lucrarea istoria [i tradi]iile rromilora fost publicat` în cadrul parteneriatului dintre ministerul...

PETRE PETCU}

DELIA GRIGORE

MARIANA SANDU

ISTORIA {I TRADI}IILE

RROMILOR

Bucure[ti , 2003

EDITURA RO MEDIA

Lucrarea Istoria [i tradi]iile rromilor a fost publicat` în cadrul parteneriatului dintre Ministerul Educa]iei,Cercet`rii [i Tineretului - Direc]ia General` pentru |nv`]`mânt în Limbile Minorit`]ilor Na]ionale [i Accesulla Educa]ie - [i Reprezentan]a UNICEF în România, ca material didactic auxiliar. Lucrarea este destinat`,deopotriv`, profesorilor care predau istoria [i tradi]iile rromilor la clasele a VI-a [i a VII-a sau ca disciplinòp]ional` la nivel liceal, \ndeosebi la clasele de \nv`]`tori rromi, [i, nu în ultim rând, elevilor [i studen]ilorrromi, familiilor acestora, publicului larg.

Referen]i:- Carol C`pi]`, lect. dr. la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure[ti- Liviu Cernìanu, autorul Programei de istoria [i tradi]iile rromilor pentru cl. a VI-a [i a VII-a- Gheorghe Sarù, conf. dr. la Facultatea de Limbi [i Literaturi Strìne, sec]ia de limb` [i literatur`

rromani, Universitatea Bucure[ti

Contribu]ia autorilor:Lec]iile 1-48: Petre Petcu]Lec]iile 49-62: Mariana SanduLec]iile 63-82: Delia Grigore

Copert` [i ilustra]ii: Eugen RaportoruRedactare: Gheorghe Sarù

Layout design: Victoria Dumitrescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiPETCU}, PETRE

Istoria [i tradi]iile rromilor/ Petre Petcu], Delia Grigore, Mariana Sandu - Bucure[ti: Ro Media, 2003

ISBN 973-86043-7-0

I. Grigore, DeliaII. Sandu, Mariana

323.1(=214.58)(498)

Editura Ro Media - 331.02.00

ISBN 973-86043-7-0

Lucrarea Istoria [i tradi]iile rromilor a fost publicat`, cu suportul financiar al Reprezentan]ei UNICEF dinRomânia, pe baza fondurilor primite de la Comitetul Na]ional pentru UNICEF din Elve]ia, în 1000 ex., cevor fi distribuite gratuit în [coli [i la partenerii în profil educa]ional de c`tre Ministerul Educa]iei, Cercet`rii[i Tineretului.

Cuprins

CAP. I. RROMII – IDENTITATE ASUMAT~ {I IDENTITATE ATRIBUIT~Lec]ia 1

Istoria oral` – m`rturii ale memoriei colectiveRrromii între istorie [i mit

Lec]ia 2Teorii [i izvoare privind istoria rromilor

CAP. II. RELIGIILE INDIEI

Lec]ia 3Hinduismul vedic Brahmanismul

Lec]ia 4Jainismul Buddhismul

CAP. III. STRUCTURI SOCIALE |N INDIA MEDIEVAL~

Lec]ia 5Casta brahmanilor [i casta r`zboinicilorOamenii liberi [i clasa servil`

Lec]ia 6Oamenii f`r` cast` [i sclaviiSclavia în Dacia roman`

CAP. IV. MIGRA}IA RROMILOR

Lec]ia 7Cauzele migra]ieiMuzican]ii rromi în Persia

Lec]ia 8Mahmoud Ghazni cucere[te nordul IndieiPrezen]a rromilor în Orientul Apropiat, nordul Africii [i în Imperiul Bizantin

Lec]ia 9Primele apari]ii ale rromilor în ]`rile europeneRromii în Imperiul Bizantin [i în Peninsula Balcanic`

Lec]ia 10Atestarea rromilor în diferite ]`ri europene

Lec]ia 11Rromii [i India. Lec]ie de sintez`

CAP. V. NEAMURILE DE RROMI {I OCUPA}IILE TRADI}IONALELec]ia 12

Perpetuarea meseriilorLec]ia 13

Neamurile de rromi [i ocupa]iile lor în perioada medieval`. Rromii domne[ti, rromii m`n`stire[ti,rromii boiere[ti

3Istoria [i tradi]iile rromilor

ISTORIA RROMILOR

CAP. VI. A{EZAREA RROMILOR |N SPA}IUL }~RII ROMÂNE{TI, ALTRANSILVANIEI {I MOLDOVEI Lec]ia 14

Prezen]a rromilor pe teritoriul RomânieiLec]ia 15

Situa]ia }`rilor Române în a doua jum`tate a secolului al XIV-leaLec]ia 16

Românii [i rromiiLec]ia 17

Domnia voievodului rrom {tefan R`zvan în Moldova. Studiu de caz Lec]ia 18

Modele de convie]uire interetnic`. Lec]ie de sintez`

CAP. VII. STATUTUL SOCIAL-ECONOMIC {I POLITIC AL COMUNIT~}ILORDE RROMILec]ia 19

Sclavia medieval` \n lumea necre[tin`Lec]ia 20

Originea sclaviei în spa]iul românescInfluen]a t`tarilor

Lec]ia 21Pierderea libert`]iiDovezi ale libert`]ii ini]iale a rromilor„}ig`nia“ – spa]iu exclusiv rrom

Lec]ia 22Robi [i st`pâni

CAP. VIII. STATUTUL JURIDIC AL RROMILOR

Lec]ia 23Considera]ii generaleLegi privitoare la drepturile [i obliga]iile robilor

Lec]ia 24C`s`toriaAspecte ale c`s`toriei

Lec]ia 25M`suri laice [i biserice[ti în privin]a c`s`toriei

Lec]ia 26Schimb`rile secolului al XVIII-leaAnularea reformei

CAP. IX. PROPRIETATEA LA RROMI

Lec]ia 27Legi privind proprietateaM`rturii privind existen]a rromilor liberi

CAP. X. VÂNZAREA {I CUMP~RAREA ROBILOR

Lec]ia 28Tranzac]ii cu robi

Lec]ia 29Pre]urile robilor rromi în prima jum`tate a secolului al XVII-lea

4 Istoria [i tradi]iile rromilor

Lec]ia 30Tendin]e [i variabile în valoarea robilor

Lec]ia 31Eliberarea din robieSclavia în Peninsula Italic`. Studiu de caz

CAP. XI. MODUL DE VIA}~: NOMADISM {I SEDENTARIZARELec]ia 32

Mo[tenirea bizantin`Nomazi [i sedentari la nord de Dun`re

Lec]ia 33Feluri diferite de vie]uireLocul rromilor în economia }`rilor Române. Lec]ie de sintez`

CAP. XII. SITUA}IA RROMILOR |N TRANSILVANIA

Lec]ia 34Voievodatul }iganilor (rromilor) ca form` de autonomieM`rturii ale autonomiei rromilor

Lec]ia 35Sfâr[itul primului voievodat rromAutonomie intern`

Lec]ia 36Politici de asimilare ini]iate de Maria Tereza [i Iosif al II-leaDecretele Mariei Tereza

Lec]ia 37Iosif al II-lea continu` reformelePrevederi referitoare la rromi

CAP. XIII. RROMII DIN BASARABIA {I BUCOVINA

Lec]ia 38Basarabia. Prezentare general`Eliberarea rromilor basarabeni [i evolu]ia demografic`

Lec]ia 39Bucovina. Prezentare general`Eliberarea rromilor bucovineni

CAP. XIV. DE LA ROBIE LA EMANCIPARE |N EUROPA MODERN~Lec]ia 40

Societate [i economieRealit`]i social-economice de dinaintea dezrobirii robilor rromi

Lec]ia 41|nceputul schimb`riiPrimele legi ale dezrobirii robilor rromi

Lec]ia 42Revolu]ia de la 1848|mbun`t`]irea situa]iei robilor rromi

Lec]ia 43Dezrobirea ultimilor sclavi rromiIneficien]a m`surilor statuluiRromii – cea mai numeroas` minoritate din Principatele danubiene


Lec]ia 44Migra]ia rromilor nomazi spre vestAbolirea sclaviei popula]iei de culoare din Statele Unite ale Americii. Studiu de caz

CAP. XV. RROMII |N PERIOADA INTERBELIC~

Lec]ia 45Considera]ii generale|ncerc`ri de emancipare politic`

CAP. XVI. HOLOCAUSTUL RROMILOR

Lec]ia 46M`suri poli]iene[ti împotriva rromilor

Lec]ia 47Ideea deport`rii rromilorAc]iunile de evacuare

Lec]ia 48Realitatea dur` a Transnistriei

CAP. XVII. RROMII |N TIMPUL REGIMULUI COMUNIST

Lec]iile 49 [i 50Minoritatea rrom` în noile condi]ii social-politice [i economice ale societ`]ii române[ti (1945 –1965)Situa]ia politic` a României în perioada 1945-1965Problema minorit`]ii rrome

Lec]ia 51Situa]ia economic` a României în perioada 1945-1965Procesul colectiviz`rii [i efectele sale asupra popula]iei rrome

Lec]ia 52Procesele de industrializare [i na]ionalizare [i efectele lor asupra popula]iei rrome

Lec]ia 53Tendin]e de modificare în structura socio-cultural` a popula]iei rromeModific`ri în sfera ocupa]ional` a rromilor

Lec]ia 54Modific`ri în sfera tradi]iilor [i a obiceiurilor rromilorModalit`]i de asimilare a comunit`]ilor de rromi

CAP. XVIII. MINORITATEA RROM~ |N PERIOADA REGIMULUI CEAU{IST(1965-1989)Lec]ia 55

Contextul politic [i social-economic din România în perioada regimului ceau[istProcesul de sedentarizare a rromilor nomazi [i de sistematizare a localit`]ilor

Lec]ia 56Destr`marea comunit`]ilor tradi]ionale

Lec]ia 57Rromii [i politica social` pronatalist` a regimului Ceau[escu

Lec]ia 58Tradi]iile culturale ale rromilor în timpul regimului ceau[ist

Lec]ia 59Programul de integrare social` a rromilor din perioada 1977 - 1983

Lec]ia 60Rela]iile dintre autorit`]i [i popula]ia rrom`. Studiu de caz


CAP. XIX. RROMII – PARTICIPAN}I LA MI{C~RILE DE PROTEST|MPOTRIVA REGIMULUI CEAU{ESCULec]ia 61

Particip`ri ale rromilor la mi[c`rile de protest anterioare anului 1989Lec]ia 62

Participarea rromilor la Revolu]ia din anul 1989

TRADI}IILE RROMILOR. INTRODUCERE |N CULTURATRADI}IONAL~ RROM~

Lec]ia 63Rromanipen - model de solidarizare [i de responsabilizare intra-comunitar`

Lec]ia 64Conceptele de pur [i impur

Lec]ia 65Nomadism [i sedentarism

Lec]ia 66Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea fierului

Lec]ia 67Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea aramei

Lec]iile 68 [i 69Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea metalelor pre]ioase

Lec]iile 70 [i 71Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea lemnului

Lec]ia 72Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Muzica

Lec]ia 73Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea osului [i a cornului. Prelucrarea pieilor [i a p`rului deanimale

Lec]ia 74Meseriile tradi]ionale ale rromilor. C`r`mid`ritul. Urs`ritul. Negustoria de cai

Lec]ia 75Familia tradi]ional` [i c`s`toria

Lec]ia 76Etapele c`s`toriei tradi]ionale

Lec]ia 77Nunta la rromi

Lec]ia 78Na[terea, educa]ia [i protec]ia copilului în cultura tradi]ional` rrom`

Lec]ia 79Botezul

Lec]ia 80Ritualuri funerare în cultura tradi]ional` rrom`

Lec]ia 81Reprezent`rile autorit`]ii, factorii de control [i sanc]iune social` în cultura tradi]ional` rrom`

Lec]ia 82Elemente de folclor rrom. Purane godîmata

Vocabular cu termeni utiliza]i \n prezentarea culturii tradi]ionale rrome


Istoria rromilor


Cercetarea trecutului rromilor nu areprezentat un ]el al istoricilor din vremurile maivechi [i nici al istoricilor din zilele noastre. |n EvulMediu, rromii erau v`zu]i [i în]ele[i de c`trepopoarele cu care intrau în contact în func]ie demanifest`rile [i valorile lor: limb`, îmbr`c`minte,obiceiuri [i tradi]ii, mod de via]` etc. Dar acesteanu erau puse în leg`tur` cu o ]ar` de provenien]`sigur`, crezându-se, de pild`, în mod gre[it c`rromii vin din Egipt. Era evident c` vechii europeninu cuno[teau prea bine Egiptul [i nici pe egiptenidac` au f`cut o astfel de confuzie între]inut` chiarde rromi.

Migrarea rromilor, sosirea [i integrarea lor îndiverse ]`ri europene nu au adus modific`riimportante în acele locuri, astfel c` istoricii, carede obicei sunt atra[i s` scrie doar despre lucruri cutotul [i cu totul deosebite, nu au sesizatimportan]a extraordinar` a sosirii rromilor [i nu auconsemnat nimic despre aceasta.

Istoria unui popor nu este scris` neap`rat decineva din alt neam. Rromii în[i[i î[i puteau relataistoria. Puteau, de exemplu, scrie de ce au plecatdin ]ara lor, ce alte ]`ri au str`b`tut [i ce altepopoare au întâlnit. Existaun inconvenient destul demare. Ei nu [tiau s` scrie[i s` citeasc`. {i nu numaiei. Aproape to]i oameniide atunci nu [tiau s` scrie[i s` citeasc`. Doar pu]inioameni, [i care se aflau pelâng` împ`ra]i, regi [iprin]i [tiau acest lucru.A[a c` rromii nu au avut oistorie scris` care s` leaminteasc` de unde auplecat. Locul istoriei scrisea fost luat de istoria oral`,istoria povestit` de bunici[i de p`rin]i copiilor lor.Acest mod de a transmiteistoria nu este cel maipotrivit, în câteva sute deani uitându-se numeroaselucruri.

{i ast`zi noi putem auzi întâmpl`ri deosebitde interesante [i de valoroase din povestirilebunicilor [i a altor b`trâni din comunitate desprecum era via]a rromilor când erau ei tineri.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. De ce migrarea rromilor nu a intrat în aten]ia

istoricilor [i a geografilor medievali, care nu auconsemnat nimic despre aceasta?

2. Cum s-a transmis istoria în cadrul comunit`]ilorde rromi nomazi?


Rromii – identitate asumat` [i

identitate atribuit`

CAPITOLUL

I

Istoria oral`. M`rturii ale memoriei colective

Lec]ia 1

Vocabular:integrare – proces social prin care o persoan`sau un grup etnic distinct este acceptat cudrepturi egale de o comunitate local`.

Re]ine]i!

Grup de rromi nomazi

Un rrom co[ni]ar din Bulgaria, Ali Ceau[ev,povestea c` rromii /…/ ”aveau un împ`rat mare,un Rrom. El era prin]ul nostru. Era padi[ahul nostru.Rromii locuiau pe-atunci cu to]ii laolalt` într-o ]ar`,într-un vilaiet bun. Numele acestui vilaiet eraSindh… aceasta era o ]ar` curat` (frumoas`).G`seai acolo mult` fericire [i mult` bucurie. To]i oduceau bine. Numele împ`ratului nostru eraMaramengro Dev. El mai avea doi fra]i. Numele lorerau Romano [i Singan. Toate bune [i frumoase, darse întâmpl` un mare r`zboi. Musulmanii l-au f`cut.Solda]ii au distrus ]ara Rromilor. Au pârjolitp`mântul. To]i Rromii au fugit din ]ara lor… Cei treifra]i [i-au purtat oamenii pe drumuri îndep`rtate.Unii au mers în Arabia, unii în Armenia [i al]ii înBizan].” (fragment preluat din lucrarea: GheorgheSar`u, Rromii, India [i limba rromani, 1998).

Sunt multe asemenea pove[ti care relateaz`lucruri interesante despre rromi, dar c`rora nutrebuie s` li se dea crezare pe deplin. |n afara acestorpove[ti [i legende, ceea ce trebuie s` [tim este c`]ara de origine a rromilor a fost India, iar limbarromani este o limb` neoindian`, a[a cum suntlimbile-surori: hindi, bhili, punjabi, rajasthani [.a.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. |ntreba]i-v` p`rin]ii [i bunicii dac` ei cunosc

legende privind originea rromilor. 2. Ce valoare trebuie dat` acestor povestiri [i

legende?


Rromii – între istorie [i mit

Vocabular:padi[ah – împ`rat, nume dat conduc`toruluiunui stat orientaltradi]ie – mo[tenire de obiceiuri, datini,credin]e care se transmit (prin viu grai) dingenera]ie în genera]ieco[ni]ar – persoan` care confec]ioneaz`co[uri din nuiele sau din papur`vilaiet – diviziune administrativ – teritorial` dinImperiul otoman, condus` de un valiumusulman – credincios al lui Mahomed,mahomedanlimbi neoindiene – limbi indiene, care, dup`o faz` medie, au format grupul de limbi indicmodern

Re]ine]i!

Distrugerea ]`rii rromilor

De la sfâr[itul secolului al XIV-lea [i pân` în adoua jum`tate a secolului al XVIII-lea, s-a crezut înmod eronat c` rromii ar fi venit din nord-estulAfricii sau din alte locuri, fapt pentru care în ]`rileeuropene li s-au spus egiptiacos, pharaons (Transil-vania), gypsy (Anglia) sau gitani (Spania), cea ceînsemna, de fapt, acela[i lucru: egipteni. |n altep`r]i ace[tia apar men]iona]i [i sub denumirea dezingari (Italia), cigani, ciganos, tsiganes (Fran]a),Zigeuner (Germania) sau a]igani [i ]igani, în }araRomâneasc` [i în Moldova.

Alte relat`ri, de-a dreptul fantastice, sus]in c`rromii descind din Ham, legendarul fiu al lui Noe,care a râs de tat`l s`u, sau din preo]ii lui Isus [ichiar c` ar fi supravie]uitorii regatului scufundat alAtlantidei.

Cine sunt rromii?Pentru a [ti cine sunt vechii

rromi, pentru a le cunoa[te limba [ioriginea, a fost nevoie s` treac` maimulte sute de ani pân` cândmaghiarul Wáli István [i-a datseama c` limba rromani este deorigine indian`. Wáli István, fiindstudent la teologie în Olanda, \nanii 1753 - 1754 a remarcat oasem`nare izbitoare între limbavorbit` de colegii lui veni]i la studiide prin p`r]ile Indiei [i limbavorbit` de rromii din Ungaria.

Dac` în Evul Mediu se credeac` rromii ar fi fost „egipteni“ [i nuse [tia nimic referitor la momentulplec`rii lor, studiile moderne delimba [i istoria rromilor au stabilitc` rromii au origine indian`.Punctul de început al lungii lormigra]ii c`tre vest a fost plasat,dup` cei care au cercetat aceast`problem`, cândva, între secolele alIII-lea [i al XI-lea d.Hr.

India a fost [i este unul dintrecele mai mari state din lume, avândo suprafa]` de peste 3 milioanekm.2, având, în prezent, peste1600 de limbi [i dialecte. Dinspa]iul indian au migrat c`treEuropa foarte multe popoare,cunoscute sub numele de indo-europeni. Rromii sunt ultimul dintreaceste popoare. |n acele timpuri,str`rromii puteau fi unul dintre

numeroasele popoare nomade, care cutreierausubcontinentul indian sau doar o parte a lui,for]a]i fiind s` se multe dintr-o parte în alta dedesele conflicte între statele indiene sau deinvaziile migratorilor.

Nu se [tie dac` str`mo[ii rromilor [i-auconstituit un stat propriu sau dac` au fost inclu[iîn forma]iuni statale str`ine lor. Este foarteprobabil ca sub dinastia Gupta (cca. 320 – 647d.Hr. ) care a reunit aproape întreaga Indie sub oconducere comun`, vechii rromii s` fie cuprin[i încadrul imperiului.


Teorii [i izvoare privind originea rromilor

Lec]ia 2

India \n sec. III-XI

(Reproducere [i adaptare dup` „Atlas Istoric“-{tefan Pascu, 1971)

{tia]i c`...* |n primele decenii de la sosirea str`mo[ilorrromilor în Europa, existau rromi care cuno[teau\nc` din relat`rile familiei lor c` provin din India?* Grupurile de rromi migratori erau conduse deprin]i rromi?

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. |n ce perioad` au plecat vechii rromi din India?2. Ar`ta]i pe hart` statul indian de ast`zi [i statele

vecine lui!3. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare

dintre ace[tia câte o propozi]ie: origine,migrare, istorie, legend`, str`mo[.

4. Citi]i afirma]ia de mai jos [i încercui]i r`spunsulcorect:Limba rromilor atest`:

a) provenien]a egiptean` a rromilor;b) faptul c` rromii [tiau carte;c) provenien]a lor indian`; d) continuitatea lor ca popor.

5. Completa]i spa]iile libere din propozi]iile demai jos cu informa]ia corect`:

1. Migrarea vechilor rromi spre vest s-a produs \ntre secolele ... .

2. Alte elemente care arat` locul de provenien]` a rromilor sunt … .


Foto: Dr. Marcel Courthiade, noiembrie 2003

India azi. La intrarea \n Kannauj

Lucr`r`ri privitoare la vechea Indie

Istoria marilor religii indiene cuprinde:Hinduismul, Brahmanismul, Jainismul [iBuddhismul.

Hinduismul vedic (aprox. 1 800 – 800 î.Hr.)|n limba sanscrit` Veda înseamn` „cunoa[-

tere”, „în]elepciune”. Vedele sunt culegeri detexte sacre [i se împart în: a) Rigveda (Veda imnurilor de laud`, cuprinde

aproximativ 1000 de imnuri incluse în 10c`r]i);

b) Samaveda (Veda cânt`rilor);c) Jadjurveda (Veda pentru sacrificii - util` în

cunoa[terea desf`[ur`rii ritualurilor);d) Atharvaveda (Veda Vr`jilor - cuprinde formule

magice, necesare în practica religioas`). Vedele au fost transmise, ca [i celelalte

culegeri religioase, pe cale oral`, timp de maimulte secole. |n religia indian` exist` un marenum`r de zei. Zeii vedici se împart în dou` grupuriopuse [i par]ial ostile: asurii (duhurile bune) [i devii(duhurile rele). Aducerea de jertfe reprezentamijlocul principal de comunicare al oamenilor cuzeii. Nu existau îns` temple, sanctuare [i preo]i.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Ar`ta]i în câte p`r]i se divid Vedele! 2. Care erau zeii „buni“ [i care erau zeii „rì“ la

vechii indieni?3. Mai cunoa[te]i [i al]i zei din Antichitate? Care

sunt ace[tia?

BrahmanismulBrahmanismul este o form` a religiei trìt` de

preo]ii hindu[i (brahmanii), în care zeii vedici suntadora]i în continuare, în prim plan aflându-se ceitrei zei:

- Brahma, creatorul Universului;- Vi[nu, p`str`torul Universului;- Shiva, distrug`torul Universului.

Apar divinit`]i feminine, credin]a în reîncar-nare, Karma (prin comportarea sa omul i[i poatesingur fùri soarta la viitoarea lui reîncarnare).Cultul religios poate fi practicat doar de c`trearistocra]ie, iar literatura religioas` cre[te înimportan]`. |n India existau numeroase tratateteologice numite Upanishade. Legea brahmanic`înt`re[te împ`r]irea societ`]ii indiene în caste,primele trei reprezentându-i pe arieni (brahmani,r`zboinici, me[te[ugari), cea de-a patra penearieni (sclavii).


Religiile IndieiCAPITOLUL

II

Istoria marilor religii indiene

Lec]ia 3

Vocabular:limba sanscrit` – limba veche indian`sacru – sfânt, divin, în leg`tur` cu zeiijertf` – ceea ce se aducea ca dar zeilor (maiales viet`]i sacrificate), pentru a-i îmbunasanctuar – spa]iu sfânt unde preo]ii desf`[oar`diverse ac]iuni ce ]in de ritual, de comunicareacu zeii; templu; biseric`

Re]ine]i!Vocabular:reîncarnare – credin]a c` omul dup` cemoare se na[te din nou, într-o nou` fiin]`,putând fi tot om sau orice fel de animal, înfunc]ie de faptele bune sau rele din via]aanterioaràristocra]ie – clasa bogat` a societ`]ii, carede]ine func]ii importante în stat [i în biseric`caste – p`turi sociale delimitate strict caresepar` societatea indian`

Re]ine]i!

Animal sacru, vaca

Buddhismul este o religie care apare în Indiaîn secolele al VI-lea – al V-lea î. Ch., fiindîntemeiat` de Buddha („Iluminatul”).

Fiind o religie mai simpl`, buddhismul s-ar`spândit foarte mult. Acum încep s` seconstruiasc` temple din dorin]a brahmanilor de a-i învinge pe buddhi[ti. Doctrina [i cultul brahman

erau strict aristocra-tice, de aceea bu-ddhismul a cuprinsmajoritatea popu-la]iei. Au ap`rut zeiimântuitori p`mân-teni (Krisna [i Rama).Religia buddhist` nua fost structurat` [iscris`, fiind transmis`pe cale oral` de laBuddha c`tre disci-polii sì. Buddha lasùrma[ilor sì patruadev`ruri: 1) Totuleste suferin]`, 2)Originea suferin]ei este

dorin]a, 3) Dorin]ele trebuie înl`turate, 4) Pentruînl`turarea suferin]ei se va alege Calea de Mijloc.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Care sunt principalele religii în India?2. Numi]i principalul zeu (zei) din cadrul fiec`rei

religii.3. Prin ce se diferen]iaz` brahmanismul de

buddhism?


Jainismul

Lec]ia 4

Buddhismul

Vocabular:religie – ansamblu de idei [i credin]estructurate [i omogenizate de un întemeietorcare mai târziu ajunge personaj sacru pentruurma[i iluminat - persoan` care de]ine înv`]`turisacre, primite de la o divinitate anume

Re]ine]i!

Jainismul a ap`rut în sec. VI î. Ch. [ipropov`duia înv`]`tura potrivit c`reia întreagalume material` e un rù, iar omul trebuie s` seelibereze de ea. Cerea un ascetism sever, uniidintre adep]ii sì refuzând s` se îmbrace (c`lug`rii„îmbr`ca]i cu cer”) sau s` omoare ori s` m`nâncevreun animal. Cu timpul au fost construite temple[i sanctuare, unele dintre ele fiind s`pate în stânc`.

Rezumând, jainismul poate fi restrâns laînv`]`tura celor trei Giuvaieruri:Primul Giuvaier: Dreapta credin]` – Jina a

descoperit dreapta credin]` care duce laAdev`rul Absolut.

Al doilea Giuvaier: Dreapta cunoa[tere – cuprindemai multe etape, doar cei care au devenit Jinapot atinge perfec]iunea.

Al treilea giuvaier: Dreapta purtare – cuprinde celecinci mari leg`minte ale c`lug`rilor (s` nuucizi, s` nu min]i, s` nu furi, s` nu ai rela]iisexuale, s` nu aduni averi pe acest p`mânt) [icele cinci leg`minte mici ale laicilor: s` nu fiiviolent, s` fii cinstit, s` fii sincer, s` fii fidel înc`snicie, s` renun]i la bog`]ii efemere.

Templul din Mamallapuram

Buddha

Oamenii liberi (vaisya) aveau dreptul s` înve]eVeda, dar ei erau considera]i inferiori preo]ilor [ir`zboinicilor. Datorit` îmbun`t`]irii situa]iei lorfinanciare, ajung un fel de burghezie, cu ocupa]iica exper]i de bijuterii, de ]es`turi, de metale saumari proprietari funciari.

Clasa servil` (shudra) era situat` pe o treapt`social` [i religioas` inferioar`. Ei erau socoti]iinferiori [i nu aveau dreptul s` studieze Veda, cidoar textele anexe ale acesteia. Na[terea înaceast` cast` se credea c` se datoreaz` faptelorrele comise în vie]ile anterioare. Din rândurile eif`ceau parte servitorii de tot felul, salaria]i,subordona]i, muncitori, lucr`tori, mici func]ionari,

me[te[ugari s`raci. Ei lucrau în contul unor boga]icomercian]i [i proprietari funciari în baza unuicontract.


Structuri sociale \n India

medieval`

CAPITOLUL

III

Casta brahmanilor [i casta r`zboinicilor

Lec]ia 5

Oamenii liberi [i clasa servil`

Originea indian` a rromilor ne oblig` s`cunoa[tem câteva lucruri despre vechea Indie.

Societatea medieval` indian` era împ`r]it` încaste, dup` tradi]ie, acestea fiind în num`r depatru: brahmanii sau preo]ii, kshatrya saur`zboinicii [i nobilii, vaisya sau oamenii liberi [ishudra sau clasa servil`.

Vechile scrieri indiene ne spun c` brahmaniis-au n`scut din gura lui Brahma, r`zboinicii [inobilii din bra]ele lui Brahma, oamenii liberi dincoapsele lui [i clasa servil` a ap`rut din picioareleacestuia. Cei care nu apar]in acestor caste sunt înafara societ`]ii, ei nu exist`.

Casta brahmanilor [i casta r`zboinicilor|ndatorirea brahmanilor este s` predea Veda,

baza oric`rei cunoa[teri; ei sunt preo]i [i de]inputerea sacr`. Era interzis ca brahmanii s` fiesupu[i la orice fel de pedeaps` corporal`.

Nobilii r`zboinici (kshatrya) aveau func]ia de aguverna ]ara. Ei constituiau o aristocra]ie, avândposturi de guvernatori, generali, administratori [iînal]i func]ionari. Regele provenea din rândul lor.

Nobilii aveau dou` modalit`]i prin care seputeau c`s`tori. Prima era r`pirea logodnicei, iarcea de-a doua era un concurs de tragere cu arcul.|nving`torul î[i alegea so]ia.

Vocabular:burghezie – p`tura de mijloc a societ`]ii, caretr`ie[te îndeosebi la ora[contract – în]elegere scris` între dou` sau maimulte persoane

Re]ine]i!

R`zboinic

Cei f`r` cast` sau „ultimii n`scu]i” erau ]inu]ide o parte de vasele rituale, fiind considera]i paria,intangibili în limbajul de ast`zi. Se îndeletniceaucu meserii de jos, fiind vân`tori, pescari, m`celari,t`b`cari, c`l`i, m`tur`tori etc.

Acestora le era interzis orice fel de contact cuceilal]i, în caz c` nu respectau acest lucru erausupu[i la pedepse grele.

Sclavii provin în general din rândul prin[ilor der`zboi, al datornicilor sau dintre condamna]ii dedrept comun. Ei se pot r`scump`ra din sclavie cubani [i se pot c`lug`ri, schimbându-[i numelepentru a se uita c` au fost sclavi vreodat`.

St`pânul avea voie s`-[i pedepseasc` sclaviiprin b`taie, lovindu-i doar spinarea, [i putea chiar,s`-i mutileze sau s`-i ucid`, dac` ace[tia nu i sesupuneau. Sclava care n`[tea un copil alst`pânului era eliberat` de acesta [i primea dinpartea lui o sum` de bani.

{tia]i c` ...* |n luna mai se s`rb`toresc na[terea [i moartea luiBuddha?* Jainismul provine de la cuvântul Jina, careînseamn` „|nving`torul”, „Triumf`torul”?* Buddhi[tii afirm` c` o treime din popula]ia lumiieste buddhist`?

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Uni]i cu o linie cuvintele din prima coloan` care

corespund cu cele din coloana a doua!Nobilii proprietari funciariBrahmanii pescariClasa servil` înal]i func]ionariOamenii liberi preo]i

Reprezentarea societ`]ii indiene pe caste

2. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecaredintre ei câte o propozi]ie: cast`, religie, zeu,r`zboinic, societate.

3. Completa]i spa]iile libere din propozi]iile demai jos cu informa]ia corect`:1. Brahmanii nu puteau fi pedepsi]i,

deoarece ei erau ... .2. Buddhismul era o religie care se adresa ...3. Principalele religii din India medieval` erau

... .4. Principala carte religioas` pentru cre[tini este

Biblia. Dar pentru indieni?5. Ce categorie de oameni nu avea dreptul s`

înve]e din c`r]ile religioase, fiind socoti]iimpuri?


Oamenii f`r` cast` [i sclavii

Lec]ia 6

Vocabular:paria - categoria de persoane care se situeaz`pe treapta cea mai de jos a unei societ`]i, fiinddesconsidera]i de to]i ceilal]iintangibil – care nu poate fi atins, în afaraoric`rui contact uman sclav – persoan` lipsit` de libertate, st`pânulputând dispune dup` liber` voin]` de ea

Re]ine]i!

brahmaniinobilii

r`zboinicii(kshatrya)

oamenii liberi(vaisya)

clasa servil` (shudra)oamenii f`r` cast`

sclavii

Foto: Dr. Marcel Courthiade. Kannauj, noiembrie 2003

Buddha (statuie din sec. VII, d.H.)

|n Antichitate, sclavia era o realitate r`spândit`aproape pretutindeni. |n Dacia roman`, în func]iede provenien]a lor, sclavii se împ`r]eu în sclavi dinna[tere [i sclavi ce proveneau din oameni liberi.Ace[tia din urm` deveneau sclavi, fiind captura]iîn r`zboaie, condamna]i pentru crime, pentrudatorii neachitate, comer]ul cu robi din afar` etc.Sclavul nu era considerat om, ci obiect. Sclavuleste proprietatea unui st`pân, a mai multorst`pâni, a unei colectivit`]i publice sau private saua unui templu [i se afl` sub puterea acestora.Sclavii nu se puteau c`s`tori legal în condi]iileoamenilor liberi. Nu existau piedici între c`s`toriasclavilor cu persoane libere. Dreptul romanspunea c` „dintr-o sclav` [i un om liber se na[teun sclav, dimpotriv`, dintr-o femeie liber` [i unsclav se na[te un om liber”. Principalul st`pân desclavi este împ`ratul. Dreptul de a de]ine sclavi îl

aveau atât cet`]enii romani, cât [i cei care nu eraucet`]eni ai imperiului (peregrinii), deoarece robiaf`cea parte din dreptul popoarelor. Textulcontractelor de vânzare-cump`rare prev`dgaran]ii formulate precis pentru cump`r`tor, înscopul asigur`rii c` sclavii nu au vicii (s`n`tatea,fuga, furtul, vagabondajul) [i c` ei nu vor firevendica]i mai târziu de alt` persoan`.

Eliberarea sclavilor era considerat` ca orecuno[tin]` fa]` de loialitatea [i serviciile adusede ei st`pânilor [i ca un act de mil` al st`pânilorde sclavi.


Sclavia \n Dacia roman`

Dacia roman`



Migra]ia rromilorCAPITOLUL

IV

Cauzele migra]iei

Lec]ia 7

Unii istorici [i lingvi[ti cred c` plecarearromilor din India s-a produs în secolul III d.Hr.,când [ahul Ardashir (224-241 d.Hr.) cucere[te [itransform` nordul Indiei într-o colonie a Persiei(Iranul de ast`zi). |n aceste condi]ii, str`mutareavechilor rromi s-a produs treptat [i într-un modpa[nic, bog`]ia Imperiului persan atr`gând tot

felul de lume acolo. Printre noii sosi]i se aflau [inumero[i muzican]i, cunoscu]i pentru talentul lor.Exist` trei versiuni ale acestei ipoteze, fiecarepornind de la insuficien]a muzican]ilor dinImperiul persan, de unde [i necesitatea aduceriilor din India.

Muzican]ii rromi \n Persia

|n prima variant`, [ahul persan, Bahram Gur,dorind pentru supu[ii sì mai mult` odihn`,serb`ri, petreceri [i distrac]ie - pentru acesteanefiind destui muzican]i în timpul sù - i-a scrisregelui Indiei, Shankalat, care i-a trimis mii de

muzican]i Zott, iar Bahram Gur i-a direc]ionatîn ora[ele imperiului sù.

O alt` istorie persan` relateaz` despre olegend` similar`. Se arat` c` acela[i BahramGur “într-o sear`, întorcându-se de lavân`toare, a trecut pe lâng` un grup de oamenicare st`teau pe iarb` [i beau, privind apusul desoare. Le-a repro[at c` nu au muzic`, pentru c`muzica încânt` spiritul. Ei i-au r`spuns: O, tu,rege, am cùtat un muzicant pentru 100 dedrahme, dar nu am g`sit nici unul. AtunciBahram a spus: vom g`si unul!; [i a poruncitunui scrib s`-i scrie lui Shankalat Indianul [i s`-i

cear` s`-i trimit` patru mii dintre cei mai bunimuzican]i [i cânt`re]i la curtea sa. Dup` ceShankalat a f`cut acest lucru, Bahram i-a r`spânditpe muzican]i în tot regatul, poruncind oamenilors`-i angajeze [i s` se distreze, ascultându-le muzica,

[i s` le pl`teasc` ce li se cuvine. {i, dindescenden]ii lor, au ap`rut întuneca]ii Luri,care sunt mae[trii în cântul la flaut [i lir`”.(Donald Kenrick, Rromii: din India laMediterana, 1998).

O a treia istorisire despre muzican]iiindieni o avem de la persanul Firdusi, care,la anul 1011, scria:

“Guvernatorii locali ai [ahului i-auraportat acestuia c` s`racii se plâng c` ceiboga]i beau vin [i ascult` muzic` uitându-sede sus la s`raci, care beau f`r` muzic`.

{ahul a trimis o scrisoare lui Shengil, încare spunea: “Alege zece mii de Luri, b`rba]i[i femei, mae[tri în cântul la lir` [i trimite-iaici”. Când muzican]ii Luri au ajuns, [ahul

Alai regal indian

Indieni [i dansatoare


i-a primit, le-a dat la fiecare câte un bou [i unm`gar, pentru c` vroia s`-i determine s` cultivep`mântul. Le-a dat o mie de sarcini de porumb,pentru ca s`-[i cultive p`mântul cu ajutorul boilor [im`garilor, s` foloseasc` porumbul ca s`mân]` [i s`

aib` recolte bogate, [i s` cânte pentru s`raci f`r`plat`. Lurii au plecat, au mâncat boii [i porumbul.Apoi s-au întors la sfâr[itul anului, cu obrajii sup]i.{ahul le-a zis: Nu ar fi trebuit s` irosi]i porumbul des`mân]`. Acum nu mai ave]i decât m`garii.|nc`rca]i-v` lucrurile în spatele lor, preg`ti]i-v`instrumentele [i pune]i-le corzi de m`tase. (DonaldKenrick, Rromii: din India la Mediterana, 1998).

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!Care sunt elementele comune ale acestor treiistorisiri privind originea rromilor?

Vocabular:[ah – titlu purtat de suveranul Iranuluiscrib – gr`m`tic, scriitor de la curtea [ahuluidrahm` – moned` persan` [i greac` antic`luri – popor nomad

Re]ine]i!

Mahmoud Ghazni cucere[te nordul Indiei

Lec]ia 8

Cartea Yaminilor, scris` de arabul Al Utbi însecolul al XI-lea d.Hr ne vorbe[te despre o n`v`lirea unui r`zboinic afgan pe nume Mahmoud Ghazniîn nordul Indiei unde a asediat [i a cucerit ora[ulKannauj în data de 21 decembrie 1018.

Kannaujul era cea mai bogat` zon` [i aveapopula]ia cea mai numeroas` dintre toateora[ele Indiei de Nord, atingând 53 000 delocuitori.

R`zboinicul afgan Mahmoud Ghaznicucerind ora[ul [i luând întreaga popula]ie înrobie, atât b`rba]ii, femeile cât [i copiii, îi vindeîn Imperiul Persan, la curtea regelui, camuzican]i, ori ca me[te[ugari în diferite altelocuri. Este poate prima etap` în lungul drum alrromilor c`tre lumea vestic`. (MarcelCourthiade, \n vol. M. Itu - J. Moleanu: Cultur`[i civiliza]ie indian`, 2001).

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!Urmare a c`rui eveniment au fost str`rromiinevoi]i s` plece din India?

Vocabular:n`v`lire – atac, invazie produs` asupra unuispa]iu [i popor str`in

Re]ine]i! Foto: Dr. Marcel Courthiade, noiembrie 2003

Kannauj. Locul pârjolit de o[tile lui Mahmoud Ghazni

Indience dansând

Migrarea str`mo[ilor rromilor din India a fostun proces complex, desf`[urat pe parcursul maimultor secole într-un spa]iu geografic foarte

întins. Existau, se pare, mai multe grupuri de rromiînrudite între ele [i care practicau me[te[uguricomune. Plecarea lor c`tre Persia, [i de aici maideparte, nu s-a produs simultan, fiindc` eraufoarte mul]i. Trecerea lor a fost una lent`,deoarece resursele grupurilor de rromi eraulimitate, iar deplasarea se producea în func]ie delocurile unde animalele puteau g`si hran` [i undeprodusele me[te[ug`re[ti confec]ionate de ei se

puteau vinde. Este un fapt bine [tiut c` în }`rileRomâne cei mai iscusi]i me[te[ugari erau rromii.Aceast` iscusin]` a lor, în prelucrarea fierului în

special, dar [i în toate celelalte me[te[ugurimedievale, este foarte probabil s` o fi avutdin India sau s` o fi deprins în ImperiulPersan [i în Imperiul Bizantin. Se pare c`deplas`rile str`rromilor se întindeau pedistan]e mici, dintre câteva localit`]i, dardesf`[urarea lor în l`]ime era considerabil`.Nu to]i plecau în acela[i timp, ci într-un anavea loc plecarea unui grup format dinfra]i, copii [i alte rude, iar dup` un anumitnum`r de ani îi putea urma acestuia un aldoilea grup. Sosirea vechilor rromi în ]`rilerespective s-a realizat progresiv [i nu acauzat o cre[tere mare de popula]ie înlocurile unde au ajuns, fapt care ar fi fostimediat consemnat de istoricii arabi sau decei bizantini.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Compara]i migra]ia vechilor rromi cu modul de

via]` al semi-nomazilor de ast`zi, având învedere ocupa]iile, num`rul lor, leg`turile derudenie, lunile din an când se f`cea aceasta.

2. Cu ce me[te[uguri se îndeletnicesc ast`zirromii?


Prezen]a rromilor în Orientul Apropiat, nordul Africii [i în Imperiul

Bizantin

Primele apari]ii ale rromilor în ]`rile europene

Lec]ia 9

Dup` unii autori, se pare c` pân` în partea deest a Imperiului Bizantin, grupurile de rromi auavut un drum [i o istorie comun`, îns`, în estulTurciei de ast`zi, s-a petrecut desp`r]irea lor în treigrupuri din motive necunoscute înc` ast`zi:ramura “lom” sau “de nord”, ramura “dom” sau de“sud-vest” [i ramura “rrom” sau de “vest”.P`trunderea lor în Europa s-a f`cut dup` cumurmeaz`:

Str`mo[ii rromilor, care constituie azi ramura“lom” sau “de nord”, ar fi luat drumul spre N-Vprin Caucaz [i pe latura de N-V a M`rii Negre,Peninsula Balcanic` [i de aici în întreaga Europ`.

Cei din ramura “dom” sau de “sud-vest” s-auîndreptat spre Siria, Palestina, Egipt [i celelalte ]`riale Africii de Nord, de unde, probabil, \n mici

grupuri de rromi, [i-au continuat drumul,traversând Mediterana în Spania (în timpulst`p\nirii arabe).

Cea mai numeroas` grup`, ramura “rrom”sau cea “de vest”, [i-a continuat drumul înImperiul Bizantin, unde a r`mas câteva secole, iarde aici, mai departe, în Europa Central` [i de Vest.(Gheorghe Sar`u, Rromii, India [i limba rromani,1998).

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Care sunt cele trei ramuri ale str`rromilor [i

unde s-au separat ele?2. Ce grup al rromilor a ajuns în }`rile Române?

Bizan]ul

Deplasarea rromilor c`tre Imperiul Bizantin afost, probabil, o consecin]` a înaint`rii turcilorselgiukizi în Armenia. Intrarea rromilor pe teritoriulbizantin a fost treptat`, însumând mai multedecenii. Aici, rromii au primit numele deathinganoi, denumire atribuit` ini]ial unei secteeretice prezente în Imperiul Bizantin în secolul alXI-lea [i care înseamn` de neatins (nu serecomanda contactul cu ei). Este posibil ca prinmodul lor de vie]uire aparte [i prin neamesteculcu alte comunit`]i, rromii s` se fi asem`nat cuadep]ii acelei secte religioase [i, ca urmare, s` fiprimit aceea[i denumire din partea popula]ieibizantine.

|n lunga lor [edere în Asia Mic` [i Grecia,rromii s-au cre[tinat, adoptând ortodoxia, religiamajorit`]ii. Limba rromani este puternicinfluen]at` în vocabular [i morfologie de limba

greac`.|n Bizan] se vorbe[te despre rromi într-o

scrisoare a patriarhului Constantinopolului,Gregorios II Kyprios în secolul al XIII-lea, undeafl`m de taxele care trebuie luate de la a[a-numi]ii„egipteni“ [i „]igani“. Din Asia Mic`, teritoriulTurciei de azi, rromii au trecut în PeninsulaBalcanic`, fapt petrecut, probabil, acum 700 deani.

Rromii sunt men]iona]i în mai multe locuri dinBalcani, câteva dintre acestea fiind urm`toarele:

1348 – {tefan Du[an, ]arul Serbiei, legifereaz`d`rile în potcoave pe care trebuie s` le achite“cingarie” (potcovari [i [elari).1368 – Men]ionarea la Zagreb a “]iganilor”.1378 – Cu unele rezerve, anul 1378 esteconsiderat ca fiind anul primei atest`ridocumentare a prezen]ei rromilor pe teritoriul


Vechii rromi

Ramura lom

Ramura rrom

Ramura dom

Caucaz, N-V M`rii Negre

Imp. Bizantin, }`rile Europei

Siria, Africa de Nord, Spania

Separarea vechilor rromi în cele trei grupuri, în estul Imperiului bizantin, [i direc]iile lor de deplasare.

Rromii în Imperiul Bizantin [i în Peninsula Balcanic`

P`trunderea rromilor in Europa \n sec. XII-XV

(Reproducere [i adaptaredup` „Atlas Istoric“-{tefan Pascu, 1971)

de azi al Bulgariei. Ultimul ]ar bulgar, într-odiplom` dat` unei m`n`stirii, men]ioneaz` [i“bordeiele egiptenilor”, referindu-se foarteprobabil la rromi.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. De unde vine numele atribuit ast`zi rromilor,

cel de „]igan”?2. Ce influen]e primesc rromii în Bizan] [i de ce?


