lucrari de structuri pentru constructii.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XII -a

LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII

DOMENIU: CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICENIVEL: 3CALIFICARE: Tehnician în construcţii şi lucrări publice

Martie 2009

MECI–CNDIPT / UIP

AUTOR: prof. ing. gr.I LIGIA GLODEAN Colegiul Tehnic ,,Anghel Saligny” Baia Mare

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

2

CUPRINS

Competenţe specifice modului de practică pag. 4

Informatii despre specificul agentilor economici pag. 5

Organizarea practicii pag. 6

Norme de sănătate şi securitate a muncii pag. 8

Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii pag.14

Organizarea evaluării pag. 41

Anexe pag.42

Bibliografie pag. 63


3

COMPETENŢE SPECIFICE MODULUI

Dragi elevi,acest auxiliar vă este destinat vouă pentru a vă ajuta în învăţarea

noţiunilor de bază cu privire la tipurile de structuri specifice clădirilor , tehnologii de

execuţie, întocmirea fişelor tehnologice, condiţii de calitate şi modalităţi de control a

acesteia. Modulul are alocate 150 de ore din care 90 de ore de instruire practică şi 60

ore de laborator, ce se vor desfăşura timp de 5 săptămâni, câte 30 de ore / săptămână.

La finalul parcurgerii stagiului de practică ,după efectuarea activăţilor propuse de

profesor şi maistru instructor veţi fi capabili să:

Analizaţi sistemele constructive ale structurilor de rezistenţăPrezentaţi tehnologia de execuţie a structurilor din zidăriePrezentaţi tehnologia de execuţie a structurilor din beton armat monolitPrezentaţi tehnologia de montare a structurilor din elemente prefabricate din beton armatPrezentaţi tehnologia de execuţie a structurilor metalice

Cele învăţate în acest modul vă vor ajuta să vă familiarizaţi cu munca

pe şantier, cu responsabilităţi ce revin fiecărui membru al echipei şi nu în ultimul rând

să vă găsiţi mai uşor un loc de muncă.


4

INFORMAŢII DESPRESPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI

Stagiul de pregătire practică se va desfăşura la agenţi economici ce au ca obiect

de activitate execuţia lucrărilor de construcţii.

Pentru ca elevii să dobândească toate competenţele acestui modul , agenţii

economici la care se va desfăşura stagiul de pregătire practică trebuie să dispună de

personal muncitor calificat, de echipamente tehnologice şi utilaje corespunzătoare

lucrărilor ce se execută.

La şantierele agenţilor economici, elevii trebuie să aibă posibilitatea să vadă

tehnologia de execuţie a diferitelor tipuri de structuri, atât din zidărie cât şi din beton

armat sau metal. Drept urmare, firmele de construcţii partenere trebuie să aibă

experienţă, să execute lucrări de anvergură pentru ca stagiul de practică să fie cât mai

eficient pentru elevi.

Pe parcursul stagiului, elevii pot desfăşura practica la mai mulţi agenţi economici,

în funcţie de specificul lucrărilor executate de aceştia.

Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic decurg din convenţia cadru

încheiată între şcoală şi firma de construcţii şi sunt prezentate în capitolul următor.


5

ORGANIZAREA PRACTICII

Modulul are alocate 150 de ore din care 60 de ore de laborator tehnologic şi 90

de ore de instruire practică ce se vor desfăşura în perioada alocată stagiului de pregătire

practică comasată timp de 5 săptămâni, câte 30 ore / săptămână. Prin parcurgerea

programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardele de

Pregătire Profesională, documente care stau la baza Sistemului naţional de calificări

profesionale. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire

profesională specific calificărilor.

Instruirea se poate realiza în ateliere, la şcoală sau la agenţi economici, pe

şantiere de construcţii, unde elevii se vor familiariza cu condiţiile reale de lucru pe

şantier. Se recomandă ca activitatea să se desfăşoare pe grupe de elevi, pentru ca

atingerea şi demonstrarea competenţelor vizate să fie relevantă.

In cazul desfăşurării stagiului de practică la un agent economic, acesta se

va desfăşura în baza convenţiei cadru încheiate cu reprezentantul partenerului

(agentului economic)

Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să

respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o

prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi

dificultatea acestora (conform Codului Muncii).

Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe

care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea

stagiului de practică.

Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică.

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face

practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în

conformitate cu legislaţia în vigoare.


6

Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru

securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor

În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic

responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul

în permanenţă, pe baza unei Fise de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de

dobândire a competenţelor tehnice, cât si comportamentul şi modalitatea de integrare a

practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în

rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii,

etc.).


7

NORME DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII

Atunci când vă desfăşuraţi activitatea practică pe şantier trebie să respectaţi normele

de sănătate şi securitate a muncii .În continuare vom enumera câteva din aceste

norme generale şi apoi câteva norme specifice pe categorii de lucrări.

NORME GENERALE- utilajele acţionate electric sau cele care conţin transformatoare

statice se verifică înainte de punerea lor în funcţiune

- nu se vor folosi scule şi dispozitive defecte sau improvizate

- se va utiliza echipamentul de protecţie specific categoriei de lucrări

ce se execută

- la toate punctele de lucru se afişeză tăbliţe avertizoare,

indicatoare şi de interdicţie, specifice lucrărilor care se execută

- în cazul lucrărilor pe timp friguros, la toate punctele de lucru

trebuie să existe stingătoare de incendiu sau apă

- se curăţă de zăpadă şi gheaţă şi se presară cu nisip sau zgură

căile de acces pentru oameni, podinile de lucru, căile de rulare şi

drumurile

NORME SPECIFICE La lucrările de fundaţii Principala cauză a accidentelor constă în surparea malurilor săpăturilor provocate

de :

- săpături cu taluzuri insuficient de stabile

- nerespectarea principalelor dimensiuni ale excavaţiilor şi a limitelor de

adâncime prescrise de norme

- săpături sub un mal unde s-a creat un ieşind în consolă sau au apărut

bolovani izolaţi care pot cădea

- lipsa sprijinirilor sau sprijiniri necorespunzătoare precum şi demontarea

incorectă a acestora


8

- lovirea în timpul săpăturii a unor cabluri electrice sau conducte

subterane sub presiune

La lucrările de cofraje - înainte de montarea cofrajului se curăţă locul de aşezare a acestuia

