luci din nou `n toamna aceasta“ · anul xi » nr. 489 » 27 iunie ... (mathieu amalric), alias...

$: luci din nou `n toamna aceasta“ · ANUL XI » NR. 489 » 27 iunie ... (Mathieu Amalric), alias György Dobó. Fil-mul a fost în Competi]ia Oficial\ la Cannes în 2013. » pag$
ANUL XI » NR. 489 » 27 iunie – 3 iulie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Un elogiu adusfrumuse]ii vie]iiobi[nuite, `n 300de pagini de~ntâmpl\ri [i personaje

Ioan Stoleru

Scriitorul [i scenaristul FlorinL\z\rescu le-a vorbit ie[enilor joi,25 iunie, despre ~ntâmpl\ri [i per-sonaje, volumul s\u de micro -povestiri ap\rut recent n colec]ia„Eco-grafii“ a Editurii Polirom.La evenimentul care a avut loc laLibrarium Palas au participat,al\turi de autor, scriitorul LucianDan Teodorovici [i George Ono -frei, redactor-[ef al revistei „Su-plimentul de cultur\“. Aproxima-tiv 70 de spectatori i-au ascultat pecei trei vorbind despre scrie rilelui Florin L\z\rescu.

» pag. 11

Citi]i un material realizat de Silviu D. Constantinescu `n » paginile 2-3

Organizatorii Festivalului Interna]ional de Literatur\ [i Traducere (FILIT) au anun]at `n aceast\ s\pt\mân\ suspendarea celei de-a treia edi]ii, care ar fi urmat s\ aib\ loc `n perioada 30 septembrie – 4 octombrie. Gestul, radical, a fost catalogat de echipa FILIT drept unulnecesar pe fondul folosirii festivalului `n b\t\lia politic\ local\.

Arnaud Desplechin:„S\ fii francez,crede]i-m\, e a[a o plictiseal\!“

Interviu realizat deIulia Blaga

Jimmy P./Jimmy P. (Psycho the -rapy of a Plains Indian), de ArnaudDesplechin, unul dintre cele maisubevaluate filme ale ultimi lor ani,recreeaz\ întâlnirea (real\) dintreJimmy Piccard (Benicio del Toro)[i Georges Devereux (MathieuAmalric), alias György Dobó. Fil-mul a fost în Competi]ia Oficial\ laCannes în 2013.

» pag. 8-9

FILIT 2015 NU VA MAI AVEA LOC

Matei Vi[niec: „Ora[ul Ia[i,dar [i România au ratatocazia de a str\luci dinnou `n toamna aceasta“

© C

onst

antin

Cio

fu

Liderul consilierilor PSD din Con-siliul Jude]ean, Cristian Stanciu(fiul senatorului Anghel Stanciu –n.r.), a fost cel mai vocal politicianla adresa FILIT, cerând liberalilors\ „transparentizeze“ cheltuielilef\cute pentru festival de c\tre Mu-zeul Literaturii Române Ia[i. DanLungu, managerul FILIT, consi-der\ ne`ntemeiate acuza]iile pro-ferate [i c\ bugetul a fost oricând`n mod public la dispozi]ia oricuia dorit s\ `l consulte. Atât pre[e -dintele interimar al ConsiliuluiJu de]ean, Victorel Lupu, cât [i pri -marul interimar al Ia[ului, MihaiChirica, au solicitat continuareaproiectului.

„Mul]umesc tuturor celor carene dau mesaje de solidaritate, nescriu câteva cuvinte, povestescdespre experien]a lor la FILIT saupur [i simplu [i spun opinia. Mul -]umim pentru like-uri [i redistri-buiri, pentru implicare. Vin sutede mesaje de simpatie [i sus ]i -nere. Este formidabil! Nu numai

c\ ne nt\re[te n demersul nostruprotestatar, dar este [i o manier\concret\ de a ar\ta `n fa]a politru-cilor ie[eni adev\rata amploare aFILIT-ului [i ce ar `nsemna dis-pari]ia acestuia pentru Ia[i, pen-tru România! O manier\ de aar\ta c\ solidaritatea culturii `nfata politicianismului este o arm\redutabil\!“, a scris Dan Lungu pecontul s\u de Facebook.

Red\m `n aceste pagini atât co-municatul oficial al organizatori-lor FILIT, cât [i reac]ii ale unorpersonalit\]i ale vie]ii culturale.

Cum au reac]ionatoamenii de cultur\ la anun]ulorganizatorilor FILIT

Mircea C\rt\rescu, scriitor:„Sunt solidar cu organizatorii FILIT n acest nou moment trist [iurât pentru cultura româneasc\.~nchiderea pentru un an a acestuimare festival echivaleaz\, o [tiu

prea bine, cu desfiin]area sa. Dar`ntr-o ]ar\ supra-politizat\, careface pe deasupra o politic\ sulfu-roas\, contrar\ propriilor ei inte-rese, nu putem avea decât desti-nul me[terului Manole“.

Cezar-Paul B\descu, scriitor:„FILIT este una dintre cele maiimportante manifest\ri culturalede la noi. E pentru literatur\ ceeace este TIFF pentru film [i Festi-valul de la Sibiu pentru teatru. Eun organ vital al culturii noastre[i nu poate fi amputat“.

R\zvan }upa, scriitor: „Hai s\vedem dac\ publicul din Ia[i e a[ade puternic pe cât a p\rut la pri-mele dou\ edi]ii de FILIT. Cel maimare festival literar din Româniafa]\ cu «tradi]ia ne oblig\ s\ redu-cem tot ce putem la cioace»: Orga-nizatorii FILIT se v\d constrân[is\ anun]e suspendarea edi]iei2015 ca urmare a atacurilor [i pre-siunilor politice. ~n manualul or-ganizatorului de evenimente cul-turale de calitate `n România pares\ fie nevoie s\ apar\ [i capitolul«cum s\ rezi[ti când vin cozile detopor»!“.

Matei Vi[niec, scriitor, jurna-list Radio France Internationale:„Vocabularul meu nu con]ine cu-vinte destul de amare pentru a de -scrie ceea ce simt când v\d c\oameni pe care `i apreciez deopo-triv\ vâslesc `n direc]ii diferite,de[i se afl\ `n aceea[i barc\. Fap-tul c\ lumea politic\, mediatic\, li-terar\ [i cultural\ de la Ia[i nu ag\sit un teren comun de `n]elege-re pentru a continua Festivalul

Interna]ional de Literatur\ [i Tra-ducere echivaleaz\ cu o tentativ\de sinucidere cultural\. (...) M\`ntreb acum, oare ce tip de virusdistruge ra]iunea celor care, n locs\ se pun\ de acord pentru conti-nuarea acestui festival, se bucur\acum c\ l-au distrus? Si `mi vines\ le spun: «iat\ ce a]i reu[it, latoamn\, copiii vo[tri, `n loc s\ se`ntâlneasc\ cu scriitori importan]i[i s\ preg\teasc\ aceste `ntâlniricitind c\r]i, vor sta cu ochii pe Fa-cebook [i pe re]elele a[a-zise de so-cializare, forme de sp\lare pe cre-ier infinit mai subtile [i perfor-mante decât ideologia de care amsc\pat `n decembrie 1989. (...) Ora -[ul Ia[i, dar [i România au ratatocazia de a str\luci din nou `ntoamna aceasta pe planeta lite-rar\ european\ [i chiar interna -]ional\. {i aceasta ntr-un momentcând ora[ul Ia[i candideaz\ pen-tru statutul de capital\ cultural\european\. ~mi va fi greu s\ le ex-plic ce s-a `ntâmplat unor prietenistr\ini, editori, critici [i tradu c\ -tori, cu care sunt n contact [i carese preg\teau s\ mearg\ la toamn\la Ia[i“.

Marius Chivu, scriitor: „FILITIa[i era prea mare [i prea bun ca s\nu fie c\lcat de politicienii no[tricorup]i, inep]i [i agrama]i. Trist\zi pentru cititorii de literatur\!“.

Serinella Zara, profesor de lim-ba român\: „Am s\ citez un SMSprimit asear\ de la o copil\ de cla-sa a VIII-a care tocmai a dat examen:«Doamn\, se suspend\ FILIT-ul! Nuse poate a[a ceva! Nu putem pro-testa?». Am s\ citez dintr-o con -vorbire telefonic\ de azi cu o elev\de clasa a X-a: «Doamn\ dirigint\,e adev\rat c\ se suspend\ FILIT-ul?Am r\mas f\r\ glas când am au-zit, m\ simt ciudat! Nu putem faceceva?». Ace[ti copiii activeaz\ laLogos, ace[ti copiii s-au `ntâlnitcu zeci de scriitori la FILIT, ace[ticopii au fost voluntari la FILIT. Cuto]ii au tr\it momente, zile unice,dar nu s-au gândit c\ vor fi chiar«atât de unice» `ncât s\ nu maiaib\ parte de ele... Gra]ie unor oa-meni speciali, motiva]i [i care ]inatât la ora[ul \sta, cât [i la culturalui s-a realizat FILIT-ul. Din cauzaunor indivizi care se `neac\ `n ig-noran]\ se distruge FILIT-ul.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 489 » 27 iunie – 3 iulie 2015

2 » actualitate

FILIT 2015 NU VA MAI AVEA LOC

Matei Vi[niec: „Ora[ul Ia[i,dar [i România au ratatocazia de a str\luci din nou`n toamna aceasta“Organizatorii Festivalului Interna]ional de Literatur\ [i Traducere (FILIT) au anun]at `n aceast\ s\pt\mân\ suspendarea celei de-a treia edi]ii, care ar fi urmat s\ aib\ loc `n perioada 30 septembrie – 4 octombrie. Gestul, radical, a fost catalogat de echipa FILIT drept unul necesar pe fondul folosirii festivalului `n b\t\lia politic\ local\.

(Grupaj realizat de Silviu D. Constantinescu)


actualitate « 3

P\cat! La copiii care cer cultur\,acum, când toat\ lumea `i acuz\pe tineri de mediocritate, v-a]igândit? Paradoxul e c\ li se cere s\fie citi]i, doc]i etc. de c\tre mul]icare nu fac nimic [i nu [tiu nimic.Cât despre dorin]a copiilor de a faceceva prin care s\ arate ca FILIT-ulexist\, c\, de fapt, s-a creat `n aceas-t\ urbe a noastr\ un spirit acumdoi ani, acum un an, `i las pe ei s\ decid\! Oricum, admir atitudi-nea radical\ a organizatorilor FILIT...dar nu-i `ncurajez s\ renun]e!SUCCES!“.

Vasile Baghiu, scriitor: „Dinco-lo de interesele meschine, politice[i de alt\ natur\, care stau `n spa-tele tracas\rilor [i v\zând cum `ngeneral nu pu]ine proiecte mari –care ar fi `n stare s\ porneasc\roti]ele sociale mai bine decât ori-ce dispozi]ie guvernamental\ `n]ara noastr\ – sunt `n\bu[ite [ianihilate, nu po]i s\ nu te `ntrebi,conspira]ionist chiar, cine este de-ranjat de fapt de aceste exemplebune pentru o societate `ntreag\.~mi pare r\u, fire[te, c\ s-a ajunsaici `n cazul FILIT [i sunt de par-tea organizatorilor `n ceea ce nu-mesc ei pe bun\ dreptate «rezis-ten]a culturii `mpotriva politicu-lui [i a banului», dar m\ tem c\avem de a face cu un sindrom so-cial, cu o boal\ care necesit\ inter-ven]ii educa]ionale urgente, din-colo de fiecare situa]ie de acest fel

`n parte. Pân\ când elementara re-cunoa[tere a valorii individuale [ia muncii nu va fi pus\ la locul ei,`ntre valorile de baz\ ale lumiinoastre române[ti, nu vom reu[is\ c\p\t\m meritata refacere ademnit\]ii ca na]ie, nici n propriiiochi, nici `n ochii str\in\t\]ii“.

Carmen Mu[at, redactor-[ef„Observator cultural“: „O vesteproast\! FILIT ar fi puput deveniun reper `n via]a cultural\ autoh-ton\. Din p\cate, politicul n\ru-ie[te tot ce atinge“.

Mircea Vasilescu, redactor-[ef„Dilema Veche“, declara]ie pen-tru Radio HIT: „Ce se vede cuochiul liber e [tiut de mult\ vreme[i din p\cate e un fenomen nega-tiv. S-a mai `ntâmplat [i `n alte lo-curi unde politicieni, admi nis -tra]ia local\ sau oameni cu intere-se politice [i bagau nasul unde nule fierbe oala. Din p\cate, mentali-tatea din lumea politic\ româ-neasc\ e una primitiv\. Tot felulde oameni se bag\ unde nu ar tre-bui s\ se bage. S-a mai v\zut [i `nalte cazuri. Cultura, evenimentelede genul \sta vor s\ fie folosite deunii [i de al]ii `n favoarea lor saua intereselor lor politice. E o mareprostie“.

Radu Vancu, critic literar, scri-itor: „Ce se `ntâmpl\ la FILIT e pede o parte oribil, pe de alta rutinier:

PSD distruge, ca mereu de 25 deani ncoace, tot ce ar mai putea sal -va ]ara asta. Sunt al\turi de echi-pa FILIT, care a fost lin[at\ siste-matic vreme de doi ani pentru cri-ma de a fi f\cut ceva superlativ `n]ara `n care nu se face nimic“.

Liviu Antonesei, scriitor: „FILITa fost o reu[it\, iar speran]a meaera c\ FILIT va deveni o tra di]ie.A fost foarte important pentru Ia[i.Mare p\cat, organizatorii suntni[te oameni inimo[i, iar invita]iide anul trecut au fost la `n\l ]ime.M\ refer aici la scriitori precum

Lodge sau Müller. Dup\ dou\edi]ii excep]ionale, caraca ti]a po-litrucilor ie[eni a reu[it s\ asasi-neze cea mai important\ manifes-tare cultural\ local\ m\ car de laal doilea r\zboi `ncoace. A[a s\ leajute Cel de Sus“.

Daniel {andru, director revis-ta „Timpul“: „E o pierdere imen -s\ pentru Ia[ul cultural [i intelec-tual, e un imens câ[tig pentru me-diocritatea din care FILIT reu -[ise, de doi ani `ncoace, s\ ne ex-trag\ [i care, de azi `nainte, se ve-de repus\ `n drepturi. Felicit\ri

culturnicilor de partid [i, evident,acelor politicieni locali cu «natu-relul sim ]itor», adic\ cei care autrântit la p\mânt entuziasmul co-locvial al echipei scriitorului DanLungu. S\ r\mân\ [i s\ fac\ ei, deacum `nainte, ce [tiu mai bine:paranghelii cu mici [i bere, hore,slujbe cu tor]e, artificii [i poe]i `ncartiere, s\ se premieze [i s\ set\mâieze reciproc, `ntr-o deplin\fraternitate a dispre]ului pentruexcelen]\. ~n mod sigur, vomajunge astfel [i la ob]inerea titlu-lui de Capital\ Cultural\ Euro-pean\“.

Organizatorii Festivalului Interna]ionalde Literatur\ [i Traducere (FILIT) anun]\suspendarea, `n semn de protest, a celeide-a treia edi]ii a manifest\rii, care ar fiurmat s\ aib\ loc `n perioada 30 septem-brie – 4 octombrie 2015. Motivele pentrucare am fost nevoi]i s\ ajungem la aceast\decizie sunt, pe scurt, urm\toarele:

1. ~ncerc\rile repetate de a confisca po-litic festivalul, care s-au intensificat inac-ceptabil `n ultima perioad\; consider\mc\ ingerin]a politicului `n cultur\, `n sen-sul instrumentaliz\rii acesteia, oblig\ lareac]ii radicale precum cea de fa]\;

2.Continua denigrare [i tentativele insis-tente de decredibilizare a membrilor echi -pei organizatoare, a colaboratorilor [i, `nunele cazuri, chiar a invita]ilor, ajunse, `nultima s\pt\mân\, la nivelul unei campaniisistematice de def\imare. Suntem o echi p\matur\, responsabil\, care a creat un con-cept de succes interna]ional [i a gestionatprofesionist dou\ edi]ii, [i tocmai aceste as-pecte ne oblig\ la a sanc]iona public, printr-un gest ferm, asemenea practici;

3. Permanenta h\r]uire institu]ional\ ca-re a `ngreunat `n mod semnificativ derula-rea proiectului, `nc\ de la prima edi]ie;

4. Atmosfera tensionat\ de dispute poli-tice locale, imprevizibilitatea institu]iona l\,birocratizarea excesiv\ [i legisla]ia rigid\,care nu sunt deloc propice dezvolt\rii de pro -iecte solide, profesioniste, pe termen lung.

Ne exprim\m regretul `n fa]a celor pes-te o sut\ de invita]i care au confirmat dejaprezen]a la edi]ia a treia, `n fa]a parteneri-lor no[tri institu]ionali (ambasade, insti-tute culturale, edituri, agen]i literari, festi-valuri interna]ionale) [i, nu `n ultimulrând, `n fa]a publiculului festivalului, ca-re, prin prezen]a extrem de numeroas\ laprecedentele dou\ edi]ii, a ar\tat c\ Ia[ulmerit\ din plin, din acest punct de vedere,s\ fie gazda unor asemenea evenimente.

Regret\m faptul c\ acestui public nu ise mai ofer\ prilejul, din motivele expusedeja, de a `ntâlni [i anul acesta nume im-portante ale literaturii mondiale, precumGyörgy Konrád, Frédéric Beigbeder, JeanRouaud, Evgheni Vodolazkin, Mihail{i[kin – pentru a-i aminti doar pe câ]ivadintre scriitorii str\ini care [i-au dat dejaacceptul de participare la edi]ia a treia aFILIT. De asemenea, suntem nevoi]i s\`ntrerupem discu]iile, deja avansate, cual]i scriitori recunoscu]i la nivel mondial,

printre care [i Dario Fo, laureat al Pre-miului Nobel pentru Literatur\.