Vocabular:religia ortodox` – religie cre[tin` specific`]`rilor din Europa de sud [i est [i din Asia Mic`sect` – comunitate religioas` desprins` dintr-ocomunitate principal`erezie – doctrin` sau credin]` religioas` care iana[tere în sânul unei biserici, ab`tându-se de ladogmele consacrate, [i care este condamnat`de biserica respectiv`

Re]ine]i!

Rromii \n spa]iul european

(Reproducere [i adaptare dup` „Atlas Istoric“-Pascu Vasile, 1998)

|n celelalte ]`ri europene, rromii ajung lasfâr[it de secol XIV [i pân` c`tre începutulsecolului al XVI-lea. Rromii au ajuns în ]`rilerespective înainte de anul în care apar îndocumente men]iona]i, îns` a durat un timp maiscurt sau mai lung pân` au intrat în aten]iaautorit`]ilor care s`-i consemneze.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Identifica]i pe hart` ]`rile unde au fost atesta]i

rromii, indicând [i anul de referin]`.2. De ce crede]i c` rromii apar în documentele

]`rilor respective la intervale atât de diferite?


Atestarea rromilor în diferite ]`ri europene

Lec]ia 10

Norvegia1540

Portugalia1526

Anglia1513

Albania1522

Suedia1512

Sco]ia1505

Rusia1501

Finlanda1559

}ara Galilor1579

Serbia1348

Bulgaria1378

}ara Româneasc`1385

Slovenia1387

Cehia1399

Transilvania, }araF`g`ra[ului

1390-1406

Germania1407

Moldova1414

Polonia1501

Danemarca1433

Spania1425

Italia1422

Olanda1420

Fran]a1418

Belgia1419

Elve]ia1414

Iat`, dup` Gheorghe Sar`u, atest`rile documentare ale rromilor \n diferite ]`ri europene.

Rromii

Rromii [i India (Lec]ie de sintez`)

Lec]ia 11

Ast`zi, exist` pu]ine popoare care s`-[i fip`strat aproape neatinse atât de multe dintr`s`turile fundamentale ale locului de ba[tin`,cum au reu[it rromii. Nu doar trecerea sutelor deani putea cauza modific`ri majore în sânulcomunit`]ilor de rromi, dar [i tratamentele duresuferite din partea popula]iilor cu care au intrat încontact, persecu]iile [i m`surile asimila]ionisteduse chiar de statele în care au tr`it rromii. De cenu au renun]at ei pân` ast`zi la mo[tenireacultural` a Indiei, reg`sit` în obiceiurile [i tradi]iilep`strate cu grij`? Cel mai potrivit r`spuns îl vor daei \n[i[i, dac` vor fi întreba]i.

Factorul cel mai puternic în p`strareaidentit`]ii îl constituie memoria comun`,transmis` pe cale oral`, de la b`trâni c`tregenera]iile tinere. Acestea au ascultat, au înv`]at [iau transmis mai departe ceea ce [tiau desprevalorile rrome.

Limba este mijlocul prin care s-a realizataceast` leg`tur` cu trecutul. Limb` neoindian`,limba rromani a jucat un rol deosebit în sânulcomunit`]ilor de rromi, ea fiind partea cea maiimportant` din cadrul memoriei colective. Copiiiau înv`]at, înainte de toate, limba p`rin]ilor [i abunicilor, p`strând-o astfel vie [i prezent` în via]alor.

Cu ajutorul limbii cei mici au fost înv`]a]idespre trecutul lor, au înv`]at obiceiurile dinfamilie [i comunitate, au \n]eles de ce sunt diferi]ide ceilal]i prin vorbire, comportament [iîmbr`c`minte.

Odat` cu trecerea timpului, amintirea Indiei afost oarecum uitat` de rromi [i întâmpl`ri mai noiau luat locul vechilor povestiri despre patria lor deorigine. Nenum`ratele drumuri pe care lestr`b`teau în c`utare de hran` [i nevoia de a facecomer] le-au îns`mân]at ideea c` lumea întreag`le apar]ine.

Practicarea unor meserii ale c`ror produsenecesitau comercializarea lor în diferite locuri adeterminat continuarea modului de via]` nomad[i c`l`toriile prin lumea întreag`. |n Româniaexist` [i ast`zi unele grupuri de rromi care practic`

în lunile calde ale anului un nomadism limitat,sezonier, în scopul comercializ`rii produselorrealizate în cadrul gospod`riei.

{tia]i c` ...* |n lupta dintre prin]ii indieni [i Mahmoud Ghazniacesta era cât pe ce s` fie învins?* O parte dintre urma[ii vechilor rromi pleca]i dinIndia nu a ajuns niciodat` în Europa, deoarece ar`mas în ]`rile arabe?

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!I. Citi]i propozi]iile urm`toare [i încercui]i litera

corespunz`toare r`spunsului corect:1. |n Evul Mediu, în Europa se credea c` rromii

provin din: a) Siria, b) India, c) România, d)Egipt.

2. Istoricii nu au consemnat migrarea rromilor,datorit` faptului c`: a) nu au sesizatimportan]a acestui fapt, b) nu au [tiut de ea,c) nu existau istorici pe atunci.

3. Caracteristic vechilor rromi era: a) caracterullor r`zboinic, b) modul de via]` nomad, c)meseriile comune, d) originea indian`.

4. Prima ]ar` care a jucat un rol importantpentru rromi, dup` plecarea lor din India, afost: a) Grecia, b) Ungaria, c) Persia, d)Afganistan.

II. Defini]i urm`torii termeni [i apoi alc`tui]i cufiecare dintre ei câte o propozi]ie: rege, legend`,me[te[ug, tradi]ie, istorie oral`.

III. Societatea indian` era împ`r]it` în caste.Enumera]i-le, în ordinea importan]ei rolului lorîn societate.


Continuitate spiritual`


Neamurile de rromi [i

ocupa]iile tradi]ionale

CAPITOLUL

V

Perpetuarea meseriilor

Lec]ia 12

|mp`r]irea rromilor de ast`zi în neamuri [i vi]eeste foarte veche, ea datând probabil înainte demigrarea din India. Chiar dac` ini]ial au avut unstr`mo[ comun, factorul care i-a ]inut împreun` afost practicarea unei meserii comune de c`tremembrii aceleia[i vi]e. |nt`rit` pe parcursuldrumului spre vest [i definitivat` în Bizan],împ`r]irea rromilor în neamuri [i meserii s-a p`strat,în linii mari, nemodificat` pân` la începutulsecolului XX în România.

La sfâr[itul secolului al XIX-lea [i începutulsecolului al XX-lea au survenit schimb`ri importanteîn condi]iile de via]` din afara [i din interiorulcomunit`]ii rrome, care au dus la pierderea [iabandonarea a numeroase obiceiuri [i tradi]ii cefuseser` p`strate intacte sute de ani. Odat` cudispari]ia unor ocupa]ii, grupul de rromi care lepractica se orienta c`tre alte meserii, rezultatul fiindasimilarea lor în alte grupuri de rromi sau înpopula]ia majoritar`.

|n perioada regimului comunist a continuattransformarea modului de via]` al rromilortradi]ionali. Atunci au fost sedentariza]i [i ultimiinomazi, fiind asimila]i ocupa]ional masei ]`r`ne[ti,astfel c` nu [i-au mai putut practica meseriile depân` atunci.

O nou` schimbare a fost produs` cu începeredin anul 1990, când rromii cu ini]iativ` au \nceputs` desf`[oare activit`]i comerciale deosebit deprofitabile. Cu timpul, [i-au schimbat c`ru]ele cuma[ini, pentru a comercializa obiecte vechi dinmetal, au devenit proprietari de turn`torii [. a.Abandonarea c`ru]ei, a cortului implic` [i altetransform`ri, chiar dac` mai pu]in vizibile, însensul moderniz`rii vie]ii, care au afectat deja ceamai mare parte a rromilor.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Identifica]i care au fost ocupa]iile bunicilor [i

care sunt ocupa]iile p`rin]ilor vo[tri ast`zi!2. Descrie]i în câteva rânduri meseria tat`lui

vostru [i ce a]i vrea voi s` face]i când ve]i fimari!

Vocabular:vi]` – neam, ramur` a unui popor, tribasimilare – proces prin care un popor saugrup etnic î[i pierde tr`s`turile etnice distincte,contopindu-se în masa unei popula]ii decontact, majoritar`regim comunist – regim politic care a condusRomânia în perioada 1948 – 1989sedentarizare – stabilire definitiv` a uneipopula]ii nomade într-un locnomadism – mod de via]` al unor colectivit`]iumane caracterizat prin deplas`ri dintr-un loc\ntr-altul, membrii colectivit`]ii respectiveneavând locuin]e stabile

Re]ine]i!

Perpetuarea me[te[ugurilor

|n perioada robiei, rromii apar]ineau domniei,m`n`stirilor [i boierilor. Fiecare rrom care intra în]ar` [i nu avea un st`pân intra automat subst`pânirea domnului ]`rii. Rromii mahomedani,cet`]eni ai Imperiului otoman, ce se aflau în }araRomâneasc` [i în Moldova pentru a face comer]sau pentru a împrumuta bani cu dobânzi ridicate,nu puteau fi înrobi]i.

Procesul transferului de robi de la domnie c`trem`n`stiri [i boieri

Rromii robi domne[tiTo]i robii din ]ar` care nu apar]ineau

m`n`stirilor sau boierilor, erau robii domnului ]`rii[i ai so]iei acestuia. Ei aveau denumiri specifice, \nfunc]ie de meserii, dup` cum urmeaz`:

Aurarii sau “rudarii” erau cei mai numero[idintre robii domne[ti [i pl`teau domnului o

anumit` cantitate de aur scoas` din râurile cestr`bat Moldova [i }ara Româneasc`. Procedeulde lucru îl constituia sp`larea nisipului [i apietri[ului adus de ape din mun]i. Ei sunt atesta]ipentru prima dat` în anul 1620 în }araRomâneasc`. Al`turi de ace[tia mai erau bìe[iitransilvani, care se deosebeau de primii prin aceeac` scoteau aurul din pietrele mun]ilor, din locurilenumite bì, pe baza unui anumit procedeu decur`]ire a lui.

Aceast` ocupa]ie se putea practica doar cândera cald, iarna aurarii coborând la câmpie undeprelucrau lemnul, confec]ionând vase, în speciallinguri, blide [i albii, primind astfel denumirea delingurari. Ei obi[nuiau s` se a[eze prin locurileîmp`durite, cu copaci buni, din care î[i lucrauobiectele casnice. O parte dintre ei a \nceput, camdin secolul al XIX-lea, s` se ocupe de producereac`r`mizilor, dat` fiind cererea de atunci, consa-crându-li-se, astfel, denumirea p`strat` [i ast`zi,cea de c`r`midari.

O categorie marginal` o reprezentau neto]ii,care duceau un mod de via]` s`lbatic [i trìau prinp`duri [i locuri mai pu]in umblate de oameni.

Lè[ii erau de meserie fierari, fiind, în acelevremuri, me[terii cei mai iscusi]i în prelucrareafierului. Vechile scrieri relatau c` ace[tia erauchema]i adesea de c`tre domn [i de boieri pentrua fùri unelte [i arme.

C`ld`rarii prelucrau, ca [i ast`zi, arama [iconfec]ionau c`ld`ri [i vase de buc`t`rie, cazanepentru ]uic` etc.

Piept`narii confec]ionau din oase piepteni.Zl`tarii sau inelarii confec]ionau inele [i alte

bijuterii din aur ori din argint.Ursarii se îndeletniceau cu purtarea prin sate [i

mahalalele târgurilor a ur[ilor îmblânzi]i, unde îijucau tot anul. Erau nomazi [i locuiau în corturi. Semai îndeletniceau cu cre[terea catârilor [i cuconfec]ionarea ciururilor [i a altor obiecte m`runtedin metal.

Spoitorii, categorie de rromi prezent` \nspa]iul românesc, \n ora[ele dun`rene, abia de lasfâr[itul sec. al XIX-lea, se ocupa [i se ocup`, [i azi,cu cositoritul, („spoitul“) c`ld`rilor f`cute dec`ld`rari.

Geamba[ii aveau ca ocupa]ie caracteristic`vânzarea-cump`rarea cailor sau chiar [i furtulacestora.

Lùtarii cântau la cur]ile boierilor [i încrâ[mele din sate [i ora[e.

Cioc`na[ii erau tìetori de sare în ocne. Sunt o


Neamurile de rromi [i ocupa]iile lor în perioada medieval` [i modern` în

}`rile Române

Lec]ia 13

Rromii robidomne[ti

Rromii robim`n`stire[ti

Vânzare-cump`rare,

schimb,c`s`torie

Rromii robiboiere[ti

Dona]ie,c`s`torie,

zestre

|nzestr`ri,danii

Aurarii

categorie aparte din mai multe motive, ei fiindpoate prima breasl` remunerat` pentru muncalor, primind simbrie [i o cantitate de sare numit`mertic.

Clopotarii confec]ionau clopote pentru biserici[i tot ei le [i tr`geau.

Flor`resele [i lustrangiii de ghete locuiau înora[e [i au ap`rut mai târziu.

Rromii robi m`n`stire[tiRromii robi m`n`stire[ti se ocupau cu treburile

m`runte de la m`n`stire [i cu lucratul p`mântuluipe mo[ii. Num`rul lor era relativ ridicat,m`n`stirile având cei mai mul]i robi rromi. Ace[tiaproveneau îndeosebi din înzestr`ri din partea

domniei, testamente, dona]ii, schimburi,cump`r`ri. Condi]iile lor de via]` erau grele,fugind de pe domeniile m`n`stirilor ori de câte oriaveau ocazia.

Rromii robi boiere[tiRromii robi boiere[ti cuprindeau “]igani” de

curte [i “]igani” de ogor. Robii de ogor munceaumo[iile boierilor, iar cei de curte aveau ocupa]iiprecum: slujnice sau feciori în cas`, buc`t`rese,sp`l`torese, cusutorese, pitari, sacagii, vizitii,birjari, cizmari, lùtari etc. O categorie aparte o

formau arga]ii, îngrijitorii [i cresc`torii de animale:v`cari, porcari, bivolari, herghelegii, gìn`rese etc.Robii de la curte erau condu[i de c`tre un v`tafrrom, care era r`spunz`tor fa]` de st`pân deîndeplinirea obliga]iilor [i a îndatoririlor rromiloravu]i în grij`.

De re]inut!Neamurile de rromi [i grupurile lor

profesionale puteau apar]ine oric`rui st`pân [i nuexistau reguli, în privin]a aceasta. Cu excep]iarobilor aurari, care apar]ineau domnitorului ]`rii [iDoamnei (so]ia domnitorului), [i a robilor cioc`-na[i, care tìau sare în ocn` [i care apar]ineaum`n`stirilor Cozia [i Govora, celelalte categoriiamintite mai sus puteau fi atât în st`pânireadomniei, cât [i în st`pânirea m`n`stirilor [i aboierilor.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Identifica]i tr`s`turi comune tuturor rromilor

din Evul Mediu!2. Cine avea dreptul de a de]ine robi în }`rile

Române?


Robi m`n`stire[ti la munca câmpului

Robi la curtea boierului


aurari

c`ld`rari

l`e[ii

ursari

zl`tari

spoitori

geamba[i

l`utari

cioc`na[i

domne[ti

boiere[ti

m`n`stire[ti

domne[ti

boiere[ti

m`n`stire[ti

Robii rromi

sedentari

nomazi

|mp`r]irea rromilor în func]ie de modul de via]`, de st`pâni [i meserii.

|n spa]iul nord-dun`rean, prima atestaredocumentar` a rromilor dateaz` din anul 1385,când domnitorul }`rii Române[ti, Dan I, d`ruie[tem`n`stirii Tismana posesiunile care apar]inuser`mai înainte m`n`stirii Vodi]a de lâng` TurnuSeverin. |ntre aceste bunuri, mobile [i imobile,dona]ia unchiului s`u Vladislav I, c`tre m`n`stireaVodi]a, pe care o întemeiase cândva între 1370-1371, se aflau [i 40 de s`la[e de “a]igani”.

Robii rromi ai m`n`stirii Tismana sunt aminti]iîn toate confirm`rile ulterioare ale posesiuniloracesteia. |n anul 1388, domnul Mircea cel B`trândoneaz` ctitoriei sale, M`n`stirea Cozia, “300 des`la[e de ]igani”. Este important s` observ`m c`\ncepând din secolul al XV-lea, to]i mariist`pânitori de p`mânturi de]ineau “robi ]igani”,atât domnul ]`rii, cât [i marile m`n`stiri [i boierii.

|n Transilvania, între anii 1390 [i 1406, suntaminti]i 17 rromi de cort afla]i sub st`pânirea unuioarecare boier Costea, al lui Mircea cel B`trân, din}ara F`g`ra[ului (p`mântul domnitorului mun-tean).

|n Moldova, la anul 1414, un act din 2 august,de la Suceava, îl aminte[te pe Alexandru cel Bun,care d`ruie[te lui pan Toader Pitic, pentru“credincioasa lui slujb`”, trei sate: “un sat laCobâla, unde este casa lui, unde [este] a fost Veri[

Stanislav, iaralt sat la guraJ e r a v ` ] u l u i ,unde cade înBârlad, anumeunde au fostcneji Lie [i}ig`ne[tii, iar altreilea sat peBârlad, undeeste alt` cas` alui, unde suntcneji Tama[ [iIvan”. |n EvulMediu româ-nesc, atât înMoldova cât [iîn }ara Româ-

neasc`, “cnejii de ]igani” erau etnici rromi [i aveaurol de intermediari între comunitatea rrom` [i stat.De observat c` textul documentului dateaz` dinanul 1414, dar se refer` la o situa]ie existent` întrecut (“unde au fost cneji Lie [i }ig`ne[tii”).


A[ezarea rromilor \n spa]iul

geografic românesc

CAPITOLUL

VI

Prezen]a rromilor pe teritoriul }`rii Române[ti, al Transilvaniei [i

Moldovei

Lec]ia 14

Vocabular:dona]ie – oferirea de bani, p`mânt sau altebunuri c`tre o alt` persoan`; daniedomn – conduc`torul statului care exercitaputerea absolut` asupra supu[ilor lui [i abunurilor acestoram`n`stire – l`ca[ format dintr-o biseric`, încare serviciul religios este oficiat de c`trec`lug`ri sau c`lug`ri]e, [i mai multe chilii, încare locuiesc ace[tia. |n urma diferitelor dona]ii,m`n`stirile ajung s` de]in` mo[ii întinse, satede ]`rani [i numero[i robis`la[ – denumire sub care se întâlne[te familiarromilor, înc` de la prima lor atestaredocumentar` din anul 1385. La rromii nomazi,s`la[ul desemneaz` mai multe familii de rromi,înrudite între ele, care formeaz` o familie mare,l`rgit`

Re]ine]i!

Alexandru cel Bun

Voievodul Mircea

Sosirea vechilor rromi în spa]iul românesc s-af`cut în perioada de început a existen]ei }`riiRomâne[ti [i a Moldovei, foarte probabilînaintarea otoman` determinându-i s` treac` lanordul Dun`rii.

Cele dou` voievodate române[ti de la sud [ir`s`rit de Carpa]i se aflau atunci sub influen]aregatelor maghiar [i polon, de a c`ror istorie vor fistrâns legate mul]i ani. Dac` politica extern` nu seputea face întotdeauna independent, situa]iaintern` era la voin]a domnului [i a boierilor, eifiind r`spunz`tori de aducerea rromilor în sclavie.

Mircea cel B`trân a fost fratele lui Dan I [i adonat, la rândul s`u, un grup numeros de rromiM`n`stirii Cozia, care fusese construit` dinporunca sa. Mircea a d`ruit cu aceast` ocazie 300de s`la[e de rromi, dar num`rul de rromi afla]i \nst`pânirea domnului era cu siguran]` mult maimare.

Tot atunci, }ara Româneasc` începe lungaconfruntare cu Imperiul Otoman, care cuceriseBulgaria [i acum încerca cucerirea }`rilor Române.

|n Moldova, pentru prima dat` sunt aminti]irromii în timpul domnitorului Alexandru cel Bun(1400 - 1432), în anul 1414 [i în anul 1428, înacest din urm` caz fiind d`ruite M`n`stirii Bistri]a31 de s`la[e de rromi.

Situa]ia intern` a celor doua state române[tiofer` condi]ii de via]` similare rromilor care suntintegra]i în acela[i mod în economia satului, acur]ilor domne[ti, m`n`stire[ti [i boiere[ti.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Au fost cumva r`spunz`tori domnitorii,

m`n`stirile [i boierii de robia rromilor?2. |n ce situa]ie se aflau }`rile Române în contex-

tul politic local?


Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Delimita]i pe hart` teritoriul istoric al }`rii

Române[ti, al Transilvaniei [i Moldovei! 2. Cine este primul domnitor român de care se

leag` men]ionarea rromilor în spa]iul românesc?

3. |n ce situa]ie sunt aminti]i rromii în documen-tele vremii?

Situa]ia }`rilor Române în a doua jum`tate a secolului al XIV-lea

Lec]ia 15

}`rile Române \n sec. XIV-XVI


La nord de Dun`re, localnicii erau destul depu]in numero[i [i noii veni]i - organiza]i în grupurimici [i nedovedind inten]ii r`zboinice - au avut,pentru început, libertate de mi[care prin ]ar`. Uniiau r`mas acolo [i, mai târziu, au fost înrobi]i. Al]iiau plecat mai departe, prin Transilvania, c`tre]`rile Europei Centrale.

Domnul ]`rii era st`pân absolut, el conferind[i retr`gând func]ii [i bunuri supu[ilor s`i.

M`n`stirile [i boierii de]ineau propriet`]iîntinse, aveau sate de ]`rani aservi]i [i numero[irobi, gra]ie dona]iilor domnului sau ob]inu]i princump`rare.

}`ranii liberi [i cei aservi]i puteau avea [i eirobi rromi pe care \i foloseau la munca câmpului [iîn gospod`rie. Uneori, ]`ranii aservi]i, pentru a seelibera din servaj, d`deau în schimb un rob, „cappentru cap, dup` legea ]`rii”.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Folosindu-v` de schema de mai sus, descrie]i

rela]iile dintre clasele sociale din stateleromâne[ti medievale.

2. Ce s-a întâmplat cu rromii care au r`mas în}`rile Române?


Românii [i rromii

Lec]ia 16

Vocabular:]`rani aservi]i – ]`rani f`r` libertatepersonal`, care datorau st`pânilor presta]ii înmunc` [i d`ri în bani [i produse. |n Transilvaniapoart` numele de iobagi, în }ara Româneasc`rumâni, iar în Moldova vecini. Statutul loreconomic [i cel juridic sunt superioarestatutului robilor rromi.

Re]ine]i!

Basarab I(1342-1351)

Nicolae Alexandru(1351-1364)

Vladislav I Vlaicu(1364-1376)

Radu I(1377-1385)

Dan I(1385-1386)

Rromii sunt atesta]i indirect \n timpul lui Vladislav Vlaicu, la câtevadecenii de la \nfiin]area statului muntean. Datorit` acestui fapt, putem

spune c` rromii, prin aportul demografic [i prin for]a de munc`, auajutat la consolidarea statului valah.

domnul ]`rii

or`[enii

]`ranii liberi

]`ranii aservi]i

robii

m`n`stirileboierii

O prezen]` inedit` rrom` \n istoria statuluimoldovean o reprezint` domnia lui {tefan R`zvan,la sfâr[itul secolului al XVI-lea.

Locul lui de na[tere nu este cunoscut. Elprovenea din }ara Româneasc`, fiind foarte binecunoscut de Mihai Viteazul. Acesta arat` c` {tefanR`zvan era rrom, supus al sù din }araRomâneasc`, pe care l-a trimis cu misiune laConstantinopol. Exist` [i alte surse care atestòrigine etnic` rrom` a lui {tefan R`zvan, anume,secretarul regelui Poloniei, Reinhold Heidenstein,care afirma despre {tefan R`zvan c` avea mam`românc` [i tat` rrom.

La Constantinopol, intr` în slujba lui AronVod` [i ajunge omul de încredere al acestuia.|mpreun` vor veni în Moldova în toamna anului1592.

Ini]ial, {tefan R`zvan fusese mahomedan, iarprin botezul sù cre[tin el [i-a atras du[m`niaturcilor care cùtau s`-l omoare. |n acea perioadèl s-a c`s`torit cu o jupâni]` pe nume Maria sauMarica.

Mihai Viteazul ne spune c` mama lui R`zvanera ]`ranc` aservit`, rumânc`, ca atare tat`l lui{tefan R`zvan a fost rrom mahomedan care nuputea fi înrobit de domnia valah`. Dac` tat`l sùar fi fost din }ara Româneasc`, atunci R`zvan ar fiajuns rob ca [i tat`l sù [i nu ar fi putut ob]inepozi]ii însemnate [i, mai târziu, domnia înMoldova. {tefan R`zvan apare în documentul dela 5/15 august 1594 ca Stephanus RezvanHathman, semnând el însu[i cu litere latine, ceeace arat` c` era un om înv`]at.

Prima dreg`torie avut` în statul moldoveaneste cea militar` de ag`, pe care o prime[te de laAron Vod`, dup` ce participase al`turi de acesta lalupta împotriva lui Petru Cazacul.

Din 28 martie/7 aprilie 1594 el apare în sfatuldomnesc cu titlul de „portar de Suceava”,„c`pitan general” [i „general al c`l`re]ilor [ipedestra[ilor”, ceea ce însemna acela[i lucru.{tefan R`zvan este prezent în vara lui 1594 latratativele lui Aron vod` cu împ`ratul germanpentru aderarea la Liga Cre[tin`, mai apoiconducând, pân` în prim`vara anului 1595, încalitate de comandant al armatei moldovene,campaniile armatei asupra Tighinei, Chiliei, Cet`]iiAlbe, Ismailului [i asupra nordului Dobrogei.

Dup` asediul nereu[it al Tighinei, împreun` cuun corp de oaste ardelean, R`zvan s-a îndreptatspre Ia[i, unde, în noaptea de 25 aprilie /5 mai1595, l-a declarat pe Aron Vod` tr`d`tor [i l-aarestat. El s-a proclamat domn la Ia[i, posibil la 24

aprilie 1595, sub numele sù de botez {tefanVod`. Preotul armean Hagop din Tokat arat` c`R`zvan era iubit de to]i [i era capul c`l`re]ilormoldoveni. La Alba Iulia ardelenii îl considerau un„boier de vaz`”, „care boier îi este foarte pl`cutprincipelui [i pân` acum i-a fost servitor vechi [icredincios”, ceea ce l-a determinat pe principeleSigismund s`-l sprijine ca domnitor al Moldovei.

Primul document intern p`strat a fost emis la16/26 mai 1595, ultimul purtând data de 12/22iulie 1595. Pozi]ia sa ca domn al Moldovei esteserios diminuat` prin \nsu[i tratatul încheiat deR`zvan cu Sigismund Báthory la 24mai/3iunie1595, la Alba Iulia. Astfel, R`zvan purta de acumîncolo titlul de „locotenent” sau loc]iitor alprincipelui, d`rile asupra ]`rii Moldovei se fixau dec`tre dieta transilvan`, voievodul nu avea dreptuls` pronun]e pedepse cu moartea [i nu puteaîncheia tratate externe f`r` aprobarea luiSigismund.

Cre[terea influen]ei lui Sigismund Báthory [iimplicit domina]ia Casei de Austria nu au fostacceptate, de Uniunea polono-lituanian`.Cancelarul [i marele hatman polon Jan Zamoyskidorea un stat moldovean care s` aib` rela]iipa[nice cu Imperiul Otoman [i cu Polonia. Pentruaceasta trebuia înl`turat de la domnie {tefanR`zvan, care declarase r`zboi turcilor. La 17/27august 1595 oastea marelui hatman polon atrecut în Moldova, la 26 august/5 septembrieajungând lâng` Ia[i.

La 22 august/1septembrie 1595, {tefanR`zvan, împreun` cu 16 000 de c`l`re]i [ipedestra[i, a abandonat tab`ra de pe Jijia, dar,fiind p`r`sit de o mare parte a o[tirii sale, a trecutîn Transilvania. So]ia domnului, doamna M`riuca,s-a ad`postit, de asemenea, de oastea polon` înTransivania. |n campania antiotoman` a luiSigismund Báthory, din toamna lui 1595, din }araRomâneasc`, {tefan R`zvan a condus un grup de1500 de l`ncieri care formau centrul armateicre[tine. Dup` victoriile împotriva turcilor, armatase întoarce la Bra[ov.

La 17/27 noiembrie 1595, {tefan R`zvan apornit de la Bra[ov spre Moldova cu 5000 desolda]i, pentru a-[i recupera tronul de la IeremiaMovil`. B`t`lia a avut loc la 3/13 decembrie 1595,în câmpia Sucevei [i, dup` trei ceasuri de lupt`, cuajutorul armatelor polone, Ieremia Movil` iesevictorios. {tefan R`zvan a fugit spre Transilvania,fiind urm`rit de poloni. {i-a schimbat hainele dedomnitor cu altele ]`r`ne[ti, dar a fost prins deurm`ritori în ziua de 4/14 decembrie 1595.


Domnia voievodului rrom {tefan R`zvan \n Moldova. (Studiu de caz)

Lec]ia 17

Perioada medieval` a istoriei rromilorcunoa[te aspecte diferen]iate în func]ie de statulîn a c`rui componen]` ace[tia intraser`. Migra]iarromilor se sfâr[e[te în linii mari la sfâr[itulsecolului al XV-lea, dup` aceast` dat`, rromiideplasându-se în spa]ii mult mai restrânse. Ceamai mare parte dintre ei se sedentarizase sauc`zuse \n sclavie în }ara Româneasc` [i în

Moldova. O alt` parte, de asemenea important`,r`m`sese în Imperiul Otoman unde beneficia decondi]ii de via]` mai bune, îndeosebi rromii careadoptaser` religia mahomedan`. Rromii ajun[i înEuropa Central` [i de Vest întâlnesc situa]ii diferitede la o ]ar` la alta [i de la o perioad` la alta.

|n secolele XV [i XVI, prezentând scrisori de laregii Ungariei, ai Poloniei sau de la prin]ii Boemiei,


Ieremia Movil` a poruncit s` fie pus în fiare [i,la Suceava, i s-a t`iat nasul [i a fost tras în ]eap`.Doamna M`riuca, trimis` de R`zvan în Transil-vania, avea în posesie satul românesc Z`pâr](ast`zi B`bdiu) din comitatul Solnocul Interior.Dup` anii 1602–1603, ea pierde st`pânirea asupraacestui sat [i a satului Rogoz din }ara L`pu[ului,nemai[tiindu-se nimic apoi despre ea [i fiul ei.

Mormântul lui {tefan R`zvan nu este cunos-cut, fiind posibil s` fie înmormântat în cimitirul demult timp disp`rut de la marginea Sucevei. (adap-tare dup` Constantin Rezachevici, Enciclopediadomnilor români, 2001).

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Care sunt evenimentele principale ale domniei

lui {tefan R`zvan?2. Compara]i lupta antiotoman` a lui {tefan

R`zvan cu ac]iunile altor domnitori româniîmpotriva turcilor!

Vocabular:ducat – teritoriu condus de un duce sau de oduces`Liga cre[tin` – coali]ie antiotoman` ini]iat` înanul 1584 de c`tre împ`ratul Rudolf II deHabsburg (1576 - 1608), la care ader`Vaticanul – papa Clement al VIII-lea (1592 -1605), habsburgii spanioli, ducatele italieneToscana, Mantova, Ferrara. |n 1594 ader`Sigismund Báthory [i, în acela[i an, Aron Vod`Tiranul (1591 – 1592; 1592 - 1595) [i {tefanR`zvan, domnitorii Moldovei [i Mihai Viteazul(1593 - 1601).

Re]ine]i!

Modele de convie]uire interetnic`. (Lec]ie de sintez`)

Lec]ia 18

Sclavie \n }araRomâneasc` [i \n Moldova

Autonomie [iprivilegii \nEuropa Central`

Discriminare [ipersecu]ii \nEuropa de Vest

Toleran]` [iintegrare \n Imperiul otoman

RROMII

{tefan R`zvan

conduc`torii grupurilor de rromi ajunse în vestulEuropei au fost primi]i la principalele cur]iprinciare. Regii Fran]ei le-au oferit protec]ie,considerându-i buni cre[tini. |ntreaga popula]ievenea s`-i vad` pe oamenii cu modul de via]` [iîmbr`c`mintea atât de diferite de ale lor. Rromiipretindeau c` au venit din Egipt, spunând maiapoi c` sunt pelerini la Locurile Sfinte, care aur`t`cit drumul.

|n secolul XVII atitudinea de bun`voin]` fa]`de rromi s-a schimbat datorit` modului de via]`nomad al acestora, diferit de al popoareloreuropene. Prin mi[carea continu` în ]`rilerespective, rromii erau percepu]i ca destabilizatoriai ordinii interne [i ai siguran]ei statelor. A[a s-aajuns s` fie adoptat` o legisla]ie represiv` în toatestatele monarhice [i în republicile italiene. |nFran]a, declara]ia din iulie 1682, ini]iat` deColbert [i semnat` de regele Ludovic al XIV-lea i-acondamnat pe b`rba]ii rromi s` vâsleasc` pegalere, femeile lor s` fie închise în spitale, iar copiiilor s` fie crescu]i în religia cre[tin`.

|n secolul al XVIII-lea, m`surile francezilorîmpotriva rromilor au mers pân` la a-i duce pesteocean, în cele dou` Americi, [i, uneori, chiar lauciderea acestora (Henriette Asséo, Les Tsiganes,1994).

|n Spania, statul a conceput o politic` deexterminare a rromilor nomazi, concretizat` prinac]iunea din 30 iulie 1749 de arestare a tuturorrromilor din Spania. Episcopul de Ovideo,Vázguez Tablada a înaintat un proiect regeluiFernando VI, la data de 5 iulie 1747 care s`solu]ioneze definitiv problema rromilor. Poli]ia,Armata, Biserica, întregul aparat statal s-aumobilizat pentru arestarea celor 9 000 – 12 000de rromi, b`rba]i, femei, copii [i b`trâni.

P`rintele Francisco Rávago, confesorul luiFernando VI, scria regelui: „m`surile propuse deguvernatorul Consiliului pentru extirparea acesteirase rele de oameni [i urât` de Dumnezeu mi separ bune... S-ar face voia Domnului Nostru dac` s-ar reu[i stârpirea acestor oameni.”

Ac]iunile de prindere [i arestare a rromilor audecurs cu [i f`r` incidente. Singurele criterii carese aveau în vedere pentru a nu fi arestat eraudovada stabilirii într-un loc (faptul c` nu eraunomazi) [i practicarea unui me[te[ug cunoscut.Femeile rrome c`s`torite cu spanioli urmau legeaso]ilor lor, astfel c` nu au fost incluse pe listelecelor ce urmau a fi aresta]i.

Pe baza unor indica]ii stricte, cei aresta]i aufost du[i s` lucreze în fabrici, trimi[i la marin`, saupe [antierele navale din Africa [i în regimentelelor, dac` erau ap]i. O parte a fost eliberat` dup`câ]iva ani, al]ii nu s-au mai întors la casele lorniciodat` (Antonio Gómez Alfaro, Marea prigonirea Rromilor).

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Ar`ta]i pe hart` care sunt ]`rile Europei de Vest!

Aminti]i-v` în ce ani au ajuns rromii pentruprima dat` acolo!

2. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecaredintre ace[tia câte o propozi]ie: voievod,dona]ie, s`la[, ctitorie, dreg`tor.

3. Citi]i afirma]iile de mai jos [i încercui]i literacorespunz`toare r`spunsului corect:I. Rromii în Imperiul Otoman au fost: a) sclavi,

b) tolera]i, c) persecuta]i, d) autonomi.II Domnitorul ]`rii oferea robi: a) turcilor, b)

]`ranilor, c) boierilor, d) m`n`stirilor.4. Completa]i spa]iile libere de mai jos cu

informa]ia corect`:I. Prima atestare documentar` a rromilor în

}ara Româneasc` a fost în anul... .II. Domnitorul Mircea cel B`trân d`ruie[te

M`n`stirii Cozia ... .5. Argumenta]i în ce fel a participat {tefan R`zvan

la lupta antiotoman` a coali]iei cre[tine!6. A[eza]i evenimentele în ordinea desf`[ur`rii lor:

a. Domnia lui Dan Ib. Persecu]iile rromilor în Spaniac. |ntemeierea }`rii Române[tid. Domnia lui {tefan R`zvane. Atestarea rromilor în Moldovaf. Regii Fran]ei acord` protec]ie rromilor


Rromi \n lan]uri

O problem` deosebit de important` oreprezint` originea robiei pentru întreagapopula]ie rrom`. Desigur, existau sclavi în EvulMediu timpuriu pe întreg cuprinsul Europei,precum [i în Asia, dar ace[tia erau, în principal,prizonieri de r`zboi, care nu aveau posibilitatea s`se r`scumpere. St`pânirea arab` asupra M`riiMediterane a generat pentru o bun` perioad` detimp un comer] cu sclavi cre[tini, r`pi]i de pecoastele Italiei [i ale Siciliei sau din Grecia [i de pecoasta dalmat`, care erau apoi vându]i în ]`rile dinnordul Africii. Pira]ii arabi î[i conduceau cor`biileîn apropierea ]`rmurilor unde ]`ranii lucraucâmpul sau unde se aflau sate lipsite de ap`rare [ir`peau copii, tineri [i femei, care aveau o c`utaredeosebit` în califatele arabe. Odat` vându]i casclavi aici, era foarte greu s`-[i mai recapetevreodat` libertatea.

Nenum`ratele r`zboaie medievale deter-minau înrobirea unei p`r]i însemnate dintreînvin[i. Acest lucru era posibil doar în situa]ia încare taberele adverse aveau religii diferite. Religiacre[tin` nu permitea înrobirea altor cre[tini, darsitua]ia era diferit` dac` robii erau musulmani saude oricare alt` religie în afara celei cre[tine.

Situa]ia era aceea[i [i pentru musulmani. Spreexemplu, cu ocazia luptelor cu românii, turciiduceau numero[i b`rba]i, femei [i copii în sclavieîn Imperiul Otoman.

|n }`rile Române, situa]ia era diferit`. Dac`erai “]igan” erai automat rob. Deoarece foarte rarse întâmpla ca un “]igan” s` nu fie [i rob, în scurttimp, “]igan” a ajuns s` însemne “rob” [i, astfel, îndocumentele vremii, sunt pu]ine cazurile cândapare cuvântul “rob” în dreptul “]iganilor”,men]ionându-se deci, simplu, “]igan”.

Drept urmare, consider`m c` ini]ial rromii nupracticau cre[tinismul [i au fost percepu]i deromâni ca p`gâni, fapt determinant în procesulînrobirii.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!Care erau diferen]ele principale dintre robii rromidin }`rile Române [i al]i sclavi din Evul Mediu?


Statutul social-economic [i

politic al comunit`]ilor de rromi

CAPITOLUL

VII

Sclavia medieval` \n lumea necre[tin`

Lec]ia 19

R`pire de femei [i copii

La venirea lor în }`rile Române, rromii aveaustatut de oameni liberi, fiindc`, dac` ar fi fost robiîn Bulgaria, st`pânii lor nu i-ar fi l`sat s` plece înnum`r a[a de mare [i ar fi încercat s`-i aduc`înapoi, chiar [i pe cei care ajunseser` în }araRomâneasc`. Dac` în Moldova rromii au venit dela sud de Dun`re, din Grecia [i Bulgaria, [i autrecut prin }ara Româneasc`, atunci înseamn` c`,ini]ial, nici în }ara Româneasc` rromii nu eraurobi, fiindc` ar fi fost obliga]i s` r`mân` aici [i nuar fi putut pleca mai departe. Rromii erau liberi\ns` în Transilvania [i în tot restul Europei, ceea cene duce la concluzia c`, atunci când rromii auplecat din Bulgaria [i au trecut la nord de Dun`re,

a existat o perioad` în care ace[tia s-au pututmi[ca liber [i s-au putut a[eza unde voiau, [i în}ara Româneasc` [i în Moldova, dup` aceasta eifiind robi]i. Acest lucru apare cu atât mai multposibil, cu cât trebuie s` lu`m în calcul [icaracterul pa[nic al noilor veni]i, care sedeosebeau fundamental de firea r`zboinic` [i deorganizarea militar` a migratorilor anteriori.Regula era c` to]i rromii care veneau în ]ar`deveneau automat robi ai domnului, dar în a douajum`tate a secolului XIV [i la început de secol XV,când autoritatea domneasc` era înc` slab`, boieriiputeau u[or înrobi micile grupuri de nomazipa[nici a[eza]i pe mo[iile lor.


Originea sclaviei în spa]iul geografic românesc

Lec]ia 20

Pierderea libert`]ii

Lec]ia 21

Influen]a t`tarilor

S-a considerat c` românii ar fi mo[tenitinstitu]ia robiei [i pe robii rromi de la vecinii lor dinR`s`rit, t`tarii. Existau dou` grupuri de t`tari:Hoarda de Aur [i t`tarii din Hanatul Crimeii. Eierau urma[ii marii o[tiri a mongolilor lui GenghisHan. Cercet`rile lingvistice [i istorice contempo-rane ne spun c` teoria dup` care rromii ar fi fost

sclavii t`tarilor este gre[it`. Fierarii [i potcovariirromi care ar fi slujit r`zboinicilor t`tari ar fi trebuits` r`mân` ca robi ai domnului [i ai boierilorromâni doar ei, f`r` familiile lor. Dar documentelevorbesc despre d`ruirea mai multor familii [i doarîn pu]ine cazuri despre persoane singure. |nainteaturcilor otomani, t`tarii au reprezentat o amenin-]are continu` pentru spa]iul românesc, nenoro-cirile aduse de ei fiind mereu prezente în amintirea

oamenilor. Ei î[i transformau prizonieriide r`zboi în robi. Prin lungul conflict cut`tarii, românii au fost influen]a]i negativ,încercând s`-[i supun` orice grup deoameni cu tr`s`turi asiatice, care intra încontact cu ei [i ar fi putut s`-i amenin]e.

De re]inut! Dac` me[te[ugarii rromi ar fi participat laincursiunile de jaf ale t`tarilor, [i ar fi fostlua]i prizoniei de români, femeile [i copiilor ar fi r`mas în mod cert în taberelet`tarilor, al`turi de familiile acestora [i nuar fi fost posibil s` intre [i ei subst`pânirea românilor. Dar astfel de cazurinu sunt întâlnite în documentele vremii [inici nu sunt amintite mai târziu.

Potcovari rromi

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Cum a fost posibil` migrarea rromilor din

Peninsula Balcanic` în }ara Româneasc`, iarapoi c`tre Moldova [i Transilvania?

2. De ce rromii nu s-au putut împotrivi asupririilor de c`tre boieri [i domnitor?

Dovezi ale libert`]ii ini]iale a rromilorUn element important care s` confirme

ipoteza libert`]ii ini]iale a rromilor ar fi o serie delibert`]i acordate de st`pânii robilor, între care,cele mai importante ar fi libertatea de mi[care în]ar` - robii seminomazi pl`tind doar o dare anual`c`tre st`pâni [i, autonomia comunit`]ii, indiferentdac` era nomad` sau sedentar`, în exercitareadreptului de judecat` intern.

Istoricul N. Djuvara este de p`rere c`“|n secolul al XIV-lea, ]iganii începuser` s`treac` Dun`rea, în grupuri mici; pem`sur` ce soseau erau redu[i la robie dec`tre domnitorii [i marii proprietari din}ara Româneasc`.” (N. Djuvara, |ntreOrient [i Occident, 1995)

„}ig`nia“ – spa]iu exclusiv rromTo]i robii rromi ai unui st`pân

formau “]ig`nia” acestuia [i locuiau, înprincipal, la marginea satelor de românisau în sate integral rrome. O “]ig`nie”varia ca dimensiune dup` num`rul derobi de]inu]i [i putea fi m`rit` dac`st`pânul cump`ra sau dac` mo[teneade la familie mai mul]i robi. Existau treimari “]ig`nii”, denumite dup` st`pâniiîn a c`ror proprietate se aflau. Cea mai

mare era “]ig`nia domneasc`”, format` din robicare apar]ineau domnitorului ]`rii [i so]ieiacestuia. To]i rromii din ]ar` care nu aveau unst`pân apar]ineau domnului, la fel [i cei careveneau din alte ]`ri [i care deveneau automat robiai acestuia. A doua “]ig`nie” era “]ig`nia m`n`s-tireasc`” sau c`lug`reasc` [i îi cuprindea pe robiirromi care apar]ineau m`n`stirilor, bisericilor,schiturilor [i oric`rui alt a[ez`mânt bisericesc.“}ig`nia boiereasc`” \i cuprindea pe robii afla]i înproprietatea boierilor. Termenul de ”]ig`nie” de-semneaz` [i ast`zi concentra]ii mai mari depopula]ie rrom` în anumite sate sau cartiere dinora[e.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Cum s-au format ]ig`niile în EvulMediu?2. Compara]i ]ig`nia medieval` cu ce seîn]elege ast`zi prin ]ig`nie din punctulde vedere al a[ez`rii, identificând posibi-lele continuit`]i în timp!


Rromi nomazi pe mo[ia boierilor

Sat de rromi

Robii erau valoro[i pentru boier, dar, totu[i,boierii nu le f`ceau via]a mai u[oar`. Când un robfugea de pe mo[ie în }ara “Ungureasc`” (cum eranumit` în Evul Mediu Transilvania) sau înMoldova, erau depuse toate eforturile pentru a-laduce înapoi. O alt` destina]ie pentru fugariirromi o reprezenta Imperiul Otoman, unde, odatàjun[i ace[tia, se întâmpla uneori s` se“turceasc`”, trecând, a[adar, la religiamusulman`. |ntr-un document din 14 noiembrie1644 se specific` foarte clar care este obiceiul dinvechime al }`rii Române[ti în privin]a dreptului dest`pânire asupra robilor. Chiar [i dup` 20 de ani,fiind afla]i în st`pânirea lui Mihai, judeleBra[ovului, Matei Basarab, cere reîntoarcerea unorrobi rromi la v`taful Luca logof`t, st`pânul lor dedrept.

