lucrare rampa teste.docx

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI

SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ INDUSTRIALĂ

Titlul lucrării Economice

Titlul lucrării Tehnice

Absolvent,

Promoția 2015

Promoția 2015 Lucrare de diplomă

CUPRINS

REZUMAT

2

INTRODUCERE

2

1. Titlu capitol

2

1.2. Titlu subcapitol

2

2. gsddhfsdf

Eroare! Marcaj în document nedefinit.

INTRODUCERE

2

3. Titlu capitol

2

3.2. Titlu subcapitol

2

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

2

Opis

2


Motivaţia

Am ales această temă pentru lucrarea de licenţă deoarece am constatat cât de necesară

este folosirea unei rampe corespunzătoare pentru descărcat tirurile, pentru eficientizarea

acestei operaţiuni şi efectuarea ei într-un timp cât mai scurt.

Lucrez în cadrul unui depozit en gros, unde volumul de marfă de descărcat este mare,

undeva la 2 ,3 tiruri, chiar si 4 tiruri pe zi. În lipsa unei rampe de descărcat modernă, s-a

turnat beton pana la inaltimea de 95 de cm şi s-a improvizat o rampă de o înălţime apropiată

de înălţimea podelii vagoanelor de camion sau a utilitarelor. În cadrul firmei unde lucrez se

foloseau table din fier ca rampe de descărcat care se aşezau pe cărămizi şi alte accesorii

pentru ca tabla să fie fixată pe vagonul tirului.

Este foarte important ca paleţii să fie descărcaţi uşor, fără şocuri, existând riscul

răsturnării acestora şi implicit afectarea calităţii mărfii.

Problema majoră cu care s-au confruntat cei din firmă este diferenţa de înălţime dintre

vagoanele de tir sau camioane. De aici reiese necesitatea achiziţionării unei rampe pe care să

o poţi adapta uşor în funcţie de înălţimea podelei şi cu ajutorul căreia să poţi descărca marfa

în condiţii optime, fără denivelări şi fără să se producă şocuri, pe o suprafata cu un unghi de

inclinaţie favorabil. Astfel s-ar uşura mult munca angajaţilor, aceştia ar avea condiţii de

siguranţă mai mare şi implicit s ar reduce şi timpul de descărcare.

O soluţie ideală ar fi cumpărarea sau închirierea unui motostivuitor, care alături de o

rampă profesională ar reduce mult timpul în care se încarcă şi descarcă marfa. Improvizaţiile

în acest scop sunt mult mai puţin costisitoare, dar implică un efort în plus al angajaţilor.

Consider că o rampă performantă este necesară pentru o firmă care se ocupă cu

transportul, depozitarea şi distribuţia de marfă.

Mai jos am ataşat o fotografie cu un exemplu în care poate fi aşezată rampa. ÎNSĂ ÎN

ACEST CAZ, LA TRECEREA TRANSPALETULUI SE PRODUCE O SMUCITURĂ,

FAPT CE AR PUTEA PRODUCE DESTRĂMAREA PALETULUI, LUCRU CE DEPINDE

ŞI DE CÂT DE MARE ESTE ÎNCĂRCĂTURA ŞI CÂT DE BINE STRÂNSĂ ESTE.

3


4


RAMPA DE DESCĂRCARE AR TREBUI AŞEZATĂ ASTFEL PENTRU O

DESCĂRCARE EFICIENTĂ A TIRURILOR.

Metode de ambalare si transport pentru produse perisabile si congelate

O parte a fructelor sunt puse în lădiţe de carton, plastic sau lemn, care sunt clădite la

rândul lor într-un europalet şi legate strâns pentru a rezista la şocurile produse in timpul

transportului.

Dimensiunile unui europalet:

- lungime - 1200mm

- latime - 800mm

- inaltime - 160mm

- greutate - aproximativ 18 -20 kg.

Pe un palet se pun până la 900-1000 kg de fructe.

5


Dimensiunile unei remorci de tir (a unui vagon de tir) sunt:

-lungime 13,6m

-latime 2,5 m

-inaltime 2,7m.

Dar fructele se mai aşează şi pe paleţi non euro care au urmatoarele dimensiuni:

- lungime - 1100mm

- latime - 800mm

- inaltime - 160mm

- greutate - intre 14 si 16 kg.

Intr-un vagon de tir (sau într-o remorcă de tir) se pot pune pănă la 33 de paleţi euro şi

non euro, încărcaţi cu fructe şi încărcaţi pe lăţime .

Fructele mai pot fi transportate cu tirul şi sub forma de vrac în box-paleti din plastic sau

lemn, fiind aşezaţi în tir unul peste altul, câte doi sau trei box paleţi.

6


Dimensiunile box- paletilor sunt:

- inaltime - 765mm

- latime -1115mm

- lungime -1115

- greutate - 31Kg

Sau:

- inaltime - 580mm

- lungime - 1112

- latime -1112

- greutate - 28kg

7


Sau:

- Înălţime - 800mm

- Lungime -119,5mm

- Lăţime - 990mm

8


Mase si dimensiuni maxim autorizate pe Romania

Pentru a facilita transportul produselor congelate, acestea sunt puse in bax-uri de carton,

iar bax-urile clădite la rândul lor pe paleţi. Produsele congelate se clădesc şi pe paleţi euro,

dar cel mai adesea se folosesc paleţii de dimensiuni mai mari: lungime 1200mm, lăţime

1000mm, înălţimea de 160mm. Având în vedere faptul că aceste cartoane folosite sunt fine,

fiind foarte alunecoase şi la orice smucitură există riscul să alunece iar paletul să se destrame.