- înainte de turnarea betonului se asigură stabilitatea şi buna solidarizare a

părţilor lui componente

- montarea cofrajelor la înălţime trebuie făcută de pe podine de lucru,

aşezate pe schele de susţinere, interioare sau cu console

- podinele trebuir să aibă lăţimea minimă de 0,7m, să fie împrejmuite cu

balustrade de 1,00m înălţime

- în cazul cofrajului înclinat, podinele de lucru de pe care se montează

trebuie construite în trepte cu lăţimea de cel puţin 0,40m

- spaţiile de circulaţie trebuie să aibă o îălţime liberă de cel puţin 1,80m,

prin aşezarea corespunzătoare a solidarizărilor

- materialele, panourile şi piesele confecţionate se depozitează astfel încât

să nu se prodcă aglomerări

- depozitarea materialelor şi a elementelor de cofraj demontate este

interzisă pe podinele de lucru

- construcţiile la care turnarea betonului se face în cofraje alunecătoare

trebuie să fie împrejmuite la o distanţă de 1/10 din înălţimea acestora, iar

circulaţia în zona împrejmuită este interzisă

- starea cofrajului glisant, a împrejmuirilor, a podinilor şi a scărilor se

controlează zilnic, defectele constatate trebuind să fie remediate imediat

- la fiecare mutare a cofrajului glisant, toate obiectele nelegate de acesta

trebuie îndepărtate

- în timpul ridicări cofrajului glisant, vor fi admişi pe platformele de lucru

numai muncitorii special instruiţi şi cu avizul medicului pentru lucru la

înălţime

- la lucrările de cofraje care se execută la înălţime, toţi muncitorii trebie să

folosească în mod obligatoriu centuri de siguranţă bine prinse de părţile

fixe ale construcţiei, casca de protecţie şi accesoriile necesare Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 9

La confecţionarea armăturilor - descolăcirea şi îndreptarea oţelului pentru armături trebuie executate

pe un teren de lucru separat şi împrejmuit

- barele mai scurte de 30cm nu se ţin cu mâna la tăierea cu ştanţa

acţionată cu motor

- îndoirea manuală a armăturilor de oţel trbuie executată cu chei

speciale , în bună stare, care se verifcă zilnic înainte de începerea

lucrului

- circulaţia pe armăturile carcaselor sudate este interzisă

- la maşina de îndreptat oţel-beton capetele barelor se fixează în

mecanismul de tragere şi îndreptare numai după oprirea motorului

- praful metalic şi rugina care rezultă în urma prelucrării şi fasonării

armăturilor se îndepărtează numai cu perii şi mături, evitându-se

ştergerea lor cu mâna liberă

La lucrările de betonare - accesul muncitorilor sub cupa betonierelor este interzis

- la betonierele acţionate electric se impune legarea la pământ a

tuturor instalaţiilor electrice

- betonierele se montează pe platforme bine consolidate

- curăţirea tobelor betonierelor, întrţinerea sau repararea lor este

permisă numai după oprirea maşinii şi deconectarea ei de la sursa de

curent electric

- mijloacele manuale şi mecanice cu care se transportă betonul se

verifică la începutul fiecărui schimb

- schelele şi eşafodajele pentru transportul betonului trebuie să aibă o

podină continuă, cu lăţimea de cel puţin 1,20m, împrejmuită cu

balustrade şi cu scânduri rebord

- în cazul folosirii pompelor de beton , înainte de introducerea betonului

pe conducte se verifică îmbinările şi racordările tronsoanelor conductei


10

- în timpul curăţirii conductei, muncitorii se îndepărtează la cel puţin

10m, iar în faţa orificiului de evacuare se montează o apărătoare

înclinată

- înainte de începerea turnării betonului se controlează modul de fixare

şi consolidare a cofrajului şi rezistenţa schelei de susţinere a podinelor

de lucru

- în cazul turnării betonului de la o înălţime mai mare de 1,5m podinele

trbuie împrejmuite cu balustade, iar la betonarea suprefeţelor cu o

înclinare mai mare de 300, betoniştii trebie să aibă centuri de

siguranţă legate prin frânghii de elementele de rezistenţă ale

construcţiei

- la compactarea betonului cu vibratoare electrice, carcasa vibratorului

trebuie legată la pământ, iar cablurile de alimentare trebuie izolate în

manta de cauciuc şi amplasate pe stâlpi sau capre

- în timpul folosirii vibratorului se poartă obligatoriu mănuşi şi cizme

de cauciuc-dielectrice

- la betonarea pe timp friguros se verifică etanşeitatea şi se probează

instalaţia de distribuire a aburului , se izolează sobele sau burlanele din

tablă în locurile unde se pot apropia oamenii

La lucrările de zidării - măsurile cu firul cu Pb şi verificarea zidurilor trebuie executate fără ca

muncitorul să se aplece în afară, întrucât ar putea cădea peste zidul

proaspăt executat

- sculele şi dispozitivele manuale trebuie să fie în bună stare

- sculele trebuie să fie corect fixate în mânere, iar suprafeţele lor active

să fie netede şi fără aşchii

- la transportarea obiectelor şi a sculelor ascuţite, tăişul lor trebuie să fie

protejat cu învelitori sau teci corespunzătoare

- zidăria fiecărei porţiuni verticale a pereţilor se execută astfel încât

nivelul ei după fiecare nouă ridicare a schelei să fie cu circa 15cm

mai sus decât podina de lucruAcest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


- este necesar ca zidarii să cunoască să cunoască regulile de SSM pentru

toate operaţiile adiacente ( transportul şi deservirea macaralelor care

ridică materialele, legarea boxpaleţilor şi containerelor la cârligul

macaralelor)

- sarcina se agaţă în cârligul macaralei de către muncitori instruiţi

special, care au pentru semnalizare un fanion roşu şi controlează

personal agăţarea sarcinii

- dacă mortarul se transportă cu macarale în cupe sau containere,

acestea trebuie prevăzute cu dispozitive speciale de siguranţă care să

împiedice descărcarea lor accidentală

- în cazul pachetelor balotate, muncitorii care efectuează debalotarea

sunt echipaţi cu ochelari de protecţie şi mănuşi

- zidăria trebuie executată de pe o schelă rezistentă, astfel încât

lucrătorul, materialele şi sculele să nu poată cădea de pe ea

- înainte de începerea lucrului trebuie verificate schelele, pompele de

mortar

- este interzisă utilizarea pompelor de mortar la o resiune mai mare

decât cea maximă indicată în fişa tehnică a fiecărui utilaj

- locurile de muncă unde se execută tencuiala mecanizat trebuie să fie

legate printr-un sistem de semnalizare acustică sau optică de punctul

de lucru al mecanicilor pompelor de mortar

La montarea elementelor prefabricate - înainte de începerea lucrărilor se verifică starea utlajelor şi a

dispozitivelor ce urmează a se folosi( frânghi, cabluri, lanţuri,

pârghii)

- pentru fiecare sistem de ridicare şi transport ce se va utiliza, se

efectuează un instructaj corespunzător tuturor muncitorilor care

participă la montaj

- pentru prinderea pieselor se folosesc numai muncitori special

instruiţiAcest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


- se interzice efectuarea de manevre care contravin instrucţiunilor

de folosire a utilajelor

- se interzice lucrul sau circulaţia sub macaraua în funcţiune

- operaţiile de ridicare se conduc numai de o singură persoană

- poziţia de lucru a muncitorului trebuie să fie în afara zonelor

periculoase de transport şi ridicare

- dat fiind lucru la înălţime, toţi montatorii se supun unui examen

medical la cel mult 3 luni

- muncitorii trebuie să aibă echipament adecvat de protecţie a muncii

(îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare, cască, centuri de

siguranţă

- după aşezarea la poziţie şi înainte de desprinderea din cârligul

macaralei, piesele se prind corespunzător şi se verifică stabilitatea

lor


13

INSTRUMENTE DE LUCRUALE ELEVULUI

NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

În continuare vă propunem câteva activităţi pentru atingerea competenţelor

prezentate în primul capitol.

