PERE CORTIN

GENERALITI PRIVIND PEREII CORTIN1. Faade uoare

Faadele uoare se deosebesc esenial de faadele tradiionale prin concepie, materiale folosite i modul de punere n oper; au greuti i grosimi reduse i sunt realizate aproape exclusive din materiale netradiionale, fixate pe o structur portant.

Tipurile cele mai rspndite de faade uoare sunt cele cunoscute sub denumirea de perei cortin i panouri de faad.

Peretele cortin este un perete exterior uor, neportant, suspendat la exteriorul structurii de rezisten a cldirii i nesubordonat acesteia din punct de vedere dimensional; ei pot fi montai pe schelet sau alctuii din panouri (fig. 1.1).

Fig. 1.1. Perete cortin.

Panoul de faad se deosebete de peretele-cortin prin aceea c se fixeaz ntre elementele structurii de rezisten a cldirii i este modulat dup traveele acesteia; n acest caz planeele rmn aparente (fig. 1.2).

Din punct de vedere al permeabilitii la vapori, panourile de faad pot fi: etane i respirante (au n structura lor un strat de ventilaie).

Faada unei construcii poate fi calificat ca uoar dac are o grosime mic (cca.10cm), corespunznd unei mase de 40-60 kg/m2 i este realizat exclusiv din materiale netradiionale (aluminiu, oel i sticl).

Fig. 1.2. Panou de faad

1 - planeu; 2 - suport de ancorare; 3 - panou vitrat.

n raport cu poziia fa de sistemul structural al construciei, faadele uoare se pot clasifica astfel:

faade uoare cu montaj n panouri;

faade uoare de tip sistem de perete cortin.

La faadele uoare realizate din panouri, panourile de faad, complet echipate, se monteaz ntre planeele construciei, avnd nlimea delimitat de acestea.

La faadele uoare de tip sistem de perete cortin, panourile vitrate sau opace se monteaz pe un sistem structural propriu din aluminiu, sau oel, situat n afara planeului care limiteaz cldirea.

Din punctul de vedere al configuraiei sistemului structural propriu, acesta poate fi alctuit astfel:

cu elemente dispuse ntr-o compoziie n care se distinge o dominant vertical;

cu elemente dispuse ntr-o compoziie n care se distinge o dominant orizontal;

cu elemente dispuse ntr-o compoziie (alctuire) rectangular (dar sunt posibile i alctuiri particulare cu panouri trapezoidale sau n form de paralelogram).

Forma n plan a sistemului de perete cortin este, de regul, dreapt. n funcie de volumetria cldirii i de expresia plastic a faadei, acesta poate fi curb, sau cu contur frnt. Poziia sistemului de perete cortin este, de regul, vertical, dar unele pri ale acestuia, pot fi nclinate n raport cu verticala. n alctuirea sistemelor de perei cortin pot fi nglobate i elemente n consol (de exemplu, copertine).

2. Clasificarea tipurilor de faade uoare

Din punctul de vedere al imaginii unui perete cortin, vzut din exterior, pot fi realizate:

perete cortin clasic (fig. 2.1); Este cel mai uzual sistem de pereti cortina, care permite realizarea unor structuri tridimensionale complexe si folosirea sticlelor de dimensiuni mari. Are o constructie articulata, proiectata sa faca fata oricarei deformari posibile a cladirii (datorata cutremurelor, vibratiilor etc.), dar si eventualelor dilatari sau contractari ale profilelor de aluminiu, fara a-si pierde din rezistenta la actiunea vantului sau din impermeabilitate. La pereti cortina standard, profilele - vizibile din interior si exterior, atat pe orizontala cat si pe verticala - permit o varietate de combinatii ce pot fi adaptate oricarui tip de constructie. Etansarea se realizeaza pe garnituri EPDM. Pentru exterior e disponibila o gama variata de capace ornamentale (drepte, curbate, elipsoidale etc.). Se pot realiza ochiuri mobile cu simpla deschidere, dubla deschidere sau basculare spre interior, dar si ochiuri mobile cu deschidere spre exterior. Se poate utiliza sticla cu grosimi cuprinse intre 6 si 40 mm. Peretii cortina standard sunt disponibil in toata gama de culori RAL, atat pentru interior cat si pentru exterior.