L`murirea neîn]elegerilor de tot felul, înspecial clarificarea apartenen]ei la un st`pân, sef`cea prin delegarea unor boieri de încredere cares` cerceteze cazul [i s` aduc` martorii (boieri sauoameni în]elep]i [i respecta]i), care m`rturiseau, încazul respectiv, iar m`rturia lor era hot`râtoare înaceste situa]ii. De asemenea, domnitorul citeac`r]ile scrise de înainta[ii sì [i vedea ce hot`râserèi în aceast` privin]`.

{tia]i c`...* Neto]ii erau un neam al rromilor care nu a fostniciodat` înrobit?

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare

dintre ace[tia câte o propozi]ie: înrobire,autonomie, st`pânire, proprietate, pa[nic!

2. Descrie]i felul în care s-a produs înrobirearromilor în spa]iul românesc!

3. Completa]i spa]iile libere din propozi]iile demai jos cu informa]ia corect`:a. Cei mai mul]i robi din Europa au fost în ... b. To]i robii unui st`pân formau ... . c. Când rromii au ajuns la nord de Dun`re ei

erau ... .4. Enumera]i dou` dovezi ale libert`]ii ini]iale a

rromilor!5. Aranja]i sintagmele de mai jos în ordinea lor

cronologic`:a. |nrobirea rromilorb. Vânzarea de robic. Migrarea rromilor d. Sosirea rromilor la nord de Dun`ree. Formarea „]ig`niilor“


Robi [i st`pâni

Lec]ia 22

Vocabular:v`taf – supraveghetor al slugilor [i al robilor dela curtea unui boier sau de la o m`n`stirelogof`t – mare dreg`tor, loc]iitorul domnuluiîn conducerea divanului; el redacta acteleoficiale ale cancelariei domne[ti, pe care lecontrasemna

Re]ine]i!

Rob fugar \n lan]uri

Statutul juridic al robilor rromi nu cunoa[tereglement`ri scrise care s` cuprind` toate situa]iileconflictuale ce puteau apare între ace[tia [i altepersoane. |ns` documentele oglindesc, în marem`sur`, obiceiul “din vechime” privitor la robi,obicei care intr` treptat în alc`tuirile de legi demai târziu, din secolele XVII-XIX. Reglement`rilemoldovene le completeaz` pe cele din }araRomâneasc`, nefiind deosebiri majore în statutuljuridic al robilor din cele dou` }`ri Române.

Robii rromi, pe parcursul întregii perioade desclavie în care s-au aflat în cele dou` }`ri Române,nu beneficiaz` de un statut juridic care s` leasigure drepturi minime [i s`-i apere în judec`]i. Eisunt considera]i proprietatea st`pânului carepoate face ce vrea cu ei. Conflictele dintre rob [i opersoan` liber`, strìn` de familia st`pânuluirobului, deveneau un conflict între st`pânulrobului [i persoana în cauz`. Robul nu erar`spunz`tor pentru faptele sale, acestea privindu-lpe st`pân, dar în cazuri mai grave (furt de cai,ucidere etc.) st`pânul putea renun]a la rob [i numai acorda desp`gubiri, robul urmând a fipedepsit. Foarte bine ilustreaz` aceasta undocument din 17 mai 1652 care ne arat` c` Radu,mare comis, pl`te[te o sum` mare de bani, pentruun “copil de ]igan”, care comisese o fapt` grav` [icare urma s` fie pedepsit.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Stabili]i care erau diferen]ele între o persoan`

liber` [i un rob?2. Când erau robii pedepsi]i pentru faptele lor?

Legi privitoare la drepturile [i obliga]iilerobilor

Carte româneasc` de înv`]`tur`, primaculegere important` de legi din Moldova, stabileala anul 1646 câteva repere în privin]a drepturilor[i a obliga]iilor robilor rromi. Astfel, robulcump`rat era dator s`-[i ajute st`pânul, iar robulcare se f`cea vinovat de ceva în fa]a st`pânului sùtrebuia s`-i suporte pedeapsa, b`taia pe care oprimea fiind administrat` cu b`]ul ori cu biciul,robul putându-se împotrivi doar dac` st`pânul erape cale s`-l omoare. |n acest caz, robul î[i puteachiar ucide st`pânul, f`r` a suporta vreopedeaps`.

|n fapt, st`pânii puteau s` le fac` orice robilor,numai s` nu-i omoare. Legea prevedea c`, dacùn rob era omorât, uciga[ul trebuia s`-l pl`teasc`sau putea chiar s` fie [i el omorât pentru aceast`crim`. Alte prevederi hot`rau c` r`pirea roabeireprezenta aceea[i vin` ca [i r`pirea unei fecioare,a unei femei m`ritate, a unei v`duve etc. Jignirearobului, f`r` motiv, de c`tre altul, în afarast`pânului sù, era considerat` jignire a st`pânului[i era pedepsit`.

Tem`Comenta]i în clas` pe marginea îndatoririlor [i

a drepturilor robilor! Exist` un echilibru întreacestea sau îndatoririle sunt mai mari decâtdrepturile?


Statutul juridic al rromilorCAPITOLUL

VIII

Considera]ii generale

Lec]ia 23

C`s`toriile între robi [i oamenii liberi, atât înMuntenia cât [i în Moldova, pân` în primajum`tate a secolului al XVIII-lea, se f`ceau dup`regulile prev`zute în “obiceiul p`mântului”, ceeace înseamn`, dup` vechile obiceiuri [i tradi]ii ale]`rii.

Un rrom sau o rromnie, elibera]i de robie, nuaveau dreptul de a se cununa cu oamenii liberi;numai copiii lor erau liberi pe deplin, bucurându-se de toate drepturile unei persoane libere.

C`s`toriile f`cute de rromi, f`r` a cere voie dela st`pânii lor, nu erau luate în seam`, femeia [icopiii acesteia revenind st`pânului ei. Juzii rromiaveau ca datorie s` supravegheze ca astfel dec`s`torii s` nu se fac`, altfel erau pedepsi]i, atât eicât [i robii care s-au c`s`torit în ascuns.

Aceste c`s`torii se petreceau de cele maimulte ori f`r` ca st`pânii robilor s` [tie de ele [i s`le încuviin]eze. De obicei, femeia fugea la b`rbat

[i pân` a putea fi desp`r]i]i aveau [i copiiîmpreun`. |n multe rânduri, familia era desp`r]it`,iar copiii erau împ`r]i]i între st`pâni sau întremo[tenitorii acestora.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. De care drept erau lipsi]i rromii elibera]i din

robie?2. Ce se întâmpla când rromii se c`s`toreau f`r`

[tirea st`pânilor lor?


C`s`toria

Lec]ia 24

Aspecte ale c`s`toriei

C`s`toria înseamn` legalizarea unei alegeriiîntre doi viitori so]i [i momentul întemeierii uneinoi familii. Pentru ca o c`s`torie s` fie valabil` eranecesar acordul Bisericii. Acest lucru era îns`destul de greu de ob]inut de c`tre robi. Ei sec`s`toreau, având consim]`mântul st`pânului, iardac` aveau st`pâni diferi]i era nevoie deaprobarea ambilor st`pâni. De obicei, ace[tia seîn]elegeau asupra celui care va p`stra s`la[ul(familia). Astfel, unul dintre st`pâni îl cump`ra perobul care urma ca, prin c`s`toria cu cel`lalt, s`vin` pe mo[ia sa, fie îi d`dea pentru robul pecare-l ob]inea un alt rob. Pentru aceast` situa]ie,majoritatea documentelor secolului al XVII–leaspecific` “]igan pentru ]igan, dup` cum estelegea”. Exist` [i excep]ii de la aceast` regul`,întâlnindu-se situa]ii în care cei doi so]i nu suntdesp`r]i]i, ei trebuind s` pl`teasc` taxe [i impoziteseparat, fiecare la st`pânul lui. Erau îns` frecvente[i c`s`toriile f`r` voia st`pânilor. La 18 iulie 1777,de pild`, un “]igan boieresc” din Moldova fuge în}ara Româneasc`, unde se c`s`tore[te cu o“]iganc`” boiereasc`. Boierul din Moldova estedesp`gubit de boierul din }ara Româneasc`, careîi p`streaz` pe rob [i pe copiii lui.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. De ce aveau robii nevoie de aprobare de la

st`pân pentru a se putea c`s`tori?2. Ce se întâmpla dac` viitorii so]i aveau st`pâni

diferi]i?

Vocabular:jude – cneaz. Acesta desemneaz` feudalitateaprestatal`, st`pân` a fostelor ob[ti libere. Juziiau participat la formarea claselor boiere[ti.

Re]ine]i!

C`s`torie

|n secolul al XVIII-lea, au loc schimb`ri în ceeace prive[te c`s`toriile mixte (rrom cu românc` sauromân cu rromnie). Pân` atunci, regula era c`so]ul liber, prin c`s`toria cu o roab`, devenea rob,ca [i copiii n`scu]i din aceast` leg`tur`.

A[ez`mântul lui Constantin Mavrocordatinterzicea c`derea în sclavie a persoanelor liberecare se c`s`toreau cu sclavi rromi. Copiii care sen`[teau erau liberi.

Se pare c` în epoca imediat anterioar` adopt`riiacestei m`suri, c`s`toriile mixte erau frecvente.Pentru boieri ele erau un mijloc de a-[i spori num`rulrobilor, dar pentru stat ele însemnau îns` o pierdere,]`ranul transformat în rob particular fiind scutit de bir[i de celelalte obliga]ii publice. De aceea, este posibilca renun]area la obiceiul care f`cea posibil` înrobirearomânilor s` se fi f`cut [i din considerente fiscale(Viorel Achim, }iganii în istoria României, 1998).


M`suri laice [i biserice[ti în privin]a c`s`toriei

Lec]ia 25

|n Muntenia, în anul 1714, mitropolitul ]`rii,datorit` faptului c` un om liber c`s`torit cu cinevaîn stare de robie devenea rob, interzice preo]ilor s`mai dea binecuvântarea la cununie în acestesitua]ii. Odat` cu trecerea timpului îns`, lucrurileîncep s` se schimbe spre bine, dar într-o m`sur`foarte mic`.

Constantin Mavrocordat, domnitorulMoldovei, în martie 1743, interzice st`pânilor s`-idespart` pe b`rbat de so]ie, chiar dac` ace[tiaapar]ineau unor proprietari diferi]i. Copiii acestoraputeau în continuare s` fie împ`r]i]i între st`pâni,dac` unul dintre ei nu cump`ra întreaga familiepentru a nu o desp`r]i. Situa]ia era aceea[i [ipentru }ara Româneasc`.

|n afara reformei privind c`s`toria robilor, C.Mavrocordat va desfiin]a rumânia în }araRomâneasc`, în anul 1746, [i vecinia în Moldovaîn anul 1749. De atunci înainte, to]i ]`ranii au avutlibertate personal`.

Privitor la transferul robilor de la un st`pân laaltul în vederea p`str`rii unit`]ii familiei, legileulterioare au stabilit pre]uri fixe de vânzare –cump`rare. Femeia era pl`tit` cu 50 de lei, iarb`rbatul cu 70 lei. Doar cei care [tiau o meserietrebuiau s` fie pl`ti]i mai bine, întrucât la pre]ulpentru om se ad`uga pre]ul pentru meseria pecare o cuno[teau. Totodat`, copiii nu mai puteaufi desp`r]i]i de p`rin]ii lor, c`ci unul dintre st`pânitrebuia s` cumpere întreaga familie de robi. Copiii

peste 16 ani erau pl`ti]i ca adul]i, iar cei subaceast` vârst` - la jum`tate din pre].

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Datorit` c`rui fapt preo]ii nu mai aveau dreptul

s` cunune oamenii liberi cu robi?2. Ce reforme a înf`ptuit domnitorul fanariot

Constantin Mavrocordat?

Schimb`rile secolului al XVIII-lea

Lec]ia 26

Constantin Mavrocordat

|n anul 1766, \n Moldova, legea a interzisc`s`toriile mixte (între persoanele libere [i sclavi),oprindu-i pe preo]i s` cunune în astfel de situa]ii.Dac` s-a produs, totu[i, c`s`toria, so]ii trebuia s`fie desp`r]i]i, dar copiii r`mâneau liberi.Sobornicescul hrisov din anul 1785 a oprit cudes`vâr[ire c`s`toriile între “moldoveni” [i“]igani” [i declar` nevalabile aceste c`s`torii.Copiii n`scu]i din asemenea c`s`torii erauconsidera]i robi. Astfel s-a anulat reforma f`cut` înfavoarea robilor.

|n }ara Româneasc`, Pravilniceasca Condic`din anul 1780 prevedea c` robii care se c`s`toreaucu o femeie slobod` erau desp`r]i]i de îndat`, iarcopiii care se n`[teau deveneau slobozi. |n situa]iaînrobirii prin intermediul c`s`toriei, oamenii liberid`deau scrisori la mâna egumenilor c` accept` debun` voie noua situa]ie, c` vor munci la fel caceilal]i robi, c` nu vor umbla niciodat` s`-[irecapete libertatea, adic` f`când apel la justi]ie.

Acesta era cadrul juridic legal în care s-au aflatfamiliile rrome pân` cu pu]ini ani înainteaeliber`rii lor din sclavie.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. De care libertate erau lipsi]i robii rromi?2. Ce se întâmpla când se c`s`toreau o persoan`

liber` [i un rob?3. Cum a evoluat statutul copiilor rezulta]i dintr-o

astfel de c`s`torie?4. Defini]i urm`torii termeni [i alc`tui]i cu fiecare

dintre ace[tia câte o propozi]ie: c`s`toriemixt`, obiceiul p`mântului, jude de ]igani!

5. Completa]i spa]iile libere din propozi]iile demai jos cu informa]ia corect`:a. Rromii se puteau c`s`torii doar cu acordul

… .b. Persoana liber` care lua în c`s`torie un rob

devenea ...6. Enumera]i trei prevederi legate de c`s`toria

robilor!


Anularea reformei

Vocabular:egumen – conduc`torul unei m`n`stiri alessau numit dintre c`lug`ri. Acesta era ales desoborul bisericesc sau era numit de domn [irecomandat de mitropolitom slobod – persoan` liber`, care nu este înstare de robie

Re]ine]i!

Se cuvine s` facem, înc` de la început,distinc]ie între situa]ia rromilor liberi [i a robilor.

Rromii liberi posedau propriet`]i imobiliare,asupra c`rora dispuneau dup` voin]`. Astfel, leputeau vinde, schimba, dona sau l`sa printestament.

Exemplu:La 1 iunie 1760, Chiriac “]iganul” cu so]ia sa

Ioana au vândut cu suma de 25 lei un loc al lor dintârgul Bârladului.

Robii, teoretic, nu aveau propriet`]i de nici unfel; ei, ca persoane, apar]ineau cu tot ce aveaust`pânului lor. Când un rob era eliberat sauacumula suficien]i bani pentru a se putear`scump`ra de la st`pânul lui, atunci putea s` fie[i proprietar de p`mânt sau cneaz.

Exemplu:|nc` de la 1572, Ioan Vod` cel Cumplit

înt`re[te lui Nicola „]iganul“ p`mântul cump`ratde el: “am dat acestui ]igan, anume Nicola, a treiaparte din a cincea parte satul de la Balote[ti [i vad demoar` la Putna, ce el sie-[i-a cump`rat pentru 120de zlo]i t`t`re[ti înc` în zilele lui Alexandru Vod` dela Toma [i sora lui Stana [i nepotul lor Dumitru, când[i-a pl`tit Toma capul, [i s`-i fie lui cu tot venitul”.

Legi privind proprietateaCodul Callimach hot`ra c` robii “nu pot primi

[i l`sa mo[tenire” – probabil de la persoane liberesau de la robi ce nu apar]ineau de familiabeneficiarului, fiindc` tot Codul Callimachconsemna c` “st`pânul nu are drept asupra vie]ii[i averii robului”, averea acestuia revenindst`pânului doar când robul fuge f`r` s` revin`,când nu are fii sau p`rin]i ori când \l va v`t`ma sau

p`gubi pe st`pân. Când un rob era l`sat danie dest`pânul s`u, care apoi îl elibereaz` sau îl vindealtcuiva, atunci “se stinge dania [i averea ]iganuluir`mâne supt st`pânirea sa dup` vechiul obicei alp`mântului”. Dac` robii sau slugile s-au împru-mutat în numele st`pânilor, creditorii, pentru a-[irecupera împrumutul, trebuiau s` dovedeasc` maiîntâi c` st`pânii robilor le-au poruncit aceasta,altfel proprietarii [i st`pânii de case nu erauobliga]i s` le pl`teasc` datoria.


Proprietatea la rromiCAPITOLUL

IX

Legi privind proprietatea

Lec]ia 27

Rrom cump`rând proprietate

|n anul 1670, în }ara Româneasc`, Antonievoievod înt`re[te pitarului Radu }ig`nescust`pânirea unui loc de pe care s` goneasc` perumânii [i „]iganii“ care au acolo case (s`-[i facàltele unde vor putea), [i s`-i oblige s`-[i pl`teasc`chiria pân` la aceea dat`. De aici ne d`m seamac` respectivii rromi nu se aflau în proprietateapitarului Radu }ig`nescu, de vreme ce-i pl`teauchirie acestuia, ci puteau foarte bine s` fie robidomne[ti cu statut juridic foarte apropiatpersoanelor libere (existen]a caselor rromilor pedomeniul pitarului exclude posibilitatea locuiriiacolo a unor rromi nomazi sau seminomazi).

Situa]iile de mai jos reprezint` cazuri cândromii elibera]i pot dispune dup` voin]` debunurile lor materiale [i de persoanele din familie.

{eful familiei este în m`sur` s`-[i vând` copiiidup` bunul plac. |n 25 ianuarie 1647, IbraimCacemac si Husu, fra]i, ]igani turci]i surlari, careumblau prin ]ar`, \l vând cu 14 taleri egumenuluiPahomie de la M`n`stirea Sadova pe Husain, fiulfratelui lor Carali, înecat în Dun`re.

La 18 ianuarie 1620, Stanciu bìa[ul o vindepe ]iganca Brându[a negustorului Necula [i frateluisù Gheorghe pentru 1600 aspri. La 20 august1646 Dobre [i Neaga, so]i rromi, elibera]i dinrobie, î[i vând fata lui Melchisedec, egumenulM`n`stirii Câmpulung, pentru 17 ughi, deoarecese c`s`torise cu un rob rrom al m`n`stirii. |n urmac`s`toriei cu un rob, ea ar fi devenit, oricum,roab` a m`n`stirii.


M`rturii privind existen]a rromilor liberi

Case de rromi [i de români

Existen]a robilor rromi în }ara Româneasc` [i\n Moldova cunoa[te cele mai spectaculoaser`sturn`ri de situa]ii odat` cu modificarea st`riifinanciare a st`pânilor, vânzarea lor fiind de multeori cea mai la îndemân` modalitate de a pl`ti odatorie sau de a se r`scump`ra din robia turceasc`sau t`t`reasc`.

Robii erau buni la orice, fiind echivala]i cu totceea ce prezenta valoare. Ei erau vându]i, d`rui]i lacununie, ca zestre, da]i ca poman` la m`n`stire,pentru a le fi amintite st`pânilor numele la slujbe,erau schimba]i pe animale, pentru “n`dragi depostav”, erau da]i “cap pentru cap” la eliberareadin “rumânie”, iar în cazul în care nu se supuneau“[i vor umbla de capetele lor, cu seme]ie, s`-i bat`mult”.

Actele de vânzare-cump`rare a robilor sef`ceau ca [i pentru vânzarea unui lucru, respec-tându-se regulile de întâietate. Primul drept încump`rarea lor îl aveau membrii familiei st`pâ-nului, în primul rând copiii acestuia, fra]ii, apoirudele de gradul doi, rudele mai îndep`rtate,urmau vecinii [i, pe urm`, str`inii de familie [i delocurile respective. La redactarea actului trebuia s`fie de fa]` [i un oarecare num`r de martori. Dup`încheierea actului, urma [i confirmarea dom-neasc`, pentru ca nimeni s` nu-i poat` contestavalabilitatea.

Exemplul unei fete rrome, vândut` dest`pânul s`u

“1647, iulie 20Zapisul lui Lupu, feciorul Neculii de la C`tun,

prin care vinde lui Ghiorma, mare ban al Craiovei, ofat` de ]igan de zece ani.

Adec` eu, Lupul, fe(cio)rul Neculii ot C`tun,scris-am zapisul nostru s` fie de mare credin]` lamâna jupan(ului) Ghiormei, vel ban Cravleschi, cums` se [tie c` i-am vândut o fat` de ]igan de 10 ani,anume (loc liber), fata Tudorii ]iganca, derept ughi14 [i o am vândut eu de a mea bun` voie [i cu [tirea

fr`]âne-meu Ghinii [i cu [tirea tuturor fra]ilor mei [icu toat` rudenia mea ca s`-i fie mo[ie ohabnic`dumnealui [i coconilor în veci. {i când o am vândut,fost-au mul]i boiari m`rturie: p`rintele popa Stanciulclisiarh de la beserica domneasc` ot Craiova, [i popaLupul, [i Iane diaconul, [i jupânul Chiri]`, [i Pan`,c`m`ra[ ot C`preni, [i Dima, arma[ul ot Mierea, [ijupan arma[ ot C`preni, [i Hamzucul, postelnic otSine[ti, [i Oancea, ceau[ul ot Craiova, [i mul]i boiaricare [-or pune isc`liturile mai jos, [i pentru credin]`pus-am [i pecetea mea.7155 (1647), iulie 20.

Eu, popa StanciulEu, popa LupulEu, jupan arma[ulEu, Dima arma[ ot Mierea, m`rturieOancea ceau[, en Pan peh(arnic)(urmeaz` [i alte isc`lituri)Hamzucul ot Iazuri

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Care erau cauzele care determinau un st`pân

s`-[i vând` robii?2. Stabili]i asem`n`rile [i deosebirile între

vânzarea robilor [i vânzarea oric`rui alt lucru!


Vânzarea [i cump`rarea robilorCAPITOLUL

X

Tranzac]ii cu robi

Lec]ia 28

Vânzare de robi

Pre]urile variau dup` num`rul de robi vându]i[i dup` calitatea lor ca muncitori. Pre]ul robilor înprimele cinci decenii ale secolului al XVII-lea semodific` continuu, crescând, în 60 de ani, deaproape patru ori. Uneori “]iganul” domnesc, saua[a - zis slobod, silit de lipsa hranei sau din cauzadatoriilor, se vindea pe sine pe un pre] de nimic.Alteori, p`rin]ii î[i vindeau copiii din cauzafoametei. Un exemplu gr`itor este cazul lui B`jancare la 29 iulie 1627 se vinde ca rob popii Ianeclisiarul pe 17 galbeni [i 1000 de aspri, iar popaIane se angajeaz` s` nu-l vând`, ci ca s`-i fie robde mo[tenire lui [i copiilor lui.

Graficul de mai jos exprim` evolu]ia pre]urilorde vânzare-cump`rare a robilor rromi în }araRomâneasc` [i are ca punct de plecare temporalînceputul domniei lui Mihai Viteazul (1593). Elacoper` [ase decenii din istoria statului valah,pân` aproape de sfâr[itul domniei lui MateiBasarab. Pre]urile robilor au fost exprimate îndocumente în diferite monede care circulau înspa]iul românesc. Linia albastr` reprezint` evolu]iapre]ului b`rba]ilor, linia ro[ie indic` pre]ulfemeilor iar linia verde arat` pre]ul copiilor. Mediacelor trei este linia neagr`.


Pre]urile robilor rromi în prima jum`tate a secolului al XVII-lea

Lec]ia 29

Vocabular:clisiar – ]ârcovnic, paracliser, cânt`re] înbiseric`

Re]ine]i!

Autor: Petre Petcu]

Evolu]ia pre]ului robilor rromi exprimat \n grame argint

Eliberarea robilor rromi de c`tre st`pânii lor seproducea doar arareori. |ntre pu]inele cazuri,documentele consemneaz` cel mai adeseatestamente cu astfel de dispozi]ii. Astfel, la 6 mai1634, Laz`r Paharnicul las` scris ca dup` moartealui [i a so]iei sale, Marga, Tudora ]iganca [i uncopil al ei s` fie ierta]i de robie [i nimeni s` nuschimbe aceasta. Un alt caz este cel din 10 mai1642, când Anca din Vl`duleni, fiind în prag demoarte, hot`r`[te s-o elibereze din robie pe]iganca Mu[a, care, dup` cum consemneaz`documentul, “este b`trân`”. O alt` situa]ie estelegat` de strângerea unei sume de bani de c`trerob, suficient` pentru a se r`scump`ra de last`pânul s`u, având îns` nevoie [i de acordulacestuia de a-l elibera.

|n afara acestor eliber`ri hot`râte de c`trest`pânii robilor, exist` câteva situa]ii în care statulprevedea pierderea drepturilor st`pânului asuprarobului [i eliberarea acestora. Astfel, st`pânul carenu va avea grij` de onoarea roabei sale î[i pierdeputerea asupra ei [i roaba devine liber`, iar

st`pânul este obligat s` o m`rite (incluzândzestrea) altfel va intra la ocn`, iar roabele ]iitoare alc`ror st`pân – “so]” a decedat [i nu a apucat s` leelibereze, ele [i copiii lor devin liberi. Odat` iertat,robul nu are voie s` depun` m`rturie, în cadrulunei judec`]i, pentru fostul st`pân sau pentrufamilia acestuia, având acela[i statut ca [i ceilal]imembri ai familiei fostului st`pân.


Tendin]e [i variabile în valoarea robilor

Lec]ia 30

Pre]urile de vânzare-cumpârare a robilor seconstituie ca o component` important` aeconomiei Principatelor Române, în ansamblu, [i afiec`rui proprietar, în particular. Tendin]a era de ase cump`ra robi [i nu de a-i vinde. Este preferat`vânzarea de p`mânt, pentru a se putea p`strarobii. Cine avea bani cump`ra robi, iar pre]ul lor acrescut fantastic în 60 de ani. B`rba]ii erau cei maiscumpi, fiind cei mai puternici, având cel maimare randament în munc`, cunoscând, de regul`,mai multe meserii. Femeile urmeaz` cre[tereageneral`, fiind îns` inferioar` acesteia. Copiiiaveau pre]uri sensibil mai mici, lucru absolutnormal în condi]iile unei slabe capacit`]i demunc` [i ale riscului sporit de îmboln`viri care-lprezentau. Perioadele de cre[tere [i descre[tere apre]ului copiilor pot fi cauzate, mai mult ca laadul]i, de vârsta acestora, fiind sensibil altul ladiferen]e de numai câ]iva ani. Cre[terea fantastic`pe care o realizeaz` pre]ul de tranzac]ie a unuicopil în ultimul deceniu nu ne-o putem explicadecât punând-o pe seama stabilit`]ii asigurate dedomnia lui Matei Basarab, a unei posibile prezen]ea pre]urilor unor copii mai apropia]i de vârstaadul]ilor [i datorit` scumpirii generale a robilor.

Deosebita importan]` a robilor pentrueconomia statului medieval valah determin`scutirea rromilor care vor veni din Moldova [iImperiul Otoman de taxe [i munci c`tre stat.Domnitorul Matei Basarab, la 9 ianuarie 1618, d`o \nlesnire special` în acest sens pentru rromii carevor veni [i se vor a[eza lâng` Sfânta M`n`stire dela M`csineni.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Care dintre robi erau cei mai valoro[i pentru

st`pâni [i de ce?2. |n ce fel comer]ul cu sclavi [i munca acestora

influen]au economia ]`rii?

Eliberarea din robie

Lec]ia 31

Vocabular:tranzac]ie – conven]ie între dou` sau maimulte p`r]i, prin care se transmit anumitedrepturi sau se face un schimb comercial dem`rfuri. |n]elegere, învoial`, acord

Re]ine]i!

Eliberare de rob prin testament

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. |n ce situa]ii se producea eliberarea robilor?2. Care sunt cele mai numeroase cazuri de

eliberare a rromilor?

Document 1613 (7121) Februarie 12, Târgovi[te“Din mila lui Dumnezeu, Io Radu voevod [i

domn a toat` ]ara Ungrovlahiei, fiul marelui [ipreabunului, r`posatului Mihnea voevod. D`domnia mea aceast` porunc` a domniei melejupani]ei Stana, jupani]a slugii domniei mele P`dureal doilea stolnic, ca s`-i fie ei ... .

... {i iar s` se [tie a iertat sluga domniei meleP`dure stolnic [i jupani]a lui Stana dup` moartea lor<o }iganc` anume Hrusa> s` fie liber` cu to]i fiii ei,ori câ]i ar fi din trupul ei, pentru sufletul lor; nimenis` nu fie volnic s’o robeasc` pe ea [i cu fiii ei, ci s` fieslobozi. {i care om ar voi s`-i robeasc` dup`moartea lui P`dure stolnic [i jupani]ei lui, s` fieanatema [i cu Aria [i to]i s` petreac` la un loc, undeeste foc nestins [i viermi neadormi]i în veci, amin.”

Studiu de caz Sclavia în Peninsula Italic`

Existen]a sclavilor în Peninsula Italic` a c`p`tatun nou sens, în Evul Mediu, între anii 1000-1359,ace[tia devenind obiecte de comer] în statelemaritime din nord, precum Vene]ia [i Genova. Deasemenea, au ap`rut sclavi în teritoriile cucerite denormanzi de la bizantini, lombarzi [i musulmani însud. Acest fapt a dat un impuls sclaviei, elanprobabil c`p`tat [i prin cre[terea interac]iunilormilitare [i comerciale cu lumea musulman`, careau adus italienilor mai mult` bog`]ie [i mai multesurse de avere [i pie]e pentru sclavi. Sclavii erauînc` destul de rari în anumite p`r]i din Italia, cumar fi Roma sau valea râului Po. Erau mult mainumero[i în porturi, acestea având surse de sclavi[i în noile teritorii musulmane [i bizantine cucerite,unde o parte din popula]ie era deja transformat`în sclavi. Sunt greu de f`cut estim`ri ale popula]ieidin aceast` vreme, dar sclavii probabil c` de]ineaunu mai mult de 1 sau 2 procente din popula]ie înporturile din nord în secolul al XIII-lea [i un micprocent în Sicilia. Totu[i, aceste numere mici nu artrebui s` minimalizeze faptul ce a generatrena[terea sclaviei ce [i-a g`sit un loc \n legisla]ia[i în societatea italian`, atunci când începuse s`dispar` în mai toat` Europa.

Cronologia sclaviei ne arat` op]iunileitalienilor dac` s` practice sau nu sclavia. De ceexista sclavia ? De ce nu exista sclavia ? Acesteasunt întreb`ri importante la care trebuie g`siter`spunsuri în fiecare etap` a istoriei sclaviei.

Dup` ciuma devastatoare din 1348, sclavii audevenit mai scumpi, dar, de asemenea, maifolositori \ntr-o lume cu cerere crescând` de mân`

de lucru. |n secolul al XV-lea, sclavii genovezireprezentau 4,5% din popula]ie, situa]ie desîntâlnit` în regiunile din sud. |n timpul Rena[teriiflorentine au fost câteva sute de sclavi scumpi,toate sclavele lucrând în serviciile gospod`re[ti.Pre]urile crescânde ale sclavilor explic` de ce eierau mult mai numero[i în localit`]ile pe unde seintra în Italia, în porturi [i mai rar în interior. |nporturi ei erau vându]i la prima mân`, deci maiieftin. Pre]ul lor cre[tea în interiorul ]`rii, fiecarevânz`tor crescând suma de bani pe care o cereape sclavi. Pe m`sur` ce sclavii puteau fi cump`ra]idoar de familiile bogate în nord, popula]ia sclav`con]inea din ce în ce mai multe femei din t`râmuriîndep`rtate din Europa [i Africa.

Sclavia a început s` se restrâng` în Italia, însecolul al XVI-lea, exceptând folosirea sclavilor pegalere, unde b`rba]ii tr`iau un al doilea val desclavie. Majoritatea lor erau nord africani captura]i[i ocna[i [i înlocuiau b`rba]ii liberi care nu maidoreau s` vâsleasc` pentru ora[ele lor, în favoareaImperiului Otoman. Majoritatea acestor sclavi eradestinat` s` fie rapid exterminat` de muncaistovitoare de la vâsle sau de bolile ce ap`reau pegalere. Servitorii liberi, lucrând pe salarii mici, auînlocuit, în mare parte, sclavele scumpe în caselebogate [i aprovizion`rile interna]ionale de sclavicare curgeau c`tre Lumea Noua. |n ultima parte asecolului al XVIII-lea, sclavia a disp`rut teoretic înItalia [i micile ei relicve au fost împr`[tiate înschimb`rile [i reformele erei revolu]ionare (StevenA. Epstein, Speaking of slavery, 2001).


dintre ei câte o propozi]ie: proprietate,r`scump`rare, cronologie, sclavie!

2. Citi]i afirma]iile de mai jos [i încercui]i literacorespunz`toare r`spunsului corect: a. Vânz`rile de rrobi se f`ceau respectându-se

dreptul de ... în cump`rarea lor.b. Pre]urile robilor... de aproape patru ori în

[ase decenii.c. Femeile erau mai ... decât b`rba]ii deoarece

[tiau mai ... meserii.3. |n ce fel atest` vânz`rile de robi destr`marea

familiilor rrome?4. G`si]i trei asem`n`ri între sclavia din }`rile

Române [i sclavia din Peninsula Italic`!

{tia]i c` ...* Un rob putea valora pre]ul unui cal puternic?* Exist` [i ast`zi o sclavie de tip modern în careunii oameni sunt for]a]i s` fac` lucruri pe care nule vor, pentru a-[i câ[tiga o minim` existen]`?


Pe teritoriul }`rii Române[ti [i al Moldovei, înEvul Mediu, o parte însemnat` dintre “robii]igani” [i-a continuat pe mai departe modul devia]` semi-nomad, în special cei afla]i în “]ig`nia”domneasc`, în timp ce ceilal]i robi au fost„a[eza]i“ (v`tra[ii) pe mo[iile domne[ti, m`n`s-tire[ti [i boiere[ti, unde vor lucra în condi]ii grelep`mântul. Dintre ace[tia, o parte va r`mâne lacurtea st`pânilor, îndeletnicindu-se cu diferiteocupa]ii casnice, situa]ie întrucâtva mai bun`decât a robilor “de ogor”. Diferen]e majore nu auexistat între nomazi [i sedentari, în acele vremurip`r`sirea casei [i a p`mântului fiind ceva obi[nuit[i printre ]`rani, datorit` r`zboaielor [i a ap`s`rii

fiscale. Deosebirea principal` dintre rromii nomazi[i cei sedentari este dat` de acceptul st`pânului [ide modalitatea de câ[tigare a existen]ei. Auexistat, de pild`, neamuri de rromi care nu auputut fi a[ezate în vreun sat, deoarece nu puteauface comer] [i, astfel, nu aduceau veniturist`pânilor lor [i, chiar mai mult, nu puteausupravie]ui. Spre exemplu, ursarii nu-[i puteau]ine mereu ur[ii în acela[i sat, dup` cum nicipentru un lùtar nu ar fi fost profitabil s` se mutedintr-un loc în altul, în cùtare de lucru, când eranevoie de el la curtea boierului sau la hora satuluide ba[tin`.


Modul de via]`: nomadism [i

sedentarizare

CAPITOLUL

XI

Mo[tenirea bizantin`

Lec]ia 32

Rromii au stat o perioad` de timpsemnificativ` în Imperiul Bizantin unde au deprins[i au practicat multe din me[te[ugurile care i-auf`cut, mai t`rziu, atât de folositori economieiromâne[ti. Imperiul Bizantin era puternicurbanizat, cu mari centre comerciale, unde rromiiî[i puteau practica meseriile. Dar mai mult decâtora[ele, mediul rural s-a dovedit prielnic pentrudezvoltarea unui comer] cu lucruri m`runte, at`tde necesare lumii satului, aflat` departe de târguri[i ora[e.

Aceste îndeletniciri au determinatcaracteristicile vie]uirii rrome, cei care locuiau înora[e sau la marginea acestora adoptând un modde via]` sedentar, cei care practicau un comer] lasate fiind semi-nomazi.

S-a spus c` în Imperiul Bizantin to]i rromii aufost sedentari dar trebuie s` nu uit`m c` estefoarte greu pentru un sedentar s` migreze într-o]ar` strìn` [i apoi s` practice acolo în continuareun mod de via]` nomad. La sosirea lor în spa]iul

românesc rromii au practicat [i nomadismul dar omare parte dintre ei s-a sedentarizat acolo unde ag`sit un loc prielnic pentru aceasta.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Care era modul de via]` al rromilor în Imperiul

Bizantin?2. Exist` [i ast`zi rromi nomazi? Care sunt ace[tia?

Vocabular:urban – care ]ine de ora[, referitor la ora[,or`[enescrural – din lumea satului, s`tescnomad – persoan` care nu are o a[ezarestatornic` [i se mut` dintr-un loc în altulsedentar – stabil, a[ezat

Re]ine]i!

Nomazi [i sedentari la nord de Dun`re

|n perioada de început a existen]ei rromilor înspa]iul românesc s-au stabilit la sate [i ora[e oparte dintre ace[tia, de atunci încolo nemaifiindu-le permis` trecerea în rândurile nomazilor.St`pânii de robi nu-[i puteau permite pierdereaunui me[te[ugar sau a unui lucr`tor la câmp prinschimbarea modului de via]` a acestuia. Uneori

robii fugeau de la st`pân [i se ascundeau printrerromii nomazi, pentru a sc`pa de urm`ritori.Atunci când condi]iile de via]` se înr`ut`]eaufoarte mult, atât robii cât [i ]`ranii fugeau dinsatele lor la al]i st`pâni sau chiar în ]`rile vecine.Unii dintre ei formau bande de tâlhari care atacau[i jefuiau cur]ile boierilor [i m`n`stirile.


Tem`1. |ntreba]i-i pe b`trânii rromi când au v`zutultima dat` rromi ursari care jucau ursul prinsate ori ora[e?2. De ce ast`zi rromii ursari nu se maiîndeletnicesc cu dresatul [i jucatul ursului, înschimb meseria de l`utar are aceea[i r`spândireca [i în trecut?

Feluri diferite de vie]uire

Lec]ia 33

Rromi sedentari Rromi sedentari

Rromi nomazi

Mediul urban

Mediul rural

Nomazi [i sedentari

Economia }`rilor Române, pentru o lung`perioad` de timp, a avut la baz` veniturileob]inute din exploatarea p`mântului. Principalafor]` de munc` implicat` în agricultur` erareprezentat` de ]`r`nime, cea mai numeroas`categorie social` a ]`rii. Al`turi de aceasta, unsegment important îl constituia munca cu robii,ale c`ror obliga]ii fa]` de st`pân erau mai maricomparativ cu ]`ranii.

Importan]a economic` a robilor reiese dinnumeroasele documente care atest` vânz`ri-cump`r`ri ale acestora, dona]ii, litigii pentrustabilirea apartenen]ei lor la un st`pân sau altuletc. Majoritatea documentelor men]ioneaz`, pelâng` numele [i num`rul robilor, [i meseriaacestora. |n perioada 1593-1653 (60 ani) dinaproape 8.000 de documente cât con]in izvoarelecercetate, rromii sunt aminti]i în aproximativ 800de documente, 452 dintre acestea con]inândcazuri de vânzare-cump`rare a robilor.

La rromi, me[te[ugul se transmitea dingenera]ie în genera]ie [i se limita la practicarea luiîn cadrul neamului respectiv, ceea ce-l va face peIon Chelcea s` vorbeasc` despre “bresle naturale”(me[te[ugari înrudi]i între ei).

Cre[terea marelui domeniu al boierilor [im`n`stirilor determin` m`rirea veniturilor ob]inu-te de c`tre ace[tia din plata dijmelor [i, drepturmare, sc`derea valorii economice a robilor cabra]e de munc` folositeîn agricultur` [i \n cre[-terea animalelor. Astfel, se produce omuta]ie major`, cres-când valoarea robilorcare cuno[teau unme[te[ug, extrem denecesar cur]ilor boie-re[ti [i m`n`stirilor.Ace[tia practic` meseriiprecum cele de: zl`tar,potcovar, faur, c`ld`-rar, lùtar, cusutorea-s` (azi: croitoreas`),buc`tar, s`biar (f`ceas`bii [i cu]ite), [i altemeserii. Robia, pentrubunii me[te[ugari, î[ipierde din caracterulsù ini]ial [i \l apropiepe rob de condi]ia]`ranului aservit. Ace[-tia ajung s` aib`gospod`ria [i averea

lor, pot, de asemenea, s` se r`scumpere de last`pân, ajung oameni de încredere ai acestuia.Atunci când Constantin [i Mogo[, fiii lui Mogo[logof`t din Pùle[ti, vând M`n`stirii Misla un s`la[de robi ([i anume: pe Neagoe cu femeia lui Bana[i cu copiii lor, Stana, Dobra, Lep`dat [i Neag) sespecific` s`-I ia cu “bucate, stupi, vac`, bou” [i totce vor mai g`si acolo. Condi]ii de via]` mai buneau îndeosebi juzii [i „v`tafii de ]igani“ (etnicirromi), care aveau rolul de intermediari întrest`pân [i robii din „]ig`nia“ lui.

O alt` ocupa]ie a rromilor a fost scoaterea s`riidin salinele de la Ocnele Mari. Pân` c`tre mijloculsecolului al XVIII-lea aceasta se f`cea exclusiv cucioc`na[ii rromi ai M`n`stirilor Cozia [i Govora,care, pentru munca lor, primeau simbrie. Domniivalahi dau numeroase porunci v`tafilor de laOcnele Mari pentru a-i l`sa în pace pe robii rudariai M`n`stirii Cozia [i a nu-i for]a s` lucreze înocn`, în afara celor care au fost acolo din vechime.Rromii cioc`na[i erau scuti]i de orice dare în afaradajdiei. Aceasta era pl`tit` m`n`stirii de careapar]ineau [i se ridica, în anul 1620, la 300 debani pe an, sum` care le era oprit` de c`m`ra[idin simbrie [i dat` m`n`stirii “cum a fost obiceiul[i mai denainte vreme”.


Locul rromilor \n economia }`rilor Române (Lec]ie de sintez`)

Me[te[ugari rromi pe lâng` m`n`stire


dintre ace[tia câte o propozi]ie: me[te[ug,urban, nomad, sedentar, ]ig`nie.

2. Numi]i o meserie tradi]ional` a rromilor [iar`ta]i felul în care ea este important` îneconomia }`rilor Române!

3. Cine erau mai importan]i pentru economia]`rii, rromii nomazi sau rromii sedentari?Argumenta]i r`spunsul!

4. Spune]i în câteva cuvinte cu ce se ocupau:a) rudarii, b) l`e[ii, c) zl`tarii, d) spoitorii!


Vocabular:simbrie – sum` de bani pl`tit` unei persoaneîn schimbul unui serviciu adus altei persoane;salariudijm` – a zecea parte din produc]iacontribuabiluluicioc`na[i – muncitori în minele de sare caret`iau sarea în bolovani [i o trimiteau lasuprafa]`dajdie – sum` de bani pe care robii rromi, careapar]ineau m`n`stirilor, erau obliga]i s` opl`teasc` acestorac`m`ra[i – oameni afla]i în slujba domnului [icare aveau grij` de c`mara domneasc`

Re]ine]i!

Câteva diplome date de regii Ungariei [iprincipii transilv`neni, în secolul al XV-lea [i al XVI-lea, unor cete de rromi în frunte cu voievodul lor,ne arat` aceast` autonomie în rela]ia lor cuautorit`]ile locale. |n diploma din anul 1422,regele Sigismund confirm` voievodului Ladislaudreptul de judecat` asupra supu[ilor lui rromi.

|n actul emis de cancelaria regelui MateiCorvin, din anul 1476, în leg`tur` cu rromii de lamarginea ora[ului Sibiu, voievodului [i vice-voievodului Transilvaniei le era interzis s`-i maijudece pe rromi, dreptul de judecat` apar]inândora[ului Sibiu. Aceast` m`sur` este luat` în scopulmen]inerii libert`]ii [i a drepturilor rromilor [ipentru a le permite o existen]` lini[tit` [i înconformitate cu obiceiurile lor.

|n secolul al XVI-lea, apare func]ia de marevoievod al „]iganilor“. El era numit de rege sau de

principele Transilvaniei din rândul nobilimii. La1541 aceast` func]ie era de]inut` de MathiasNagy [i de Thomas de Aiud, iar la 1557 reginaIsabela îi nume[te pe Gáspár Nagy [i FranciscBalásfi ca mari voievozi peste rromi. PrincipeleGheorghe Rákóczi I (1630-1648) a hot`rât s`-iconfere func]ia de voievod al rromilor lui PetruVallon. El trebuia s` de]in` aceast` func]ie pevia]`, ob]inând [i toate veniturile acestei dreg`-torii. Dup` moartea lui, st`pânii rromilor puteau s`hot`rasc` singuri ce d`ri s` ia de la iobagii lorrromi. Dac` num`rul acestora era mare, st`pâniiputeau pune un voievod care s`-i conduc`.

Rromii din Ardeal se aflau sub jurisdic]iaora[elor lâng` care tr`iau [i pentru care îndepli-neau diferite munci de reparare a zidurilor ora[elorsau de ducere a coresponden]ei.


Situa]ia rromilor în TransilvaniaCAPITOLUL

XII

Voievodatul ]iganilor (rromilor) ca form` de autonomie

Lec]ia 34

M`rturii ale autonomiei rromilor

|n Transilvania, rromii nu au fost robi, ci erauorganiza]i, dup` modelul românesc, într-un

voievodat, care avea o larg` autonomie judiciar` [iera condus de un voievod. Acest fapt este amintit

în Aprobate, constitu]ia de atunci aTransilvaniei, rromii trebuind s` aib` în Transil-vania un voievod al lor separat c`ruia s`-i pl`-teasc` anual d`ri.

|ntâlnim [i cazuri în care rromii din Transil-vania sunt robi. Astfel, în }ara F`g`ra[ului, carefusese st`pânit` pentru o perioad` de timp dedomnii munteni, robia r`mâne ca o mo[tenire aacestei perioade.