FIŞA DE LUCRU NR.1

În urma vizitei la 3 obiective de construcţii, rezolvaţi sarcinile de mai jos.

1. Enumeraţi 5 factori de care depinde alegerea tipului de structură al unei clădiri

a) ____________________________________________

b) ____________________________________________

c) ____________________________________________

d) ____________________________________________

e) ____________________________________________

2. Completaţi tabelul de mai jos

Obiectivul de construcţie/

denumire

Tipul structurii Caracteristici

Obiectivul 1/

Obiectivul 2/

Obiectivul 3/

Notă: În coloana 3 precizaţi: regimul de înălţime, tipul fundaţiei, materiale,

tehnologia de execuţie


14

3. Priviţi cu atenţie structura reprezentată mai jos şi precizaţi:

- denumirea structurii

- caracteristici

ATENŢIE : Pentru sprijin în realizarea sarcinilor solicitaţi ajutorul

maistrului instructor sau consultaţi caietele de notiţe sau bibliografía indicată la orele de

laborator

EVALUAREA MAISTRULUI INSTRUCTOR / TUTORELUI DE PRACTICĂ

Observaţii

Sarcina 1( 5x 0,5 puncte)

Sarcina 2( 6 puncte)Sarcina 3(1,5 puncte)


15

Legenda1____________2____________3____________4____________

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 1ACTIVITATE PRACTICĂ , pe grupe de 4 elevi

Tema: EXECUTAREA UNEI ZIDĂRII SIMPLE

Elevii grupei vor rezolva sarcinile cuprinse în fişa de observaţie

Pentru a facilita lucrul în echipă se va completa ,,Fişa de organizare a

lucrului în echipă,, prin care se stabilesc sarcinile care revin fiecărui

membru al grupei

Unul din membri grupei va completa ,Fişa de observaţie,, şi în calitate

de observator va bifa în rubrica ,,Obs,, operaţiile executate de ceilalţi

membri

FIŞĂ DE OBSERVAŢIESarcina Operaţia Instrumente S. D.V.-uri Obs

E1 E2 E3Pregătirea locului de

muncă

1. Aprovizionează locul de muncă cu materiale

2. Alege SDV-urile specifice şi le verifică

√

Trasarea axelor zidăriei

4.Trasează axa zidăriei şi grosimea zidului5.Marchează golul

Executa-rea zidăriei simple după un alinia-ment

6.Citeşte planul/schiţa după care execută

zidăria7.Execută zidăria

-întinderea şi nivelarea mortarului

- aşezarea cărămizilor-tăierea cărămizilor

- zidirea cărămizilor la capetele zidului(repere)- zidirea porţiunii dintre

repere8.Verifică calitatea zidăriei executate


16

Evaluarea activitatii : Membrul observator va prezenta fişa de lucru

completată şi împreună cu maistrul instructor vor evalua calitatea lucrării

executate de membri grupei întocmind ,,Fişa de evaluare a activităţii practice ,,

FIŞA DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII Grupa _____________ şi___________ _____________ Lucrări efectuate Data Evaluare

Comentarii Bine Satisfăcător Refacere

Aprovizionează locul de muncă cu materiale

Depozitează materialele la locul de muncă

Alege SDV-urile specifice executării zidăriei

Verifică SDV-urile

Trasează axa zidăriei şi grosimea zidului

Marchează golul

Verifică trasarea

Citeşte planul/schiţa după care execută zidăria

Execută zidăria respectând fişa tehnologică

Foloseşte corect SDV-urile

Verifică calitatea zidăriei executate

Evaluator________________ Data_________


17

RESPECTĂ NORMELE DE PROTECŢIA MUNCII

STUDIU DE CAZ 1

În imaginea de mai sus este prezentată o soluţie de realizare a planşeelor la structuri

cu pereţi portanţi din zidărie.

1. Prezentaţi tipul planşeului utilizat.

2. Care sunt avantajele şi dezavantajele acestui tip de planşeu?

3. Ce alte variante de planşee s-ar putea utiliza ?

4. Prezentaţi modul de execuţie a centurilor din beton armat ( dimensiuni, mod de

armare)


18

FIŞA TEHNOLOGICĂ 1EXECUŢIA FUNDAŢIILOR CONTINUE ÎN TREPTE

1. Completaţi fişa tehnologică de realizare a fundaţiilor continue în trepte conform tabelului de mai jos.

2. Comparaţi observaţiile făcute de voi cu cele ale colegilor. Unde apar diferenţe ?

Operaţia Materiale S.D.V.-uri Organizarea locului de muncă N.T.S.M.

1.__________________

2.__________________

3.__________________

4.__________________


19

5.__________________

6.__________________

7.__________________

8.__________________

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________


20

FIŞA DE LUCRU NR.2

Structuri cu pereţi portanţi

Sarcina 1 Completaţi casetele de mai jos cu caracteristicile corespunzătoare fiecărui tip de structură

Sarcina 2 Identificaţi cărui tip de structură îi corespunde obiectivul de construcţíe la care efectuaţi instrirea practică. Precizaţi:

Denumire obiectiv________________________________________

Tipul structurii_____________________________________________Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Materiale utilizate_________________________________________

Reprezentare schematică a structurii

ATENŢIE : Pentru sprijin în realizarea sarcinilor solicitaţi ajutorul maistrului instructor sau consultaţi caietele de notiţe sau bibliografía indicată la orele de laborator


Observaţii

Sarcina 1

(6puncte)

Sarcina 2

(4puncte)


22

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 2

a execuţiei *______________________________

1.Observaţi cu atenţie tehnologia de execuţie a * _____________________Atenţie: La *_ puteţi opta pentru zidărie simplă sau zidărie complexă, în funcţie de lucrarea la execuţia căreia a-ţi participat în stagiul de practică 2. După încheierea activităţii de observare completaţi fişa de mai jos.

Ce materiale s-au folosit

Cum s-a realizat ţeserea

Ce verificări s-au făcut pe parcursul

execuţiei

Ce defecte pot apărea

Cum se pot remedia eventualele

defecte de execuţie

Observaţii ale maistrului instructor/ tutorelui de practică


23

STUDIU DE CAZ 2

1. La intrarea în şantier există panoul din imaginea de mai jos .Observaţi-l cu

atenţie .

2. Prezentaţi panoului şi semnificaţia indicatoarelor ce apar .

3. Pe şantierul la care aţi desfăşurat stagiul de practică unde au fost montate

astfel de indicatoare şi cu ce semnificaţie?

4. În cazul în care este montată o macara turn ce indicatoare credeţi că

trebuie montate?

Notă: Pentru mai multe informaţii studiaţi materialul din capitolul ,,Anexe” , pag.61


24

FIŞA TEHNOLOGICĂ 2EXECUŢIA PEREŢILOR DIN ZIDĂRIE

1.Completaţi fişa tehnologică de realizare a pereţilor din zidărie simplă conform tabelului de mai jos.2.Comparaţi observaţiile făcute de voi cu cele ale colegilor. Unde apar diferenţe ?


