lucrari-speciale-de-fundatii-pereti-mulati.pdf

8/10/2019 Lucrari-Speciale-de-Fundatii-Pereti-Mulati.pdf

1/27

Lucrari speciale de fundatii - pereti

difragma (pereti mulati, pereti

ingropati)Arhitectura constructii

Lucrari speciale de fundatii - pereti difragma (pereti mulati, pereti ingropati)

Cuprins

1. Scop

2. Bibliografie3. Terminologie. !nformatii necesare pentru e"ecutarea lucrarilor

#. !n$estigatii de teren

%. &ateriale'. roiectarea lucrarilor

. *"ecutia lucrarilor

1. Scop

+ormati$ul de fata cuprinde etapele necesare a fi parcurse in caul realiarii peretilor

diafragma (sau peretilor mulati) precum si aspectele practice necesare a fi luate inconsiderare in faa de proiectare a lucrarilor. eretii mulati sau peretii diafragma pot fi

structuri de spriin permanente sau structuri de spriin temporare. !n categoria peretilor

mulati se inscriu urmatoarele structuri

a) iduri de spriin - pereti de spriin sau sustinere de obicei astfel de structuri suntrealiate in scopul sustinerii pamantului in caul realiarii e"ca$atiilor adanci.

/cesti pereti de sustinere pot fi de urmatoarele tipuri

- pereti de sustinere din beton armat monolit,

- pereti de sustinere din panouri din beton armat (panouri prefabricate),

- pereti de sustinere din noroi autointaritor, pereti d 020c2' e sustinere armati.

b) pereti de impermeabiliare (cut-off diapragm alls) utiliati cu scopul

impermeabiliarii anumitor one (impermeabiliarea terenului de fundare) ca de e"emplu

ona e"ca$atiilor adanci sau terenului de fundare in caul constructiilor idrotenice,etc. aceste structuri au ca scop eliminarea fenomenului de migrare a apei subterane,


2/27

naturala sau de alta natura - poluant, sau al oricarui al fluid preent in pamant. /ceste

structuri pot fi de urmatoarele tipuri

- pereti din noroi autointaritor cu4fara geomembrane sau palplanse metalice,

- pereti din beton plastic (gel beton sau beton autointaritor).

2. Bibliografie - referinte

reentul material (gid de proiectare si e"ecutie a peretilor mulati) are la baa

consultarea altor materiale care se refera la domeniul tipul de structura geotenica

analiata. 5eferintele sunt puse in e$identa in te"t iar lista normelor, standardelor si aaltor materiale care au constituit bibliografia aferenta acestui studiu este preentata in

continuare.

!nstructiuni Tenice pentru roiectarea si *"ecutarea Baretelor pentru 6undarea

Constructiilor - !ndicati$ 17%-#, aprobat de !CC8C cu 8eciia nr. #41 6ebruarie10#

*+ 1#3 - *"ecution of Special 9eotecnical :or;s - 8iapragm :alls

*+< 10', Cimenturi - Compoitie, specificatii si criterii de conformitate

*+< 27%1007, Betoane - Caracteristici, retete, punere in opera si criterii de conformitate

(criterii de indeplinit)

*+< 1001, *urocode 1 Baele proiectarii si calculul incarcarilor pentru structuri

*+< 1002, *urocode 2 roiectarea structurilor din beton

*+< 100, *urocode roiectarea structurilor compoite - metal si beton

*+< 100', *urocode ' roiectarea geotenica

*+< 100, *urocode roiectarea antiseismica a structurilor

!S= 0%07, Beton - clase de reistenta si conditii de calitate factori de mediu care

influenteaa structurile realiate din beton si metal

3. Terminologie

3.1 pereti de sustinere din beton armat monolit - perete realiat din beton sau beton armat,

perete realiat intr-o transee e"ca$ata in teren. Betonul este introdus in transee cu autorul

tuburilor de betonare. rocesul de betonare poate a$ea loc in preenta fluidului de foracare are rolul sustinerii peretilor transeei, in aceasta situatie betonul inlocuieste fluidul

din transee, sau betonarea poate a$ea loc in uscat.


3/27

3.2 pereti de sustinere din panouri din beton armat (panouri prefabricate) - perete realiat

din panouri din beton armat (elemente prefabricate) care sunt lansate in transeea realiata

cu sau fara protectie de noroi de fora.

3.3 pereti de sustinere din noroi autointaritor, pereti d 020c2' e sustinere armati - pereti

realiati in teren cu autorul noroiului autointaritor introdus in transee, fluid de lucru ceare rol dublu - de sustinere si de reistenta armatura unor astfel de structuri poate fi

repreentata de carcase de armatura - structuri rigide.

3. pereti din noroi autointaritor - pentru realiarea unei structuri ingropate impermeabile

in cele mai multe cauri in perete sunt introduse elemente de tipul geomembranelor sau

palplanselor metalice.

3.# pereti din beton plastic - realiati in e"ca$atii (transee) betonul este introdus intransee cu autorul tubulaturilor de betonare si acesta dislocuie licidul de fora in caul

in care e"ca$atia s-a realiat sub protectia acestuia betonarea poate a$ea loc si in uscat.

3.% panou - sectiune din peretele mulat (sau peretele diafragma) care se betoneaa intr-o

singura repria - element singular. >n panou de perete mulat poate fi liniar, in forma de Tsau L.

3.' grini de gida - iduri de spriin (pereti) de dimensiuni reduse (in comparatie c

dimensiunile panourilor) care au rolul de a gida instalatia de e"ca$at (sapa) si de

asemenea de a asigura stabilitatea peretilor transeei in ona in care ni$elul fluidului defora $ariaa (fluctueaa).