Din această cauză paletul cu bax-uri cu produse congelate se înfoliază cu nailon.

Consideraţii generale despre transportul produselor în camioane

9


Paleţii trebuie aşezaţi în remorca de tir (vagonul de tir) foarte aproape unul de altul. Este

important să nu existe spaţiu între paleţii de pe acelaşi rând ca să nu se lovească paleţii unii de

alţii în timpul mersului.

De asemenea pentru mai multă siguranţă paleţii se pot lega în chingi, pe grupuri. Iar

paletii din uşa tirului trebuie prinsi cu bare, pentru a evita balansarea acestora.

AMBALAREA

- Produsele trebuie să fie ambalate în ambalaje de desfacere şi/sau de transport.

- Produsele ambalate în mod individual în peliculă nu pot fi considerate ca preambalate.

- Pentru a ambala pot fi folosite numai materiale autorizate de organul

central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sanataţii în conformitate

cu Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice pentru materialelele folosite în sectorul

alimentar nr. 06.10.3.67, din 2004 aprobate de Ministerul Sanatăţii si Protecţiei Sociale

(Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.168-171/583 din 16.12.2005) şi Normativele

igienice privind reziduurile preparatelor de uz fitosanitar în obiectele mediului înconjurator

nr. 6335 din 21 august 2003

(Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 248 din 19.12.2003 art. 359).

- Materialele folosite ca ambalaj trebuie să fie noi şi curate. Igiena ambalajului, inclusiv a

materialelor utilizate în ambalaj, se asigură de către agentul economic.

-Materialele de ambalaj trebuie alese ţinând cont de exigenţele produsului, de metoda de

ambalare, de metoda de prerăcire, de rezistenţă, disponibilitate şi de clauzele contractuale.

Materialele de ambalaj stocate trebuie depozitate în zone curate, închise si

protejate adecvat de pătrunderea dăunătorilor şi contaminanţilor.

-Ambalajul trebuie sa menţină caracteristicile de calitate ale produselor ambalate pe tot

parcursul procesului de transportare şi comercializare şi trebuie să protejeze produsele

ambalate de influenţele mediului exterior.

În condiţii normale şi prevăzute de utilizare, ambalajul nu trebuie să transfere produselor

contaminanţi în cantităţi care ar putea aduce o schimbare inacceptabilă în compoziţia

produselor sau o deteriorare a caracteristicilor organoleptice ale acestora în conformitate cu

10


Hotărârea Guvernuluii nr. 957 din 21 august 2007 cu privire la aprobarea Reglementării

tehnice „Fructe si legume proaspete destinate

consumului uman ca atare”.

- Ambalajul trebuie proiectat în asa fel încât să asigure stabilitatea optimă pe timpul

manipulării. Se folosesc în acest scop materiale auxiliare de amortizare.

-Ambalajul trebuie să reziste la:

1) manipularea grosieră, la încărcare şi descărcare;

2) compresia produsă de greutatea altor containere superioare;

3) impact şi vibraţie în timpul transportării;

4) umiditate înaltă în timpul răcirii preliminare, tranzitului şi depozitării;

5) praf, lumină şi alte radiaţii, temperatură, presiune;

6) acţiunea factorilor de natură biologică (microorganisme, insecte, rozătoare etc).

-Ambalajul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele cerinţe:

1) să identifice şi să prezinte produsul şi producătorul / importatorul;

2) să informeze corect şi deplin consumatorul privind nivelul caracteristicilor de bază ale

produsului;

3) să comunice date legate de modul de utilizare a produsului şi a naturii

ambalajului.

- Importatorii, producatorii de ambalaje furnizează informaţiile şi recomandările necesare

privind materialele de ambalaj. Materialele utilizate se clasifică:

1) din mucavă: saci, cutii, containere, lăzi, panere, înveliş, căptuşeală, umplutură, tăvi, coşuri,

despărţitoare şi foi intermediare;

2) din hârtie: saci, coli de acoperit, căptuşeala, garnituri;

3) din lemn: lăzi, coşuri, cutii, tăvi, palete;

4) din material plastic: lăzi, palete, cutii, tăvi, saci, pungi, saculeţe, folii,

containere, peliculă de ambalaj, desparţitoare, căptuşeală;

5) material spongios: cutii, tăvi, saci, căptuşeală, despărţitoare.

Ambalajele trebuie să fie destinate scopului utilizării lor pentru fructe si

legume.

11


- Coşurile, cutiile, lăzile, tăvile şi sacii se consideră containere de transport.

Cutiile din carton din fibre, pentru produsele ambalate în stare umedă sau cu gheaţă, trebuie

impregnate cu ceară sau acoperite cu un material hidrofug. La lipirea cutiilor trebuie aplicat

un material adeziv rezistent la apa.

- Containerele si paletele din lemn trebuie sa fie conforme Standardului internaţional privind

măsurile fitosanitare nr. 15 „Îndrumar privind reglementarea materialelor de ambalaj din lemn

în comerţul internaţional” publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 30-33 din

25 februarie 2005.

- Containerele care se reutilizează trebuie să fie curăţate şi dezinfectate temeinic.