1.Trasarea pereţilor din zidărie

2.__________________

3.__________________

4.__________________

5.__________________


25

6.__________________

7.__________________


____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________


26

FIŞA DE LUCRU NR.3

PLANŞEE DIN BETON ARMAT MONOLIT

Rezolvaţi următoarele sarcini:

1. Enumeraţi 6 sisteme constructive pentru realizarea planşeelor din beton armat monolit la structurile din beton armat

__________________________________________

__________________________________________

__________________________________________

__________________________________________

__________________________________________

__________________________________________

2. Precizaţi ordinea operaţiilor pentru armarea planşeelor în varianta întâlnită la obiectivul unde desfăşuraţi instruirea practică

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. În imaginea alăturată se execută turnarea betonului. Enumeraţi 4 reguli ce trebuie respectate la turnarea planşeelor


27

Reguli :

1._____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

2._____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

3._____________________________________________________________________

____________________________________________________________________

4._____________________________________________________________________

____________________________________________________________________

Atenţie: Dacă aveţi nevoie de sprijin în rezolvarea sarcinilor cereţi ajutor maistrului/ tutorelui de practică


Observaţii

Sarcina 1( 6x 0,5 puncte)

Sarcina 2( 3 puncte)Sarcina 3(4 puncte)


28

STUDIU DE CAZ 3

Un beneficiar doreşte să investescă în industrie şi are nevoie de o hală instrială

şi spaţii pentru birouri. V-a solicitat să îi oferiţi varianta cea mai avantajoasă având în

vedere destinaţia obiectivului. Trebuie să îi daţi informaţii cu privire la:

a) Tipul structurii

b) Tehnologia de execuţie

c) Durata de execuţie

Sarcina 1 În grupuri de câte 4 elevi alcătuiţi un dosar cuprinzând toate informaţiile cerute la

puct. a), b) şi c)

Sarcina 2Prezentaţi informaţii privind sănătatea şi securitatea în muncă pe care beneficiarul

ar trebui să le cunoască.

Atenţie: Profesorul/ Maistrul vă poate pune întrebări pentru a verifica dacă toţi elevii

din grup au înţeles rezultatele activităţii.

Criterii de evaluare Feed-back

Dosarul final este clar prezentat

Explică varianta aleasă pentru structura de

rezistenţă

Prezintă tehnologia de execuţie

Cunoaşte legislaţia privind sănătatea şi

securitatea muncii


29

FIŞA TEHNOLOGICĂ 3MONTAREA STÂLPILOR PREFABRICAŢI DIN BETON ARMAT

1.Completaţi fişa tehnologică de montare a stâlpilor prefabtricaţi din beton armat conform tabelului de mai jos.

2.Comparaţi observaţiile făcute de voi cu cele ale colegilor. Unde apar diferenţe ?


1.Verificarea cotei fundului paharului

2. Verificarea elementelor prefabricate şi a condiţiilor de montaj

3.Montarea stâlpuli- prinderea în dispozitiv

-ridicarea stâlpului

a. prin rotire b. prin târâre

4.Introducerea stâlpului în pahar şi fixarea provizorie


30

5.Verificarea poziţiei corecte

6. Împănarea finală şi desprinderea finală

7. Betonarea stălpului în fundaţie(monolitizarea)


____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________


31

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 31.Obseraţi cu atenţie structura prezentată în imaginea de mai jos

2. După încheierea activităţii de observare completaţi fişa de mai jos.

Prezentaţi tipul structurii

Descrieţi elementele structurii

Precizaţi modul de realizare a bazei

stâlpului şi fixarea de fundaţie

Enumeraţi şi definiţi elementele

structuriiîn cadre


32

Analizaţi modul de realizare a îmbinării

dintre stâlp şi grindă

Care sunt avantajele acestei soluţii de

realizare a structurii având în vedere

deschiderea mare ?

Observaţii ale maistrului instructor/ tutorelui de practică


33

FIŞA DE LUCRU NR.4

1. Identificaţi elementele metalice din imagine

a) ...................................................................

b) ....................................................................

c) ............................................................................................

2. Descrieţi succint (denumire, material, rol) elementele 1 2 3 4 din figura alăturată

1................................................................................................................................................................................................................................................2................................................................................................................................................................................................................................................3....................................................................................................................................................................................................................................................4....................................................................................................................................................................................................................................................

3. Aveţi de executat o grindă cu inimă plină sudată. Enumeraţi în ordinea efectuării operaţiile tehnologice .


34

_____________________________________________________ _____________________________________________________ ______________________________________________________ ______________________________________________________ ______________________________________________________

4. Aranjaţi, în ordinea efectuării lor, operaţiile de montare a unei grinzi cu zăbrele metalice din lista de mai jos:

Prinderea fermei în cârligul macaralei, pregătirea şi asamblarea elementelor uzinate,

fixarea definitivă a fermei, rezemarea provizorie, ridicarea la poziţie, verificarea poziţiei

corecte.

1..........................................................................................................

2..........................................................................................................

3..........................................................................................................

4..........................................................................................................

5..........................................................................................................

6..........................................................................................................

ATENŢIE : Pentru sprijin în realizarea sarcinilor solicitaţi ajutorul maistrului instructor sau consultaţi caietele de notiţe sau bibliografía indicată la orele de laborator


Observaţii

Sarcina 1

(1,5puncte)

Sarcina 2

(3puncte)

Sarcina 3

(2,5puncte)


35

Sarcina 4

(3puncte)


36

MICROPROIECT CASA MEAElaboraţi un proiect cu tema Casa mea Activitatea se va desfăşura pe grupe de câte 3 elevi – 30 ore

Paşii pe care va trebui să-i urmaţi în realizarea proiectului: 1. Proiectarea partiului(varianta optimă)

2. Stabiliţi alcătuirea structurală - fişa de lucru

FIŞA DE LUCRU

(Paşi în realizarea structurală a casei )

Important! Pentru fiecare element structural veţi preciza:

- alcătuirea constructivă;- materialul din care este realizat;


37

FIŞA DE DOCUMENTARE(Partiul de arhitectură)

Pe baza schemei funcţionale adoptate de comun acord în cadrul grupei elaboraţi variante de partiuPartiul de arhitectură – reprezintă concretizarea practică a schemei funcţionale; cunoscând dimensiunile necesare pentru fiecare încăpere, acestea se proiectează prin delimitarea lor de către elementele de construcţie (pereţi, planşee)Ţineţi cont de următoarele îndrumări ÎNDRUMĂRI

Transpunerea cât mai exactă a schemei funcţionale în spaţiul construit

Aceeaşi schemă funcţională se poate realiza prin mai multe tipuri de partiuri, în funcţie de modul de dispunere a încăperilor şi structura adoptată

Ţineţi cont de amplasament ( mărimea şi forma terenului, poziţia clădirii faţă de stradă, încadrarea clădirii în ansamblul arhitectural specific zonei de amplasament)

BIBLIOGRAFIE:[1] Andreica, Horia, Construcţii Ediţia a II-a, Editura U.T. Pres, Cluj Napoca, 2002[2] Comşa, Emil, Construcţii civile Vol I, Institutul Politehnic Cluj Napoca, Facultatea de Construcţii, Cluj Napoca 1991.