3. tubulatura de betonare - tubulatura utiliata in caul betonarii sub ni$elul fluidului de

fora (sau sub apa) are rolul de a elimina posibilitatea contaminarii si segregariibetonului (fenomen care poate a$ea loc la contactul cu fluidul de fora).

3.0 fluid de fora - fluid utiliat la realiarea e"ca$atiilor adanci de tipul transeelor

fluidul de fora este constituit dintr-o suspensie de bentonita, o suspensie polimerica sau

un noroi autointaritor.

3.17 noroi autointaritor - noroi care are proprietatea de a se intarii in timp. +oroiul folositla realiarea transeelor adanci repreinta o suspensie care contine ciment si alte produse

aditionale cum ar fi argila (bentonita), cenusa de furnal, cenusa, filer si aditi$i.

3.11 beton plastic (gel beton) - beton cu plasticitate mare, de reistenta scauta in acestca notiunea de ?plasticitate mare? repreinta proprietatea betonului de a suportadeformatii mari in comparatie cu betonul uual. Betonul plastic este realiat cu un

continut redus de ciment si are in compoitie bentonita si4sau alt material argilos. Betonul

plastic poate sa aiba in compoitie si cenusa si aditi$i.


4/27

. !nformatii necesare pentru e"ecutarea lucrarilor

entru proiectarea si e"ecutia peretilor mulati sunt necesare a fi cunoscute urmatoarele

date

- ridicarea topografica a amplasamentului,

- istoricul amplasamentului,

- date geotenice,

- date cu pri$ire la structurile in$ecinate amplasamentului cu accent pe cunoasterea

sistemelor de fundare si a masurilor necesare a fi luate pentru asigurarea

stabilitatii acestora,

- poitionarea lucrarilor edilitare (reteaua de ga metan, electricitate, alimentare cuapa, canaliare, telefonie, etc.),

- preenta structurilor ingropate,

- preenta site-urilor areologice,

- posibila infestare a terenului (poluarea apei subterane sau agenti poluanti),

- restrictii cu pri$ire la $ibratii, gomot, spatiu de lucru, etc.,

- toate informatiile necesare a fi luate in considerare in faa de proiectarea,

- orice conditii necesare a fi indeplinite de structura (perete mulat) cu accent pecele care se refera la tolerante in e"ecutie, calitatea materialelor, grad de

impermeabilitate si respecti$ tipul imbinarilor,

- conditii de mediu,

- e"perienta anterioara in caul realiarii unor astfel de lucrari pe amplasamenteadiacente sau care au fost realiate in conditii similare.

!n caul structurilor ingropate in teren, structuri de tipul peretilor mulati, proprietatilecare se refera la reistenta, deformabilitate si grad de impermeabilitate impreuna cu

metodele de determinare a acestora trebuie sa fie specificate.

#. !n$estigatii de teren

#.1 9eneralitati


5/27

!n$estigatiile de teren necesare proiectarii si e"ecutiei peretilor mulati trebuiesc realiate

in conformitate cu regulile generale din *+< 100'.

#.2 /specte specifice

!n caul realiarii peretilor mulati trebuiesc a$ute in $edere urmatoarele aspecte ce suntimportante mai ales in faa de e"ecutie a structurii

- ni$elele pieometrice si permeabilitatea materialelor,

- preenta pamanturilor de fundare slabe (proaste), a materialelor foarte permeabile

sau a ca$itatilor (goluri - naturale sau artificiale), situatii care conduc la pierdereafluidului de fora si ca urmare la pierderea stabilitatii transeei in timpul realiarii

e"ca$atiei,

- preenta blocurilor sau a oricaror alte obstructii ce pot conduce la dificultati sau

ciar la intreruperea procesului de e"ca$are a transeei trebuie mentionatamarimea si frec$enta de aparitie a obstructiilor,

- preenta, poitia, reistenta si duritatea materialelor ce pot caua dificultati in

procesul de e"ca$are a transeei si necesita folosirea de instrumente de sapat

speciale,

- compoitia cimica a apelor subterane, a pamanturilor precum temperatura apeiacolo unde acest lucru este necesar a cunoscut (!S= 0%07),

+i$elele pieometrice ale apelor subterane (panelor de apa subterana) trebuiesc

monitoriate separat, de-a lungul unei perioade de timp suficient de mari pentru a seputea estima ni$elele pieometrice cele mai ridicate ce pot sa apara in timpul e"ecutiei

peretilor mulati. = atentie deosebita trebuie acordata apelor subterane ce functioneaa in

regim arteian.

arametrii de reistenta ai pamanturilor (si rocilor) trebuiesc determinati prin incercari delaborator sau de teren pe probe caracteristice prele$ate de-a lungul intregii fise a peretelui

si sub ni$elul inferior al acestuia pe o adancime care depinde de natura terenului precum

si de functia care urmeaa a fi indeplinita de structura.

%. &ateriale

%.1 9eneralitati

&aterialele folosite $or fi in conformitate cu standardele europene in caul in care nu se

specifica aceasta ciar in standardul european.

%.2 Constituenti


6/27

Bentonita este folosita in noroiul de fora fie ca suspensie de bentonita fie ca adaos la

di$ersi polimeri. *ste de asemenea folosita ca si constituent al noroiurilor autointaritoare.

Bentonita este o argila continand in principal montmorilonit sau alte minerale similare.Trebuie facuta o distinctie clara intre bentonita calcica, bentonita naturala de sodiu si

bentonita acti$ata care este o bentonita sodica produsa din bentonita calcica prin scimbionic.