perete cortin semistructural linear (fig. 2.2); au profilele vizibile din interior. Pe exterior profilul este vizibil doar pe un sens (orizontal sau vertical), iar pe celalalt sens este vizibila o linie neagra (silicon rezistent la UV), ceea ce confera sistemului o continuitate a ochiurilor de sticla pe o anumita directie. Se poate utiliza sticla cu grosimi cuprinse intre 6 si 40 mm, iar etansarea se realizeaza pe garnituri EPDM. Deschiderile se pot realiza doar spre exteriorul cladirii. Sunt disponibili in toata gama de culori RAL, atat pentru interior cat si pentru exterior.

perete cortin semistructural cu ram (fig. 2.3); profilele sunt vizibile din interior, dar pe exterior este vizibil doar un contur ingust pentru fiecare sticla, iar ferestrele exterioare sunt identice cu corespondentele lor din interior, ceea ce confera un aspect impecabil cand fereastra este inchisa. Deschiderile se pot realiza doar spre exteriorul cladirii. Se poate utiliza sticla cu grosimi cuprinse de pana la 24mm. Impermeabilitatea este asigurata de trei randuri de garnituri EPDM si de un sistem de scurgere pentru orice tip de acumulare de apa. Sunt disponibili in toata gama de culori RAL, atat pentru interior cat si pentru exterior.

perete cortin structural (fig. 2.4); Sistemul ofera posibilitatea realizarii unor de structuri tridimensionale foarte complexe iar si un exterior cu aspect de oglinda continua. Are o constructie articulata, proiectata sa faca fata oricarei deformari posibile a cladirii (datorata cutremurelor, vibratiilor etc.), dar si eventualelor dilatari sau contractari ale profilelor de aluminiu, fara a-si pierde din rezistenta la actiunea vantului sau din impermeabilitate. Profilele sunt vizibile doar pe interior, in timp ce la exterior raman vizibile sticla si elementele de etansare : garniturile EPDM - sau liniile de silicon - inguste dintre foile de sticla, care pot avea grosimi intre 6 si 32 mm. Se pot realiza doar deschideri inspre exterioru cladirii. Pereti cortina structurali sunt disponibil in toata gama de culori RAL.

Fig. 2.1. Perete cortin clasic Fig. 2.2. Perete cortin

semistructural linear

Fig. 2.3. Perete cortin Fig. 2.4. Perete cortin structural semistructural cu rama

Perei cortin montai pe schelet. Pe structura de rezisten a cldirii se fixeaz un schelet uor, n general metalic, alctuit din montani verticali (grile), din rigle orizontale sau dintr-o reea rectangular de elemente verticale i orizontale. ntre elementele scheletului faadei se monteaz elemente de umplutur opace i tmplria. Scheletul faadei, confecionat din elemente n ntregime prefabricate, are rolul de a transmite la structura de rezisten a cldirii greutatea proprie a elementelor de umplutur opace i vitrate, precum i ncrcarea dat de vnt.

Pereii montai pe schelet pot avea diverse soluii constuctive. Scheletul alctuit din elemente liniare, complet uzinate i finisate, se monteaz pe antier, separat, element cu element. Acesta poate fi cu elemente principale de rigidizare verticale (montani) i rigle ca elemente secundare, sau cu elemente pricipale de rigidizare orizontale (rigle) i montani (care pot lipsi) ca elemente secundare (fig. 2.5). Montanii i riglele pot avea seciune plin, din profile de aluminiu extrudat sau tabl de oel ndoit la rece. Scheletul alctuit din cadre prefabricate poate avea form de H, T, sau cadre nchise. (fig. 2.6)

Fig. 2.5. Perei cortin montai pe schelet:schelet din elemente principale de rigidizare verticale si orizontale; 1 planeu;

2 suport de prindere montant; 3 montant; 4 rigle; 5 suport de prindere rigl;

6 element vitrat (sticl)

a). b). c).

b).

a).

