structuri etajate

20
Structuri etajate Conformarea structurilor etajate Conformarea structurilor de rezistenta pentru constructii civile trebuie conceputa ca un sistem spatial capabil sa preia toate actiunile ce se exercita asupra constructiei ,in conditii de maxima siquranta si de eficienta economica, tinand seama totodata si de exigentele privind estetica,confortul interior si utilizarea spatiului. Conformarea structurilor in plan si pe verticala, pentru cladiri civile, depinde de natura cerintelor functionale care deterrnina modul de organizare a spatiului si tipul de structura adoptat. Din considerente de ordin structural ,se recomanda ca structura unei cladiri sa fie,pe cat posibil,simetrica in plan ,si pe inaltime Din punct de vedere al modului de organizare a spatiului,cladirile se pot claslfica in:_ -cladiri cu organizare rigida -cladiri cu organizare flexibila -cladiri de tip sala. Cladirile cu organizare rigida a spatiului se caracterizeaza prin aceea ca pozitia si dimensiunile elementelor de compartimentare verticala ramane fixa pentru toata perioada de exploatare, In acest caz elementele verticale(peretii) fac parte din structura de rezistenta a cladirii, indeplinind concomitent atat rolul de rezistenta, cat si de compartimentare. Din aceasta categorie fac parte cladlrile cu compartimentare deasa sau de tip fagure si cladirile cu compartimentare celulara, corespunzand in general unor procese functionale cu numar redus de persoane Cladiri cu organizare flexibila a spatiulul.in acest caz elementele structurale (stalpi,eventual pereti) sunt amplasate la distante relative mai mari,iar spatial din interior poate fi compartimentat cu elemente nestructurale(usoare),potrivit cerintelor functionale,realizandu-se astfel o flexibilitate maxima(incaperi de dimensiuni si forme diferite). Clasificarea structurilor de rezistenta In general,clasificarea structurilor se face in functie de modul de alcatuire constructiva, de modul de comportare la actiunea incarcarilor orizontale si dupa forma in plan si elevatie. Clasificarea dupa modul de alcatuire constructiva: -structuri alcatuite din elemente de suprafata,(pereti sau diafragme) -structuri din cadre (sisteme de bare stalpi si grinzi) -structuri mixte,alcatuite din cadre si diafragme -structuri cu alcatuiri speciale(tub simplu,tub in tub etc.). 1

Upload: bakcsi-alpar

Post on 22-Dec-2015

102 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

Structuri etajate

TRANSCRIPT

Structuri etajate

Conformarea structurilor etajate

Conformarea structurilor de rezistenta pentru constructii civile trebuie conceputa ca un sistem spatial capabil sa preia toate actiunile ce se exercita asupra constructiei ,in conditii de maxima siquranta si de eficienta economica, tinand seama totodata si de exigentele privind estetica,confortul interior si utilizarea spatiului.

Conformarea structurilor in plan si pe verticala, pentru cladiri civile, depinde de natura cerintelor functionale care deterrnina modul de organizare a spatiului si tipul de structura adoptat.

Din considerente de ordin structural ,se recomanda ca structura unei cladiri sa fie,pe cat posibil,simetrica in plan ,si pe inaltime

Din punct de vedere al modului de organizare a spatiului,cladirile se pot claslfica in:_

-cladiri cu organizare rigida

-cladiri cu organizare flexibila

-cladiri de tip sala.

Cladirile cu organizare rigida a spatiului se caracterizeaza prin aceea ca pozitia si dimensiunile elementelor de compartimentare verticala ramane fixa pentru toata perioada de exploatare, In acest caz elementele verticale(peretii) fac parte din structura de rezistenta a cladirii, indeplinind concomitent atat rolul de rezistenta, cat si de compartimentare.

Din aceasta categorie fac parte cladlrile cu compartimentare deasa sau de tip fagure si cladirile cu compartimentare celulara, corespunzand in general unor procese functionale cu numar redus de persoane

Cladiri cu organizare flexibila a spatiulul.in acest caz elementele structurale (stalpi,eventual pereti) sunt amplasate la distante relative mai mari,iar spatial din interior poate fi compartimentat cu elemente nestructurale(usoare),potrivit cerintelor functionale,realizandu-se astfel

o flexibilitate maxima(incaperi de dimensiuni si forme diferite).

