LOURDESMAGIlIAVIT

DE

Prof. Dr. G. MARINESCUMembrit al Academiei romne

BUCUREgTITipografia ziarului Universul", str, Brezoianu No. 23-25

1 9 3 6

www.digibuc.ro

PREFA TAOn dolt demander de ma part

que je cherche la verit et nonpas que je la trouve.

D'Alembert L'Encyclopedie

Credinta i tiinta, desi au o origine comund,totusi difera prin caracterele Thr, de oarece, inprima, predomind afectivitatea iar, in cea de adoua, nevoia de a cerceta, de a observa si de aexperimenta, chiar de a reproduce fenomenele na-turei. Cea dinted, sub forma de religiune, se adre-seazd multimii, am zice umanitatii, cdci nu existanici un popor gird ca sti aibd o forma de religiune.

Stiinta, din contra, este mai mult sau mai putinapanaji`4 unui numdr restrans de oameni, carise si bucAT6 de foloasele ei. Oricum ar fi, credintaca si stiinta sunt atribute ale fiintei omenesti, eleevoluiazd in timp i in spatiu, iar mediul i mora-vurile, in care trdeste omul, au o mare influentdasupra desvoltdrii Mr. qi una i alta conduc la lu-cruri mari, la fapte mari, atunci cand urmdrescun scop nobil i frumos. Din nenorocire, stiinta, ca

credinta, cunosc eclipse care nu numai cd nu

www.digibuc.ro

4pe orn, dar Il i scoboarti. Sti ne gdndim cadacd crestinismul a insemnat cea mai mare revo-lutie i renastere morald a omyrii, acei sa-cerdoti, cari si-au uitat menirea, au injosit a-ceastd moralti, au creiat inchizitia i torturile carerdnzein pagini unite in istoria religiei crestine. Totastfel este si pentru stiintd. In adevtir, dacd prinea omul tinde la cunoasterea lumei si la binele ingeneral si ameliorarea soartei omenesti, ce poatefi mai mobil ca stiinta ? Dar vai, care estedescoperirea cea mai frumoasd care sa nuaibti pe de altd parte aplicatii neomenesti isec nu producti o perioadd de restriste si de durere.Incepdnd cu focul, cea mai importantd descope-rire a omului ptind la armele de rdzboiu, la explo-sibile (dinamitd, etc.), la avion, care ne inaltd pawlin stratosferd, la locomotiva, la vapoare si la sub-marine, chiar la radio-telegrafie, toate au fost in-trebuintate la ateltea dezastre spre a distruge orne-nirea. Ca ironie a soartei Nobel, care a descope-rit dinamita, agent grozav de distrugere, a insti-tuit un premiu pentru pace. Intelegem de ce Pi-card, inteun moment de disperare, a incercat setfacti un fel de rechizitor al stiintei si de ce altiifac apologia omului primitiv, dupd pilda ?xi J. J.Rousseau, care pretindea c omul e ntisfut bunsi numai civilizatia l-a inrtiutdtit. Dace,f adutdm sdne ridictim la o conceptie mai inaltd a acestui an-tagonism aparent al credintei i stiintei, am vedeain principiul binelui si al rdului o vecheconceptie care a existat in mintea omului de foartemult timp, deoarece cel mai vechiu exemplu al a-cestui dualism figureazd in Zend-Avesta. Aceastacarte sfntli a Persilor, unde se vede conflictulwww.digibuc.ro

5intre bine si itu, reprezentati grin zeul bundteitii,Ormuzd, si zeul distrugdtor Ahriman, a tradus,in mod concret, o cugetare omeneascd, cares'ar putea exprima astfel : fiecare lucru bun con-tine un germen rdu, si vice-versa, fiecare rdu con-fine un germen de bine. De aci, ar trebuisd rezulte echilibrul intre antiteze, intre idei ex-treme, credinta sd rdmnd in sfera senind aidealului, sd aibd drept scop binele umanittitii,

aceia ce ar urmdri si credinta luminatd de q Hint&Sd fie fenomenul dela Maglavit ceva efemer, cdt

durata unui anotimp, pe care frigul si rigorile ier-nei il vor invdlui inteun lintoliu sau va renastechiar in acest an sub forma unor cliidiri monu-mentale, cum ar fi o bisericd, o scoald sau unspital ?