Bentonita folosita in noroaiele de fora nu $a contine constituenti daunatori betoanelorsau armaturilor.


7/27

- pamanturi moi,

- apa salina,

Tabelul 1 - Caracteristicile suspensiei bentonitice

roprietatea *tapa

roaspat 5ecirculat !naintea betonarii

8ensitate (g4cm3) @1.17 @1.2# @1.1#


8/27

!n $ederea inscrierii suspensiei de bentonita in conditiile de calitate mentionate, se

recomanda utiliarea de poliacrilamida idroliata sau carbo"imentil-celuloa. /cesti

aditi$i cimici se $or introduce in amestec, astfel

- poliacrilamida 2A ;g4mD de suspensie,

- carbo"imetilceluloa 1A2,# ;g4mD de suspensie,

doaul fiind stabilit, de la ca la ca, in functie de $aloarea impusa filtratului.

!n caul in care din analiele de laborator reulta o $aloare a p-ului suspensiei diferita

de cea admisibila, se $a proceda la tratarea suspensiei cu soda calcinata.


9/27

+oroaiele autointaritoare sunt utiliate in general in caul tenologiilor de pereti mulati

prefabricati, pentru peretii mulati din noroi autointaritor armat. *le ser$esc ca noroi de

fora in timpul e"ca$arii si impreuna cu partile fine din terenul natural formeaa in celedin urma un material intarit.

Caracteristicile noroiului pot fi suficiente pentru a asigura o performanta satisfacatoare intimpul e"ecutiei. /diti$ii pot fi folositi pentru a imbunatatii lucrabilitatea in timpul

e"ca$arii si a insertiei de elemente ca si a timpului de pria luand in considerare efecteleposibile ale temperaturii si elementelor cimice din pamant si apele subterane.

Caracteristicile materialului intarit necesare anumitor aplicatii (de e"emplu

permeabilitate, reistenta si deformabilitate) impreuna cu metodele de incercare trebuiespecificate pentru satisfacerea cerintelor functionale ale peretelui.

%.# Betonul

%.#.1 9eneralitati

Beton folosit la peretii ingropati turnati in situ sau prefabricati $a fi in conformitate cu

prescriptiile din *+< 27%. >rmatoarele subcapitole ale acestei sectiuni se aplica in caulbetoanelor turnate in situ si trateaa numai proprietatile necesare unei e"ecutii corecte.

5eteta betonului $a fi stabilita astfel incat sa se e$ite segregarea in timpul turnarii, sa fie

suficient de fluid pentru a putea umple toate golurile iar dupa pria sa formee o masa

densa si impermeabila. roprietatile betonului intarit cu pri$ire la reistenta si durabilitate$or fi compatibile cu cerintele de lucrabilitate.

Controlul calitatii betonului proaspat se $a face prin prele$area de probe atat la statia debetonare cat si la locul de punere in opera, asupra carora se determina consistenta

betonului prin metoda tasarii conului (ST/S 1'#0-7).

entru determinarea reistentelor mecanice ale betonului pus in opera se $or prele$a seriide cate 3 cuburi cu latura de 1 cm, pentru incercarea la compresiune la $arsta de ' si 2

ile, conform ST/S 1'00-1.

robele necesare determinarii consistentei si confectionarii cuburilor se $or recolta la

fiecare lot de 37A3#m3de beton pus in opera sau cel putin pentru fiecare bareta, atuncicand $olumul acesteia este sub 37 m3. !n caul in care in cuprinsul lotului de 37A3# m 3se

constata la punere in opera o modificare a compoitiei betonului proaspat, se $or facedeterminari suplimentare ale consistentei pentru a se putea aduce corectiile necesare.

!n perioada de lucru pe timp friguros se $a tine seama la prepararea betoanelor de

pre$ederile cuprinse in ?+ormati$ pri$ind e"ecutarea lucrarilor de beton si beton armat?,

indicati$ C 17-'0 cu mentiunea ca temperatura betonului la punerea in opera sa fie mai

mare de F#7C.


10/27

%.#.2 /gregatele

entru a e$ita segregarea agregatele $or a$ea o granulatie uniforma, dimensiunea ma"ima

a particulei nu $a depasi minimum dintre 32mm si un sfert din lumina dintre barelelongitudinale de armatura.

/gregatele utiliate se $or incadra, din punct de $edere al granuloitatii, in urmatoarele

limite

mm 7,2 1 3 ' 1% 31

&inim 3 1' 2# 37 '7 07

&a"im # 23 3# %7 7 177

Se mentioneaa ca aceste doua procente $ariaa cu doaul de ciment al betonului

preparat.

La calculul retetelor pentru curbele granulometrice, se $a tine seama de urmatoarelerecomandari

- agregatele utiliate $or a$ea granulele de ma"imum 31mm si $or fi aranate in sorturile

7,2A' 'A1% 1%A31mm,

- sorturile de agregate trebuie sa fie caracteriate printr-o granuloitate continua, iar curbade granuloitate sa nu depaseasca limitele indicate cu mai mult de doua procente,

- continutul de material fin (sub 7,2mm) trebuie sa fie de #7A177;g4m, iar in caul in

care acesta lipseste (fiind inlaturat prin spalare), se $a adauga un material inert.

/gregatele necesare prepararii betoanelor $or corespunde pre$ederilor din ST/S 1%%'-

'' in ceea ce pri$este continutul de impuritati.