- Următoarele materiale se adaugă la containere pentru a conferi rezistenţă şi protecţie

suplimentară produselor:

1) căptuşeala - pentru a asigura umiditatea necesară la transportarea

sparanghelului; căptuşeala cu bioxid de sulf – la reducerea alteraţiilor la

transportarea strugurilor; căptuşeala cu permanganat de potasiu - în cutiile pentru

transportarea bananelor pentru contribuirea absorbţiei etilenei;

2) sacii sau materialele din pelicula de polietilena - pentru a reţine umiditatea:

a) polietilena perforată trebuie utilizată pentru majoritatea produselor - pentru a permite

schimbul de gaze şi a evita umiditatea excesivă;

b) polietilena solidă - pentru ambalarea ermetică a produselor şi asigurarea

atmosferei modificate, prin reducerea cantităţii de oxigen disponibil pentru

respiraţie şi coacere. Se aplică pentru banane, căpşune, roşii şi citrice.

- Se respectă următoarele metode de ambalare ale produselor:

1) ambalare pe teren – produsele se aşează în ambalaje în timpul recoltării;

2) ambalare în hală – produsele aduse de pe teren sunt prelucrate sau

ambalate în încăpere sau sub acoperiş;

3) reambalare – produsele sunt sortate repetat şi puse într-un container cu o

capacitate mai mică pentru vânzarea cu amănuntul.

- Ca ambalare a produselor poate fi selectat unul dintre următoarele tipuri:

1) umplere la volum;

2) ambalare în tăvi sau celule;

12


3) ambalare-aşezare – produsele sunt aşezate cu grijă în container;

4) ambalare sau preambalare pentru consumator – cantităţi relativ mici de produse sunt

ambalate, cântărite şi etichetate pentru comercializare cu amănuntul;

5) învelire în peliculă retractabilă – produsele sunt învelite cu peliculă, separat şi ermetic,

pentru a reduce pierderea de umiditate. Pelicula poate fi tratată cu fungicide sau alte substanţe

chimice autorizate în conformitate cu Legea nr. 119 din 22.06.2004 cu privire la produsele de

uz fitosanitar şi la fertilizanţi si Hotarârea Guvernului nr. 1045 din 05.10.2005 pentru

aprobarea Regulamentului cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea

produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor;

6) atmosfera modificată – ambalare individuală pentru consumator, containerele de transport

sau paletele sunt ermetizate cu ajutorul peliculei sau sacilor de polietilena.

- Containerele de transport trebuie să fie calibrate şi umplute corect în scopul evitării

deteriorării containerelor şi a produselor. Trebuie să se evite umplerea excesivă şi umplerea

insuficientă, care săprovoace deprecierea produselor.

- Trebuie să se utilizeze unităţi de încărcătură pe palete, care trebuie să asigure:

1) manipularea redusă a containerelor de transport separate;

2) reducerea deteriorării containerelor şi a produselor din interiorul acestora;

3) eficienţa operaţiunilor la centrele de distribuţie.

- Unităţile de încărcătură pot avea una din următoarele caracteristici:

1) palete standard din lemn sau foi intermediare, cum ar fi: 1200 x 1000 mm, 800

x 1000 mm, 800 x 1200mm, 1000 x 1200 mm;

2) suporturi cu fixare reciprocă între cutii;

3) cutii cu orificii pentru circularea aerului;

4) material care fixează cutiile pentru a preveni alunecarea orizontală;

5) plasă din masă plastică în jurul paletei cu cutii;

6) corniere din carton, masă plastică sau metal;

7) curele din plastic sau metal în jurul cornierelor şi cutiilor.

13


- Paletele din lemn trebuie să fie suficient de rezistente pentru a nu-şi modifica forma în timpul

depozitării. Trebuie să fie asigurate condiţiile necesare pentru manipulare cu încărcătoare cu

furcă şi platforme-ascensor. Baza paletei nu trebuie să împiedice circulaţia aerului.

- În cazul încărcăturilor sub formă de palete cu containere de transport nefixate cu curele sau

plasă, cel puţin trei straturi superioare trebuiesc stivuite intercalat, pentru asigurarea

stabilităţii. Transportatorul trebuie să folosească pelicula de ambalaj, banda adezivă sau clei la

straturile superioare, adăugator la stivuirea intercalată. Containerele trebuie să fie suficient de

rezistente pentru stivuire intercalată fără a se prăbuşi.

- În containerele de transport foile intermediare se stivuiesc intercalat, se învelesc cu pelicula

de ambalaj sau în alt mod şi se fixează cu corniere si curele.

- Foile intermediare, făcute din carton, din fibre sau plastic, trebuie să fie suficient de

rezistente, iar cele folosite în condiţii de umiditate sporită trebuie impregnate cu ceară. Foile

impregnate, folosite în vehicule, trebuiesc dotate cu orificii pentru circularea aerului sub

încărcătură. Nu se recomandă folosirea foilor intermediare în utilajele de transport frigorifice

cu canale mai puţin adânci în podea.

- Expeditorul este obligat să furnizeze şi să aplice etichete pe ambalaje şi containere. Etichetele

aplicate pe colete trebuie să aibă forma unui pătrat cu latura de 100 mm şi să conţină

informaţii privind produsele. De asemenea, pe ambalajul utilizat, având forma unui

dreptunghi trebuiesc aplicate etichete de manipulare, ce stipuleaza condiţiile de manipulare.

PRERĂCIREA

- În scopul păstrării calităţii produselor, temperatura iniţială de pe teren a produselor trebuie

prerăcită până la încărcarea în vehiculele de transport frigorifice.

Construcţia vehiculelor de transport frigorifice trebuie să menţină temperatura iniţială a

produselor.