Clasificarea structurilor de rezistenta

In general,clasificarea structurilor se face in functie de modul de alcatuire constructiva, de modul de comportare la actiunea incarcarilor orizontale si dupa forma in plan si elevatie.

Clasificarea dupa modul de alcatuire constructiva:

-structuri alcatuite din elemente de suprafata,(pereti sau diafragme)

-structuri din cadre (sisteme de bare stalpi si grinzi)

-structuri mixte,alcatuite din cadre si diafragme

-structuri cu alcatuiri speciale(tub simplu,tub in tub etc.).

Clasificarea dupa modul de comportare la actiunea incarcarilor orizontale(laterale) se poate face dupa raportul H/B si dupa rigiditatea laterala.

Dupa raportul H/B (criteriulgeometric) se disting:

-structuri care lucreaza ca oconsola scurta,cu H/B <2

-structuri care lucreaza ca o consola mijlocie cu H/B<5

-structuri care lucreaza ca o consola lunga cu H/B>5

Dupa rigiditatea laterala,respective capacitatea maxima de deformare

Si ductilitatea de ansamblu a structurii,de pinzand de perioada proprie de vibratie a modului fundamental T se disting:

1

-structuririgide,avand T<0,35(0,45)s;

-structuri semirigide,avand:T<0,9.,.1,0s;

-structuri flexibile,avandT>0,9(1,0)s.

Alegerea sistemului structural

Tipul structurii de rezistenta se alege in functie de destinatia cladirii si modul de organizare a spatiului. Destinatia cladirii determina anumite cerinte functionale de baza,respectiv un anumit mod de organizare si de compartimentare a spatiului in plan si pe inaltime si deci un anumit tip de structura (rigidasauflexiblla), regimul de inaltlme Regimul de inaltime a cladirllor este influentat de numerosi factori, si anume: densitate construita, aspect urbanistic,condtii de amplasament(geotehnice si de seismicitate), natura materialelor folosite si posioilitatile tehnologice de realizare, conditii de intretinere si de protectie impotriva incendiilor etc.

La stabilirea regimului de inaltime trebuie sa se tina seama de faptul ca,o data cu cresterea inaltimii constructiei, creste si valoarea solicitarilor,care devin hotaratoare atat pentru rezistenta,cat si pentru stabilitatea acestora.

In general, cladirile se pot clasifica dupa inaltme in:

-cladiri parter;

-cladiri cu inaltime mica sau cu putine niveluri(P+1...4E);

-cladiri cu inaltime medie sau cu mai multe niveluri(P+8...14E);

-cladiri inalte cu parter si cel putin 15 etaje.

Cladirile parter si cu putine niveluri se realizeza cu structura de rezistenta formata din pereti portanti de zidarie sau de beton armat(monolitsauprefabricat).

Cladirile cu inaltime medie si inalta,in general,se realizeaza cu structura de rezistenta formata din diafragme, cadre de beton armat sau metalice sau cadre si diafragme de beton armat.

Conditii de amplasament

Conditiile de amplasament,referitoare la caracteristicile geotehnice si seismice ale amplasamentului, pot influenta mult alegerea tipului de structura pentru cladiri.

Conditlile geotehnice,referitoare la stratificatia terenului,caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor si nivelul panzei de apa freatica, sunt determinante pentru alegerea tipului de infrastructura, putand influenta si alegerea solutiei pentru suprastructura.

Conditiile de seismicitate au, deasemenea, implicatii directe asupra dimensiunilor in plan ,a regimului de intime, dar si asupra alegerii tipului de structura. In functie de gradul de seismicitate al amplasamentului, se vor alege sisteme structural cu o comportare adecvata la actiunea seismi ca, capabile sa asigure atat caracteristicile necesare din punctual de vedere al rezistentei, cat sicuprivire la rigiditate si ductilitate.

Materiale de construcii utilizate

Alegerea sistemului structural este de asemenea influentat de caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor care urmeaza a fi utilizate si in deosebi modul de compartare al acestora la solicitarile dinamice generate de actiunea seismica.