!n caul in care dimensiunea ma"ima a agregatelor este de 32mm betonul $a a$ea

urmatoarele caracteristici

- continut de nisip G7 din masa totala a agregatelor,

- particulele incadrate in fractiunea granulometrica praf (inclusi$ cimentul si alte

materiale fine) trebuie sa repreinte intre 77 si ##7;g4m3de beton.

%.#.3 Cimentul

Continutul minim de ciment $a fi stabilit in functie de dimensiunea ma"ima a agregatelor

in conformitate cu tabelul 2.

= parte din ciment poate fi inlocuita prin aditi$i cum ar fi cenusa si gurile de furnal.


11/27

Tabelul 2 - Continut minim de ciment

8imensiunea ma"ima a particulei (mm) Continut minim de ciment (;g4m3)

32 3#7

2# 3'7

27 3#1% 77

Tipurile de ciment utiliate la prepararea betoanelor si mortarelor se $or stabili in functiede conditiile terenului de fundare, in conformitate cu ?!nstructiunile tenice pri$ind

folosirea cimenturilor in constructii?(indicati$ C.10-'0).

Se recomanda folosirea cimenturilor a 3#, 3# si & 37

Cimentul utiliat la prepararea betonului $a fi $erificat pentru fiecare lot li$rat,

urmarindu-se prin incercarile de laborator timpul de pria, constanta de $olum si

reistente mecanice potri$it pre$ederilor ST/S 133-3 ?Cimenturi. 5eguli si metodepentru $erificarea calitatii?. Temperatura cimentului la prepararea amestecului nu trebuie

sa depaseasca F7C.

%.#. 5aportul apa - ciment

5aportul apa ciment nu $a depasi 7.%.

/ceasta $aloare poate fi modificata in caul folosirii de aditi$i.

%.#.# /diti$i

/diti$ii pot fi folositi in urmatoarele scopuri

- reducerea cantitatii de apa si plasticiare betonului pentru e$itarea separarii

laptelui de ciment si a segregarii

- intarietori de pria utiliati pentru marirea domeniului de lucrabilitate (folositi in

situatia in care procesul de betonare dureaa timp mai indelungat sau e"istaintreruperi in procesul tenologic)

Ca plastifiant si intarietor de pria se recomanda aditi$ul ?5*L/ST?, care trebuie sa

corespunda conditiilor tenice pre$aute in ane"a


12/27

- doaul de aditi$ intarietor de pria $a fi de 1A2litri la 177;g de ciment.

%.% Betonul plastic sau mortarul plastic

Betoanele si mortarele plastice sunt utiliate in caul peretilor mulati unde pe langa

permeabilitatea scauta este necesara asigurarea unei capacitati mari de deformatie.artile constituente sunt urmatoarele

- argila sau bentonita

- ciment sau alt liant

- agregate cu granulatie uniforma

- aditi$i

- apa.

8enumirea de ?mortar plastic? se foloseste atunci cand dimensiunea agregatelor estelimitata la cea corespunatoare fractiunii nisip. &ortarul proaspat trebuie sa fie astfel

realiat incat sa indeplineasca criteriile de deformabilitate si permeabilitate asigurand in

acelasi timp o lucrabilitate si o reistenta corespunatoare.

%.' /rmatura

/rmatura utiliata in caul peretilor mulati trebuie sa corespunda prescriptiilor din *+

1777. Tinandu-se seama de toate precautiile necesare, elementele metalice de tipul

tuburilor, placilor, etc. nu trebuie sa fie realiate din otel gal$aniat sau alte metale saualte metale care pot produce efecte electrostatice a$and ca efect segregarea noroiului de

fora sau coroiunea electrocimica a armaturii.

'. Consideratii pri$ind proiectarea

'.1 9eneralitati

Terminologia utiliata pentru definirea dimensiunilor si detaliilor peretilor ingropati estepreentata in figurile 1 si 2.


13/27

6igura 1 9eometria peretilor


14/27

6igura 2 *"emple constructi$e de panouri si rosturi de pereti ingropati

roiectarea $a tine cont de tolerantele specificate in paragraful .2.

8imensiunile panourilor de perete trebuie sa tina cont de dimensiunile ecipamentului de

e"ca$are disponibil, metoda si sec$enta de e"ca$are, stabilitatea panoului in timpul

e"ca$arii, apro$iionarea cu beton proaspat ca si celelalte informatii preentate inparagraful .


15/27

Lungimea panourilor trebuie pre$auta astfel incat sa asigure stabilitatea transeei in

timpul e"ca$atiei.

Stabilitatea transeei in timpul e"ca$atiei include doua aspecte

- stabilitatea particulelor de pamant din peretele transeei

- stabilitatea generala a e"ca$atiei.

Transeea ramane stabila ca urmare a actiunii fortelor stabiliatoare din noroiul de fora

asupra peretilor. !n caul suspensiilor bentonitice efectul de sustinere in pamanturile cu

particule fine se datoreaa formarii unei turte de filtrare. !n pamanturile cu particulegrosiere acest efect este datorat stagnarii suspensiei bentonitice dupa o penetrare pe o

anumita adancime in porii pamantului. !n caul solutiilor de polimeri.

6actorii de care depinde stabilitatea transeei si care pot fi controlati in timpul e"ecutiei

- proprietatile fluidului de fora

- ni$elul licidului in e"ca$atie

- geometria panoului e"ca$at

- perioada de timp in care noroiul de fora se afla in contact cu peretele transeei.

rocedeul de e"ca$are influenteaa stabilitatea transeei.