Echipa FILIT a ar\tat c\ se poate con-strui un proiect de relevan]\ european\ laIa[i, dar nu este dispus\ s\ fac\ asta ori-cum. Demnitatea uman\, profesionalis-mul, libertatea de expresie [i, `n acest con-text, independen]a politic\ sunt valori pecare le consider\m extrem de importante[i la care, evident, nu putem accepta s\ re-nun]\m.

Consider\m `ns\ c\ suspendarea edi -]iei a treia a FILIT, o decizie deloc confor-tabil\, r\mâne unul dintre pu]inele mo-duri prin care putem protesta `n mod credibil `mpotriva minciunii [i mani-pul\rii grosolane. Ne dorim totodat\ ca nacest fel s\ tragem un semnal de alarm\asupra faptului c\ amestecul politicianis-mului `n cultur\, la orice nivel, are efectdistructiv.

Primele dou\ edi]ii ale FILIT au avutparte de un succes r\sun\tor. Dimensiuneacu adev\rat interna]ional\ a festivalului,profesionalismul organiz\rii evenimente-lor, invita]ii de prim\ mân\, interesul ex-traordinar al unui public tân\r pentru lite-ratur\ au fost doar câteva dintre aspectele

apreciate de invita]ii [i participan]ii la FILIT, aspecte remarcate [i de c\tre presainterna]ional\. Cotidianul spaniol „ElPaís“ a declarat c\ FILIT „este deja, la pri-ma sa edi]ie, cel mai important festival li-terar din Europa de Est“, iar „FrankfurterAllgemeine Zeitung“ a apreciat c\ „un eve -niment literar de asemenea anvergur\ [ide o asemenea croial\ european\ n-a maiexistat vreodat\ `n România“. De aseme-nea, recunoa[terea anvergurii interna]io-nale a evenimentului a venit [i din parteaComisiei Europene, edi]ia din 2014 a festi-valului desf\[urându-se sub patronajulReprezentan]ei Comisiei Europene `n Ro-mânia.

La cele dou\ edi]ii organizate pân\acum, FILIT s-a bucurat de prezen]a unornume mari ale literaturii precum HertaMüller (Germania, Premiul Nobel pentruLiteratur\, 2009), David Lodge (Marea Bri-tanie), Guillermo Arriaga (Mexic), Fran-çois Weyergans (Fran]a, Premiul Gon-court), Andrei Kurkov (Ucraina), NormanManea (România), Mircea C\rt\rescu (Ro-mânia) etc. Calitatea manifest\rilor dincadrul FILIT a atras, pân\ acum, peste60.000 de participan]i, mai ales tineri.

FILIT se autosuspend\ `n semn de protest

S\ nu ne ferim de cruda, cum-plita realitate: un bun reporter eobligat la un bun ficat. Altfel, de-geaba! A[a c\ prima ie[ire `nChi[in\ul de sear\ a fost la bere.A[a [i afli ce e de aflat. Orice câr-cium\ e, n definitiv, o gazet\. Tre-buie doar s\ ai r\bdare s\ o par-curgi. Cu fermitate, ne-am pornitla berea Chi[in\u. La ]ap. Când

`ncepi s\ lup]i cu ]apul nu te maitrage a]a s\ explorezi [i eternulmister feminin, nici m\car `n Ba-sarabia. Am avut – cum au oame-nii `ndeob[te – de f\cut o alegere.Nu merge [i cu berea la ]ap, [i cubucuria la ceas de sear\. Sau, celpu]in, nou\ nu ne-a mers.

Mai men]ionez: am locuit, ntr-oprim\ faz\, la Coste[ti, un sat. Amaflat acest regretabil aspect: aici,jum\tate dintre cet\]eni se numescSul\. Cealalt\ jum\tate – Borta. {imai sunt [i excep]iile. Vreo zecefamilii cu totul. Lor le zice Mereacre, dar sunt porecli]i „Apple“. Esecolul globaliz\rii, vede]i bine.

Am fost caza]i `ntr-un complexsuperb, denumit, pe bun\ drepta-te, mica Londr\. {i v-am zis c\ amajuns `n plin\ noapte. Ne-am

bucurat noi, dar n-am prev\zut –vai nou\! – c\ `n Basarabia nun -]ile ]in, h\i!, pân\ la ziu\. Ne-am`ntors cum se `ntoarce omul de laberea la ]ap. Am fost primi]i bine,nimic de zis. Nunta[ii rupeau nc\pe la opinci, de[i soarele d\dea s\r\sar\. Am fost invita]i – celebraospitalitate basarabean\! – s\ dan -s\m pu]in mireasa. Ne-am v\zut –cu durere `n suflet – nevoi]i s\ re-fuz\m. Oboseala.

{i se face sâmb\t\ [i explor\mChi[in\ul pe `ndelete. Constat\meviden]a: `n Basarabia, dac\ puic\ciula la `ntâmplare pe zece c\ -p\]âni de oameni, [apte sunt mu-zee vii dedicate harfei.

Mai vedem: comuniunea basa -ra bean-natur\. ~n parc, pe nserat:se ]ine o predic\ evanghelic\, peacorduri muzicale. Un fel de pas-tor-cânt\re], cam exaltat, `ntrea b\:{iiiiiiiiiiiii o s\ merge]i `n rai sau`n iad? Ce se va `ntâmpla cu sufle-tele voastre? Oamenii tac. Postpastor s-a dat drumul la ni[te rockpsihedelic. Apoi pastorul-cânt\re]a trecut-o pe hip-hop cre[tin: „Hai,ridicati mâinile pentru Dumne-zeu!/ Iisus a murit pentru noi, g-yeah!“. Ca s\ [ti]i [i dumneavoas -tr\ cu ce se `ndeletnicesc pastorii

evangheli[ti `n sfânta Basarabie. Se face – când? – noaptea de-a

binelea. ~ntâlnesc prieteni de dina -inte de criza financiar\ global\.Aflu, cu ne]\rmurit\ bucurie, c\ jur-nalul meu cubanez a circulat ntr-unsamizdat online `n Republic\, fiindpl\cut de cititori. Uite, b\, ca n-amtr\it degeaba. Hasta siempre!

{i se face duminic\. E bine [iverde e ora[ul. Ia s\ m\ uit eu maibine la tineret! Colc\ie Chi[in\ulde Wi-Fi la liber. Tinerii [i-au fi-xat privirile `n telefoanele inteli-gente [i a[a `nainteaz\. Ce v\d eiacolo?

Sunt pline trotuarele [i nu doarele de fapte concrete, cum anun]\to]i candida]ii ca s\ se aleag\, acum,la locale, frumos. Greu cu politica[i la fra]ii no[tri! R\mân unonist,deci. M\ intereseaz\ mai pu]indac\ va fi o unire de secol XX sauuna mai modern\, mai subtil\,mai adecvat\ timpului – sub p\l\ -ria albastr\ a Uniunii Europene.

M\ retrag pe str\zi secundare,

f\r\ s\ m\ r\t\cesc. Observ, no-tez: Chi[in\ul tr\ie[te `n maimul]i ani. Unul e minunatul 1999.Iat\ de pild\ buticurile de pe tro-tuare, exact ca la Bucure[ti `nain-te s\ intre B\sescu cu buldozerele`n ele, venind dinspre prim\rie.Iat\: telefonia mobil\ e t\t scum -p\. Oamenii vorbesc precipitat latelefon, cât s\ nghesuie totul ntr-unminut.

Parc\ un minut a trecut [i decând am `nceput acest articol [i s-a [i ispr\vit spa]iul alocat!, a[ac\ ne `ntoarcem `n România. Pedrumul de `ntoarcere, `n „LaPode rosa III“, citesc poezii de Eu-gen Cioclea, poet, matematician,geniu, alcoolic, r\posat.

Citesc Cioclea [i ne abatem iarpe la Han, pe la mici. E târziu, `nzare se vede Gala]iul [i al\turiBr\ila, unde mai demult a iubitConstant Tonegaru, alt poet, o fe-meie cafenie cu gura ca ventuza.Ne `ntoarcem acas\.

Cioclea! Cioclea s\ ne judece!

4 » opinii


De vreo dou\ s\pt\mâni nu apucs\ dorm decât 4-5 ore din 24, `n fie-care zi. A ap\rut o tensiune aproa-pe inuman\ asupra existen ]ei me-le, de la cea profesional\ – `n carem-am trezit nevoit s\ accept c\trebuie s\ renun] la un proiectprecum Festivalul Interna]ionalde Literatur\ [i Traducere, `n ca-re am investit enorm – pân\ la ul-timul aspect important al vie]iimele personale. A[a c\, scuza]i-m\,sâmb\ta asta nu pot decât s\ repetun articol mai vechi, dar actual:

De cum deschizi ochii diminea -]a, lumea `ncepe s\ se `mpart\ `ndou\ tabere. La micul dejun, stai`n cump\n\ de care parte a meseis\ te a[ezi: a celor care m\nânc\pâine pr\jit\ sau normal\, a celorcare vor ochiuri sau omlet\, cafeaori ceai. Nu-i mare ceart\, dar un

fel de segregare tot se produce.~n casa sc\rii e [edin]\ de admi-

nistra]ie: cei care au central\ seceart\ cu cei care au r\mas racor-da]i la sistemul de `nc\lzire cen-tralizat, cei cu datorii la `ntre]ine-re contra celor f\r\. La garaj, tegânde[ti dac\ s\ mergi cu ma[inasau cu bicicleta. Dac\ iei ma[ina,te `njur\ bicicli[tii. {i invers. Ieibicicleta [i ai de ales `ntre strad\[i trotuar. Pe strad\, te ur\sc [ofe-rii, pe trotuar, pietonii.

La serviciu, e scandal n pri vin]aunei decizii de interes general: oparte g\se[te decizia just\, cea-lalt\ se gânde[te la s\racii simpliangaja]i. Ai de ales `ntre „scanda-lagii“ [i „apatici“. ~ntre „lin g\i“ [i„angaja]i-problem\“. ~ntre oamenicare au „sânge-n instala]ie“ [i „ceilipsi]i de coloan\ vertebral\“.

Unii vor pauz\ de mas\, al]ii

nu, vor s\ plece mai devremeacas\. ~n pauza de mas\, o partem\nânc\, o alta fumeaz\. Uniim\nânc\ prostii, tot felul de c\ca-turi fast-food, al]ii sunt vegeta-rieni, `nghit ca bovinele c\caturicu clorofil\. Unii m\nânc\ [i fu-meaz\, al]ii, nici una, nici alta. Fe-meile cu femeile. B\rba]ii cub\rba]ii. Femeile sunt superficia-le [i sofisticate, bune sau rele,blonde sau brunete. B\rba]ii suntporci sau ni[te domni, c\s\tori]isau burlaci. Trebuie s\ alegi `ntre„X Factor“ [i „Românii au talent“,`ntre Discovery [i Digi Life, `ntrea fi „sp\lat pe creier“ de Antena 3sau de B1 TV, ntre Steaua [i Dina-mo, `ntre Boomerang [i CartoonNetwork, `ntre GSP [i Prosport,`ntre televizor [i citit o carte.

~n timpul serviciului, e[ti prin-tre cei care muncesc pe bune sau`ntre cei care freac\ menta. Cei ca-re muncesc pe bune se `mpart `n„talente adev\rate“ [i „muncitorisârguincio[i“, `n „arti[ti“ [i „ingi-neri“. Cei care freac\ menta, `n ceicare recunosc c\ o fac [i cei care nu.

Ie[i de-acolo [i trebuie s\ alegi

dac\ mergi la o bere sau la o plim-bare. La bere sau la un whisky. Cupriva]ii sau bugetarii. Trebuie s\alegi `ntre B\se [i Ponta, `ntre „lo-vitura de stat“ [i „colonia uist\“,`ntre comuni[ti [i reformatori. Pre-feri Evul Mediu sau Modernitatea.E[ti cu Estul sau cu Vestul. Cu Pu-tin sau cu Obama. Cu Europa saucu SUA. Vrei ca Siria s\ fie atacat\,d\-i `n m\-sa de nenoroci]i, sau s\fie l\sa]i `n pace, c\-s treburile lorinterne. Din nou, revine n discu]iedac\ vrei s\ cad\ avionul cu echipaStelei sau cu cea a lui Dinamo.

Pe strad\, trebuie s\ alegi dac\mergi la o plimbare sau la un pro-test. Te plimbi singur sau cu fami-lia. Dac\ mergi la protest, trebuies\ alegi unul. ~ntre cel legat de Ro -[ia Montan\ sau cel despre mai - danezi. Vrei cianur\, ape subtera -ne contaminate pe veci sau cer se -nin, p\duri verzi [i p\s\rele vi oaie.Vrei s\r\cie demn\ sau bu n\staresub les\. Vrei locuri de mun c\ n tu-rism sau `n galerii de [obolani.Vrei s\ dispar\ „jigodiile ordin a -re“, „animalele s\lbatice“ din ora[sau devii ap\r\tor p\tima[ al unor

„cu]u-cu]u dr\g\ la[i“, al unor„suflete mai curate decât ale oa-menilor“.

Trebuie s\ alegi! Alege! Alegeacum! Vrei pâine pr\jit\ sau nor -mal\, omlet\ sau ochiuri? Cu mamasau cu tata? M\nânci `n buc\ t\riesau la televizor, `n sufragerie?Mergi cu bicicleta sau cu ma [ina?}ii cu conducerea sau cu p\l ma -[ii? Cu pauz\ sau f\r\ pauz\?Whisky sau bere? Pro sau antiRo[ia Montan\? Tr\ie[ti din banipublici sau priva]i? E[ti activ saupasiv? Informat sau manipulat?Fumezi ]ig\ri lungi sau scurte? ~]iplac blondele sau brunetele? Teexcit\ pleto[ii sau chelio[ii? Vreicadavre de maidanezi sau cu]u-cu]u dr\g\la[i? E[ti cu B\se saucu Ponta? Alege! Ai ales?

Dac\ ai ales, sigur ai fost pl\titpentru ceea ce ai ales, sigur ai uninteres personal ascuns, de re-gul\, meschin, sigur e[ti omul luicutare. Dac\ nu ai ales, de ce nualegi, la[ule, nenorocitule? Din cau-za ta se duce ]ara de râp\.

{i asta pentru c\ nu ai avut deales [i te-ai n\scut `n România,pen tru c\ ai fost `nv\]at de miccum lumea nu se poate mp\r]i de-cât `n dou\ tabere care se ur\sc,c\ nu exist\ loc pentru o a treia ca-le. De nuan]e [i culori nici nu maipoate fi vorba. Nu po]i s\ vrei de-cât alb sau negru. {i, indiferent cealegi, la urm\ va veni cineva [i-]iva spune „Hai sictir!“.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Dou\ tabere, `n reluare, sau dac\ vre]i s\ revede]i

C\l\torie spreChi[in\u. {i `napoi (IV) Ajunsesem `n corpuldeplas\rii spre capitalaBasarabiei la tristulepisod `n care constatamc\ ne-am comportatparc\ prea fratern cusurorile noastre dedincolo de Prut. De ce amf\cut noi a[a?

Reac]iile anul\rii FILIT au nce puts\ apar\ imediat, `ns\ cei vinova]ide moartea festivalului, fie [i pen-tru un an, nu anticipeaz\ de zastrulde imagine pentru Ia[i [i nici ceeace li se va `ntâmpla de azi `nainte.

Comunicatul Biroului de Pres\FILIT e `nc\ prea moale, având `nvedere tonele de l\turi aruncate`n capul celor care au `mpins pri -mele dou\ edi]ii FILIT. E adev\ratc\ se vorbe[te `n comunicat de in-gerin]a politicului `n cultur\, de`ncerc\rile repetate de confiscare

politic\ a evenimentului [i de atmosfera irespirabil\ creat\ `nultimele s\pt\mâni `n jurul aces-tui eveniment, dar cuvintele sunt`nc\ prea blânde.

Cine sunt autorii anul\rii FILITdin acest an? ~n nici un caz DanLungu, Florin L\z\rescu sau Lu-cian Dan Teodorovici. Cei trei, aju-ta]i de mul]i al]ii, n-au mai rezistatpre siunilor venite din zona PSD.Vinovatul num\rul unu este Cris-tian Stanciu, liderul consilierilorjude]eni PSD, un m\runt politician

de Ia[i, dar cu o influen]\ ui mi -toare `n Consiliul Jude]ean. Pen trucei care nu [tiu, Stanciu jr. este fi-ul deputatului PSD Anghel Stan-ciu, vârful de lance al celor careau pus la cale acordarea pensiilorspeciale pentru senatori [i depu-ta]i. Tovar\[ul Cristian Stanciu atransmis `n ultimele zile comuni-cat dup\ comunicat, cerând „or-ganilor“ statului s\ vad\ cum s-aucheltuit b\nu]ii la FILIT.

Unii l-ar putea acuza pe scrii -torul Dan Lungu c\ a cedat prearepede. Adic\ s-a enervat, [i-a luatjuc\riile [i a plecat. Dan Lungu nuare stomac de politician. Treabalui nu e s\ intre `n polemici de doibani cu politicienii, ci s\ aduc\ in-vita]i de renume la FILIT. Iar pri -mele dou\ edi]ii i-au ie[it.

Dan Lungu nu are de ce s\ in-tre n troac\, pentru c\ nu [i-a con -struit cariera la jude]eana PSD.Omul n-a luat premii interna]io -nale dup\ o vorb\ bun\ pus\ lapartid. „Nu vre]i un evenimentcultural de anvergur\ la Ia[i? Nicio problem\, am [i altceva mai bunde f\cut“, cam a[a sun\ mesajulscriitorului Dan Lungu.