c).Fig. 2.6 Perei cortin din cadre prefabricate:

a cadru prefabricat n form de H; b cadru prefabricat nchis;

c cadru prefabricat n form de T. Perei cortin alctuii din panouri. Se realizeaz din panouri complet uzinate i finisate, avnd montate parapetul i tmplria i pot avea nlimea a 1...3 etaje i limea a 1 sau 2 travei. Panourile pot fi pline sau cu goluri de ferestre. Dup modul de alctuire a panourilor, pereii se mpart n dou grupe:

perei din panouri alctuite dintr-un schelet de rezisten (cadru metalic sau din lemn), o parte plin care formeaz parapetul i partea vitrat (fereastra); cele 3 pari constituitive ale panoului sunt complet asamblate din uzin.(fig. 2.7. a).

perei din panouri alctuite dintr-o fa exterioar continu (epiderm), nentrerupt prin rosturi, executat din tabl ambutisat, polisteri armai, fibre de sticl, plci de azbociment ondulat, n care golul de fereastr este decupat. (fig. 2.7. b).

Poziia stlpilor sau bulbilor diafragmelor fa de panouri poate fi n spatele acestora sau n dreptul panourilor . Asamblarea panourilor se face direct ntre ele prin mbinarea profilelor montanilor, cu ajutorul unui acoperitor de rost sau cu lamb i uluc.

Fig. 2.7. a. Perete cortin alctuit din panouri cu schelet de rezistenta.

1- fereastr; 2 parapet.

Fig. 2.7. b. Perete cortin alctuit din panouri cu strat exterior continuu.

1 plac de capt; 2 gaur de acces piuli; 3 tabl abutisat exterior; 4 - tabl abutisat interior;

5 spum poliuretan de baz; 6 bar metalic de ntrire; 7 plac din metal; 8 fgas de nbinare;

9 plac de pervaz; 10 gol de fereastr.

3. Clasificarea procedeelor de fixare i etaneitate a faadelor uoare.

Rosturile faadelor uoare. Calitatea unui perete cortin depinde mult de realizarea rosturilor, care trebuie s ndeplineasc mai multe condiii i anume: durabilitatea n timp; s permit dilatarea liber a elementelor asamblate; s faciliteze fixarea rapid i eficace a elementelor; s asigure n timp o etanare riguroas contra efectelor apei, vntului, aerului, cldurii; s compenseze prin elasticitatea sa jocurile de montaj i deformaiile normale ntre elemente.

n raport cu natura elementelor care se asambleaz, rosturile pot fi:

ntre elementele scheletului de rezisten al faadei;

ntre elementele scheletului i cele de umplutur (pline sau vitrate);

ntre prile pline i mobile ale ferestrelor;

ntre panouri.

Materiale utilizate la realizarea rosturilor sunt diverse; ele se pot clasifica n dou categorii:

produse lucrnd prin aderen (sub form de paste, cimenturi i chituri elastice);

produse lucrnd prin compresiune (celulare, benzi i cordoane profile).

Se pot folosi profile pe baz de elastomeri vulcanizai (neopren, butil, polimeri de etilen-propilen), masticuri sub form de past pe baz de rini, butil, elastomeri dintre care cel mai cunoscut este Thiokolul sau spume de poliuretan impregnate cu bitum. n cazul mbinrilor preformate; contactul i strngerea se realizeaz prin elasticitatea profilurilor de mbinare.

Fixarea profilurilor se face n diverse moduri: cu baghete metalice, cu profiluri n coad de rndunic.

Etanarea i dilatarea, condiii care trebuie ndeplinite simultan la mbinrile panourilor, se pot realiza pe baza elasticitii profilurilor de etanare (fig. 3.1.). mbinrile trebuie protejate mpotriva intemperiilor, radiaiei solare etc.

Fig. 3.1. Elemente de mbinare, fixare i etanare a panourilor de faad.

Elementele de umplutur ale faadelor uoare. Elementele de umplutur ndeplinesc numeroase funciuni; statice, higrotermice, acustice, de asigurare a confortului, de realizare a arhitecturii cldirilor etc. i se pot realiza sub form de:

panouri structurale care particip la preluarea ncrcturilor i contravntuirea faadei;

panouri autoportante i de umplutur, montate pe scheletul uor al faadei.

