lucrarea 5, sem. 5 - turnarea betonului intr-un planseu cu grinzi

5/17/2018 Lucrarea 5, Sem. 5 - Turnarea Betonului Intr-un Planseu Cu Grinzi - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-5-sem-5-turnarea-betonului-intr-un-planseu-cu-grinzi 1/8

Punerea în operă a betonului într-un planşeu cu grinzi

1. Tema lucrării

Să se organizeze procesul tehnologic de punere în oper ă a betonului într-

un planşeu cu grinzi dispuse pe două direcţii amplasat peste parterul construcţiei

prezentate în figur ă.

2. Indicaţii pentru rezolvare

În procesul de punere în oper ă a betonului într-un element de construcţie

trebuie analizate următoarele aspecte:

modul de turnare şi implicit conceperea unui plan de turnare al betonului;

compactarea şi mijloacele utilizate;

verificarea condiţiei de continuitate a turnării betonului.

3. Rezolvarea lucrării

3.1. Turnarea betonului

Acest proces tehnologic se poate realiza cu două utilaje: macara sau

autopompă de beton. Este obligatoriu ca în prealabil să se conceapă un plan de

turnare, conform figurii 1. Regula de bază este că turnarea trebuie f ăcută în fâşii,

continuu între două rosturi de lucru, posibile rosturi accidentale.

Turnarea betonului se analizează în paralel cu modul de compactare.

Limitele fâşiilor de turnare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să fie în zonele de efort minim al elementelor de construcţie;

- să fie normale pe direcţia eforturilor principale secţionale;

- să fie traversate de armături.Cum în planşeul cu grinzi dispuse pe două direcţii elementul primar din

punct de vedere al rezistenţei ansamblului îl constituie grinda transversală,



marginea fâşiei este localizată în dreptul armăturii înclinate ridicate pe reazeme.

4,103,90

12,10

4,10

3,90

S = 40 x 45

3,90

b2G = 35 x 55 b1

G = 35 x 551S = 40 x 45

F1

F2

F3

b2G = 35 x 55

3,90

2

4 . 0

3

1 . 3

4 5

5 . 3

7 5

5 , 1

5

5 , 3

7 5

1 0 , 7 5

5 , 3

7 5

5 , 1

5

Fig. 1 Plan de turnare al planşeului cu grinzi dispuse pe două direcţii

3.2. Compactarea betonului

Vibrarea betonului se face cu mijloace adecvate elementelor de construcţie:

por ţiunile de placă dreaptă se vor compacta cu plăci vibratoare, iar grinzile cu

vibratoare de interior (pervibratoare) conform figurii 2. În cazul grinzilor de

înălţime mare se pot realiza rosturi de lucru orizontale situate sub nivelul de

rezemare al plăcilor. În timpul compactării pervibratorul execută o mişcare de

translaţie pe verticală.

Pentru realizarea unei bune compactări, condiţia de calitate pentru vibrarea

betonului din placă este:

gR 0 ≥

unde:



0R - raza de vibrare a plăcii vibratoare (cm);

g - grosimea planşeului (cm).

a

Pervibrator

a

a - a b

h

g

b/2

R o

b

dv/2

d v

d v

Fig. 2 Compactarea betonului în plăci şi grinzi

, iar dv este distanţa dintre punctele de introducere ale pervibratorului.

În ce priveşte vibrarea betonului din grinzi trebuie stabilită poziţia de

introducere a pervibratorului, respectiv distanţa dv, cu relaţia:2

20v 2

bR 2d ⎟ ⎠

⎞⎜⎝

⎛ −=

în care:



0R - raza de vibrare a pervibratorului (cm);

b - lăţimea secţiunii grinzilor (cm).

3.3. Verificarea condi ţ iei de continuitate a turnării betonului

Se face cu relaţia:

b12

maxf min b C

tt

VQ ≤

−=

unde:

min bQ - debitul minim de beton (m3/h);

maxf V - volumul maxim al fâşiei de turnare (m

3

);1t - vârsta betonului la terminarea punerii în oper ă, în funcţie de felul

cimentului şi de temperatura aerului exterior (ore);

2t - vârsta betonului de revibrare, în funcţie de aceeaşi parametri (ore);

bC - capacitatea de betonare, în funcţie de productivitatea de exploatare a

utilajului de turnare (m3/h).