Dup\ scandalul cu t\ierea tei lor,

`n urma c\ruia PSD a suferitenorm [i a gestionat prost subiec-tul, acela[i partid, ancorat `n tre-cut, `ncaseaz\ o nou\ lovitur\ `nplin\ figur\. Ciudat este c\ lideruljude]enei PSD, Victorel Lupu, n-aavut nici o reac]ie, de[i conduce [iConsiliul Jude]ean (institu]ie `nsubordinea c\reia se afl\ MLR-ulcondus de Lungu), iar `n plus este[i [eful guralivului consilier Cris-tian Stanciu.

Cei din PSD, cu Stanciu jr. `nfrunte, aveau `ns\ planul stabilit.Urmau s\ toace m\runt FILIT,s\pt\mân\ de s\pt\mân\ sub `n -dru marea unui alt tovar\[, Gheor -ghe Nichita, aflat `n arest la domi-ciliu. Dar nimeni din PSD nu anticipa c\ Dan Lungu [i ceilal]iorganizatori vor lua o decizie ra -dical\, aceea de anulare a eveni-mentului din aceast\ toamn\. Po -sibil ca nici `n momentul de fa]\,social-democra]ii s\ nu realizezecât r\u au f\cut Ia[ului prin anu-larea acestei manifest\ri. {i s\ nuanticipeze nici ceea ce i se va `n -tâmpla partidului lor, pentru c\`n tregul PSD va trage ponoasele.

Ce `nseamn\ de fapt anularea

FILIT? O palm\ pentru Ia[i, carenu e `n stare s\ accepte [i s\ ges-tioneze un proiect de anvergur\.Uita]i-v\ la ceea ce s-a petrecutzilele trecute la Sibiu, cu Festiva lulde Teatru. Un eveniment cu mii deturi[ti din `ntreaga lume, cu unbuget de 20 de ori mai mare decâtcel al FILIT-ului. O s\rb\ toaresprijinit\ [i tratat\ cu respect deautorit\]ile sibiene. La fel se `n -tâmpl\ [i la Cluj, unde Festivalulde Film a prins cheag, adu cândfaim\ ora[ului `n toat\ Europa.

FILIT Ia[i era la nceput de drum,dar perspectivele erau promi]\ -toare. Festivalul putea cre[te fru-mos, dar s-a oprit la edi]ia a treia.~ntrebarea e dac\ FILIT a muritcu totul sau dac\ e doar o `ntreru-pere temporar\. E greu de spus cese va `ntâmpla. Cu politicieni deIa[i, gen Stanciu, Lupu sau Nichi-ta, e complicat s\ mai ai vreo spe -ran]\. Mircea C\rt\rescu sesi -zeaz\ deja pericolul n privin ]a re-lu\rii FILIT:

„Sunt solidar cu organizatoriiFILIT n acest nou moment trist [iurât pentru cultura româneasc\.~nchiderea pentru un an a acestuimare festival echivaleaz\, o [tiuprea bine, cu desfiin]area sa. Dar`ntr-o ]ar\ supra-politizat\, careface pe deasupra o politic\ sul-furoas\, contrar\ propriilor ei in-terese, nu putem avea decât des-tinul me[terului Manole“.

Trist, dar adev\rat. S\ vin\alegerile astea mai repede!


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Elve]ienii `n schimb au o repre-zentare a românilor – de[i poate c\am fi mai bucuro[i dac\ n-ar avea-o. Iar aici trebuie s\ spun c\ azinici cu Hagi, nici cu Ceau[escu [inici m\car cu Nadia Com\neci numai atragi decât priviri nedumeri-te. {i e firesc: au trecut totu[i dou\decenii de la anii de glorie ai luiGic\ Hagi, un personaj giganticpentru o ]ar\ avid\ de simboluriale recunoa[terii, `ns\ doar un fot-balist foarte bun, ca alte mii [i mii,la nivel global. Ceau[escu e [i el de-parte, `n trecut, cât despre Nadia

Com\neci... cam câte genera]ii s-auschimbat `n Europa din anii [apte-zeci pân\ acum? S\rac\ e ]ara care`[i bazeaz\ prestigiul pe gloria unorsportivi, oricât de mari!

Sigur, ar mai fi Dracula tran-silv\neanul, dar elve]ienii ([i euro-penii `n general) nu sunt ameri-cani. {tiu s\ fac\ diferen]a `ntreHollywood [i istorie [i nu cred c\prin Carpa]i circul\ vampirii cucovrigi n coad\. E aici un paradoxinteresant: n vreme ce n Ame rica`nc\ mai supravie ]uie[te, fie [i pa-rodiat\, o Transilvanie mi tic\,

t\râm al vampirilor purta]i n zborde lilieci, `n Europa mitul lui Dra-cula e perceput mai degrab\ caunul american.

Alte personalit\]i române[ti cugreu au ajuns la urechile [vi]erilor.Despre Tristan Tzara, care totu[i s-a impus `n Zürich, auzise doar uncoleg de-al meu de reziden]\, tra-duc\torul [i editorul Gabor Csardas –dar el e maghiar [i un bun cu nos -c\tor al literaturii române. DespreBrâncu[i elve]ienii nu [tiau ni -mic. {tiau `ns\ de spre Brancuzí,marele sculptor francez. Iar acolounde am stat eu toat\ lumea l [tiape „Catalin“ Florescu, scriitor el-ve]ian important – care, da, are ori-gini române[ti.

Atunci ce [tie elve]ianul de rânddespre români? Din p\cate, nici n-a

trebuit s\ `ntreb. Am aflat repede,atunci când i-am spus primului lo-calnic c\ vin din România. Spre de-zam\girea patriotului din mine, n-apomenit nimic nici de Nadia Co m\ -neci, nici de Hagi. „A, România!“,mi-a zis el vesel. „{tii, din Româniaavem aici foarte mul]i jefuitori,sp\rg\tori de locuin]e. Chiar s\p -t\mâna trecut\ au prins o echip\ devreo [ase care pândeau case de lamarginea Zugului, s\ vad\ cândpleac\ proprietarii `n vacan]\.“ „{ichiar erau români?“, am ntrebat eu,masochist. Numai c\ elve]ienii suntpolitico[i [i, adesea, un pic iezui]i.„Români sau bulgari, par c\“, s-arepliat omul. „Est-europeni, asta-isigur.“

Astfel de pove[ti am auzit apoi [i de la al]ii. Iar un prieten mi-a

confirmat c\ da, concet\]enii no[ -tri s-au f\cut cunoscu]i prin faptulc\ au pus la `ncercare sistemulpoli]ienesc [i juridic al Elve]iei.Adic\ fur\ de sting, `n echipe orga-nizate. Fiindc\ cer[itul pare s\ nufie foarte agreat `n micul [i pros -perul stat multicultural elve ]ian.

Mie mi s-a f\cut un pic ru[ine.Cu etnostereotipul \sta negativ m\obi[nuisem deja din alte p\r]i, nu-mai c\ acum mi-am dat seama c\nu e doar negativ, ci [i meschin, deduzin\. Nici ru[ii, de exemplu, nuau o imagine foarte bun\. Cli[eistic,ei sunt mafio]ii nemilo[i, n crun ta]i[i ra[i `n cap, care ucid f\ r\ ezitare.Doar c\ imo ralitatea lor are cevagrandios: cruzii milionari dubio[i[i petrec\re]i din Rusia. Românii([i bulgarii, dac\ asta alin\ cumvavreo ran\) sunt pe alt palier, unde-va `n clasa inferioar\ a infractori-lor. G\inarii Europei. Nu-i o imagi-ne cu care s\ te mândre[ti. {i cândte gânde[ti c\ am muncit vreo dou\decenii la imaginea asta...

Cum fac parte dintr-un popor cu complexe deinferioritate mari, ori de câte ori m-am nimerit `ntr-o]ar\ str\in\ am vrut s\ aflu care este opinia celor deacolo despre noi, despre români [i România. Asta `ncazul `n care au auzit de ]ara asta, fiindc\ nu pot s\uit de Gaspar, mexicanul maya din Statele Unite, carea r\mas convins c\ vin din „Alemania“, adic\ dinGermania, c\ci pentru România n-avea nici un fel dereprezentare.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Imaginea României — acum `n Elve]ia

Vestea suspend\rii FILIT a picat miercuri sear\. A fost ca un tr\snet, pentru c\ se anuleaz\ cel maitare festival de literatur\ [i traducere din sud-estulEuropei. ~i amintesc aici doar pe câ]iva dintrescriitorii renumi]i care au fost la edi]ia de anultrecut: David Lodge, Mircea C\rt\rescu, NormanManea, Guillermo Arriaga [i Herta Müller. Sunt numemari ale literaturii, pe care ar dori s\ le aib\ la un locorice organizator de festival de acest gen din lume.

Cine va deconta politicpentru anularea FILIT


6 » muzic\

PE SCURT DESPRE SA{A {I ANDREI, PREFERA}II MEI

Concursul Interna]ionalCeaikovski 2015

Organizat odat\ la patru ani, ase-menea Olimpiadelor, pentru so-vietici odinioar\, [i pentru ru[iast\zi, un eveniment cu dubl\semnifica]ie, politic\ [i cultural\,Concursul Ceaikovski face `ncontinuare s\ se vorbeasc\ multdespre echilibrul fragil `ntre ju-decata obiectiv\ [i cea mânat\din spate de criterii ideologice [ipseudo-patriotism. A[a a fost dela bun `nceput, din prim\varaanului 1958, `n atmosfera de rela-tiv dezghe] post-stalinist [i des-tindere pe plan cultural inter na -]ional `n care, sub Nichita Hru[ -ciov, a fost creat concursul. Unulce a permis apoi, fie spus, [i o clo-nare a sa, `n toamna aceluia[i an,`n România, prin Festivalul [iConcursul „George Enescu“.

Cine vrea s\ afle mai mult de -spre ambiguitatea acelor timpurimerit\ s\ parcurg\ amintirileMaiei Plise]kaia, scrise pe bazajurnalului ei. Acolo apare o men -]iune despre primul ConcursCeaikovski la care „victoria luiVan Cliburn a fost prima lic\rirede bun-sim]. Dar de cât efort afost nevoie! Sunt la curent cu b\ -t\liile purtate `n spatele scenei deEmil Gilels (pre[edintele juriului) –

ultimatumurile, cererile impe-rioase [i atacurile – fiindc\ amtr\it mul]i ani `n aceea[i cl\direcomunal\ de pe str. Gorki [i dis-cutam ultimele [tiri `n curtea ei.[Gilels] a fost convocat la o dis -cu]ie la ministru, acuzat de lips\de patriotism, batjocorit [i ame-nin]at. Dac\ nu e[ti suficient deinteligent, f\ m\car ca primul locs\-l `mpart\ cu un pianist sovie-tic [...]“

Dup\ acest ultim `ndemn s-audesf\[urat [i edi]iile ulterioareale Concursului, a c\rui sec]ie depian a fost considerat\, aparent,cea mai de prestigiu [i necesitândmereu un juriu „bine suprave-gheat“, asemenea trenurilor(„vor ba“ lui Jiri Menzel).

Anul acesta, originalul pianistgeorgian Alexandr Toradze pares\ se fi r\zvr\tit, p\r\sind inopi-nat juriul, oficial pentru a pleca –`n mijlocul concursului – `ntr-unturneu `n America Latin\. Nu es-te clar motivul acestei subite de-misii, dar observatorii au notateliminarea treptat\ a unor pia -ni[ti de valoare (Nikita Mndo -yants, elev str\lucit al lui NicolaiPetrov, `n preliminarii, EmanuelRimoldi, `n prima rund\, elev allui Elisso Virsaladze), de c\tre unjuriu exclusiv de b\rba]i [i `n ca-re ca pedagog nu str\luce[te de-cât, ast\zi venerabilul, DmitriBa[kirov. Au r\mas `n concurs,totu[i, tineri piani[ti absolut re-marcabili, ca sino-americanulGeorge Li, Lucas Debargue admi-rabil interpret al lui Ravel, LukasGeniusas, elevul regretatei pia-niste Vera Gornostaeva, un tân\rrus de 16 ani ce promite o carier\extraordinar\, Daniel Haritonov[i Dmitri Masleev alt admirabilinterpret. De urm\rit dac\ [i cum„principiul“ `mp\r]irii premiu-lui `ntâi va fi aplicat s\pt\mânaviitoare

Lucrurile par mai pu]in com-plicate la sec]ia de vioar\, cu unjuriu prodigios, din care face par-te [i prof. Mihaela Martin. Elimi-narea `n primul tur a lui {tefanTarara, elev [i asistent al celuimai prestigios pedagog actual alviorii, Zakhar Bron, a l\sat pu]inun gust amar, dar presta]ia absolut

remarcabil\ `n semifinale a Ale-xandrei Conunova-Dumortier, adat aripi „fanilor“ echipei româ-ne[ti. O sec]ie de vioar\ care, me-rit\ reamintit, de-a lungul isto-riei le-a adus multe bucurii muzi-cienilor români, `ncepând cu {te-fan Ruha (premiul III `n 1958), cuMihaela Martin (premiul II `n1978) [i laurea]ii Andrei Agoston(1970) [i Cristina Anghelescu(1986).

Un violonist din Germania,originar din România, Robert Szabo, `mi semnala un LP sovie -tic uitat, din 1958, cu `nregistr\ri-le lui {tefan Ruha la FestivalulCeaikovski, niciodat\ reeditate.Un al doilea recital glorios, dat deRuha la Leningrad `n noiembrie1958, a fost difuzat de Radio St. Pe-tersburg. Ambele `nregistr\ri arputea constitui materia unui fru-mos compact-disc `n memoriamarelui violonist, dac\ cineva s-ar ocupa `n România de aseme-nea „ispr\vi“ culturale. Gra]ierela]iilor sale fire[ti cu radiourilepartenere, Editura Casa Radio artrebui, `n ideal, s\ fie prima inte-resat\. Dar, atunci când nu exist\nici m\car un CD cu laurea]iiConcursului „George Enescu“,nu `mi fac iluzii c\ pledez altfeldecât n iluzoria boare a verii cul-turale române[ti…

Finalele Concursului Inter-na]ional Ceaikovski se anun]\pasionante, iar dac\ exist\ cevace func]ioneaz\ impecabil la aceas -t\ edi]ie, aceasta este transmisialive a tuturor concertelor, gra]iecolabor\rii organizatorilor cucompania media Medici.tv. Nupot `ncheia decât invitându-miprietenii melomani s\ urm\ -reasc\ „spectacolul muzicii“ laadresa: http://tch15.medici.tv/en/performances/.

Pentru amatorii de muzic\este s\pt\mânaConcursului Interna]ionalCeaikovski, ajuns la a XV-aedi]ie [i unul dintreevenimentele muzicalecele mai prestigioase aleanului. Cum trei tinerimuzicieni români de maretalent au trecut selec]iapreliminar\, iar doi dintreei, violonista moldo-elve]ian\ AlexandraConunova-Dumortier [ivioloncelistul Andrei Ioni]\,tocmai au intrat `n finalacare `ncepe duminic\ 28iunie, ar fi ingrat s\ nu-ifelicit aici cu mult\bucurie. ~n s\lile deconcurs, pentru violoni[tila Moscova, iar pentruviolonceli[ti la St.Petersburg, amândoi aufost mult aplauda]i de unpublic, mai ales tineri,prezent `ntr-o propor]ie deinvidiat pentru oricepromotor de concerte.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Lumea muzicii rock are conexiunifoarte puternice, [i-n acela[i timpfoarte subtile, cu toate nout\]iledin domeniul tehnologiei hi-tech.De la sintetizatoarele de sunet laexperien]ele genetice [i terminând,fire[te, cu cele mai avangardiste [imai rapide automobile sport, ni-mic nu scap\ ochiului, urechii [icontului larg deschise de orice mu-zician cu preten]ii de star. (De su-perstaruri nici nu aduc vorba, se[tie c\ ele impun trendul copiat derestul popula]iei!) Era o chestiunede timp ca drona, cea mai nou\„juc\rie“ din arsenalul r\zboinici-lor, s\ fie motiv de inspira]ie pen-tru vreun cântec de succes. Obiec-tul, cum [tie tot omul informat deazi, este un fel de robot zbur\tor,care poate detecta, filma, poza [ianihila orice lucru sau persoan\,decizia fiind la discre]ia [i degeteleoperatorului. Operatorul, un indi-vid specializat, capabil s\ controle-ze `n am\nun]ime func]ionareaaparatului, e controlat `ns\ de alt -cineva. Ideea este c\ dronele suntparte a ierarhiei, structurii, orga-niza]iei oculte [i conspira]ioniste,genitoarea tuturor relelor, dup\vul gata culturii occidentale contem -porane. Rockerii au o atitudine derespingere sui-generis a mecanis-mului de supraveghere general\instituit de stat prin intermediulpoli]iei, armatei [i serviciilor se-crete. Paradoxal, multe dintre idei-le futuriste puse `n practic\ de sis-temele coercitive au venit de laa[a-zi[ii rebeli sociali, adep]i ai cul-turii pop-rock. ~ns\, `ncepând cubomba atomic\, al c\rei autor con-ceptual a fost Einstein, pân\ la cea-sul de mân\ ce `nmagazineaz\ toa-te datele despre tine [i cu care po]icontrola orice proces(or) din jur,nu exist\ artefact al civiliza]iei ab-solvit de b\nuiala c\ este o lucrarea for]elor diabolice. {i dac\ rocke-rii sunt epifanii ale acestora, cumse face c\ tot ei sunt primii care le

denun]\? S\ fie la mijloc sentimen-tul rockeresc al urii de sine? Nu-iexclus. Ba chiar e foarte probabil,dac\ ne gândim c\ una dintre capo-doperele muzicii rock, The Wall, afost scris\ de Roger Waters dup\ oprofund\ criz\ de ncredere n sine,vecin\ cu nebunia selbsthass-ului,definit de Theodor Lessing acumaproape suta de ani.