- În cazul aplicării prerăcirii, aceasta se realizează imediat după recoltare.

Produsele recoltate trebuiesc protejate de soare prin acoperirea lor până în staţia de prerăcire.

14


- Lăzile de lemn fixate sau cutiile de carton din fibre impregnate cu ceara, sunt folosite pentru

produsele împachetate, supuse prerăcirii cu apă sau gheaţă, după ambalare.

- Alegerea metodei de prerăcire se face în dependenţă de natura, valoarea şi

calitatea produsului.

- Metoda de prerăcire include:

1) prerăcirea în încăpere – plasarea containerului cu produse într-o încăpere

refrigerată. Unele produse , în caz de necesitate, se stropesc sau se udă cu apă în timpul răcirii

în încăpere;

2) prerăcirea cu aer comprimat sau răcire umedă sub presiune –circularea aerului printre

produsele din container în camera de refrigerare. Unele produse se pulverizează cu apă;

3) prerăcire cu apă – scufundarea produsului în bazine, lăzi sau containerele de încărcare într-

o cantitate mare de apă cu gheaţă;

4) prerăcire prin vid – înlăturarea căldurii iniţiale a produsului ambalat în

containere de transport creând vacuum în camera de vid;

5) prerăcire cu apă şi vid – umiditatea suplimentată aplicată produselor ambalate în containere

de transport înainte de sau în timpul procesului de vacuumare, pentru a grăbi înlăturarea

temperaturii;

6) îngheţarea ambalajelor – injectarea gheţii de zăpadă şi apă sau zdrobite în fiecare container.

- Utilajele de prerăcire şi apa trebuie salubrizate permanent cu o soluţie de

hipoclorit sau alte soluţii, pentru eliminarea agenţilor ce cauzează alterarea.

Nu se admite încălzirea produselor după prerăcire.

- Mijloacele de măsurare utilizate la asigurarea condiţiilor de depozitare şi transportare a

produselor necesită să fie verificate metrologic.

TRANSPORTAREA

- Transportatorul ţine un registru de evidenţă a tuturor operaţiunilor efectuate pe parcursul

transportării, în care înregistrează temperatura, umiditatea relativă a aerului şi toate

schimbările intervenite pe parcurs.

- Produsele nu trebuie transportate şi/sau depozitate împreună cu produse care afectează

păstrarea caracteristicilor lor organoleptice, cum ar fi peşte, fertilizanţi, combustibili.

15


- Transportarea produselor se efectuează cu mijloace de transport autorizate.

Produsele trebuiesc transportate fiind protejate de condiţiile mediului

înconjurător şi emisiile de gaze de eşapament ale mijloacelor de transport.

Mijloacele de transport trebuiesc curăţate temeinic, dezinfectate şi uscate

înainte de încărcare.

- Modalitatea de transportare a produselor şi tipul de echipament se stabileşte în dependenţă

de următorii factori:

1) destinaţia;

2) gradul de perisabilitate a produselor;

3) cantitatea produselor ce urmează a fi transportate;

4) temperatura de păstrare şi umiditatea relativă recomandate;

5) condiţiile temperaturii exterioare la punctele de origine şi destinaţie;

6) timpul de tranzit pentru a ajunge la destinaţie;

7) tarifele de transport, negociate cu agenţiile de transport;

8) calitatea serviciului de transportare;

9) valoarea produselor.

- Pentru asigurarea menţinerii calităţii produselor în cazul transportului cu

avionul, în aeroport sunt necesare încăperi de păstrare cu temperatură controlată şi reglată. În

caz de necesitate, trebuiesc folosite containere aeriene frigorifice sau plapumi termice

izolante.

Pe parcursul transportării în containerele închise trebuie instalat un sistem

adecvat pentru monitorizarea temperaturii şi a umidităţii relative.

- Transportarea de lungă durată a produselor în zone climaterice diferite trebuie dotate cu

utilaje robuste, cu o construcţie corespunzătoare pentru a rezista mediului

de tranzit şi a proteja produsele.

- Treilere frigorifice cu lungimea de până la 14,6 m şi furgoane cu lungimea de până la 12 m

trebuie să posede următorii parametrii:

1) capacitatea frigorifica - 42 000 kJ/h la temperatura aerului ambiant maximum de 38oC,

temperatura aerului de recirculare - maximum 2oC;

2) un ventilator cu evaporator de înaltă capacitate, cu funcţionare neîntreruptă, pentru a

asigura o temperatură şi umiditate relativă mai înalte şi uniforme;

16


3) despărţitor solid pentru mişcarea aerului de recirculare, care este plasat în partea din faţă şi

asigură circulaţia aerului prin toată încărcătura;

4) bare verticale pe uşa din spate pentru a facilita circularea aerului;

5) izolare adecvată şi, după caz, provizii pentru încălzire, în dependenţă de

condiţiile vremii şi, respectiv, natura produsului;

6) canaluri sau orificii de drenare adânci în podea, cu adâncimea de la 50 mm până la 75 mm

pentru a asigura o suprafaţă adecvată a secţiunii transversale pentru circularea aerului sub

marfa pusă direct pe podea;

7) controlul temperaturii aerului în procesul de refrigerare a produselor în

instalaţia frigorifică, pentru a reduce daunele cauzate de suprarăcire şi îngheţ;

8) condiţii de ventilare în scopul prevenirii formării etilenei sau dioxidului de carbon;

9) suspensii pentru circulaţia aerului pentru reducerea volumului de şoc şi vibraţii în

containerele de transport şi produsele aflate în acestea;

10) containere în care aerul rece iese prin partea din faţa containerului, iar fluxul de aer

circulă din partea de jos (aproape de podea) spre spate, apoi se ridică în partea superioara a

containerului.

