turnarea pfs1

C U P R I N S Pag.

INTRODUCERE ................................................................................................2

Scopul lucrării .....................................................................................................3

1. Analiza piesei şi alegerea a două metode de turnare ......................................4

2. Calculul masei semifabricatului ....................................................................7

2. Alegerea miezurilor ........................................................................................11 4. Fundamentarea economică .............................................................................13

5. Concluzie ........................................................................................................13

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................14

ANEXĂ ......................................................................................15

Mod Data

Litera Coala Col i

111

Lucrare de laborator Nr.1

UTM FIMCM TCM-091

Alegerea unui procedeu de obtinere a semifabricatului prin turnare

№ document . SemnatCoala

Executat

Contro la tApetrachhioaei Stingaci Ion

ModCoala № document .

Coala

Semnat DataLucrare de laborator Nr.1

ÎNTRODUCERE

Turnarea - metoda tehnologică de fabricare a unei piese prin solidificarea unei cantităţi determinate de metal lichid,intodus într-o cavitate de configuraţie şi dimensiuni corespunzătoare a unei forme de turnare.La baza proceselor de turnare stă princuâipiul fizic în virturea căruia orice lichid ia forma vasului care îl conţine Turnarea în forme de nisip-lut -se produce pînă la 80% din volumul total de producţie de piese turnate în care precizia dimensiunilor corespunde clasei 7-13 (ГOCT 26645-85),iar rugozitatea parametrului Rz = 320...480μm).Metoda se consideră universală pentru materialele de turnare, pentru masă, dimensiunile şi gabaritele pieselor turnate. Grosimea pereţilor piesei turnate 3 mm.Materialele iniţiale folosite pentru această metodă sînt fontele,oţelurile,aliajele metalice şi metalele colorate(nemetalele). Turnarea in cochile se reduce la folosirea pentru producerea formelor de turnatorie utilizabile de mai multe ori din materiale de metal, care formeaza cofiguratia si proprietatile piesei turnate.Precizia pieselor turnate corespunde clasei 5t...11 (ГOCT 26645-85),iar rugozitatea suprafeţelor pieselor turnate se află în limitele parametrului Rz = 80...20 μm. Metoda este utilizată la fabricarea pieselor de configuraţie medie şi complexă cu pereţi subţiri, în special din oţeluri,fonte şi nemetale. Avantajele acesei metode: ridicarea productivitatii muncii, ameliorarea calitatii pieselor turnate, ameliorarea calităţii pieselor turnate. Neajunsurile acesei metode:complexitatea confecţionării,preţul înalt şi rezistenţa limitată a utilajului,mecanizarea şi automatizarea procesului de obţinere a piesei turnate,utilizarea repetată a cochilei.

Lucrare de laborator nr.1

2


Coala


Tema: Alegerea unui procedeu raţional de obţinere a

semifabricatului prin turnare.

1.Analiza piesei şi alegerea a două metode de turnare.

Numele piesei: Capac de stinga(Kрышка левая) УБМ 00.011;

Materialul piesei: Aluminiu 19 ГOCT 2685-75;

Masa piesei: 1,430 kg;

Rugozitatea generala : Rz=80;

Clasa de precizie a semifabricatului:АК 5 М7 (АЛ 10В) ГOCT 2685-

75;

Tip de producţie: A(serie);

Scara: 1:1.

Scopul lucrarii: sa se stabileasca, folosind metoda de calcul, procedeul raţional de obţinere a unui semifabricat turnat pentru piesa prestabilita.

Reprezentarea 3D a piesei

Alegerea metodelor de turnare

3


Coala


Pentru semifabricatul prestabilit alegem doua metode de turnare corespunzatoare:

1. Turnarea in forme nisip-lut cu clasa de precizie şi şirul adaosului ales din tabelul 3.5 pag.165 după GOST 26645-856 …112 …4 Clasa 9T, şirul 3.

2.Turnarea în forme cochilii cu diametru pina la 100 si mai mare de 100 ,clasa de precizie şi şirul adaosului ales din tabelul 3, pag.165 după GOST 26645-854 …9T1…2 Clasa a 7T, şirul 1.