Aceea[i este [i situa]ia robilor cet`]ii Bran,construit` la 1377 [i donat` de regele ungarSigismund de Luxemburg lui Mircea cel B`trânfoarte probabil pentru perioada 1406 -1419.Mircea înzestreaz` castelul cu robi numero[i, iarcând Branul a fost luat înapoi de maghiari, robiirromi au r`mas pe mai departe cu acela[i statutjuridic. |n anul 1498, când Branul trece dinporunca regelui Vladislav II în subordineaBra[ovului, robii rromi devin iobagi ai ora[ului.

Castelul Bran

|n urma abuzurilor f`cute de voievozi asuprasupu[ilor rromi în colectarea taxelor de la ace[tia,Dieta Transilvaniei hot`r`[te, la anul 1588,desfiin]area primului “voievodat al ]iganilor”.Consecin]a a fost desfiin]area impozitului pl`tit dec`tre rromi voievodului lor. Decizia Dietei esteexecutat` în anul 1607.

Func]ia de mare voievod al rromilor dispare,dar sunt men]inute func]iile de voievozi locali. |n1668 voievod al rromilor din F`g`ra[ era IoanMolnar. De asemenea, la anul 1672, sunt aminti]ivoievozii rromilor corturari [i ai rromilor ar`mari.

Rromii din Blaj î[i aveau [i ei, la anul1671, voievodul lor.

La 6 mai 1679, {erban Com[ut, boierdin Cop`cel, depune în fa]a a doi nobilijur`mântul, în calitate de voievod al rromilordin }ara F`g`ra[ului. Func]ia aceasta îifusese acordat` de principesa AnnaBornemisza.

|n perioada 1685-1686, izvoarele isto-rice ale Bra[ovului consemneaz` c` nu maiexist` libertatea meseriilor în favoarearromilor. Li se interzice astfel rromilor de ade]ine oi [i li se ia dreptul de a face comer].Singurele mijloace de a-[i câ[tiga pâinear`mâneau comer]ul cu cai, obi[nuita lorocupa]ie, confec]ionatul cuielor [i executa-rea de mici repara]ii [.a.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Mai exist` ast`zi [efi rromi care s` poarte

numele de voievod?2. Ce alte nume poart` [efii grupurilor de rromi în

localit`]ile voastre?


Sfâr[itul primului voievodat rrom

Lec]ia 35

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. De cine erau condu[i rromii din Transilvania?2. |n ce perioad` apare func]ia de mare „voievod

al ]iganilor“? Aminti]i cel pu]in o persoan` carea avut aceast` func]ie!

judeca în[el`ciunile

judeca adulterele aplica pedepsele

strângea d`rile

Voievodul rromilor

Voievod al „]iganilor“

Ora[ul Sibiu

Urcarea pe tronul Imperiului Habsburgic afiicei împ`ratului Carol al VI-lea, Maria Tereza(1740-1780), a adus schimb`ri importante la niveladministrativ, economic, social [i cultural, prinpracticarea unei conduceri monarhice luminate încolaborare cu persoane capabile puse la loculpotrivit. Transform`rile urm`reau în special via]agrea a ]`ranilor români, maghiari [i a rromilor.

M`surile luate pentru îmbun`t`]irea situa]iei]`ranilor s-au lovit, în Transilvania, de opozi]iadeosebit de puternic` a nobililor maghiari. Dac`aici s-a înregistrat un e[ec, în aceast` privin]`, înBanat s-au înregistrat unele reu[ite.

Pân` c`tre anul 1750, statutul juridic alrromilor r`mâne în linii mari acela[i cu cel dinperioada principatului, interesul autorit`]ilorhabsburgice fiind s` p`streze o eviden]` cât maistrict` a num`rului lor [i a d`rilor pe care ace[tiatrebuiau s` le pl`teasc`. |n timpul împ`r`teseiMaria Tereza [i a fiului ei Iosif al II-lea (1780-1790), în conformitate cu reformele introdusepentru modernizarea statului, s-a încercat opolitic` general`, cu caracter gradual, pentrusedentarizarea [i asimilarea rromilor. Situa]iaeconomic` grea [i modul de via]` distinct pe

care-l duceau ace[tia comparativ cu masa ]`ranilorau condus la m`suri de uniformizare a rromilor curestul popula]iei.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Numi]i-i pe cei doi împ`ra]i reformatori ai

Imperiului Habsburgic, amintind în ce fel auac]ionat ace[tia pentru modernizarea statului!

2. Mai cunoa[te]i [i al]i \mp`ra]i sau regi lumina]idin Europa? Care sunt ace[tia?


{eful cetei de rromi purta numele de voievod[i avea o larg` autoritate în cadrul comunit`]ii. Elera considerat cel mai puternic [i cel mai în]eleptdintre to]i rromii din grup [i de]inea aceast`func]ie pentru toat` via]a. Func]ia nu setransmitea ereditar la fii lui. El f`cea dreptate încaz de conflict între familiile din ceata pe care oconducea, judecând chiar [i disputele ap`ruteîntre membrii aceleia[i familii.

Când rromii se judecau cu cineva din afaracetei, cazul era de competen]a justi]iei statului.Acesta este aspectul cel mai important alautonomiei de care se bucurau comunit`]ile derromi nomazi în Transilvania [i în Ungaria, ca dealtfel [i în }ara Româneasc` [i în Moldova.

Dup` dreptul de judecat`, cea de-a douaatribu]ie important` care revenea [efului rrom oconstituia strângerea taxelor pe care comunitateaîn ansamblu sau fiecare în parte le datoraustatului, autorit`]ilor locale sau, în unele cazuri,st`pânului feudal pe a c`rui mo[ie se aflau. Pentruaceasta [eful rrom era scutit de plata impozitului [ide celelalte obliga]ii. Judele, sau voievodul,

îndeplinea, în acest fel, rolul de intermediar întrecomunitate [i autorit`]i.

Aurarii erau organiza]i în companii, avându-[ifiecare voievodul lor. Ei sunt aminti]i pe domeniulZlatnei, al`turi de rromii ar`mari.

De re]inut* |n secolul XVIII, Fr. Griselini, în Istoria BanatuluiTimi[an, ne las` urm`toarea descriere a rromilorîntâlni]i de el: “|nf`]i[area lor extraordinar` esteîntru toate uniform`. Au ochi negri str`lucitori, decare culoare este [i p`rul lor lung [i cre]; culoareafe]ei m`slinie, buze ro[ii, din]i foarte albi; fa]a lormai mult oval`, obraji pu]in umfla]i, b`rbia ascu]it`[i fruntea îngust`; la statur` bine f`cu]i, nici unulpântecos”.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Care era denumirea [efului unui grup de rromi? 2. Ce atribu]ii avea acesta în cadrul grupului?3. Care sunt atribu]iile unui [ef rrom ast`zi?

Autonomie intern`

Politici de asimilare ini]iate de Maria Tereza [i Iosif al II-lea

Lec]ia 36

Vocabular:monarhie luminat` – sistem de guvernarecare îmbun`t`]e[te alc`tuirea statului medieval,a[ezându-l pe principii modernemodernizare – ac]iunea de schimbare avechilor institu]ii ale statului, \nlocuindu-le cualtele mai eficiente

Re]ine]i!

Principatul Transilvaniei cunoa[te extindereaasupra sa a hot`rârilor celor patru decrete aleMariei Tereza în timpul lui Iosif al II-lea, carecontinu` politica promovat` de mama sa înprivin]a rromilor. O ordonan]` în 59 de puncte,dat` la 9 octombrie 1783, vine s` modifice [i s`îmbun`t`]easc` statutul rromilor din Ungaria [iTransilvania în unele aspecte ale sale. De atunci

înainte, rromilor le este interzis s` mai locuiasc` încorturi, iar autonomia lor judiciar` este desfiin]at`,urmând, ca pe mai departe, s` se afle subautoritatea judelui s`tesc. Pentru o mai bun`eviden]` fiscal`, se interzice rromilor s`-[i schimbenumele [i casele lor trebuie numerotate. Se iaum`suri pentru alfabetizarea copiilor care trebuie s`mearg` la [coal`, sub r`spunderea preotului. |n


Iosif al II-lea continu` reformele

Lec]ia 37

Decretele Mariei Tereza

Prevederi referitoare la rromi

|n timpul \mp`r`tesei Mariei Tereza, s-au datpatru decrete pentru asimilarea rromilor dinUngaria. |n anul 1758, în scopul elimin`riinomadismului, s-a decretat legarea de un anumitloc a rromilor, care trebuiau s` pl`teasc` impozitela stat [i aveau anumite obliga]ii fa]` de st`pânulfeudal (nu puteau de]ine cai [i c`ru]e, iar pentrup`r`sirea satului aveau nevoie de autoriza]iespecial`). |n anul 1761, pentru a ar`ta noul lorstatut, printr-un decret, li se d` numele de “]`raninoi” sau “unguri noi”. Tinerii de peste 16 aniîndeplineau serviciul militar. Decretul din anul1767, al treilea la num`r, desfiin]eaz` jurisdic]iavoievodului asupra rromilor, ei fiind supu[isistemului administrativ obi[nuit. Este interzis`folosirea limbii rromani, ca [i portul [i ocupa]iilespecifice rrome. |n anul 1773, printr-o hot`râregre[it` [i cu consecin]e grele pentru rromi, suntinterzise c`s`toriile între rromi, iar c`s`toriiledintre rromi [i persoane de alt` etnie suntreglementate strict. De asemenea, copiii rromi depeste 5 ani urmau a fi lua]i de la familiile lor [iîncredin]a]i unor familii nerrome. Toate acesteorânduiri i-au vizat pe rromii din regatul Ungariei,care cuprindea [i regiunile din vestul României deazi.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Ar`ta]i în ce fel puteau cele patru decrete

îmbun`t`]i situa]ia rromilor din regatulUngariei!

2. Cum vor fi numi]i rromii de acum înainte [i dece?

3. Compara]i schimb`rile produse în situa]iarromilor de atunci cu schimb`rile petrecuteîncepând cu anul 1990!

Punctul de vârf al schimb`rilor din spa]iulcentral-european l-a reprezentat epoca domnieilui Iosif al II-lea. Schimbarea de suverani adeterminat o accelerare a procesului demodernizare a statului austriac [i, implicit, aTransilvaniei. Prin schimb`rile introduse s-a doriteficientizarea aparatului de stat, cu toate

problemele sale. Se ajunge la o mare toleran]`religioas`, iar biserica catolic` este prima care estevizat` de schimb`ri. S-au luat m`suri pentrulimitarea importurilor, impozitarea p`mânturiloragricole [i reformarea obliga]iilor agrare pentrusporirea produc]iei agricole [i libera concuren]`pentru comercian]i.

Maria Tereza

vederea sedentariz`rii rromilor, feudalii trebuiau s`le pun` la dispozi]ie o bucat` de p`mânt pe cares` o muncesc`. Cer[itul, ocupa]ie destul der`spândit` în unele zone, este interzis.

Unele hot`râri negative vor lovi comunit`]ilerromilor în specificul lor tradi]ional [i vor amenin]aexisten]a îns`[i a poporului rrom. Astfel, copiiirromi mai mari de 4 ani vor fi repartiza]i îna[ez`rile vecine în scopul dobândirii unei educa]iiîntr-o familie de ]`rani români sau de ]`raniunguri. Nomadismul, foarte r`spândit în Transil-vania, este interzis (rromii sedentari aveau voie s`mearg` la târg sau în alt` parte numai în cazuri denecesitate [i cu aprobare special` primit` de laautorit`]ile locale). Le este interzis, totodat`,rromilor practicarea comer]ului cu cai, ace[tiaputând fi folosi]i doar la muncile agricole de c`trerromii iobagi. Portul tradi]ional este interzis [i sedecreteaz` obligativitatea adopt`rii îmbr`c`min]ii[i a limbii locuitorilor majoritari. Cel care vorbearromani era pedepsit cu 24 de lovituri de bât`.Cea mai drastic` m`sur` a constituit-o interzicereac`s`toriilor între rromi. Ei erau supraveghea]i cuaten]ie de autorit`]ile judiciare locale care înaintaulunar rapoarte asupra modului de via]` a rromilordin district. L`ut`ria era v`zut` ca un lucru ru[inos[i se încearc` limitarea cât mai mare a num`ruluide rromi muzican]i.

Desigur c` aceste dispozi]ii nu s-au aplicat întotalitatea lor în nici o parte din teritoriile amintitemai sus, existând diferen]ieri de la o provincie laalta.

M`surile de modernizare a Transilvaniei [i deîmbun`t`]ire a condi]iilor de via]` a locuitoriloracesteia continu`. La 22 august 1785, este dat`patenta de desfiin]are a iob`giei, impus` de Iosif alII-ea cu toate împotrivirile nobilimii transilvane.

|n 1786, s-a dat o ordonan]` imperial` privindservitorii. Raporturile lor cu st`pânii trebuiau s` fievoluntare [i s` se bazeze pe un contract cu ace[tia.Neîn]elegerile ap`rute erau judecate de justi]ie.


dintre ace[tia câte o propozi]ie: Voievodatul]iganilor, asimilare, ]`rani noi, port tradi]ional!

2. Care sunt principalele diferen]e între rromii dinTransilvania [i rromii din celelalte dou` ]`riromâne?

3. De ce crede]i c` rromii nu au fost înrobi]i înTransilvania?

4. |n ce fel m`surile luate de Maria Tereza [i deIosif al II-lea au influen]at via]a rromilor dinTransilvania [i Ungaria?

5. Completa]i spa]iile libere din propozi]iile demai jos cu informa]ia corect`:a. Spre deosebire de sclavii rromi din }`rile

Române, rromii în Transilvania erau ... .b. ... hot`r`[te ca nomadismul s` fie interzis.


Iosif al II-lea


Rromii din Basarabia [i BucovinaCAPITOLUL

XIII

Basarabia. Prezentare general`

Lec]ia 38

Basarabia, \n mare parte teritoriul RepubliciiMoldove de ast`zi, este o provincie care f`ceaparte din Statul Moldova pân` în anul 1812, când,în urma unui r`zboi între Rusia [i ImperiulOtoman, prin pacea de la Bucure[ti din acel an,Rusia anexeaz` partea de est a Moldovei cuprins`între Prut [i Nistru. La 1900 aici tr`iau 1.092.000de români. Tendin]ele centralizatoare ale Impe-riului ]arist au lipsit locuitorii provinciei de institu]iina]ionale puternice [i de o identitate politic`separat`. Rusia a urm`rit s` integreze total aceast`parte a Moldovei în structura administrativ` aimperiului. Rromii au r`mas, pe mai departe, robi

ai statului [i ai boierilor, cei mai mul]i dintre eifiind nomazi. Ace[tia se îndeletniceau cuprelucrarea obiectelor din fier [i din lemn, cuconfec]ionarea c`ld`rilor. Statul i-a împ`r]it, dinpunct de vedere fiscal, în trei categorii. Primacategorie pl`tea un impozit de 40 de lei, a douacategorie pl`tea 20 de lei, iar a treia categorie,format` din b`trâni, v`duve [i orfani, era scutit`de orice obliga]ie.

Basarabia [i Bucovina



Eliberarea rromilor basarabeni [i evolu]ia demografic`

Statul rus a încercat sedentarizarea rromilornomazi [i a[ezarea lor în sate. Li s-au dat p`mânt,bani [i grâu pentru sem`nat p`mântul, fiind scuti]ide impozite timp de 4 ani. |ns`, aceast` încercarede transformare a lor în ]`rani a e[uat. |n anul1839, existau 1135 de familii de rromi nomazicare apar]ineau ]arului. O nou` conscrip]ie, f`cut`în 1858, a ar`tat existen]a a 5615 robi ai statului[i 5459 de robi boiere[ti. Dintre ace[tia, 2978 eraurobi de curte [i 2481 erau nomazi.

Dezrobirea rromilor care apar]ineau boierilors-a f`cut în anul 1861, printr-o lege care acorda [ilibertate personal` a ]`ranilor din întreg Imperiulrus. Num`rul popula]iei rrome a sc`zut cu timpul,datorit` româniz`rii celor sedentariza]i [i a migr`riiunei mari p`r]i a nomazilor c`tre Ucraina [i Rusia.Statistica oficial` din anul 1897 arat` c` înBasarabia mai erau 8636 de rromi, adic` 0,5% dinpopula]ia provinciei.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. |n urma c`rui eveniment, Basarabia a intrat în

componen]a Imperiului }arist?2. Câte categorii de sclavi rromi existau în

Basarabia dup` anul 1812?3. |n ce direc]ie a evoluat num`rul rromilor din

Basarabia?

Vocabular:evolu]ie demografic` – evolu]ia num`ruluide membri ai unei popula]ii sau comunit`]iIdentitate politic` – organizare [i ideicomune referitoare la chestiuni politice

Re]ine]i!

Bucovina. Prezentare general`

Lec]ia 39

Teritoriul istoric al Bucovinei cuprinde parteade nord-est a României de ast`zi [i p`r]i din vestulUcrainei. |n anul 1775, ca urmare a unei în]elegeriteritoriale austro-turce, Bucovina intr` în compo-nen]a imperiului habsburgic. Noua administra]ie amo[tenit [i a p`strat pentru scurt timp institu]iarobiei. Datorit` num`rului ridicat de m`n`stiri din

aceast` regiune, la 1775 existau 500 de familii derobii sedentari [i 300 de familii de robi nomazi,însumând un procent de 4,6% din totalulpopula]iei provinciei. Robii m`n`stirilor beneficiaude scutiri de taxe fa]` de stat, scutiri care le-au fostretrase datorit` tendin]ei m`n`stirilor de a-ideclara ca robi [i pe unii ]`rani de pe domeniul lor.

Eliberarea rromilor bucovineni

Urm`nd politica de reforme a mamei saleMaria Tereza (1740 - 1780), împ`ratul Iosif al II –lea (1780 – 1790) a desfiin]at robia printr-un ordindat la Cernù]i în 19 iunie 1783. M`sura a fostacceptat` cu greu de boierii moldoveni [i de c`trem`n`stiri, care-[i elibereaz` efectiv robii abia spreanul 1790. Ei au fost considera]i de atunci înainte]`rani [i aveau obliga]ii [i pl`teau impozite la statla fel ca ace[tia. Lipsa p`mântului pe care s`-l aib`în proprietate [i s`-l lucreze a determinat ca uniirromi s` r`mân` pe mo[ia fostului st`pân, ceilal]idevenind nomazi. Statul a luat m`suri pentru astopa nomadismul, astfel c`, în anul 1878, nu maierau consemna]i rromi nomazi, rromii sedentarifiind în num`r de 5295 persoane. (Viorel Achim,}iganii în istoria României, 1998).

Un rrom este descris de preotul bucovineanDimitrie Dan, la anul 1892, astfel: “}iganul are ostatur` mijlocie, este slab [i nicicând gras la trup,capul lui este bine propor]ionat, fa]a lui joas`, lat` [ide culoarea bronzului, nasul lui e mai ridicat decât laeuropeni, gura e cam mare, grumazul scurt [i tare,bra]ele sunt scurte, p`rul capului este cre] [i negru capana corbului, are ochii ca scânteia de sclipitori [i, deregul`, de culoare neagr`, dar, câteodat`, suri saualba[tri, din]i albi ca z`pada [i s`n`to[i.

Femeile de ]igan, mai ales cele b`trâne, se ocup`cu cùtarea în c`r]i, bobi, în palm` etc. cudescântecele, fermec`toria etc., toate fiind arteaduse din India. De[i ei î[i conformeaz` portul dup`portul ]`rii în care trìesc, poart` pretutindeni, cumare pl`cere, peste c`ma[`, o curea lat` împodobit`cu bumbi galbeni sau albi de metal, apoi o traist` de

piele tot astfel decorat` cu bumbi lucitori, l`n]i[oare[i cruciuli]i etc. [i astfel de obiecte lucitoare le placea-[i anina peste tot unde se poate; astfel, mai poart`cu mare pl`cere mul]ime de inele, verigi, ba chiar [icercei în urechi, ca s` aib` noroc [i s` nu fie deoche]i.Femeile, care, nu arareori, [i mai ales în tinere]e, suntde-o frumuse]e rar`, arat` la alegerea toaletei lormult gust; capul [i-l leag`, mai ales în Bucovina, cuun [al mare galben sau ro[u de lân`, aupredilec]iune pentru culori intense, fuste de lân`cump`rate de la ora[ [i un cojoc mare din piei deoaie.

Atât fetele cât [i nevestele poart` la gât salbepre]ioase de monede vechi de argint [i de aur învaloare de mai mul]i galbeni. Copiii de }igan îns` nuse îmbrac`, ci alearg` pe drumurile satelor încostumul str`mo[ului Adam”. (D. Dan, }iganii dinBucovina, 1892).

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!

1. Ar`ta]i pe hart` teritoriul Bucovinei! 2. Cine a hot`rât eliberarea rromilor din Bucovina?3. Ce impresie las` asupra voastr` descrierea lui

Dimitrie Dan din 1892?


Buliba[` rrom

Eliberarea robilor rromi trebuie pus` în leg`tur`direct` cu schimb`rile care zguduie [i transform`Europa central` [i de vest, atingând cu o oarecareîntârziere [i spa]iul românesc.

Boierii tineri, proprietari de robi, c`l`toresc înEuropa [i înva]` la universit`]ile din Paris, Viena,Berlin, iar când se reîntorc în ]ar` î[i dau seama c`robia rromilor este o ru[ine a ]`rii în fa]a statelorcivilizate [i încearc` a schimba acest lucru. Robiaf`cea parte din ordinea social` a ]`rii, opunându-seînv`]`turii religiei cre[tine, umanit`]ii [i interesuluivital al statului. Ea era o plag` a societ`]ii caretrebuia cât mai repede vindecat`.

Eliberarea rromilor din robie a constituit primamare reform` social` [i a durat aproximativ 20 de

ani. (V. Achim, }iganii \n istoria României, 1998). |nanul 1839, este desfiin]at` interdic]ia de c`s`toriecu români, respectiv cu românce, iar în anul 1844se interzice desfacerea cununiei dintre un rob [i opersoan` liber`. |n aceste cazuri, cel aflat în robiedevine om liber, el fiind obligat s` se r`scumpere,pl`tind st`pânului pentru persoana sa. Dac` nuavea banii necesari, ei aveau s` fie da]i cu împrumutdin fondul veniturilor biserice[ti. Copiii rezulta]i dinc`s`toriile între persoane libere [i robi erau liberi.

„Orice om poate s`-[i angajeze serviciile, timpuls`u, dar el nu poate s` se vând`. Persoana sa nu esteo proprietate alienabil`. Legea nu recunoa[te nici unfel de domesticitate” (Declara]ia poporului francezdin 1793).


De la robie la emancipare în

Europa modern`

CAPITOLUL

XIV

Societate [i economie

Lec]ia 40

|nceputul schimb`rii

Lec]ia 41

Realit`]i social-economice de dinaintea Dezrobirii

Cre[terea accelerat` a popula]iei [i extinderealeg`turilor economice cu statele din EuropaCentral` [i de Vest au fost principalii factori îndezvoltarea }`rii Române[ti [i a Moldovei. Schim-b`rile demografice au modificat echilibrul social alsecolului anterior. Totodat`, suprafa]a de p`mântdestinat` agriculturii devine insuficient`. Num`rul[i m`rimea ora[elor au crescut rapid, în primulrând datorit` migra]iei de la ]ar` la ora[. |n jurulanului 1840 clasa mijlocie devenise principalafor]` în expansiunea ora[elor.

La nivel european, sunt tot mai multe vocilecare se ridic` împotriva sclaviei negrilor din StateleUnite ale Americii [i din coloniile Angliei [i Fran]ei.Declara]ia de la Viena din anul 1815 a fost primuldocument interna]ional care a condamnat sclavia.

O mare parte a popula]iei rrome era dejaa[ezat` în localit`]i înainte de epoca dezrobirii.

Mihail Kog`lniceanu, la anul 1837, remarcafaptul c` rromii a[eza]i în sate [i ora[e aveaulocuin]e stabile, c` [i-au uitat cu totul limba, [i-aupierdut moravurile [i obiceiurile pe care le aveauceilal]i rromi nomazi, astfel încât nu mai puteau fideosebi]i de români. Pân` la eliberarea din robie,nu au existat m`suri speciale din partea statului învederea sedentariz`rii rromilor, aceasta produ-

cându-se într-un mod natural. Statul [i particulariiîncep s`-[i închirieze pentru sume însemnate debani robii, care sunt tot mai mult folosi]i înagricultur`, odat` cu cre[terea importan]ei acesteia.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!Stabili]i dou` diferen]e între situa]ia rromilornomazi [i cea a rromilor sedentari din anii dedinaintea Dezrobirii!

Vocabular:expansiune – m`rire a suprafe]ei, extindere

Re]ine]i!

Declan[at` la Paris ca o reac]ie a poporuluifrancez la nevoia moderniz`rii statului, revolu]ia seextinde [i în spa]iul românesc, datorit`nemul]umirii generale fa]` de vechile orânduieliale ]`rii. |n }ara Româneasc`, unde revolu]ionariiau reu[it s` preia puterea vreme de trei luni,Proclama]ia de la Islaz din 9/21 iunie 1848 a fostcitit` în fa]a unei adun`ri alc`tuit` majoritar din]`rani. Se dorea ca la baza organiz`rii statului s`stea principiul suveranit`]ii poporului român, iaraceast` suveranitate s` fie exercitat` prinreprezentarea tuturor st`rilor societ`]ii în cadrulunei adun`ri generale. Printre multe alterevendic`ri, emanciparea ]`ranilor cl`ca[i [idezrobirea rromilor constituiau cerin]e urgente

legate de înapoierea social – economic` a ]`rii.Interven]ia armatelor otomane a determinatrevenirea la situa]ia de dinaintea izbucniriirevolu]iei, inclusiv continuarea statutului de robipentru rromi.


N`scut în anul 1795, fiu al marelui boierDimitrie Bibescu, Barbu {tirbei (1849-1856), nouldomnitor al }`rii Române[ti de dup` Revolu]ia dela 1848, instituie o serie de legi care aveau ca scopameliorarea situa]iei ]`r`nimii. {i reformaînv`]`mântului este prioritar`, domnitorul luândm`suri ca în fiecare jude] s` se înfiin]eze [coliprimare cu predare în limba român`. El esteinteresat [i de problema robilor rromi. La 22noiembrie 1850, a fost dat` o porunc`domneasc`, prin care se interzicea ca familiile derromi s` mai fie desp`r]ite prin vânzare saudona]ie. Sunt interzise [i vânz`rile de rromi întreparticulari. Atunci când era vorba de una pân` latrei familii, proprietarul trebuia s` se adresezestatului care îi cump`ra [i îi punea imediat în

libertate. |n anul urm`tor, se ia hot`rârea ca statuls`-i cumpere pe robii care sunt b`tu]i de st`pâniilor.

Aceste legi nu puteau avea alt` urmare decâtducerea reformei pân` la cap`t, eliberareadefinitiv` a ultimilor robi.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Care sunt principalele reforme ini]iate de Barbu

{tirbei?2. |n ce fel influen]eaz` ele via]a robilor rromi?

|mbun`t`]irea situa]iei robilor

Revolu]ia de la 1848

Lec]ia 42

Vocabular:suveranitatea poporului – exercitare aputerii în stat de c`tre poporemanciparea ]`ranilor – ie[irea ]`ranilor dinsistemul obliga]iilor fa]` de boierirevendicare – cerere, solicitare

Re]ine]i!

Prima lege care a desfiin]at robia uneicategorii de rromi a fost adoptat`, în }araRomâneasc`, la 22 martie 1843. Câ]iva ani maitârziu, la 11 februarie 1847, la propunereadomnitorului Gheorghe Bibescu, se voteaz` o legeprin care sunt elibera]i din robie to]i rromiimitropoliei, ai episcopiilor, ai m`n`stirilor [imetocurilor (case ale c`lug`rilor), ai bisericilor [i aioric`rui alt a[ez`mânt public. Legea nu prevedenici o desp`gubire. Impozitul pe care statul urmas` îl încaseze de la persoanele eliberate urma s`serveasc` la r`scump`rarea robilor pe care boieriiîi vor vinde.

|n Moldova, la 31 ianuarie 1844, lapropunerea domnitorului Mihail Sturza, a fostadoptat` legea care îi elibera pe rromii apar]inândbisericii [i m`n`stirilor. Impozitele adunate de la eiformau un fond special destinat r`scump`r`riirobilor pe care particularii îi scot la vânzare. La 14februarie 1844, a fost votat` legea prin care robiistatului, atât cei a[eza]i în localit`]i cât [i ceinomazi, deveneau liberi, dobândind acelea[idrepturi ca [i ceilal]i locuitori ai ]`rii.

Primele legi ale Dezrobirii

La 20 februarie 1856, în }ara Româneasc` afost desfiin]at` robia rromilor particularilor, statuldesp`gubindu-i pe fo[tii st`pâni cu 10 galbenipentru fiecare rrom eliberat.

|n Moldova, la cererea domnitorului GrigoreAlexandru Ghica c`tre Sfatul Administrativ deabolire a robiei rromilor, foarte pu]ini proprietaride robi au r`spuns acestei cereri umanitare. PetreMavrogheni [i Mihail Kog`lniceanu au redactat unproiect de lege prin care se desfiin]a robia ultimeicategorii de rromi robi, cea a “particularilor”.Grigore Al. Ghica se adreseaz` [i DivanuluiOb[tesc, care ia în dezbatere proiectul [i îl adopt`în unanimitate la 22 decembrie 1855. Proprietariiurmau s` primeasc` o desp`gubire de 8 galbeni,pentru lingurari [i v`tra[i, [i de 4 galbeni pentrul`ie[i. Evident, con[tientizând pierderile \n propriulbuget, un num`r considerabil de boieri a redactatun memoriu împotriva eliber`rii rromilor, r`masf`r` rezultat.


Dezrobirea ultimilor sclavi

Lec]ia 43

Ineficien]a m`surilor statului

Robii au fost elibera]i, dar statul nu a datrromilor p`mântul [i uneltele necesare lucr`rii lui,cu toate c`, din punct de vedere juridic, au fostasimila]i ]`ranilor [i pl`teau impozit la stat. Astfel,rromii au trebuit s` lucreze mai departe pep`mântul fo[tilor st`pâni, via]a lor neschimbându-se semnificativ. Abia prin reforma agrar` din anul1864, din timpul domnitorului Al. I. Cuza, uniirromi primesc p`mânt, devenind mici ]`raniproprietari de p`mânt.

Lipsa unor m`suri radicale ale statului pentrua îmbun`t`]i în mod real condi]iile de via]` ale

minorit`]ii rrome se datoreaz` înapoieriieconomice [i legislative generale a fostelorprincipate dun`rene. Situa]ia politic` intern` [iextern` era departe de a fi stabil`, Româniag`sindu-se în primii ei ani de existen]`.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Când au fost ultimii robi elibera]i? Din ce

categorie f`ceau ei parte?2. |n Moldova, desp`gubirea pl`tit` de stat

pentru rromii v`tra[i era de ... galbeni ?

Rromii – cea mai numeroas` minoritate din Principatele danubiene

|n }ara Româneasc`, Ministerul de Finan]e aîntocmit o statistic`, în anul 1857, în care au fostînregistra]i to]i rromii elibera]i, pe categorii deprovenien]`. Ace[tia erau în num`r de 33 267familii de ‘’emancipa]i’’, ceea ce înseamn` apro-ximativ 166 335 persoane. Având în vedere c` în]ar` existau, conform aceleea[i statistici, 466 152familii (x 5 membri fiecare = 2 330 760 suflete),înseamn` c` robii emancipa]i reprezentau 7,13%din popula]ia ]`rii.

|n Moldova, începând cu anul 1856, când aufost elibera]i robii particularilor, rromii nu mai sunt

men]iona]i în statistici, fiind considera]i români.Estim`rile din epoc` ne dau cifre care se situeaz`în jurul valorii de 100 000 - 120 000 romi, ceea ce,dintr-un total al popula]iei Moldovei de 1 463 927persoane (recenzate la 1859), procentul era totcam 7%.

|n total, în }ara Româneasc` [i în Moldova,tr`iau aproximativ 200 000 - 250 000 de rromi,însemnând o treime din num`rul rromilor dinEuropa (Viorel Achim, }iganii în istoria României,1998).

Mihail Kog`lniceanu

Cu toate c` România a fost o ]ar` care a primitimigran]i de la jum`tatea secolului XIX [i pân` ladeclan[area celui de-al doilea r`zboi mondial, oparte important` a rromilor nomazi a preferat s`p`r`seasc` România [i s` migreze spre vest.

Rromii sedentari erau integra]i în sateleromâne[ti. Ace[tia practicau agricultura sau eraufierari, astfel c` au ales s`-[i continue via]a printre]`ranii români. Datorit` fricii c` sclavia puteareapare, mul]i rromi nomazi au plecat în ]`ri dinEuropa Central` [i de Vest [i chiar în Rusia.Grupuri însemnate de rromi ajung în America,inclusiv \n America de Sud, Australia. Ei erauindependen]i din punct de vedere economic, î[icâ[tigau hrana prin comer]ul cu obiecte fabricatede ei [i prin repara]iile vaselor [i ale c`ld`rilor

s`tenilor din localit`]ile pe unde treceau. Toat`averea lor [i casa lor se rezumau la c`ru]ele cucoviltir [i la ce se g`sea în ele, astfel c` le-a fostu[or s` p`r`seasc` România [i s` plece spre alte]`ri.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Ce grupuri de rromi au migrat spre vest dup`

Dezrobire?2. Enumera]i cauzele care au determinat acest tip

de migra]ie!3. |n ce fel putem asem`na migra]ia rromilor de

atunci cu plecarea rromilor români în ]`rile dinvestul Europei, începând cu anul 1990?


Migra]ia rromilor nomazi spre vest

Lec]ia 44

A doua mare migra]ie a rromilor (1860-1914)

Sclavia popula]iei de culoare în Statele Unite aleAmericii era o mo[tenire a domina]iei britanice, aperioadei în care America de Nord era o colonie aMarii Britanii. Dup` câ[tigarea independen]ei,americanii au men]inut sclavia.

Abolirea sclaviei a fost adus` în discu]ie în anul1787, anul adopt`rii Constitu]iei americane.Membrii Adun`rii Constituante au considerat îns`c` sclavia este o form` de proprietate privat` [i einu pot decide în privin]a ei.

|n anul 1807, din dorin]a de a limita sclavia, s-a dat Legea interzicerii nego]ului cu sclavi. Caurmare, sclavii nu mai puteau fi importa]i, dar eraucomercializa]i din resurse locale. Statele americanedin sud cultivau cu ajutorul sclavilor suprafe]eîntinse de bumbac. Ele considerau c` desfiin]areasclaviei ar fi dus la pr`bu[irea societ`]ii americane înaceste state.

Anglia a suprimat sclavia în coloniile sale, înanul 1833. Fran]a face acela[i lucru în anul 1848,odat` cu schimb`rile aduse de revolu]ie.

Problema sclaviei este cauza determinant` ar`zboiului civil (1861-1865). |n anul 1863,pre[edintele Statelor Unite ale Americii hot`r`[te s`-i elibereze pe negrii din statele din sud.

Statele din nord, conduse de Abraham Lincolnsunt înving`toare în anul 1865. Acest fapt aînsemnat sfâr[itul sclaviei.


dintre ace[tia câte o propozi]ie: revendicare,suveranitatea, emancipare, v`tra[i, desp`gubire!

2. Completa]i spa]iile libere din propoozi]iile demai jos cu informa]ia corect`:a. |n timpul revolu]iei de la 1848 robii rromi au

fost ... .b. ... a fost prima mare reform` social` [i a

durat aproximativ 20 de ani.3. Numi]i trei modific`ri suferite de }ara

Româneasc` [i Moldova în secolul al XIX-lea!4. Care categorie de robi a fost prima dat`

eliberat`? De ce crede]i c` s-a întâmplat a[a?5. Compara]i num`rul rromilor din perioada

dezrobirii cu num`rul rromilor din ultimulrecens`mânt pe care îl cunoa[te]i! Ce concluzietrage]i?

6. Compara]i eliberarea rromilor din ]`rile românecu eliberarea popula]iei de culoare din StateleUnite ale Americii! Identifica]i trei deosebiri [idou` asem`n`ri între cele dou` situa]iianalizate!


Abolirea sclaviei popula]iei de culoare din Statele Unite ale Americii

(Studiu de caz)

SUA \n perioada R`zboiului de Secesiune (1861-1865)


Rromii în perioada interbelic`CAPITOLUL

XV

Considera]ii generale

Lec]ia 45

Dup` realizarea marii Uniri [i dup` formareaStatului România, num`rul popula]iei de rromi acrescut sim]itor, dar la recens`mântul general dinanul 1930 s-au declarat ]igani 262 501 persoane,adic` 1,5% din popula]ia ]`rii. Atunci, potrivitstatisticilor, 221 726 rromi (84,5% din total)locuiau în sate, iar 40 775 (15,5%) în ora[e. Osimpl` compara]ie între cifrele anterioare, carenumai pentru }ara Româneasc` [i Moldovad`deau aceast` cifr`, [i rezultatele recens`-mântului din anul 1930 denot` c` rezultatele luinu redau exact num`rul rromilor care trìau înRomânia. Ion Chelcea, în lucrarea sa, publicat` \nanul 1944, }iganii din România. Monografieetnografic`, men]iona cifra de 525 000 de rromi.

Ca urmare a concuren]ei care î[i f`cea apari]ia pepia]`, rromii abandoneaz` multe din ocupa]iile lortradi]ionale. Se realizeaz` în acest fel o reorientareprofesional` care duce la practicarea unui comer]ambulant, mai ales cu produse textile.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!|n tabel sunt trecute rezultatele recens`mântuluidin 1930. Câ]i rromi trìau atunci în regiuneavoastr`? Câ]i trìesc ast`zi?

Entitatea Declara]i rromi dup`:teritorial`

Neamul declarat Limba matern` (originea etnic`) rromani

România 262.501 101.015Oltenia 22.239 8.506Muntenia 71.784 22.886Dobrogea 11.446 5.620Moldova 32.194 13.598Basarabia 13.518 6.598Bucovina 2.164 232Transilvania 75.342 29.106Banat 17.919 8.688Cri[ana-Maramure[ 15.895 5.859

Datele recens`mântului din anul 1930

Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, fond Sabin M`nìl`. Dosar XII/209 (preluat din lucrarea Deportarea rromilor \n Transilvania, 2000).

(Ion Chelcea, }iganii din România. Monografie etnografic`, 1944)

Romånia interbelic`


(Din arhiva „Aven Amentza“)

Ziarul „Glasul Romilor“, ap`rut la Bucure[ti, \ntre anii 1934-1941


Perioada interbelic` se remarc` prin începutulmi[c`rii rrome de emancipare [i apari]ia unei elitede tip nou, care nu [i-a pierdut odat` cuascensiunea social` identitatea etnic`. Au fostînfiin]ate organiza]ii socio-profesionale proprii.

|n martie 1933, la Bucure[ti, Calinic I. Popp-{erboianu a înfiin]at Asocia]ia General` a }iganilordin România. Se aveau în vedere: alfabetizarea,publicarea de c`r]i privind istoria rromilor,înfiin]area unei universit`]i populare rrome, a unui“muzeu na]ional” rrom, înfiin]area de ateliereunde s` lucreze rromi, colonizarea tuturor rromilornomazi, înfiin]area de “sfaturi jude]ene” [i a unui“sfat suprem al b`trânilor” pentru rezolvarea unorlitigii între rromi etc.

G. A. L`z`rescu-L`zuric`, scriitor [i gazetarrrom, ini]ial colaborator al lui C.I.P.{erboianu, ap`r`sit asocia]ia [i a pus bazele Uniunii Generale aRomilor din România, al c`rei prim congres (din 8

octombrie 1933), cu participare interna]ional`, aales comitetul de conducere [i ca pre[edinte activpe L`zuric`, iar ca pre[edinte onorific pemuzicianul Grigora[ Dinicu. La 11 august 1934,„Asocia]ia Uniunii Generale a Romilor dinRomânia“ \l are ca pre[edinte pe comerciantulGheorghe Niculescu, aceasta dovedindu-se activ`în rela]iile rromilor cu autorit`]ile [i editând organede pres` proprii: O Róm la Craiova (septembrie-octombrie 1934) [i Glasul Romilor la Bucure[ti(1934-1941).

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Ce eveniment se leag` de numele lui Calinic I.

Popp-{erboianu?2. Când a fost primul congres al Uniunii Generale

a Rromilor din România? 3. |ntreba]i pe bunicii vo[trii dac` î[i mai amintesc

despre ac]iunile rromilor din perioada interbelic`!

|ncerc`ri de emancipare politic`

(Din arhiva „Aven Amentza“)

Ziarul „Glasul Romilor“, ap`rut la Bucure[ti, \ntre anii 1934-1941

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Cum erau rromii considera]i de germani în anii

de dinaintea declan[`rii r`zboiului?2. Din ce cauz` au ajuns rromii s` fie persecuta]i [i

uci[i?


Holocaustul rromilorCAPITOLUL

XVI

M`suri poli]iene[ti împotriva rromilor

Lec]ia 46

Ideologia nazist` îi considera pe rromi ca pe o„na]iune de categoria a doua”, datorit` faptului c`erau nomazi [i practicau activit`]i str`ine depoporul german. Expulz`rile ini]iale la care au fostsupu[i rromii nu au mul]umit autorit`]ilegermane, astfel c`, în anul 1938, rromii au fostîncadra]i dintr-o categorie social` inferioar` într-ocategorie rasial` inferioar`.

Cuceririle teritoriale ale Germaniei naziste aucauzat izolarea rromilor [i în noile teritoriiocupate. Marea majoritate a guvernelor ]`riloreuropene ocupate sau aliate a sprijinit politicaGermaniei în timpul r`zboiului, datorit` rasismuluilor împotriva rromilor. Rromii au fost obliga]i s`-[iinstaleze rulotele în locuri special amenajate, undeerau p`zi]i de solda]i.

|n anul 1941 rromii au fost închi[i în lag`re deconcentrare, în ghetouri [i lag`re de exterminare,

al`turi de evrei. Lag`rele rromilor erau denumite„lag`re de familie”, rromii preferând s` fie închi[iîmpreun` cu toat` familia în acela[i loc. Nuexistau bar`ci separate pentru femei [i copii, ca încazul evreilor [i al polonezilor. Acest fapt adeterminat uciderea familiilor întregi de rromi încamerele de gazare.

Reich-ul trebuia s` fie cur`]at de evrei [i derromi [i pentru atingerea acestui ]el zeci de mii derromi au fost executa]i.

|n România, în Bulgaria [i, mai ales, înIugoslavia, mili]iile naziste au dat dovad` decruzime în ac]iunile lor împotriva rromilor.

{tia]i c`…* |n România, Garda de Fier a ucis rromi la fel cumau procedat [i trupele SA [i SS în Germania?

Vocabular:Holocaust – uciderea prin ardere a unui marenum`r de oameni. |n antichitate, desemna ojertf` adus` zeilor, animalul sacrificat fiind arscomplet.rasism – desconsiderarea unui grup de oamenide c`tre al]ii datorit` diferen]ei etniceras` inferioar` – teorie gre[it` potrivit c`reiaexist` popoare inferioare altor popoare

Re]ine]i!

Adolf Hitler Copii \n lag`rele de exterminare

Datorit` modific`rii regimului politic înRomânia, prin guvernarea generalului IonAntonescu, [i a puternicei influen]e germane, [i-af`cut loc ideea c` este mai bine ca rromii s` fielua]i cu for]a din casele [i localit`]ile unde locuiau[i s` fie trimi[i la est de râul Nistru, în Ucraina deast`zi. Se dorea, astfel, separarea rromilor [i a altorminorit`]i de români, pentru a se ob]ine o na]iuneromân` pur`, f`r` a fi amestecat` cu alte rase,dup` modelul aplicat în Germania cu evreii [irromii.

Prin Ordinul nr. 19862, din 19.XI.1940,Ministerul Afacerilor Interne interzice rromilorursari de a mai plimba ur[ii prin sate [i prin ora[e[i de a mai da spectacole cu ei. Autoriza]iile pecare le de]ineau în acest sens le sunt retrase.Executarea acestui ordin avea a se face cu sprijinuljandarmeriei.

Din proprie hot`râre, mare[alul Ion Antonescua decretat deportarea rromilor în Transnistria învara [i la începutul toamnei lui 1942. El [i-amotivat hot`rârea prin presiunea opiniei publice,care reclama unele furti[aguri [i alte fapte maigrave f`cute noaptea de grupuri de oameni,printre care erau [i rromi. Deportarea s-a f`cut înbaza unui recens`mânt din data de 25 mai 1942,care a clasificat rromii propu[i pentru deportare îndou` mari categorii: 1) rromi nomazi, c`ld`rari,lingurari etc. [i 2) rromi stabili, care nu aveaumijloace de existen]` sau ocupa]ii precise ori caref`cuser` pu[c`rie.

Dintre rromii “stabili”, au fost recenza]ipentru deportare 4.496 b`rba]i, 4.710 femei [i10.011 copii, 601 vehicole [i 1151 animale.Evacuarea rromilor nomazi a fost f`cut` ca urmarea ordinului nr. 1051 din data de 24 mai 1942 alMinisterului Afacerilor Interne, urmat dup` ordinul70/942 al Pre[edin]iei Consiliului de Mini[tri.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Ce l-a determinat pe mare[alul Antonescu s`

decreteze deportarea rromilor?2. |n ce categorii au fost clasifica]i rromii propu[i

pentru deportare?


Ac]iunile de evacuare

Ideea deport`rii rromilor

Lec]ia 47

|ntre 1 iunie – 18 iulie 1942 au fost evacuateîn Basarabia 81 de s`la[e cu 5842 membri (61%din totalul care trebuia evacuat), din Basarabiafiind evacuate în Transnistria 54 de s`la[e cu 5027membri (53% din totalul care trebuia evacuat înTransnistria). Au fost deporta]i între 25 000 [i300 000 de rromi, [i anume, to]i nomazii, precum[i o parte dintre rromii stabili. Chiar [i solda]iirromi, care în via]a civil` erau nomazi, au fost sco[idin armat` [i trimi[i în Transnistria. Rromii au fost

a[eza]i în hotarul sau în vatra unor sate situate pemalul Bugului [i ]inând de jude]ele Golta,Oceakov, Balta [i Berezovka. Unii rromi au fostcaza]i în bordeie de p`mânt, iar al]ii în case. Nu le-au fost asigurate condi]ii minime de cazare [i deînc`lzire pe timpul iernii, într-o cas` cu trei camerefiind îngr`m`di]i 20-25 de oameni.