Tehnologia de executie

Dintre criteriile care stau la baza alegerii unui anumit system structural, trebuie sa se numere si posibilitatile tehnologice de executie in conditii de eficienta tehnico-economica cat mai ridicata.ingeneral,conceptia structural trebuie sa se afle in deplina concordant cuconceptia tehnologica de executare a constructiilor.

indici tehnico-economici.

2

In alegerea variantei optime de sistem structural pentru cladiri trebuie sa.se tina seama,pe langa factorii amintiti mai sus, si de urmatorii indicatori tehnico-economici:

-cresterea productivitatii munciipesantier:

-reducerea consumului de material energointensive;

-scurtarea perioadei de executie:

-reducerea costurilor.

Ductllltatea structurlor etajate

La constructiile multietajate,solicitarile in elementele structurii portante cresc o data cu inaltimea acestora,iar actiunile orizontale din vint si indeosebi din seism devin hotaratoare pentru asigurarea conditiilor de rezistenta, rigiditate si stabilitate.in acest context,alegerea unei forme in plan adecvate si realizarea unei conformari spatial corespunzatoare a structure ide rezistenta sunt masurile constructive cele mai eficiente pentru asigurarea unei bune comportari la actiunea incarcarilor vertical si indeosebi la cele orizontale

Prin ductilitatea unei structuri se intelege capacitatea de deformare a acesteia in domeniul postelastic, respective capacitatea de inmagazinare(disipare) a energiei induse. Cu cat structura este mai ductila,cu atat este mai mic pericolul producerii unor ruperi(cedari) casante,respective riscul de depasire a deforrnatillor limita

Structurile din diafragme de beton armat ofera o buna com-portare mecanica si o rigiditate mare la actiuni laterale,dar prezinta dezavantajul unui spatiu rigid,in schimb structurile din cadre ofera un spatiu flexibil,dar au o rigiditate lateral mair edusa. Structurile mixte ofera in acelasi timp flexibilitatea spatiului si o rigiditate laterala mai mare decat structurile in cadre.

Din punctual de vedere al capacitatii de deformare a structurilor in domeniul plastic,respective al

Inmaqazinarii energiei induse,care caracterizeaza factorul numit"ductilitate",structurile din cadre sunt mai ductile decat cele cu diafragme

La structurile ductile apar reduceri ale forţelor seismice datorită disipării energiei prin deformaţii remanente post-elastice.

Alcatuirea de ansamblu a constructiilor

2.1 Forma în plan

La stabilirea formei şi alcătuirii de ansamblu a constructiilor se recomandă formele în plan regulate, compacte şi simetrice, cu distribuţii uniforme ale maselor şi rigidităţilor în plan şi pe înălţimea aceluiaşi tronson.Pentru construcţiile etajate cu înălţime medie si pentru construcţiile înalte, amplasate în zonele seismice A+D, se recomandă a se evita formele în plan neregulate sau complicate, cum sunt constructive în forma de I, L, T, U, Y cu aripi lungi, care pot determina solicitari suplimentare in zonele de discontinuitate sau ca efect al momentului de torsiune generală. In cazurile in care,din considerente functionale sau de estetica afatadelor,Configuratiile in plan prezinta neregularitati sub forma unor intranduri(iesinduri) se recomanda ca dimensiunea acestora sa nu depaseasca ¼ din dimensiunea totala a cladirii pe directia considerataDacă respectarea condiţiei nu este posibilă pentru ansamblul construcţiei se recomandă tronsonarea prin rosturi seismice sau se va ţine cont, la proiectare, de consecintele ce decurg din nerespectarea acestei recomandari. Se vor evita modificarile bruste de rigiditate pe înălţimea constructiei. Se admit retrageri de la un nivel la altul daca, prin acestea, caracteristicile dinamice, de deformabilitate si de rezistenta ale constructiei nu sunt sensibil modificate.Distribuţia stâlpilor în planul construcţiei se recomandă să fie cât mai uniformă.Se recomandă ca rigiditatile structurii pe directiile principale sa fie cat mai apropiate.Se recomanda ca la constructile inalte amplasate in zonele seismic de

3

,dimensiunile in plan sa nu depaseasca,deregula,40m,In vederea reducerii fortelor seismice care actioneaza asupra constructlilor se recomanda realizarea de onstructii cu mase cat mai mici,

La constructiile cu regim ridicat de inaltime si/sau cu mase mari se

recomanda utilizarea betoanelor de inalta rezistenta in elementele structurale,

Prevederi generale de alcatuire a structurilor de rezistenta

Prin modul de dispunere a elementelor structural se va asigura transmiterea cat mai directa a incarcarilor gravitationale la teren, evitandu-se rezemarile indirecte

Deasemenea se vor evita,de regula,elementele in console cu deschideri

si/sau cu incarcari mari.