4 …9T1 …2

Clasa a7−a , sirul2.>100

De pe desenul de execuţie sustragem dimensinile de prelucrare mecanică şi le introducem în Tabelul 1.În dependenţă de dimensiunile de prelucrare alegem abaterile, toleranţele şi unghiurile acestora pentru ambele metode de turnare şi le introducem în Tabelul 1

Tabelul 1Dimensiunile suprafeţelor piesei,mm

Adaosurile de prelurare (A), şi toleranţele dimensiunilor (T),mm, înclinările de formă (β),grade

Dimensiunile suprafeţelor piesei turnate,mmProcedeul

1 2A T β A T β

Ø170H8(+0,063) 2,2 3,2 1,1 1,2 Ø163.6

Ø196h9(-0,115), 2,2 3,2 1,1 1,2 Ø 202.4

Ø198h9(-0.015) 2,2 3,2 1,1 1,2 Ø202.4

Ø62H8(0,003), 1,6 2,4 1,0 1,6 Ø57.2

42 1,6 2,4 1,0 1,6 44.4

Ø52H10(0,12), 1,6 2,4 1,0 1,6 Ø47.2

Ø203 2,2 3,2 1,1 1,2 Ø210.2

Ø35 1,4 2,4 0,9 1,4 Ø30.2

4


Coala


20 1,2 2,4 0,8 1,3 25

11 1,1 2,2 0,7 1,3 12.2

6 1,0 2,2 0,6 1,3 -

Desenul de execuţie a piesei

Fig 1.1

Determinarea semicostului semifabricatului turnat pentru ambele metode de tunare alese;

Formula de bază a semicostului:

Spt=( Si

1000∙Q ∙KT ∙ KC ∙K β ∙K M ∙K N)−(Q−q ) ∙

Sdeş

1000

Unde:Si -costul de bază a unei tone de semifabricate obţinute prin

procesul de turnare ales;Q -masa semifabricatului;q -masa piesei finite;KT , KC, K β, K M, K N -coeficienţii de turnare care se stabilesc în funcţie

de: clasa de precizie, grupul de complexitate, masă, masa meterialului şi programul de producţie a piesei turnate;

5


Coala


Sde ş -costul unei tone de deşeuri.

Q=q+qa unde qa=V a ∙ ρ - masa adaosului;

ρ- densitatea materialului;

V a=∑i=1

n

V n - volumul adaosului;

V n=π4

∙ ( Dn−dn )∙ H n

Dn- diametrul exterior al cilindrului;dn- diametrul interior al cilindrului;H n- înălţimea cilindrului;

Pentru piesa dată:q=1,430kg ρ= 2.702 g/cm3

Adaosurile de prelucrare

Aflam volumele la cele 3 corpuri geometrice care reprezinta adaosurile de prelucrare.METODA 1 (nisip lut)

6


Coala


Aflam volumele la cele 11 corpuri geometrice care reprezinta adaosurile de prelucrare.Volmul nr1

h= 2.2 D1=163,6 mm D2=62 mm r2=D2

2 r1=

D1

2 V 2=π ×r2

2∗h V 1=π ×r12∗h

V 1=46.223 cm3 V 2=6.638 cm3 V c 1=V 1−V 2=39.585 cm3

fig.1

Volmul nr2

h= 4.7 D1=47.2mm D2=35 mm r2=D2

2 r1=

D1

2 V 2=π ×r2

2∗h V 1=π ×r12∗h

V 1=8.219 cm3 V 2=4.591 cm3 V c 1=V 1−V 2=3.628 cm3

fig.2

Volmul nr3

7


Coala


h= 6 D1=202.4 mm D2=170 mm r2=D2

2 r1=

D1

2 V 2=π ×r2

2∗h V 1=π ×r12∗h

V 1=192.948 cm3 V 2=136.119 cm3 V c 1=V 1−V 2=56.829 cm3

fig. 3

Aflam volumul total al adaosului obţinut la metoda de turnare în forme nisip-lut,acesta fiind egal cu suma tuturor volumelor figurelor cercetate.

V tot=39.585 cm3+3.628 cm3+56.829 cm3 =100.042 cm3

Aflam masa adaosului de prelucrare

qa=100.042 cm3× 2.702 g /cm3=270.313g

Determinăm masa totală a semifabricatului;

Q=1,430 kg+270.313g =1,700kg

1. Pentru a doua metodă de turnare

Vtot 2V1 V2 V3 V4 V5

qa Vtot

Q q qa

8


Coala


(Turnarea în cochilii); Calculăm volumul adaosurilor:

Volmul nr1

h= 2.2 D1=163,6 mm D2=57.2 mm r2=D2

2 r1=

D1

2 V 2=π ×r2

2∗h V 1=π ×r12∗h

V 1=16,223 cm3 V 2=5.650 cm3 V c 1=V 1−V 2=10.573 cm3

fig.1

Volmul nr2

h= 2.4 D1=47.2mm D2=30.2 mm r2=D2

2 r1=

D1

2 V 2=π ×r2

2∗h V 1=π ×r12∗h

V 1=4.197 cm3 V 2=1.718 cm3 V c 1=V 1−V 2=2.479 cm3

fig.2

9


Coala


Volmul nr3

h= 3.2 D1=202.4 mm D2=163.6mm r2=D2

2 r1=

D1

2 V 2=π ×r2

2∗h V 1=π ×r12∗h

V 1=102.905 cm3 V 2=67.233 cm3 V c 1=V 1−V 2=35.672 cm3

fig. 3

Aflam volumul total al adaosului obţinut la metoda de turnare în cochilii,acesta fiind egal cu suma tuturor volumelor figurelor cercetate.