Fard sd fac un pronostic sigur, asi fi inclinatspre aceastd a doua eventualitate si la aceasta mdindritueste oarecum spontaneitatea fenomenuluicare a impresionat pe cei mai multi, cari au Jostla Maglavit in lunile din vara anului trecut. Vorveni, paate, mai multi sau mai putin credinciasi.Aceasta e indiferent, dar pentru mine cre-dinta est4 un sentiment prea puternic spre a sestinge deodaii; sunt prea mult exemple in istoriecare dovedesc contrariul.

Am lost fericit sd constat cd romelni buni deinimei s'au of erit ca sd facet planul pentru bisericd,iar altii sti dea materialul de constructie, in al ardde sumele colectate. Ar fi bine insd ca clerul lumi-nat sd facet probe de devotament si desinteresare,sd inkiture bdnuelile care planeazd asupra unoradin ei, sd sublimeze miscarea pornitd din sufletulprimitiv dar onest al lui P. Lupu, pentru ca Magla-www.digibuc.ro

6vitul sa devind un loc de reculegerepentru crestini,un locas de mcingdiere pentru suferinzi, iar pentrucercetcitori o adevdratd clinicd uncle adevdratul ornde stiintd, sincer si onest, va putea sd pdtrundd simai mult in natura acestei fiinte fragile, omul, pecare Blaise Pascal o aseamcInd cu o trestie cugetd-toare. In acest opuscul am evitat orice polemicdsterild cu autorii cari au pcireri cleosebite de alemele. Am emis o hipotezd care poate nu este ceaadevdratd, spre a explica fenomenul dela Magla-vit; rog inset pe aceia cari cred altf el, de a reexa-mina acest fenomen in mod obiectiv si impartial,cum am fcicut eu insumi. Sd studieze evolutia co-pilului, a familiei si a unui popor din punct devedere al sistemelor religioase, si atunci isi va daseama cd aceea ce domind, in prima linie, fiintanoastrd este afectivitatea. Aceasta se traduce prinsentimente variate care insti guverneadi fiinta noa-strd si domoleste, uneori, impulsiunile inteligentei,fliccIndu-ne mai buni. Astfel ne dam seamd cdtdenergie se gseste in sufletul omenesc, care tre-bue insd ccIlduzitli. Sentimentul datorieti poate set:existe, uneori, mai desvoltat la fiintele rdrei o edu-catie deosebitd, iar egoismul atroce lcrioameni do-tati cu o inteligentd superioard. In momentele cri-tice prin care trec un popor, sentimentul datorieial fiecdruia dintre noi ne poate salva si duce lavictorie chiar. Nimic nu e mai impresionant deceitcazul radio-telegrafistului de pe vaporul Titanic",Minas ptind /a ultimul moment la postul sdu, sal-?And astfel onoarea tdrii pe care o reprezenta. Nuavem decdt sci ne gdndim la loana d'Arc, care aliberat Pranta de cotropired englezei. Desi ipotezace am emis-o este incompletd, o recunosc eu in-www.digibuc.ro

7sumi, WO Eli a gdsit un rdsunet in srfletul mul-tor oameni de elitii.

Sper cd oamenii politici, in special intelectuali-tatea olteand, vor da un concurs efectiv, indlttindla Maglavit o bisericd, o Koala' fi un dispensarprobdnd fi de data aceasta cd inteleg valoareamorald, redeqteptatd attit de puternic prin umilulpeistor dela Maglavit. Oltenia are attitia oamenipolitici importanti, chiar si qefi de partide precumqi oameni bogati. Acegtia sd nu uite cd bogdtia nueste o virtute, ca morala, iar sdrmana noastrd inte-ligentd este coveirsitd de fenomenele naturei. Mo-rala big, ca si sentimentul datorici, salveazd ono-area unui popor si ii asigurd un loc domn in con-certul natiunilor.

Aceia ce m'a imboldit sd scriu opusculul de fatileste criza morald pe care o streibatem in momen-tul de. fatei precum fi restrigea ce a cuprins su-fltul oamenilor cinstiti. Nu vedem chiar in repu-blica cea mai puternicd, acolo unde civilizatia ainfeitisat cea mai inaltd expresiune petrecandu-seun fene,men cu desdvdrsire intristdtor pentru dem-nitatea)meneascd, adicd fuga pe furie a lui Lind-bergh, 4est erou al giintei qi al curajului, par&sindu-qi patria spre a-qi pune la addpost odraslade frica gangsterilor ! Ce ?wine pentru omenire# pentru civilizatia ei ! Cu cdtd amdrdciune ve-dem, dupd realizarea idealului milenar al Romd-nilor attita putreziciune in societatea noastrd. Sca-ra valorilor rdsturnatd. Dispretul pentru muncacinstitd, care e inlocuit prin afacerile veroase lacare asistm de mai mult timp. Viata ?ward qi plindde pldceri /And la frenezie este rostul principalal unor romdni sau streini, care insald naivitateawww.digibuc.ro