Se va asigura conlucrarea spatiala intre componentele sistemelor(subsisternelor) structurale verticale prin realizarea la nivelul planseelor intermediare si de acoperis a unor saibe.

Totodata se va urmari ca prin forma planseului si prin plasarea adecvata a golurilor(pentru scara,ascensor si instalatli) sa nu se slabeasca exagerat planseul

La cladirile etajate se recomanda utilizarea solutiilor cu rigiditatea sporita prin introducerea unor pereti structurali pe toata inaltimea cladirilor,in toate cazurile in care necesitatea functionala unor spatii libere sau forma constructiei nu impiedica introducerea lor.

La stabilirea distributiei elementelor in cadrul ansamblului structural

Si la dimensionarea rigiditatii acestora se vor avea in vedere urmatoarele:

- rigiditatile de ansamblu la deplasare lateral ale constructiei pe directia

celor doua axe principale, sa fie cat mai apropiate;

- in cazul constructiilor cu mai multe deschideri se va urmari,prin dimensionarea adecvata a rigiditatii elementelor,sa se evite suprasolicitarea pe anumite zone a saibelor constituite de plansee:

- la pozitionarea peretilor de compartimentare si de inchidere se va urmari ca prezenta acestora sa nu modifice comportarea structural in raport cu modelul de calcul adoptat la proiectare.

- se vor evita schimbarile bruste in capacitatile de rezistenta ale elementelor structurale pe inaltimea cladirii,

- la stabilirea pozitiei in plan a elementelor cu rigiditate sporita(deexemplu,aperetilorstructurali) se va urmari ca efectul de torsiune generala sa poata fi preluat fara suprasolicitari importante.in acest sens se recomanda,ca cel putin pe una dintre directii,elementele(subasamblele)de rigiditate sporita sa fie sufrcient de departate de central cladirii.

Totodata,elementelor celor mai incarcate din actiunea fortelor orizontale trebuie sa Ii se asigure o incarcatura gravltationala aferenta suficienta(sa fie suficient lestate), astfel incat sa se poata obtine condltii avantajoase de preluarea solicitarilor din incarcarile orizontale si de transmitere a acestora la fundatii.

Prin alcatuire,se va urmari sa se inzestreze elementele structural si

Structura in ansamblu cusuficienta ductilitate,pentru a realiza o

Comportare favorabila la actiuni seismic intense(fara cedari casante, pierderi de stabilitate sau alte avarieri periculoase sau greu remediabile).

La constructiile etajate cu inaltimi supraterane de peste 25m serecornanda realizarea unor infrastructuri alcatuite ca o cutie rigida,compuse din sistemul peretilor de subsol pe doua directii, planseul peste subsol si sistemul de fundatii,jar pentru constructiile in cadre avand inaltimea supraterana H>25m se admite legarea intre ele a fundatiilor isolate prin grinzi de fundatie sau prin placa pardoselii

alcatuite corespunzator.

4

Rosturi antiseismice.Acestea se prevad cu scopul de a separa intre ele

corpurile de constructii cu caracteristici dinamice diferite,pentru a le permite sa oscileze independent sub actiunea miscarilor

seismice ale terenului.

Structuri etajate în cadre din beton armat

.1 GENERALITATIStructuriJe in cadre de beton armat sunt cele la care incarcarile verticale si orizontale sunt preluate si transmise fundatiilor (sau infrastructurii) in totalitate printr-un sistem spatial de stalpi si grinzi (rigle) conectate rigid la noduri.Sunt considerati stalpi elementele portante verticale la care raportul intre dimensiunile sectiunii transversale (b si h i) respecta conditia h/b<5Structurile în cadre din beton armat pot fi utilizate de la clădiri de înălţime mică(1..2 niveluri)până la clădiri de înălţmare (20..25 niveluri). Trebuie menţionat că relativa lipsă de rigiditate la deplasare lateral a acestui sistem structural face ca în marea majoritate a cazurilor el să fie utilizat pentru clădiri cu cel mult 8-10 niveluri supraterane. Pentru inaltimi mai mari este necesara echiparea structurilor cu dispozitive de control al raspunsului (dispozitive deamortizare, dispozitive de izolare a bazei).