Stabilitatea peretilor e"ca$atiei se poate determina pe baa e"perientei, calculelor destabilitate sau e"ca$ari de proba pe amplasamentul analiat. *"perienta se refera la

e"istenta unor lucrari e"ecutate in conditii de teren si utiliand tenologii de e"ca$aresimilare cu cele pentru amplasamentul analiat. *"perienta se baeaa pe cunoasterea

urmatoarelor date

- natura terenului de fundare,

- conditiile idrogeologice,

- e"istenta constructiilor adiacente lucrarii si a celor subterane,

- metoda de e"ca$are.

/ceasta e"perienta $a fi bine documentata si fundamentata.

Calculele de stabilitate $or tine cont de urmatorii factori

- presiunea data de fluidul de fora,


16/27

- conditiile idrogeologice,

- impingerea pamantului incluand tridimensionalitatea geometrica a problemei,

- parametrii reistentei la forfecare ai pamantului,

- efectul incarcarilor adiacente transeei,

5eultatele (datele) obtinute in caul utiliarii metodei cu e"ca$area de proba $or fiamendate cu un factor de siguranta atunci cand se pre$ad $alorile de proiectare.

+i$elul fluidului de fora $a fi ales astfel incat sa fie cu cel putin 1m deasupra celui mai

inalt ni$el pieometric ce poate fi inregistrat.

!n caul pamanturilor de consistenta redusa poate fi necesara ridicarea ni$elului fluiduluide fora si4sau marirea densitatii acestuia in timpul e"ca$arii concomitent cu minimiarea

timpului in care transeea este lasata descisa.

!n caul pamanturilor foarte permeabile, pamanturilor de granulatie foarte mare sau in

caurile in care e"ista pori de dimensiuni mari in pamant, poate sa apara o pierderemasi$a de fluid de fora necesitand masuri cum ar fi

- marirea densitatii fluidului de fora,

- adaugare de filer la noroiul de fora,

- in caul in care e"ista ca$itati(ca$erne)in teren, inainte de e"ca$are acestea $or fi

umplute cu beton,

- inectarea terenului inainte de e"ca$area transeei.


17/27

'.3.!ncastrarea in roca de baa

in situatia in care peretii mulati se considera a fi incastrati in roca de baa in faa de

proiectare trebuiesc luate in considerare urmatoarele date

- functia necesara a fi indeplinita de perete,

- proprietatile rocii de baa(reistenta, structura, umiditatea, permeabilitatea)H

- poitia si inclinarea planelor de cli$a,

- reistenta rocii.

La proiectare sunt de luat in calcul urmatoarele $ariante

- adancimi de e"ca$are diferite in cadrul aceluiasi panou sau intre panouri,

- realiarea conlucrarii intre panou si roca de baa prin utiliarea de bare de

armatura, tuburi sau grini metalice,

- inectarea baei panoului.

'..Carcase de armatura. 9eneralitati

/rmarea in cadrul unui panou se poate realia printr-una sau mai multe carcase de

armatura.

roiectarea carcaselor de armatura trebuie realiata in conformitate cu prescriptiile din

*+< 1002. !n faa de proiectare, carcasa de armatura trebuie sa fie dimensionata astfel incit sa corespunda conditiilor de e"ploatare(de ser$iciu) are peretelui ingropat dar si

conditiilor de transport si respecti$ celor care apar in faa de betonare. geometria carcasei

de armatura trebuie sa fie astfel stabilita astfel incat sa se asigure o conlucrare cit maibine cu betonul.

Lungimea carcasei de armatura trebuie astfel stabilita astfel incat intre baa acesteia si

talpa e"ca$atiei sa e"iste cel putin 27 cm.

Carcasa de armatura se compune din

- armatura longitudinala,

- armatura trans$ersala,

- armatura necesara pentru mane$rarea si gidaul carcasei in e"ca$atie,


18/27

si in cauri speciale

- armatura speciala necesara ancoraelor, filatelor sau oricaror altor elemente

structurale conectate la perete,

- armatura(piese metalice) necesare tra$ersarii peretelui de catre utilitati,

- orice tubulatura necesara operatiilor de inectare, incastrare in roca de baa si

respecti$ incercarii in situ(monitoriare).

Carcasa $a fi pre$auta la partea superioara cu bare de agatare rigide si suficient de

reistente pentru a sustine intreaga carcasa la mane$rare, la introducerea in transee si lasuspendarea ei pe marginea grinilor de gida, fara pericol de accidente.

!mbinarea armaturilor trebuie realiata numai cu autorul sudurii electrice.

'..2 /rmatura longitudinala

8iametrul minim in caul barelor longitudinale este de 12 mm. pentru un metru liniar de

carcasa numarul minim de armatura longitudinala este de trei, pe ambele fete.

8istanta minima intre barele de armatura este de 17 cm. /ceasta poate fi redusa la cmin caul suprapunerii barelor(imbinare prin suprapunere) sau in caul panourilor supra-

armate asigurandu-se in aceasta situatie ma"ima a agregatelor de 27 mm.

/tunci cand inaltimea panoului este mare, carcasa de armatura se realieaa din mai

multe elemente longitudinale de armatura. conlucrarea intre armaturi se poate realia prin

suprapunere sau prin cuple. !n situatia in care se realieaa suprapunerea in timpuloperatiilor de transport si mane$rare a carcasei poate sa apara alunecarea.

entru a pre$eni aceasta situatie imbinarea prin suprapunere se completeaa prin sudurain puncte.

'..3./rmatura trans$ersala

/rmatura trans$ersala are rolul sa rigidiee carcasa de armatura.

