiei comportă două aspecte: o formă mai simplă şi mai frecvent
utilizată:
pentru vegetaţie: identificarea tipurilor de habitate pe baza speciilor indicatoare,
aspectul vegetaţiei;
pentru speciile de păsări studii de faunistică, de distribuţie a avifaunei; şi una mai
specială: studiul hranei, al comportamentului, al migraţiei, etc.;
pentru nevertebrate: identificarea speciilor din zonă şi a tipurilor de ecosisteme;
Pentru speciile de păsări am folosit observaţia liberă a păsărilor, cât şi cu instrumente
optice: binoclu 10 x 50.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
139
Scopul principal al acestei metode este acela de a identifica speciile de pe suprafaţa şi
din vecinătatea plajei de exploatare. În cazul avifaunei, observaţia în teren, a urmărit şi unele
aspecte de etoecologie, corelând comportamentele observate cu condiţiile de mediu şi
interpretând datele din perspectiva adaptării la mediu.
Identificarea speciilor s-a făcut în general vizual, comparând observaţiile din teren cu
determinatoarele avute la dispoziţie.
Metodele cantitative au ca scop stabilirea densităţii şi mărimii populaţiilor speciilor
într-o anumită zonă. Un aspect important în studiul speciilor este dinamica numerică a
populaţiilor. Pentru analize ecologice corecte, inclusiv de diversitate, care vizează populaţiile
speciilor din aria studiată, sunt necesare nu numai datele privind prezenţa/absenţa speciilor în
diferitele zone, ci şi determinări cantitative.
Metoda cartografică (metoda cartării teritoriilor)
Metoda constă în identificarea asociaţiilor vegetale şi a teritoriilor păsărilor
cuibăritoare zonei luată în studiu. Metoda foloseşte rezultatele estimării în suprafeţele de
probă pentru calculul densităţii populaţiilor în arii mai largi sau în anumite tipuri de habitate
ale unei regiuni. În studiul de faţă au fost folosite tehnicile de numărare ale metodei. Timpul
cel mai bun este dimineaţa, de după răsăritul soarelui până spre prânz. Suprafaţa se parcurge
pentru a identifica speciile de plante indicatoare şi de păsări cuibăritoare.
Numărarea individuală a speciilor de păsări
Pentru unele specii, metodele “standard” de recenzare a populaţiilor cuibăritoare,
precum metoda cartografică, nu oferă suficiente informaţii. Motivele pot fi densitatea mică a
perechilor, de exemplu la răpitoare, comportamentul de reproducere foarte discret, ca în cazul
raţelor şi corcodeilor, activitatea crepusculară sau nocturnă, cum au stârcul de noapte
(Nyctycorax nyctycorax) sau comportamentul de cuibărit semicolonial sau colonial, ca în
cazul multor păsări acvatice. Pentru aceste specii există alte metode care îşi propun să
găsească indici ai populaţiilor capabili să permită ulterior comparaţiile între ani diferiţi şi
locuri diferite de studiu. În practică, se efectuează vizite regulate în toate staţiile de prelevare
a probelor (habitatele identificate în regiune). Această metodă constă în numărarea directă a
păsărilor notând pe o foaie de observaţie speciile şi numărul de indivizi identificaţi.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL
„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea
decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”
S.C. SORAGMIN S.R.L.
140
COLECTIV DE ELABORARE ȘI STUDIU
Acest studiu a fost realizat de:
Expert ecolog ~ Pantilimon Teodor George ~ elaborator studii de protecţia
mediului autorizat pentru realizarea studiilor de evaluare adecvată la poziția 493 în Registrul
Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului, în colaborare cu
Dr. biolog Zaharia Lacrămioara
Drd. Ecolog Rosenhech Elida
Inginer geolog si geofizician Apostu Aurora Emilia
Inginer Hidrotehnist Pantelimon Victor
ANEXE – copii după:
Atestare Pantilimon Teodor George
Certificatul de urbanism
Contract închiriere perimetru Movileni 1
Plan de situaţie
Plan de încadrare în zonă
CV – urile specialiştilor care au participat la realizarea studiului de evaluare adecvată
ACEST STUDIU SE SUPUNE PREVEDERILOR DREPTULUI DE AUTOR Este interzisa folosirea acestei lucrari pentru alte obiective sau pentru alte scopuri decat cele pentru care a fost elaborata – S.C.
SORAGMIN S.R.L. perimetrul Movileni 1. Este interzisa difuzarea acestei lucrari altor persoane fizice sau juridice cu exceptia celor indreptatite de lege, fara acordul PFA
Pantilimon Teodor George
EXPERT ECOLOG
Pantilimon Teodor George Elaborator studii protecția mediului