Dup modul n care acestea sunt concepute din punct de vedere termotehnic, pot fi:

panouri ventilate (fig. 3.2. a) care cuprind n structura lor, ntre faa exterioar i stratul termoizolator, un star de aer care comunic la partea superioar i inferioar cu exteriorul prin orificii prevzute n acest scop; rolul stratului de aer ventilat este de a evacua n atmosfer cldura acumulat de faa exterioar a panoului sub aciunea radiaiei solare i de a elimina vaporii de ap care migreaz din ncpere spre exterior;

panouri permeabile (respirante) la vapori de ap (fig. 3.2. b) care nu au strat de aer ventilat, iar faa interioar are o permeabilitate redus la vaporii de ap; n acest caz stratul termoizolant trebuie s fie ct mai permeabil i ct mai puin higroscopic;

panouri etane care sunt alctuite din fee practic impermeabile la vaporii de ap; astfel c fenomenul de condens nu poate avea loc n interiorul lor.

Fig. 3.2.a. Panouri ventilate Fig. 3.2.b. Panouri permeabile

1 finisare exterioara; 2 planul de drenaj;

3 bariera de vapori; 4 vapori de ncetinire;

5 strat termoizolant; 6 strat structural

Panourile de umplutur se compun n general, dintr-o fa exterioar, un miez i o fa interioar (fig. 3.3). Faa exterioar poate s fie un nveli subire sub form de folie, pelicul de vopsea, email, care asigur etanarea panourilor n cmp, protecia mpotriva coroziunii i finisajul acestora i se poate realiza din: tabl cutat sau ondulat de oel sau oel inoxidabil, aliaje de aluminiu, plci plane sau ondulate de azbociment, foi cutate sau ondulate din poliesteri armai cu fibre de sticl, PVC, produse de sticl (geam emailat colorant, geam stratificat sau armat), produse din lemn masiv sau plci industrializate pe baz de lemn (placaj, PFL, PAL). Miezul panoului, situat ntre cele dou fee, cuprinde scheletul de rezisten al panoului (ram metalic, din lemn sau din material plastic), stratul de aer ventilat sau nchis i stratul termoizolator alctuit din: plci de plut expandat, produse din vat sau psl mineral, fibre de sticl expandat, plci din b.c.a. i spume pe baz de materiale plastice (polistiren celular, spum de policlorur de vinil rigid, spum de poliuretan, spume fenolice etc.). Faa interioar a panoului are rolul de a prelua ncrcturile din exploatare, de protecie a miezului i de suport pentru finisajul interior; se poate realiza dintr-o gam foarte larg de materiale: oeluri inoxidabile, aliaje de aluminiu, plci plane i ondulate de azbociment, materiale plastice, lemn etc.

Fig. 3.3 Straturile componente ale unui panou de umplutur.

1 cardu de rezisten; 2 tabl abutisat; 3 barier de vapori; 4 miez izolant; 5 planeu; 6 elemente de prindere (fixare) a panoului.Dup modul de prindere a panourilor, vitrate sau opace, de sistemul structural propriu din aluminiu, sau oel, pot exista urmtoarele variante: cu fixarea geamurilor termoizolante sau panourilor opace pe sistemul structural al peretelui cortin, prin intermediul unor garnituri i al unui profil presor exterior, mascat cu un profil de ornament de diverse forme al sistem de perete cortin clasic (fig. 3.4.a);

Fig. 3.4.a Modul de prindere a panourilor termoizolante1 garnitura; 2 - profil presor exterior; prin lipirea geamurilor sau a panourilor opace cu adeziv structural, rezistent la radiaia ultraviolet, pe profilele distaniere din aluminiu eloxat i fixarea punctual (cu piese speciale) a acestora pe sistemul structural al peretelui cortina. (fig. 3.4. b).

Fig. 3.4. b Modul de prindere a panourilor termoizolante1 sticl; 2 spaiu de izolare interior; 3 distanier din Al.; 4 material adeziv Butil;

5 material anti-condens; 6 material de etanare Tiocolinnd seama de posibilitatea prevederii unor panouri mobile, pot exista:

perei cortin cu panouri fixe, vitrate i/sau opace;

perei cortin, care pe lng panourile fixe, conin i panouri mobile (ferestre i ui) din aluminiu.