Deportarea rromilor

|ncetul cu încetul, gardurile, acoperi[urile din lemn[i tot ceea ce putea arde s-au folosit pentru înc`lzirepe timpul iernii, astfel c` în prim`var` satele erau de

nerecunoscut. Bolile au lovit crunt oamenii, f`cândvictime numeroase, atât în rândul rromilor depor-ta]i, cât [i printre jandarmii care trebuiau s`-ip`zeasc`. (...)

„Datorit` acestei st`ri de lucruri la iarn` vor muride frig [i subalimentare cum au murit [i în iarnatrecut`, r`mânând ca la prim`vara viitoare problema]iganilor s` dispar` odat` cu dispari]ia lor”(...)

INSPECTOR JANDARMI ODESSALt. colonel, Petrescu

(...)„|ntr-o s`pt`mân` au venit 15000 de ]igani,

Comandantul Legiunii de jandarmi mi-a raportatverbal, dup` primele trenuri, c` ace[tia au venit într-ostare de mizerie de neînchipuit. Am plecat cu automo-bilul [i am întâlnit grupuri, grupuri, îndreptându-se pejos [i cu c`ru]ele spre sovhozuri. Erau mul]i b`trâni,femei [i foarte mul]i copii. |n c`ru]e erau paralitici,b`trâni de peste 70 de ani, orbi, cer[etori, unii muri-bunzi. Marea majoritate, aproape goi, în zdren]e”.(...)

Lt. colonel Vasile Gorsky, fost prefect aljude]ului Oceakov

15 aprilie 1945(M`rturie consemnat` \n vol. Deportarea rromilor \nTransnistria, 2000).

Verifica]i-v` cuno[tin]ele1. |[i mai amintesc bunicii vo[tri care au fost

deporta]i despre condi]iile grele de via]` dinTransnistria?

2. La ce v` gândi]i când citi]i cele dou` relat`ri demai sus?


Deportarea rromilor

Trenul mor]ii

Drumul spre pieire

(Preluat` din arhiva „Aven Amentza“)

M`sura deport`rii a vizat persoanele consi-derate periculoase pentru siguran]a cet`]enilor [ipentru ordinea în stat. O str`mutare a popula]ieide asemenea dimensiune nu putea avea loc f`r`multiple greut`]i [i gre[eli din partea legiunilor(companiilor) de jandarmi în primul rând. Au fostdeporta]i [i rromi stabili, buni meseria[i, care nuavuseser` vreodat` probleme cu poli]ia. Exist`numeroase cereri din partea lor [i din parteasatelor de care apar]ineau, pentru a fi sco[i de pelistele celor care urmau a fi deporta]i, sau, în cazulîn care deportarea avusese deja loc, pentru a fiadu[i înapoi. Mul]i solda]i rromi reîntor[i de pefront [i-au g`sit p`rin]ii, so]iile [i copiii deporta]i înTransnistria [i au cerut reîntoarcerea lor de acolo.Datorit` unor condi]ii de trai extreme, înTransnistria au murit de foame, frig, boli [i mizeriejum`tate sau chiar mai mult dintre rromiideporta]i.

Rromii n-au fost dezertori, tr`d`tori, nici spioni [iacolo unde au fost du[i, au f`cut treab`, au muncitf`r` murmur. C` au r`mas în urm` cu progresulvremurilor, nu este vina lor. Dac`, în trecut, s-ar fiocupat cineva mai îndeaproape de ace[ti oameninec`ji]i, v` asigur`m c` mult s-ar fi schimbat soartalor [i ast`zi nu ar mai fi vorba de „rasism”.(Gheorghe Niculescu, pre[edinte al Asocia]ieiUniunea General` a Romilor din România, în„Glasul romilor”, anul VII, nr. 1, aprilie 1941, p.3).

Cu toate c` ar fi trebuit s` fie auzit glasulîntregii na]iuni române, singurul om politic care aprotestat împotriva m`surilor inumane luate deregimul antonescian împotriva rromilor a fostistoricul [i omul politic Constantin I. C. Br`tianu,care, la 16 septembrie 1942, i-a trimis urm`toareascrisoare Mare[alului Antonescu:

„Domnule Mare[al,Dup` persecu]iunile [i expulz`rile evreilor, ca

represalii în contra coreligionarilor lor din Bucovina [iBasarabia, [i sub influen]a tratamentului ce ausuferit în Germania, ast`zi se iau m`suri foartestricte în contra ]iganilor care sunt ridica]i cu for]aspre a fi trimi[i, în vagoane plumbuite, înTransnistria, cum se întâmpl` la Pite[ti. Nimeni nuîn]elege scopul [i interesul acestor expulz`ri. Dup`cum [ti]i foarte bine, ace[ti cet`]eni români nu aufost pân` ast`zi supu[i în Statul nostru la untratament special. Ei sunt ortodoc[i ca [i românii [iocup` în ]ara noastr` un rol economic important,fiind meseria[i dibaci, ca: potcovari, fierari, c`ld`rari,c`r`midari, zidari sau lucr`tori agricoli [i salahori.Mul]i sunt mici negustori, mici proprietari, l`ptari

etc. Aproape to]i l`utarii din ]ara noastr` sunt ]igani[i nu este s`rb`toare popular` care s` se poat`dispensa de concursul lor. Deodat`, autorit`]ile lepun în vedere s` plece din ]ara în care s-au n`scut [iîn care mo[ii [i str`mo[ii lor au tr`it, din ]ara pentrucare, ca buni români, [i-au v`rsat sângele fiindînrola]i în armat`. |n preajma iernii, ei trebuie s`-[ilichideze în câteva ore gospod`riile lor, din care nuau dreptul s` duc` cu dân[ii decât 20 de kg obiecte[i îmbr`c`minte. B`trâni, femei [i copii sunt arunca]ipeste hotare în ni[te regiuni necunoscute lor, în carenu au nici un rost în via]`. {i pentru ce aceast`cruzime? Ce vin` au nenoroci]ii? Ce folos va rezultadin expulzarea lor? Oare, }ara româneasc`, mai cuseam` dup` r`zboiul actual, este suprapopulat` [i

are o abunden]` de meseria[i [i muncitori, care ceresacrificarea unui num`r mare din cet`]enii ei? Nu-mipot închipui c` m`surile ce se iau pornesc dinini]iativa sau cu [tiin]a Conduc`torului Statului [i, deaceea, fac apel la Dvs., ca s` face]i s` înceteze opersecu]iune care ne va duce cu câteva secole înapoi,din istoria omenirii. Gândi]i-v` ce se va întâmpla înRusia reconstruit`, care ar urma exemplul dat de noi[i care, pe de o parte, ar deporta în Turchestan sauîn nordul Siberiei pe românii din Transnistria [i artrimite înapoi în România pe miile de cet`]eni româniexpulza]i sub regimul actual.

Primi]i, v` rog, Domnule Mare[al, asigurareasim]`mintelor mele alese.

s. Constantin I.C. Br`tianu

(Text reprodus din lucrarea Deportarea rromilor \nTransnistria, 2000)


Realitatea dur` a Transnistriei

Lec]ia 48

Ion Antonescu

|n anul 1948, când regimul comunist seinstalase pe deplin \n România, Uniunea Generalà Rromilor a fost desfiin]at`, ca de altfel tot ceeace însemna forma]iune politic` de alt` orientaredecât cea comunist`. De altfel, în documentelePCR privitoare la problema na]ionalit`]ilor,începând cu Rezolu]ia Biroului Politic dindecembrie 1948 [i continuând cu celelaltedocumente de partid, inclusiv programul PCR, nuse vorbe[te de existen]a rromilor \n România. Osingur` dat`, sub aspect politic, s-a acordataten]ie rromilor [i anume în campania electoral`din 1946, când Blocul Partidelor Democratice(BPD), din care f`cea parte [i PCR, a adresatmanifeste speciale rromilor folosind apelativul“Fra]i romi [i romi]e”. Aceasta s-a întâmplat la 17mai 1946, când se formase Blocul PartidelorDemocratice.

La 19 noiembrie 1946, s-au organizat alegeri“libere [i nestingherite”. |n realitate, a avut loc omare fraud` electoral`, 78,46% din voturirevenind BPD.

|n anul 1947, regele era în a[a-zisa “grev`regal`” (regele a refuzat s` mai semneze legile [idecretele emise de cabinet), ]ara fiind condus` deGuvern. La 30 decembrie 1947, regele esteobligat de c`tre Petru Groza [i Gheorghe

Gheorghiu-Dej s` renun]e la tron, iar Româniaeste proclamat` Republica Popular` Român`.

Dup` cum se [tie, \n noiembrie 1947 PCR [iPSD formaser` PMR, denumire care, la Congresulal VI-lea, din 13 aprilie 1948, redevine PCR.

La 13 aprilie 1948, Constitu]ia României,votat` de Marea Adunare Na]ional`, avea la bazìdeea c` “întreaga putere eman` de la popor”.Patru ani mai târziu, la 24 septembrie 1952, apareo nou` Constitu]ie, care consfiin]ea preluareaputerii politice de câtre PCR.

|ncepând cu 1948, comuni[tii au ac]ionatîmpotriva a tot ceea ce însemna elementdemocrat. Represaliile împotriva celor care nuacceptau noul regim au f`cut ca întreaga ]ar` s`fie cuprins` de o team` extrem de puternicìnspirat` de cei care intraser` în rândurileSecuritat`]ii Statului [i ale Mili]iei Populare, create înanii 1948 -1949.

“Sunt rrom [i, dac` am v`zut c` neprime[te [i pe noi, am vrut s` fac {coala demili]ie, dar când am v`zut ce fac, c` b`teau[i ucideau oameni, n-am mai vrut. ” (VictorMarinache, Teleorman)


Rromii în timpul regimului comunistCAPITOLUL

XVII

Minoritatea rrom` în noile condi]ii social-politice [i economice ale societ`]ii

(1945 – 1965)

Situa]ia politic` a României în perioada 1945-1965

Lec]iile 49 [i 50

Problema minorit`]ii rrome

Dup` 23 august 1944, comuni[tii începuser`lupta pentru puterea politic` [i instaurarea unuiregim politic nou. Ca urmare a propagandei pecare [i-o f`ceau comuni[tii, la începutul anului1946 Partidul Comunist num`ra câteva zeci de miide membri [i num`rul era în continu` cre[tere. |nrândurile sale [i al nou-formatelor g`rzi muncito-re[ti [i-au g`sit locul [i mul]i rromi, a c`ror “origines`n`toas`” le oferea acum drepturi pe care nu leavuseser` înainte.

La 24 ianuarie 1945, Bucure[tiul a fost ocupatde unit`]i militare ruse[ti de blindate, pentru c`regele refuzase demiterea guvernului R`descu.Acestea au ocupat radioul [i au interzis apari]iapresei. Guvernul R`descu a demisionat, conduce-

rea ]`rii fiind preluat` de Guvernul lui Barbu{tirbey. La 6 martie 1945, acesta a fost înlocuit deGuvernul Petru Groza, dirijat de comuni[ti. Estemomentul în care a fost instaurat la putereregimul comunist în România.

Societatea româneasc` a suferit mari transfor-m`ri. Astfel, la 23 martie 1945 s-a realizat oreform` agrar`, prin care terenul agricol trebuia sàpar]in` întregii ]`rii [i nu s` fie proprietateaparticularilor. De asemenea, au fost interziseziarele de opozi]ie, au fost elimina]i din aparatul destat to]i aceia care nu împ`rt`[eau ideile nouluiregim instaurat la 30 martie 1945, s-au creattribunale populare [i s-au organizat lag`re pentrude]inu]ii politici.

|ntre anii 1949-1964, dar [i în anii urm`tori,un mare num`r de persoane au fost arestate [itrimise în închisori [i în lag`re de munc` for]at` (laAiud, Pite[ti, Sighet, Gherla [i, mai târziu, laCanalul Dun`re-Marea Neagr`). Represaliilenoului regim au fost îndreptate [i împotrivarromilor, mai ales a celor pe care autorit`]ile îib`nuiau c` de]in aur sau despre care aveauinforma]ii certe în acest sens.

“Prin ‘60, mili]ienii Alim`nescu [i Firu i-austrâns pe rromii pârâ]i c` au aur [i pe mul]ipe care-i [tiau c` nu fac lucruri curate, vreo20 de persoane, [i i-au dus pe drumul de laTurnu (M`gurele, n.n.) pân` la Slatina. Acolo,în liziera cu salcâmi, i-au împu[cat. Deatunci, a intrat frica în rromi: cum îi chemala mili]ie, cum d`deau tot aurul pe care îlaveau îngropat. Dac` era scos din p`mântde mili]ieni, atunci aurul era al statului”.(Victor Marinache, Teleorman)

|n anii ‘50, în România, printr-un proiect alstatului, câteva mii de familii de rromi au fostmutate for]at la marginea unor ora[e sau în micis`tule]e din B`r`gan, cu scopul de a “cur`]a”marile ora[e. Planul nu a avut succes, mul]i dintrerromi revenind în locurile de unde au fost muta]i,chiar cu riscul de fi condamna]i.

Cel mai mare violonist [i compozitor rromdin România, al vremii de atunci, Grigora[Dinicu, a luat atitudine [i a protestatîmpotriva str`mut`rii rromilor, mai ales acelor nomazi, în B`r`gan. Atitudinea sa af`cut ca el însu[i s` fie persecutat. Ca [i el,Ionel Budi[teanu, artist al poporului, aprotestat în fa]a lui Gh. Gheorghiu-Dej,sp`rgându-[i vioara, riscând astfe str`mu-tarea for]at`.

|ntre 1956-1959, când procesul decolectivizare a determinat str`mutarea for]at` amultor rromi în B`r`gan (uneori a unor comunit`]iîntregi), oamenii acceptau f`r` s` mai protesteze,pentru c`, în realitate, erau obliga]i de Mili]ie s`procedeze a[a.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Când a fost instaurat regimul comunist în

România?2. Care a fost statutul popula]iei rrome în

societatea nou creat`? Dar a Uniunii Generale aRromilor?

3. Care au fost repercursiunile regimului comunistîmpotriva celor care se opuneau noului regim?


Vocabular:g`rzi muncitore[ti – unit`]i civile care aveaumisiunea de împiedicare a înc`lc`rii noii ordinisocialistefraud` – s`vâr[irea cu rea-credin]`, pentru aob]ine un profit, a unor fapte p`gubitoarepentru o alt` persoan`fraud` electoral` – declararea unui num`rde voturi fals pentru a câ[tiga alegerile îndefavoarea altor partide politiceMili]ie – organ al administra]iei de stat, avândca atribu]ii men]inerea ordinii publice, ap`rareapropriet`]ii socialiste [i a celei individualeopozi]ie – partid politic sau grup de partidecare ac]ioneaz` împotriva politicii partidului deguven`mânt; raportul dintre dou` lucruri sausitua]ii opuseprotest – opozi]ie hot`rât` asupra uneiac]iuni, a unei m`suri considerate nedreptepropagand` – r`spândire, în mod sistematic,a unor idei, teorii, doctrine politice,religioase, cu scopul de a convinge, de acâ[tiga adep]irepresalii – m`suri de pedepsire luate deorganele de stat împotriva unor grup`ri sociale,ca urmare a s`vâr[irii de c`tre acestea a unoracte de r`zvr`tirereform` – shimbare, transformare politic`,social`, economic`reform` agrar` – m`sur` de ordin economiccare vizeaz` schimbarea sistemului agrarrezolu]ie – hot`râre luat` de un congres, de oconferin]`; rezolvare dat` unei cereriSecuritate – faptul de a fi în siguran]`;totalitatea organelor de stat care aveau sarcinade ap`rare a orânduirii sociale socialiste astatuluistr`mutare – mutare în alt` parte; schimbarede re[edin]`, domiciliu

Re]ine]i!

Ionel Budi[teanu

Când regimul comunist a începutcolectivizarea, rromii f`r` p`mânt sau cu p`mântpu]in s-au înscris printre primii în colectiv. Uniidintre ei, chiar dac` fuseser` cei mai s`raci dintrelocuitori, dac` dovedeau spirit organizatoric [ifidelitate partidului, puteau promova cu mareu[urin]` pe linie social`. Astfel, mul]i rromi aureu[it s` fac` [i carier` politic`.

“Dup` ce am venit din Transnistria, în 1946m-am înscris în Partidul Comunist. De ce m-am înscris? Din trei motive. |n primul rând,c` am fost deportat [i adus de ru[i în ]ar`, în al doilea, dac` nu erau ru[ii nu venea obun` parte din rromi înapoi în România; ler`mâneau rromilor oasele pe acolo, poate[i ale mele. |n al treilea rând, pentru c` înCurcani, de unde mi-e nevasta, to]i rromiierau marginaliza]i. {i atunci m-am ridicatca membru de partid [i când m` duceam la[edin]ele de raion [i de jude] m` ridicam s`sus]in rromii. Dar mul]i rromi au fostactivi[ti, gospodari, oameni cinsti]i. Pentruc` trebuie s` [ti]i ce a fost bun lacomuni[ti: nu primeau în rândurilepartidului to]i borfa[ii. Dac` aveai [ase sautrei luni de pu[c`rie nu erai membru departid (…) dar s` [ti]i c` în perioadacomuni[tilor, rromii au avut importan]a lorca oameni [i au devenit [i ei un poporrelativ influent. Au început s` [tie [i ei ce eaia s` nu mai aib` rogojin` pe jos sau s`lipeasc` cu lut casele. Au început s` aib` [iei un covor, prima dat` de iut`; au începuts` aib` [i mobil`, pentru c` se cump`ra înrate”. Minorit`]i etnoculturale. M`rturii documen-tare – }iganii din România (1919-1944, p. 611-612, Cluj, 2001).

La sate, în Transilvania [i Banat, mul]i rromi auocupat casele p`r`site de etnicii germani care

plecaser` din ]ar`. Aceste case le erau repartizatede c`tre stat pentru ca zona s` nu r`mân`nepopulat` sau f`r` for]` de munc`. |n alte zoneale ]`rii, ei s-au a[ezat la marginea satelor, îns` ceimuncitori, care deveneau cu timpul mai înst`ri]i,au p`truns [i spre centrele satelor.

|n ceea ce prive[te munca în agricultur`,rromii erau angaja]i îndeosebi ca zilieri saulucr`tori sezonieri de c`tre C.A.P. -urile [i I.A.S. -urile, care apelau la munca lor, de[i ace[tia nuerau membri ai cooperativei respective. De altfel,ei nu puteau fi membri, pentru c` nu avuseser`terenuri agricole în proprietate pe care s` lecedeze cooperativei.

De asemenea, mul]i rromi se organizau înechipe proprii, î[i alegeau un lider [i se angajausezonieri la fermele agricole de stat situate la maridistan]e de localit`]ile de domiciliu, în zone cudeficit de for]` de munc`, dar cu produc]ieagricol` mare. |n urma muncii depuse, toamnaprimeau bani [i produse din care tr`iau tot sezonulde iarn`.


Situa]ia economic` a României în perioada 1945-1965

Lec]ia 51

Procesul colectiviz`rii [i efectele sale asupra popula]iei rrome

Anul 1949 a fost anul în care a începutcolectivizarea în România. Comuni[tii începuser`s`-[i fac` tot mai mult sim]it` prezen]a în sateleromâne[ti, silindu-i pe ]`rani s`-[i cedeze p`mân-tul gospod`riilor colective. Dup` 1949, procesulcolectiviz`rii a schimbat lumea satelor, îns` abiadup` 1958 acest proces a fost puternic vizibil.

|n 1962, 90% din terenurile agricoleapar]ineau deja gospod`riilor agricole de stat.

De asemenea, pentru a controla mai u[orrezultatele din ecomomie, comuni[tii au impusplanurile cincinale, care s` asigure progresuleconomic.

Un pas important pentru procesul deindustrializare [i na]ionalizare a fost realizat la 11iunie 1948 când au fost na]ionalizate 1060 deîntreprinderi industriale [i miniere. Lipsa uneicalific`ri a f`cut ca mul]i rromi s` lucreze mai alesîn minerit, domeniu în care era nevoie de o marefor]` de munc`. Al]ii erau angaja]i, mai ales camuncitori necalifica]i, în noile fabrici [i uzine alestatului. Femeile [i-au g`sit [i ele locul în aceste noiîntreprinderi.

Brânzan Anu]a Androneta, Ro[iori de Vede:“…n-aveam nici 16 ani împlini]i în 1949,când m-am dus la fabric`, pentru càdusese `[tia ma[ini, nu [tiu din ce ]ar`, c`deja aveau fabric` de ]es`torie în Ro[iori depe timpul chiaburilor. {i 15 zile ne-au ]inuta[a s`-nv`]`m, s` d`m examen [i am dat,dar n-au putut s` ne angajeze atunci, în1949, pentru c` nu avea cine s` montezema[inile. Ne-au angajat abia în ianuarie1950”. (Minorit`]i etnoculturale. M`rturiidocumentare – }iganii din România (1919-1944,622), Cluj, 2001).

Pentru unii rromi acesta a fost momentul încare au putut s` arate c` doresc s` munceasc`cinstit, s` practice modul de via]` al românilor, s`nu mai fie alunga]i doar pentru faptul c` eraualtfel decât popula]ia majoritar`.

”Dup` ce am venit din Transnistria, atât demult am iubit ]ara, c` am dus munc` del`murire între mul]i tineri [i am plecat în1948 cu 6 bìe]i din comuna Curcani [i dinBude[ti pe un [antier na]ional de munc`voluntar` la Salva-Vi[eu [i apoi la Bum-be[ti-Livezeni.” (Ion Marin, Bucure[ti)

|n noiembrie 1948, statul a început s`controleze cinematografele [i casele de s`n`tate,iar doi ani mai târziu farmaciile, întreprinderilechimice [i toate unit`]ile economice [i social-culturale. Astfel, [i pu]inii rromi care practicau uncomer] sau un me[te[ug autorizat au fost afecta]ide aceast` m`sur`.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Cum a schimbat procesul de colectivizare

modul de via]` al rromilor? Dar cele deindustrializare [i de na]ionalizare?

2. Enumera]i efectele negative [i pozitive aleacestor procese pentru popula]ia rrom`!


Vocabular:deficitar – care este lipsit de ceva anumedeficit de for]` de munc` – lipsa de for]` demuncètnic – referitor la aprtenen]a la un popor, laformele de cultur` [i de civiliza]ie specifice unuipoporlucr`tor sezonier – muncitor angajat pedurata unui sezonzilier – muncitor angajat [i pl`tit cu ziuaproces de colectivizare - proces prin careterenul agricol de]inut de cet`]eni a trecut înproprietatea statului (colectiv`)proces de industrializare – proces deapari]ie [i de dezvoltare a unei mari produc]iiindustriale, pe baza c`ruia industria devineramura principal` [i conduc`toare a economieina]ionaleproces de na]ionalizare – proces prin carese trec, cu sau f`r` plat`, mijloace de produc]iesau alte bunuri de proprietate privat` saustrìn` în proprietatea statului

Re]ine]i!

Procesele de industrializare [i na]ionalizare [i efectele lor asupra

popula]iei rrome

Lec]ia 52

Muncitor rrom

Principiile regimului comunist prevedeau còcupa]iile "private" ale cet`]enilor trebuiau s`dispar`. Ca urmare, toate fabricile particulare aufost confiscate de stat. Supuse confisc`rii au fost [iuneltele [i materialele folosite de rromi înocupa]iile lor tradi]ionale - prelucrarea metalelor,a lemnului, confec]ionarea bijuteriilor - mai alesaurul folosit pentru bijuterii. Cei care eraupricepu]i la prelucrarea metalelor erau recruta]i denoile cooperative de stat.

Popula]ia rrom` a suferit mari prefaceri însfera ocupa]ional`. Astfel, rromii me[te[ugari,care-[i câ[tigau existen]a din vânzarea propriilorproduse, au fost nevoi]i s` renun]e la me[te[ugullor [i s` lucreze în noile fabrici sau uzine.

Fierarii au lucrat. mai ales, în industria grea.Buni meseria[i, ei [i-au g`sit un loc de munc` cumult` u[urin]`.

C`r`midarii au lucrat în zid`rie, pe [antierelestatului. De asemenea, vara lucrau [i pentrupersoane particulare. |ncheiau un fel de contractverbal cu cei care doreau c`r`mizi [i apoi, cuîntreaga familie, se stabileau pentru un timp însatul în care aveau comenzi.

C`ld`rarii nu-[i mai puteau practicame[te[ugul decât în mic` parte (pu]ini dintre eimai confec]ionau c`ld`ri [i cazane de ]uic` pe carele valorificau la sate). Mul]i au lucrat mai ales îndomeniul tinichigeriei.

Rudarii au încercat s`-[i mai comercializezeobiectele lucrate în lemn, îns` produsele nu maiaveau prea mare cùtare, fiind înlocuite deproduse industriale, uneori mai performante.Acest lucru i-a determinat s` se angajeze oriundeau putut g`si locuri de munc`, mul]i princooperativele me[te[ug`re[ti. Totu[i, î[i maiputeau valorifica obiectele în sate, pentru c`produsele lor erau mai ieftine [i mai accesibile,popula]ia acceptând acest comer] neautorizat,care era în interesul ei.

Pentru cei a c`ror meserie nu mai aveacùtare, salubrizarea ora[elor a devenit noua lorîndeletnicire.

Al]i rromi puteau fi v`zu]i, deseori, colectândmateriale refolosibile sau achizi]ionând pene,fulgi, buc`]i de material textil, în schimbul c`roraofereau oale, diferite obiecte de sticl`, farfurii etc.

Comercian]ii au fost cei care au reu[it s`-[ipractice meseria mai tot timpul. Comer]ulambulant era tolerat de autorit`]i mai ales pentruc` el mul]umea popula]ia [i satisf`cea necesit`]iale oamenilor pe care comer]ul legal nu le

acoperea. Lipsa educa]iei [i a unei calific`ri a f`cut ca

rromii s` ocupe mai ales posturi de muncitorinecalifica]i [i s` fie destul de prost pl`ti]i. Studiisociologice arat` c` [i atunci ei erau p`tura ceamai s`rac` a

popula]iei. Pân` la c`derea comunismului,conform statisticilor, 48-50% dintre rromii ap]i demunc` lucrau în agricultur`. Cei care maipracticau me[te[ugurile tradi]ionale, erauconsidera]i "parazi]i sociali", fapt pentru care ei aufost deseori pedepsi]i, închi[i sau du[i cu for]a lamunc`.

Au existat [i rromi f`r` nici o meserie, care nu[i-au g`sit locul în noua societate transformat` [icare erau numi]i “]igani-problem`”. Politicacomunist` care oferea loc de munc` tuturorcet`]enilor a fost privit` de ace[tia ca o m`sur` deconstrângere. Ei erau urm`ri]i de autorit`]i, pentruc` nu doreau integrarea în noile structuri.


Tendin]e de modificare în structura socio-cultural` a popula]iei rrome

Modific`ri în sfera ocupa]ional` a rromilor

Lec]ia 53

M`tur`toare

Bidinea

|n timpul comunismului s-a încercatasimilarea popula]iilor minoritare din România,inclusiv a rromilor. Acest lucru a fost, îns`, destulde dificil de realizat, fapt care reiese [i din analizarecensamântului efectuat în 1966, care arat` c`în zone semnificative din ]ar` limbile minorit`-]ilor se foloseau în locul limbii române oficiale.

|n ceea ce-i prive[te pe rromi, dinrecens`mânt reiese c` 42,5% din ei au adoptatlimba român`, în timp ce 46,2% au p`strat limbarromani, iar 8,7% vorbeau limba maghiar` (T.Gilberg, 1980: 214-215).

Procentul semnificativ de rromi care nu maivorbea limba rromani arat` c` aceste persoaneerau deja asimilate, pierzându-[i limba [irespectiv identitatea cultural`.

Pentru a asimila popula]ia rrom`, la începu-tul anilor '60, regimul comunist a încercat stabi-lirea for]at` a acestora în anumite zone ale ]`rii [iinterzicerea tradi]iilor [i obiceiurilor respectivelorcomunit`]i.

Cea mai eficient` politic` de asimilare apopula]iei rrome a fost politica educa]ional`, prin

care înv`]`mântul devenea obligatoriu, a[a încât[i familiile de rromi erau obligate s`-[i înscriecopiii la [coal`. Acest` politic` a avut, pe de oparte, efecte pozitive, deoarece li se ofereaucopiilor rromi acelea[i [anse ca [i celorlal]i copii.Astfel, mul]i rromi au beneficiat de educa]iaelementar`, unii dintre ei, mai târziu, aucontinuat, frecventând [coli profesionale [itehnice. Pe de alt` parte, îns`, aceast` obliga]ie aavut [i consecin]e negative. Mul]i dintre eleviirromi au început s`-[i nege apartenen]a etnic`,dorind s` ob]in` pozi]ii mai înalte în structurasocial` [i s` nu mai fie discrimina]i din motiveetnice. Cu toate acestea, în registrele matricole,în unele [coli, în dreptul elevilor rromi eraînscris` etnia acestora – “]igan”.

Studiile arat` c` elevii romii aveau un nivelsc`zut al frecven]ei [colare, un nivel crescut alabandonului [colar [i un procentaj sc`zut al celorcare reu[eau s` încheie m`car ciclul primar. Chiardac` rata abandonului [colar la copiii de etnierrom` era înc` ridicat`, sistemul educa]ionaltrebuia s` arate c` noua politic` educa]ional` a


Modific`ri în sfera tradi]iilor [i obiceiurilor rromilor

Lec]ia 54

Modalit`]i de asimilare a comunit`]ilor de rromi

Comunismul, instaurat pe deplin în Româniaîn anul 1948, a f`cut ca rromii s` nu mai apar` înactele oficiale. Rezolu]ia Biroului Politic al CC alPartidul Muncitoresc Român fa]` de minorit`]ileetnice a ignorat existen]a rromilor, ei nemaifiindrecunoscu]i ca na]ionalitate conlocuitoare. Cutoate acestea, recens`mântul din anul 1956 arat`c` num`rul rromilor era de 104.214,adic` 0,60% din popula]ia României.

Din punct de vedere cultural, cenzurafoarte strict`, impus` în România dup`1946, a afectat apari]ia a peste 2000 detitluri de c`r]i [i reviste. |n acest context,Uniunea General` a Rromilor dinRomânia, în frunte cu Gh. Niculescu, [i-areluat activitatea dup` r`zboi, dar nu amai scos nici o publica]ie.

|n anii ’50 -’60, cultura rromilor eraconsiderat` o “cultura a subdezvolt`rii [ia s`r`ciei” (E. Pons, 1999), rromii fiindtrata]i ca elemente str`ine ce trebuiauintegrate în noua societate româneasc`.Din aceast` cauz`, se încerca distrugereaculturii specifice a rromilor, precum [i

modelul lor de via]` distinct. Statul nega specificulacestei popula]ii [i, de aceea, nu permitea apari]iavreunei publica]ii sau c`r]i în care s` fie amintiteobiceiurile [i tradi]iile acestei minorit`]i. O astfelde m`sur` a fost luat` în 1960, când întreg tirajulvolumului “Basme ]ig`ne[ti” al Veronic`i Huber afost topit din dispozi]ia autorit`]ilor culturale

comuniste.Spre deosebire de maghiari [i de

germani, rromii nu aveau dreptul de a fireprezenta]i ca minoritate etnic` [i nuaveau dreptul s`-[i promoveze tradi]iileculturale. Comunismul a determinatschimbarea sferei ocupa]ionale a rromilor[i a elementelor specifice modului lor devia]` - obiceiuri, tradi]ii, muzic`, dans,limb`. Ace[tia au \nceput s` locuiasc` \ncase, au renun]at la vechile me[te[uguri [iau \nceput s` lucreze \n \ntreprinderiindustriale, au acceptat c`s`toriile oficiale,\nscrierea \n actele civile, iar mul]i dintre eiau renun]at la port [i limba matern`,\ncepând s` se integreze modului de via]`care le-a fost impus.

Preducea

dat rezultate [i, astfel, mul]i elevi ob]ineau odiplom` de absolvire care s` ateste c` urmaserò [coal`. |n realitate, mul]i dintre cei care aveauastfel de diplome nu de]ineau nici m`carcuno[tin]ele minime care s` justifice diplomaob]inut`. Acest lucru a determinat, mai târziu,apari]ia muncitorilor necalifica]i, care nu eraupreg`ti]i pentru a putea fi încadra]i în munc`.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Enumera]i neamurile de rromi care au suferit

mari modific`ri în sfera ocupa]ional`!2. Cu ce se ocupau rromii a c`ror meserie nu mai

avea cùtare? 3. Cum era considerat` cultura rromilor în aceast`

perioad`?4. Ce efecte au avut asupra comunit`]ilor de rromi

politicile de asimilare?


Vocabular:asimilare etnic` – proces de integrare a uneicolectivit`]i într-o alt` colectivitate, pierzându-[i caracteristicile proprii (limb`, obiceiuri).a atesta – a ar`ta, a certificacenzur` – control exercitat asupra publica-]iilor, spectacolelor etc; organ de stat careexercit` acest controlcomer] ambulant – vânzare de produse îndiferite pie]e, târguri, f`r` a avea un loc specialamenajatintegrare social` – proces complex de ainclude într-o societate, de a impune un anumitmod de via]` unui popor care are altecaracteristici culturaleidentitate cultural` – recunoa[terea acelo-ra[i valori culturale de c`tre o colectivitateminoritate – colectivitate aflat` în inferioritatenumeric` fa]` de o alt` colectivitatena]ionalit`]i conlocuitoare – grupuri etnicecare convie]uiesc pe acela[i teritoriu, în aceea[i]ar`, \mpreun` cu popula]ia majoritar`parazi]i sociali - persoane care trìau dinmunca altorarecens`mânt – înregistrarea periodic` anum`rului de bunuri [i de locuitori ai unei ]`rirecrutat – primit într-o cooperativ`, între-prindere, asocia]ie

Re]ine]i!

Cartea „Basme ]ig`ne[ti“ de Veronica Huber (lu-crare interzis` [i „topit`“ \n 1960 de autorit`]ilecomuniste a fost republicat` \n anul 1997.

La începutul anilor ‘60, a început procesul desedentarizare a rromilor nomazi. Pentru c`, în celemai multe cazuri, ei erau a[eza]i tot la periferiaora[elor, acolo unde s-au format a[a-zisele ]ig`nii,procesul a accentuat izolarea rromilor de restulsociet`]ii.

Neobi[nui]i cu locuitul în case, unii rromifoloseau locuin]a pentru ad`postul cailor [inu uitau s`-[i ridice vechiul lor cort înspatele casei.

|n aceea[i perioad`, în România a începutprocesul de sistematizare a localit`]ilor, care agenerat o nemul]umire t`cut` în rândul locui-torilor afecta]i de demolarea propriilor locuin]e.

Rromii au fost [i ei afecta]i de politicile desistematizare for]at`, cartierele în care locuiaufiind desfiin]ate printre primele. |ns`, acest procesa avut efecte pozitive asupra unei mari p`r]i arromilor, mai ales asupra celor care locuiau laperiferia ora[elor, pentru c` sistematizarea aînceput în primul rând cu desfiin]area cartierelorinsalubre de la marginea ora[elor. Astfel, au

disp`rut a[a-zisele “]ig`nii” cu aspect mizer,locuite de rromii foarte s`raci, needuca]i [i care,uneori, nu aveau nici acte de identitate. Mul]idintre ei au fost deplasa]i din localit`]ile de obâr[iespre zone noi, industriale, unde era nevoie defor]` de munc`.

Dup` demolarea acestor cartiere, locuitorii lorau primit alte locuin]e, în care condi]iile de locuiterau mult mai bune decât cele anterioare.

Mul]i dintre rromii mai educa]i au acceptat cuu[urin]` toate aceste transform`ri. Ei au primitapartamente în blocuri de locuin]e, al`turi demuncitorii români, cei mai mul]i, fo[ti ]`rani, carerenun]au la munca în agricultur`, preferândmunca mai bine pl`tit` din uzine [i fabrici.

De asemenea, rromii "au beneficiat" [i depactul dintre România [i fosta Republic` Federal`German`. Conform acestui pact, începând cu anii'80, sa[ii puteau emigra în Republica Federal`German`, dac` statul german pl`tea statuluiromân o tax` pentru fiecare b`rbat, femeie saucopil emigrant.


Minoritatea rrom` în perioada

regimului ceau[ist 1965-1989)

CAPITOLUL

XVIII

Contextul politic [i social-economic din România în aceast` perioad`

Lec]ia 55

|n martie 1965, în urmadecesului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, ca lider al PCR, a fost alesNicolae Ceau[escu. |n acela[i an, s-aadoptat o nou` Constitu]ie în carese prevedea c` ]ara se va numiRepublica Socialist` România [i va fiorganizat` în jude]e.

|ntre anii 1965 –1974, noulregim a emis anumite hot`râri princare se permiteau unor persoane s`se deplaseze în str`in`tate. Regimulpoli]ienesc a devenit mai pu]inrepresiv [i a fost încurajat` chiarproprietatea privat`.

|n ceea ce prive[te minorit`]ile,la sfâr[itul anilor ‘60, s-au creatConsilii Na]ionale ale OamenilorMuncii, apar]inând minorit`]ilormaghiar`, german`, ucrainean`etc. Pentru minoritatea rrom` nu afost constituit un astfel de Consiliu,rromii nefiind recunoscu]i caminoritate etnic`, de[i în urmarecens`mântului din 1966 arezultat c` ei erau în num`r de64.197 persoane, adic` 0,37% dinpopula]ia României.

Procesul de sedentarizare a rromilor nomazi [i de sistematizare a localit`]ilor

Nicolae Ceau[escu

|n timpul regimului comunist, politica statuluifa]` de rromi era una de asimilare cultural` [ietnic`. “}iganii” erau f`cu]i vinova]i de specul`,furt, în[el`ciune, ei dep`[ind cu mult media pe]ar` a delincven]ilor de drept comun. Astfel, s-aîncercat “civilizarea” lor, fie prin mijloace deconstrângere, fie integrându-i în societate prinoferirea de locuin]e, de locuri de munc`, educa]ieetc.

Astfel, în marile ora[e, rup]i de comunitateatradi]ional`, mul]i rromi [i-au pierdut identitateaetnic`.

De[i cu un mare decalaj, rromii au acceptat s`fie integra]i modului de via]` românesc, aban-donându-[i propriul mod de via]`, compor-tamentul social, comunitatea, aliniindu-se popu-la]iei majoritare. Se întâlnesc mul]i rromi, înprezent, care, în urma acestei alinieri, au fostnevoi]i s` renun]e la limba matern` rromani [i s`adopte limba român` sau, cum e cazul înTransilvania, limba maghiar`. Mul]i dintre rromi seconsider` români sau maghiari, pentru c`asimilarea lor etnic` a fost atât de puternic` încâtmodul lor de via]` se aseam`n` foarte mult cu celromânesc sau maghiar. Ei nu mai p`streaz` nimicdin ceea ce a reprezentat cândva comportamentulsau modul de via]` al rromilor.

Aceste transform`ri au dus la destr`mareacomunit`]ilor locale de rromi, care, uneori, erauvechi de câteva secole. Rromii au primit case [ilocuri de munc`, dar, în acela[i timp, ei au fostsupu[i [i unui proces de dispersie. Dispersarea lors-a soldat cu faptul c` acele comunit`]i au încetats` mai existe.


Aceast` \n]elegere a fost cunoscut` sub nu-mele de „vânzarea sa[ilor“. Astfel, statul a confis-cat casele sa[ilor [i i-a for]at pe rromi s` se mute \nele. (Pons, 1999: 36; C. Zamfir - E. Zamfir, 1993:157). |n multe zone ale ]`rii, rromii au fostrepartiza]i \n casele care fuseser` na]ionalizate.

Cartier nou construit \n locul cartierelor demolate

Destr`marea comunit`]ilor tradi]ionale

Lec]ia 56

Vocabular:confiscare – a lua de la cineva ni[te bunuri înurma dispozi]iei unei autorit`]idecalaj – distan]are în spa]iu sau timp;nepotrivire între situa]ii, faptedelincvent - persoan` care a s`vâr[it oinfrac]iunedemolare – d`râmare de construc]iidispersie – împr`[tiere, risipire, râspândireidentitate etnic` – recunoa[terea apartene]eila o anumit` etnie, poporinsalubru - nes`n`tos, care afecteaz` s`n`-tateaizolare – separare, îndep`rtare de societatenomadism – mod de via]` al unui trib, al unuipopor, caracterizat prin lipsa unei a[ez`ristatornicepact – tratat, acord interna]ional prin care sereglemeteaz` anumite rela]ii dintre stateperiferie – cartier sau zon` aflate la margineaunui ora[proces de sedentarizare – ac]iunea de astabiliza un trib, un popor, pân` atunci nomad,într-o a[ezare statornic`sistematizare – îmbinare armonioas` aelementelor care alc`tuiesc o localitate, o zon`cu o anumit` destina]iepolitic` de sistematizare – ac]iuneconcentrat` a organelor de stat de a proiecta [ireorganiza anumite localit`]i

Re]ine]i!

|n timpul regimului Ceau[escu, noile condi]iide trai, dar mai ales politica pronatalist` pe care opromova au dus la o cre[tere demograficèxploziv` în rândul rromilor. Printr-un decret datde Ceau[escu era interzis` orice întrerupere desarcin`, femeile care ar fi sâvâr[it aceast` faptèrau pedepsite cu închisoarea. Politica pronatalist`sus]inea [i ajuta familiile cu mul]i copii, Ceau[escuurm`rind ca num`rul popula]iei în România s`creasc` continuu. Num`rul crescut al popula]iei arfi însemnat în viitor o armat` mai puternic` [i mainumeroas`, o for]` de munc` semnificativ`.

|n aceast` perioad` se ofereau aloca]ii pentrucopii [i indemniza]ii pentru mame, care asiguraucondi]ii minime de trai, dar care, al`turi de venitulsalarial al tat`lui, însemnau suficient pentruacoperirea necesit`]ilor unei familii. Mamele careaveau peste cinci copii (cazul multor mamerrome) primeau titlul de “mam` eroin`” [i oindemniza]ie m`rit`. Aceste indemniza]ii au f`cutca multe mame s` nu mai fie nevoite s` seangajeze, ci s` r`mân` casnice. Mai târziu îns`,odat` cu înrùt`]irea condi]iilor de trai, aceast`situa]ie s-a agravat [i a determinat cre[tereanum`rului de copii din orfelinate.

Analiza rezultatelor acestei politici pronatalisteîn cazul popula]iei de rromi a determinatautorit`]ile ca la sfâr[itul anilor ‘80 s` condi]ionezealoca]ia copiilor de frecventarea [colii de c`trecopii, iar la familiile ce dep`[eau cinci copii deangajarea unuia din p`rin]i, care, astfel, primea pelâng` salariu [i aloca]ia copiilor.

Cre[terea demografic` exploziv` se poateconstata [i din cifrele înregistrate în urmarecens`mântului din 1977. Fa]` de num`rulrromilor înregistrat la recens`mântul din 1966(64.197 persoane), noul recens`mânt arat` c` înRomânia locuiau aproximativ 229.986 de rromi.Num`rul nu este, îns`, unul care s` poat` fi socotitca fiind conform cu realitatea, pentru c` mul]idintre rromi se declarau români cu scopul de aob]ine unele avantaje sociale. De asemenea, au

existat mul]i rromi, care - nefiind vorbitori ai limbiirromani – se declarau “ ]igani”, întrucât nu seidentificau prin etnonimul rrom, p`strat în limbamatern` [i respectat de c`tre rromii care nu aupierdut limba matern` rromani.

De-a lungul timpului, datele privind romii,la recens`minte, se prezint` astfel:1930–1940: 300.000 rromi1948: 53.425 rromi (0,3%)1956: 104.216 rromi (0,6%)1966: 64.197 rromi (0,3%)1977: 229.986 rromi (1, 067%)

Dintre cei 229.000 de romi se pare c` 65.000erau înc` nomazi sau seminomazi, dar la sfâr[itulanilor ‘70 [i începutul anilor ‘80, datele arat` c`“to]i” au fost a[eza]i în case.

Dup` alte date, în urma recens`mântului din1977 au fost înregistra]i 227.398 rromi, urmândca, trei ani mai târziu, s` se anun]e oficial c` exist`260.000 rromi.

Studii sociologice arat` îns` c` num`rul realera estimat la un milion.

|ntr-o publica]ie din 1977, „Popula]iaRomâniei“, se afirma c` românii, maghiarii[i germanii constituie aproape 90% dinpopula]ia ]`rii, enumerându-se câtevagrupuri minoritare, iar apoi ap`rea "etc".Lipsa recunoa[terii oficiale a minorit`]iirromilor a dat posibilitatea statului de aignora problemele lor. (Helsinki Watch,1991:16-17)


Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Când a început procesul de sedentarizare a

rromilor nomazi?2. Care au fost efectele acestui proces asupra

comunit`]ilor de rromi?

3. Cum au afectat politicile de sistematizare alocalit`]ilor comunit`]ile rrome?

4. Enumera]i elementele care au dus ladestr`marea comunit`]ilor tradi]ionale!

Rromii [i politica social` pronatalist` a regimului Ceau[escu

Lec]ia 57

Rromii sunt recunoscu]i în toat` lumea înspecial ca l`utari. Poate cel mai important aspectal culturii lor a fost [i r`mânemuzica. Regimul comunist le-ainterzis s` mai cânte în limbarromani, permi]ându-le s` cântenumai în limba român`. Acestem`suri erau menite s` [tearg` oriceurm` de "diferen]`" dintre etniciirromi [i popula]ia majoritar`.Pentru c` nu mai erau l`sa]i s` seexprime în propriul grai, mul]icânt`re]i rromi au p`r`sitansamblurile populare din carefaceau parte. Lipsa unei educa]iimuzicale, care s` le permit` citireanotelor muzicale, îi obliga s` afirmec` nu [tiu s` cânte, modul lor dereproducere a unei melodii, “dup`ureche”, era considerat retrograd.

“De fapt, muzica romilor a fost interzis`complet în România înainte de 1989”(Helsinki Watch, 1991:21).

|n timp ce mul]i rromi "au abandonat" uneleaspecte ale culturii lor, rromii au reu[it, totu[i, s`p`streze limba. Limba rromani, de exemplu, estevorbit` de aproximativ 60% din popula]ia derromi, unele neamuri p`strând [i îmbr`c`minteatradi]ional`. Cu toate acestea, pentru a urma oform` de educa]ie sau pentru a primi un loc demunc`, rromii erau adeseori obliga]i s` seconformeze practicilor popula]iei majoritare.