Revenind la drone, am putea s\b\nuim c\ originalitatea gadgetu-lui este „vinovat\“ de faptul c\ al-bumul intitulat Drones, scos re-cent de trupa englez\ Muse (2015,Warner Music/Helium-3), a intrat`n clasamente direct pe primul loc.B\nuiala n-ar fi lipsit\ de temei.Consumatorii au curiozit\]i, chiarfanatisme naive, al c\ror impuls easigurat de noutate, de inova]ie, deinedit. (Nu altfel se explic\ pasiu-nea cu care mul]i dintre noi cum -p\r\m iar [i iar discuri arhicunos-cute, dac\ au drept completare câ-teva unrelease-uri sau m\car un live!) Pasiona]ii de film\ri [i foto-grafii [i-ar dori, desigur, o dron\pentru completarea trusei persona -le, destui chiar [i-o permit, cu toatec\ nu scot banii pe ea. Muzica tru-pei Muse nu prea o v\d legat\ deobiect, altfel decât prin ideea sus-men]ionat\, dus\ pân\ la ultimaconsecin]\: „Killed by drones myMother, my Father, my Sister andmy Brother, my Son and my Dau-ghter, killed by drones. Our livesbet ween your finger and your thumbscan you feel anything? Are you deadinside? Now you can kill from thesafety of your home with drones.Amen“.

Pentru acest final sec, Matt Bel-lamy, chitaristul, vocalistul, poe-tul, compozitorul, „creierul muzi-cii Muse“ a prelucrat o compozi]iede Palestrina, Sanctus et Benedic-tus. Alt\ pies\, The Globalist, areca baz\ o varia]iune de Edward El-gar, Enigma: Nimrod. Câteva me-lodii con]in inser]ii vocale dialoga-te, precum `n clasicele Pink Floyd.Unele pasaje instrumentale amin-tesc de Led Zeppelin, Van Halensau Rush. Textele lui Bellamy suntconectate la realit\]ile cotidiene,iar ilustra]ia copertei, minimalist\[i vag expresionist\, contribuie larotunjirea unui album de succes,girat de produc\torul Robert „Mutt“Lange.

Cine droneaz\pe cine?


teatru « 7

~n noua zon\ de interes esteticse `nscrie [i montarea de la Tea-trul Na]ional „Radu Stanca“ dinSibiu, cu Lec]ia lui Eugène Io -nesco. Mihai M\niu]iu e la a doua`ntâlnire de proiect scenic cu pie-sa lui Ionesco, prima datând din1991. Mont\rile sunt legate con-ceptual, [i una [i cealalt\ dezvol-tând spectacular ideea totalitaris-mului, fundamentat\ `n atitudi-nea de control profund, total aProfesorului. Atunci, la `nceputulanilor ’90, creatorul clujean [i-aconceput spectacolul ca un dis-curs teatral al c\rui subiect e co-munismul, structur\ social\ indi-cat\ prin semne scenice relevan-te, precum abunden]a culoriiro[ii. Era un gen de manifest al ar-tistului, de eliberare pe care M\ -niu]iu le-o propunea spectatorilor.„Cuvântul cu semnifica]ie unic\ euciga[, e cuvântul ideologic“,spec tacolul concentrându-se pe„logoreea ideologic\, modul `n ca-re ea se transform\, ba nu, chiareste un intrument de teroare“,

cum preciza `ntr-un alt interviu.Revenind dup\ dou\ decenii laLec]ia, Mihai M\niu]iu duce maideparte incursiunea artistic\ `nmecanismele istoriei, transfor-mând-o `ntr-un excelent comenta-riu de scriitur\ scenic\ pe temamarilor dictaturi ale trecutuluiapropiat. Ro[ul r\mâne `n graficaafi[ului, `n accesorii vestimenta-re, `n ecleraj, `n `nsemnele „na]io-nale“ ale unei ndep\rtate ]\ri asi -atice, sintetizate `ntr-o stea pur - purie. Pe o tabl\ neagr\, de [coal\,sunt scrise dezordonat formuleininteligibile, printre care sunt de -senate cu cret\ chipurile lui Hit-ler, Stalin, Chim Jong Un, figuriale marilor sisteme dictatorialedin ultimul secol. Ne afl\m `ntr-oloca]ie ndep\rtat oriental\, Coreeade Nord, poate China, precizat\plastic prin costuma]ie [i sono-rit\]i tipice, iar ritualul `nv\ ]\ rii/(re)educ\rii debuteaz\ ntr-o atmos -fer\ de calm [i bune inten]ii. Cu Pro -fesorul (Constantin Chiriac) pre -g\tindu-se pentru noua ntrevedere

pedagogic\, [i Marie (MarianaMihu), `ncercând s\ previn\ saus\ savureze – ambiguitatea de sta-re e voit\ – ceea ce [tie din expe-rien]e precedente c\ va urma. Si-tua]ia escaladeaz\ odat\ cu intra-rea Elevei, iar evolu]ia, tot mai tu-rat\, a raporturilor Profesoruluicu noua discipol\ vor ajunge ra-pid la paroxism. {i la inevitabilanou\ crim\ dintr-o serie indicat\clar, fizic prin corul precedenteloreleve, tinere `mbr\ cate [i machia-te exotic, precum ghei[ele, captive`n vitrine paralelipipedice pe carele plimb\ prin spa]iul de joc odat\cu ele. Acest cor, a c\rui coregra-fie e rezultatul imagina]iei An-dreei Gavriliu, cân t\ [i gesticu-leaz\ la unison, jucând rolul clasical corului teatral, uneori de-a co-menta, alteori de-a anticipa „ac -]iunea“ scenic\. Celor nou\ fosteeleve asiatice li se va al\tura o azecea, semn c\ ciclul istoric se varepeta pe latura lui rea.

Cu Adrian Damian a mai cola-borat Mihai M\niu]iu [i tot re-marcabil, tân\rul scenograf dove-dind surprinz\toare capacit\]iima ginative [i o pricepere culti-vat\ de a modela spa]iul, de a-l fa-ce s\ fie activ. Ma[in\riile lui tea-trale sunt de mare efect: pere]iidispar, dezv\luind un soi de ca-mer\ ascuns\ a torturii prin lim-baj ca element al puterii despoti-ce; un banal element de mobilierse metamorfozeaz\ `n func]ie decontext, fiind, pe rând, mas\, scaunstomatologic [i, panou de genulacelora de la circ, pe care arun -c\torii de cu]ite `[i dovedesc m\ -iestria. Solu]iile sunt ingenioase[i eficiente `n plan simbolic, ofe-rind echipei importante puncte desprijin artistic.

Muzica este crea]ia lui {erbanUrsachi, compozitor cu care, de ase -menea, Mihai M\niu]iu lucreaz\de ceva vreme, coloana sonor\ fi-ind parte organic\ a discursuluiregizoral.

Ofelia Popii dezv\luie `n Elevaextraordinare resurse creative [ivitalitate scenic\. De la ludic\ [idecis\ s\ ia doctoratul total, la tea-ma concretizat\ `ntr-una dintrecele mai acute forme de durere fi-zic\, cea de din]i, [i finalmente la

supunere, actri]a izbute[te dinnou un rol de anvergur\! Constan-tin Chiriac e un Profesor domina-tor prin statur\ [i evolu]ie, gra-dând versatil transformarea, cu[tiin]a efectelor controlate. Maria-na Mihu mizeaz\ `n construc]iade personaj pe balansul dintre in-ten]ia de a preveni r\ul [i compli-citatea u[or sadic\. Fetelor dincor (Veronica Arizancu, EmökeBoldizsár, Ioana Cosma, SerenelaMure[an, Veronica Popescu, Ma-ria Soilic\, Cristina Stoleriu, Ale-xandra {erban, Codru]a Vasiu)trebuie s\ le recunoa[tem acura-te]ea integr\rii n ansamblu [i exe -cu]ia vocal-coregafic\ impecabile.

~ntr-un alt interviu `n care vor-bea despre universul s\u, Mihai

M\niu]iu declara c\ „`ncerc s\ facun teatru de tip exorcistic, care s\ne vindece de r\ni [i s\ ne lecu-iasc\ de visele rele care ne bântu-ie“. Buclele istoriei, manipulareaprin cuvânt, duplicitatea dictato-rial\ sunt temele pe care regizorulle aduce `n prim-plan din inten]ii-le piesei ionesciene.

Lec]ia de la TNRS se `nteme-iaz\ ca spectacol pe resursele se-mantice ale unui text deschis lamultiple interpret\ri, resurse dez-voltate de o echip\ integrat\ sub„comanda“ conceptual\ a lui Mi-hai M\niu]iu. Cu rigurozitateima ginativ\, din spiritul piesei sena[te o metateatralitate justifica -t\ ideatic. Mihai M\niu]iu a ex-plorat estetic cu succes.

Lec]iile istoriei Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

~n crea]iile realizate `n cursul ultimelorsezoane, Mihai M\niu]iu a virat stilisticspre un „teatru cu accente `n egal\m\sur\ metafizice [i divertismentale“,cum zice `ntr-un interviu, teoretizândpropria schimbare de paradigm\regizoral\. Adept al unui teatru

intelectualizat, cu multiple niveluri desens [i `n]elegere, regizorul a evoluat mainou [i spre dimensiunea de enter tainmenta artei scenice, dimensiune care, pre ci -zeaz\ artistul `n acela[i interviu, „nu m\mai respinge. Dimpotriv\, `i g\sesc zi dezi tot mai multe virtu]i curative [i

metafizice“. E foarte probabil careorientarea s\ se datoreze experien]eididactice `n SUA, perimetru cultural undeteatrul a fost dintotdeauna foartepreocupat de a pl\cea [i a face vânz\ri, `n principal datorit\ modului specific de produc]ie.

© w

ww

.cap

italc

ultu

ral.r

o

8 » interviu


Arnaud Desplechin: „S\ fii francez, crede]i-m\,e a[a o plictiseal\!“

Interviu realizat de Iulia Blaga

A]i adaptat împreun\ cu KentJones cartea lui Geor ges De -ve reux Reality and Dream:Psychotherapy of a Plains In-dian (1951). Cât de greu a fostacest proces?

Arnaud Desplechin: Am lucratmult la adaptare. ~mi amintescacea replic\ a lui Madeleine cândse uit\ la notele pe care Devereuxle ]ine: „E ca o pies\ de teatru“. {icartea arat\ ca o pies\ de teatru cudoar dou\ personaje `ntre carepo]i vedea cum se construiesc [ise deconstruiesc rela]iile. A[acum am spus [i la conferin]a depres\, aceasta e singura psihana-liz\ `n care po]i num\ra minutelede la primul „Hello!“ pân\ la ulti-mul „Good bye!“.

~nc\ de la prima `ntâlnire din-tre cei doi b\rba]i `l vedem peunul scormonind `n sufletul celui-lalt de-a lungul `ntregii c\r]i, al`ntregului material, de aceea `miplace s\ cred c\ filmul e ca unthriller. Ce mi-a pl\cut la aceast\experien]\ a fost faptul c\ Jimmyscormone[te [i el `n propriile-iamintiri. {tiam c\ a[ fi vrut s\ v\dexperien]ele prin care a trecut cuprima sa iubit\, [tiam de aseme-nea c\ vreau s\ am [i ni[te crâm-peie din visele lui, ca [i desprevia]a din spital, care e evocat\ [iprin dialog. Am `ncercat s\ aducpu]in\ varia]ie pove[tii astfel`ncât s\ nu plictiseasc\.

~n general, când au de-a facecu amintiri sau vise, ci nea[ -tii folosesc flashback-uri. {idumneavoastr\ ave]i, dar nuprea multe. A fost o deciziecon[tient\ aceea de a utiliza

flashback-ul numai `n mo-mentele-cheie?

Arnaud Desplechin: Poate o s\par\ ciudat, dar `nclin s\ cred c\flashback-ul ]ine de procesul psi-hanalitic `n sine, mai precis demomentul când Jimmy ncepe s\-[i

povesteasc\ via]a. E vorba despremomentul când e[ti, `n sfâr[it, `nstare s\ `]i reaproprii `ntreagaexisten]\ [i s\ o transformi ntr-unroman al c\rei erou e[ti. Cred c\asta i se datoreaz\ lui Jane (n.red.:interpretat\ de Misty Upham, care

a murit n 5 octombrie 2014, la vâr -sta de 32 de ani). Jimmy parcurge`ntreg procesul analitic desprevia]a lui cu toate remu[c\rile[.a.m.d., [i la un anumit punct de-vine suficient de matur ca s\ poa -t\ elabora romanul propriei vie]i.

Se pare c\ acest lucru face ca fil-mul meu s\ semene mult cu Tess,de Roman Polanski. Credeam c\de obicei `n astfel de filme femeiaeste personajul principal, lucrucare face din Jimmy un personajfoarte feminin. Cred c\ fatalismul[i dramatismul de care d\ el do-vad\ atunci când spune c\ e bles-temat ]in de romanul lui ThomasHardy, dar la un moment dat reu -[e[te s\ pun\ la un loc toate bu -c\]elele vie]ii sale. De aceea am fo-losit flashback-ul.

M-ar interesa s\ [tiu care aufost provoc\rile faptului c\a]i pus `n aceea[i ecua]ie psi-hanaliza [i cinematografia. Eevident c\ exist\ ni[te para-lele `ntre ele. Mi s-a p\rut c\povestea psihanalitic\ pune`n oglind\ facerea filmelor.

Kent Jones: E un punct de ve -dere interesant.

Arnaud Desplechin: Psihana -liza [i filmul s-au n\scut n acela[ian. Publicarea {tiin]ei viselor [iprimele proiec]ii ale fra]ilor Lu -mière au avut loc `n 1895. Provo-carea noastr\ `n film referitor lapsihanaliz\ a ]inut de capacitateanoastr\ de a ne juca cu spectato-rul. {tiam c\ la primul nivel spec-tatorii `l vor respinge, pentru c\psihanaliza nu e considerat\ azica ceva... [i atunci trebuia s\ `l se-ducem pe spectator [i s\ `l facems\ `[i dep\[easc\ eventualele pre-judec\]i fa]\ de psihanaliz\.

Vre]i s\ spune]i c\ spectato -rul are propriile sale sistemede ap\rare?

Arnaud Desplechin: Da.Kent Jones: Oamenii se feresc

de astfel de filme pentru c\ [i imagi-neaz\ c\ ele con]in mult\ vorb\ -rie, dar nu `n acest caz unde dialo-gul constituie ac]iunea. ~n loculcu]itelor pe care personajele [i le

Jimmy P./Jimmy P. (Psychotherapy of a PlainsIndian), de Arnaud Desplechin, unul dintrecele mai subevaluate filme ale ultimilor ani,recreeaz\ întâlnirea (real\) dintre JimmyPiccard (Benicio del Toro), un indian Black

Foot traumatizat în cel de-al Doilea R\zboiMondial, [i Georges Devereux (MathieuAmalric), alias György Dobó, psihoanalistevreu n\scut în Banat [i emigrat în Fran]adup\ Primul R\zboi Mondial. Filmul a fost în

Competi]ia Oficial\ la Cannes în 2013, iar la noi a intrat doar la HBO, nu [i în s\li.Am realizat interviul de mai jos cu ArnaudDesplechin [i coscenaristul Kent Jones la câteva zile dup\ premiera cannez\.

© w

ww

.fest

ival

-can

nes.

fr

interviu « 9


vâr\ unele `n altele am preferatinterac]iunile care se nasc `ntrecei doi b\rba]i. |sta a fost job-ulnostru.

Care a fost punctul de pleca -re, cumva interesul pentruindieni [i felul cum sunt tra-ta]i `n SUA?

Arnaud Desplechin: M\ pasio-neaz\ acest subiect `nc\ din co-pil\rie, la fel ca pe to]i oamenii ca-re iubesc westernurile. Când e[ticopil, `]i dore[ti s\ fii ori cowboy,ori indian – nu func]ionar. Eu do-ream `ntotdeauna s\ fiu indian,din p\cate eram caucazian, darcând s-a ivit ocazia s\ pun la unloc dou\ subiecte care m\ preocu-pau – tratamentul aplicat indieni-lor [i psihanaliza –, acest lucrucred c\ a `nsemnat pe un anumitplan [i ntâlnirea dintre Europa [iSUA. Sunt francez [i fac film n ge-neral `n Fran]a, dar iubesc cine-maul american, [i `ntâlnirea din-tre ace[ti doi oameni care apar]inunor lumi diferite m-a fascinatfoarte mult. Ce puteau reu[i `m -preun\ neavând nimic `n comun?

V-a]i gândit imediat la Beni-cio Del Toro pentru rolul luiJimmy?

Arnaud Desplechin: Da. A fostciudat pentru c\ m-am fixat pe el`nc\ `nainte de a `ncepe s\ scriemscenariul. I-am explicat produc\ -torului cum doream s\ fie filmul`n linii mari pentru c\, dac\ i-a[ fidat s\ citeasc\ cartea, ar fi le[inat.(Râde.)

Kent Jones: Grozav\ idee defilm!...