8 --noastrii. Mizeria yi ignoranta in care se gdsefteneamul romdnesc. Lipsa de interes pentru ocupa-tiile nobile ale ftiintei desinteresate, cultul min-ciunei fi dispretul pentru cuveintul dat. S'ar ptireacd avea dreptate Talleyrand ctind spunea cuvdn-tul e dat omului spre a-0 ascunde gclndirea". Jo-cul cinstit, fair-play, nu e cunoscut deceit judito-rilor de tennis. Nobletea lui nu e inteleasti de eli-ta societeitii noastre.

latti atdtea motive care m'au silit sti studiez ca-zul dela Maglavit, unde un umil Oran proptivti-duefte in cuvinte simple, uneori istete, o moraldprin excelenta omeneascd qi creqtinii fi care a gei-sit o resonantii gird seamein in sufletul a sute demii de oameni, dela tdranul analfabet ptinti la o-mul cult, care isi del' seama de dezastrul moral carene amenintd.

www.digibuc.ro

I. LOURDES 1 MAGLAVIT

In fata fenomenelor prodigioase, cum sunt: ea-sdritul si apusul soarelui, eruptia vulcanilor, ful-gerul si trznetul, viielia, inltimea urias a mun-tilor, intinderea nemrginit a mrei, omul ca siOoedip cautd s deslege aceste taine ale naturei. Na-tura ins nu vrea, dect cu greutate, s-si dea pefata secretele ei. De aceea omul creaz5, forte supra-naturale si zeii din cer cari animd elementele na-turei. Existenta unor fiinte care conduc natura, pecare au creiat-o si care li se supune, devine o ne-voe imperioasa.

Numai thudiind fiinta omeneasca, in evolutia ei,ne vom pu)pa da seam de intelesul miracolelorsavarsite in tmplele antice, ale diverselor popoare,precum si mai de curnd la Lourdes, in Franta,si la Maglavit, in Oltenia noastrd. Am apropiataceste cloud din urm localiati, desi deprtate inspatiu, deosebite prin moravuri si rit religios, daravnd o mare afinitate, prin faptul e eroii ace-stei drame, o copild de 14 ani, francez catolic,si un brbat tnr, oltean ortodox, cu o mentali-tate simpl., pstori si putin instruiti, sau chiarnestiutori de carte, dar simtind in sufletul lor pul-sarea unei forte deosebite care ii impinge de a s-www.digibuc.ro

10

\Tarsi fenomene insemnate, pe care carturarii, pre-latii, sau oamenii politici n'ar fi fost in stare sale fad. In virtutea constitutiei lor speciale si ainconstientului dinamic, au provocat o rniscareafectiv, de ordin mistic religios, cum de multtimp istoria n'a avut s inregistreze.

Am crezut folositor s le studiez la lumina psi-hologiei si a moralei in patru conferinte, din carecloud au avut lac la Fundatia Carol, la 3 si 24Noembrie 1935 ora 6 seara.

II. LOURDES SI BERNARDETTE SOUBIROUS

Totul era pustiu si tdcut pe malurile rului Gavela stnca Massabieile, de lng Lourdes, mic ora-sel din sudul Frantei, la poalele muntilor Pirinei,in ziva de Joi 11 Februarie 1858, zi friguroasd si ce-toasd, cnd o fatd de 14 ani, Bernardette Soubirous,veni acolo cu sora sa Maria si cu prietena sa JeamieAbbadie, dupe vreascuri de fcut foc. In spateleei, orselul Lourdes dormea, moara din apropiereera oprit iar ramurile plopilor stau l'Aemiscate...

Si astzi? Astzi pe acea stand ti: gsesc treibiserici, imnurile si rugaziunile se 'Afialt in aer;nu e zi, chiar pe vreme rea, fr credinciosi sifrd rugdciuni; de altfel, unii streMi s'au stabilitla Lourdes si nu vor s mai plece. Aproape tottimpul anului intalnim acolo mii si mii de oameniveniti uneori cu trenuri speciale. Pelerini din toatlumea, chiar din prtile cele mai deprtate, umplustrzile orasului, bisericile, pestera din stnca Mas-sabieille si locurile care o inconjoard. Dupd statis-tici autentice, la Lourdes vin anual cam 300.000pelerini. www.digibuc.ro

11

Cui se datoreste aceast schimbare? De ce vinacesti pelerini? Pentru c In clipa in care Bernar-dette Soubirous se desClta ca s tread, garla, careo desprtea de stand, ea a vzut in pesteradeasupra unui macies, pe Fecioara Maria, pe carea revzut-o Inca de 17 ori i pentru c Sf. Fecioarai-a vorbit i i-a dat noi energii prin poruncile careaU ajuns la auzul ei.