[3] *** Standarde STAS 8530/2-92 Coordonarea modulară în construcţii

PROIECTAREA PARTIULUI(VARIANTE)

Elemente verticale portante ( pereţi, stâlpi)

Varianta de acoperiş

Tipurile de planşee utilizate

Fundaţiile corespunzătoare

- reprezentare; - avantajele şi dezavantajele soluţiei adoptate

3. Dezvoltarea procesului tehnologic pentru elementele structurale : fundaţii,

pereţi/stâlpi, planşee

Această secţiune a fişei tehnologice va avea urmatoarea structură:

defalcarea procesului tehnologic complex în procese simple şi elementare;

stabilirea legăturilor dintre procese;

proiectarea procedeelor tehnologice: soluţii cu privire la modul de lucru

(descrierea tehnologiei de execuţie), mijloace de producţie, detalii şi schiţe,

lista SDV-urilor, precizarea NSSM

5. Stabiliţi responsabilităţi fiecărui membru al echipei şi alegeţi responsabilul de proiect - fiecare membru al echipei se va ocupa doar de proiectarea anumitor elemente structurale

6. Întocmiţi planificarea acţiunilor cu termene şi realizaţi diagrama Gantt pentru acestea Nrcrt

Denumirea

activitatilor

Programarea activităţilor

Ziua1 2 3 4 5

1 Stabilirea partiului-varianta optimă2 Stabilirea responsabilităţilor care le revin pe tipuri

de elemente si a termenelor calendaristice3 Proiectarea elementelor structurale (ce revin fiecarui

membru)4 Elaborarea fişelor tehnologice5 Asamblarea părţilor proiectului6 Prezentarea proiectului7 Evaluarea proiectului


38

Evaluarea şi monitorizarea se va face pe baza următoarei fişe de monitorizare/evaluare

FIŞA DE MONITORIZARE/EVALUARE PROIECT

Nr. crt. Enunt/criteriu DA NU Obs./comentarii1. Au fost avute în vedere ideile indicate

2. Au fost accesate toate căile de documentare indicate în plan

3. Sunt realizate toate fişele de documentare stabilite în planul de activităţi

4. S-a realizat analiza solutiilor identificate prin evidentierea avantajelor/dezavantajelor

5. S-a argumentat corect varianta aleasă

6. Referinţele bibliografice utilizate au fost prelucrate corespunzător

7. Au fost numiti responsabilul de proiect / liderul de grup

8. Au fost alocate responsabilităţile în cadrul proiectului

9. Partea scrisă a proiectului demonstrează o bună consistenţă internă, logică şi argumentare a ideilor

10. S-a realizat planificarea activităţilor pe grupe de lucru

11. S-au respectat planurile stabilite

12. S-au asamblat subproiectele în proiectul final

13. S-a analizat şi validat proiectul final

14. S-a realizat prezentarea şi argumentarea proiectului

SUCCES !


39

PORTOFOLIU

1.Elevii lucrează individual.

2. În timpul stagiului de pregătire practică realizaţi un portofoliu pentru a demonstra că

aţi dobândit rezultatele învăţării prezentate în primul capitol

3. Cu acordul profesorului alegeţi un obiectiv de construcţie vizitat sau la care aţi

desfăşurat stagiul de pregătire practică şi examinaţi structura de rezistenţă.

4. Realizaţi o prezentare a structurii dând informaţii despre:

- denumirea obiectivului, locaţia şi destinaţia acestuia

- tipul structurii, materiale utilizate, tehnologia de execuţie

5. Pentru elementele structurale verticale ( stîlpi/ pereţi portanţi) şi cele

orizontale(grinzi/ planşee) prezentaţi:

- descrierea elementului

- materialul din care se execută

- reprezentarea elementului

6. Întocmiţi 2 fişe tehnologice pentru un element structural vertical, respectiv orizontal al

structurii prezentate anterior.

7. Dovezile a celor prezentate mai sus pot fi susţinute de către un album de fotografii

ataşat portofoliului.

8. Portofoliul va fi evaluat în conformitate cu tabelul de mai jos.

Criterii de evaluare Feedback elev

Potrofoliul este logic şi uşor de parcurs

Portofoliul este complet în conformitate cu

punct.4,5,6

Analizează corect structura

Cunoaşte tehnologia de execuţie a

elementelor structurale

Elevul răspunde corect la întrebările orale

suplimentare

9. Profesorul va pune întrebări pentru a se asigura că fiecare elev înţelege toate activităţile pe care le are de realizat.


40

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:Perioada: Locaţie (Agent economic şi departament):Modul: Lucrări de structuri pentru construcţiiCompetenţa exersată:Sarcina de lucru:

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.

ATENŢIE: Se va completa pentru fiecare competenţă, cu sarcinile de lucru corespunzătoare .


41

ORGANIZAREA EVALUĂRII

Pe măsură ce se parcurge conţinutul modului se va face o evaluare

formativă, iar la sfârşitul modului se va face o evaluare sumativă. Se evaluează

competenţele precizate în primul capitol. O competenţă se va evalua o singură dată.

Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de

semnificaţie în cadrul evaluării.

Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la

condiţiile de aplicabilitate ale acestora. Evaluarea vizează doar probele de evaluare

solicitate – nimic mai mult, nimic mai puţin, aşa cum se precizează în Standardul de

pregătire profesională.

Pentru evaluarea formativă, ca instrumente de evaluare se pot folosi: fişe de

observaţie, fişe de lucru, studii de caz, fişe de autoevaluare şi coevaluare, teste de

evaluare, realizarea unui proiect. La finalul modulului / stagiului de pregătire practică,

tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de

pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant

pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu si a portofoliului realizat

în această perioadă. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către

cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică. Criteriile de

evaluare a portofoliului sunt prezentate la pag.39.

Periodic şi la încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un

jurnal de practică .Jurnalul de practică va face parte din portofoliul elevului. Un exemplu

de jurnal este prezentat în capitolul ,,Instrumente de lucru”, pag.40


42

ANEXE


43

FIŞĂ DE DOCUMENTARE

STRUCTURI DIN ZIDĂRIE

AVANTAJELE SISTEMULUI-izolare termică şi fonică bună-oferă posibilităţi multiple de rezolvare a partiurilor de arhitectură-nu necesită utilaje de capacitate mare pt. transport şi montaj-execuţie simplă a zidăriei-consum redus de armătură şi cofraje

DEZAVANTAJELE SISTEMULUI-rezistenţe mecanice relativ reduse ale zidăriei-posibilităţi reduse de utilizare

ALCĂTUIREA STRUCTURILOR

STRUCTURĂ TIP FAGUREdistanţa între pereţii structurali transversali ≤ 5msuprafaţa unei treame > 25 mpH niv ≤ 3mNr. max niveluri = 5

STRUCTURĂ TIP CELULRdistanţa între pereţi este 6 – 9 msuprafaţa unei încăperi ≤ 75mpH niv > 3mNr. Max niveluri = 4