Fig. 3.5. Perei cortin cu panouri vitrate:

1 - panouri fixe; 2 - panouri mobile4. Gradul de performan al pereilor cortin. Dup gradul de performan pe care l pot asigura pereii cortin, cldirile pot fi clasificate astfel:

cldiri cu grad de performan maxim (nu au vitraje mobile i sunt prevzute cu climatizare centralizat);

cldiri cu grad de performan mediu (pot avea vitraje mobile i climatizare parial);

cldiri cu grad de performan normal (unele cldiri din peisajul industrial, cu vitraje mobile i climatizare parial).4.1.Comportarea la aciuni exterioare.

Comportarea la aciunea diferitelor solicitri la care sunt supui pereii cortin, n cursul exploatrii (sarcinile climatice, actiunea chimica a mediului inconjurator, zgomotul, umiditatea, focul), impun rezolvarea unor probleme noi in comparatie cu peretii traditionali.

Actiunea vantului constituie incarcarea principala pe care o preiau peretii-cortina. Preluarea presiunii vantului se realizeaza prin legaturile de ancorare a fatadei usoare de structura cladirii .

Parametrului exterior al panourilor, alcatuit din placi de grosime mica, trebuie sa i se asigure un grad de rigiditate la actiunea vantului. Aceasta se realizeaza prin elemente de consolidare sau printr-o geometrie eficienta (ondulat, cutat ) la incovoiere (fig. 4.1.1).

Fig. 4.1.1. Legaturile de ancorare a faadei usoare.

1 garnitur de izolare; 2 capac de protejare; 3 garnitur de fixare; 4 garnitur de etanare;

5 urub de fixare (ancorare).Alta solicitare dominanta a acestor pereti, comparata cu cei traditionali, este variatia de temperatura. Aceasta sensibilitate caracteristica fatadelor usoare se explica prin faptul ca in alcatuirea lor intra materiale cu greutate redusa, cu coeficient de dilatare ridicat (la aliajele de aluminiu, coeficientul de dilatare fiind dublu, in comparatie cu cel al otelului). Pentru preluarea deformatiilor liniare produse de temperatura, la imbinarile dintre doua elemente metalice liniare, se prevede un manson fixat rigid in interiorul unuia din elemente, pe care poate culisa liber cel de al doilea element.

In cazul dilatarii impiedicate, in elemente apar eforturi care pot produce ruperi sau flambari ale acestora.

Actiunea calorica a radiatiei solare asupra peretilor usori, a caror capacitate de acumulare este redusa, impune masuri speciale pentru asigurarea confortului termic.

Aceste masuri sunt determinate de:

limitarea cantitatii de energie calorica transmisa;

intarzierea procesului de transmitere prin folosirea suprafetelor opace ;

folosirea, la exterior, a materialelor capabile sa reflecte o parte a energiei calorice datorita radiatiei solare(aluminiu oxalat) sau a panourilor ventilate (fig. 4.1.2).

Fig. 4.1.2. Variaia de temperatur acumulat.

(a seciune montant; b primvar/toamn, ventilaie natural; c var, sezon de rcire, ventilaie artificial; d iarn, sezon de nclzire); 1 aer admis; 2 aer evacuat; 3 panou; 4 radiaii solare;

5 celule pv (obionale).

Pentru combaterea actiunii calorice a radiatiei solare, se pot folosi urmatoarele mijloace:

conditionarea aerului in interiorul incaperilor, orientarea (spre nord sau sud) a fatadelor;

folosirea geamurilor transparente duble, a geamurilor termoasorbante, simple sau duble, a geamurilor stratificate reflectante, ecranelor de protectie.

Ecranele de protectie se folosesc la exteriorul cladirii cu scopul ca radiatia solara sa nu ajunga pe suprafata fatadei. Acestea se realizeaza prin scoaterea in consola a planseelor sau prin prelungirea spre exterior a plinurilor dintre ferestre. Ecranele se folosesc si ca elemente constructive distinctive, care se monteaza pe fatada.

Pentru reglarea radiatiei solare si a luminozitatii se pot prevedea ecrane mobile. Ecranele de protectie permit reducerea instalatiilor pentru conditionarea aerului, care prezinta dezavantajul de a fi costisitoare (fig. 4.1.3).