Autorit`]ile aveau o modalitate simpl` de a-ifor]a pe rromi s`-[i abandoneze tradi]iile, limba [iobiceiurile. Dac` doreau s` primeasc` un loc demunc`, o locuin]` sau s` urmeze o form` de

educa]ie, trebuia ca ei s`-[i abandoneze tradi]iileculturale, modul de via]` [i s` se conformeze

practicilor popula]iei majoritare,cultura lor fiind considerat` retro-grad`.

Cu toate acestea, \n epoc`, aufost recunoscu]i muzicienii rromicare au contribuit major ca muzicaromâneasc`, interpretat` [i dirijat`de ei, s` fie cunoscut` [i pestehotarele ]`rii (Grigora[ Dinicu, IonelBudi[teanu, Tudorel Pan`, IonVoicu).

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Care era atitudinea autorit`]ilor fa]` de cultura

rrom`?2. Care era modalitatea prin care rromii erau

obliga]i s`-[i abandoneze tradi]ile culturalespecifice?


Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Care au fost cauzele cre[terii demografice

explozive a rromilor?2. Ce urm`rea Ceau[escu prin politica pronata-

list` pe care o sus]inea? 3. Care era num`rul rromilor înregistrat în urma

recens`mântului din 1977?4. Face]i compara]ie cu recens`mintele anterioa-

re! Cum explica]i diferen]a rezultatelor?

Vocabular:cre[tere demografic` - cre[terea num`ruluipopula]iei într-o anumit` perioad`pronatalist – care favorizeaz` na[terea a câtmai multor copiidecret - act care reglementeaz` anumitesitua]ii, emis de organele de statindemniza]ii - sume de bani care se acord`cuiva pentru acoperirea unor cheltuieli speciale(cre[terea copiilor)

Re]ine]i!

Tradi]iile culturale ale rromilor în timpul regimului ceau[ist

Lec]ia 58

Vocabular:retrograd - care a r`mas \n urma progresuluisau se opune acestuia

Re]ine]i!

Grigora[ Dinicu

|n anul 1977, CC al PCR a analizat situa]iarromilor [i a ini]iat un program special de integraresocial`, dar care nu a fost f`cut public. Programulde integrare social` avea la baz` “încercarea deîncadrare în munc` a romilor-problem`”. Romii -problem` î[i p`r`seau deseori locul de munc`,datorit` inadapt`rii, a lipsei calific`rii, a atitudiniiostile a autorit`]ilor [i chiar a popula]iei.

Pe lâng` încadrarea rromilor în munc`,programul mai cuprindea:- m`suri de sedentarizare a nomazilor (ajutor cu

materiale de construc]ie pentru case, oferirea deterenuri la sate);

- înregistr`ri la Oficiul St`rii Civile, legalizareac`s`toriilor;

- condi]ii de locuit;- obligativitatea înv`]`mântului;- obligativitatea serviciului militar;- starea de s`n`tate [i asisten]` social`.

Raportul din anul 1983 asupra acestui programcon]ine o evaluare a situa]iei reale a rromilor.

|n ceea ce prive[te încadrarea în munc`, cifrelearat` c` politica întreprins` nu a dat rezultatelescontate. Din cei 65.000 de rromi nomazi [iseminomazi, 5600 lucrau [i doar 900 erau califica]i.De asemenea, 32,7% din popula]ia rrom` apt` demunc` nu era angajat`.

Referindu-se la condi]iile de locuit, una dintreconcluziile raportului a ar`tat c` mul]i rromi audeprins un nou mod de via]`, unul civilizat fa]` decel “parazitar din perioada anterioar`.” Dar existau[i multe familii de rromi care trìau înc` în condi]iimizere. Unii distruseser` locuin]ele primite revenindla vechiul lor mod de via]` - corturi [i bordeie.

Situa]ia [colar`. Prin programul na]ional deînv`]`mânt educa]ia era obligatorie pentru to]icopiii pâna la vârsta de 15 ani, a[a încât [i copiiirromi trebuiau s` frecventeze m`car primele optclase de înv`]`mânt, mic[orându-se astfel multpropor]ia mare de analfabe]i din rândul rromilor.

|nainte de 1989, au existat multe rapoarteîntocmite de profesori, în care sunt descrise situa]iiîn care copiii rromi erau discrimina]i pentru felul încare erau îmbr`ca]i. “S`r`cia era v`zut` ca fiind sinonim alprostiei [i, din aceast` cauz`, mul]i copiirromi au fost a[eza]i în spatele clasei [iignora]i” (Helsinki Watch, 1991:25).

Limba de predare în [coli era în modobligatoriu limba român` sau, dup` tradi]ia local`,maghiara, de[i mul]i copii rromi, la începereaciclului primar, nu [tiau limba de predare din [coli(româna ori maghiara). Din acest motiv, materia leera greu accesibil`. Limba rromani a fost introdus`în [coli numai dup` anul 1992 (3-4 ore s`pt`-mânale), \n contextul \n care, anterior, din anul

1990, aceasta se introdusese la nivelul [colilornormale (fostele licee pedagogice) din Bucure[ti,Târgu Mure[ [i Bacù, unde existau clasele depreg`tire a viitorilor înv`]`tori rromi.

Situa]ia igienic` [i sanitar` era precar`. Copiiirromi nu erau inclu[i în campaniile de vaccin`ri, ceicare st`teau la case nu beneficiau nici m`car debaia s`pt`mânal`, iar dac` se îmboln`veau, nuapelau la serviciile sanitare decât în cazuri foartegrave, aceasta [i datorit` ostilit`]ii cadrelormedicale.

Situa]ia familial`. Au existat multe familii derromi care, ajutate [i de politicile de protec]ie alestatului, aveau o situa]ie familial` obi[nuit`,asem`n`toare cu cea a popula]iei majoritare. |nacela[i timp, îns`, existau [i multe familiidezorganizate, motiv pentru care s-a înregistrat unmare num`r de copii abandona]i la na[tere \nspitale sau plasa]i în orfelinate.

Concluziile raportului au fost:- rromii nu sunt integra]i social;- au mentalit`]i retrograde;- au atitudine negativ` fa]` de munc` [i fa]` de

via]a social`.

Programul de integrare a fost aplicat doar înparte [i pentru scurt` vreme. Când s-a agravatsitua]ia social-economic` a ]`rii, la mijlocul anilor‘80, s-a renun]at la program, pentru faptul càplicarea lui nu adusese mari schimb`ri, dar [ipentru c` autorit`]ile trebuiau s`-[i concentrezeaten]ia spre probleme ce priveau întreaga na]iune.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Care au fost domeniile în care s-a ac]ionat

pentru îndeplinirea programului de integrarea arromilor în societate?

2. Care au fost concluziile raportului din 1983 cuprivire la acest program?


Programul de integrare social` a rromilor din perioada 1977 - 1983

Lec]ia 59

Vocabular:apt de munc` – capabil, potrivit, bun demunc`familii dezorganizate – familii care nu aveauo componen]` fireasc`, de multe ori cu p`rin]iidesp`r]i]i etcignorat – neglijat, de care nu se ]ine seamamentalitate retrograd` – felul de a gândi,de a reac]iona al unui individ sau al uneicolectivit`]i care se opune progresuluiostilitate – atitudine potrivnic`, du[m`noas`

Re]ine]i!

Rromii ajungeau de multe ori în conflict cuorganele de mili]ie [i cu autorit`]ile locale, fiepentru c` nu erau încadra]i în munc`, fie dincauza infrac]ionalit`]ii ridicate sau pentru c`-[ipracticau meseriile f`r` autoriza]ie. Din acestemotive, foarte mul]i rromi au ajuns s` lucrezefor]at pe [antierele de construc]ie din ]ar` sau laCanalul Dun`re - Marea Neagr`. De asemenea,rromii c`ld`rari sau corturari, care aveau foartemult aur tezaurizat, erau fost obliga]i “s`-lpredea” statului.

Statul a luat o serie de m`suri succesiveprivind regimul obiectelor de tezaur [i al metalelorpre]ioase.

Decretul nr. 244/1978prevedea c` toate “bijuteriiledin metale pre]ioase seconfec]ioneaz` în cadrulunit`]ilor socialiste [i posed`o marc` legal` a statuluiromân (…) De asemenea,numai unit`]ile socialiste potcomercializa aur, care trebu-ie marcat.”

Aceste legi au deter-minat confiscarea metalelorpre]ioase [i a tezaurului de ladiverse persoane, indiferentde statutul lor social, dar,mai ales, de la rromi. Mili]ia[tia c` rromii nomazi de]i-neau aur [i c` nu-l vor da debun` voie statului, a[a încâtorganele de anchet` au torturat mul]i rromipentru a afla locul unde erau ascunse aceste“comori”.

Raidurile poli]iei îndreptate împotriva rromilorse pretindeau a fi pur întâmpl`toare, dar, întimpul acestora, romilor le erau confiscatebijuteriile [i alte averi, autorit`]ile pretinzând c`proveneau din tranzac]ii f`cute pe pia]a neagr`(D. Kenrick, 1998: 140).

“Mili]ienii, pentru orice infrac]iune cât demic`, ne cereau “coco[eii” sau salbele ca s`ne fac` sc`pa]i. ~ia care nu aveau sau carenu voiau s`-i dea intrau la r`coare. Cel mair`u era la razii. D`deau peste noi în cas`.Ne presau pân` unul sau altul le d`deasalba. Atunci mergeau cu aurul în Dum-brav` [i-l îngropau. A doua zi, îl scoteau defa]` cu tine. Se f`cea un proces verbal. Tusc`pai de aur, ei de-o grij`. Nu treceau

câteva luni [i chestia se repeta. De parc`p`durea aia avea numai comori pe lapoalele copacilor.“ (Florin Cioab`, Sibiu)

Persecu]iile suportate de rromi din parteaorganelor de Mili]ie [i de Securitate s-au soldat cuîncerc`ri ale rromilor de a lua atitudine. Acestea aufost, îns`, dejucate de autorit`]i.“S`tui de persecu]iile Mili]iei [i aleSecurit`]ii, romii s-au decis s` riposteze. |n1986, mai mul]i capi ai rromilor împreun`cu tat`l meu, Ion Cioab`, urmau s` pun` lacale un protest. Stabiliser` s` se întâl-

neasc` la Bra[ov. Eram laHotelul Carpa]i cu soramea, Lumini]a, [i a[tep-tam s` ne vin` rudele.Aproape 500 de rromidin toat` ]ara urmau s`se strâng` pentru a-[icere drepturile. Cândcolo, pe 1 octombrie,chiar de ziua de na[terea Lumini]ei, str`zile ora-[ului erau pline de mili-]ieni, securi[ti [i solda]i.To]i veniser` pentru noi.Fiecare rrom care intrasau tran-zita Bra[ovulera s`ltat de ei. Am sc`-pat cu o ma[in` de oca-zie [i cu ceva noroc.Mama [i sora mea au

f`cut pu[c`rie la Aiud timp de trei luni.”(Florin Cioab`, Sibiu)

Mul]i lideri ai comunit`]ilor de rromi îns` aucolaborat cu autorit`]ile, iar informa]iile primite dela ei au f`cut ca rromii s` fie mai u[or de controlat.Liderii erau, astfel, favoriza]i, unii dintre ei primindchiar permisiunea de a c`l`tori în afara grani]elor]`rii.


Rela]iile dintre autorit`]i [i popula]ia rrom` (Studiu de caz)

Lec]ia 60

Vocabular:coco[ei – bani de aur (în trecut)razie – control neanun]at al organelor demili]ie, cu scopul de a descoperi infractori

Re]ine]i!

Confiscare aur

|n ultimii zece ani ai regimului comunist,dezorganizarea social` [i crizele economice auoprit procesul "moderniz`rii" societ`]ii române[ti.Munca patriotic` a elevilor, militarizarea prinintermediul g`rzilor patriotice, îndoctrinarea prinradio [i televiziune erau suportate din ce în ce maigreu.

|ncepând cu anii 1975, Ceau[escu a luathot`rârea de a pl`ti toate datoriile externe aleRomâniei, aceasta necesitând eforturi uria[e dinpartea popula]iei. Condi]iile de trai s-au înr`ut`]itfoarte mult, fapt care a dus la nemul]umiri tot maimari ale popula]iei.

Datorit` înc`lc`rii drepturilor [i libert`]iloromului, dup` 1975, în România au existat mi[c`ride protest, mai timide sau mai puternice, înrândul popula]iei.

|n august 1977, a avut loc greva minerilor dinValea Jiului, în anul 1987, la 16 februarie, s-adesf`[urat manifesta]ia studen]ilor ie[eni, iar la 15noiembrie 1987 - mi[carea de protest amuncitorilor bra[oveni.

La Bra[ov, la 15 noiembrie 1987, nemul]umi]ide lipsa alimentelor, defaptul c` nu aveaucurent electric decâtdou` ore seara, iarap`cald` doar sâmb`tadup`-amiaz`, dar maiales pentru c` nu-[iprimiser` salariile, care[i a[a fuseser` mic[o-rate, angaja]ii maimultor sec]ii de lauzina “Drapelul Ro[u”din Bra[ov au p`r`situzina [i au plecat înco-lona]i c`tre sediulpartidului. Poli]ia nu i-aîmpiedicat, deoarecefiind ziua alegerilor, secredea c` merg la vot.

“Muncitorii s-au oprit [iau r`sturnat o ma[in`de interven]ie a Poli]iei,

c`reia i-au dat foc. Unii aveau cu]ite, bâte sau pietreîn mâini [i au început s` strige “Jos Ceau[escu!”, “S`vot`m ce vrem noi!”. Ajungând lâng` un depozit dealimente, muncitorii l-au devastat, apoi au intrat însediile locale PCR [i în Prim`rie [i au ars portretele luiCeau[escu [i însemnele comuniste.”

Aceast` “revolu]ie” nu a r`mas f`r` urm`ri.Mul]i dintre participan]i, între care se num`rau [imuncitori de etnie rrom`, au fost prin[i, re]inu]ide poli]ie [i b`tu]i. Al]ii au fost deporta]i în altelocalit`]i, peste noapte.

Pentru famila Buceanu din Bra[ov, deetnie rom`, gestul capului de familie,Buceanu Aurel, de a se revolta, atunci, în1987, împotriva regimului, a fost pl`titscump. Dup` ce a fost anchetat [i b`tut laînchisoarea de la Gherla, a fost adus înapoide c`tre Securitate [i “în aceea[i noapte avenit poli]ia, ne-a adunat toate lucrurile,ne-a urcat într-un camion [i într-o singur`noapte ne-am trezit într-un apartamentdin Slobozia, cu interdic]ia de a mai c`lcavreodat` prin Bra[ov.”

Mi[c`rile de protestn-au fost organizate, eleau izbucnit spontan.Din aceast` cauz` aufost în`bu[ite rapid, iarpersoanele care au par-ticipat au fost arestatede organele de securi-tate, au fost torturate [icondamnate, în multecazuri, la ani grei deînchisoare.


Rromii – participan]i la mi[c`rile de

protest \mpotriva regimului Ceau[escu

CAPITOLUL

XIX

Particip`ri ale rromilor la mi[c`rile de protest anterioare anului 1989

Lec]ia 61

Participarea rromilor la Revolu]ia din 1989

La sfâr[itul anului 1989, popula]ia României s-a revoltat împotriva regimului, pentru c` nu maisuporta foamea [i abuzurile care au dus laînr`ut`]irea vie]ii. Lupta împotriva regimuluiceau[ist a fost favorizat` [i de c`derea regimurilorcomuniste din sud-estul Europei. Documentelevremii consemneaz` aceast` mare mi[care amaselor sub numele de “Revolu]ia din Decembrie”.

Condi]iile grele de trai au afectat în egal`m`sur` [i minorit`]ile din România, care n-auezitat s` se al`ture celorlal]i participan]i lamanifesta]ia împotriva regimului represiv al luiCeau[escu. Participan]ii s-au bucurat s`-i vad` [ipe rromi al`turi de ei în coloanele de manifestan]i:

“|n timpul revoltei, rromii au participat în num`rmare al`turi de noi [i ne-au ajutat la ocupareafostului Comitet Jude]ean de Partid.” (Victor T`nase,Hunedoara)

Victor Morar, comandantul g`rzilor patrioticedin Hunedoara, a declarat unui ziar de limb`german`: “(…) mergeam spresediul fostului partid, dar eram ocoloan` mic`, [i ne-am bucuratfoarte mult când am v`zut c`rândurile colanei s-au îngro[atcu o mul]ime de romi…”

La procesul celor 21 deofi]eri de securitate de laTimio[ara, colonelul FilipTeodorescu, în ancheta din 7martie, a m`rturisit c` printremanifestan]ii care au intrat însediul securit`]ii au fost [irromi.

|n Bucure[ti, DumitruDinc`, rrom din neamul „ursa-rilor“, a fost unul dintre condu-c`torii Revolu]iei din Decem-brie, care a avut o contribu]iefundamental` \n mobilizarearevolu]ionarilor.

|n timpul Revolu]iei, al`turide români [i alte na]ionalit`]i,au c`zut [i rromi.

La Cluj, este consemnat Cioar` Ioan, cet`]eanromân de etnie rrom`, din cartierul M`n`[tur,care a fost ucis de gloan]e.” (Filip Etve[, Rromii,un neam indian, 2000).

Dup` Revolu]ia din 1989, sistemul democraticinstalat în România a permis rromilor s` semanifeste în via]a politic` [i public`, s`-[i afirmeinteresele, formulând revedic`ri sociale [i etnicespecifice. Rromii au fost recunoscu]i prin lege caminoritate na]ional`, având dreptul de a fireprezenta]i în Parlamentul României. Dreptul dea se exprima a dat na[tere militantismului civic,creându-se o întreag` re]ea de organiza]ii non-guvernamentale rrome, care militeaz` pentrurespectarea drepturilor etniei, pentru \mbun`-t`]irea modului de via]`, pentru p`strareaidentit`]ii culturale a rromilor.


Particip`ri ale rromilor la Revolu]ia din anul 1989

Lec]ia 62

C`derea regimurilor comuniste \n Europa

Tradi]iile rromilor

(Introducere \n cultura

tradi]ional` rrom`)


Rromanipen-ul constituie legea rromani,sistem de norme [i concepte comunitare, care seorganizeaz` în jurul modelului de identitate alculturii tradi]ionale: familia. Comunitatea îns`[ieste o familie extins`, bazat` pe trei tipuri derudenie: sangvin` - amaro rat (sângele nostru),prin alian]` - amare xanamika (cuscrii no[tri) [iprin afinitate - amare kirve (na[ii no[tri).

Modelul educa]ional în familia tradi]ional` arromilor se bazeaz` pe valorificarea experien]ei [ia intui]iei, dar [i pe responsabilizarea individului înraport cu ceilal]i – r`spunderea colectiv` – [i peeducarea sentimentului ru[inii – la‡avo –, careintervine în cazul în care nu se respect` normelegeneral acceptate. Familia are ca fundamentcultul copiilor [i al b`trânilor.

R`spunderea colectiv` [i întrajutorarea,completate de sentimentul fratern reciproc suntelemente de baz` ale conceptului de phralipen(fr`]ie), esen]` a societ`]ii tradi]ionale arromilor. Codul polite]ii rituale include moduride adresare, în cadrul c`rora afec]iunea sedovede[te prin adres`ri de tipul: murro phral(fratele meu) sau murri phen (sora mea).

Aceast` tradi]ie are valoarea unei reguli devia]`, în centrul c`reia se afl` trei concepteesen]iale: phralipen - fraternitate, ajutor reciproc[i împ`rt`[ire a unui destin comun; patîv -credin]`, respect [i încredere reciproc`, precum[i conservarea st`rii de puritate spiritual` [itrupeasc`; baxt - noroc, soart` pozitiv` în via]acelor care respect` normele phralipen-ului [ipatîv -ului, în opozi]ie cu bibaxt - nenoroc,ne[ans`, ghinion, care apare în lipsa primelordou` – phralipen [i patîv.

Dac` „patîv”-ul înseamn` comuniune: „texas, te pias, te rovas khethanes” (s` mânc`m, s`bem, s` plângem laolalt`), existen]a încomunitate presupune p`strarea purit`]ii,nerespectarea normelor ducând la excludere.

A fi declarat „maxrime” (spurcat, impur) [i a fiexclus din cadrul neamului nu se afl` în rela]iedirect`, ca în religie, cu ideea de p`cat (de altfel,no]iunea de „bezex” = p`cat nu este important`în cultura rromani), ci cu aceea de ru[ine =„la‡avo”, cei care „na den patîv e n`mosqe” (nudau respect neamului), fiind marca]i de categoriaimpurului, fiindu-le blocat accesul la comuniuneacu propria lor familie.

|ns`[i crearea familiei este, în esen]`, unproces de acte formative, c`s`toria nefiind oîmplinire a iubirii, cu atât mai pu]in a pl`cerii, ciun act sacrificial îndeplinit pentru a asigura

continuitatea neamului [i descenden]a – „kadæmukhl` o Del” (a[a a l`sat Dumnezeu).

De aceea, culoarea ro[ie – „o lolo” – consi-derat` caracteristic` portului rromilor, prezent`îns` în obiceiurile de c`s`torie în toate culturiletradi]ionale, nu semnific` dragostea, ci sacrificiul,acel plâns ritual împ`rt`[it de to]i membriicomunit`]ii în momente–cheie ale existen]ei(nunta, “ i patîv” – masa de împ`c`ciune, „o diva-no” – reuniunea rromilor) [i care este forma supre-m` de comuniune spiritual`: „te rovas khethanes”(s` plângem împreun`).

Nu avem de-a face cu un fel de fatalism alunui neam care, oricum, a suferit atît de mult de-a lungul istoriei, ci cu manifestarea cea maiprofund` a „phralipen”-ului, cu sentimentuldefinitoriu al fr`]iei, împ`rt`[irea suferin]ei.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Ce înseamn` a fi rrom?2. Cum defini]i Rromanipen-ul?3. Care sunt cele trei concepte esen]iale ale

culturii tradi]ionale rromani?4. Cum se adreseaz` rromii unii altora?5. Ce reprezint` culoarea ro[ie în cultura

tradi]ional` rromani?


Rromanipen - model de solidarizare [i de responsabilizare intra-comunitar`

Lec]ia 63

Paharul fr`]iei


Conceptele de pur [i impur

Lec]ia 64

Filosofia culturii tradi]ionale rrome se bazeaz`pe opozi]ia uÂo – pur / maxrime – impur. Puritateareprezint` respectarea ordinii [i armonieiuniversale prin conformarea la model, iarimpuritatea este devierea de la model, rupereaechilibrului prestabilit printr-o serie de legi decomportament [i conduit`, a c`ror valabilitate afost îndelung verificat` prin experien]`. Conceptulde pur, în cultura tradi]ional` a rromilor, implicàtât dimensiunea fizic`, cât [i pe cea spiritual`.Prima o presupune pe a doua, puritatea trupeasc`nefiind altceva decât o reflectare a purit`]iimorale.

Adul]ii au obliga]ia s` respecte regulilepurit`]ii, în caz contrar putând fi exclu[i din cadrulcomunit`]ii. Un num`r destul de ridicat de regulise refer` la corpul uman [i la igiena ritual`,pornindu-se de la ideea c`, de la brâu în sus,trupul este pur, iar de la brâu în joseste impur. Ochii, capul,gura sunt considerate curate.Capul – sediul norocului [iacoper`mântul sù – p`l`ria– sunt pure, a[adar apar]insacrului, fapt pentru carenimic uman nu poate trecepe deasupra lor. Dac` ofemeie trece peste p`l`riaunui b`rbat, p`l`ria respec-tiv` este aruncat`. Cândcineva î[i atinge capul cumâna, trebuie s`-[i scutureimediat degetele, pentru aîndep`rta influen]a negativ`pe care o parte mai joas` acorpului o poate avea asupracapului. Genunchii [i glez-nele, în acord cu impuritateap`r]ii inferioare a corpului, se consider` a fi ceamai ru[inoas` parte a trupului omenesc – barola‡avo –, trebuind s` se acopere întotdeauna.

Diminea]a, înainte de a vorbi cu cineva, unrrom î[i spal` întotdeauna fa]a [i mâinile, pentru ase purifica. Partea de jos a corpului trebuie s` fie înpermanen]` acoperit`, atât la femei, cât [i lab`rba]i. Referitor la portul tradi]ional al rromilor,femeile rrome poart` fuste lungi, inclusiv pentru atrasa cu precizie linia de separare dintre partea dejos [i cea de sus a corpului, niciodat` nu poart`pantaloni sau fuste scurte. B`rba]ii rromi poart`pantaloni lungi, niciodat` scur]i. Fusta nu seîmbrac` pe cap, pentru a nu-l spurca. C`m`[ile sespal` separat de fuste [i pantaloni, în vase diferite,

speciale pentru fiecare component` aîmbr`c`min]ii, superioar` sau inferioar`. Nu seamestec` niciodat` apa ori vasele de sp`latobiecte de buc`t`rie cu apa sau vasele de sp`lathaine. La fel, tacâmurile [i vasele de buc`t`rie sespal` separat de haine. Apa cu care s-a sp`latpartea de jos a corpului se arunc` departe, înspatele casei. Vasele în care se m`nânc` nu se[terg cu nici un fel de prosop, [tergar sau cârp`,pentru c` acestea ar fi putut fi sp`late laolalt` cuhainele [i, mai grav, cu fustele. A[adar vasele debuc`t`rie se las` la soare s` se usuce. Din acela[imotiv - p`strarea purit`]ii casei - se evit`construirea bìi în cas`, ea fiind plasat` în afaraspa]iului de locuit.

Dac` o femeie atinge cu fusta un vas pus pep`mânt sau, pur [i simplu trece peste el, nimeninu mai m`nânc` sau bea din acel vas, fapt pentru

care este interzis s` se pun` vasele pe jos,în locuri de trecere. So]ia nu arevoie s`-i dea so]ului ap` cu mâinilegoale, ci acoperite de un [tergarsau, mai bine, de propria ei basma(rr. dikhlo), din respect (rr. patîv ) [iru[ine (rr. la‡, la‡avo).

P`rul femeii se ]ine strâns încozi – ©hungræ (trei cozi, pentru©haja bare - fete mari; dou` coziacoperite cu dikhlo – basma, altfelspus „ceea ce este v`zut”, pentrurromn` - femei m`ritate), nu sespal` în fa]a altora [i nu se atinge,pentru c` este impur.

Femeile, cu excep]ia celorb`trâne, nu trebuie s` fumeze înfa]a b`rba]ilor (aceast` interdic]iese aplic` [i tinerilor, ei neavând voies` fumeze în fa]a b`trânilor), nici s`

treac` prin fa]a lor, f`r` a-i avertiza s`-[i întoarc`privirea (ambold tut = întoarce-te, arakh tut =p`ze[te-te, fere[te-te).

Se poate spune c` a fi maxrime nu înseamn`numai a fi spurcat, dar [i periculos pentrucomunitate, prin intermediul unor puteri care potdeveni malefice, amenin]ând echilibrul comunitar.Cei declara]i impuri sunt exclu[i de la eveni-mentele comunit`]ii, nu sunt chema]i la nun]i, num`nânc` laolalt` cu ceilal]i, pentru c` impuritateaeste molipsitoare, putându-se r`spândi prin inter-mediul mânc`rii sau atingerii celui în cauz` sauobiectelor sale.

Excluderea este echivalent` cu pierdereaidentit`]ii, deci moartea spiritului, pentru c`

Sp`larea hainelor

individul exist` numai în m`sura în care esterecunoscut de comunitate. Dac` aceast`recunoa[tere dispare, omul se consider` mort.Tr`d`torul, cel care fur` de la fratele lui, femeiacare î[i în[eal` b`rbatul, cel care încalc` interdic]iile[i norma ru[inii prin comportament, port, limbajsau atitudine, cel care dispre]uie[te judecata [ivoin]a b`trânilor, devin, prin hot`rârea kris-ului,adunarea de judecat` a rromilor, maxrime.Pedeapsa se extinde, de cele mai multe ori, [iasupra familiei vinovatului.

La o privire din exterior, pedeapsa nu pare atâtde grav`. Persoana poate continua s` locuiasc` înspa]iul comunit`]ii, dar gravitatea vine din aceeac` î[i pierde identitatea, se transform` într-oumbr`, nimeni nu mai vorbe[te cu el, decât celmult prin intermediar. Acesta înceteaz` a mai fichemat s` participe la via]a comunit`]ii, laevenimente de familie (nun]i, botezuri,înmormânt`ri), la adun`ri etc. De asemnea, esteexclus de la alian]e prin c`s`torie, este izolat deceea ce are mai scump – neamul s`u.

Comportamentul impur aduce ghinion –bibaxt –, lucru extrem de periculos atât pentru om,cât [i pentru comunitate, pentru c`, odat` instalat,nenorocul urm`re[te individul [i familia întreagavia]`.

Statul la mas` împreun` este foarte importantla rromi, ca form` de comunicare [i împ`rt`[ire aîncrederii [i responsabilit`]ii colective, ca dialog îninteriorul comunit`]ii [i ca simbol al statutuluisocial. A refuza onoarea de a mânca împreun` cuun rrom care te invit` la mas` este considerat ungest de mare jignire, este ca [i cum l-ai refuzapentru c` este maxrime.

Copiii poart` zestrea purit`]ii, pe care îns` ovor pierde în timp, prin îns`[i existen]a pe p`mânt.Ei pot face lucruri interzise adul]ilor, consideratepentru ace[tia din urm` maxrime, inclusiv potpurta haine care nu delimiteaz` partea de sus acorpului pur` de partea de jos a corpului impur`.

Respectarea acestor norme ]ine deresponsabilitatea individual` [i colectiv` [iformeaz` sim]ul ru[inii –la‡avo / la‡ipen –, spirit încare sunt educa]i copiii, în special fetele, [i care nutrebuie înc`lcat întreaga via]`.

Numai în condi]iile în care normele purit`]iisunt respectate, se poate vorbi despre un altconcept esen]ial al familiei tradi]ionale a rromilor:phralipen (fraternitate). Acesta s-ar putea definiprin raportare la rela]iile stabilite în cadrul familieiextinse, în care sa kathe si phrala (to]i sunt aicifra]i), ca responsabilitate egal împ`rt`[it` de c`tremembrii comunit`]ii privite ca o familie mare.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Numi]i [i defini]i ru[inea în cultura tradi]ional`

rrom`!2. Ce înseamn` a fi maxrime în cultura tradi]ional`

rrom`?Bifa]i r`spunsul corect:a. Partea de sus a corpului este pur`.b. Partea de jos a corpului este pur`.

3. Exemplifica]i câteva reguli ale purit`]ii dincultura tradi]ional` rrom`!

4. |n familia / comunitatea din care proveni]i serespect` regulile purit`]ii? Da]i exemple deasemenea reguli!


Vocabular:rromanipen - legea rromaniphralipen - fr`]ie, solidaritate [i responsa-bilitate împ`rt`[it`patîîv - respect, încredere, cinste, credin]`, încompara]ie cu la‡, la‡avo - ru[ine uÂÂo - pur, în compara]ie cu maxrime - impurbaxt - noroc, soart`, în compara]ie cu bibaxt -nenoroc, ne[ans`

Re]ine]i!

Fecioar` rrom` (Arhiva „Aven Amentza“)

Nomadismul rromilor se afl` undeva la mijloc- între identitate etnic` [i rezultat al excluderiiistorice. Ambele sunt manifestate [i în laturaeconomic` (nomadismul comercial s-a datorat [imarginaliz`rii sociale), ca strategie de supra-vie]uire.

Nu trebuie considerat` ca adev`r absolutideea c` rromii nomazi sunt singurii rromiadev`ra]i. Dup` cum s-a constatat în istorie, omare parte a rromilor s-a sedentarizat, [i nuîntotdeauna for]at. Au avut loc [i procese desedentarizare liber-consim]ite, fenomenul fiind,a[adar, cu mult mai complex decât pare.

Ceea ce r`mâne îns` este mobilitatea maimare a acestui popor, poate acel fond psihologiccare predispune la de-plasare, pe care so-cietatea are datorias`-l protejeze ca valoa-re cultural` autentic`.Afirma]ii de genul:„c`l`toria o avem însânge, este mai puter-nic` decât noi”, sau„noi suntem ca p`s`-rile cerului” nu trebuietrecute cu vederea. Lise al`tur` refuzul unorreguli prestabilite lega-te de organizarea tim-pului, stabilirea unuiritm personalizat alactivit`]ilor, preferin]a pentru spa]ii deschise,comune întregii familii, spiritul colectiv fratern înraport cu ai s`i, pre]uirea deosebit` acordat`calului, ocupa]iile tradi]ionale cu caracteritinerant.

Perspectiva istoric` asupra nomadismuluirromilor în spa]iul românesc ofer` un tablouconving`tor. |n cei peste 500 de ani de robie, s-adesf`[urat un nomadism limitat [i controlat al uneianumite categorii de robi - robii domne[ti. Ace[tiaerau obliga]i la plata unui tribut c`tre domnie [i laprestarea de munci în folosul cur]ii domne[ti.Dup` Dezrobirea de la jum`tatea secolului al XIX-lea, un val important de migra]ie a pornit spreApus, dar s-a amplificat [i nomadismul intern.Acest nomadism relativ intens a continuat pân` înperioada celui de-al doilea r`zboi mondial, când afost stopat cu violen]` de Holocaustul nazistasupra rromilor – Samudaripen în limba rromani,când zeci de mii de rromi au fost deporta]i [iextermina]i în Transnistria. A urmat procesul de

sedentarizare for]at` [i de asimilare etnic` începutîn anii cooperativiz`rii (1949–1962) [i continuatde-a lungul întregului regim comunist (pân` în1989). Nomadismul îns` a continuat s`-[i fac`drum, cu greu, în noul tip de societateuniformizatoare, care avea drept scop [tergereadefinitiv` a identit`]ilor [i a tuturor diferen]elordintre oameni, ultimii sedentariza]i fiind c`ld`rarii,în anii ‘60. Ast`zi, unii rromi au reluat practicanomadismului sezonier (pe perioada verii), înspecial în scop comercial [i de revalorizare amaterialelor refolosibile.

Pelerinajele rromilor nomazi cu ocazii sacresunt o tradi]ie în întreaga lume. De pild`, estebine-cunoscut pelerinajul anual, din 24-25 mai, al

rromilor de pretutin-deni, la Camargue, peCoasta de Azur, la LesSaintes-Maries-de-la-mer, la moa[tele SfinteiSara - la - Kali (Sara ceaNeagr`), tradi]ie vechede peste trei veacuri.Prea pu]in recunoscut`de Biseric`, dar tolera-t`, Sf. Sara este consi-derat` protectoarearromilor. Sclav` a celordou` sfinte, MariaJacobé [i Salomé, eale-a salvat via]a, pu-nându-[i pelerina pe

apele m`rii [i înf`ptuind miracolul prin care celedou` nu s-au scufundat. Alt` legend` spune c`Sara a fost aceea care [i-a convins neamul(probabil rromii din zon`) s` se cre[tineze. |nRomânia, Sfânta Sara se afl` pictat` în Biserica“Sfânta Paraschiva” din localitatea teleorm`nean`Segarcea Vale, din anul 1997. De asemenea, lanoi, dou` sunt cele mai importante pelerinaje alerromilor: acela al c`ld`rarilor, de Sf. Maria Mic` –8 septembrie, la Coste[ti / Vâlcea [i cel al rromilormoldoveni, la Sf. Paraschiva – 13 octombrie, laIa[i, unde se afl` moa[tele sfintei.

Spiritul nomad a impus coeziune [i unprofund sentiment de solidarizare a comunit`]ii,elemente reflectate în tipul de educa]ie, inde-penden]a în exercitarea meseriei, polivalen]aprofesional`, economia de supravie]uire adapta-bil` la orice situa]ie, mobilitatea mental`.


Nomadism [i sedentarism

Lec]ia 65

Migra]ie

Cea mai important` ocupa]ie a rromilor aconstituit-o prelucrarea metalelor, pe de o parte,înzestrare mo[tenit` înc` din antichitatea indian`,pe de alt` parte, necesitate de supravie]uire,completând nevoile unei economii de tip pastoral-agrar.

Ceea ce aduc nou me[terii rromi estespecializarea pe domenii me[te-[ug`re[ti. De exemplu, prelucra-rea fierului (fier`ritul) cuprindemeseriile: fier`ria propriu-zis`,potcov`ria, caret`-ria [i feroneria(prelucrarea artistic` a fierului).

|n cadrul fier`riei suntconfec]ionate: unelte agricole(sape, greble, seceri), obiecte deuz comun (cu]ite, d`l]i, ciocane,topoare, cazmale), elemente defier pentru construc]ii [i instala]ii(fiare de moar`, lan]uri, încu-ietori). Aici a intervenit speci-alizarea l`c`tu[erie, prin care seconfec]ionau lac`te, z`voare,balamale, chei, broa[te [i dife-rite tipuri de încuietori de u[i [i de por]i. Feroneriase ocupa mai mult de obiectele din fier care erauprelucrate artistic (frig`ri, gr`tare, grilaje,ancadramente de u[i [i de ferestre) sau careputeau fi ornamentate cu motive decorative.

Inventarul unui atelier de fier`rie, în ceea ceare esen]ial, cuprinde: nicovala, care poate fi demai multe tipuri (de p`mânt - înfipt` direct înp`mânt, unde vatra este joas`; de butuc – înfipt`într-un butuc de lemn, unde vatra este în`l]at`);foalele, unealta de suflat în foc, vatra de foc saucuptorul de p`mânt, ciocanul, dalta, diferite tipuride cle[ti. |nainte de a ap`rea tipul clasic de foale,era folosit` o piele de capr` sau de oaie, întoars`cu p`rul pe dinùntru, întins` [i b`tut` în cuie,gùrit` la vârf [i prev`zut` cu o ]eav`, care, maitârziu, avea s` treac` printr-o talp` de argil`.Foalele se mai numesc [i foaie, foiuri, gâfuri - dup`vechiul sistem de construire.

Una dintre principalele tehnici de prelucrare afierului o reprezint` prelucrarea la rece, princioc`nire. Prelucrarea fierului la cald poart`numele de fierbere a fierului.

Dintre fierari s-au desprins potcovarii, de celemai multe ori f`r` a se limita la aceast` specializarestrict`. Tehnica de potcovire cuprinde

urm`toarele etape: cur`]irea depietre a copitei calului culingura, cu cle[tele sau cu coadacle[telui; tìerea sau tundereaunghiei crescute anormal, deunde ideea c` potcovarul este [iveterinar sau vraci de animale;cur`]irea c`rn`]uiei de pe copit`(s` fie a[a de curat` încât s`poat` s` bea omul ap` din ea);a[ezarea potcoavei, ermetic [idup` ce s-a r`cit, pentru a nu seîngropa în unghie [i a nudistruge copita. Exist` [i potcoa-ve de coseal`, pentru caii carecalc` într-o parte, potcoave de]`c`neal` - pentru producerea

unui zgomot pl`cut (în special pentru birjele dinvechile ora[e). Un alt tip de potcoave realizate defierari îl reprezint` potcoavele de ghea]`, numite“mâ]e”, potcoave “b`trâne[ti” sau potcoave]ig`ne[ti, care se legau peste înc`l]`minte, pentrua nu aluneca iarna pe ghea]`.

O alt` specializare a fier`ritului este caret`ria /legatul c`ru]ei, care const` în trasul [inelor pe ro]i[i confec]ionarea leg`turile de fier ale c`ru]elorprintr-o tehnic` complex` numit` ferecatulcarelor, aplicat` [i la legatul s`niilor.

Deosebit` de fier`rit, dar derivat` din acesta,este l`c`tu[eria. L`c`tu[ii repar` obiecte din fier,confec]ioneaz` chei, balamale, încuietori, lac`te.

Printre meseriile practicate de rromi, în cadrulprelucr`rii metalelor, se num`r` [i tinichigeria. Prinspecificul ei legat de construc]ii, aceast` meseriepoate fi încadrat` [i în categoria ocupa]ional` aconstruc]iei de case.


Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Cum defini]i nomadismul rromilor?2. Care sunt elementele legate de nomadism din

cultura tradi]ional` rrom`?3. Care a fost evolu]ia în istorie a nomadismului

rromilor?4. Care sunt pelerinajele cele mai cunoscute ale

rromilor?

nomadismul rromilor – element deidentitate etnic` [i rezultat al excluderii sociale

Re]ine]i!

Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea fierului

Lec]ia 66

Prelucrarea fierului. Nicoval`

La fel de important` ca [i prelucrarea fieruluieste, pentru cultura material` a rromilor,prelucrarea aramei, ar`m`ritul sau c`ld`r`ritul.C`ld`rarii confec]ionau [i reparau vase de aram`,dar f`ceau [i acoperi[uri pentru biserici(extinderea meseriei spre tinichigerie în aluminiu).

Vasele c`ld`rarilor sunt de dou` categorii:vase mari, de uz familial sau comunitar (alambicuri– cazane mari de fiert ]uica / depovarn`, cazane / c`ld`ri de fierts`punul, g`le]i de ap` etc.) [i ritual –religios (cristelni]e pentru botez) [ivase mici sau medii, de uzgospod`resc (c`ld`ri, t`vi, tigì, c`ni,oale, g`le]i pentru ap`, ibrice, c`ld`ride m`m`lig` etc.) [i de cult(c`ld`ru[a de Boboteaz`, pocalulbisericesc).

Toate aceste vase au un dublurol: func]ional - de uz casnic sau cufunc]ie ritual` (vadra de mireas`) - [idecorativ, fiind ornamentate îndiferite tehnici (lustruire, cioc`nire,încovoiere, perforare, tìere, incizie).|n special vasele rituale prezint` undecor deosebit, atât prin tehnic`, cât[i prin valoare simbolic` [i form`(bumbi realiza]i prin cioc`nire, liniigeometrice incizate: dungi, brâuri, unghiuri, zig-zag-uri, romburi, frunze, linii curbe etc.), realizatemai ales cu dalta [i ciocanul.

|n special în zone s`race în lemn [i cup`mânturi lipsite de o calitate a lutului care s`permit` dezvoltarea ol`ritului (Teleorman,

Câmpia Dun`rii, zonele de câmpie ale Moldovei)prelucrarea aramei s-a dezvoltat ca o necesitate.Arama se prelucreaz` u[or, cu unelte simple, iarvasele de aram` au valoarea ritualic-magic`:cazanul de botez, cazanul de aghiazm`, vaseled`ruite de c`tre na[i mirilor la strigarea darului, lamasa mare, men]ionarea vaselor de aram` cavalori simbolice în foile de zestre.

Numit` [tiin]ific cupru, aramaare câteva propriet`]i care o apropiede metalele nobile: maleabilitate,ductibilitate, conductibilitate termic`[i electric`.

|n ceea ce prive[te tehnica deprelucrare, aceasta cuprinde urm`-toarele etape importante: topireaaramei, dec`lirea, baterea aramei [ia[a-numita “al`mire ]ig`neasc`”.

Topirea aramei se face cuajutorul unui cuptor de p`mânt, carese arde cu dou` zile înainte, cuc`rbuni de prun, [i aten]ia esteîndreptat` c`tre foale, ca s` nu ser`ceasc` materialul. Al`mirea]ig`neasc` este un procedeu vechi,de mare mìestrie, transmis în cadrulfamiliei [i ]inut secret, de aceea estefoarte pu]in cunoscut în etnografie.

Modul de îmbinare a p`r]ilor componente aleunui vas de aram` presupune câteva opera]iunicomplicate. Dup` ce au fost croite [i aduse ladimensiunile dorite, p`r]ile se taie pe margini înprofil de coad` de rândunic`, se introduc una încealalt`, dup` care îmbinarea se bate foarte bine


Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea aramei

Lec]ia 67

Materialele folosite sunt tabla zincat` [i tablade aluminiu. Tehnicile de lipit pot fi cu ap` tare, latabla galvanizat`, [i cu ap` stins`, la tabla neagr`,netratat` (se cur`]` întâi cu ap` tare nestins`).Tehnicile de prindere se împart în prinderea în fal](prin asamblarea îndoiturilor) [i baterea în cuie.Tinichigiii se ocup` cu confec]ionarea burlanelor,a jgheaburilor, a acoperi[urilor din tabl`.

Cum se [tie, neamul de rromi care practic` cupredilec]ie tinichigeria este acela al gaborilor(rromi “unguri” din Transilvania, ce vorbesc unidiom asem`n`tor c`ld`rarilor).

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Care sunt meseriile legate de prelucrarea

fierului practicate de rromi?2. Care sunt principalele unelte folosite în aceste

meserii?3. Ce neam de rromi se ocup` cu predilec]ie de

tinichigerie?4. Vizita]i [i descrie]i un atelier de fier`rie!

prelucrarea fierului - fier`ria- l`c`tu[eria- potcov`ria- caret`ria- feroneria

Re]ine]i!

C`ld`rar

Una dintre ocupa]iile tradi]ionale importanteale rromilor este [i prelucrarea metalelor pre]ioase(argintul [i aurul). De la început trebuie f`cut`diferen]ierea dintre rudari (numele lor provine dela cuvântul slav. ruda =minereu) - care se ocupauini]ial cu extragerea auruluidin nisipul râurilor, abia maitârziu (sfâr[itul secolului alXVIII-lea [i mai ales secolul alXIX-lea) trecând la prelu-crarea lemnului - [i zl`tari (dinslav. zlato = aur), care seocupau cu prelucrarea auru-lui. Zl`tarii - aurari s-auconfruntat, într-un anumitmoment istoric nu foarteexact cunoscut, cu o interdic]ie a muncii lor,me[te[ugul prelucr`rii aurului fiind preluat deargintari, fapt p`strat [i ast`zi.