Arnaud Desplechin: {tiam c\avea s\ fie greu [i ne gândeam s\`l facem produc]ie francez\ pen-tru c\, dac\ `i implicam [i pe ame-ricani, devenea mult prea dificilde f\cut. Mi-am dat seama c\ tre-buia s\ [tiu destul de clar cine pu-tea juca `n acest film. V\zusemmulte native movies f\cute `n re-zerva]iile din mai multe state, darnu remarcasem nici un b\rbat ca-re ar fi putut s\-l joace pe Jim, de[ig\sisem `n schimb foarte multeactri]e. M-am `ntrebat cu cine a[putea lucra, dar [tiam c\ voiam ovedet\ pentru c\ genul acesta depoveste trebuia spus\ de cinevacu care oricare dintre noi se puteaidentifica. Cred c\ vedetele de filmasta fac, `[i `mp\rt\[esc emo]iile[i interiorul cu noi. M\ tot gân-deam pe cine s\ iau, pân\ când mi-am adus aminte de o scen\ dinfilmul lui Sean Penn, The Pledge/Leg\mântul, `n care Benicio jucaun indian schizofrenic ce mi frân -sese inima prin brutalitatea [iemotia lui, [i m-am gândit c\ e po-sibil [i legitim s\ i propun lui. Le-gitim pentru c\ eu cred c\ i-a fost

greu s\ creasc\ `n Puerto Rico [is\ ajung\ n America, unde s\ tra -g\ timp de 20 de ani ca s\ fie accep-tat la Hollywood. Mi-am spus c\ arputea folosi aceast\ experien]\pentru a-l juca pe Jimmy [i c\ l-a[putea `nconjura cu actri]e [i ac-tori americani nativi, astfel `ncâtfilmul mi s-a p\rut posibil. Amvrut s\ i trimit un draft, nu cartea,a[a c\ i-am trimis al doilea draftde scenariu. Dac\ m-ar fi refuzat,a[ fi renun]at la film. Din fericire,i-a pl\cut rolul, a[a c\ ne-am ntâl-nit, a citit [i cartea [i s-a apucat se-rios de munc\. E un om minunat[i un actor foarte muncitor.

Filmul dumneavoastr\ vor -be[ te [i despre identitate.Georges [i Jimmy nu sunt nu -mele reale ale acestor oameni.

Arnaud Desplechin: Am citit laun moment dat o carte, al c\rei ti -tlu nu-l mai re]in, despre renun -]area la identitate ca reac]ie deap\rare `mpotriva distrugerii. S\v\ dau exemplul meu: când amajuns `n Paris din or\[elul de pro-vincie unde crescusem, aveam unaccent ngrozitor. Primul lucru pecare l-am f\cut a fost s\ `ncerc s\renun] la el ca s\ fiu acceptat deparizieni. Nu eram mândru deiden titatea mea, preferam s-o as-cund, deci nu pot judeca pe cinevacare `ncearc\ s\ `[i resping\ iden-titatea. Cred c\ e dreptul fiec\ruias\ decid\. De cealalt\ parte se afl\comportamentul lui Jimmy caretrebuie s\ `nve]e s\ devin\ mân-dru de identitatea sa. Nu pot jude-ca nici unul dintre aceste compor-tamente, pot doar s\ le privesc [is\ remarc c\ amândou\ persona-jele au reac]ii diferite fa]\ de iden-titatea lor. Deci `n film e vorba [idespre identit\]i ascunse, recla-mate [.a.m.d. E un joc, tocmai deaceea cred c\ cei doi eroi ajung s\se `n]eleag\ a[a bine.

Pân\ la urm\ v-a]i acceptatpropria identitate?

Arnaud Desplechin: Nu, deloc.Sunt s\tul de ea. Numai când `l ci-tesc pe Joyce `ncep s\ accept fap-tul c\ sunt catolic, altfel nu.

Kent Jones: Mai degrab\ estevorba nu de a-]i accepta identita-tea, ci de a-]i accepta libertatea dea te reinventa.

Arnaud Desplechin: Da, asta se`ntâmpl\ cu toate personajele,mai pu]in cu Madeleine care spu-ne: „Sunt prea b\trân\ pentru unasemenea joc“, dar ceilal]i devinamericani. Jimmy e nativ ameri-can, deci cred c\ [i el, la fel ca Ge-orges, `nva]\ s\ devin\ american,adic\ se reinventeaz\. Asta poatefi o defini]ie a ce `nseamn\ s\ fiiamerican – s\ te reinventezi.

Nu sunte]i primul cineastfrancez care a filmat `n Ame -rica. Tavernier, de pild\, afilmat In the Electric Mist/Obsesii din trecut. Ce a nsemnataceast\ `ntâlnire pentru dum -neavoastr\?

Arnaud Desplechin: Poate p\ -rea ciudat, dar nu cunosc a[a binecinemaul francez. Tavernier [tietot despre cinemaul francez [i de -spre cinema n general. S\ fii fran-cez, crede]i-m\, e a[a o plictiseal\!Dac\ ai 10 ani [i te ui]i la televizor,n-o s\ spui niciodat\: „Vreau s\devin Louis de Funès!“ sau „Cândvoi fi b\trân, vreau s\ fiu ca JeanGabin“. Vrei, `n schimb, s\ deviiGary Cooper sau Clint Eastwood.{tiu mai mult cinema americanprost decât cinema francez, darmi-e team\ de perspectiva cinea[ -tilor francezi de a lucra `n SUApentru c\ o v\d ca pe o capcan\.Eu m-am sim]it `n siguran]\ cuacest film pentru c\ nu l-am v\zutca pe un film american. E poves-tea unui european care ajunge `nAmerica [i `ntre aceste dou\ spa -]ii el se schimb\.

A fost dificil s\ echilibra]i psi - hanaliza [i partea vizua l\?

Arnaud Desplechin: Da, a fostgreu. Sunt un mare fan al lui An-tichrist, unde sunt dou\ personajecare parcurg un soi de terapie cufinal nefericit. ~mi place acest dia-log dintre ele care e pres\rat cuflashback-uri, vise, via]a din spi-tal [.a.m.d. A fost greu s\ g\sim unechilibru `ntre scene care trebu-iau s\ fie intimiste [i scene dinuniversul westernului, al spa]ii-lor deschise.

Cred c\ ar fi o capcan\ s\ devinun cineast interna]ional. Se vedede la o po[t\ c\ sunt francez dato-rit\ accentului meu oribil, dar nu

am ce face. Am `nv\]at engleza la30 de ani `mpreun\ cu Kent.

Crede]i `n psihanaliz\? Cre -de]i c\ func]ioneaz\?

Arnaud Desplechin: Da, credprofund. Cred c\ ajut\, de[i nusunt sigur c\ vindec\. E un proceslaborios `n care nu ai nici o ga-ran]ie, nici o promisiune. E o c\ -l\torie fascinant\, dar oare aju t\?Pu]in. Vindec\? Nu sunt sigur. Freudnu a spus niciodat\ c\ asta e so lu -]ia, ci doar c\ e un proces. {tiu c\n-ar trebui s\ v\ spun chestii atâtde intime, dar n-am `n ]e les nicio-dat\ interesul pentru terminareacurei analitice. Sunt vindecat, gro-

zav! De fapt, e trist pentru c\ n-o s\-]i mai vezi psihanalistul. CândJimmy [i Devereux trebuie s\ sedespart\, e atât de trist... a[a c\prefer s\ fiu nevrotic toat\ via ]a [is\ r\mân cu analistul meu de-a pu-ruri, de aceea i doresc via ]\ lung\ca s\ `l v\d [i s\ `i pl\tesc o gr\ -mad\ de bani câte zile oi mai avea.

Sunte]i trist când termina]iturnajul unui film?

Arnaud Desplechin: Da. Suntplin de regrete [i de remu[c\ri c\n-am f\cut ce trebuia. A[a c\ tre-buie s\ alerg `n camera de montaj[i s\ `ncerc s\-mi salvez pielea [is\ corectez ce am gre[it pe platou.

© w

ww

.fest

ival

-can

nes.

fr

Eli B\dic\

{i, totu[i, Cina este un roman for-midabil. O carte deloc comod\ sausolar\, dur\, cu un narator memo -rabil – chiar dac\ necredibil – [iper sonaje puternice, cu o construc -]ie romanesc\ solid\, teatral\ `nansamblu, un stil bine conturat,acerb, probleme contemporaneremarcabil scoase la fileu `n sub-text, un volum psihologic ([i nunumai) excelent. Trei sute de pa-gini care te vor scoate din rutin\,te vor face s\ ui]i de canicul\ [i tevor determina s\ gânde[ti `n al]itermeni societatea n care tr\ie[ti,rela]iile tale familiale, conceptelede ereditate sau moralitate.

Herman Koch, necunoscut pâ n\acum cititorilor români, a debutat`n 1985 cu un volum de proz\ scur t\,carte c\reia i-a urmat un roman,patru ani mai târziu. De altfel,scriitorul neerlandez a tot alter-nat proza scurt\ cu romanul. ~npre zent, are la activ, literar vor-bind, [apte volume de povestiri [iopt romane (ultimul publicat `n2014). Cel de-al [aselea roman, Ci-na, a c\p\tat, cum spuneam, o po-pularitate ie[it\ din comun toc-mai gra]ie calit\]ii prozei sale – [inu subiectului, nu cred c\, `ntr-olume dominat\ de jocuri pe calcu-lator sângeroase, filme `n]esate deviolen]\ [.a.m.d., doi adolescen]icare comit o crim\ execrabil\ maipot [oca cu adev\rat (poate doarfirile mai sensibile).

Asul din peni]a (sau tastatura)lui Koch `l reprezint\ chiar joculde-a secretele [i, desigur, dezv\lui-rea lor. Experien]a sa de actor ([i,presupun, de cititor `mp\timit deopere dramatice) [i face loc n scrii -tura sa. Acesta [i mparte romanul

`ntr-un soi de acte conform mo-mentelor principale ale unei cine:Aperitiv, Antreu, Felul doi, Desert,Digestiv [i Bac[i[. Fiecare „act“este, bine`n]eles, divizat `n maimulte capitole – dar num\r\toa-rea capitolelor continu\ dintr-unact `ntr-altul, legându-le astfel. In-teresant\ construc]ie, nu-i a[a? La`ndemâna oricui [i, cu toate aces-tea, foarte rar folosit\.

Cina este un pretext pentru aaduce la un loc patru personaje [ia dizolva, `ncet, `ncet, m\[tile pecare le poart\. Totodat\, cina aceas -ta este [i un indice vital `n carac-terizarea par]ial\ a personajelor[i a statutului lor social, c\ci, dac\cite[ti numai ce `[i comand\ demâncare, cum se comport\ cu oa-menii din jurul lor (patron, [ef desal\, osp\tari, comeseni), cum m\ -nânc\, ce conversa]ii poart\ etc.,este suficient pentru a trage câte-va concluzii cu privire la persona-lit\]ile lor.

La un restaurant de lux dinAmsterdam – tipul de spa]iu undeeste nevoie de o rezervare cu câte-va luni `nainte sau de o persoan\public\ important\ c\reia s\ nu ise refuze nici o extravagan]\ – sevor `ntâlni, a[adar, dou\ cuplurimature. Motivul `ntrevederii nueste de a socializa, ci, vag [i intri-gant, de a vorbi despre copiii lor.Nimic chiar neobi[nuit pân\ aici.

Cel care ne mprumut\ perspec-tiva sa asupra lucrurilor este unuldintre participan]ii la cin\: Paul,Paul Lohman. O perioad\ de timp(depinde de voi cât `l l\sa]i), aces-ta ne va atrage, cu siguran]\, em-patia. Pentru c\ Paul pare un omasemenea nou\, unul obi[nuit, ca-re detest\ excesul, `[i iube[te lanebunie so]ia (Claire) – pe care o

consider\ mai inteligent\ decât el –[i fiul (Michel), consider\ c\ are ovia]\ familial\ fericit\ (pân\ s\ in-tervin\ problemele, „naufragiul“,cum `l nume[te el), este un fostprofesor de istorie (retras, gene-ric, din pricina unor probleme des\n\tate), l antipatizeaz\ pe frate-le s\u, marele Serge Lohman saudomnul L., viitor prim-ministru,pentru c\-l consider\ b\d\ran,fals, `ngâmfat etc. – [i, s\ fim se-rio[i, prin defini]ie nici nou\ nune plac politicienii –, iar `ntreagacin\ i se pare o prostie. Trecem, cuu[urin]\, de partea lui Paul [i aso]iei sale. Pare firesc. Numai c\firescul este o capcan\.

~n momentul `n care ve]i reali-za c\ vocea lui Paul e pu]in camr\ gu[it\ [i ve]i sim]i ni[te tona-lit\]i false, ve]i observa o schim-bare a discursului, s-ar putea s\fie prea târziu, iar acesta s\ v\ fiprins deja `n mrejele sale – lovitu-ra de maestru de final va fi cu atâtmai puternic\. Autorul las\ sufi-ciente cârlige `n text. Un posibilexemplu este faptul c\ se insist\constant asupra refuzului narato-rului de a da anumite detalii, ceeace cre[te suspansul `n a[teptareaa celui ceva pe care-l ascunde Paul –„Am mers s\ mânc\m la restau-rant. Nu voi spune la care anume,c\ci data viitoare probabil c\ s-arumple de oameni veni]i s\ vad\dac\ suntem [i noi iar\[i acolo“(chiar `nceputul c\r]ii, p. 9). Altul,flashback-urile lui Paul – momen-tele-cheie ale con[tiin]ei sale tul-burate, clipele `n care, treptat, sedezv\luie pe sine [i boala psihic\de care sufer\: incidentul cu vân -z\torul unui magazin pe care-lamenin]\, de fa]\ cu fiul s\u mic,cu o bât\; ie[irile din timpul orelor

de istorie; atacul violent asupradirectorului [colii lui Michel, dinpricina unui eseu despre pedeap-sa cu moartea pe care-l scrisesefiul s\u etc. Sau faptul c\ celedou\ cupluri, Paul & Claire [i Ser-ge & Babette, `[i sunt contrapunc-te: pe cât de frumoas\ pare rela]iadintre Paul [i Claire, pe atât degreu de priceput [i admirat parecea a lui Serge [i Babette. Devineevident cred, `n acest moment, c\naratorul ne duce de nas. ~n ulti-mele capitole l vom comp\timi peSerge Lohman [i, poate, vom fiscandaliza]i de tot ceea ce a f\cutPaul ([i mai ales so]ia sa).

~n spatele discu]iilor politicoa-se despre vacan]e, filme (fi]i aten]ila cum se analizeaz\ filmul Ghicicine vine la cin\), corectitudinepolitic\ [i alte subiecte obi[nuitepentru conversa]iile din timpulunei cine, se a[teapt\ permanentextra-ordinarul – sim]i cum pla-neaz\ deasupra c\r]ii, cum acu-muleaz\ tensiune –, motivuladev\rat al `ntâlnirii: deciziile cuprivire la fiii lor, Michel [i Rick,verii de cincisprezece spre [ai-sprezece ani care au comis o cri -m\ violent\. Nu ac]iunile copiilor[ocheaz\ neap\rat, cum afirmam[i mai devreme, ci comportamentul

lui Claire, mama dispus\ s\ mear -g\ pân\-n pânzele albe pentru anu-i p\ta viitorul fiului s\u, al luiPaul, care accept\ orice compro-mis pentru a avea, din nou, o fami-lie unit\ [i fericit\, [i poate chiaral lui Babette, care prefer\ s\-[i„sacrifice“ so]ul decât pe unul din-tre copiii s\i. Spinoase problemeale societ\]ii contemporane ridic\Koch. La sfâr [itul romanului, tevei `ntreba negre[it: tu ce ai fif\cut dac\ erai `n situa]ia lor? Câtde departe ai fi mers? Ce e bine [ice e r\u [i cum mai po]i discerneatunci când e[ti mult prea impli-cat, mult prea subiectiv? Asta a[a,la suprafa]\, f\ r\ a intra `n fine -]uri.

Trei sute de pagini [i nici uncuvânt `n plus. O mânuire psiho-logic\ [i stilistic\ aproape f\r\ cu-sur, din punctul meu de vedere. Ogradare a[a cum se cuvine pentrua nu l\sa romanul din mân\ decâtcu mare dificultate. O punere `nscen\ inteligent\. Toate, ingre-diente ale cinei lui Koch. De servitcu nesa].

Cina, de Herman Koch. Traducere din limba neerlandez\ [i note deGheorghe Nicolaescu, colec]ia„Biblioteca Polirom. Seria Actual“,Editura Polirom, 2015


10 » carte

Cum cineaz\neerlandezii luiHerman KochNedrept de pu]in s-a vorbit la noi despre prima ([i, culmea, cea mai cunoscut\ [i vândut\ – `n peste un milion de exemplare `n Europa) carte a scriitoruluineerlandez Herman Koch, tradus\ `n urm\ cu trei luni `n România [i intitulat\Cina (`n orginal, Het diner, ap\rut\ `n 2009 `n Olanda). E adev\rat c\, având ocopert\ dominat\ de un homar [i un titlu atât de pu]in [ocant, atât de banal, aiputea crede c\ nu e nimic acolo pentru tine, ca cititor. Iar pe coperta a patra e[tiobi[nuit s\ g\se[ti citate pline de elogii, e `n ra]iunea marketingului. A[a c\ eu[or s\ fi ratat volumul acesta, s\ fi trecut peste el f\r\ m\car s\ te gânde[ti c\-]i scap\ un roman formidabil.


actualitate « 11

Un elogiu adus frumuse]ii vie]iiobi[nuite, `n 300 de pagini de ~ntâmpl\ri [i personaje

Ioan Stoleru

„Sunte]i personaje `n carte“, le-aconfirmat Florin L\z\rescu celordoi, l\murindu-i de ce i-a rugat s\fie al\turi de el `n seara de joi [iexplicând publicului c\ prefer\discu]iile libere, cu colegi, prie-teni [i cititori, `n locul lans\rilortipice, al\turi de doi-trei critici li-terari care „vorbesc un sfert deor\ `n care pream\resc autorul“.

Lucian Dan Teodorovici a recu-noscut c\ a citit cartea chiulinduneori de la treburile de la servi-ciu, pentru c\ l-a prins lectura, [i a`ncercat s\ numere de câte oriapare ca personaj. „M-am preg\tits\ num\r toate situa]iile [i n-amg\sit decât vreo dou\, dar poate n-am citit suficient de atent“, aspus acesta, zâmbind. Scriitorulie[ean a mai glumit spunând c\era preg\tit de o ceart\, „pentruc\ m\ a[teptam s\ m\ portretizezea[a cum obi[nuim noi s\ o facem`ntre noi, dar apar `n ni[te contex-te destul de neutre“.