Fig. 4.1.3 Ecranele de protectie solarn afara de actiunea calorica, radiatia solara mai are si o actiune fotochimica, ce se manifesta prin alterarea culorilor si imbatranirea maselor plastice. Din aceasta cauza, trebuie creata posibilitatea inlocuirii materialelor degradate.

Coroziunea atmosferica este importanta la structurile metalice ale peretilor- cortina, diferentiindu-se dupa tipurile de atmosfera: marina, industriala, urbana, rurala. Coroziunea galvanica (datorita cuplurilor galvanice intre 2 metale cu potentiale electrice diferite) este preintampinata prin separarea, cu materiale slab conducatoare de electricitate (neopren), a contactului dintre aluminiu-arama; zinc-arama; otel neprotejat- arama; otel neprotejat - aluminiu.

4.2.Etaneitatea

Aceasta exigenta trebuie asigurata in caz de ploaie, zapada, praf si vant (fig. 4.2.1). Problema etanseitatii la fatadele usoare este una dintre cele mai delicate din punct de vedere tehnic, deoarece pune probleme de alcatuire si de impermeabilizare a rosturilor.

Rosturile prin care poate patrunde apa si aerul sunt cele de la nivelul racordarilor dintre elementele structurii metalice a peretelui-cortina, elementele structurii metalice si de umplutura, partile fixe si de umplutura ale tamplariei.

O conditie a legaturilor din rosturi este aceea ca ele trebuie sa ramana elastice in timp si sa permita deplasarea relativa a elementelor peretelui-cortina, supuse tasarilor, eforturilor alternate ale vantului, precum si contractiilor termice.

Produsele de etansare se clasifica in:

produse care actionaza prin aderenta, din care fac parte: produsele in forma de pasta si cimenturile elastice (cauciuc sintetic);

materiale care lucreaza la compresiune, din care fac parte: materialele celulare (spume pe baza de cauciuc sintetic) si materiale profilate (elastomeri si plastomeri).

Fig. 4.2.1. Semne de disconfort a peretelui cortin.

4.3. Comportarea higrotermicLa proiectarea peretilor-cortina, una din problemele principale o constituie determinarea rezistentei reale la transmisie termica . Aceasta se poate realiza numai daca se tine seama de fluxul termic al elementelor pline ale fatadei, ale scheletului metalic si al structurii de rezistenta a cladirii.

Scheletul metalic al peretilor-cortina poate prezenta punti termice importante, la nivelul carora se pot produce fenomene de condens; acestea sunt evitate in masura in care sunt suprimate profilele ce traverseaza grosimea panoului.

Inertia termica a fatadelor usoare constituie o problema esentiala in asigurarea confortului termic.

Capacitatea calorica redusa a fatadelor usoare poate fi compensata de capacitatea de absorbtie a peretilor interiori si a planseelor, cu conditia ca acestea sa fie masive si sa nu fie captusite cu materiale izolante (termice sau fonice), ce reduc capacitatea de absorbtie.

Problema asigurarii confortului termic la cladirile cu pereti-cortina este deosebita, din cauza alcatuirii lor eterogene: suprafete vitrate mari si masa redusa.

4.4. Izolatia acusticaExigenta acustica isi mareste eficacitatea, daca:

se asigura, pe cat posibil, izolarea fonica a partilor vitrate;

se evita ca punctele de imbinare sa nu prezinte "punti fonice";

se are in vedere faptul ca nu poate fi marit esential efectul fonic, prin utilizarea de materiale grele pentru partile opace.

Problema izolarii fonice aferenta partii vitrate a peretilor este una dintre problemele cele mai complexe in arhitectura cladirilor.

Sticla constituie un perete transparent de lumina si, de obicei, foarte subtire; asadar, ea este comparata cu o piele de toba. Un grad de izolatie fonica (urmarind, concomitent, si o izolatie termica) se obtine prin ferestrele duble, cu geamurile distantate la minimum 2 cm.

E recomandabil sa fie asociate cu geamuri de grosimi diferite.

Geamul cel gros se amplaseaza in partea de unde vine zgomotul. n cazul in care se folosesc geamuri simple pentru izolatie fonica, grosimea acestora va fi de 8...10 mm sau 10...12 mm.

ocurile primite direct de peretii cortina (spre exemplu zgomotul ploii sau al grindinii) pot fi atenuate pe partile pline ale fatadei, prin prevederea de materiale fonoabsorbante cat mai apropiate de locurile de impact. Partile vitrate nu pot fi protejate decat de o perna de aer situata intre doua geamuri.