Bernardette Soubirous s'a nAscut, la 7 Ianuarie1844, din paSinti saraci, cari apoi au fost completruinati. sase luni dupd nastere fu incredintata u-nei femei din Bartrs, sat din apropierea lui Lour-dres, anume Marie Aravant, care o tinu la ea cin-sprezece luni, apoi printii ei o luard acasa. Fataavea o sandtate normald, dar In 1854 fu atins deo forma usoard de holerk dupa care i ramase osrbiciune a plmanilor. Cu toate acestea, era ofat, voioas si asculttoare ; oertatk nu faspun-dea.

La 14 ani nu stia sa citeascd nici s scrie.Pentru usura familia, In Septembrie

1857 f luata, de aceiasi femeie case o alaptase,Marie Arakant, tot la Barts ; acolo i se incredintpazirea unei turme de oi. Desi Marie Aravant voiasa o invete carte seara, leciile mergeau cu greu,din cauzd c Bernardette parea d are o memorieingrata, cazi nu putea invta frazele ce i se repe-tau de mai multe ori, poate si din cauza insuficien-tei profesoarei improvizate sau fiindd nu intele-gea repede cuvintele franceze, Bernardette fiindobisnuit sal vorbeasca in dialectul local.

In sufletul Bernardettei crestea treptat dorintade a pdrsi Bartrs si s vind acask in Lourdes, swww.digibuc.ro

12

urmeze scoala i s se prepare serios pentru primacomuniune. Dorinta ei cea mare era de a Invta ca-tehismul. Se intoarse deci la Lourdes la 15 Ianua-rie 1858.

La varsta de 14 ani, Bernardette stia sd faca totce trebue in cask' i s se ocupe de sora sa si de doifrati mai mici, in lipsa parintilor, cari se duceaula lucru.

La 11 Februarie 1858, mergea, cum am spus, cusora sa i cu o prietend spre a strange vreascuridin pdurea comunal, trebuind sa treacaeanalul care da In gar1a numita Gave, seasezd jos pentru a se descaita. Bolnvicioasd, aveaprivilegiul de a purta ciorapi, pe care nu-1 aveaueelelalte fete sdrace din partea locului, si amanca dese ori Nine In loc de mdmliga (milioc),pe care stomacul ei n'o suporta. Sora ei, Toinette,marturisi cd ea cu fratele ei Jean Marie erau

pe ea; cate odatd, cand se certau intre ei, o ba-teau si li luau painea. Bernardette, evlavioasd, Iiplacea s se duc la biserica. De aceia sora eiprietenele Ii spuneau bisericoasa. Ber?ardette ti-nea de rau pe cei cari Injurd ; era f rusinoas.Cand trecea cu prietenele ei prin Cate b garld cAtde mica, le spunea c e mai bine sa-si ude rochiadecat s'o ridice prea mult. In momentul cand segasea pe malul garlii, un zgomot ea acela care pre-vesteste furtuna, o facu s ridice ochii i sa In-toarca. capul ; privi plopii care se gaseau pe malulapei, acestia nu se miscau cattisi de putin. Crezuca s'a Inselat i scoase inainte ciorapii spre a treceapa. Cele doua prietene ale Barnardettei i sco-sesera repede sabotdi (Incaltaminte de lemn) iarciorapi nu purtau ; cu sabotii In mana trecuserdwww.digibuc.ro

13

apa canalului care, in acea zi de inceput de Februa-rie, era rece ca ghiata. Toinette si Jeanne Abadiese plnserd de frig. Ace las zgomot insd se repetd.Uitndu-se In toate pdrtile vdzu lngd o pesterdcare se afla la o distant de 5 metri de ea, o femeietanrd, extraordinar de frumoasd i radioasd, Incon-juratd de lumind. Bernardettei Ii fu fried, 10scoase mdtdniile din buzunar i ingenunchie. Ladame" (doamna, cum numea de acum Inainte Ber-nardette vedenia) fa,cu semnul crucii, ceeaceBernardette repetd, i apoi se rugd. La urmd Sf.Fecioard, cdci ea era, li spuse: Gloria Patri etfilio et spiritui sancto" i Ii fdcu semn s vind laea, dar Bernardette nu indrdzni si atunci Sf. Fe-cioard, care se gdsea inteo deschidere ogivald apesterii, se retrase si lumina pieri.