Tehnica culegerii aurului din nisipurile aurifere

ale râurilor este cunoscut` din relat`rilenumero[ilor c`l`tori strìni (Paul de Alep, DelChiaro) despre secolele al XVII-lea [i al XVIII-lea.Instrumentele rudarilor constau dintr-o scândur`

cu adâncituri tìate transversal [im`rginit` în ambele p`r]i de ostinghie de lemn. Pe aceast`scândur` numit` dosc` (< lb. slav`,cu acela[i sens), ]inut` ca un planînclinat, se întindeau ]es`turi delân` [i ea era scufundat` în apaamestecat` cu nisip a râurilor.Sedimentul aurifer era re]inut de]es`tura care, sp`lat` într-un butoi,î[i separa nisipul de aur, cel dintâicurgând printr-un jgheab. Mine-reul adunat se zdrobea într-un vas

de font`, simplu sau amestecat cu mercur, pentrua se ob]ine un amalgam. Acesta se storcea într-opânz`, apoi se topea într-un vas de ceramic`.Aurul topit era apoi realizat în tipare, ca lingouri


pe nicovala de p`mânt. La b`taie, arama sedec`le[te. C`lirea se face prin introducerea de maimulte ori în groapa cu j`ratec prev`zut` cu foalede groap`. Opera]iile se repet` succesiv pentru aasigura durabilitatea [i soliditatea încheieturii.

Pentru o îmbinare perfect` – etan[eitate – seface al`mirea: cur`]area aramei la încheietur` printratarea cu ap` tare nestins` (acid clorhidric) [ipres`rarea cu lam` – lamele sub]iri de alam` saugranule de [pan de bronz [i borax.

Pentru a se extrage umiditatea [i a se opridesprinderea stratului de [pan [i borax,încheietura se ud` cu o m`turic` (pleaftur`) [i sepresar` cu sare de buc`t`rie; se pune vasul îngroapa cu j`ratec [i se ridic` temperatura, prininsuflarea masiv` de oxigen cu ajutorul celor dou`foale mici de groap`.

Pentru a se face materialul cât mai rezistent, secioc`ne[te de multe ori (chiar de peste zece ori) înîntregime. Suprafa]a fiind perfect îndreptat`, setrece la ornamentare, din b`taia ciocanului [i cudalta. Ceea ce este esen]ial în ar`m`rit ]ine dedou` tehnici de baz`: al`mirea [i ritmul decioc`nire.

|n categoria lucr`torilor în metal se includ [irromii spoitori, care se ocupau, pe lâng`cositorirea vaselor de aram` (oale, tigì, ceaune,cazane etc.), [i cu repararea [i cur`]irea periodicà acestora.

Cositorirea este tratarea (prin acoperire, pesuprafa]a interioar`) cu cositor (denumit [tiin]ificstaniu), metal alb-argintiu, foarte maleabil [iductil, a concavit`]ii vaselor de uz casnic, pentru ase împiedica oxidarea lor. Cositorul este topit,apoi se unge suprafa]a în mod uniform prinmi[carea circular` a vasului. Ca [i alte activit`]igospod`re[ti cu dublu caracter: func]ional-utilitar[i ritualic, de pild` lutuirea casei (schimbareastratului de p`mânt de pe jos sau refacerea prispeide lut), care se f`cea la marile s`rb`tori deprim`var` (exemplu, de Pa[te), spoirea vaselor afost o necesitate dublat` de un simbol al înnoirii [ial purific`rii - cositorirea general`, a tuturorvaselor (în afara spoirilor accidentale) practicându-se de Pa[te.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1 Care sunt obiectele realizate de c`ld`rari?2 Care sunt principalele unelte folosite în

prelucrarea aramei?3 Cu ce se ocupau spoitorii?4 Vizita]i [i descrie]i un atelier de c`ld`rar!

Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea metalelor pre]ioase

Lec]iile 68 [i 69

Unelte de argintar (Arhiva „Aven Amentza“)

prelucrarea aramei - c`lire- dec`lire- al`mire

Re]ine]i!

(rudarii cuno[teau [i tehnica topirii aurului în bare/ lingouri). Aurarii î[i ob]ineau materia prim` fie dela rudari sau de la bìe[i (care scoteau aurul dinmine de aur), fie, ca [i argintarii, din monedelecare circulau în epoc`.

Obiectele pe care le confec]ionau argintariierau: obiecte de podoab` (inele, cercei, salbe,bro[e, agrafe, br`]`ri, coliere, lan]uri), piese deharna[ament (pinteni), arme (s`bii), piese deîmbr`c`minte (nasturi, butoni), obiecte de uzcasnic (tacâmuri, castroane, t`vi, solni]e aurite,cupe de argint aurite, ce[ti), obiecte religioase(chivoturi, potire, c`delni]e, ferec`turi de cartebisericeasc`, sfe[nice, cristelni]e, candele, t`vi,linguri [i linguri]e, anaforni]e, aureole, aghiaz-matare, cruci lucrate în tehnica filigranului).

Obiectele care presupuneau o decorare maidetaliat` erau ob]inute prin imprimarea,încrustarea de ornamente cu ajutorul unor matri]especiale, laminarea sârmei de aur [i de argint princioc`nire, tehnic` ce oferea posibilitatea unormultiple utiliz`ri ale sârmei filigranate, fin` ca opânz` de pìanjen, încrustarea cu pietre pre]ioase.Metodele [tan]`rii, ale perfor`rii [i ajust`rii erau [iele utilizate mai ales la confec]ionarea obiectelorde cult. Cea mai r`spândit` îns` era tehnicamodel`rii în relief prin cioc`nire, metod`cunoscut` înc` din secolul al XVI-lea.

|n ceea ce prive[te confec]ionarea podoabelor[i a obiectelor de uz casnic mici (din argint),singura conservat` pân` ast`zi în cadrul prelucr`riiargintului [i a aurului de c`tre me[terii rromi, seremarc` tehnica filigranului, mai perfec]ionat` lacercei [i mai simpl` la inele.

|n prezent, argintarii fac diferite obiecte depodoab` (cercei, inele, verighete, nasturi, br`]`ri,obiecte mici de uz casnic special (din argint),elementele metalice pentru costumul tradi]ional(nasturi, închiz`tori de brâu etc.), me[terii fiindgrupa]i mai ales în zone din Muntenia, Oltenia,Vla[ca, Teleorman.

Ei au p`strat atât tehnica de lucru (cioc`nire,incizare, îndoire, tìere, crestare etc.), cât [iinventarul de unelte vechi (nicovala mic` debutuc, foalele mici manuale, ciocanul, d`l]ile,]eava de suflat /suflaiul, care înmoaie [i tope[temetalul, foarfecele de tìat metalul, matri]ele demân`, calapodul - un con ascu]it [i lung, de lemn,cu vârful în jos, cle[tele mic). Uneori nicovalapoate fi o bucat` de fier dreapt` sau o [in`.

Etapele de lucru cuprind: topirea metalului peun c`rbune de mangal scobit cu o scoab` [iînc`lzit prin suflarea aerului printr-o ]eav` /suflai(mai nou se folose[te spirtiera); dup` ce s-a topitcu ajutorul focului suflat prin ]eav` [i a boraxului,metalul se ia cu o penset` sau cu un cle[te mic [ise bate pe nicoval`; calapodul fixeaz` m`rimeainelului; partea rotunjit` a nicovalei ajut` laîndoirea barelor; alte ornamente se fac cu dalta [iciocanul sau prin încrust`ri, [tan]`ri saufiligranare.

Argintarii posed` foarte bine tehnicilemo[tenite, de prelucrare a metalelor pre]ioase,vibra]ia lucrului cu mâna oferind obiectelorunicitatea [i frumuse]ea care nu pot caracterizaniciodat` obiectele de serie.

|n concluzie, se poate afirma, f`r` teama de agre[i, c` me[terii rromi, prin varietatea meseriilorlegate de prelucrarea metalelor pe care lest`pînesc cu mìestrie, de]in taina metalului, dar,dup` cum vom vedea în lec]ia urm`toare, nicitaina lemnului nu le este strìn`.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Care a fost ocupa]ia ini]ial` a rudarilor?2. Descrie]i tehnica culegerii aurului din nisipuri

aurifere!3. Care sunt obiectele pe care le fac argintarii?4. Care sunt principalele unelte folosite în

prelucrarea metalelor pre]ioase?5. Vizita]i [i descrie]i un atelier de argintar!


Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea lemnului

Lec]iile 70 [i 71

Rudarii sunt me[terii rromi care se ocupàst`zi cu prelucrarea lemnului. Ini]ial, rudarii,dup` cum le arat` [i numele (vezi cuvântul slavruda = minereu), se ocupau cu sp`latul aurului: eiculegeau aurul din nisipul râurilor (mai ales înTransilvania), printr-o tehnic` pe care deja amdescris-o, [i îl topeau în lingouri.

Ulterior a avut loc un transfer ocupa]ional sauo reconversie profesional`, rudarii trecând laprelucrarea lemnului.

|n cadrul acestei ocupa]ii, au ap`rut specia-

liz`ri / meserii: rud`ritul propriu-zis – butnarii, carefac obiecte casnice din lemn (blide, c`ni, doni]e,maiuri de b`tut rufe etc.) [i cov`tarii / albierii carefac albii [i cove]i; lingur`ritul – lingurarii, careconfec]ioneaz` linguri, linguri]e, cupe, linguroaie,polonice; fus`ritul – fusarii, me[teri în confec-]ionarea fuselor; l`d`ritul – l`darii, specializa]i înmobilier (mese, scaune, dulapuri etc.), dar maiales în l`zi de zestre, l`cri]e (cutii mici de lemn),hambare [i tronuri (l`zi mari de ]inut m`laiul saualte cereale).

O ramur` distinct` este aceea a corfarilor careîmpletesc corfe sau co[uri din nuiele de alun, der`chit` sau de salcie.

Mobilierul ]`r`nesc f`cut de me[terii rromispecializa]i în prelucrarea lemnului este cunoscutsub numele de mobilier rud`resc, care sediferen]iaz` de celelalte tipuri de mobilier(tâmpl`resc [i dulgheresc) prin faptul c` acestapune în valoare calit`]ile naturale ale fibreilemnoase, l`sând-o vizibil` la suprafa]a obiectului.

Odat` uscat prin afumare, lemnul de lucru seciople[te pe lungime cu securea, se cur`]` [i seuniformizeaz` cu barda, se neteze[te cumezdreaua /cu]itoaia pe scaunul de cu]itorit.

Ornamentarea, în special a l`zilor de zestre, senume[te horjire sau scriere (Muntenia, Oltenia),împistrire (Transilvania), t`rcare (Maramure[) [i seface prin incizie [i crestare cu scoaba / horjul –cu]it curbat (pentru linii drepte) [i cu florarul /capra (compas cu horj pentru linii curbe).

Un alt obiect de mobilier tipic, lucrat derudari, este masa joas`, rotund`, cu trei picioare,de influen]` v`dit oriental`, prezent` pe arii largidin Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea [iMoldova. Ea este înso]it` de scaunele joase, cufa]` u[or scobit`, rotunde sau p`trate, cu trei saupatru picioare, de obicei simple, f`r` ornamente.

Alte obiecte de mobilier rud`resc mai suntblidarele, lingurarele, dulapurile de perete,podi[oarele (dulapuri), col]a-rele (dulapuri de col]), leag`-nele pentru copii (celea[ezate pe podea).

Rudarii lucreaz` [i furcide tors simple sau cu formesimbolice (cu coarne, cuaripi, cu m`r / roat`, simbo-luri ale fertilit`]ii [i c`s`toriei)ob]i-nute prin traforare [icioplire, ornamentate prinincizare, crestare [i scobirecu vârful cu]itului sau cuhorjul.

Bâtele [i cârjele p`store[ti,însemne ale puterii, fecun-dit`]ii [i bog`]iei,lucrate în general din lemn de corn, au parteasuperioar` îngro[at` (m`ciuc`, m`ciulie, cap,m`r) [i confec]ionat` uneori din os.

Lingurarii lucreaz` în lemn de esen]` moale(salcie, plop negru, tei), dar [i în paltin, frasin, arinalb, prun, cire[, p`r. Tehnica de lucru esteurm`toarea: despicarea lemnului într-o formàpropiat` de cea a lingurii, realizarea p`r]iiconcave a lingurii prin scobire cu scoaba, croirea[i sub]ierea cozii cu cu]itul; [lefuirea lingurii cu obuc`]ic` de os sau cu un ciob de sticl`. Deosebitesunt lingurile cu c`lcâi (cu o curbur` puternic`

deasupra cù[ului, care confer` elegan]` cozii) [icele cu cârlig (cu coada îndoit` prin cioplire [iîndep`rtare de material), de ag`]at în lingurarulde perete. Al`turi de lingurile de uz, exist` [ilingurile decorative, care se bucur` de o marevarietate ornamental`: cioplirea capului cozii(simboluri: capul de [arpe, coco[ul, capul de caletc.), incizii puternice f`cute cu vârful briceagului[i al unghioarei (d`lti]` ascu]it`) - motivegeometrice, antropomorfe (ochi[orul) etc. Practicfantezia me[terului este nelimitat`.

Fusarii urmeaz` [i ei o serie de etape de lucru:scurtarea [i despicarea lemnului în fâ[ii degrosimea fusului brut; uscarea lemnelor înusc`toare (cotlon cu pere]ii de lut, deasuprafocului); cioplirea cu barda; strunjirea cu gruica(instrument metalic) la strungul cu sfoar` (lemnscobit la mijloc - scobitura se nume[te scoc -sprijinit pe doi ]`ru[i înfip]i în p`mânt [i bifurca]ila partea superioar`, pe care stau rezemate celedou` capete ale lemnului), ac]ionat manual: prinsla capete, fusul se mi[c` sferoidal cu ajutorul uneisfori încol`cite dup` fus [i mi[cate cu un mâner delemn (arcu[) ac]ionat cu mâna stâng` a rudarului,în timp ce cu dreapta se ]ine gruica pentru netezit(un fel de dalt`). Fusul poate fi ornamentat princrestare sau cioplire în jurul titirezului sau prinincizii, crest`turi [i perfor`ri sugerând filigranul,aplicate pe prâsnele (ro]i de lemn, introduse pe

fus, care îi imprim` omi[care de rota]ie continu`).

Albierii (cov`tarii) facalbii de rufe, c`pistere (vasepentru fr`mântat aluatul),molde (vase pentru must),post`vi (vase de culesfructe), cove]i de pâine, teici(troace pentru hr`nitulporcilor), leag`ne suspen-date pentru copii. Realizareaacestor obiecte presupune:tìerea lemnului; retezarealui la dimensiunile dorite, cufer`strùl de curmat; despi-

carea fiec`rei buc`]i în dou`, cu toporul sau cusecurea; scobirea în praguri, cu toporul lung, afiec`rei p`r]i despicate; cioplirea interi-orului(trasul la tesl`); finisarea interiorului cu scoaba(cu]it curbat); trasul la mezdrea (cu]itoaie) pedinafar`; îndreptarea marginilor [i îndep`rtareasurplusului de material (strânsul albiei); uscatullent, cu gura în jos, la soare.

Corfarii (împletitorii de co[uri / corfe / târne),înainte de a începe împletitul propriu-zis, c`lesc lafoc lemnul de alun (îl ud` [i îl trec prin foc succesivde câteva ori), apoi îl taie fâ[ii cu cu]itul.


|mpletitori de co[uri (Arhiva „Aven Amentza“)

S-a scris mult despre lùtari [i despre muzicalùt`reasc`. Ceea ce nu [tiu îns` cu limpezimecercet`torii, pentru rromi este un lucru cunoscut:muzica rromani este arta din interiorul comunit`]ii,cu caracter ritualic (cântecul de nunt`, bocetuletc.) sau neritualic, vocal` [i instrumental`. Muzicalùt`reasc`, în schimb, esteocupa]ie aduc`toare de venituri[i apar]ine profesioni[tilorinterpre]i ai muzicii populareautohtone.

Faptul c` arti[tii rromi preiaumotive sau fraze muzicale dinmuzica rromani sau chiar stilulde interpretare al muzicii rroma-ni (rromane gil` – cântece rrome)[i le transpun în muzica lùt`-reasc` este cu totul altceva [i,f`r` s` se creeze confuzie întrecele dou` tipuri de muzic`, acestfenomen este cunoscut subnumele de manier` rrom` deinterpretare.

S-a crezut c` rromii - dinperspectiva practic`rii muzicii - sunt înrudi]i cuvechii indieni, adu[i de regele Persiei, Bahram(430– 443), s` cânte din lùt` la curtea sa, sau cukafirii, alt` popula]ie indian` care se ocupa cumuzica. Ipotezele sunt îns` neconfirmate.

Majoritatea studiilor încep cu Barbu Lùtarul [icu memorabila lui întâlnire cu Franz Liszt [i seîncheie, în func]ie de epoca în care sunt scrise, cuCristache Ciolac, Petric` Motoi, F`nic` Luca,Grigora[ Dinicu, Petrea Cre]u Solcanu, lùtarii din

Clejani, F`r`mi]` Lambru sau Ion Onoriu.O privire în istorie ne spune c`, la 1600,

lùt`ria era considerat` o îndeletnicire de ru[ine, arobilor, [i, de aceea, c`s`toria cu un lùtar erainterzis` prin reglement`ri juridice stricte. |n 1775,în }ara Româneasc`, sub domnia lui Alexandru

Ipsilanti, lùtarii se constituie cabreasl`, cu v`tafi ([efi) [i catastih(carte de îndatoriri).

|n general, studiile remarcò serie de caracteristici alelùt`riei: a) o meserie mo[tenit`din tat` în fiu; b) se practic` mairar individual [i mai des în grup,cu banda, în taraf, mai nou, cuforma]ia; are drept ocazii [ilocuri: nun]ile, horele, hramu-rile, praznicele, târgurile, bâlciu-rile, cârciumile, serenadele; c) nupresupune cunoa[terea notelormuzicale, înv`]ându-se dupùreche, cel pu]in forma clasic`(ini]ial`) a lùt`riei, c`ci ast`zi,se [tie, unii lùtari au studii de

specialitate; d) instrumentele folosite, în ordineafrecventei, sunt: vioara (inclusiv un tip de vioarìmprovizat`, de fapt o viol` cu arcu[ul în semicercsau cu [ase coarde), lùta, ]ambalul, acordeonul(preluat mai târziu din muzica german`), basul(a[a numesc lùtarii violoncelul [i contrabasul),cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn desalcie, de plop tremur`tor sau de trestie (tip flautullui Pan), tamburina (folosit` de ursari), surla (un tipvechi de clarinet), clarinetul.


Pentru rezisten]`, fâ[iile sunt groase – senumesc [ine –, iar toarta se continu` în jos [iconstituie inima corfei. Urmeaz` sub]iereacurelelor cu cu]itul, legarea toartelor, a[ezareaspetezelor / mânerelor [i îngr`direa cu ajutorulunui cle[te care prinde inima corfei [i o înf`[oar`cu o fâ[ie de alun numit` pra[tie.

Toate aceste moduri de prelucrare a lemnului,st`pânite excep]ional de c`tre me[terii rromi,aduc un argument în plus pentru înl`turarea unuistereotip, acela c` rromii cunosc secretul fierului [ial metalelor în general. Iat` c` rromii cunosc la felde bine [i secretul lemnului.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Care sunt meseriile legate de prelucrarea

lemnului practicate de rromi?2. Care sunt principalele unelte folosite în aceste

meserii?3. Vizita]i [i descrie]i un atelier de rudar lingurar!

prelucrarea - rud`ritul (butnarii [i lemnului albierii/ cov`tarii)

- lingur`ritul- fus`ritul- l`d`ritul- corf`ritul

Re]ine]i!

Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Muzica

Lec]ia 72

Barbu Lùtarul

Una dintre ocupa]iile importante ale rromilor,aflat`, în prezent, mai mult în memoria me[terilortrecu]i de vârsta practic`rii meseriei, esteprelucrarea osului [i a cornului.

Din os se realizau piepteni (me[teriipiept`nari), nasturi, mânere de cu]it, mânere depip`, pl`sele de cu]it, capete sau m`ciulii de bât`p`storeasc`, diferite pandantive. Din corn de cerb,de vit` sau de capr` se f`ceau cornuri devân`toare (de semnal), cornuri de praf depu[c`, mai rar mânere de cu]it.

Etapele de prelucrare cuprin-deau urm`toarele opera]iuni: sedespica osul sau cornul în buc`]i dem`rimea dorit` cu un fer`strù; setrata materialul, prin scufundarea,pentru o perioad` variabil` (dup`natura lichidului de înmuiere), într-o baie de înmuiere cu ap` clocotit`(perioad` de timp mai mare), uleiîncins sau le[ie fierbinte ob]inut`din cenu[` de lemn fiart` cu ap`(perioad` de timp mai mic`); seciopleau fe]ele cu un topor sau cuun cu]it; se egalizau cu briceagul [ise lustruiau frecându-se cu praf dec`rbune, cenu[` sau nisip fin, mai

nou, cu [mirghelul.Curburile pieptenelui se trasau dup` [abloane,

cu compasul, iar din]ii se crestau, dup` finisare, cufer`strùl. Dup` crestare, din]ii pieptenului seascu]eau la vârf cu un cu]it [i se r`zuiau cu o pil`groas` de fier. |n final, pieptenele se [lefuia dinnou prin frecare cu cenu[` sau cu nisip [i selustruia cu o cârp` moale îmbibat` cu ulei sauuntur`. O tehnic`, se pare, [i mai veche, este

aceea a înc`lzirii pieptenelui de corn la foc(]inut cu cle[tele) [i apoi adespic`rii (longitudinal) a din]ilorcu cu]itul, urmat` de presarea cu opan` de lemn pe un bloc de piatr`,pentru întinderea lamelelor de os.Pentru a dobândi rezistent`,înainte de a i se r`zui inegalit`]ile,pieptenele trebuie ]inut câteva oreîngropat în argil` galben`. Lasfâr[it, me[terii care cuno[teausecretul indestructibilit`]ii obiectu-lui din os, ungeau - ursari fiind laorigine - pieptenii, cu gr`sime deurs, un produs vân`toresc extremde rar [i de greu de procurat.


Muzica lùt`reasc` este caracterizat` decâteva elemente esen]iale: spontan`; cu multìmproviza]ie (de aceea, în prezent, lùtarii rromiau ales jazz-ul, arta improviza]iei [i a varia]iunii);bogat`; variat`; cu ritmuri suple [i combinate – de lasuav la p`tima[, de la jalnic la exuberant, de lagra]ios la impetuos –; de natur` transpozitiv`(transcrie muzica autohton` într-o manier`necunoscut` autohtonilor); cu ample valen]einterpretative (imit` uneori trilurile p`s`rilor);folose[te a[a-numita “gam` ]ig`neasc`” (gamaminor`: la, si, do, re diez, mi, fa, sol diez, la; sol, labemol, si, do, re bemol, fa diez, sol; sol, la, sibemol; do diez, do, re bemol, fa diez, sol; cualternan]e de bas si de ton înalt, cu un ton detranzi]ie), asem`n`toare frazei muzicale „Destinul”din „Carmen” de Bizet; folose[te schimb`rile deritm [i de m`sur`, sincopa (tonul sacadat [i frazaprelungit`), repeti]ia [i tehnica varia]iunilor;combin` armonios ritmul impus de muzicaautohton` cu flori de stil orientale / turce[ti –maneaua [i meterhaneaua (cîntece de dragoste,predominant instrumentale, cîntate rar, în ritm dejale), a c`ror form` ini]ial` a început s` decad`

înc` de la sfâr[itul secolului al XVIII-lea, iar lùtariile preiau elemente de stil –; prelucreaz` elementede ritm arabe preluate din canto flamenco deAndaluzia.

Din punct de vedere cultural, lùtarii, avândocupa]ia cel mai larg utilitar`, în toate mediilesociet`]ii (]`r`nesc [i boieresc, urban [i rural), [itrìnd cel mai mult r`spândi]i printre nerromi, înmijlocul culturii majoritare, au fost cel maidevreme supu[i unei puternice asimil`ri (majori-tatea [i-au pierdut limba [i elementele de repre-zentare cultural`).

Ast`zi, meseria de muzician a fost preluat` [ieste dezvoltat` aproape în exclusivitate de rromiidin neamul ursarilor.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Cum era considerat` lùt`ria în perioada

robiei?2. Care sunt caracteristicile lùt`riei?3. Care sunt caracteristicile muzicii lùt`re[ti?4. Ce neam de rromi a preluat [i dezvoltat ast`zi

meseria de muzician?

Meseriile tradi]ionale ale rromilor. Prelucrarea osului [i a cornului.

Prelucrarea pieilor [i a p`rului de animale

Lec]ia 73

Ciur`rese

|n ceea ce prive[te confec]ionarea cornurilorde praf de pu[c`, înveli[ul aspru este netezit cura[pa, apoi cornul se fierbe în le[ie ca s` seînmoaie ]esutul poros din interior [i s` poat` fiscos cu dalta, cu sfredelul sau cu burghiul. Cornulse lustruie[te cu ulei amestecat cu praf de c`rbune[i gura de scurgere i se astup` într-un sistemaripioar` – cep, prev`zut s` se închid` automatdup` o m`sur` de pulbere. Capetele cornurilor cudopuri de lemn au arm`tur` de alam`. Mânerelede cu]ite compuse din dou` pl`sele se prind cunituri de fier. Cornurile de semnal se aleg dup`rezonan]`, care este în func]ie de grosimeapere]ilor, de circumferin]a gurii [i de lungime.

Obiectele din os [i din corn se ornamenteaz`prin [lefuire, crestare, incizie, tìere, perforare,ardere (pirogravare), aplica]ii metalice, exciz`ri(linii în relief), încrust`ri metalice, [tan]`ri etc.Motivele sunt geometrice (linii punctate, liniiparalele, cercuri concentrice, romburi, caneluri,zig-zag-uri etc.), florale, semne de me[ter, brâulalveolar, decorul în ochiuri (re]ea de cercuriconcentrice având în mijlocul ultimului cerc unpunct); acestea sunt realizate cu compasul.

Patina g`lbuie, ro[cat` sau brun` este dat`prin fierbere cu foi de ceap` [i g`lbenele, frunze [icoji de nuc` sau tutun. |n Moldova, uneori, dacìnciziile erau mai adânci, se umpleau cu o past`neagr` (praf de c`rbune [i gr`sime) sau cu cear`ro[ie.

O alt` ocupa]ie a rromilor, disp`rut` ast`zi,era prelucrarea pieilor de animale, cu specializareaspecific`, meseria de ciurar (f`cea site [i ciururi dinpiele). Materia prim` pentru aceste obiecte erapielea, mai ales de porc [i de vi]el, fiind maielastic`, dar [i de capr` [i de oaie. Se f`cea un cercde lemn de brad numit ve[c` [i se tìa cu cu]itul obucat` de piele nearg`sit`. Pielea se cur`]a [i sel`sa în ap` s` se înmoaie, apoi se întindea foartebine pe ve[c` [i se fixa prin legare strâns` cu ocurea de piele.

Sistemul const` în perforarea buc`]ii de pielepe margini [i în trecerea prin fiecare gaur` a uneifâ[ii de piele legate, la rândul ei, fiecare, de curea.

Gùrile ciurului se f`ceau cu preduceaua (uninstrument de fier în form` asem`n`toare cu aunei peni]e, foarte ascu]it la vârf) sau cu sula.Pielea ciurului se a[eza pe un fel de nicoval`,numit` copici (instrument de fier lung, [i ascu]itspre vârf), [i, cu maiul de lemn, numit b`t`tor, seb`tea preduceaua. Dup` m`rimea gùrilor,ciururile se clasific` în: ciur de bucate, de cernutcereale (grâu [i secar`), cu gùri mari, [i sit` defìn` de porumb, cu gùrile mai mici.

Rromii se mai ocupau [i cu prelucrarea p`ruluide animale, ei f`ceau perii (perieri/p`rieri),bidinele (bidineri/b`d`nari) [i pensule. Materialulera p`rul de porc sau de cal (are firul cel mairezistent) [i lemnul pentru suport. Tehnica deconfec]ionare era simpl`: se tìau firele de p`r lalungimea dorit`, se f`ceau m`nunchiuri; sepreg`tea suportul, format din dou` buc`]i groasede lemn; se perfora prima bucat`, cea dedeasupra; în gùri se introduceau m`nunchiurilede p`r, care se fixau apoi cu ajutorul celeilaltebuc`]i de lemn, negùrite, prin prindereacapetelor de m`nunchi [i lipirea lor cuclei de bradsau încleierea cu clei natural având la baz` r`[ina.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Descrie]i tehnica tradi]ional` de prelucrare a

osului!2. Care sunt obiectele din os pe care le

confec]ionau rromii?3. Care sunt uneltele folosite în prelucrarea

osului?4. Descrie]i tehnica tradi]ional` de prelucrare a

pielor de animale!5. Descrie]i tehnica tradi]ional` de prelucrare a

p`rului de animale! 6. Care sunt obiectele din piele pe care le

confec]ionau rromii?7. Care sunt obiectele din p`r pe care le

confec]ionau rromii?8. Care sunt uneltele folosite în prelucrarea pieilor

de animale?9. Care sunt uneltele folosite în prelucrarea

p`rului de animale?


|n cadrul ocupa]iei legate de construc]iacaselor, rromii st`pâneau foarte bine meseria dec`r`midari, în prezent pe cale de dispari]ie.C`r`mizile nearse (chirpici în Muntenia, Oltenia,Dobrogea [i Moldova; vìoage în Transilvania [iBanat), au constituit, în special în zonele decâmpie [i de podi[ (Transilvania), acolo unde nuse g`sea lemnul, principalulmaterial de construc]ie.

Rromii erau c`r`midariambulan]i, ei c`l`toreau deprim`vara pân` toamna, pedistan]e mari, în caravane decâte 20 de familii, în cùtarealucrului. Me[terii recuno[teaup`mântul bun pentru c`r`mizi,dup` culoare, consisten]`, chiardup` miros: propor]ia optim` deargil` [i de nisip se simte lamân`.

Oriunde s-ar fi prelucrat,acas` sau la locul de extragere,era obligatorie vecin`tatea uneisurse de ap`, pentru c`, odat`s`pat` groapa, p`mântul seamesteca cu ap` [i era luat de patru ori la sap`(amestecat [i b`tut). Bulg`rii de p`mânt se pisau(se m`run]eau) cu muchia sapei [i se f`cea ogr`mad`; peste gr`mad` se aruncau paiele (depreferat de secar`), întregi sau tocate, [i pleava;peste amestec se turna ap`; unii c`r`midariadùgau [i b`legar uscat la soare. Fr`mântarealutului însemna c`lcarea lui cu picioarele.

Modelarea c`r`mizilor, la care lucra toat`familia, inclusiv copiii, se f`cea pe o mas` lung`sau pe jos. Lutul bine fr`mântat se introducea cumâinile într-o m`sur` / într-un tipar de lemn, sepresa, se nivela, [i, dup` ce lua forma dorit`, sea[eza pe arie, peste un strat de pleav`, s` se usucela soare.

Pentru c` un c`r`midar bun f`cea aproximativ1000 - 1500 de c`r`mizi pe zi, se puteau vedeaarii întregi ocupate de stivele de c`r`mizi. Abiadup` ce se uscau, c`r`mizile se cl`deau (sechiteau), adic` se se stivuiau în gr`mezi, în a[a felf`cute, încât s` lase aerul s` circule prin spa]ii deaerisire. |n caz de ploaie, stivele erau protejate cuo învelitoare.

Pentru a se usca cât mai repede c`r`mizile, pearie se a[eza [i un strat de nisip (care absoarbeumezeala), c`r`mizile fiind întoarse pe toatep`r]ile, inclusiv se întorceau în dung`. Spre

deosebire de chirpici, c`r`mizile pentru ars încuptoare nu con]ineau decât p`mânt bun [i ap`,f`r` paie [i pleav`; restul tehnologiei era similar`.Ca o c`r`mid` s` se usuce bine, era nevoie dedou` zile cu soare arz`tor [i continuu, eventualaploaie putând ruina lucrarea c`r`midarului.

Datorit` acestui fapt, c`r`mid`ritul [i-adezvoltat o serie de practicimagice de legare a ploii:sacrificarea prin ardere a uneibroa[te laolalt` cu c`r`mizile dincuptor; îngroparea unei p`pu[iantropomorfe sub vatra casei;jertfirea ritual` a unui animal,punerea c`rnii lui într-un burdufplin cu ap` [i a[ezarea burdufuluisub vatra focului; clocitulou`lelor de lut (al c`r`mizilor,simulând c` sunt ou`) de c`treb`trânele comunit`]ii (le phur`).

O alt` ocupa]ie disp`rut` înzilele noastre a fost urs`ritul /umblatul cu ursul (practicat dec`tre ursari), activitate situat`între spectacolul de circ [i

vindecare magic`. Valorificând semnifica]ia ursuluica simbol al puterii, fertilit`]ii [i reînnoirii ciclurilornaturii, cu virtu]i curative [i de protec]ie, ursariif`ceau din spectacolul de dresaj al ursului, unritual cu multiple semnifica]ii [i func]ii: protec]iacasei de atacul animalelor s`lbatice (dac`-]i joacùrsul în b`t`tur` nu te mai calc` ursul toat` iarna);ini]iere, fertilizare [i fecundizare (c`lc`tura ursuluieste un joc la feciori de însurat [i fete de m`ritat);vindecare (c`lc`tura ursului vindec` de iele, desperietur`, de deochi, de farmece, de cununiilegate [i de alte boli aduse prin mijloace magice).

Una dintre ocupa]iile disp`rute ale rromilor afost geamb`[ia sau negustoria de cai. De aceasta seocupau mai ales lovarii din Transilvania, fiind unadintre ocupa]iile importante ale rromilor unguridin fostul Imperiu Austro-Ungar. Legendele spunc` rromii geamba[i cuno[teau graiul cailor.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Enumera]i meseriile tradi]ionale ale rromilor

disp`rute sau aflate pe cale de dispari]ie!2. Descrie]i tehnica tradi]ional` de confec]ionare

a c`r`mizilor nearse!3. Care erau func]iile umblatului cu ursul?4. Cu ce se ocupau lovarii?


Meseriile tradi]ionale ale rromilor. C`r`mid`ritul. Urs`ritul.

Negustoria de cai

Lec]ia 74

Geamba[

Familia în cultura tradi]ional` rromanireprezint` valoarea fundamental` a solidarit`]ii încadrul comunit`]ii, factor de control social [iconservare a identit`]ii etnice. |n culturatradi]ional` a rromilor, totul graviteaz` în jurulfamiliei. Familia constituie unitatea primordial` aorganiz`rii sociale, un sistem extins de înrudire, ounitate economic`, în cadrul c`reia se asigur`protec]ia individului. |n situa]ii de dificultate,familia reprezint` permanen]a, fiind sinonim` custabilitatea. Familia de rromi este, de fapt,comunitatea, nu numai prin factorii de controlsocial, fire[ti pentru oricare societate tradi]ional`,ci, mai ales, prin sistemul de rela]ii de înrudirecultural` („phrali-pen”), fapt pentrucare o putem numifamilie comunitar`.Familia extins` locu-ie[te laolalt` [i, decele mai multe ori,întreaga vecin`tateeste locuit` de rude.De obicei, pentrutinerii c`s`tori]i, seadaug` camere lacasa tat`lui mireluisau se construie[te ocas` în curtea caseib`trâne[ti.

Principiile coabi-t`rii în familie suntajutorul reciproc [i responsabilitatea colectiv`.

De la c`s`torie la c`s`toria copiilor [i dincolode aceasta, fiecare membru al familiei î[i asum`responsabilitatea pentru ceilal]i, iar ace[tia îigaranteaz` protec]ia moral` [i siguran]a econo-mic`, îi asigur` integritatea cultural` [i îi ofer`r`spunsul potrivit în situa]ii de criz`. Rromanipen –legea neamului – îi ]ine fiec`rui component alfamiliei loc de religie [i, prin extinderea sentimen-telor, dorin]a de a sta laolalt` se traduce prinmodelul specific de socializare. Astfel, oricare rromîntâlnit, chiar complet necunoscut, este identificatca fiind frate (rr. „phral”) [i tratat ca atare.

C`s`toria se face prin în]elegerea celor dou`familii „xanamik`rimos” (încuscrire), f`r` nece-sitatea unei oficializ`ri externe (la prim`rie etc.) [ireprezint` o alian]` pentru întreaga via]` între celedou` familii. Rela]ia este la fel de puternic` precumaceea de sânge, membrii celor dou` familii avândobliga]ia s` se sprijine reciproc în orice situa]ie, s`nu-[i refuze nimic unii altora [i s`-[i acorde

încredere deplin`.Uneori, cele dou` familii care se vor încuscri, ceidoi „xanamika” (cuscri), se hot`r`sc s` seînrudeasc` prin copiii lor, uneori înc` dinainte dena[terea acestora. Ei stabilesc c`s`toria urma[ilor,iar rela]ia de rudenie care se va realiza va fi aproapela fel de puternic` precum aceea de sânge. Acestangajament (leg`mânt) ritualic poart` numele de„juruirea copiilor” (rr. „solaxadimos e ©havenqo”;“ame semas dine an-o solax” = am fost jurui]i) [ieste urmat de reuniuni succesive ale celor dou`familii, în special la anivers`rile fiului [i fiicei, pentruca, astfel, cei promi[i s` se poat` cunoa[te [iîmprieteni, cu mult timp înainte de data c`s`-

toriei. Se petreceastfel acomodareapsihologic` timpu-rie a viitorilor miri.

Dac` este mais`rac decât familiafetei sau dac` alege-rea sa nu corespun-de dorin]ei p`rin]i-lor, mirele poatefura fata (rr. „naÒi-mos” - fug`). Fugamirilor – „o naÒi-mos” –, de[i nereco-mandat` de comu-nitate, se petreceprin refugierea larude, de obicei la

neamul bìatului, la o sor` m`ritat`, de pild`, [iîntoarcerea acas` la familia mirelui, care are datorias` returneze fata p`rin]ilor ei. Dup` cùt`ri, veghe,jur`minte, pedepsirea fetei pentru dezonorareaneamului, fugarii se întorc la p`rin]ii fetei [i î[i ceriertare. Faptul este, într-un târziu, acceptat prininterven]ia comunit`]ii: „akana gàta si o bajo”(acum treaba e deja f`cut`). Se dezbate situa]ia, seface „o divàno” (discu]ie, sfat): familia fetei acuz`familia bìatului c` a profitat de inocen]a fetei lor [ic` nu [i-a educat bine fiul, familia bìatului o acuz`pe aceea a fetei c` a dorit s`-[i câ[tige un ginere,iar cei doi culpabili nu rostesc o vorb`. Kris-ulhot`r`[te ca tat`l bìatului s`-i pl`teasc` ru[ineatat`lui fetei („te pokinel o la‡av”) [i s` se fac` oc`s`torie în care bìatul s` plece „‡amutro”(ginere) la familia fetei. |n final se face încheiereaîn]elegerii de încuscrire – „xanamik`rimos”. |n locul pre]ului miresei („dau love p-e bori” = daubani pentru nor`) se pl`te[te amenda onoareip`tate, „o Òtràfo”.


Familia tradi]ional` [i c`s`toria

Lec]ia 75

Familia

C`s`toria tradi]ional` a rromilor cuprinde oserie de etape de trecere: cererea în c`s`torie(pe]itul) – „o mangimos” [i logodna; nunta – „obiav” –, masa de s`rb`torire a virginit`]ii miresei –„i patîv”.

„O mangimos” se face în dou` etape. Primaetap` o constituie deplasarea pe]itorilor – rude alemirelui sau alte persoane de încredere – „patîvale”– din neam – la casa fetei, pentru un prim contactcu familia miresei, de stabilire a termenilorîntâlnirii cu p`rin]ii mirelui.

P`rin]ii bìatului aduc p`rin]ilor fetei o plosc`învelit` într-un [al ro[u, de care sunt lega]i bani deaur (rr. „i plòska vuladi an-o lolo Òàlo esumnakutne lovença”), semn al încrederii [i alîn]elegerii reciproce. Dac` tat`l fetei accept` s`bea, fapt care se petrece, de obicei, dup`îndelungi dezbateri, menite s` spulbere toateposibilele îndoieli [i temeri ale celor dou` familii,fata se consider`, din acel moment, „tomnime” /mang`rdi (tocmit`) / logodit` / promis`. Deacum, rela]iile ei cu viitorul mire încep s` fiemarcate de o serie de interdic]ii care pân` atuncinu existau, rela]iile lor anterioare fiind de fr`]ie.A[adar, ea nu va putea vorbi cu el decât în

prezen]a martorilor, ei nu trebuie s` fie v`zu]iz`bovind prea mult împreun`. Fraternitateageneral împ`rt`[it` de fetele [i bìe]ii comunit`]iise transform`, prin logodn`, într-un profundsentiment de ru[ine – „la‡avo”, care explic`schimb`rile de atitudine [i comportament.

Reprezentan]ii autorit`]ii celor dou` familii,p`rin]ii, m`rturisesc, confirm` [i valideaz`logodna [i termenii c`s`toriei, prin garan]iadarului [i prin stabilirea, de comun acord, a„pre]ului miresei”. Acesta este elementul deconfirmare a valorii fetei, care are ca prim criteriufecioria. |n]elegerea se înt`re[te prin jur`mânt (rr.„solaxadimos”). Astfel se pun bazele înrudirii prinalian]` – „xanamik`rimos” –, care va împ`r]iresponsabilitatea în numele cuplului [i f`r` de careunirea celor doi este imposibil`.

„Cump`ratul miresei”, de c`tre familiabìatului, cu „love bare” (bani mari) reprezint`, pede o parte, semnul pre]uirii acordate fetei de c`trefamilia viitorului ei so], iar pe de alt` partecump`rarea unei noi for]e de munc`, a nuroriicare intr` în neamul mirelui. Dac` fata este maibogat` decât bìatul, î[i poate alege singur`mirele, [i acesta vine s` locuiasc` în neamul ei, ca


Se poate face [i nunt`, chiar dac` va fi oceremonie ceva mai simpl` fa]` de aceeaconsacrat`, deci f`r` mas` de „patîv” (onoare).

Exist` [i posibilitatea alegerii mutuale a unei„bori”, fratele dintr-o familie însurându-se cu soracumnatului sù, so]ul surorii lui. Acest schimb –„paruvimos” reduce cheltuielile de nunt` lajum`tate (nun]ile se fac laolalt`) [i anuleaz` pre]ulmiresei. Aceast` practic` prezint` îns` [i riscuri încazul unui divor] unilateral, care ar putea duce ladivor]ul [i al celeilalte p`r]i. Evident, doar krisul vaputea decide desfacerea unei singure c`s`torii [imen]inerea celeilalte.

O alt` form` de c`s`torie este aceea de apleca ginere – „‡amutro” –, în cazul în care familiafetei este mai bogat`, sau p`rin]ii bìatului nu aubani suficien]i s` pl`teasc` fata promis`. |n aceast`situa]ie, mirele pierde din statut, inclusiv prinfaptul c` st` la casa fetei, faptul fiind, de obicei,urmarea unor amenin]`ri cu sinuciderea alebìatului („nasvalo pala’ lae”= bolnav dup` ea;„mulo pala’ lae” = mort dup` ea; „mudarav mante na mekhes man te l`v la” = m` omor dac` num` la[i s` o iau).

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Ce reprezint` familia în cultura tradi]ional` a

rromilor?2. Care sunt caracteristicile familiei tradi]ionale a

rromilor?3. Ce este [i cum se manifest` rela]ia de

xanamika?4. Ce este paruvimos-ul în ritualul de c`s`torie la

rromi ?5. Ce este naÒimos-ul în ritualul de c`s`torie la

rromi ?6. Prezenta]i obiceiurile de c`s`torie din familia

sau din comunitatea voastr`!

c`s`toria - xanamik`rimos - încuscriretradi]ional`: - solaxadimos - juruire

- naÒimos - fug`- paruvimos - schimb- ‡al sar ‡amutro - a merge

ca ginere (în cas`)

Re]ine]i!

Etapele c`s`toriei tradi]ionale

Lec]ia 76

„‡amutro” (ginere). A[a-numitul „pre] al miresei”, suma de bani

pl`tit` familiei fetei de c`tre familia mirelui,reprezint`, de fapt, un fel de plat` a viitorilor copii,care vor apar]ine familiei so]ului [i pe care acestatrebuie s`-i preia în schimbul unei valori simbolice.|n felul acesta \[i înt`re[te reputa]ia, a[adarstatutul în cadrul comunit`]ii. |n cazul unui divor],o parte din ace[ti bani vor fi returna]i familieib`rbatului.

{i tat`l fetei areobliga]ia s` deafetei zestre (fustepentru zece ani,bijuterii de aur, maiales salbe, tacâmuride aur [i argint,obiecte de uz casnicetc.), pentru ca fiicasa s` nu fie, maitârziu, persecutat`de so], pentru c` nua contribuit econo-mic la c`snicie.Pentru a împ`rt`[iresponsabil itateac`s`toriei, familiafetei contribuie financiar [i la nunt`. Atâtarvunirea, cât [i logodna - care const` înjur`mântul de credin]` al celor doi, repetat de treiori (rr. „solax”) - se fac în prezen]a unor martorireprezentativi, a[eza]i în cerc (forma perfect`) înjurul mirilor, care contribuie la binecuvântareaviitoarei c`s`torii, al`turi de conduc`torulcomunit`]ii – „bulibaÒ” - [i de cea mai b`trân`femeie din neam. Cununia o va încheia un „raÒaj”(preot), având sensul ini]ial de om b`trân [iîn]elept al neamului.

Dup` nunt`, familia mirelui devine deplinresponsabil` de bunul mers al c`sniciei. Nora – „ibori” – are atât responsabilit`]i, în special în cadrulcre[terii [i educa]iei copiilor [i în realizareatreburilor gospod`re[ti, cât [i drepturi importante,a c`ror înc`lcare poate conduce inclusiv la cerereadivor]ului. Nora trebuie s` fie modest`, sfioas` [icuminte, s`-[i respecte [i s`-[i asculte soacra, dar[i aceasta din urm` are obliga]ia s`-i îndeplineasc`dorin]ele. De pild`, soacra nu trebuie s` cumpereceva pentru fetele ei f`r` a-i cump`ra [i nurorii, ea

trebuie s` o îmbrace frumos, s` nu o lase s`munceasc` exagerat de mult, s`-[i pun` fetele s`o ajute la treab` [i s` stea cu ea de vorb` de pepozi]iile unei adev`rate mame. |n mod simbolic,nora refuz` toate aceste favoruri, dar soacratrebuie s` insiste în a i le oferi f`r` rezerve. Dac`familia so]iei b`nuie[te c` fata lor este tratat`necorespunz`tor în familia so]ului are dreptul [idatoria s` discute problema cu cuscrii [i s` cear`

rezolvarea situa]iei.Dac` familia b`rba-tului nu îmbun`t`-]e[te situa]ia, norapoate cere divor]ul[i întrunirea kris-ului(adunarea dejudecat` a rromilor).