8istanta intre barele de armatura trans$ersale trebuie sa fie de 27 cm. /ceasta distanta se

poate reduce la 1# cm asigurand in aceasta situatie o dimensiune ma"ima a agregatului de27 mm.

'...Carcase multiple si imbinarea acestora

distanta minima intre doua carcase de armatura aferente aceluiasi panou este de 27 cm.


19/27

8istanta minima intre carcase si tubul de rost este de 17 cm cu luarea in calcul a

e$entualelor abateri ale tubulaturii fata de $erticala.

'.#. rinderi si tra$ersari

Tra$ersarile pentru prinderi si tuburi $or fi prinse fi" de carcasa de armatura pentrupre$enirea e$entualelor deplasari in timpul operatiilor de betonare.

Tra$ersarile necesare tubulaturilor ancoraelor nu trebuie sa depaseasca 377 mm in

diametru pentru a asigura o buna conlucrare intre elementul metalic si beton.

'.%./coperirea cu beton

/coperirea cu beton se defineste ca distanta dintre carcasa de armatura si peretelee"ca$atiei.

!n conformitate cu prescriptiile *+< 1002 acoperirea de beton trebuie sa fie de minim '#mm.

!n caul pamanturilor de consistenta redusa acoperirea cu beton poate sa fie de cel putin%7 mm pentru pamanturi si pereti pro$iorii(structuri).

8istantiere care se pre$ad la e"teriorul carcasei de armatura au rolul asigurarii acoperirii

minime cu beton a acesteia.

8istantierele se pot constitui din tuburi $erticale, placute sau role. 8imensiunea

distantierelor trebuie adoptata in functie de conditiile de teren.

entru structurile permanente distantierele trebuie realiate din materiale eci$alente cu

betonul in ceea ce pri$este reistenta. +u trebuiesc folosite distantiere metalice.


20/27

.*"ecutie

.1.9eneralitati

*tapele de e"ecutie sunt stabilite in functie de natura peretelui (tipul acestuia) si fluidulde fora utiliat. !n caul general (cu utiliarea unui fluid de fora) etapele de realiare aperetelui sunt urmatoarele

- pentru pereti turnati pe loc

1) e"ca$area cu utiliarea unei suspensii bentonitice,

2) curatirea transeei,

3) introducerea carcasei de armatura in transee,

) betonarea

#) indepartarea betonului contaminat de la partea superioara a betonului

- pentru peretii prefabricati

1) e"ca$area sub protectia unui noroi autointaritor,

2) curatirea transeei la baa e"ca$atiei pentru panourile prefabricate se realieaa

un suport rigid prin intermediul unui strat de beton de egaliare,

3) introducerea in e"ca$atie a panourilor prefabricate,

- pereti din noroi autointaritor,

1) e"ca$area sub protectia noroiului autointaritor,

2) in functie de situatie peretele din noroi autointaritor poate fi instrumentat cu

geomembrane, carcase de armatura sau palplanse

3) indepartarea betonului contaminat de la partea superioara a betonului.

- pereti din beton plastic(gel beton)

1) e"ca$area prin utiliarea unei suspensii bentonitice,

2) curatirea transeei

3) betonarea


21/27

) indepartarea betonului contaminat de la partea superioara a betonului.

.2.Tolerante

.2.1.anouri

9eometria e"ca$atiei necesara realiarii peretelui mulat trebuie sa fie conforma cu ceaproiectata (in ceea ce pri$este inaltimea si adancimea).

entru structurile de spriin, deplasarea pe directie oriontala a fetei libere a panoului, la

ni$elul superior al grinii de gida $a fi mai mica de 27 mm catre e"ca$atie sau #7mm in

directie opusa e"ca$atiei pentru panourile monolit si mai mica de 17 mm in orice directiepentru panourile prefabricate.

entru structurile de spriin $erticalitatea panourilor (incluand capetele) se $a inscrie

intr-un domeniu de unu la suta atat pe directie trans$ersala cat si pe directie longitudinala.

/colo unde in terenul natural sunt preenti bolo$ani sau alte obstructii, aceasta toleranta

poate fi marita.

Cand rostul intre panouri este format prin e"ca$area in materialul intarit al unui panou

adiacent turnat anterior se $a $erifica daca materialul intarit este e"ca$at pe o distanta

oriontala adec$ata. 8istanta minima pe directie oriontala depinde de tipul pamantului,

de adancime, de tipul materialului turnat si de tenologia de e"ca$are.

rotuberantele pe fata e"pusa a panourilor monolit nu trebuie sa depaseasca 177mm de la

planul de toleranta. Sunt acceptate $alori mai mari de 177mm in caul in care

dimensiunea ma"ima a particulelor din terenul natural depaseste 177mm sau in caul incare pamantul este de consistenta redusa sau este afanat.

/linierea intre doua panouri adiacente la rost nu trebuie sa depaseasca limita pentru care

se pot produce efecte negati$e asupra comportari peretelui.

.2.2 Carcasa de armatura

Toleranta latimii totale a carcasei de armatura trebuie sa fie in domeniul I17mm.

Toleranta inaltimilor tra$ersarilor dupa operatia de betonare $a fi de I'7mm.

Toleranta cotei superioare a carcasei dupa betonare $a fi I#7mm.

Toleranta poitiei carcasei in plan oriontal de-a lungul a"ei peretelui dupa betonare $a fi

de I'7mm.

.3 Lucrari pregatitoare


22/27

.3.1 latforma de lucru

latforma de lucru $a fi stabila, situata deasupra ni$elului apei subterane, oriontala si

dimensionata pentru un trafic de ecipamente si camioane grele. Jona adiacenta linieiperetelui $a fi eliberata de obstacole.

