Tradiția populară este structurată în: -RITURI -OBICEIURI -DATINI

Rit: ritual public adică recunoașterea socială că un individ a trecut de la un statul la altul; (ex. Ritul marital, ritul funerar)

Ritual: punerea în scenă a unui eveniment sacru, religios cu implicații folclorice, în momentele importante din viața unei comunități;(ex.ritualul de înmormântare)

Obiceiuri: sunt practici sociale exprimate prin ceremonii, acterituale, acte juridice, acte economice, valori morale, exprimăriestetice, vechi mituri și cunoștințe dobândite din experiența oamenilor și integrate în sistemul cultural în succesiunea diferitelor epoci princ are obiceiul a trecut;(ex. obiceiul colindatului)

Termen etimologic latin ce stă la baza culturii pâinii- cultură ce constituie un reper identitar în Europa.

- devine marcă a unui tip de civilizație- stă la baza metaforei viață-moarte-înviere;- există o legătură organică între agricultor și roadele

pământului cultivat-grâul are o simbolistică aparte în cultura populară

românească*într-o colindă românescă, grâul apare din sudoarea divină a

Mântuitorului răstignit pe cruce sau din lacrimile Domnului încoronat cu spini:„Ș-unde mă strângea/Sudoarea-mi curgea/Tot grâul se făcea”

Preparea colivei-simbolistică

-se face de către o femeie „curată”, rudă în vârstă;-alesul boabelor- se face de către mai multe persoane-gestul confirmă

identitatea de grup

-fierberea boabelor-arpacașul se fierbe în 9 ape-gest ce actualizează mintal prezența vie a celui plecat cu amintiri dintre cele mai neașteptate

-fața colivei-este decorată cu diverse motive(cruci simple, cruci baroce) și este prezentată în fața credincioșilor, uneori, într-un soi de „competiție„ la masa pomenilor din biserică

-împărțitul colivei-la înmormântare trebuie împărțită groparilor și capătă semnificația de „Colivă de pământ”

Pâinea profană se regăsește în mai multe forme,de la cultivarea grâului până la pască și cozonac, toate căpătând o importantă simbolistică ce edifică mentalitatea unei culturi;

-lucrările agricole-se muncea manual, se spuneau poezii, cântece, se edifica un întreg arsenal de folclor oral;

-depozitarea-după ce era depozitat în magazii, se făcea prima dată o turtă și se împărțea-pentru sănătate;

-pâinea: *prima pâine-se ungea cu miere și se împărțea pe la vecini*pâinea obișnuită-se cocea pâine la cuptor, iar întreg procesul(frământat, dospit,

copt, uns, mâncat) oglindește etapele vieții unui individ*pâinea pentru biserică-prescurile, pentru cei morți, simboliza relația de comunicare

dintre cei rămași și lumea de dincolo*pâinea pentru copturi- turte, brânzoaice, plăcinte, scovergile*cozonacul-de Paște, de Crăciun, de zilele onomastice-simbolizează încununarea

ritualurilor ceremoniale ale sărbătorilor*pâinea de casă nouă-reprezintă marcarea unui nou început și simbolizează belșugul

pentru cei ce se mutau în casă nouă

Grâul nu se coace, el se face, spicul e frumos, bobul mare=rod împlinit

Dacă puneai firul de grâu pe altarul preotului vreme de douăsprezece liturghii, dracul nu se mai apropia de casă

Grâul amuletă-purtat peste tot, ca telefonul mobil-asigurare pentru imobil

Grâul e Iisus-fiert, mestecat, învârtit, amestecat, mestecat apoi cu dinții, înghițit

Aromâncele puneau în pământ atâtea boabe câți negi aveau de stârpit: „când va învia mortul, atunci să învie și negii”

Grâul este prezent în toate obiceiurile calendaristice românești din multe zone etnografice, mai ales în forme prelucrate, adică în forma pâinii și a colacilor rituali, dar și sub forma spicelor de grâu.

-în obiceiul Plugarul, obicei de primăvară, de Sf. Gheorghe sau în preajma sărbătorilor de Paști(sărbătorirea celui mai harnic om care a ieșit primul la arat)

-în obiceiurile de Crăciun, mai ales la Plugușor, obicei ce asigură fertilitatea, rodnicia și înnoirea

-în obiceiul de Rusalii-aici abundă grâul în practicile rituale care asigură simbolic, rodnicia(aici, după liturghia de Rusalii, preotul, urmat de întreaga comunitate se duce la hotarul satului, ori la cea mai apropiată holdă de grâu, unde se rostește o rugăciune de binecuvântare a holdelor, ca să fie bogate. Procesiunea implică și împodobirea icoanelor cu spice și cununi de grâu)