Desp`r]irile suntextrem de rare larromi, ele fiind dese-ori urmate de împ`-c`ri, în special las`rb`toarea de Sf.Gheorghe. Dac` to-tu[i se produce, des-p`r]irea trebuie su-pus` aprob`rii kris-

ului, care decide suma pe care trebuie s` opl`teasc` so]ul pentru între]inerea so]iei [i acopiilor dup` divor], indiferent dac` vina i-aapar]inut sau nu. Faptul demonstreaz` r`s-punderea total` [i continu` pe care o are b`rbatulfa]` de familia sa, dep`[ind limitele convie]uirii.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Descrie]i etapele ritualului de c`s`torie la rromi!2. Ce reprezint` „pre]ul miresei”?3. Cum se manifest` responsabilitatea p`rin]ilor

fa]` de copiii lor c`s`tori]i?


etapele c`s`toriei tradi]ionale: - o mangimos / o mang`rimos (pe]itul)- o biav (nunta)- i patîv (cinste, respect, dar [i masa “de

cinstire” a virginit`]ii miresei)

Re]ine]i!

Nunt`

Preg`tirile pentru „biav” (nunt`) - din credin]ac` se pot produce schimb`ri nea[teptate de destin(„baxt”) - se fac doar începând cu diminea]anun]ii, fiind asigurate de c`tre tat`l mirelui, îns` lacump`r`turi particip` [i tat`l fetei: „Amari ©haj si,mùsaj vi ame te avas khine” (e fata noastr`,trebuie s` ne obosim [i noi).

Nunta este, în general, momentul decooperare maxim` a membrilor comunit`]ii, decomunicare la toate nivelele, de comuniune, deîmp`rt`[ire a responsabilit`]ilor. B`rba]ii î[i ajut`femeile la treburi gospod`re[ti; nunta îi adun`laolalt` pe to]i rromii (rr. „jekh biav kidel sa lerromen khethanes”), f`r` ca ace[tia s` primeascìnvita]ie, pentru c` a veni cu familia la o nunt`reprezint` un semn de respect [i pre]uire, iar a [tide nunt` [i a nu veni înseamn` dispre] [idesconsiderare, fapt sanc]ionat de comunitate cuaceea[i moned`. Orice strìn care treceîntâmpl`tor pe lâng` nunt` este invitat la mas`,refuzul acestuia având drept urmare sup`raremare [i chiar violen]`, r`spuns la lipsa de respect atrec`torului.

Pe tot parcursul nun]ii, tat`l fetei este st`pânabsolut, dorin]ele lui sunt ordine, recom-pensându-i-se, în felul acesta, pierderea fetei dinneam. Fiica sa devine membra neamului so]ului [iva îmbog`]i cu copii tot neamul so]ului, familia eide provenien]` r`mânând astfel mai s`rac`.

|n noaptea nun]ii, mirii fac un leg`mânt decredin]` (rr. „solax”), jur`mântul fetei f`cându-sepe banii de la salb`, pentru a avea putere de via]`[i de moarte. Se consider` extrem de important`,pentru fericirea [i fertilitatea viitorului cuplu,

îndep`rtarea „bibaxt”-ului (ghinion, nenoroc,ne[ans`), dezvoltându-se practici magice în acestsens. |n timpul jur`mântului de credin]` – „osolax”, mirii sparg împreun` un vas cu ap`,simbolul fertilit`]ii fiind apa v`rsat` pe p`mânt. Lafel, la na[terea primului copil, un b`trân sparge unvas [i spune – „Kana t-avela tumenqe kadi piri sarsas kana sas sa, te agorisarel tumaro tràjokhethnes” („când va fi oala aceasta iar întreag`, s`

se termine via]a noastr` laolalt`”), aceast` rostireimplicând ideea de unire ve[nic` prin c`s`toriaîmplinit` prin copil, scopul c`sniciei.

Dac` mireasa a fost fecioar`, soacra î[i spal`nora din cre[tet pân` în t`lpi, semn c` opre]uie[te [i îi va fi ca o mam`, îi d`ruie[te salbaei de aur [i închin` rachiu pentru cinstea ei. Adoua zi dup` nunt`, soacra î[i prime[te nora cupâine [i cu sare sau/[i cu rachiu, pe care mirii lem`nânc` / îl beau direct din mâna ei, semn alintegr`rii depline a femeii în noul ei statut, de„bori” (nor`). Soacra î[i a[teapt` nora [i îi d` s`m`nânce pâine cald` nedospit` [i cu miere,simboluri ale cinstei, bel[ugului [i durabilit`]iic`sniciei. A doua zi dup` noaptea nun]ii, rochiapurtat` de noua so]ie va fi ro[ie [i, la masa deconfirmare a virginit`]ii ei – „patîv”, ea î[i va cere

iertare de la p`rin]i. Celebrarea suprem` a cinstei fetei o reprezint`

masa de împ`c`ciune – „patîv” –, confirmare co-munitar` a c`s`toriei. Implicarea comunit`]ii încadrul acestei ceremonii este deosebit`, cele dou`familii î[i laud` neamul, to]i î[i spun „patîvale” (deonoare, de încredere), î[i dau respect („denpatîv”), m`nânc` [i beau laolalt` („T-avel baxtaliamari skafidi” = s` fie masa noastr` cu noroc).P`strându-se virgin` pân` la nunt`, fata faceonoare p`rin]ilor ei [i întregii vi]e, socrilor [iso]ului, tuturor rromilor, care î[i vor cre[te fiiceledup` modelul ei. Dându-[i fata fecioar` înc`s`torie, tat`l fetei face onoare cuscrului sù,familiei xanamik-ului [i întregii vi]e a acestuia,tuturor rromilor, oferindu-le un exemplu deurmat. Venind în num`r mare la ritual, rromii faconoare miresei, p`rin]ilor [i socrilor ei. |n felulacesta, „patîv”-ul se dovede[te a fi o s`rb`toare aonoarei, a conceptului de pur, care trebuie p`stratnealterat [i pe parcursul c`sniciei.

Virginitatea miresei are, în cultura tradi]ionalà rromilor, o valoare excep]ional`, datorit`faptului c` se afl` la baza moralei rromani, aconcep]iei de pur [i impur. A[a-numitul „pre] almiresei” înglobeaz` tocmai aceast` valoare, al`turide altele, ca frumuse]ea, h`rnicia [i modestia fetei,


Nunta la rromi

Lec]ia 77

Pe]itul

Scopul c`s`toriei fiind continuitatea neamului,în familia tradi]ional` a rromilor se manifest` unadev`rat cult al copiilor. Ei sunt educa]i în spiritulfraternit`]ii [i al ajutorului reciproc, dar [i alresponsabilit`]ii pentru ceilal]i. Fra]ii se cresc întreei pentru a deveni responsabili, fetele se ocup` detreburile gospod`re[ti, bìe]ii înva]` meserii [iparticip` la adun`rile b`rba]ilor înc` de la vîrstapre-adolescen]ei. Pentru c` sunt puri, deci nu intr`sub inciden]a opozi]iei pur - impur, copii sebucur` de o mai mare libertate, contrabalansat`de sim]ul r`spunderii.

Considera]i capabili de a în]elege tot ceea celi se spune, copiii sunt expu[i, de la începutulexisten]ei lor, unor stimulen]i similari cu aceiadestina]i p`rin]ilor lor. Se educ` puterea lor deap`rare, for]a moral` [i rezisten]a la frustrare, fiindtrimi[i, de pild`, s` înfrunte un unchi sau un v`rmai mare: „kuÒ les kana tromas!” (înjur`-l dac`îndr`zne[ti!). La r`spunsul violent al acestora dinurm`, bìatul trebuie s` dea dovad` de putere dest`pânire [i curaj, antrenându-[i astfel dezin-voltura [i for]a de rela]ionare. Ca membru alfamiliei extinse, având numeroase rude, copilul sesimte protejat în comunitate, dar trebuie,totodat`, s` demonstreze c` respect` normeleneamului. De[i fiind puri, copiii pot avea acces laorice tip de informa]ii – în fa]a lor se vorbe[tedeschis despre c`s`torie –, în special fetele sunteducate în spiritul ru[inii („la‡avo”): ele trebuie s`se comporte în concordan]` cu restric]iile [irecomand`rile concep]iei despre pur.

Normele onoarei [i ale „patîv”-ului (respect)interzic unei femei s` treac` prin fa]a unui b`rbat,ea fiind obligat` s`-[i anun]e trecerea cu „arakhtut!” (fere[te-te!) sau „ambolde tut!” (întoarce-te!), iar b`rbatul trebuie s` întoarc` privirea în alt`parte, pentru a-i l`sa cale liber`. |n schimb, ofemeie cu un copil în bra]e, considerat` a fipurificat` de prezen]a copilului, poate treceoricând prin fa]a b`rba]ilor.

O familie ideal` are un num`r egal de fete [ibìe]i, gemenii de sex opus fiind considera]i unnoroc deosebit. Copilul nu apar]ine numaip`rin]ilor sì, ci întregii comunit`]i, el fiind ovaloare comun` a neamului: ast`zi doarme acas`,mâine poate dormi la o m`tu[` sau la o alt` rud`,f`r` ca p`rin]ii s` aib` ceva de obiectat.

Copiii sunt educa]i în spiritul „phralipen”(fr`]ie), prin urmare, nimeni nu le interzice nimicla modul verbal: „nu face asta!”. Aparent, nu seexercit` nici un control asupra lor, ei nu au tabu-uri, pentru c` sunt puri. |n schimb, condi]ia este s`li se sugereze codurile comunitare, în forma uneiînv`]`ri lente [i fire[ti, f`r` interdic]ii, dar educân-du-li-se respectul – „patîv ” –, responsabilitateaîmp`r]it` fr`]e[te [i sim]ul ru[inii – „lajavo”.

Cei mai tineri trebuie s` cear` permisiuneapentru a putea vorbi – „kamav aj mangav tephenav vi me jekh dùma!” (vreau [i cer s` spun [ieu o vorb`!), datorit` respectului („patîv”) pe careau obliga]ia s`-l poarte celor b`trâni – „te despatîv ” (s` dai respect).

Pentru a în]elege fraternitatea general` dincomunitatea de rromi, este necesar` o privireasupra rela]iilor dintre fra]i într-o familie: to]i fra]iisunt egali, nici unul nu are dreptul s` se situeze peo pozi]ie superioar` sau s` aib` o atitudine desuperioritate fa]` de cel`lalt. Copiii le pot spunep`rin]ilor pe nume, li se pot adresa cu „mo” (m`),„©havea” (bìete), „©haje” (fat`) sau „phrala”(frate), fiind folosit` cu predilec]ie adresarea fiuluic`tre tat`l sù: „phrala”.

|n acest spirit, membrii comunit`]ii se reunesc,m`nânc` [i beau laolalt`, stau de vorb` („kerenjekh divàno” = fac o reuniune de dezbateri [imedita]ie asupra celor mai importante problemeale comunit`]ii), î[i împ`rt`[esc gândurile,bucuriile [i necazurile, temerile [i motivele deîngrijorare, caut` solu]ii, dezbat controverse [i î[im`rturisesc gre[elile.

Comunicarea nu este exclusiv verbal`, rromiiî[i dau mâinile, se îmbr`]i[eaz`, se s`rut`,


Na[terea, educa]ia [i protec]ia copilului în cultura tradi]ional` rrom`

Lec]ia 78

respectabilitatea [i averea familiei ei. Dac` mireasanu este virgin`, nu se dovede[te „patîvali”(cinstit`, respectabil`), atunci ea se nume[te„doÒali” (gre[it`) [i ritualurile merg, în func]ie dedorin]a familiei mirelui, de la un sacrificiureparatoriu (fata trebuie s` taie un porumbel [i s`lase sângele s` curg` în apa unui râu), pân` la [ispargerea nun]ii [i restituirea banilor familieibìatului, care poate cere [i plata unor daunemorale.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Descrie]i etapele ritualului de nunt` din

comunitatea din care veni]i.2. Ce reprezint` virginitatea miresei în cultura

tradi]ional` rrom`?

Numeroase ritualuri de protec]ie înconjoar`na[terea, botezul [i via]a întreag` a copilului.Amintim numai câteva: noului-n`scut i se punebaier (obiect de paz`): „i poso©i” (pung`,buzunar) – o pungu]` de cârp` ro[ie cu un ban deargint, un fir de busuioc [i o buc`]ic` de zah`r,legat` la gât; sub pern` i se a[eaz` un cu]it sau unfoarfece, s`-l apere de duhurile rele ale nop]ii; i sefac descântece de deochi – „jakhalipnasqedrabarimata”; în jurul înche-ieturii mâinii stângi, din dreptulinimii, nou-n`scu-tului i se leagà]` / panglic` ro[ie, cu rol deprotec]ie, de care este prins unghioc sau o scoic`, simboluri alefertilit`]ii [i ale norocului.

Na[terea unui copil, în spe-cial a primului copil [i mai alesdac` este bìat – pentru c` el vaîmbog`]i familia cu urma[i –,constituie un prilej de marebucurie. Tân`ra nor` – „i bori” –îi vorbe[te soacrei sale desprecondi]ia ei de femeie îns`rcinat`– „khamni” – ca unei mame, iarsoacra este responsabil` de s`n`-tatea nurorii. Regulile modestiei[i ale ru[inii – „la‡avipen” – oopresc pe so]ie s` discute despresarcin` cu so]ul ei.

Femeii „khamni” trebuie s` ise îndeplineasc` toate poftele,

pentru a nu pierde copilul; ea trebuie s` vad`numai lucruri frumoase, pentru a avea un copilfrumos, altfel, la vederea unui lucru urât, copilul arfi marcat de semne. |n ultimele trei luni de sarcin`,ea se retrage din via]a familiei [i a comunit`]ii,pentru a p`stra legile purit`]ii.

Dup` na[tere, pentru o perioad` relativ` detimp, de la trei zile, o s`pt`mân`, 40 de zile, la 6s`pt`mâni, femeia nu iese din cas`, nu prime[te

oaspe]i, nu face mâncare, nu-[iserve[te so]ul la mas`, nu-[i pri-ve[te socrul, toate aceste gesturiavând la baz` sentimentul deru[ine – „la‡avipen” – motivatde starea de „maxrime” (impu-r`). Doar femeile m`ritate care î[idoresc copii [i nu-i pot avea, serecomand` s` o viziteze, pentrua deveni fertile.

O practic` legat` de vulnera-bilitatea sufletului copilului esteaceea c` orice femeie, în afaramamei, dac` intr` în camera încare doarme copilul, trebuie sìa cu ea ceva de pe patul lui,pentru c` altfel se consider` c` îiia somnul – „i lindri” – [i lini[tea,iar, dup` acest moment, copilulva plânge mult noaptea.


celebrând fr`]ia [i pe Dumnezeu („o baro Del"). „Otaxtaj” (paharul), simbolul puterii, este purtat dinmân` în mân` [i fiecare b`rbat trebuie s` închineînainte de a bea. Simbol al comuniunii, paharul -„o taxtaj” - este semnul autorit`]ii, el fiind cuparitualic` a buliba[ei, transmis` din tat` în fiu, camarc` a puterii ereditare, [i folosindu-se la meselede împ`c`ciune - „patîv ” – (masa dat` de celvinovat, pentru împ`carea cu victima, în cazulunui conflict pentru care se decide reconcilierea),ca semn al împ`c`rii.

Exist` o serie de ur`ri tradi]ionale precum: „Tedel tuqe o baro Del but berÒ aj sastimos!” (S`-]idea Dumnezeu cel Mare mul]i ani cu s`n`tate!);„Te khelas k-o tiro ©havesqo ab`v!” (S` juc`m lanunta fiului tù!); „T-aves baxtalo aj sastevesto ajte del tuqe o Del so kames maj but!” (S` fiinorocos / fericit [i s`n`tos [i s`-]i dea Dumnezeuce-]i dore[ti mai mult!); „Te ‡ives jekh Òel berÒa!”(S` trìe[ti o sut` de ani!); „Te ‡ives, te na maj

meres!” (S` trìe[ti, s` nu mai mori!); „Te ‡iveltuqe tiri familia!” (S`-]i trìasc` familia!); „Te ‡iventuqe tire ©have!” (S`-]i trìasc` copiii).

Majoritatea acestor ur`ri se centreaz` pebinele familiei [i al copiilor, fapt care demonstrea-z`, dac` mai era nevoie, ideea c` familia esteadev`rul suprem al culturii rromilor.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Ce reprezint` copilul în cultura tradi]ional` a

rromilor?2. Cum se educ` rezisten]a la frustrare?3. Care sunt caracteristicile educa]iei copiilor

rromi?4. Cum se manifest` fraternitatea în comunitatea

de rromi?5. Ce simbolizeaz` paharul – „o taxtaj”?6. Ce este masa de împ`c`ciune ?7. Da]i exemple de ur`ri tradi]ionale rrome!

Botezul

Lec]ia 79

Mama rrom` oferind copilul so]u-lui ei pentru a-l preg`ti \n vedereadesf`[ur`rii botezului focului, ritu-al pe care tat`l \l va \ndeplini\mpreun` cu na[ul copilului

Exist` dou` tipuri de botez – „bolimos” – încultura tradi]ional` rrom`: unul cre[tin, desf`[uratla biseric`, dup` toate regulile religiei, cu preot –„raÒaj” – [i na[i – „kirvo aj kirvi” –, [i unul denumit„rromano bolimos”, în care nici nu poate fi vorbade preot, ba chiar pronun]area numelui acestuiaeste considerat` aduc`toare de ne[ans` –„bibaxt”. De cel dintâi se ocup` femeile [ibeneficiile sale sunt mai degrab` pragmatice decâtlegate de procesul de cre[tinare în sine. Are loc opurificare a copilului de impuritatea actuluina[terii, fapt care îl face mai frumos – „si les averrang akana, si mai Òukar” (acum are alt` culoare, emai frumos) – [i mai lini[tit: va plânge mai pu]in.Botezul cre[tin, este în]eles ca un act magic depurificare, apa sfânt` (aghiazma) fiind luat` dinbiseric` de femeile, care, mai târziu, î[i vor stropicasele [i rudele pentru a le proteja de impuritate.Acest gest protector este completat de un gestreparatoriu: în momentul în care copilul seîmboln`ve[te, el este botezat a doua oar`, pentrua se vindeca. Acest al doilea botez, care poate fi [io simpl` scufundare a copilului în ap` sfin]it`, f`r`aportul preotului, este considerat un actpurificator, care îl cur`]` pe copil de ataculimpurit`]ii, cauz` a bolii [i a oric`rui dezechilibru.Explica]ia care se d` de obicei este c` „O jekhtobolimos ©i gel`s” (Primul botez nu a mers.) sau „Ojekhto bolimos n-as la©ho” (Primul botez nu a fostbun.), interpretându-se c` repetarea actului magicpoate avea rezultatele dorite.

Botezul rromano înseamn` purificare [ioferirea unei valori. Acesta este botezul de p`mânt– „o bolimos e phuv`qo” –, prin care, în vremurilenomade, copilul era a[ezat la o r`spântie dedrumuri – spa]iu considerat magic –, pe p`mânt,[i i se pres`ra pe cre[tet pu]in p`mânt, rostindu-seur`ri de bine [i noroc, pentru a i se induce calit`]iprecum frumuse]ea, bog`]ia [i cinstea – „T-avesbaxtalo, patîvalo, barvalo aj Òukar” (s` fii norocos,

de onoare, bogat [i frumos). Alt tip de botezrromano este botezul de foc -„o bolimos e jagæqo”,în cadrul c`ruia copilul este trecut de trei ori pestefoc din bra]ele tat`lui în bra]ele na[ului [i invers, înacela[i scop purificator [i de aducere a binelui învia]a copilului, focul fiind un element de purificare[i protec]ie.

Rela]ia de înrudire spiritual` dintre tat` [i na[ulcopilului este la fel de important`, dac` nu chiarmai profund`, fa]` de aceea de sânge, dinperspectiva responsabilit`]ii [i comuniunii deinterese: cei doi iau parte la un ritual defraternizare, realizat prin ciocnirea paharului decinste – „o taxtaj” – [i împ`rt`[irea din aceea[imâncare [i b`utur` – comuniune alimentar`.Ritualul poate fi înso]it, pentru confirmare, de unjur`mânt – „solax” –, prin care înrudirea esteconsacrat` de responsabilizarea egal` [i magic` ap`r]ilor.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Descrie]i câteva ritualuri de protec]ie a copilului

la rromi!2. Care sunt obiceiurile legate de femeia îns`r-

cinat`?3. Prezenta]i tipurile de botez la rromi!4. Ce reprezint` [i cum se manifest` rela]ia dintre

tat` [i na[ul copilului ?5. Prezenta]i obiceiurile de la na[tere [i de la

botez din familia / comunitatea voastr`!


o rromano bolimos (botezul rrom):- o bolimos e phuv`qo - botezul p`mântului- o bolimos e jagaqo - botezul focului

Re]ine]i!

Feti]e rrome (Arhiva „Aven Amentza“)

Copil rrom (Arhiva „Aven Amentza“)

|n comunit`]ile tradi]ionale de rromi, moarteanu este în nici un caz un subiect deschis discu]ieicu u[urin]`. Discutarea unui asemenea subiecteste considerat` semn rù [i poate aducenenorocire asupra casei [i a locuitorilor sì.Aceast` viziune se bazeaz` pe credin]a puternic` arromilor în noroc, [ans` sau soart` – „baxt” –, dar[i în nenoroc, ne[ans` sau destin rù – „bibaxt” –,alt subiect despre care nu este u[or [i nici bine devorbit. A rosti numele mor]ii poate aducemoartea, deoarece cuvântul este v`zut ca elementcreativ, capabil s` modeleze realitatea dup` voin]acelui care îl folose[te. A evita s` vorbe[ti despresubiecte precum moartea, boala sau altele similareeste un mod de a te proteja pe tine, dar [i de a-]iproteja familia [i comunitatea împotriva „bibaxt”-ului.

Concep]ia despre moarte [i ritualurile funerareîn cultura tradi]ional` a rromilor se dezvolt` dinopozi]ia pur / impur. Fenomenul mor]ii esteîmp`r]it în dou` p`r]i distincte: moartea trupului,în jurul c`reia nu se desf`[oar` ritualuri încomunitate, corpul mort fiind considerat necurat– „biuÂo” – sau spurcat / impur – „maxrime” – [isepararea sufletului – „o gi” – de trup, al`turi dec`l`toria sufletului c`tre lumea mor]ilor – „o theme mulenqo” –, încurajat` de o serie de ritualurifunerare complexe.

Corpul mort impur – „biuÂo” – se transform`într-un poten]ial pericol pentru comunitate, astfelîncât el trebuie cât mai repede dat în grijapreotului care, de cele mai multe ori, este nerrom,a[adar apar]ine lumii exterioare comunit`]ii. Acestlucru se petrece îns` numai dup` ce corpul morteste preg`tit pentru aceast` înstrìnare. El estesp`lat cu ap` s`rat`, actul fiind purificator, atâtapa, cât [i sarea având o îndelungat` istorie deelemente purificatoare, în numeroase culturi alelumii. Este apoi îmbr`cat cu haine noi, cu hainelesale cele mai bune sau cu cele preferate, semn decinstire a memoriei celui mort.

Un alt comportament ritual foarte importanteste legat de faptul c` mortul nu este scos din cas`pe u[a obi[nuit`, ci pe u[a din spate, sco]ând u[adin ]â]âni [i punând-o la loc dup` scoatereamortului, deschizând partea lateral` a cortului, învremurile nomade, sau chiar pe fereastr`, toateacestea pentru a nu l`sa mortul s` [tie care esteintrarea normal` în cas` [i pentru a-l opri, în felulacesta, s` revin` ca ©oxano (strigoi) [i s` ia pecineva din familie cu el.

|n vremurile nomade, incinerarea mor]ilor [iarderea lucrurilor sale personale, considerate

purt`toare de „bibaxt” (nenorocire) [i „maxrime”(impure) erau practici comune.

Pe de alt` parte, exist` ritualuri careîntruchipeaz` încercarea de a u[ura procesul mor]ii,de a-l face mai pu]in dureros [i de a evitaprelungirea inutil` a agoniei. Toate lucrurile careau fost cândva importante pentru muribund suntscoase afar` din camer`, pentru ca acesta s` nu lemai poat` vedea [i s` nu existe astfel nimic ce l-arinfluen]a s` se întoarc` de pe drumul hot`rât c`tremoarte. Rudele iubite ies [i ele din cameramuribundului, în acela[i scop, pentru a nuinfluen]a o revenire la via]` nedorit` [i neobi[nuit`[i pentru a-i l`sa muribundului libertatea s`decid`, f`r` nici o constrângere emo]ional`,asupra drumului pe care vrea s`-l urmeze, fie elspre moarte sau spre via]`. Se practic` ritualuliert`rii reciproce, prin care muribundul î[i iart`rudele de toate gre[elile care i-au f`cut sau i-ar fiputut face vreun rù, iar rudele sale, la rândul lor,îi iart` toate gre[elile fa]` de familie, pentru a-ielibera sufletul de orice regret sau remu[care.

Un câine alb, cunoscut drept paznic al lumiimor]ilor – „o parno ‡ukel kaj rakhel o them emulenqo” (câinele alb care p`ze[te lumeamor]ilor) –, des prezent în „rovimata” (bocete),menit s` elibereze sufletul din corpul muribund [is` u[ureze procesul mor]ii, este adus în fa]apersoanei gata s` moar`, pentru a fi v`zut deacesta sau chiar pentru a-l linge pe muribund [ia-l conduce în lumea de dincolo.

|n timpul priveghiului, care dureaz` trei zile [itrei nop]i, rromii stau laolalt`, beau [i cânt`împreun`, stau de vorb`, î[i împ`rt`[esc gândurile[i emo]iile. Nu se organizeaz` o mas` comun`, detip praznic, ci se poate mânca individual pâinerrom` simpl` – „manro rromano peko e uÂerromnàr” (pâine rrom` coapt` de femei rromecurate) – numit`, de obicei, „bokoli” (turt`).

Chiar [i mai târziu, dup` înmormântare, a[a-numita „poman`”, ceremonie comemorativ`, nueste altceva decât un obicei împrumutat, mai alesprin faptul c` lucrurile personale ale mortului,considerate impure, nu se d`deau niciodat` depoman`, în special nu rudelor sau în cadrulcomunit`]ii, ci se ardeau, cel pu]in în vremurilenomade, inclusiv pentru a nu deveni o povarìnutil` pentru o caravan`. Arderea lucrurilorpersonale ale mortului se practic` înc` la neamulde rromi manuÒ din Fran]a.

Pentru a defini concep]ia culturii tradi]ionalerrome asupra mor]ii, trebuie s` se ]in` cont dedualismul rromilor. Dualismul împarte lumea în


Ritualuri funerare în cultura tradi]ional` rrom`

Lec]ia 80

Conflictele este de preferat s` se rezolve îninteriorul comunit`]ii – „maÒkar e phralene”(între fra]i), prin adunarea de judecat` – „i kris” –precedat` de dezbaterea cazului între rude degrade mai îndep`rtate – „o divàno” (discu]ia). Judecata o fac krisinitor` – „kris`qe rroma”(judec`tori), în]elep]i, b`trâni (amare phure),„patîvale rroma” (oameni de onoare, foarterespecta]i), independen]i din punct de vedere alrudeniei fa]` de cei în cauz`. Hot`rârea se ia princonsens [i justi]ia este distributiv`: ambele p`r]i audreptatea lor [i trebuie s` li se dea satisfac]ietuturor. De vreme ce nu exist` adev`r absolut,încrederea [i respectul reciproc sunt bazelecomunic`rii [i ale comuniunii. Reconcilierea semanifest` printr-o mas` de împ`c`ciune – „patîv”–, în cadrul c`reia fiecare dintre p`r]i î[i prime[tepartea de compensa]ie. Se urm`re[te nu atâtpedepsirea vinovatului, cât mai ales compensareavictimei.

Dac` „o divàno” previne, antrenând rude –„xanamika” (cuscri), „kirve” (na[i, cumetri) – [ipropunând justific`ri, explica]ii [i concesii, „i kris”regleaz` conflictul, d` sentin]e, tran[eaz` – „te©hinel i kris” (s` taie kris-ul) sau „si tut manro, situt ©hurik, ©hin kaar kames” (ai pâine, ai cu]it,taie de unde vrei).

Exist`, în cultura tradi]ional` a rromilor, unadev`rat cult pentru b`trâni, care se al`tur`cultului copiilor. Niciodat` o familie de rromi nu-[iva da b`trânii la azil, oricât de luxos ar fi acel azil;excluderea lor ar reprezenta uciderea spiritual`,

deci un p`cat de moarte. |n jurul unei rudeb`trâne [i bolnave, chiar o rud` îndep`rtat` sau,pur [i simplu, un b`trân din comunitate r`massingur, vor fi permanent v`zu]i cel pu]in doi-treinepo]i, îngrijindu-i suferin]ele cu r`bdare,alinându-i sufletul cu duio[ie [i tandre]e sau m`car]inându-i companie. |n vremuri de criz`, cândîntreaga familie sufer` de foame, se va g`si, totu[i,întotdeauna ceva special, „vareso guglo” (cevadulce) sau m`car un fruct pentru b`trânul bolnav.Acela[i lucru se întâmpl` [i cu copii orfani, ei suntimediat adopta]i de comunitate [i vor fi fra]i buni(„©a©e phrala”) într-o familie.

Femeia b`trân` se bucur` de un respectdeosebit. Eliberat` de impuritatea convie]uiriifizice, dar p`strând miracolul matern, ea r`mâneresponsabil` de educa]ia nepo]ilor, este „phuridaj” (mam` b`trân`) –, dobânde[te prestigiu [iinfluen]` asupra comunit`]ii. Considerate a fide]in`toarele unei experien]e unice [i posesoareale cunoa[terii magice, femeile b`trâne, fie elebolnave, oarbe sau surde, sunt clarv`z`toare, [tius` lege [i s` dezlege farmece, au autoritate devindec`toare [i acces la esen]a lumii prin rela]ie cufor]ele supranaturalului. Chibzuirea [i p`rereab`trânei poate rezolva un conflict grav chiar maieficient uneori decât judecata kris-ului, iar în cazulunei dispute de nerezolvat, ultimul cuvânt îl areea. To]i membrii comunit`]ii se gr`besc s`-[iîmpart` masa cu b`trâna, chiar copiii fl`mânzesc,pentru a avea ea cele mai bune buc`]i.Binecuvântarea de la „i phuri daj” p`ze[te de orice


Reprezent`rile autorit`]ii, factorii de control [i de sanc]iune social`

în cultura tradi]ional` rrom`

Lec]ia 81

bine [i r`u, „Del” (Dumnezeu) [i „Beng” (Diavol),suflet [i trup, „©a©ipen” (adev`r) [i „xoxavimos”(minciun`), „uÂo” (pur) [i „maxrime” (impur),ambele laturi fiind considerate necesare armonieiuniversale. Conform acestei viziuni, corpul esteimpur [i deci este firesc s` moar`, iar sufletul, fiindpur, nu moare niciodat`, ci doar se schimb` înaltceva [i î[i urmeaz` c`l`toria spiritual`.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Ce se întâmpl` cu sufletul omului dup` moarte

în viziunea culturii tradi]ionale rrome?2. Ce trebuie f`cut pentru ca mortul s` nu se

transforme în ©oxano?3. Ce se face pentru a u[ura moartea cuiva?4. Prezenta]i priveghiul la rromi!5. Cum se manifest` dualismul în cultura tradi-

]ional` rrom`?

Dualismul rrom - Del, Devel – Dumnezeu, în compara]ie cu Beng - Diavol

- o dî - sufletul, în compara]ie cu o mas -trupul

- ©a©ipen - adev`r, în compara]ie cuxoxavimos - minciun`

- uÂo - pur, în compara]ie cu maxrime -impur

Re]ine]i!

nenorocire ca [i binecuvântarea de la Dumnezeu.A nu îndeplini o dorin]` sau a-i refuza o rug`minteeste un p`cat de moarte.

Dac` pân` aici am vorbit despre structurile deautoritate din cadrul comunit`]ii, vom pune înlumin`, în continuare, tipurile de rela]ionare cudivinitatea.

Esen]a gândirii rrome asupra spa]iului [itimpului o reprezint` credin]a în armoniacosmosului [i prezentul continuu. Cea dintâi setraduce în faptul c` fiecare lucru î[i are locul s`ubine definit [i definitiv în lume, ca de pild`, astrele,care apar]in spa]iului celest, [i animalele, careapar]in p`mântului. Orice suprapunere dintrespa]ii este privit` ca rupere a echilibrului [i oricetrecere dintr-un spa]iu în altul (na[terea, moartea)trebuie înso]it` de ritualuri de protec]ie.

|n ceea ce prive[te prezentul continuu,mentalul rrom consider`, ca în Biblie, c` trecutulnu conteaz` foarte mult pentru c` oricum s-aconsumat, viitorul nu conteaz` pentru c` numaiDumnezeu îl cunoa[te, a[adar ceea ce are cuadev`rat importan]` este prezentul.

Viziunea binar` asupra lumii, cuprinzândopozi]ia pur – „uÂo” – / impur – „maxrime” – sereg`se[te, la nivelul rela]iei cu supranaturalul, într-o credin]` de tip dualist, în cadrul c`reia atâtfor]ele binelui, reprezentate de Dumnezeu – „oDel” sau „o Devel” –, cât [i for]ele r`ului,reprezentate de Diavol – „o Beng” –, suntnecesare armoniei lumii [i complementare.

Dualismul are reflexe [i în concep]ia asuprarolurilor complementare ale b`rbatului [i femeii înfamilie.

Femeia se ocup` de cre[terea [i educareacopiilor, de treburile gospod`re[ti interne, iarb`rbatul de câ[tigarea unui venit pentruîntre]inerea familiei [i de rela]iile cu exteriorul.

Verifica]i-v` cuno[tin]ele!1. Cum se nume[te [i cum func]ioneaz` judecata

tradi]ional` rrom` ?2. Când este un membru al comunit`]ii rrome

declarat maxrime?3. Care este pozi]ia femeilor b`trâne în

comunitatea de rromi?4. Care este rela]ia dintre viziunea dualist` asupra

lumii [i p`strarea echilibrului în comunitate?


justi]ia tradi]ional` rrom`: - o divano – discu]ia, sfatul- i kris - judecata

principiile judec`]ii tradi]ionale rrome:- consensul- justi]ia distributiv`- compensarea victimei- reconcilierea

Re]ine]i!

Stabor

Crea]ia oral` rrom` cuprinde specii folcloriceneritualice (care nu sunt legate de un ritual):parami©a (pove[ti), gil` (cântece), drabarimata(descântece), arman` / armaja (blesteme), puranegodîmata (proverbe, zic`tori), pu©himata(ghicitori) [i specii folclorice ritualice (legate de unritual): biavesqe gil` (cântece de nunt`), kolìnde(colinde), rovimata (bocete).

Tem`Citi]i, comenta]i [i re]ine]i urm`toarele proverbe!

Purane godîîmata1. But ©have, but baxt. Mul]i copii, mult noroc.2. Me manreça, tu bareça. Eu cu pâinea, tu cu

piatra.3. Vi e kale khajnàr inklœl parno o anro. - {i

din gìna neagr` iese oul alb.4. Vi an-o nasulipen si la©hipen. {i în necaz e o

parte bun`.5. O amalipen si barvalipen. Prietenia este

bog`]ie.6. O manuÒ bi rromn`qo si sar jekh kher kòrkoro.

B`rbatul f`r` nevast` e ca o cas` singur`. 7. Guglo k-o muj, kerko k-o dî. Dulce la gur`,

amar la inim`.8. I ©hib gugli putrel o sastruno udar. Limba

dulce deschide poarta de fier.9. O la©ho manuÒ kerel pesqe sar amal vi le sapes

anar o drom. Omul bun se împrietene[te [icu [arpele din drum.

10. O rrom le rromes n-aÒti te xoxavel les. Rromulnu-l poate min]i pe rrom.

11. Po but siklœs berÒenar sar lilenar. Timpul teînva]` mai mult decât c`r]ile.

12. O ©a©o rrom vi anar o barr pani ankalavel.Rromul adev`rat scoate ap` [i din piatr`seac`.

13. O god`ver thol i ©hib p-o ilo, o dilo sikavel o ilop-i ©hib. |n]eleptul trece cuvântul prin inim`,nebunul are inima pe limb`.

14. Kon ‡ivd`s but - ‡anel but, tha’ kon phird`sbut ‡anel vi po but. Cine-a trìt mult [tiemult, dar cine-a umblat mult [tie [i maimult.

15. AÂutisar tut kòrkoro, te aves aÂutisardo kaaro Del. Ajut`-te singur, ca s` te ajuteDumnezeu.

16. Jekh daj bar`rel deÒe ©haven, tha’ deÒ ©havena inkeren jekhe daja. O mam` cre[te marizece copii, dar zece copii nu între]in omam`.

17. O patîvalo rrom, vi bokhaar te merel, nibistrel i patîv. Rromul cinstit, chiar dac`moare de foame, nu-[i uit` cinstea.

18. Vi te si e avresqo ©havo, vi te si mirro, te xankamen s-ol duj. De-i al altuia copilul sau almeu, amândoi trebuie s` m`nânce.

19. Mirro barvalipen na-i anar so lilœm, tha’anar so dinœm. Bog`]ia mea nu este din cemi s-a dat, ci din ce am dat.

20. Akava xin miro: so xalœm, so pilœm, so siklilœm– oda manar nikon na lela. Nimeni nu-mipoate lua: ce-am mâncat, ce-am bùt [i ceam înv`]at.

21. Kas na-i les manro – ©oro; kas na-i les godî –vi ©oreder. Cine n-are pîine - e s`rac; cinen-are minte – este [i mai s`rac.

22. ∑el rroma, Òel droma. O sut` de rromi, o sut`de drumuri.

23. Vi le parnes, vi le kales si len o rat lolo. {i albul[i negrul au sângele ro[u.

24. Te na ul`s kali i phuv, na ul`s parno o manro.Dac` nu era p`mântul negru, nu era pâineaalb`.

25. O rromano kòkalo na phagel les nikon. Osulde rrom (neamul) nu-l poate sparge nimeni.

26. Na-i ©a©o rrom kodova savo dur le rromenarcirdel pes. Nu e rrom adev`rat cine se ]inedeparte de rromi.

27. Kon la‡al pesqe ©hibàr, la‡al pesqe dajaar.Cui îi este ru[ine de limba sa, i-e ru[ine demama sa.

28. Na nùmaj manro, tha’ vi patîv trebal te des lemanuÒesqe ! Nu-i deajuns pâinea, [i respecttrebuie s` dai omului!.

29. E bala parnœn, i godî barœl. P`rul de albe[te,mintea cre[te.

30. Svakone butî si la duj riga. Fiecare lucru aredou` p`r]i.


Elemente de folclor rrom

Lec]ia 82

Cititul \n palm`

aghiazmatar – vas pentru aghiazmàmalgam - amestecanaforni]` – vas pentru anafuràncadrament – chenar decorativ în relief, care

înconjoar` o u[` sau o fereastràntropomorf – cu form` umanàp` tare – acid azoticap` tare nestins` – acid clorhidricaram` - cuprubinar – compus din dou` unit`]iborax – borat de sodiuc`lire – înt`rire a metalului prin înro[ire în foc [i

introducere într-un mediu lichidchivot – vas pentru împ`rt`[aniecoeziune - unitatecomuniune - leg`tur`concavitate – scobitur`, adâncitur` a unui corpconductibilitate termic` [i electric` - capacitatea de

a conduce c`ldura [i energia electric`dec`lire – înmuiere a metalului prin bateredeportare – deplasare for]at` a unor persoane /

grupuri în alte spa]ii, ca persecu]iedescenden]` - urma[idezrobire – eliberare din robieductibilitate – capacitate de a se trage în firefiligran – lucr`tur` în fire sub]iri de metal pre]ios,

sub form` de dantel`frustrare – lips`harna[ament – totalitatea obiectelor necesare la

înh`marea, în[euarea [i conducereacalului

Holocaust – Genocid, ucidere în masìncizie - tìetur`laminare – întinderea unui material, în special

metal, prin deformare plastic`lingou – calup de materialmaleabilitate – capacitate de a se îndoi u[ormalefic - rùmatri]` – forma folosit` la turnarea materialelormoa[te – r`m`[i]e mumificate ale unui sfântnomadism – mod de via]` caracterizat prin lipsa

unei locuin]e stabile

nomadism comercial – nomadism datoratocupa]iilor legate de comer]

ocupa]ii cu caracter itinerant – ocupa]ii carepresupun deplasarea în spa]iu

oxidare - ruginirepelerinaj – c`l`torie în scopuri religioasepolivalen]` profesional` – practicarea mai multor

meseriireconciliere - împ`careritual – practica unui obiceirobie – sclavie, stare social` prin care oamenii nu

erau considera]i fiin]e, ci obiecte deschimb

statut social – pozi]ie în societatesedentarism - mod de via]` caracterizat prin

stabilitate în spa]iusedentarizare – proces de stabilizare în spa]iu a

unei comunit`]istrunjire – prelucrare la strung[pan - resturi de la prelucr`rile mecanice ale

metalelor[tan]are – gravare prin presiune asupra unui

material a unui modeltabl` galvanizat` – tabl` zincat`tabl` neagr` / netratat` – tabl` din fiertransfer ocupa]ional - reconversie profesional`,

schimbarea meserieitransversal – de-a latultraforare - decupare


Vocabular cu termenii utiliza]i \n prezentarea culturii tradi]ionale rrome

Bibliografie

Achim, V., }iganii în istoria României, Bucure[ti: Editura Enciclopedic`, 1998.

Acte judiciare din }ara Româneasc`. 1775-1781, Bucure[ti: Editura Academiei, 1973.

Asséo, Henriette, Les Tsiganes, une destinée européenne, Gallimard, 1994.

Burtea, Dr. Vasile, Rromii \n sincronia [i diacronia popula]iilor de contact, Bucure[ti: Lumina Lex,2002.

Chelcea, Ion, }iganii din România. Monografie etnografic`, Bucure[ti: Imprimeria InstitutuluiStatistic, 1944.

Codul Callimach. Edi]ie critic`, Bucure[ti, 1958.

Cost`chel, V.; Panaitescu, P. P.; Cazacu, A., Via]a feudal` în }ara Româneasc` [i Moldova(sec. XIV-XVII), Bucure[ti: Editura {tiin]ific`, 1957.

Dan, Dimitrie, }iganii din Bucovina, Cern`u]i, 1892.

Djuvara, Neagu, |ntre Orient [i Occident. }`rile române la \nceputul epocii moderne (1800-1848),Bucure[ti: Editura Humanitas, 1995.

Etve[, Filip, Rromii - un neam indian, Ed. Destin, 2000.

Gebora, Adalbert, Situa]ia juridic` a ]iganilor din Ardeal (tez` de doctorat), Bucure[ti: EdituraUniversit`]ii din Bucure[ti, 1932.

Gilberg, Troud, Influence of State Policy on Ethnic Persistence and Nationality Formation: The caseof Europe, in „Ethnic Diversity and Conflict in Eastern Europe“, 1980.

Grigore, Delia, Purane Goghimata. 1001 Proverbe rrome, Bucure[ti: Editura Centrului rromilorpentru politici publice „Aven Amentza”, 2002.

Grigore, Delia, Curs de antropologie [i folclor, Bucure[ti: CREDIS, 2001.

Ionescu, Dumitru P., O fil` din istoria Romilor, „{atra liber`“ (Slobozia), anul I, (1990), nr. 5, p. 2.

Itu, Mircea [i Moleanu, Julieta, Cultur` [i civiliza]ie indian`, Bucure[ti: CREDIS, 2001.

Helsinki Watch, 1991.

Îndreptarea Legii. 1652, Bucure[ti: Editura Academiei, 1962.

Kenrick, Donald. Rromii: din India la Mediterana. Migra]ia rromilor, trad. din limba englez`: LauraLotreanu, Bucure[ti: Editura Alternative, 1998.

Kog`lnicenu, Mihail. Schi]` despre ]igani (traducere G. Ghib`nescu), Ia[i, 1900.

Legiuirea Caragea. Edi]ie critic`, Bucure[ti: Editura Academiei, 1955.

Minorit`]i etnoculturale. M`rturii documentare. }iganii din România (1919-1944), Cluj, 2001.


Pascu, {tefan (coordonator), Atlas istoric, Bucure[ti: Editura Didactic` [i Pedagogic`, 1971.

Pascu, Vasile, Atlas istoric didactic, Bucure[ti: Editura Clio Nova, 1998.

Pons, Emmanuelle, }iganii din România. O minoritate în tranzi]ie, Bucure[ti: Editura Compania,1999.

Petre, Matei [i Ionescu, Vasile, Rromii în istoria României. Antologie [i bibliografie, 2002.

Petre, Matei [i Ionescu, Vasile, Deportarea rromilor în Transnistria. De la Auschwitz la Bug, 2000.

Petcu], Petre, Istoria rromilor. Caseta trilingv` (român`, rromani, maghiar`), Media Pro Music -UNICEF, 2002.

Potra, George; Contribu]iuni la istoricul ]iganilor din România, Bucure[ti: Mihai Dasc`l Editor,2002.

Pravilniceasca Condic`. 1780. Edi]ie critic`, Bucure[ti, 1957.

Rezachevici, Constantin, Enciclopedia domnilor români, Bucure[ti: Editura Enciclopedic`, 2001.

Robia rromilor în }`rile Române. }ara Româneasc`, Editura Centrului Rromilor pentru politicipublice “Aven Amentza”, Bucure[ti, 2001.

Robia ]iganilor \n }`rile Române. Moldova. Rromii \n România - studii [i documente istorice,Bucure[ti: Editura Centrului rromilor pentru politici publice „Aven amentza“, 2000.

Sar`u, Gheorghe, Rromii, India [i limba rromani, Bucure[ti: Editura Kriterion, 1998.

Scurtulescu, Th. Boris, Situa]ia juridico-economic` a ]iganilor din principatele române. Tez` pentrudoctorat, Ia[i, 1938.

Zamfir, Elena [i Zamfir, C`t`lin, }iganii \ntre ignorare [i \ngrijorare, Bucure[ti: Editura Alternative,1993.



Editura RO MEDIA

lucrarea istoria [i tradi]iile rromilora fost publicat` în cadrul parteneriatului dintre ministerul...

Documents