!n caul in care se lucreaa in localitati ,se $a face si o degaare aeriana a

amplasamentului lucrarii de liniile electrice de curent, telefon etc. Totodata este necesara

si degaarea subterana de conductele de apa, canaliare, gae, electrice etc. si orice alteconstructii si instalatii subterane, utiliate pe amplasamentul baretelor.

La degaarea aeriana si subterana fata de liniile de curent se $a tine seama si de normele

de tenica a securitatii muncii in $igoare.

latforma de lucru $a fi situata cu cel putin 1.#m deasupra celei mai inalte pane de apa

subterana anticipata a fi intalnita in timpul realiarii e"ca$atiei, incluandu-se si posibile

fluctuatii ale acesteia.

!n caul constructiei pe o panta platforma $a fi oriontala.

&aterialul folosit pentru constructia platformei sau ca material de umplutura $a a$ea o

calitate corespunatoare si $a fi compactat sau stabiliat.

La e"ecutarea sapaturii si amenaarea platformei de lucru se $a urmari asigurarea uneibune deplasari a utilaelor in timpul lucrului (macarale, autobetoniere, basculante pentru

transportul pamantului reultat din e"ca$are), precum si a spatiilor de depoitare necesare

in procesul tenologic de e"ecutie a panourilor. !n acest sens platforma de lucru $a fi

pre$auta cu drumuri de acces pentru miloacele de transport, degaate permanent ,astfelincat circulatia sa se desfasoare in bune conditii, fara stagnari sau pericole de accidente.

ierderile din drenuri sau conducte adiacente lucrarii care pot afecta constructia peretelui

ingropat $or fi oprite sau de$iate. entru scurgerea apelor si, e$entual, al noroiului de pesuprafata platformei de lucru, se $or amenaa pante de scurgere de 1-2. Se $or

amenaa santuri sau rigole la marginea platformei de lucru, pentru colectarea si

indepartarea apei sau a noroiului de pe platforma.

.3.2 9rinile de gida

Scopul grinilor de gida este acela de a asigura aliniamentul peretelui mulat, de a ser$ica elemente de gida pentru instalatia de e"ca$are, de a securia marginile transeei

impotri$a cedarii acesteia in $ecinatatea unui ni$el de fluid de fora fluctuant si de a ser$ica suport pentru carcasa de armatura sau panourile prefabricate sau orice alt element

introdus in e"ca$atie pana la intarirea betonului sau a gelului beton.

9rinile de gida trebuie sa fie capabile sa preia reactiuni pentru caul in care este

necesara e"tragerea carcasei de armatura.


23/27

9rinile de gida sunt realiate in general din beton armat, turnate in situ, pe

amplasament la o adancime $ariind intre 7.'m si 1.#m depinand de conditiile de teren.

9rinile de gida $or fi proiectate si construite sa preia incarcarile la care $or fi supuse,inclusi$ traficul ecipamentelor si structurilor adiacente fara a preenta deformatii sau

deplasari si de a permite poitionarea in toleranta a elementelor panourilor.

!nterdistanta dintre grinile de gida trebuie mentinuta constanta prin spraituri pana la

inceperea e"ca$atiei.

8istanta dintre grinile de gida trebuie sa fie cu 27A#7mm mai mare decat latimeaproiectata a peretelui ingropat. !n caul unor pereti poligonali sau cu forma neregulata

poate fi necesara marirea distantei intre grinile de gida.

Suprafata superioara a grinilor de gida trebuie sa fie oriontala si sa aiba aceiasi cota

la ambele capete ale transeei. !n mod normal fata interioara a uneia dintre grinile de

gida este utiliata ca referential pentru stabilirea poitiei peretelui ingropat.

. *"ca$area

..1 Sustinerea peretilor e"ca$atiei

entru sustinerea peretilor e"ca$atiei se foloseste in cele mai multe cauri noroiul de

fora. !n unele situatii este posibila folosirea apei ca fluid de fora sau forarea in conditiiuscate.

*"ca$area in uscat poate fi utiliata in unele pamanturi coei$e sau in roci daca reistenta

acestora este suficient de mare incat sa asigure stabilitatea peretilor transeei.

!n timpul faei de e"ca$are ni$elul fluidului de fora poate fluctua dar acesta nu $a trebuisa scada sub ni$elul necesar asigurarii stabilitatii e"ca$atiei. +i$elul fluidului de fora $a

ramane deasupra ni$elului baei grinilor de gida cu e"ceptia caurilor cand nu e"ista

riscul surparii pamantului de sub acestea.

Transportul fluidului de fora se realieaa prin pompare in conducte rigide din metal saumaterial plastic reistent la actiuni mecanice, prelungite cu furtunuri din cauciuc armat,

de diametru A17cm.

omparea si recircularea noroiului se $a face folosind pompe submersibile.

!n timpul operatiilor de betonare a transeei e"ca$ate se $a asigura reglarea debituluipompei submersibile in functie de ritmul de betonare.

Se recomanda reutiliarea fluidului de fora numai dupa $erificarea calitatii acestuia,

pentru a corespunde conditiilor de calitate indicate in cele ce urmeaa.


24/27

Controlul calitatii fluidului de fora se $a efectua in mod obligatoriu la fiecare panou atat

in timpul e"ca$atiei cat si in inainte de betonare, prin incercari in laboratorul de santier pe

probe prele$ate din noroiul din transee. /supra fiecarei probe se $or face urmatoareledeterminari densitatea, $iscoitatea aparenta, filtratul, turta, continutul de nisip liber, p-

ul. 5eultatele se $or inscrie in buletinele de analia.