- Transportatorul trebuie să verifice utilajele de transport înainte de a le prezenta expeditorului

pentru încărcare.

Expeditorul, importatorul trebuie să controleze echipamentele. Transportatorul furnizează

instrucţiuni privind verificarea şi funcţionarea sistemelor frigorifice.

-Toate utilajele de transportare trebuiesc verificate pentru a stabili:

1) curăţenia – secţia pentru marfă trebuie curăţită regulat cu abur sau prin alte metode

similare;

2) lipsa deteriorărilor pe pereţi, podea, uşi, tavan, care trebuie să fie în condiţii bune;

3) controlul temperaturii, unităţile de refrigerare trebuie să fie verificate regulat şi să asigure

continuu circulaţia aerului.

- Utilajele de transportare trebuie să fie curate şi să nu aibă:

1) miros străin al unei încărcături incompatibile sau de la serviciile prestate

anterior;

2) reziduuri chimice toxice;

3) cuibăriri ale insectelor în utilaje;

4) resturi de produse agricole alterate;

17


5) cruste ce blochează orificiile de drenare sau canalele de circulare a aerului de-a lungul

podelei.

- Utilajele de transportare trebuie să fie menţinute în stare bună şi să fie

verificate pentru a stabili:

1) deteriorarea pereţilor, podelei, uşilor sau tavanului care pot lăsa să patrundă căldura, frigul,

umiditatea, murdăria şi insectele;

2) funcţionarea şi starea uşilor, orificiilor de ventilare şi a izolaţiei;

3) condiţii pentru fixarea şi întărirea mărfii.

46. Vehiculele de transport frigorifice destinate transportării produselor trebuie să treacă

următoarele controale suplimentare:

1) gradul de asigurare a închiderii ermetice a uşilor;

2) în unitatea frigorifică trebuie să fie posibilă modificarea temperaturii;

3) amplasarea senzorului care verifică temperatura aerului care circulă. Dacă senzorul dat

măsoară temperatura aerului de recirculare, termostatul trebuie să fie programat la o valoare

mai mare, pentru a preveni răcirea şi îngheţarea produsului;

4) instalarea în partea din faţă a treilerului a despărţiturii pentru aerul de

recirculare;

5) dispozitivul de încălzire trebuie să fie disponibil pentru transportare în zonele cu

temperaturi extreme reci;

6) echipamentul cu un sistem de asigurare cu aer trebuie să aiba un tub pentru aer sau un canal

de metal instalat pe pod şi care să fie în stare bună.

- Produsele ce necesită refrigerare trebuie să fie prerăcite, dacă este necesar, anterior încărcării

în echipamentul de transportare. Temperaturile produselor trebuie să fie măsurate cu un

termometru şi înscrise în documentele care însoţesc încărcătura. Compartimentul pentru

încărcătură, de asemenea, trebuie prerăcit.

- Încărcarea produselor trebuie realizată astfel încât să asigure menţinerea temperaturii şi a

umidităţii relative, să protejeze produsele de impactul şi forţele de vibrare în tranzit şi să

prevină pătrunderea insectelor în produse.

- La transportarea încărcăturilor cu produse de diferite tipuri trebuie respectată compatibilitatea

produselor.

- Încărcarea produselor se realizează:

18


1) în vrac, mecanizată sau manuală a produselor neambalate;

2) manual - a containerelor de transportare separate, cu sau fara palete;

3) în unităţi a containerelor cu marfuri în palete, cu platforme-ascensor sau

încărcătoare cu furca.

51. Trebuie asigurat spaţiu pentru circularea aerului sub, împrejurul şi prin

încărcătură, pentru a proteja produsele contra:

1) acumulării căldurii din aerul ambiant pe timp cald;

2) căldurii generate de produse prin respirare;

3) acumulării etilenei din cauza ajungerii la maturitate a produselor;

4) scurgerii căldurii în exterior pe timp rece;

5) deteriorării din cauza răcirii sau îngheţării în timpul funcţionării instalaţiei frigorifice.

- Containerele de transport a produselor şi stivele din acestea trebuie fixate, pentru a se preveni

efectele vibraţiei şi deteriorarea prin impact în timpul transportării şi manipulării, folosind:

1) dispozitive de fixare a mărfii din aluminiu sau lemn;

2) filtre celulare de carton din hârtie sau fibre;

3) bare din lemn;

4) saci pneumatici din hârtie de tip sulfat;

5) plase şi curele;

6) portiţe pentru încărcare, făcute din lemn cu dimensiunile de 25 mm x 100 mm.

- Dispozitiv de înregistrare a temperaturii aerului – ce trebuie amplasat între ambalajele din

zona în care se acumulează temperatura maximă.

Vagoanele trebuie să aibă 2 sau mai multe aparate care înregistrează

temperatura aerului.

În încărcăturile cu stratul superior cu gheaţă sau umiditate mai mare de 95%, aparatele de

masurat temperatura trebuie sa fie rezistente la apa sau închise într-o punga de plastic.

- Modificarea atmosferei cu oxigenul redus şi bioxidul de carbon şi azotul sporit se efectuează

în vehicule şi containere după finalizarea încărcării.