44

STRUCTURĂ TIP SALĂ-distanţa între pereţii structurali 9- 18m

H niv > 4m

GOLURI ÎN PEREŢI-pereţii transv. de la capetele tronsoanelor se vor prevedea plini, iar dacă sunt cu goluri acestea vor fi cât mai mici-pereţii longitudinali vor fi fără goluri pe prima, respectiv ultima, travee- a ≥ 0,90-1,50m-b1, b2,c1, c2 , c3 ≥ 0,75 – 1,150m- ( a1 + b1 + b2 ) / l ≥0,4-0,5 la per ext -( c1 + c2 + c3 ) / l ≥ 0,65-0,80 la per int

ÎNTĂRIREA PEREŢILOR STRUCTURALI-se întăresc cu stâlpişori din beton armat, armături distribuite în rosturile orizontale şi centuri din beton armat- stâlpişorii se dispun la colţuri şi intersecţii- în cazul întăririi cu armături în rosturile orizontale, acestea se dispun cu Φ6/ 60cm)-centurile din beton armat se prevăd obligatoriu la pereţii structuralila nivelul fiecărui planşeu


45

BUIANDRUGI- au lăţimea egală cu grosimea peretelui, iar înălţimea de cel puţin 1/5 din lăţimea golului-dacă diferenţ de nivel dintre cota infer. a buiandrugului şi cea superioară nu depăşeşte 60cm, buiandrugii din beton monolit se vor executa împreună cu centurile planşeelor, formând centuri-buiandrugi-dacă distanţa dintrecapetele a doi guiandrugi pentru două goluri alăturate rezultă ≤ 50cm, se va prevedea un singur buiandrug continuu peste ambele goluri

PLANŞEELE UTILIZATEÎn tabelul de mai jos se dau domeniile de utilizare a categoriilor de planşee în funcţie de înălţimea clădirii, tipul structurii şi zona seismică

Zona seismicăTipul structuriiÎnălţimea clădirii(H) în (m) şi numărul de niveluri(n)H≤4 n=1H= 4- 9n= 2;3H = 9...12n=4;(3)H=12...15n =5;(4)

Ffagurea,b,c,da,b,c,da,b,c,da,b,ccelulara,b,c,da,b,ca,b,ca,b,csalăa,b,ca,b,ca,b,c-Efagurea,b,c,da,b,c,da,b,ca,b,ccelulara,b,ca,b,ca,b-salăa,b,ca,ba,b-

C,Dfagurea,b,ca,ba,b-celulara,ba,ba-salăa,ba--A,Bfagurea,ba--celulara,ba--sală----

Unde a – planşee monolite sau prefabricate cu suprabetonare b – panouri sau semipanouri prefabricate monolitizate c – fâşii prefabricate cu bucle monolitizate d- fâşii prefabricate fără bucle, grinzi şi corpuri de umplutură fără suprabetonare

ALCĂTUIREA ZIDĂRIEI SIMPLE DIN CĂRĂMIZI

Sistem constructiv complex alcătuit din pietre naturale sau artificiale aşezate

după anumite reguli, legate între ele cu mortar, legături metalice sau prin

însuşi modul de aşezare.

Cărămizile se pot aşeza astfel: - pe muchie (pe cant)

-pe lat : - în lung

- în curmeziş

ŢESEREA = acoperirea rosturilor verticale din rândurile unei zidării de către

cărămizile din rândurile aflate dedesubt şi deasupra

Tipuri de legături utilizate:

La zidăria de 1/4 C

La zidăria de 1/2C

La zidăria de 1C

Se folosesc cărămizi întregi şi fracţiuni necesare

ţeserii

Fracţiunile se obţin prin tăiere cu ciocanul

Rosturile verticale se ţes aşa încât suprapunerea

cărămizilor din 2 rânduri consecutive să se facă pe minimum 1/4C în

lugul zidului şi 1/2C pe grosimea acestuia

Grosimea rosturilor orizontale este de12mm şi a celor verticale de 10mm

Ţeserea se face în mod obligatoriu la fiecare rând

Legăturile între ziduri la colţuri, ramificaţii şi intersecţii

se execută alternative şi anume:

- primul rând de cărămizi este continuu la unul din ziduri şi se întrerupe la cel de-

al doilea în dreptul intersecţiei

- rândul al 2-lea de la cel de-al doilea zid se realizează continuu, întrerupând pe

cel din primul zid


46

ZIDĂRIA

REGULI DE ALCĂTUIRE

AŞEZAREA CĂRĂMIZILOR

legătura în lungime

-legătura în lăţime-legătura în bloc

TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A ZIDĂRIEI SIMPLE DIN CĂRĂMIZI

Rosturile verticale=10mm, rosturi orizontale=12mm

Rosturile orizontale trebuie să se afle în accelaşi plan

orizontal, iar cele verticale să corespundă procesului de

ţesere adoptat

Rosturile trebuie umplute cu mortar pe toată adâncimea

lor, lăsându-se neumplute numai pe o adâncime de 1-1,5cm de la faţa exterioară a zidului

Zidirea se execută în rosturi orizontale pe toată suprafaţa

construcţiei

Zidăria se începe de la colţuri sau de la goluri

Întreruperile în timpul zidirii se lasă în formă de trepte a

căror înălţime se recomandă să nu depăşească 1,00m

Pe lungimea unui perete se pot prevedea întreruperi la cel

puţin 1,00mdistanţă de la locul intersecţiei pereţilorşi se pot termina la cel puţin 0,25m de

acest loc

Întreruperile în dreptul capetelor buiandrugilor sau

deasupra sunt interzise

La întreruperea lucrului nu se permite a se aşterne mortar

peste ultimul rand de cărămidă zidită

Primul şi ultimul rând de cărămidă se execută din cărămizi

aşezate în curmeziş

FAZE DE LUCRU LA EXECUŢIA ZIDĂRIEI


47

REGULI TEHNOLOGICE

TRASAREA ELEMENTELOR DE ZIDĂRIEÎNTINDEREA ŞI NIVELAREA MORTARULUITĂIEREA CĂRĂMIZILORZIDIREA CĂRĂMIZILORVERIFICAREA ORIZONTALITĂŢII ŞI VERTICALITĂŢII ZIDĂRIEICURĂŢIREA FEŢELOR ZIDULUI


48

ETAPELE REALIZĂRII UNUI PERETE DIN ZIDĂRIE DE CĂRĂMIDĂ ÎN IMAGINI


49

ŢESEREA ZIDĂRIEI


50


51

Definiţie – ansamblu de diafragme verticale(pereţi) +diafragmele orizontale(planşee)=SISTEM SPAŢIAL RIGID de mare capacitate în preluarea încărcărilor verticale şi orizontale

Modul de dispunere a diafragmelorStructuri cu diafragme dese(tip fagure) - 3-5m - cămine, hoteluri

Structuri cu diafragme rare (tip celular) -8-11m - clădiri de locuit

Structuri cu diafragme flexibile conlucrând cu cadrele (mixte) –clădiri de locuit , social administrative, cu parterul destinat unor funcţiuni cu dimensiuni mari (magazine)