5

Elementele structurale componente ale suprastructurii în cadre de beton armat sunt: stâlpii,grinzile, nodurileși plăcile. Planşeele de beton armat pot îndeplini rolul de diafragma în planorizontal.Infrastructura poate fi rezolvă în diferite moduri funcţie de cerinţele funcţionale, de necesităţilestructurale sau de caracteristicile terenului de fundare. În mod obişnuit se utilizează rezolvări de tip cutie rigidă cu pereţi din beton armat, în cazul clădirilor cu subsol. Pentru clădiri cu regim de înălţimea redusă se pot utiliza şi fundaţii izolate sub stâlpi ce pot fi conectate prin grinzi de echilibrare.Structurile în cadre de beton armat sunt structuri static nedeterminate astfel căRigiditatea barelor influențează nu numai deplasările ci şi distribuţia eforturilor în elementele structurale.Stâlpii şi grinzile structurilor în cadre răspund în stadiul II de lucru, stadiul fisurat. De aceea, la calculul structurilor în cadre este necesar săse considere rigiditatea corespunzătoare stadiului II de lucru, fisurat

Clasificarea structurilor în cadre de beton armat se face în funcţie de criterii după cum urmează:după destina ţ ia construcţiei :

• cadre pentru construcţii civile• cadre pentru construcţii industriale

după numarul de niveluri:• cadre pentru constructii parter:• cadre pentru construcţii etajate cu înălţime redusa (P+1E... P+4E)• cadre pentru construcţii etajate cu înălţime medie (P+5E...P+14E)• cadre pentru construcţii etajate înalte (peste P+14E)

după modul de distribute al elementelor structurale :• cadre ortogonale• cadre dispuse dupa direcţii oarecare

6

• structuri tubulare în cadre (tub perimetral, tub in tub, tuburi multiple).

după modul de execuţie • cadre din beton armat monolit;• cadre din elemente prefabricate de beton armat;• cadre mixte (din elemente monolite si elemente prefabricate de beton armat).

2. ALCĂTUIREA DE ANSAMBLU

La stabilirea formei si alcatuirii de ansamblu a constructiilor cu structura in cadre se recomanda formele in plan regulate, compacte si simetrice, cu distributii uniforme ale maselor si rigiditatilor in plan si pe inaltime.

Tronsonarea construcţiei

Dupa caz construcţiile vor fi fragmentate prin rosturi, care pot avea urmatoarele funcţiuni:- rosturi de dilatare/contracţie;- rosturi seismice;- rosturi de tasare.Dimensiunea rosturilor se va stabili astfel incat sa se evite interactiunile necontrolate intre tronsoanele alaturate.

Elementele structurilor in cadre sunt.Grinzile,stalpii, placi, nodurile, fundatiile2.1 Grinzi(rigle)

7

Inaltimea sectiunii riglelor este conditionata de deschiderea lor,de spatiul liber acceptat in exploatarea constructiei.Pentru riglele cadrelor din beton monolit se recomanda secţiunile de forma dreptunghiulara iar dimensiunile acestora (b, h) sa fie multiplu de 50 mm. Pentru riglele prefabricate se pot accepta si alte forme ale sectiunii transversaleSe recomanda ca inalţimea secţiunii riglelor (h), in raport cu deschiderea (L), sa indeplineasca condiţia: h/L>l/12 Raportul dimensiunilor sectiunii transversale a riglelor serecomanda sa respecte conditia :h/b<3Grinzile preiau incarcarile de la placi si le transmit la stalpi. Incarcarile pe rigle distribuite triunghiular sau trapezoidal se pot considera, in etapa de predimensionare, ca incarcari uniform distribuite.Incarcarile concentrate pe rigle se pot echivala, in faza de predimensionare, cu incarcari uniform distribuite.Aceste incarcari dau nastere la eforturi sectionale M si T , eventual M de torsiune la care se dimensioneaza armaturile grinzilor

Figura 1Modul de descărcare al plăcilor pe riglele cadrelor

2.2 Stalpi

La stabilirea formei si dimensiunilor iniţiale ale sectiunii stâlpilor se vor avea în vedere urmatoarele aspecte:a) Pentru stalpii din beton monolit se recomanda secţiunile de forma dreptunghiulara iar dimensiunile acestora (b, h) sa fie multiplu de 50 mm.b) De regula stalpii din faţade vor avea laţime constantă pe toata inaltimea constructiei.c) Dimensiunile sectiunii transversale a stalpilor se iau multiplu de 50 mm.