- Pe utilaje trebuie aplicate etichete de avertizare pentru a avertiza că atmosfera nu asigură

necesităţile esenţiale şi că secţia de marfă trebuie ventilată înainte ca personalul să intre

pentru a descărca marfa.

19


Date despre firmă

Firma este specializată în comercializarea produselor congelate, a legumelor şi fructelor.

De obicei produsele sunt aduse din Spania. Niciodată nu se pot transporta în acelaşi tir

atât produsele congelate, care au nevoie de temperaturi scăzute, cât şi fructe şi legume. Dacă

vorbim de produsele congelate, chiar dacă la descărcare paletul se destramă, problema nu este

atât de gravă. Marfa nu este compromisă.

Într-un vagon de tir se aduc mai multe feluri de legume şi fructe: portocale,

clementine, roşii, ardei roşu. Toate aceste fructe si legume se descarcă din tir şi se depozitează

în depozit. În cazul în care în timpul descarcării se rastoarnă sau se destramă un palet cu

fructe sau legume se pot distruge lădiţele din plastic în care sunt puse fructele sau legumele şi

acestea pot fi distruse complet sau se pot şi murdări.

Dacă se primesc comenzi de la alte depozite din oraş sau din alte oraşe, după ce se

cântăresc paleţii comandaţi cu ajutorul unui transpalet cu cântar, se noteaza cantitatea şi se

scade greutatea paletului, pentru a obţine greutatea exactă a produselor livrate. Pe urmă se

încarcă numărul de paleţi comandaţi în camioane mai mici, cu ajutorul transpaletului şi cu

ajutorul unei table de fier şi se tranportă la depozitul care a comandat marfa. Produsele

congelate au nevoie de temperaturi scăzute pentru a fi transportate în condiţii bune asa că

într-un camion cu produse congelate nu se pot transporta şi fructe sau alte alimente care ar

îngheţa la astfel de temperaturi mici. Produsele congelate odată ce sunt descărcate din tir sunt

tranportate în camera frigorifică până se obţin comenzi de la diferiţi cumpărători. În cazul

produselor congelate, în momentul în care sunt descărcate din tir, nu este o problemă prea

mare dacă paletul se rastoarnă sau se destramă. Chiar dacă ambalajul este puţin distrus sau se

murdăreşte un pic se poate rezolva problema, cu puţin mai multă muncă şi puţin timp acordat

acesteia.

În cazul transportului de ouă este foarte important modul în care sunt manevraţi paleţii,

deoarece răsturnarea unui palet cu ouă va duce inevitabil la distrugerea întregii cantităţi de

marfă.

20


ISTORIA AMBALĂRII ŞI TRANSPORTULUI PRODUSELOR PERISABILE ŞI

CONGELATE

Necesitatea ambalării şi a fixării produselor în vederea transportului

Nevoia ambalării şi fixării produselor destinate transportului este reprezentată de

protejarea mărfurilor, a vehicolului de transport şi a persoanelor care intră în contact cu ele.

Factorii împotriva cărora oferă protecţie ambalarea şi fixarea mărfurilor sunt:

- forţele rezultate din mişcarea vehicolului, manipularea produselor (ridicare) sau

suprapunerea lor;

- condiţiile atmosferice;

- factorii biologici care înconjoară marfa şi ambalajul.

Forţele care pot apărea pot fi variabile sau permanente şi pot fi cauzate de:

- Momentul in care se suprapun produsele, generându-se forţe permanente. In acest caz,

produsele din straturile superioare apasă produsele din straturile inferioare. Sau pot apărea în

momentul ridicării cu macaraua, atunci când cablul macaralei apasă lada de transport sau

chiar produsul.

- Acceleraţii şi deceleraţii, care sunt forţe variabile ca putere şi direcţie.

Acceleratia/deceleratia reprezintă schimbarea de viteză produsă într-o secundă.

21


Pentru exemplificare o să prezntăm un exemplu:

Daca cu maşina se accelerează în 10 secunde de la 0 la 100 [km/h], se calculează

acceleraţia.

Diferenţa de viteză : 100 [km/h] = 100000 [m]/3600 [s] = 27.77 [m/s]

Timpul scurs: 10 s

Acceleraţia: 27.77/10 = 2.777 [m/s2]

In calculele fizice, acceleraţia se notează cu “a”. Acceleraţia se mai exprimă şi în “g”. g

este acceleraţia gravitaţională a cărei valoare este de 9.81 [m/s2]. Aşa putem spune că

acceleraţia maşinii, aşa cum rezultă din calculele de mai sus, este de 2.777/9.81 = 0.28 g.

Cum rezultă forţa din acceleraţie:

Forţa reprezintă rezultatul acceleraţiei împreună cu greutatea mărfii transportate. Cu cat

această greutate este mai mare, cu atât forţa care acţionează asupra sa în cazul aceleiaşi

acceleraţii va fi mai mare.

Forţa poate fi :

- verticală, când rezultă din cădere, oscilaţii, sau tangaj;

- orizontală, perpendiculară pe sensul de deplasare, rezultând din curbele rutiere,

oscilaţii sau tangaj;

- orizontală, paralelă cu sensul de deplasare, rezultă din accelerarea sau frânarea

vehicolului de transport, tamponare, lovire sau oscilare.

22


De ce sunt cauzate oscilaţiile?

Oscilaţiile derivă din oscilaţia vehicolului produsă de motor împreună cu denivelările

căii de rulare.

Consecinţele oscilaţiilor

Oscilaţiile se transmit prin podeaua mijlocului de transport la ambalaj şi apoi la produs.