4.5. Rezistenta la focn caz de incendiu, principalele functiuni ale peretelui exterior sunt:

limitarea extinderii focului in interiorul cladirii;

impiedicarea propagarii focului intre etaje;

impiedicarea propagarii focului in cladirile adiacente. Ferestrele reprezinta zone de protectie nula impotriva focului.

n cazul peretilor-cortina, este necesara folosirea unor materiale rezistente la foc - pentru elementele componente ale fatadelor - si fixarea lor in structura de rezistenta, eventual, la nevoie, utilizarea unor perdele de apa care sa se opuna trecerii focului si care sa limiteze temperatura.

TEHNOLOGIA DE MONTARE A

PEREILOR TIP CORTIN

Componentele peretilor-cortina pot fi asamblate prin:

lipire pe cale mecanica

independentCele trei straturi ale peretilor usori se asambleaza prin lipire, cand stratul de izolare termica este rigid si cand placile interioare si exterioare ofera o buna suprafata de lipit cu miezul. Lipirea se realizeaza cu cleiuri rezistente la umezeala. Daca miezul termoizolant este permeabil la vapori, apare necesara introducerea unei bariere de vapori intre fata interioara si miez .

Asamblarea mecanica, pe contur, a celor trei straturi se efectueaza in cazul straturilor termoizolante cu rezistenta mecanica redusa.

Aceasta asamblare se realizeaza prin ambutisare sau imbulonare, prin adaugarea / neadaugarea unor profile auxiliare.

Pentru o comportare termica favorabila a peretelui, va fi asigurata ventilarea termoizolatiei, prin circulatia aerului intre stratul termoizolant si parametrul exterior. Montarea independenta a celor 3 elemente in structura de rezistenta a peretelui poate fi realizata, prin asigurarea unei circulatii a aerului, in special atunci cand paramentul exterior este executat din sticla.

Panourile de inchidere pot fi dispuse in raport cu montantii: la limita interioara, intre sau in fata montantilor .

Dispunerea la limita interioara a montantilor este dezavantajoasa, deoarece ofera posibilitatea crearii puntilor termice. Pozarea panourilor intre sau in fata montantilor rezolva partial sau total problema puntilor termice, dar mareste distanta la care se gasesc panourile in fata planseelor, creand astfel dificultati in separarea si izolarea fonica a peretilor .

AVANTAJELE I DEZAVANTAJELE

PEREILOR TIP CORTIN

Caracteristicile principale ale peretilor cortina, indiferent de tipul lor, sunt urmatoarele:

1. Se preteaza la o uzinare completa, in serii mari, in intreprinderi care asigura o executie riguros controlata.

2. Asigura o reducere importanta a consumului de manopera pe santier si o scurtare a duratei de executie.

3. Unele solutii permit montarea din interiorul cladirii ceea ce conduce la suprimarea cheltuielilor legate de schele, iar executia lucrarilor se poate desfasura independent de conditiile meteorologice.

4. Grosimea redusa a peretilor cortina sporeste suprafata utila a incaperilor.

5. Grosimea redusa a peretilor permite o rezolvare mai economica a structurii de rezistenta a cladirii si a fundatiilor, fapt ce determina o reducere importanta a costului transportului de materiale.

6. Peretii-cortina pot fi inlocuiti, partial sau total.

7. Cheltuielile de intretinere, la acest tip de pereti, sunt mult mai reduse decat cele pe care le presupun cladirile traditionale, deoarece acestia sunt alcatuiti, la exterior, din materiale neporoase, care nu retin praful si apa, nu favorizeaza fixarea si dezvoltarea microorganismelor; intretinerea lor constand in general, in spalarea periodica.

8. Ofera posibilitati noi de tratare a fatadelor din punct de vedere arhitectural, intr-o ampla gama de solutii, punand la dispozitia arhitectului o mare varietate de materiale (sticla, metal, email), culori, ca si posibilitati de rezolvare a reliefului fatadelor.

PAGE 6