Retragerile (reducerea sectiunii) se recomanda sa nu se faca concomitent pe ambele directii; pe inaltimea constructiei se recomanda ca retragerile sa nu fie prea dese (la 2-3 niveluri). Dimensiunea minima admisa este 300x300 mm2

d) Pentru stalpii constructiilor amplasate in zonele seismice A-E definite in Normativul

8

P100-2006 se va evita realizarea de stalpi scurti. Se considera stalpi scurti, stalpii la care raportul dintre înălţimea H si inaltimea sectiunii (h) este: H/h <15

h = inaltimea sectiunii transversale a stalpului.Stalpii sunt supusi la solicitai compuse:- compresiune excentrica simpla (N+T+M moment pe o directie)- compresiune excentrica oblica (N+T+M1+M2 momente pe doua directii principale) la care se dimensioneaza armaturile stalpilor.

2.3. Placi

Placile structurilor în cadre pot fi realizate in oricesolutţe constructivă care asigura condiţiile functionale, de rezistenta si de deformabilitate.

Se recomanda ca planseele sa fie astfel alcatuite incat incarcarile verticale sa fie transmise pe doua directii (la riglele de cadru adiacente tramei), pentru a se evita diferentele mari de solicitari si de dimensiuni intre acestea. In acest scop se va urmari, pe langa alcatuirea adecvata a planseelor, realizarea unor structuri la care marimile deschiderilor sa fie apropiate de cele ale traveelor.Se recomanda a se evita prevederea de goluri mari in placi sau alte alcatuiri ale acestora care pot determina reducerea sensibila a rigiditatii sau rezistentei lor in plan orizontal. In cazurile in care asemenea alcatuiri nu pot fi evitate se vor lua masuri pentru a se asigura planseelor capacitatea de rezistenta necesara preluarii eforturilor generate de efectul de saiba.Placile sunt actionate de moment incovoietor pe o directie daca L1/L2>2, sau pe doua directii daca L1/L2< 2 la care se dimensioneaza armaturile placilor.

2.4. Noduri

Nodurile cadrelor trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:a) sa aiba capacitatea de rezistenta la cele mai defavorabile solicitari, in orice stadiu si la orice combinatie de incarcari, la care sunt supuse elementele imbinate;b) sa nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub eforturile corespunzatoare plastificarii elementelor adiacente sau a incarcarilor/descarcarilor repetate asociate actiunilor seismicec) sa asigure ancorajul armaturilor elementelor adiacente in orice situatie de incarcare, inclusiv inconditiile plastificarii acestora sau a incarcarilor/descarcarilor repetate generate de actiunile seismic Cerintele hotaratoare pentru. proiectarea acestor noduri sunt cele referitoare la ancorajul armaturilor longitudinale ale elementelor care converg in nod. In acest sens dimensiunile nodurilor vor asigura realizarea lungimilor de ancorared) din punct de vedere al comportarii, calculului, alcatuirii si armarii se diferentiaza urmatoarele categorii de noduri:- noduri solicitate predominant de incarcari gravitationale (permanente si temporare);- noduri solicitate predominant de actiuni seismice.Nodurile solicitate predominant de incarcari gravitationale sunt nodurile cadrelor laconstructiile amplasate in zonele E si F definite in Normativul P1OO-2006.