În lipsa unei fixări adecvate, pachetele pot să se deplaseze pe suprafaţa de transport. În urma

oscilaţiilor orizontale, datorită inerţiei, pachetele se vor mişca până când se vor lovi de un alt

pachet sau chiar de peretele vehicolului de transport.

- prin urmare o consecinţă a oscilaţiilor, este faptul că încărcătura se sprijină cu o

forţă mai mică la suprafaţa de încărcare, de aceea se mişcă mai usor ;

- părţile structurale ale ambalajului, cele menite să suporte greutatea, se uzează

mai repede şi se rup ;

- pachetele sau chiar produsele se ating unele de altele şi se deteriorează;

- materialele vrac se compactează;

- materialele folosite pentru umplere se compactează şi îşi pierd rolul ;

- chiar şi produsul în sine se poate rupe şi dezintegra dacă frecvenţa oscilaţiei

proprii rezonează cu frecvenţa oscilţtiei suprafeţei de încărcare.

Condiţiile atmosferice

- razele solare ;

- temperatura aerului ;

- umiditatea relativă a aerului ;

23


- precipitaţiile ;

- presiunea atmosferică;

- acţiunea curenţilor de aer (vânt, etc.) ;

- impurităţile din aer.

Consecinţele razelor solare asupra produselor şi ambalajelor:

- materialele organice se supramaturează ;

- acestea pot supraîncălzi ambalajul ;

- în cazul în care se supraîncălzeşte ambalajul se supraîncalzeşte produsul (ex: se

evaporă uleiul protector).

Consecinţele presiunii aerului :

Presiunea aerului influenţează doar în cazul ambalărilor vidate care sunt supuse unor

presiuni scăzute. Dacă în timpul vidării nu s-a extras tot aerul din ambalaj, atunci, sub

acţiunea presiunii scăzute, ambalajul se poate desface, îşi poate schimba forma şi, în acest

mod, îşi poate pierde rolul de protejare.

Istoria transporturilor

Transportul rutier

Primele drumuri terestre au apărut din necesitatea oamenilor de a căra bunuri sau de a

explora drumurile pe urmele vânatului. Drumurile sau cărările au apărut în mod natural în

punctele cu mare densitate a traficului de oameni. Pe urmă, după ce au fost domesticite

animalele, caii, vitele şi catârii au fost folosite ca elemente în crearea de drumuri. Odată cu

creşterea comerţului, drumurile incipiente erau adesea nivelate şi lărgite pentru a face loc

24


traficului cu tracţiune animală. Mult mai tarziu, sania, un cadru de lemn folosit pentru a tracta

încărcaturile, a fost inventată. Vehiculele cu roţi trase de animale au fost dezvoltate probabil

în Sumer şi în Orientul Apropiat antic în mileniile 4 sau 5 înaintea erei noastre şi s-au

răspândit în Europa şi India în mileniul 4 înaintea erei noastre şi în China aproximativ în anul

1200 I.Hr. Romanii aveau o mare nevoie de drumuri extinse şi bine întreţinute pentru a putea

conduce întregul imperiu creat. Ei au fost cei care au dezvoltat foarte mult drumurile pe tot

cuprinsul imperiului mai întâi ca nevoie strategică pentru uzul trupelor imperiale şi apoi,

treptat, şi pentru uzul comercial.

În lumea islamică medievală, au fost create multe drumuri în întreg Imperiului Arab.

Cele mai sofisticate drumuri erau cele din Bagdad-Irak, care erau şi pavate încă din secolul

VIII d.Hr. Pavajul era confecţionat din bitum – element care se foloseşte şi actualmente la

fabricarea şi turnarea asfaltului modern. Bitumul era extras din petrol, o resursă foarte bogată

chiar şi astăzi în regiune. Distilarea petrolului încă din acele vremuri a prevăzut peste secole

operaţiile de cracare care mai târziu au dus la fabricarea combustibililor moderni.

În timpul Revoluţiei Industriale, John Loudon McAdam (1756-1836) a proiectat primele

autostrăzi modern, folosind ca material de pavaj un amestec ieftin de pământ şi piatră

( macadam ), şi a ridicat drumurile cu câţiva centimetri mai sus decât terenul înconjurător

permiţând apei să se scurgă de pe suprafaţa drumului. Odată cu dezvoltarea transporturilor cu

motor, a crescut nevoia de drumuri întărite cu suprafaţa dură pentru a reduce praful, noroiul şi

eroziunea de la ape pe drumurile urbane sau rurale. Iniţial s-a folosit pietriş sau pavaj cu lemn

în marile oraşe din vest, şi in primii ani ai secolului 20 asfaltul si betonul au început să fie

folosite masiv chiar şi pentru drumurile inter-oraşe.

Istoria modernă a transportului rutier implică şi dezvoltarea noilor vehicole, ca noi

modele de vehicole cu tracţiune animală, biciclete, autovehicule cu motor cu ardere internă,

camioane, şi în viitorul apropiat vehicole electrice.

CERINTE RAMPA DE DESCARCAT TIRURI,CAMIOANE

Dimensiunile tablei principale:

25


–latimea este de 2000mm, lungimea tablei principale este de 2500mm, lungimea tablei

secundare de 500mm, grosimea tablei de oţel este de 9mm, iar în punctul de contact dintre

podeaua camionului si rampă grosimea este de 2mm, favorizând o trecere uşoară a

transpaletului.