Lucian Dan Teodorovici:„Florin L\z\rescu are calitatea de atransforma fic]iunea `n realitate“

Lucian Dan Teodorovici a maim\rturisit c\ de mult\ vreme, decând ì cite[te c\r]ile, `l invidiaz\pe Florin L\z\rescu, pentru c\ „areo calitate absolut esen]ial\ pentruun scriitor, dar pe care eu n-amfost capabil s-o recunosc la mineniciodat\, aceea de a transformafic]iunea `n realitate“. O vreme atr\it cu impresia c\ Florin L\z\ -rescu fic]ionalizeaz\ povestind`ntâmpl\ri senza]ionale, „prea seadunau `n jurul lui numai `ntâm -pl\ri ie[ite din comun“. „Eu une -ori ie[eam din cas\ n mod specialpentru a vedea dac\ Ia[ul e atât despectaculos precum `l prezint\Florin“, a explicat scriitorul deunde a pornit invidia fa]\ de als\u prieten, la care avea impresiac\ literatura venea `ncontinuu,

`ntâmplându-i-se mereu situa]iiie[ite din comun [i adesea cunos-când personaje ie[ite din comun.„Pân\ când, f\când un exerci]iu denon-invidie [i de deta[are, am `n -cercat s\ citesc simplu, ca un citi-tor, [i s\ observ care-i mecanismultextelor sale“, moment `n care aconstatat c\ `ntâmpl\rile nu suntie[ite din comun, ci felul `n care ledescrie Florin L\z\rescu le face s\fie a[a, „ori asta nseamn\ literatu-ra adev\rat\“. Teodorovici a maisubliniat faptul c\ scrierile priete-nului s\u `[i conving cititorul,ajungând s\ crezi n for]a [i realita-tea lor pân\ la ultimul cuvânt.

„Multe dintre istoriile cuprin -se n carte sunt pe de o parte foartepersonale, iar volumul chiar meri -t\ descoperit“, a men]ionat GeorgeOnofrei, spunând c\ citind poves-tirile n-a putut desprinde lecturade felul `n care Florin L\z\ rescupoveste[te. „E cu totul special, [ichiar dac\ e o carte care surprin-de realitatea, este realitatea luiFlorin L\ z\rescu. Am avut lungidiscu]ii `n care ì spuneam c\ tr\ -ie[te `ntr-un alt ora[, `ntr-o alt\]ar\ [i `ntr-un univers paralel fa-bulos“, le-a spus George Onofreicelor prezen]i `n libr\rie. Acesta amai ad\ugat c\ locuind `n Ia[i,de[i `n aparen]\ po]i avea multelucruri `n comun cu scriitorulFlorin L\z\rescu, citindu-i carteaai impresia c\ intri ntr-o zon\ cre -puscular\ [i ntr-un loc unde lucru -rile nu stau deloc a[a cum le [tii.„~n unele zile poate mul]i dintre

noi ne-am dori s\ fim Florin L\ -z\rescu, pentru c\ sim]i [i o anu-mit\ pl\cere [i o anumit\ bucuriepentru tot ceea ce aude [i ce i se`ntâm pl\.“

Florin L\z\rescu:„Lumea m\runt\ e spectaculoas\ dac\[tii s-o prive[ti“

Recunoscând c\ [i pentru el e ciu-dat\ cartea, Florin L\z\rescu a]inut s\ explice cititorilor, `ntru-cât a tot primit `ntreb\ri `n acestsens, c\ volumul nu e nici o com-pila]ie a post\rilor sale de pe Face-book cu pove[ti [i personaje, nici`ntreg jurnalul s\u. „Este jurnalulmeu, dar selectat. Dac\ era s\ pu-blic tot jurnalul, cred c\ a[ fi avutm\car 1.500 de pagini“, a spusscrii torul, povestind c\ `n mo-mentul `n care `n rubrica din „Su-plimentul de cultur\“ a renun]atla textele de opinie [i a trecut lapovestiri a observat c\ publiculs\u e mai receptiv fa]\ de acest tipde text. Ulterior a venit [i ideeac\r]ii, care nu este o colec]ie a ar-ticolelor publicate n „Supliment“,ci o selec]ie a pove[tilor din jur-nal, pornind din 2003. „Cartea as-ta, `n ciud\]enia ei, nu-i literatur\propriu-zis\, pentru c\ e 100% rea -litate“, a mai spus autorul, care [i-a dat seama, tot fiind ntrebat nultima vreme despre ce e ultimuls\u volum, c\ ~ntâmpl\ri [i perso-naje este de fapt „un elogiu adusfrumuse]ii vie]ii obi[nuite, pentru

c\ eu sunt fascinat de via]\, chiar[i când m\ enerveaz\, iar lumeam\runt\ e spectaculoas\ dac\ [tiis-o prive[ti“.

Acest elogiu adus frumuse]iivie]ii obi[nuite, cum ì spune au-torul, a fost [i criteriul dup\ care aselectat pove[tile din jurnal ce auajuns s\ se reg\seasc\ printre pa-ginile c\r]ii sale, Florin L\z\rescupovestind c\ ar fi avut, din punctde vedere al marketingului, [i po-ve[ti mai senza]ionale, care poatear fi vândut mai bine, `ns\ a aless\ le evite [i s\ le culeag\ pe celecare trateaz\ via]a [i `ntâmpl\rilede zi cu zi.

~ntrebat din public dac\ anumea ales s\ publice un volum de po-vestiri din lipsa timpului, atât als\u, cât [i al cititorilor, Florin L\ -z\rescu a spus c\ „via]a te `mpingespre asta; când stai `n step\ [i-]iurl\ lupul [i ninge, `]i iese AnnaKarenina, când ai trei servicii, tre-buie s\-]i pl\te[ti facturile [i mai ainu [tiu ce probleme pe cap, `]i iespove[ti ca ale mele, unele de-o pa-gin\, altele de dou\“. Cu toa te as-tea, autorul a precizat c\ i-ar pl\cea[i c\ viseaz\ [i la un „roman tih-nit“. A dezv\luit astfel c\, având `nvedere c\ se apropie 100 de ani deRomânie, i-ar pl\cea s\ scrie o car-te `n genul romanului Un veac desingur\tate al lui Gabriel GarcíaMárquez despre români [i Româ-nia, despre felul de a fi al oamenilorde aici, legându-se [i de câteva din-tre pove[tile din jurnalul s\u.

Scriitorul [i scenaristulFlorin L\z\rescu le-avorbit ie[enilor joi, 25iunie, despre ~ntâmpl\ri [ipersonaje, volumul s\u demicropovestiri ap\rutrecent `n colec]ia „Eco-grafii“ a Editurii Polirom.La evenimentul care aavut loc la LibrariumPalas au participat,al\turi de autor, scriitorulLucian Dan Teodorovici [iGeorge Onofrei,redactor-[ef al revistei„Suplimentul de cultur\“.Aproximativ 70 despectatori i-au ascultatpe cei trei vorbind desprescrierile lui FlorinL\z\rescu [i felul s\u unicde a povesti,rememorând câtevadintre `ntâmpl\rile care[i-au f\cut loc `n paginileultimei sale c\r]i.

© A

ndi S

pot

© A

ndi S

pot

– Fragment –

Amelia, cel pu]in, se [tia c\ duce oaltfel de via]\. Fratele ei era munci-tor, dar ea se ar\ta numai din când`n când `n serile acelei veri [i nu sedest\inuia nim\nui, `ns\ râdea cuoricine fiindc\ avea nou\ sprezecesau dou\zeci de ani. Ginia [i-ar fidorit statura ei, pentru c\ pe picioa-rele Ameliei ciorapii fini veneauatât de bine. Totu[i, `n costum debaie, Amelia era lat\ `n [olduri [iavea ni[te tr\s\turi ce aduceau unpic a cal.

— Nu am serviciu, i-a zis Giniei`ntr-o sear\ când fata `i privea ro-chia. Am timp ziua `ntreag\ s\ `milucrez mode lul. Am `nv\]at s\ cro-iesc la fel ca tine, ntr-un atelier. {tiis\ croie[ti?

Ginia se gândea c\ era maipl\cut s\-]i fac\ altcineva rochia,dar nu i-o spuse. Au dat `ns\ un ocol`mpreun\ `n seara aceea [i Ginia a`nso]it-o pân\ acas\, pentru c\ nu-iera deloc somn [i n-avea de gând s\doarm\. Plouase, iar asfaltul [iplan tele fuseser\ toate sp\late: sim -]eai n n\ri aerul mpros p\tat.

— ~]i place s\ te plimbi, râdeaAmelia. Ce zice despre asta fra -te-t\u Severino?

— La ora asta Severino e la mun -c\. El aprinde [i supra ve ghea z\ toa-te felinarele.

— Vas\zic\ el face lumin\ `n -dr\gosti]ilor? Cum e `mbr\ cat, caun instalator de gaze?

— Nici vorb\, râse Ginia, supra-vegheaz\ `ntrerup\toa rele de lacentral\. St\ toat\ noaptea `n fa]aunui tablou de comand\.

— {i tr\i]i singuri? Nu-]i facemoral\?

Amelia vorbea cu veselia cuiva

care-i cunoa[te pe to]i [i Ginia o tu -tuia cu u[urin]\.

— De mult\ vreme n-ai de lucru?o`ntreb\.

— De lucrat, lucrez ceva. M\ ducla cineva s\ m\ pic teze.

Dup\ glas, p\rea s\ fi f\cut oglum\ [i Ginia se uit\ la ea atent\.

— Cum te picteaz\?— Din fa]\, din profil; `mbr\ca -

t\, `n pielea goal\. Asta se cheam\s\ fii model.

Ginia o asculta pref\cându-seuluit\ pentru a o face s\ vorbeas c\,dar pricepea prea bine ce-i ziceaAmelia. Numai c\ niciodat\ n-ar ficrezut c\ o s\-i spun\ ei a[a ceva,pentru c\ nici uneia dintre ele nui-o mai dest\inuise; secre tul l des-coperise Rosa numai prin interme-diul por t\reselor.

— ~ntr-adev\r mergi la un pictor?— Mergeam, spuse Amelia. Dar

vara l cost\ mai pu]in s\ picteze `naer liber. Iarna e prea frig s\ pozezigoal\, a[a c\ nu lucr\m aproapenici odat\.

— Te dezbr\cai?— Sigur c\ da.Apoi o lu\ pe Ginia de bra] [i

complet\:— Ca munc\, e frumos, pentru

c\ nu faci nimic. Stai [i ascul]i dis-cu]iile. M\ duceam odat\ la unul ca-re avea un atelier grozav, iar cândvenea cineva se servea ceai. Te-n -ve]i acolo, printre ei, cu lumea maibine decât la cinema.

— Intrau cât timp pozai ?— Cereau permisiunea. Cele mai

nostime-s femeile. {tiai c\ [i femeilepicteaz\? Pl\tesc câte-o fat\ ca s-opicteze goal\. De ce nu se a[az\ ele`n fa]a oglinzii? A[ `n]elege dac\ arpicta un b\rbat!

— M\car de ar picta, mai spuseGinia.

— Nu spun c\ nu picteaz\, ziseAmelia oprindu-se `n fa]a por]ii [if\cându-i cu ochiul. Dar pe unelemodele le pl\tesc dublu. Z\u c\ lu-mea e frumoas\, fiindc\ are de toa-te-n ea.

Ginia o invit\ s\ vin\ uneori [i pela ea [i se `ntoarse singur\ aca s\p\[ind pe asfaltul luciu, pe care ae-rul c\ldu] al nop]ii aproape c\-l usca-se. „Coapt\ cum e, prea-[i pove s te[teispr\vile, se gândea Ginia cumul]umire. Dac\ a[ duce via]a pe ca-re-o duce ea, a[ fi mai istea]\.“

Ginia fu oarecum dezam\git\când `[i d\du seama c\ zilele tre-ceau [i Amelia nu trecea pe la ea. Sevede c\ `n seara aceea nu c\utases\-i devin\ prieten\, dar atunci – segândea Ginia – `nseam n\ c\ poves-te[te toate alea oricui [i c\ e `ntr-a -dev\r o proast\. Poate zice c\-s vreopu[toaic\, una care crede tot ce au-de. {i ntr-o sear\ Ginia povesti maimultora c-a observat `ntr-un buticun tablou din care se vedea c\ mode-lul fusese Amelia. To]i o credeau, darGinia voise s\ spun\ c\ o recunoscu-se dup\ cum i era pictat corpul, pen-tru c\ atunci când modelul e gol pic-torii i schimb\ anume chipul.

— Vezi Doamne numai grija as-ta o au, spuse Rosa [i o luar\ `n râspe Ginia pentru naivitatea ei.

— Eu a[ fi mul]umit\ dac\ unpictor mi-ar face por tretul, dar s\-mi [ipl\teasc\, zise Clara.

{i, dac\ era frumoas\, iar frateleClarei, care se afla `n barc\ `m pre -un\ cu ele, spuse c\ dezbr\ cat el eramai frumos. Fetele râdeau [i Giniamai zise, de[i n-o ascultar\:

— Dac\ n-ar fi fost bine f\cut\,n-ar fi primit-o picto rul.

R\mase ru[inat\ `n seara ace ea[i i venea s\ plâng\ de ciud\; dar zi-lele treceau [i, când o `ntâlni dinnou pe Amelia coborând din tram-vai, o pornir\ amândou\ p\l\vr\ -gind. Ginia era chiar mai elegant\decât Amelia, care mergea cup\l\ria `n mân\ [i râdea cu toat\gura.

A doua zi dup\-amiaz\, Ameliaveni s-o viziteze. ~[i f\cu apari]ia pez\pu[eal\ n pragul u[ii larg deschi-se, iar Ginia o observ\ din umbra ncare st\tea, f\r\ a fi v\zut\. Odat\deschise obloanele, petrecur\ bucu-roase mpreun\ [i Amelia privea njur, f\cându-[i vânt cu p\l\ria.

— ~mi place ideea cu u[a deschis\,

zise ea. E[ti noro coas\. La mine nus-ar putea, st\m la parter.

Dup\ ce cercet\ [i camera cea-lalt\, unde dormea Severino, spuse:

— La noi e ca n târg, n dou\ ca-mere st\m cinci per soane, afar\ depisici.

Când veni vremea plec\rii, ie [i -r\ `mpreun\ [i Ginia `i zise:

— Când te saturi de parterul t\u,mai vino pe la mine; aici ai lini[te.

Voia s\-i dea de `n]eles Amelieinu c\-i vorbea de r\u pe-ai ei, ci c\se bucura c\ se `n]eleseser\. {iAmelia, f\r\ s\ zic\ da sau nu, o in-vit\ la o cafea, apoi lu\ tramvaiul.~ns\ a doua zi nu ap\ru [i nici `n zi-ua urm\toare. Veni, cu toate astea,`ntr-o sear\, f\r\ p\l\rie, [i lu\ locpe canapea zâmbind [i cerând o]igar\. Ginia tocmai termina desp\lat vasele [i Severino se b\rbie-rea. ~i d\du el ]igara [i i-o aprinse cudegetele ude, apoi glumir\ to]i treipe seama felinarelor. Severino tre-buia s-o [tearg\, dar apuc\ s\-ispun\ Giniei s\ nu cumva s\ fac\noapte alb\. Amelia l petrecu dinochi ie[ind, cu o figur\ amuzat\.

— Nu schimbi deloc sala dedans? o ntreb\ pe Ginia. B\ie]ii \iasunt foarte dr\gu]i, `ns\ se camaprind. Ca [i prietenele tale.

Plecar\ `n ora[, deopotriv\ f\r\p\l\rie de-a lungul bulevardelorr\coroase, iar pentru `nceput lua r\câte o `nghe]at\ [i, lingând la ele,priveau oamenii [i râdeau. Cu Ame -lia totul era mai u[or [i te distrai

mai `n voie, de parc\ nimic n-ar fiavut importan]\ [i n seara aceea arfi trebuit s\ se petreac\ tot felul delucruri. Cu Amelia, care aveadou\zeci de ani [i umbla [i priveanestânjenit\, Ginia [tia c\ putea s\nu se team\ de nimic. Amelia nicinu-[i pusese ciorapii, din cauzac\ldurii; iar când trecur\ pe lâng\ osal\ de dans, din cele cu orchestr\ce cânt\ `n surdin\ [i abajururi pem\su]e, Ginia se temu c\ va trebuis\ intre acolo. Nu mai c\lcase nicio-dat\ ntr-un astfel de loc [i i se t\iaser\su fla rea.

— N-ai vrea s\ mergem `n\un-tru? o `ntreb\ Amelia.

— E cald [i nu suntem `mbr\ -cate cum trebuie, r\spunse Ginia.S\ ne plimb\m, e mai frumos.

— Nici eu n-am poft\, zise Ame-lia. Dar ce-o s\ facem? Sper c\ nuvrei s\ ne oprim `n vreun col] [i s\râdem de lumea care trece.

— Ce-ai vrea s\ facem?— De n-am fi fost femei, am fi

avut ma[in\ [i la ora asta am fi fostsus, la lacuri, s\ facem baie.

— S\ ne plimb\m [i s\ vorbimde una-alta, propuse Ginia.

— Am putea odat\ s\ mergem pedeal, s\ bem o sticl\ de vin [i s\ cân -t\m. ~]i place vinul?

~n timp ce Ginia spunea c\ nu,Amelia privea spre intra rea `n salade dans.

— Hai s\ plec\m, s\ bem totu[iun p\h\rel. E vinovat cel ce se plic-tise[te.


12 » avanpremier\

Cesare Pavese — Vara de neuitat. Plaja„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragment din romanul Vara de neuitat. Plaja, de Cesare Pavese, traducere din limba italian\ de MaraChiri]escu, care va ap\rea `n curând `n colec]ia „Biblioteca Polirom. Esen]ial“.