GENERALITĂŢI


52

FIŞA DE DOCUMENTARE

STRUCTURI CU PEREŢI PORTANŢI DIN BETON ARMAT MONOLIT

Reguli:Diafragmele se dispun simetric faţă de axele principale ale clădiriiPe fiecare direcţie principală a structurii să existe cel puţin 2 diafragmeDiafragmele să fie distribuite în structură la distanţe aproximativ egale pe ambele direcţiiSe recomndă ca distanţa dintre două diafragme succesive să nu depăşescă 12mPereţii interiori pot fi folosiţi ca diafragme ,în special aceia care separă încăperi cu funcţiuni diferite sau care trebuie să asigure o izolare fonică sporităPereţi exteriori pot fi realizaţi din beton armat cu condiţia asigurării izolării termiceSubsolurile să fie rigide iar fundaţiile să fie continue sau tip radierClădirile cu lungime mare se fragmentează prin rosturi de dilataţie, realizând tronsoane cu lungime între 45-55mPentru clădirile situate în zone cu gr seism> 7 :se vor evita clădirile de formă L şi T în planse vor utiliza structuri cu diafragme rareîn cadrul aceluiaţi tronson, numărul de niveluri va fi pe cât posibil acelaşi

Principii constructive privind alcătuirea diafragmelor

grosimea min a diafragmei- 14cmbeton Bc10 la clădiri ≤ P+4E si grad seismic ≤ 7 sau Bc15 in celelalte cazuripentru armare OB37, PC52 , PC60, STNBla clădiri amplasate în zone cu grad seismic > 7se prevăd îngroşări la capete numite bulbi amplasarea golurilor de usi si ferestre la distanta ≥120cm de capatul diafragmei

ALCĂTUIREA GENERALĂ A STRUCTURII


53

ARMAREA DIAFRAGMELOR

De rezistenta – se realizeazadin două plase dispuse câte una pe fiecare faţă a diafragmei, utilizând bare din OB37, PC52, PC60, cu dmin= 6mm la distante maxime pe orizontala=25cm sip e verticala=30cm

Constructivă continuă - se realizează cu plase sudate STNB, cu diametrul de 5mmConstructivă discontinuă- cu carcase verticale dispuse la max 2,50m pe orizontală, legate cu centuri orizontale situate la partea superioară a fiecărui nivel

Armare capăt lamelar


54

Armare bulb

Armare intersecţii


55

Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite

următoarele conditii:

a) întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acesteia

de către investitor;

b) sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate materialele

componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri etc.) şi sunt în stare de funcţionare

utilajele şi dotările necesare, în conformitate cu prevederile procedurii de execuţie în

cazul betonului preparat pe şantier;

c) sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru, în ceea ce priveşte tehnologia de

execuţie şi măsurile privind securitatea muncii şi PSI;

d) au fost receptionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături (după caz);

e) în cazul în care, de la montarea la recepţionarea armăturii, a trecut o perioadă

îndelungată (peste 6 luni) este necesară o inspectare a stării armăturii de către o

comisie alcătuită din beneficiar, executant, proiectant şi reprezentantul ISCLPUAT care

va decide oportunitatea expertizării stării armăturii de către un expert sau un institut de

specialitate şi va dispune efectuarea ei; în orice caz, dacă se constată prezenţa

frecventă a ruginei neaderente, armătura -după curăţire - nu trebuie să prezinte o

reducere a sectiunii sub abaterea minimă prevăzută în standardele de produs; se va

proceda apoi la o nouă receptie calitativă;

f) suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit, care vor veni în contact cu betonul

proaspăt, vor fi curăţate de pojghiţa de lapte de ciment (sau de impurităţi); suprafeţele

nu trebuie să prezinte zone necompactate sau segregate şi trebuie să aibe rugozitatea

necesară asigurării unei bune legături între cele două betoane;

g) sunt asigurate posibilităţi de spălare a utilajelor de transport şi punere în operă a

betonului;

h) sunt stabilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea

betonării in cazul intervenţiei unor situaţii accidentale (statie de betoane şi mijloace de

transport de rezervă, sursă suplimentară de energie electrică, materiale pentru

protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de lucru etc.);


56

PREGĂTIREA TURNĂRII BETONULUI

i) nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor conditii climatice nefavorabile (ger,

ploi abundente, furtună etc.)

j) sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere în operă şi

efectuării determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul

de transport;

k) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu

îndeplinesc condiţiile tehnice stabilite şi sunt refuzate.

În baza verificării îndeplinirii condiţiilor de mai sus, se va consemna aprobarea

începerii betonării de către: responsabilul tehnic cu executia, reprezentantul benefi-

ciarului şi in cazul fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISCLPUAT, in con-

formitate cu prevederile programului de control al calităţii lucrărilor - stabilite prin

contract.


57

Betonarea unei construcţii va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului

de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea

strictă a prevederilor prezentului cod is procedurii de executie.

Betonul va fi pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la local de

turnare.Nu se admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenţei

betonului.

La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:

a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile - care vor veni în contact cu betonul

proaspăt - vor fi udate cu apă cu (2-3) ore înainte şi imediat înainte de turnarea

betonului, dar apa rămasă în denivelări va fi înlăturată;

b) din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face în: bene, pompe, benzi

transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare;

c) dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele de

consistentă admise sau prezintă segregări, va fi refuzat fiind interzisă punerea lui în

lucrare; se admite îmbunătăţirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant;

d) înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m.- în

cazul elementelor cu lăţime de maximum 1,00 m. - şi 1,50 m. -în celelalte cazuri, inclusiv

elemente de suprafaţă (plăci, fundatii etc.);

e) betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3,00 m. se va face prin

ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă

tronconică), având capătul inferior situat la maximum 1,50 m. de zona căre se

betonează;

f) betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se

realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm. înălţime şi turnarea noului strat

înainte de începerea prizei betonului turnat anterior;

g) se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de

poziţia prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în

consolă; dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul

turnării;

h) se va urmări cu atentie înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-se Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


REGULI GENERALE DE BETONARE

grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;

i) nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici

aşezarea pe armături a vibratorului;

j) în zonele cu armături dese se va urmări cu toată atentia umplerea completă a

sectiunii, prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de otel, concomitent cu

vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilităţi de

acces lateral al betonului, prin spaţii care să permită pătrunderea vibratorului;

k) se va urmări comportarea şi menţinera pozitiei initiale a cofrajelor şi susţinerilor

acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări;

1) circulatia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul betonării se va face pe

podine astfel rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă circulatia

directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt;

m) betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau

procedura de executie;

n) durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesară

luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de

începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, aceasta se va

considera de 2 ore de la prepararea betonului - în cazul cimenturilor cu adaosuri - şi

respectiv 1,5 ore, în cazul cimenturilor fară adaos;

o) în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este

permisă numai după pregătirea suprafetelor rosturilor;

p) instalarea podinilor pentru circulatia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local al

betonului pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje

sau armături este permisă numai după (24 \ 48) ore, în functie de temperatura mediului

si tipul deciment utilizat (de exemplu, 24 ore daca temperatura este peste 20 grade C şi

se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5 ).


59

În tabelul 1 se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare ale feţelor laterale, funcţie de temperatura mediului şi viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului.

Tabelul 1.

Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului

Termenul de decofrare (zile) pentru temperaturamediului (° C)

+ 5 +10 + 15Lentă 2 1 1/2 1Medie 2 1 1

În tabelul 2. se prezintă termenele minime recomandate pentru decofrarea fetelor inferioare ale cofrajelor cu mentinerea popilor de siguranţă.