V tot=10.573 cm3+2.479 cm3+35.672cm3 =44.724 cm3

Aflam masa adaosului de prelucrare

qa=44.724 cm3× 2.702 g /cm3=131,65g

Determinăm masa totală a semifabricatului;

Q=1,430 kg+131,65g=1,161kg

Vtot 2V1 V2 V3 V4 V5

qa Vtot

Q q qa

10


Coala


3.Alegerea miezurilorPentru ambele metode alegem miezuri cilindrice conform ГOCT 3606-80.

Fig.11 Miezurile pentru I si a II-a metodă

11


Coala


A doua metoda

Conluzie: După calculele efectuate a ambelor metode de turnare observăm că din punct de vedere economic metoda de turnare în cochilie este mai avantajoasă.

Calculul sine-costului pentru metoda de turnare in forme de nisip-lut :

Si1 360

Sdes 24.8

Mtot=1.690698832 (Kg)

Mpiese

i=1.6

Ktn1 1 Kcn1 1.2 Kbn1 0.8 Kmn1 1 Kpn1 0.76

12


Coala


Ssem1

Si1

1000Msemifn1 Ktn1 Kcn1 Kbn1 Kmn1 Kpn1

Msemifn1 Mpiesa Sdes

1000

Ssem1= 0.4440554u.c.

Calculul sine-costului pentru metoda de turnare in cochelii metalice :

Si2 456

Sdes 24.8

Msemif2=1. 6905432576 (Kg)

Mpiesei=1.69KgKtn2 1

Kcn2 1.12 Kbn2 0.78 Kmn2 1 Kpn2 1

Ssem2

Si2

1000Msemifn2 Ktn2 Kcn2 Kbn2 Kmn2 Kpn2

Msemifn2 Mpiesa Sdes

1000

Ssem1= 0.6734341u.c.

Concluzie : Valorile sine-costurilor piesei ne arată că metoda turnarea in nisi

este mai avantajoasă, deoarece piesa va fi obţinută la un preţ mai redus decât în

cazul turnarea in cochilie.

FORMA DE TURNARE

13


Coala


BIBLIOGRAFIE

1. Балабанов.А.Н Лкраткий справочник технолога – машинос-троителя. – М:Издательство стандартов, 1992. -464.

2. Проектирование технологичеслих процессов механичеслои обработки в машиностроений: Учеб. Пособие /В.В. Бабук , В.А. Шкред, Г.П. Кривко, А.И. Медведев ; Под рег. В.В. Бабука. –Мн.:Выш. Шк. 1987. -255 с.

3. Горбацевич А.Ф ., Шкред В.А. Курсовое проектирование по течнологии машиностроения: Учеб. пособие для машиностроит. спец. вузов. – 4-е изд., перераб. и доп. - Мн.: Выш.шк., 1983. – 256 с.

4. Справочник технолога машиностроителя. В 2-х Т. С74 Т. 2/ Под рег. А.Г. Косиловой и Р.К. Мещерикова. -4-е изд. перерб. и допю. -М: Машиностроение, 1986. 496 с.

5. ГОСТ 3606-80 Комплекты модельные. Стерженивые знаки.Основные размеры. Изд. Офиц.Взамен ГОСТ 3606-57; Введ. С 01.01.82. М.: Изд-во стандартов, 1980.-24с.

6. ГОСТ 3212-80 . Комплекты модельные. Уклоны формовочные. Основные размеры. Переизд.февр.1985 с изм. 1.-Взамен ГОСТ 3212-57. Введ. С 01.01.82.-М.:Изд-во стандартов, 1985.-11с.

7. ГОСТ 26645-85(ИСО 8015-85, ИСО 8062-84). Отливки из металлов и сплавов. Допуски размеров , массы и припуски на механическую обработку. –Переизд. Июнь 1989 – Изд. Офиц.- Взамен ГОСТ 1855-55, ГОСТ 2009-55; Введ. С 01.07.88 и доп. с 01.01.90.- М.:Изд-во стандартов,1989.-56 с.

8. ГОСТ 3.1125-88 Правила выполнения графических документов по литьё.

9. ГОСТ 3.1107-81 Примери нанесения обозначения опор. 32с.

14


Coala


15

turnarea pfs1

Documents