CARTEA

Roman al descoperirii ora[ului [i societ\]ii, Vara de neuitat are `n cen-tru povestea pierderii inocen]ei orfanei Ginia, o adolescent\ de 17 ani ca-re locuie[te cu fratele ei, Severino, [i lucreaz\ ntr-un atelier de croitorie.Fascinat\ de Amelia, o tân\r\ de 20 de ani, prostituat\ care pretinde c\`[i câ[tig\ traiul pozând nud pentru pictori, Ginia tr\ie[te `ndoieli,atrac]ia fructului oprit, sentimente contrastante `n fa]a vertijului vie]iide adult. Frumuse]ea c\r]ii st\ tocmai `n firescul [i simplitatea cu carePavese surprinde nuan]ele [i tres\ririle entuziasmului juvenil, ale pa-siunii dezam\gite. ~n Plaja, naratorul r\spunde invita]iei unui prietendin copil\rie s\-[i petreac\ vacan]a la vila lui [i a so]iei. ~nconjura]i desoare, nisip [i mare, o enigm\ subtil\ `nv\luie cuplul tân\r, f\r\ copii.

Am intrat `n lumea obiectelor„smart“ odat\ cu br\]ara uneiprie tene care, pe lâng\ faptul c\este mov, ì monitorizeaz\ num\ -rul de pa[i, cât de tare ì bate ini-ma, num\rul de minute `n care aalergat [i cât de bine a dormit.Când i se termin\ bateria, br\]araì trimite un email ca s\ o roage s\nu uite s\ o pun\ la `nc\rcat. Gad-geturile de fitness au mare succes`n România, dar sunt doar prime-le pe o lung\ list\ de accesorii uni-te sub umbrela inteligen]ei tehno-logice – „smart“ este epitetul carese ata[eaz\ acum automat aproa-pe oric\rui obiect capabil s\ adu-ne informa]ii din mediu [i s\ fiecontrolat prin telefonul mobil.

Televizoarele „de[tepte“ se co -nec teaz\ la internet [i pot s\ fac\aproape la fel de multe ca un tele-fon mobil cu ecran enorm [i per-fect. Casele „de[tepte“ `nva]\ sin-gure la ce temperatur\ s\ se `n -c\lzeasc\ `n func]ie de obiceiurile

locuitorilor s\i, trimite SMS-uricând sesizeaz\ probleme `n calita-tea aerului, iar u[ile [i lumina sedeschid automat atunci când pro-prietarul este la intrare. Ceasul in-teligent, placat sau nu cu aur a[acum este Apple Watch, func]io-neaz\ n principal ca un accesoriual telefonului – deocamdat\ func -]iile sale sunt limitate la a-l scutipe utilizator de efortul colosal de ascoate celularul din buzunar pen-tru a vedea ce mesaj a mai primitde la Iubi.

Dar, pentru c\ tehnologia nueste niciodat\ plictisitoare, peisa-jul accesoriilor inteligente estemult mai pestri] [i mai exotic. Deexemplu:

Sutienele inteligente sunt unprotest feminin la toate gadgetu -rile gândite n primul rând pentrub\rba]i [i apoi adaptate stângacipentru femei (de obicei, cu o vari -ant\ pe culorea roz n loc de argin-tiu metalic). Acestea monitorizeaz\,

`ntr-un mod cu totul neintruziv,parametrii precum nivelul de fit-ness, respira]ia, caloriile consu-mate, [i totul croit dup\ curbelefeminine.

Google, `n parteneriat cu LeviStrauss, lucreaz\ la un materialde blugi smart, realizat din fibreconductive, care este sensibil lami[c\rile proprietarului, la felcum ecranul telefonului r\spundela degetele utilizatorului. Cu di-verse gesturi – de exemplu o sim -pl\ b\taie pe coapse – s-ar puteacontrola televizorul, u[a de la intra -re sau luminile. La capitolul vesti-menta]ie exist\, deja, haine inteli-gente care posteaz\ singure pe Fa-cebook atunci când sunt mi[cate`ntr-un anumit fel, respec tiv c\ -ciu li]e de bebelu[i care surprindlumea prin ochii purt\torului.

Scutecele inteligente, aflate deo-camdat\ `n faz\ de proiect, i voranun]a pe p\rin]i pe telefonul mobilcând trebuie schimbat bebelu[ul,

dar [i dac\ are probleme de hidra-tare sau exist\ urme de infec]ie.

Titlul pentru „cel mai ciudat“accesoriu inteligent poate fi totu[idisputat doar `ntre aceste dou\obiecte: o coroni]\ smart, cu ure-chiu[e de plu[ ata[ate, care moni-torizeaz\ undele neuronale [ireac]ioneaz\ `n func]ie de emo]ii-le tr\ite de purt\torul lor. Se potpleo[ti, vibra, ascu]i – la fel ca ve-ritabilele urechi ale unei pisici.Cel de-al doilea accesoriu dore[ tes\ aduc\ „inteligen]a“ `n acel loc

care este acuzat `n mod universalpentru toate deciziile proaste aleb\rba]ilor. Este construit din la-tex, are calit\]i afrodisiace, vi-breaz\ pentru pl\cerea suplimen-tar\ a partenerei, iar la sfâr[itofer\ date despre caloriile consu-mate, viteza medie, ba chiar [ifor]a accelera]iei, precum [i câte-va sfaturi pentru `mbun\t\]ireaperforman]elor. Acesta este unuldintre pu]inele exemple n care in-teligen]a nu se mai recomand\ a fipurtat\ la vedere.

~n ~ntoarcerea huliganului, ter-menul tare, din titlu [i din carte,pare s\ fie cel de huligan, cu toateconota]iile lui derivând din roma-nele ini]iatice ale „tr\iri[tilor“ in-terbelici, din scrisul amar al lui Se-bastian [i din publicistica româ-neasc\ ante- [i postrevolu]ionar\.Dar ceea ce unific\ toate romaneledin carte [i d\ un sens succesiuniiori simultaneit\]ii lor este aceast\`ntoarcere amânat\ [i traumati-zant\ a exilatului n ]ara copil\riei,tinere]ii [i maturit\]ii sale.

La Manea, plecarea din „Jor-mania“ a fost una extrem de difi-cil\, [i nu din impedimente exte-rioare (ca evreu, scriitorul se puteal\sa oricând cump\rat, `n contex-tul de comer] [i de troc al socialis-mului ceau[ist), ci din adânci [icomplicate motiva]ii interioare.Acestea din urm\ se v\d reactivate

`nc\ nainte de scurta c\l\torie ro-mâneasc\ din 1997; [i pe toat\ du-rata zilelor [i nop]ilor ei.

Refuzul prim de a reveni [iezit\rile preliminare sunt justifi-cate. Scriitorul [tie c\, `ntorcân-du-se fie [i pentru pu]in\ vreme n]ara trecutului s\u, acest timpconsistent l\sat `n urm\ va re`n -via subit. ~l va destabiliza emo]io-nal [i moral, dislocând confortulde citizen american dintr-o mare]ar\ de emigran]i. C\l\toria deaproape dou\ s\pt\mâni nu estea[adar una turistic\, de pl\cere [icuriozitate; [i nici m\car una sen-timental\, de revedere a vechilorlocuri dragi. E o c\l\torie aproapedureroas\: un fel de ini]iere `n -toar s\, `n ceva ce c\l\torul [tieprea bine. Philip Roth `l sf\tuie[tes\ fac\ acest drum: du-te! Saul Bel-low, care cunoa[te realit\]ile

române[ti dinainte de 1990, ì d\sfatul contrar: nu te du! Dubiilepersonale ale scriitorului nostrusunt, precum `n basmele copil\ ri -ei, plasate [i men]inute ntr-o ecua -]ie de incertitudine, o intersec]ie`n care nu se ghice[te u[or firul celbun.

Exist\ o vizibil\ coresponden -]\, aici, `ntre gradul de dificultateal revenirii „acas\“ [i gradul decomplexitate prozastic\. Scriitorulutilizeaz\ (cu rezultate, une ori,excep]ionale) cele mai diferite re-gistre, reu[ind pe de alt\ parte s\construiasc\ mai multe niveluride adâncime ale unei aceleia[i pa-gini. Scena conturat\ ne va sur-prinde, ntâi, prin coloritul ei tipo-logic, prin paleta personajelor;apoi, prin semnifica]iile gestuale,prin ceea ce se degaj\ din mi[c\ri-le „mici“, de toat\ ziua, ale unuiins; de la cortina ridicat\ de ungest [i sonoritatea unei replici,plonj\m `n interiorul psiho-moralal eroilor, desf\cut [i parcurs, cuspecific\ lentoare, de subiectul cu-nosc\tor auctorial; iar diferiteleeuri, cu tot cu experien]ele care le-au dimensionat, sunt r\sfrântede sensibilitatea [i con[tiin]a au-torului-personaj.

Aceste niveluri suprapuse ntr-oscriitur\ deopotriv\ cerebral\,

reflexiv\ [i organic\, vie, pulsa-til\, pot fi separate din necesit\]ianalitice [i demonstrative. Dar elevin toate deodat\ spre cititor, `nmai multe „`ntoarceri“ ini]iaticecople[itoare, insuportabile. Iat\-lpe tat\l bolnav de Alzheimer: „~lpriveam: era gol, `n picioare, `ndreptul ferestrei, cu spatele spreu[\. Tân\rul `nalt [i blond `l [ter-gea cu dou\ prosoape `n acela[itimp [i avea alt teanc de prosoape[i cârpe, la ndemân\, pe jos. Infir-mierul m\ v\zuse, `mi zâmbea, ne[tiam, vorbisem de câteva ori. Untân\r voluntar german, venit s\lucreze la azilul de b\trâni din Ie-rusalim. (...) se apleca, grijuliu,asupra fiec\rei por]iuni de trupcare trebuia cur\]at\ de fecale:bra]ele osoase, coapsele osoase,g\lbui, spatele, [ezutul fle[c\it, ge-nunchii sticlo[i. Tân\rul german`l cur\]a, precaut, pe b\trânulevreu de murd\ria cu care `l iden-tificaser\ afi[ele naziste! Amr\mas ]intuit `n imagine [i am`nchis, precaut, u[a. M-am `ntors`n sala de mese. Tata a ap\rut,dup\ jum\tate de or\, zâmbind.«Ast\zi e[ti `n `ntârziere», i-amspus. «Am dormit», a r\spuns, cuacela[i zâmbet absent. Nu-[iamintea c\ abia se desp\r]ise detân\rul care ì sp\lase trupul de

c\cat [i putoare, ì alesese hainecurate, `l `mbr\case, `l condusesespre masa unde l a[teptam. Ajuns,dup\ nou\ ani, la `nmormântareamamei [i a Patriei, trebuia, `nain-te s\ p\r\sesc cimitirul trecutu-lui, s\ las devotatei so]ii a pacien-tului din Ierusalim pre]ioasa in-forma]ie: eliberat, `n sfâr[it, desingur\tate, tata se afla, senin, f\ -r\ gânduri sau triste]e, n grija de-licat\ a unui tân\r german care]ine la onoarea ]\rii sale.“

Se poate b\nui cât de greu i-afost lui Norman Manea s\ fixezepe hârtie o asemenea scen\. Ea`m brac\, `n prim\ instan]\, o for -m\ de expresie [i realizare lite-rar\, pentru a l\rgi tot mai mult, adeschide literatura c\tre temelecele mai grave [i problemele celemai complicate. „Grijuliu“, „precaut“,din nou „precaut“, „delicat\“...

Modul omenesc al infirmieru-lui de a `ngriji un bolnav comu-nic\ profund cu un mod al scriito-rului `nsu[i de a `n]elege [i a scrieproza.

(Textul integral a ap\rut `n vo-lumul Obsesia incertitudinii/ TheObsession of Uncertainty. In ho-norem Norman Manea edited byCella Manea & George Onofrei,Polirom, 2011)


opinii « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

Inteligen]a se poart\ la vedereDe veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

~ntoarcerea

Ini]ial, „smart“ erau colegii care [tiau s\ spun\ repede `ntre ce ani a domnit {tefan celMare. Apoi a fost o ma[in\ mic\, cu abilitatea magic\ de a-i face s\ zâmbeasc\ pe to]iceilal]i [oferi, chiar [i `ntr-o intersec]ie. Acum toate obiectele sunt „de[tepte“: telefoa -nele, ceasurile, televizoarele, aspiratoarele, br\]\rile de fitness [i aproape tot ce poatecomunica cu un telefon mobil. Lista, mult mai mare, include [i obiecte precum c\ciuli]ede copii, tig\i, sutiene care scriu pe internet [i pantaloni care [tiu singuri s\ cheme taxiul.

„~nalt“ – da, avea 1,96 metri.„Dark“ – da, avea p\rul negru,

dar termenul de `ntunecat se refe-rea mai ales la imaginea sa.

„Gruesome“ – la fel, `n ton cuimaginea sinistr\ pe care i-o pro-movase sumedenia de filme `n ca-re jucase pân\ atunci. {i o des-criere total gre[it\ a personajuluireal.

La fel ca alte mari staruri alecinemaului fantastic [i horror,Christopher Lee era `n via]a real\un tip teribil de blând, sensibil [iprietenos. Cu toate acestea, `n -treaga planet\ `l [tia numai dinpuzderia de roluri negative n carejucase, un num\r demn de Cartea

Recordurilor. Culmea, spre deose-bire de Erich Von Stroe heim, celpe care „iube[ti s\-l u r\[ti“, Lee afost un tip foarte iubit de milioa-nele de fani.

Reac]iile stârnite de decesul s\u,s\pt\mâna trecut\, stau m\r turie apopularit\]ii imense de care se bu-cura acest actor nonagenar.

Lee era ultimul „mohican“ alcinemaului fantastic de alt\dat\.F\cea parte din grupul restrâns allegendelor horrorului, al\turi deBoris Karloff, Vincent Price [i decolegul [i prietenul lui, Peter Cushing. Lee r\m\sese ultimuldintre ei...

Christoper Lee va r\mâne n is-torie drept cel mai popular inter-pret al contelui Dracula. Pasionatde teatru [i cinema, Lee ncercase,f\r\ succes, s\ `[i fac\ un nume `nindustrie, imediat dup\ r\zboi.Avea s\ cunoasc\ succesul al\turide Peter Cushing, `n prima dintrenumeroasele lor colabor\ri, `nCurse of Frankenstein, din 1957.Cushing era baronul nebun, Leeera monstrul. Un succes care a dattinerelor studiouri britanice Ham -mer formula de succes: reformularea

complet\ a canonului horror cla-sic, pentru o nou\ genera]ie. Unan mai târziu, când Lee ap\rea `nrolul titular `n Horror of Dracula,popularitatea lui avea s\ detonezela nivel mondial.

Avea s\ `l joace pe Dracula denenum\rate ori, cu tot mai mult\nepl\cere: produc\torii se mul]u -meau numai cu prezen]a lui fizic\[i nu l l\sau s\ [i fac\ meseria deactor. ~n anii ’70, `n documentarulIn Search of Dracula, avea s\ `ljoace chiar pe Vlad }epe[, dar as-ta se [tie mai pu]in.

Culmea este c\ Lee era chiarconte sau cel pu]in se tr\gea dintr-ofamilie nobiliar\. Mama sa, Est -ella Maria, era contes\ Carran-dini, o familie cu leg\turi strânsecu lumea operei [i care descindeachiar din `mp\ratul Carol cel Ma-re. ~n 2009, Christopher Lee aveas\ fie f\cut cavaler al ImperiuluiBritanic de c\tre prin]ul Charles,pentru munca sa de actor.

Lee a `ncercat toat\ via]a s\ sediversifice [i s\ nu fie cantonatnumai `n personaje tenebroase [isatanice. F\r\ succes. A muncitpeste 20 de ani pentru Hammer,dar a jucat [i altceva decât conteleDracula, de la Rasputin, la unvân\tor de culte satanice. Când,`n anii ’70, f\cea eforturi deosebitepentru a-[i „devampiriza“ imagi-nea, Lee a aterizat `n rolul cel maiimportant din cariera sa (spuneel), cel al lordului Summerisle, li-derul unui grup p\gân, `n filmul-cult The Wicker Man. Câ]iva animai târziu, `l juca pe Scaramagna,unul dintre cei mai populari „vil-laini“ din mitologia lui JamesBond.

Lee era v\r prin alian]\ cu IanFleming [i este posibil s\ `l fi in-spirat, par]ial, pe agentul 007. Ceidoi veri f\cuser\ parte din servi-ciile secrete. ~n timpul r\zboiului,Lee fusese recrutat `ntr-o brigad\secret\ care avea misiunea de a-ivâna [i elimina pe criminalii der\zboi nazi[ti. N-a vrut s\ deanici odat\ detalii despre activita-tea sa, de[i este de poveste mo-mentul `n care, lucrând la St\pâ-nul inelelor, Peter Jackson a`ncercat s\ ì explice cum face unom `njunghiat pe la spate. „{tiufoarte bine cum face un om `njun-ghiat pe la spate“, i-a replicat Lee,cu foarte mult\ convingere.

Fleming ar fi vrut ca v\rul s\u

s\ joace rolul negativ `n primulfilm Bond, Dr. No. Dar Lee eraprins cu alte roluri, intrarea `nuniversul bondian având s\ se`nt=mple mai târziu.

La `nceputul noului mileniu,dup\ o carier\ enorm\, când al]icolegi ie[eau deja la pensie, Leeavea s\ ating\ un statut de „zeita-te popcultural\“. ~n primul rândprin faptul c\ era solicitat de regi-zori care crescuser\ cu filmele lui,precum Tim Burton. Apoi fiindc\a fost invitat s\ participe la dou\francize fenomen ale mileniului.~n R\zboiul stelelor, ì succeda `nrol (negativ, bine`n]eles), priete-nului Peter Cushing. ~n St\pânulinelelor, era vr\jitorul dec\zut Sa-ruman.