Tabelul 2.Condiţii tehnologice Termenul (în zile) de la

Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului

Lentă Medie

Temperatura mediului (° C) +5+10+15 +5+10+15Grinzi cu deschiderea de max.

6, 00 m 654 553Grinzi cu deschidere > 6,00 m 1086 654

În tabelul 3. se prezintă termenele minime recomandate pentru îndepărtarea popilor de siguranţă.

Tabelul 3.Conditii tehnologice Termenul (în zile) de la

turnareViteza de dezvoltare a rezistentei betonului

Lentă Medie

Temperatura mediului (° C) +5 +10 +15 +5 +10 +5

Grinzi cu deschiderea de max. 6,00 m 18 14 9 10 8 5

Grinzi cu deschideri de 6 12 m 21 18 14 11 7

Grinzi cu deschidere > 12, 00 m 36 28 28 14


60

TERMENE ORIENTATIVE DE DECOFRARE

GENERALITĂŢI Reprezintă una din metodele de industrializare a lucrărilor de construcţii Este un ansamblu de diafragme orizontale şi verticale, care prin imbinări corespunzătoare formează un sistem spaţial rigid Se utilizează la clădiri de locuit, hoteluri, cămine, internate Se aplică la clădiri P+4E pentru zone cu gr.seismic >8 şi la P+8E în zonele cu gr.sesmic ≤ 8 Avantaje:creşterea productivitaţii, scurtarea duratei de execuţie, reducerea consumului de materiale, execuţia lucrărilor şi pe timp friguros Dezavantaje:imposibilitate modificărilor funcţionale ulterioare, cost ridicat faţa de varianta monolită, neasigurarea unei monolitizări perfecte Prin modul de dispunere a diafgragmelor verticale se pot obţine următoarele tipuri de structuri: -structură tip fagure -structură tip celular -structură cu diafragme transversale şi longitudinale - structură cu pereţi longitudinali neportanţi -structură mixtăALCĂTUIREA GENERALĂ A STRUCTURII(REGULI) Folosirea unui număr cât mai restrâns de travei şi deschideri Aplicarea strictă a modulării traveilor şi deschiderilor pe baza modulului de 30cm sau de 60cm Unificarea înălţimii etajelor la 2,70m Forma în plan simetrică faţă de axa longitudinală şi evitarea disimetriilor

INFRASTRUCTURA – -cu subsol general - fundaţii continue, realizate din beton simplu, min Bc5 -pereţii de subsol-din beton monolit (min Bc10,gmin=25cm) sau prefabricat(minBc10, gmin=16cm) -rezemarea pereţilorsubsolului pe fundaţii se realizează direct sau prin intermediul unei centuri-cuzinet din b.a.de min Bc10 - la partea superioară, sub planşeu se realizează întotdeauna o centură înglobată -planşeele peste subsol-panouri prefabricate

SUPRASTRUCTURA- - distanţa dintre panourile verticale ≤ 7,20m -dispunerea în plan a diafragmelor de diferite rigidităţi să fie cât mai simetrică - diafragmele să fie continue pe toată lăţimea şi lungimea tronsonului - diafragmele să fie continue pe toată înălţimea clădirii, asigurând transmiterea încărcărilor până la nivelul fundaţiilor


61

STRUCTURI DIN PANOURI MARI PREFABRICATE

-panourile ,atât cele de pereţi cât şi cele de planşee, se vor exetuta din acelaşi tip de beton - se vor dispune rosturi de dilataţie la dist max de 60m, rosturi de tasare în caz de necesitatela dist de 35m şi rosturi antiseismice, când tronsoanele au rigidităţi diferite

ALCĂTUIREA PANOURILOR Generalităţi Feţele laterale de contur sunt prevăzute cu adâncituri locale (nişe, dinţi, alveole, praguri ) pentru preluarea eforturilor din îmbinări Dimensiunile nominale se stabilesc în funcţie de dimensiunile încăperilor Se realizează din beton cu min Bc20 Armarea se face cu PC52, PC60 şi STNB sub formă de plase sau carcase sudate Pentru manipulare, transport şi montaj sunt prevăzute cu cârlige de ridicare, realizate din OB37 cu Ø 10 ; la panouri de pereţi se prevăd 2 cârlige, iar la panourile de planşeu 4 sau 6 cârlige Clasificare După poziţie -panouri de pereţi ext -panouri de pereţi int -panouri de planşeu -panouri de scară După structură -panouri cu structură omogenă (1strat) pt per int şi planşee -panouri cu structură neomogenă din 2 straturi (folosit rar) - panouri cu structură neomogenă din 3 straturi la per ext

Tipuri de panouri de pereţi


62

SEMNALIZAREA DE SECURITATE

Semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate se referă la un obiect, o activitate sau o situaţie determinata şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la locul de munca, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunicare verbală sau un gest-semnal, după caz

Modalităţi de semnalizare

Instrucţiunile din tabelul de mai jos se aplică tuturor mijloacelor de semnalizare care conţin o culoare de securitate:

CULOARE SEMNIFICAŢIE SAU SCOP INDICAŢII ŞI PRECIZĂRIRoşu Semnal de interdicţie

Pericol-alarmăMateriale şi echpamente PSI

Atitudini periculoaseStop,oprire, disp. de oprire de urgenţăEvacuareIdentificare şi localizare

Galben sau galben-oranj

Semnal de avertizare Atentie, precautie Verificare

Albastru Semnal de obligaţie Comportament sau acţiune specificaObligaţia purtării EIP

Verde

Semnal de salvare sau de prim ajutor Situaţie de securitate

Usi, iesiri, cai de acces,echipamente, posturi, încăperiRevenire la normal

CERINŢE MINIME GENERALE PRIVIND PANOURILE DE SEMNALIZARE1. Panouri de interdicţie


63

2. Panouri de obligativitate


64

BIBLIOGRAFIE

1. ANDREICA, H., (2002), Construcţii, U.T. Press, Cluj Napoca.

2. BĂLĂŞOIU, T., DIACONU, G., MUNTEANU, R., (2000), Educaţie pentru calitate – document auxiliar curricular pentru licee tehnologice profil tehnic, M.E.N. Proiect Phare RO9602-05 TTQM, Bucureşti. 2000

3. GALY, M., (2003), Bricolaj – Ghid complet pentru amenajări, reparaţii, decoraţiuni, Editura RAO, Bucureşti.

4. MARUSCIAC, D., (coord.), (1986), Construcţii civile II, Institutul Politehnic Cluj Napoca, Facultatea de Construcţii, Cluj Napoca.

5. ROŞOGA, C-TIN., (1993), Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

6. ROŞOGA, C-TIN., (1996), Îndrumarul zidarului Vol. I-II, Editura Matrix Rom, Bucureşti.

7. ŢIBREA, A., (coord.), (2002), Studiul materialelor de construcţii, Manual pentru clasa a IX-a Ş.A.M., Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti.

8. MIHUL, A., coord., (1993), Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

9. Popescu, V., (1977), Construcţii metalice industriale, Editura Tehnică, Bucureşti.


65

lucrari de structuri pentru constructii.doc

Documents