- H min (din punctul 0 cat se coboara in jos rampa)=400mm;

- H max(din punctul 0 cat urca in sus rampa)=400mm.

-Puterea de mişcare a rampei este de 800mm.

-Capacitatea de incarcare a rampei este de 6000kg.

-Puterea motorului 0,75kw

S-a realizat un studiu, s-a măsurat distanţa de la pământ la podeaua dubelor la diferite

microbuze sau camioane de diferite tonaje sau a diferitelor remorci de tir. Din studiul efectuat

s-a observat că microbuzele au distanţa dintre pământ şi podea situată între 600mm si

750mm, iar la camioane distanţa variază între 850mm si 1250mm, în timp ce la remorcile de

tir distanţa variază între 1140 si 1180. Punctul 0 al rampei, punctul care face legătura între

rampă şi suprafaţa depozitului unde trebuie descarcată marfa se află la distanţa de 950mm de

la pământ. Rampa are puterea de a se mişca 400mm în sus si 400mm în jos, astfel că aceasta

poate să coboare până la 500 mm, distanţa minimă la microbuze fiind de 600mm şi rampa

poate să urce până la 1350mm, distanţa maximă la camioane fiind de 1250mm.

Pentru a descărca un tir care are distanţa de la pământ la podea de 1170mm, avand în

vedere ca la noi punctul 0 al rampei se află la 950mm, vom face diferenţa dintre distanta de la

pământ la tir şi de la pământ la punctul 0 al rampei, de unde reiese o distanţă de 220mm. Pe

urmă adunăm această dimensiune cu grosimea rampei care trebuie să vină deasupra pe

podeaua remorcii de tir şi care este de 9mm si obţinem astfel 229mm. Pe urmă se calculează

unghiul de înclinare al rampei (platformei), sin x=229/2500=0,09=6,39 grade unghiul este de

6,39 grade, 2500 fiind lungimea rampei(platformei).

Acest unghi este foarte bun atât pentru descărcat, dar mai ales pentru încărcat deoarece

implică un efort minim din partea celor care împing transpaletul. Tabla secundară care are

500mm are rolul de a se plia pe suprafaţa podelii tirului şi de a realiza o legătură bună între

tabla principală şi tir. Atunci când avem ceva de încărcat într-o dubă a cărei podea se afla la

26


70 de mm de sol, atunci tabla secundară pliată pe suprafaţa podelii dubei are şi un rol de

atenuare a greutăţii. Capacitatea de încărcare a rampei este de 6000kg, astfel cu ajutorul

acestei rampe se pot descărca şi încărca tirurile atât cu transpaletul simplu cât şi cu

transpaletul cu motor cât si cu ajutorul motostivuitorului.

27


28


29


30


MENTENANŢA ŞI EXPLOATAREA RAMPEI

Responsabilităţile proprietarului şi a celui ce foloseşte rampa de descărcat

31


1. Proprietarul trebuie să se asigure că toţi cei care folosesc rampa sunt bine instruiţi şi

informaţi cu privire la modul de folosire a rampei. Înainte de a folosi echipamentul toată

lumea trebuie să citească şi să înţeleagă modul de folosire a rampei aşa cum scrie în manualul

de folosire.

2. Cel care realizează rampa trebuie să furnizeze celui care cumpără rampa toate informaţiile

necesare cu privire la:

- Utilizarea în condiţii de siguranţă

- Modul în care se foloseşte rampa

- Instalarea şi prevenirea accidentelor, în cazul utilizării într-un mod neadecvat;

- Recomandarea procedurilor de inspecţie perioadică

- Planul programului de mentenanţă

- Informaţii cu privire la garanţia rampei;

- Informaţiile de contact ale producătorului;

3. Producătorul rampei trebuie să pună pe echipament plancarde cu instrucţiuni de folosire şi cu

pericolele posibile, iar cumpărătorul rampei şi a echipamentului trebuie să se asigure ca aceste

plancarde să fie vizibile, să nu fie şterse, pentru ca utilizatorul să le poată observa.

4. Recomandările producătorului cu privire la mentenaţă şi la inspecţiile periodice ale

echipamentului trebuie respectate întotdeauna.

5. În cazul unor defecţiuni ale echipamentului se cere ca producătorul să fie informat.

6. Orice modificare sau îmbunătăţire adusă rampei nu trebuie făcută decât cu aprobarea

producătorului rampei.

7. Vehiculele care trebuie încărcate sau descărcate cu ajutorul rampei trebuie să ne asigurăm că

au frâna de mână trasă şi oricare alte mijloace de frânare sunt utilizate.

8. Echipamentul nu trebuie utilizat în alte scopuri, decât cel pentru care a fost produs.

Echipamentul trebuie utilizat în limitele capacităţii pentru care a fost construit.

Atenţionări!

Nu sudaţi sau nu tăiaţi cu flexul dacă lichidul hidraulic sau alte lichide

inflamabile sunt prezente pe suprafaţa de tăiat sau de sudat.

32


Întotdeauna curăţaţi scurgerile de ulei înainte de a vă apuca de tăiat sau sudat.

Întotdeauna trebuie să aveţi la îndemână un stingător adecvat atunci când tăiaţi sau sudaţi.

Nerespectând aceste instrucţiuni pot rezulta accidente.

Nu utilizaţi niciodată echipamentul când sunteţi sub influenţa alcoolului sau drogurilor.

Nu lăsaţi niciodată nesupravegheat stivuitorul încărcat pe rampă.

33

lucrare rampa teste.docx

Documents