2.5 Fundaţii

La alegerea sistemului de fundare se vor lua in considerare urmatoarele: - natura terenului de fundare - nivelul apei freatice - condiţiile de fundare ale construcţiilor învecinate (dacă este cazul) - ponderea incarcarilor seismice in stabilirea eforturilor de la baza construcţiei Funcţie de factorii enumeraţi, se pot lua in considerare urmatoarele soluţii:

9

a) fundarea stalpilor pe fundaţii directe de suprafaţa (fundaţii izolate, talpi continui, radiere) b) pe fundaţii de adâncinme . (piloţi, barete);c) realizarea unei infrastructuri rigide printr-un sistem de pereţi structurali pe înălţimea subsolului

sau, uneori, si a unuia sau mai multor niveluri de la partea inferioara a construcţiei, conlucrand cu planşeele învecinate şi cu tălpile sau radierul de fundare. Se recomandă realizarea unei infrastructuri rigide în special la construcţiile solicitate preponderent de acţiunile seismice (cladiri înalte şi cu dimensiuni reduse in plan).

2.6 Pereti

La distributia si alcatuirea peretilor despartitori se vor avea in vedere, pe langa conditiile functionale, si cele referitoare la evitarea unor interactiuni necontrolate sau defavorabile cu structura principală de rezistenta In acest sens se va aplica una din urmatoarele soluţii posibile:a) Realizarea pereţilor din materiale cu deformabilitate ridicata sau cu alcatuiri care sa conduca

la separarea lor de cadre;b) Realizarea unei alcatuiri de ansamblu a structurii care sa asigure limitarea deplasarilor orizontale

date de acţiunea seismica astfel incat sa se previna degradarea pereţilor de umplutura şi să evite avarierea elementelor cadrelor (stalpi sji rigle) ca urmare a conlucrării acestora cu pereţii de umplutura;

c) Acceptarea degradarii pereţilor de compartimentare, in cazul cutremurelor puternice, cu luarea masurilor corespunzatoare pentru evitarea prabuşirii acestora.

3. CONDIŢII GENERALE DE PROIECTARE ale structurilor in cadre

Condiţiile generale de proiectare precizeaza cerinţele de performanţă structurală care, daca sunt respectate, asigură sistemului structural o comportare favorabila sub incarcarile gravitationale, climatice si seismice,Indeplinirea condiţiilor generale de proiectare (a cerinţelor de performanta structurala), , se realizeaza prin:a) alegerea structurii adecvate conditiilor funcţionale (destinaţie, regim de inaltime, forma in plan si

elevaţie, deschideri, travei, inaltimi de etaj s.a.), de amplasament (zona seismica, zona climatica, teren de fundare, vecinatati) si de execuţie (perioada si durata de execuţie impuse, disponibilitati de utilaje si de forţă de muncă), specifice construcţei

b) respectarea prevederilor codurilor de proiectare si a actelor normative complementare privind calculul si alcatuirea tuturor componentelor sistemului structural si ale elementelor nestructurale

c) utilizarea metodelor de calcul structural (calculul eforturilor si deplasarilor in diferite stadii de lucru) adecvate.

d) toate elementele sistemului structural vor fi dimensionate sau, dupa caz ,verificate la starile limita ultime (de rezistenţă si stabilitate) in conformitate cu prevederile normativelor

Condiţii de rigiditateSistemul structural, in ansamblu , precum si elementele sale componente vor respecta condiţiile de limitare a deplasarilor dupa cum urmeaza: Se recomanda ca rigiditaţile la deplasari laterale ale cadrelor (considerate independente) precum si ale sistemului structural, pentru constructive situate in zonele seismice A+E sa respecte urmatoarele condiţii:a) Rigiditatea cadrelor considerate independente sa fie cat mai uniforma. b) Rigiditatile relative de nivel se recomanda sa nu prezinte variaţii mari pe inalţimea construcţiei

Condiţii privind mecanismul structural de disipare a energiei la acţiuni seismicea) deformatiile plastice sa apara la inceput in rigle si numai ulterior sa apara - eventual - in stalpi;

10

b) nodurile cadrelor, placile (lucrand ca saibe orizontale) precum si eventualele elemente de ductilitate redusa sa fie solicitate numai in domeniul elastic de comportare al materialelor

c) infrastructurile si fundatiile vor fi solicitate - de regula - numai in domeniul elastic.