Dacă relaţia nu este îndeplinită se recurge la următoarele măsuri:

a) utilizarea unui utilaj de turnare al betonului cu o productivitate de

exploatare mai performantă şi implicit o capacitate de betonare mai mare;

b) folosirea adaosurilor întârzietoare de priză;c) reducerea volumului fâşiei maxime prin fracţionarea celei iniţiale.

Aceasta este soluţia cea mai economică şi se materializează prin delimitarea

rosturilor de lucru în zonele de efort minim ale grinzii longitudinale.

4. Exemplu practic



• Turnarea betonului

Pentru uşurarea calculului cotele elementelor de construcţie şi delimitarea

fâşiilor de turnare a betonului au fost puse în fig. 1.

Se mai cunosc următoarele date:

Caracteristicile mijloacelor de vibrare şi anume:

- pentru placa vibratoare (VC 20):

cm20R 0 = - raza de vibrare;

- pentru pervibrator (V.E.I. 36):

mm537L b = - lungimea capului buteliei;

m70d b = - diametrul buteliei (capului vibrator);

cm33R 0 = - raza de vibrare.

Capacitatea de betonare a macaralei h/m5,7C 3 b =

• Vibrarea betonului în grinzi şi placă (fig. 2).

Condiţiile de calitate sunt:

- pentru placă:

cm14gcm20R 0 =>= (rel 11.1)

- pentru grinzi se calculează poziţia de introducere a pervibratorului în

beton cu relaţia (11.2):

cm282

3533

2

bR d

22

220v =⎟

⎠

⎞⎜⎝

⎛ −=⎟

⎠

⎞⎜⎝

⎛ −=

unde:

cm33R 0 = - raza de vibrare a pervibratorului;

cm35 b = - lăţimea grinzii.

Se adoptă cm25dvef = , avându-se în vedere poziţia etrierilor în grinzi.

• Verificarea condi ţ iei de continuitate a turnării betonului

b12

maxf min b C

tt

VQ ≤

−

=

Se calculează volumele fâşiilor I şi II şi se alege cea cu Vmax:



3If

m89,1014,0575,364,3355,0x

35,003,4455,035,010,121V

=×××+

×××+×××=

3

IIf

m31,1014,0575,3375,52

55,035,0375,5455,035,010,121V

=×××+

×××+×××=

Pentru vârstele caracteristice ale betonului 1t , 2t se au în vedere

următoarele ipoteze:

- cimentul folosit este II/A – S 32,5 R: ore25,1t1 = ; ore50,2t2 = .

- temperatura aerului exterior C10Q 0ae =

h/m5,7Ch/m26,725,150,2 89,10Q 3 b3min b =<=−=

În consecinţă, deoarece relaţia de continuitate a turnării betonului este

îndeplinită, nu sunt necesare măsuri speciale. În cazul când datorită cimentului

utilizat sau a temperaturii aerului exterior ea nu este satisf ăcur ă, se recurge la

măsurile indicate.



Fişă tehnologică pentru punerea în oper ă a betonului într-un planşeu cugrinzi dispuse pe două direcţii

FT 5.1

01

S = 40 x 45

13.10

1

b2G = 35 x 551S = 40 x 45

F1

F

F3

2

b1G = 35 x 55

4 . 0

3

1 . 3

4 5

5 . 3

7 5

1 0 . 7

5

Fig. 1 Plan de turnare



Fişă tehnologică pentru punerea în oper ă a betonului într-un planşeu cugrinzi dispuse pe două direcţii

FT 5.1

02

aa

1 4

a-a

35

5 5

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

d v = 2 5 c m

Fig. 2 Compactarea betonului

Procesul tehnologic Mijloc posibil Caracterisrici Nr. buc.

1Transport pe

orizontală Autoagitator V’t = 3,2 m3

2 Transport la obiectMacara turn MT 40

R = 16 m;Qm = 2,5 tf

C b = 7,5 m3/h1

Benă papucv’t = 0,8 m3

n b = 44

3Compactare

Pervibrator VE 736R a = 33 cm; L b = 53,7 cm; d b

= 7 cm2

Placa vibratoareVC 20

R a = 20 cm; l1 = 1,10 m; l2 =1,00 m

1

lucrarea 5, sem. 5 - turnarea betonului intr-un planseu cu grinzi

Documents