Culmea!, Lee era fan al c\r]ilorlui Tolkien `nc\ de la apari]ia lor.Din toat\ echipa de realizatori, erasingurul care `l `ntâlnise personal

pe autor, iar acesta ì d\duse bine-cuvântarea pentru a-l juca peGantdalf, vr\jitorul cel bun. Pân\când aveau s\ fie f\cute filmele,Lee era deja prea b\trân [i se mul -]umea, din nou, cu rolul negativ.

Un duet `ntâmpl\tor cu for -ma]ia de heavy metal Rhapsodyavea s\ duc\ la ultima aventur\ acarierei sale: la 90 de ani, Chris-topher Lee avea s\ devin\ „meta-list“. Este, poate, cel mai b\trânartist care a intrat `n topul Bill -board cu un single, Jingle Hell, iar`n 2013 a lansat un album `n caref\cea mariajul `ntre metal [i pa-siunea sa, opera. Subiectul? Carolcel Mare, ilustrul lui str\mo[.

„Ce e important pentru mine,ca b\trân, este s\ fiu cunoscut degenera]ia mea [i de cea urm\toa-re“, spunea Lee, `ntr-un interviu.„Ca s\ fii o legend\, trebuie s\ fiiori mort, ori excesiv de b\trân.“


14 » interna]ional

Când, `n 1977, [i-a scrisautobiografia, i-a pustitlul Tall, Dark andGruesome. Un joc decuvinte, handsome fiind`nlocuit cu echivalentullui sinistru. O descrierepe m\sura imaginii sale,dar nedreapt\ oarecumcu personajul real.

Christopher Lee: la moartea unei legende

Suplimentul lui Jup

Acest model economic se va apli-ca numai c\r]ilor publicate „`nregie proprie“ `n cadrul progra-melor Kindle Unlimited [i KindleOnline Lending Library, dou\programe care func]ioneaz\ peprincipiul Netflix – abona]ii dauo anumit\ sum\ lunar, `n schim-bul c\reia au la dispozi]ie, neli-mitat, 800.000 de titluri.

Revista „The Atlantic“ opi-neaz\ c\ acest sistem, dac\ vafunc]iona, „va inversa priorit\ -]ile `n scriitura autorilor Ama-zon: un sistem de plat\ pe pagin\citit\ este un sistem care valori-zeaz\ cliffhanger-urile, enigmele,indiferent de gen. E un sistem ca-re valorizeaz\ orice poate ag\]ascriitorii, chiar dac\ asta se face`n detrimentul nuan]ei [i al com-plexit\]ii“.

Amazon a explicat c\ sistemula fost gândit dup\ ce autorii unor

c\r]i lungi au spus c\ ar fi camnedrept s\ fie remunera]i, `n sis-temul abonamentului nelimitat,cu aceea[i sum\ pe carte ca auto-rii de c\r]i scurte. „Cu siguran]\c\ nu [i-au imaginat c\ Amazonle va lua plângerile `n sens lite-ral“, comenteaz\ „Slate“.

{i tot „Slate“ aminte[te c\, `ngeneral, nici marile c\r]i nu suntcitite din „scoar]\-n scoar]\“. ~n

2013, site-ul american „Good -Reads“ a redactat o list\ a c\r ]i -lor celor mai „neterminate“ c\ trecei 20.000.000 de utilizatori ofi-ciali. Printre acestea, mari titluriale literaturii mondiale: R\zboi[i pace, Ulysse, St\pânul inelelor,Biblia etc. „Apostolii n-ar fi fostprea bine pl\ti]i dac\ [i publicauEvangheliile pe Amazon“, râd ceide la „Slate“.


interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor:Andra Petrariu

Tehnoredactor:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru, Florin Iorga, Florin Irimia

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Ioan Stoleru, Elena Vl\d\reanu

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Vrei s\ sco]i bani din scris? Amazon te pl\te[te la pagin\!~ncepând din luna iulie, site-ul Amazon introduce un sistem de plat\ (pe care `lprezint\ a fi drept „revolu]ionar“) pentru a-[i pl\ti autorii, adic\ pe cei care se„autopublic\“ pe Amazon, ace[tia urmând s\ primeasc\ bani `n func]ie denum\rul de pagini lecturate de cititori.

A murit JamesHorner, omul care a „cântat“ TitaniculFaimosul compozitor american James Horner, recompensatcu Oscar pentru coloana sonor\ a filmului Titanic, [i-a pier-dut via]a `ntr-un accident de avion, provocând o mare fierbe-re la Hollywood.

N\scut `n California, `n 1953, Horner a debutat `n 1979,`ntr-un space opera uitat, regizat de Roger Corman. A cunos-cut succesul câ]iva ani mai târziu cu munca sa, la coloana so-nor\ a filmelor doi [i trei din seria Star Trek [i dup\ ce a nce-put colaborarea cu James Cameron, odat\ cu Aliens, `n 1986.

Marele s\u triumf r\mân, f\r\ doar [i poate, muzica de laTitanic [i fai-moasa melo-die My HeartWill Go On,c\ntat\ de Ce-line Dion – mu -zic\ ce i-a adusOscarul [i ca-re s-a vândut`n aproape30.000.000 deexemplare.

Klimtmarcheaz\recorduri lalicita]ieUn alt tablou al austriacului GustavKlimt, Portretul Gertrudei Loew, scosla licita]ie de casa Sothesby’s, la Lon-dra, s-a vândut pentru uria[a sum\ de24,8 milioane de lire sterline.

Getrud Loew a fost fiica `n vârst\ de19 ani a medicului lui Klimt. Portretulei este descris drept unul dintre celemai reu[ite tablouri ale artistului vie-nez, scoase la licita]ie `n ultimele dou\decenii.

Vânzarea a avut loc dup\ ani de dis-pute ntre descenden]ii artistului [i mo-delul tabloului care, `n cele din urm\,au decis cum s\ `mpart\ `ncas\rile.

~n 2006, un alt tablou de GustavKlimt, Portretul lui Adele Bloch-Bauer I,s-a vândut la licita]ie pentru suma de135 de milioane de dolari.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Un „Pif Gadget“,pentru o var\Faimoasa revist\de benzi desenaterevine `n Fran]a depe 25 iunie cu ununic num\r consis-tent, de 192 de pa-gini, care reunesctoate personajeleemblematice din is-toria publica]iei:Rahan, Corto Mal-tese, Placid [i Muzosau Supermatou.

Num\rul va fi tras `ntr-un tiraj de 100.000 de exemplare [i seadreseaz\ mai pu]in publicului tân\r, cât mai ales nostalgicilor. Bo-tezat „Super Pif“, el este descris drept un „hibrid“ care con]ineaventuri publicate `n anii de glorie [i câteva realiz\ri moderne.Unul dintre cele dou\ episoade cu Placid [i Muzo este desenat de ro-mânul Mircea Arapu.

Seriile clasice completeaz\ num\rul – un episod din Rahan [i unCorto Maltese vechi. Asta fiindc\ redactorul-[ef al acestui hors se-rie a refuzat ca „al]i desenatori decât Andre Cheret [i Hugo Pratt s\reia celebrele personaje“.

— Domnul scluptor Caramfil, da?— Ion Caramfil, da, dom’ primar.{i sunt sculptor, nu scluptor.— Eh, m\ scuza]i, la noi la ]ar\ seaccept\ oricum. Lui Vasile i spu-nem scluptor [i nu se sup\r\.— Poate trebuia s\ vorbi]i cu els\ fac\ lucrarea.— Nu, el este mai degrab\ me[terdecât artist. Face monumenteledin cimitir. Toate arat\ la fel, elzice c\ e Mântuitorul pe cruce.Dar, s\ nu m\ `nscrie Domnul lap\cate, seam\n\ mai degrab\ cuo maimu]\ `n copac. — Fiecare cu talentul lui. S\

vorbim despre proiect.— A[a, da, proiectul. Dup\ cuma]i v\zut [i pe born\, comunanoastr\ se nume[te {tefan celMare. {i am zis eu c\ dac\ tot arenumele \sta, normal ar fi s\ exis-te [i o statuie a lui {tefan. S\ o pu-nem aici, `n dreptul Prim\riei, s\priveasc\ spre biroul meu.— Dac\ ar privi spre birou, ar`nsemna s\ stea cu spatele la oa-meni.— Asta e [i ideea, m\ `n]elege]i?C\ mai exist\ statui ale lui prin]ar\, dar toate stau cu fundul laprimar. Asta o s\ se uite direct la

mine, ca s\ nu uit de unde m\trag [i c\ sunt responsabil fa]\ deoamenii din comun\. Cine vreas\-i vad\ fa]a n-are decât s\ fac\ otur\ roat\ `mprejur. — Cum dori]i. — M\ gândeam acum la costuri.{ti]i, suntem o comun\ destul demic\. Dac\ tot se spunea despreel c\ e mic la stat, hai s\-l facemmic la stat. Adic\ undeva la unmetru [i zece. C\ nu cred c\ aveamai mult.— P\i nu zicea]i c\ dori]i m\rimenatural\?— Ba da, dar m\ gândeam c\dac\ `l mic[or\m mai sc\de]i [idumneavoastr\ din pre]. Cinci-zeci de mii de lei sunt mul]i... [inici cupru nu prea avem pe aici.— A[ putea s\-i fac haina maiscurt\, asta ar salva cam cinci-zeci de kilograme de cupru.— Da, exact. {i s\-l facem [i maislab cu vreo treizeci de kile, a[a.S\ par\ c\ vine de la vreo b\t\liemai grea [i a sl\bit. Ne `ncadr\m`n zece mii?

— Nu, sub nici o form\. Am multde lucru la detalii. Fizionomiafe]ei cere mult\ migal\.— Ce migal\, dom’le? Doi ochi [iun nas. — {i musta]a, s\ nu uit\m. Mus-ta]a cere mult\ aten]ie la detaliu,s\ eviden]iez firele de p\r.— P\i hai s\-l facem b\rbierit.F\r\ musta]\. Ce zici, zece mii?— Nu po]i s\-l faci pe {tefan f\r\musta]\. Nimeni nu [tie cumarat\ el f\r\ musta]\.— O s\ afle acum. Coroana e mare?— Da, e coroana Moldovei. — Atunci o scoatem. Zicem c\ eun {tefan uman, abia trezit dinsomn. C\ doar nu o poart\ tottimpul. — Deci dori]i f\r\ musta]\ [i f\r\coroan\. — Exact. Zece mii?— ~n condi]iile astea a[ putea s\v\ dau un bust al lui Ion Ra]iu. L-am f\cut pentru un studiu.— De ce nu? Nu scrie nic\ieri c\{tefan Vod\ nu avea voie s\ poar-te papion.


16 » fast food

~ntr-un interviu, Pete Docter spu-nea c\ prea mult\ lume n Ameri-ca `ncearc\ s\ evite triste]ea um-flându-se cu medicamente. Or,a[a cum vedem din povestea luiJoy care se str\duie[te s-o fac\ peRiley s\ se adapteze mai rapid `nnoua cas\, noua [coal\ [i noulora[ unde s-a mutat cu p\rin]ii, enevoie ca [i Sadness, Fear, Anger[i Disgust s\ intervin\.

Filmul se desf\[oar\ mai mult

`n mintea lui Riley decât `n afaraei, pentru c\ de multe ori o vedempe Riley ac]ionând pe ecranul dinCartierul General unde lucreaz\cele cinci sentimente, n fa]a unuitablou de comand\ cu manete [ibutoane. Fiecare dintre acestecinci personaje are individualita-te proprie. Joy e o feti]\ cu p\r al-bastru, dar consisten]\ aurie,Sadness e un fel de emo cu oche-lari [i albastr\ de sus pân\ jos,Anger e ro[u [i `i ia capul foc lanervi, Fear e movuliu [i slab (dela stres), iar Disgust e verde [i cuo permanent\ expresie gen: „Duh!“.Fiecare poate interveni, dar Joy,care e sentimentul predominant,e un fel de [ef\. (La un momentdat vedem [i setul de sentimenteale p\rin]ilor [i observ\m c\ ma-ma e condus\ `n general de fric\,iar tat\l de mânie.)

Filmul e `ntr-un fel autobio-grafic. ~n copil\rie, [i Pete Doctera suferit o traum\ asem\n\toarecu cea a lui Riley, atunci când s-amutat cu p\rin]ii din Danemarca`n Statele Unite. Nu voia s\ sevad\ cu nimeni [i desena cât eraziua de lung\ (ceea ce l-a ajutatmai târziu s\-[i g\seasc\ voca ]ia).Când propria lui feti]\ a `nceput

[i ea s\ se izoleze, toate amintirileau revenit `n Pete Docter, iaracesta a `nceput s\ se `ntrebe cese `ntâmpl\ `n mintea feti]ei.Acesta a fost punctul de plecare,anul 2009.

Ca s\ scrie povestea lui Rileycare e condus\ f\r\ s\ [tie de sen-timentele ei, Docter [i oameniilui au vorbit cu psihologi, au cititdespre sentimente, au `ncercatvariante. Ideea cu amintirile careau forma unor bile de sticl\ (gal-bene, ro[ii, albastre, verzi saumov `n func]ie de sentimentul ca-re le-a colorat) le apar]ine, dardespre cea a amintirilor de scurt\durat\, care se fixeaz\ noaptea [idevin amintiri de lung\ durat\,Docter spune c\ a citit-o undeva.Practic, `ntreg filmul e un con-struct imaginar, dar ce e extraor-dinar e c\ fiecare element al aces-tei scenografii interioare are sens

– de la Trenul gândurilor care arputea fi un fel de sinaps\, pân\ lalabirintul amintirilor de lung\durat\, platoul de filmare al vise-lor [i co[marurilor Dream Pro-ductions [i Abisul unde sunt [ter-se amintirile inutile. Asta face cafilmul s\ i fascineze [i pe maturi,chiar dac\ nu sunt pasiona]i depsihologie. Nu-i de mirare c\, ie -[ind de la film, `ncepem s\ negândim oare cine trage sforile `ncapul nostru. Realizatorii la fel aup\]it. Lucrul la film, spun ei, i-af\cut mai toleran]i, pentru c\ au`nceput s\ se gândeasc\ la faptulc\ reac]iile unei persoane `ntr-ositua]ie anume depind de factoripe care ea poate nu-i controleaz\`n `ntregime.

~ntors pe dos/ Inside Out, de PeteDocter. Voci: Amy Poehler, PhylisSmith, Bill Hader, Diane Lane, Kyle MacLachlan

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

Fosforescent~n 1961, Osamu Shimomura,

cercet\tor la Laboratorul de Bio -logie Marin\ din Massachusetts, adescoperit la o meduz\ Aequoreavictoria o molecul\ care se nverzeafosforescent dac\ era pus\ sub lu -min\ ultraviolet\. 10.000 de mole -cule mai târziu, Shimomura a g\sitproteina responsabil\ de fosfor -escen]\ [i a botezat-o Protein\ verdefosforescent\. {i-a dat seama, ntr-unmoment de revela]ie newtonian\,c\ ea poate fi ata[at\ de alte proteinepe care le cerceteaz\ oamenii de[tiin]\, f\cându-le `n sfâr[it vizibile[i u[or de urm\rit. ~n 2008, Shimo -mura [i colegii lui au primit unNobel pentru descoperirea acestuiextrem de eficient marker genetic.Exist\ deja urm\toarele animalefosforescente: maimu]e (pentru stu -diul bolii Huntington), porci (celulestem), pisici (boli genetice), [oareci(celule stem, func]ionarea creie ru -lui), viermi (scop incert), c\]ei (Par -kinson), pe[ti[ori-zebr\ (scop este -tic), pisici (SIDA), iepuri (pentruart\, vezi brazilianul Euardo Kac),miei. ~n 2009, la Institutul de Cer -cet\ri Agricole din Fran]a, au luatna[tere programul „Mielul verde“[i, odat\ cu el, Emeraude (Smarald),o mielu[i]\ modificat\ genetic cuProteina verde fosforescent\. Protei -na urma s\ permit\ vizualizarea [istudierea grefelor realizate `n cazulinsuficien]ei cardiace. Emeraude an\scut mai mul]i miei, cu to]ii fos -forescen]i, printre care [i Rubis (Ru -bin). Aici povestea se complic\. Unangajat al Institutului ar fi scos-o peRubis dintre fra]ii [i surorile ei [i arfi strecurat-o printre mieii nemodi -fica]i genetic care ies frecvent pe u[aInstitutului [i sunt vându]i aba toa -relor. Rubis a fost mâncat\, de fapt,de ni[te francezi oarecare [i nicim\car nu se cunoa[te identitatealor. Partea bun\ e c\ mielul fosfo -rescent nu e deloc d\un\tor pentruom. Partea amuzant\ e c\ Rubis afost r\pit\ [i dat\ la abator din cauz\c\ angajatul Institutului nu-[i su -porta [eful. Partea proast\ e c\ vino -vatul va fi pedepsit cu o amend\ de75.000 de euro [i un an de nchisoare.Partea fosforescent\ e c\, de[i[tiin]a avanseaz\ din ce `n ce maiprecipitat, noi suntem `n continu -are capabili de erori inofensive.

489

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia Blaga

Being Riley

Art\ din pil\

Inside Out, adic\ ~ntorspe dos, e un succes nu doar pentru artaanima]iei, ci [i pentruarta filmului `n general.Ce fac Pete Docter [iechipa lui urm\rind `nparalel o feti]\ pe numeRiley `n via]a de zi cu zi,precum [i ce se `ntâmpl\`n mintea acesteia mi separe extraordinar. Un felde Being Riley f\r\ nici o amenin]are schizoid\,o poveste extrem deinventiv\ ([i logic\) ac\rei miz\ e s\demonstreze c\ n-avemnevoie doar de voiebun\, ci [i de triste]e,fric\, furie [i repulsiepentru a tr\i normal.

luci din nou `n toamna aceasta“ · anul xi » nr. 489 » 27 iunie ... (mathieu amalric), alias...

Documents