!n caul in care fluidul de fora recuperat dupa e"ca$are nu indeplineste conditiile de

calitate, se $a proceda la inlocuirea lui, partiala sau totala, prin recirculare cu amestecurinoi, modificandu-se treptat doaul de bentonita acti$ata pentru corectarea proprietatilor

fiico-cimice.

6luidul de fora contaminat cu cimentul din beton, de la partea superioara a transeei, $a fiin mod obligatoriu indepartat din lucrare.

..2 Sec$enta de e"ca$are

*"ca$area poate fi realiata continuu sau in panouri. Sec$enta e"ca$arii, lungimeapanourilor si distanta dintre panourile in curs de e"ca$are depinde de conditiile de teren,

tipul de perete si tipul ecipamentelor de e"ca$are.

*"ca$area panourilor nu trebuie inceputa inainte ca betonul sau noroiul autointaritor din

panourile adiacente sa nu fi auns la o reistenta suficient de mare.

..3 ierderea fluidului de fora

/tunci cand apare o pierdere brusca si semnificati$a de fluid de fora in timpul operatiei

de e"ca$are se $a proceda la o reumplere imediata a transeei recomandabil cu fluid

continand materiale cu proprietati iolatoare. 8aca procedura este imposibila sauinsuficienta, e"ca$atia $a fi reumpluta cat de repede posibil cu gel beton sau cu orice alt

material care poate fi usor e"ca$at ulterior.

!n situatiile in care pot sa apara pierderi semnificati$e de noroi de fora (pamanturi foartepermeabile, ca$erne, etc.) o cantitate suficienta de noroi de fora si materiale iolatoare $a

fi $a fi tinuta la dispoitie.

.# Curatarea e"ca$atiei

Curatarea este necesara cand noroiul de fora trebuie inlocuit de beton sau alte material.

6undul e"ca$atiei si suprafata rosturilor $a fi curatata si daca este necesar noroiul de fora$a fi denisipat sau inlocuit. Cand trebuie introduse elemente de tipul carcaselor de

armatura sau tuburilor de rost curatarea trebuie realiata inaintea instalarii. rocedura decuratare ca si timpul dintre operatii $a fi stabilit de la primele panouri.


25/27

.% 5ealiarea rosturilor

5osturile sunt in general realiate fie prin tuburi de rost de beton sau metal sau prin

e"ca$area in betonul sau gelul beton intarit al unui panou turnat anterior. !n unele cauri

in rosturi pot fi incorporate solutii de idroiolare.

Tuburile de rost $or a$ea reistenta corespunatoare si $or fi corect aliniate pe toata

lungimea lor.

!n caul in care tuburile de rost sunt e"trase $ertical, e"tractia se $a face gradual in timpul

priei betonului sau al gelului beton.

!n caul in care e"tragerea tuburilor de rost se face lateral e"tractia $a fi realiata lafinaliarea e"ca$atiei panoului adiacent.

.' !ntroducerea armaturilor si a altor elemente

Carcasele de armatura, panourile prefabricate de beton sau alte elemente (cum ar fi

palplansele sau membranele) nu se $or spriini pe fundul e"ca$atiei i for fi suspendate degrinile de gida.

Carcasa de armatura se introduce in transee cu autorul unei macarale, cu sageata si

putere la carlig corespunatoare pentru o mane$rare usoara.

!nainte de introducerea carcasei de armatura in transee ,se $a face $erificarea e"ecutarii

corecte a sudurilor.

Carcasa de armatura $a fi bine centrata intre grinile de gidare, respecti$e intre peretii

santului e"ca$at, pentru a nu pro$oca surparea acestora sau agatarea si desprinderea

distantierelor.

Coborarea carcasei intre grinile de gidare se face lent, fara smucituri sau opriri brustecare ar putea produce deformarea ei sau lo$irea si surparea peretilor.

!n caul in care carcasa de armatura nu aunge la cota din proiect, blocandu-se in timpul

introducerii se $a e"trage imediat din transee, se $a $erifica starea ei si se $a curata de

pamantul depus, inainte de a se reintroduce in transee.

. Betonarea si decaparea

La punerea in opera a betonului se $or respecta cu strictete urmatoarele conditii speciale

- controlul calitatii noroiului, inainte si in timpul turnarii betonului si controlul calitatii

betonului proaspat,


26/27

- mentinerea permanenta a ni$elului noroiului in sant,

- poitia coloanelor de betonare in masa de beton,

- masurarea $olumului de beton turnat concomitent cu $erificarea ni$elului betonului in

transee,

- luarea de probe necesare in timpul turnarii, pentru a fi incercate dupa intarire.

Turnarea betonului trebuie sa inceapa dupa cel mult o ora de la terminarea curatarii talpii

transeei, timp in care se apreciaa ca se poate introduce in transee carcasa de armatura si

se realieaa toate lucrarile pregatitoare in $ederea betonarii.

!nainte de turnarea betonului, se $a $erifica centrarea carcasei de armatura suspendata pegrinile de gida. 8e asemenea, in transee se instaleaa pompa submersibila pre$auta

cu furtun pentru e$acuarea noroiului impins de os in sus de betonul turnat.

La e"ca$atiile in uscat betonarea se $a realia in asa fel incat sa se e$ite segregarea. La

e"ca$atiile in uscat este permisa pomparea directa a betonului in transee.


27/27

lucrari-speciale-de-fundatii-pereti-mulati.pdf

Documents