Conditii specifice structurilor prefabricate sau mixte La proiectarea structurilor prefabricate sau mixte se vor lua in considerare urmatoarele recomandari:

a) fragmentarea structurii in elemente prefabricate va urmari, pe cat posibil, obţinerea de elemente prefabricate cu forme simple, adecvate transportului, manipularii si montajului; in acest sens sunt recomandate elementele prefabricate liniare sau de suprafata;

b) pozitionarea imbinarilor sa fie astfel incat executia lor sa fie cat mai simpla iar stabilitatea si rezistenţa elementelor prefabricate si a structurii (inclusiv in faze intermediare de montaj sau execurie) sa fie asigurata;

c) prevederea unui numar suficient de legaturi care sa asigure:- stabilitatea structurii pentru orice combinatie de incarcari;

comportarea avantajoasa a elementelor la incarcari verticale si orizontale;

4.Actiuni pe cadre

11

4.1 Evaluarea incarcarilor la placiIncarcarile pe placi se stabilesc in condiţiile prevazute in normele in vigoare si sunt compuse dina) incarcari permanente -greutatile proprii ale placilor-greutatile pardoselilorb) incarcari temporare (utile)incarcari cvasipermanente - greutatile proprii ale peretilor despartitori

incarcari variabile - greutatile date de oameni, mobilier,utilaje,material, zapada,autovehicule variatii de

temperature,etc.

12

Incarcarile temporare pe placi se vor considera, in calculul structural, cu distriburii alternante (in şah) pentru determinarea solicitarilor extreme in secţiunile placii.

4.2. Evaluarea incarcarilor la grinzi

Acţiunile verticale pe rigle constau in greutaţile lor proprii si din reacţiunile transmise de planşee sau incarcari aplicate direct (pereţi, sarcini suspendate etc.).Incarcarile temporare pe rigle se vor considera, in calculul structural, cu distriburii alternante (in şah) pentru determinarea solicitarilor extreme in secţiunile riglelor si stalpilor

4.3. Actiuni orizontale

Incarcarile orizontale ce actioneaza asupra cadrelor provin din:- vant (actiune variabila)- seism (actiune accidentala)- impact cu vehicule (actiune accidentala)

Pentru calculul la acţiuni seismice, structurile in cadre de beton armat se schematizeaza - de regula - ca sisteme dinamice cu mase concentrate, conform prevederilor din Normativul P100-2006 (sisteme cu numar finit de grade de libertate dinamica). Masele vor fi concentrate astfel incat sa reflecte cu suficienta acurateţe comportarea dinamica reala a sistemului. La structurile etajate din beton armat monolit masele vor fi concentrate in nodurile cadrelor.

In masa totala de nivel se vor lua in considerare masele tuturor elementelor (structurale si nestructurale) antrenate in oscilaţiile dupa gradele de libertate dinamica semnificative ale sistemului, la care se adauga incarcarile temporare de lunga durata.

5. Calculul eforturilor in grupari fundamentale de incarcari

Calculul la incarcari verticale se poate face prin urmatoarele metode:

a) Calcul elastic simplificat

b) Calculul elastic spatial modeleaza structura ca un sistem spatial de bare (rigle si stalpi) cu comportare elastica; modelarea este specified calculului automat prin programe de tipul ETABS, CASHJ, SAP etc.

c) Calculul post-elastic, accepta redistribuirea eforturilor determinate prin calculul elastic (metoda a sau b) ca urmare a deformatiilor post-elastice ale sectiunilor.

In selectarea metodei de calcul, se vor avea in vedere urmatoarele:Calculul elastic simplificat se aplica fara erori mari la structurile regulate, fara nesimetrii pronuntate si la care nu exista incarcari temporare importante (curn ar fi cele date de poduri rulante grele, sau de greutatea unor utilaje etc. amplasate excentric pe structura).

Se recomanda a se adopta calculul post-elastic numai in situatiile in care aplicarea sa conduce la avantaje certe economice sau de execute, cum ar fi: evitarea aglomerarilor de armatura pe reazeme, simplificarea detaliilor de armare, scaderea cantitatii de armature

Calculul eforturilor in grupari speciale de incarcari (actiuni seismice)Analiza structurala la actiuni seismice denumita, in prezentul capitol, "Calculul la actiuni seismice" cuprinde: determinarea fortelor seismice, a eforturilor si deplasarilor produse de actiunile seismice in punctele caracteristice ale structurii precum si procedee specifice de stabilire a eforturilor de dimensionare in scopul indeplinirii conditiilor generale de proiectare

13

14

15

16

17