Bernardette se descalta, complet si dupd ce trecuprin apd, i ajunse prietenele carom le spuse :Nu aveti s v plngeti c apa e rece, cdci e calddca apa de vase". Aceasta era in Februarie! Bernar-dette Mrturisi acas surorii sale ce vdzuse si au-zise; aceasta repet mamei sale. A doua aparitieavu loc la l4 Februarie, and Bernardette mersela pesterd iigovrdsit de vreo doudsprezece fetedin partea loului. In urmd vedeniile se succedardregulat, In total 18. Ultima aparitie a fost la 15 Iu-lie 1858. La a treia aparitie, Sf. Fecioard i-a decla-rat: Nu-ti rgaduesc sa te fac fericit In lumeaaceasta, ci In lumea cealaltd". Si a poftit-o sa, maivind la pesterd 15 zile consecutiv.

De aci incolo incepu s intervie iandarmeria. Decte ori Bernardette venea, Intre orele 6-7 dim., lapesterd, unde avea extazul, i unde lumea se im-bulzea din ce in ce mai numeroasd, se gseau dwww.digibuc.ro

14

jandarmii. Fata era suspectat de Inseltorie, maiales din cauz& ca tatl ei, Francois Soubirous, fu-sese arestat In preventie 8 zile, acuzat fiind de unfurt, de care se pare c5, nu era vinovat.

Entuziasmul religios la Lourdes crescuse din cein ce mai mult iar In aceeas mdsurd si discutiiledeveniserd mai pdtimase. Chemat5, in fata procu-rorului, care Incerca s'a intimideze, Bernardettenu voi sd-si dea cuvntul c nu se va mai duce lapesterd. Comisarul de politie Jacomet cdtd de a-semenea s'o sperie; el creclea c fata e invdtatde familie s facd pe vizionara pentru a obtine be-neficii materiale. Pentru a Inltura orice bnuiald,tafl fetei, Franois Soubirous i lud, In fata au-torittilor, obligatia de a impiedica fata s meargla pesterd.

Totusi In ziva de 21 Februarie, de dimineat de tot,Bernardette veni la pesterd ca de obicei, intovrd-sit de mama sa si de unele din mtusile sale. Unmedic din Lourdes, d. Dozous, care tasista la aceast

a sasea aparitie ne-a, ldsat o descalere a acesteizile. lath" ce ne spune. Multimea o astepta evlavi-oas. Fata nu se mira de marele numkr de oamenicare o Inconjurau i pru eh' nu le dffnici o aten-tie. Spontan, lumea se dgdea la o parte sd-i fac.loc. Bernardette ingenunchie In locul ei obimuit

incepu shi, se roage. Curnd obrazul ei se facupalid, apoi galben ca ceara. Cei de fat inteleserdc vedenia se produsese. Din cauzii, c lumnareaaprins pe care o tinea In mn se stingea dincnd In cnd, cci btea vntul tare, ea o dedeamatusii sale, ingenunchiat lng, ea, spre a i-oreaprinde.

www.digibuc.ro

15

Asa dar, desi in extaz, Bernardette nu-si pierdecontrolul simturilor si al miscdrilor.

Totusi, cnd Bernardette era in extaz, d-rul Do-zous voi s5, vadd starea circulatiei si respiratiei. Iilu5, pulsul, care era linistit, regulat, respiratia erausoar ; nimic nu indica o supraexcitatie nervoasd.D-rul Dozous fu profund turburat de aceste con-statdri care nu corespund cu ceeace se vorbeste incrti despre catalepsie si histerie. Continund aexamina pe Bernardette, Mg de seam c figuraei, dupd o expresiune de fericire, se intristase; doulacrmi ii eazur5, din ochii ei. Intrebatd de cauzaacestei schimbdri, Bernardette ii rdspunse: Sf.Fecioard, dupd ce m privi, isi intoarse ochii ui-tndu-se undeva peste capul meu. Pe urmd mprivi iarsi. 0 intrebai ce o supdrd. Ea imi rds-punse: Roagd-te pentru bietii pdcdtosi, pentrulumea attit de frtimntatii".

La a 7-a aparitie, d. Estrade, orn fin si cult, careera de fatd, avu o impresie profund si crezu insinceritatea Bernardettei, care spunea cd Sf. Fe-cioar i-a incredintat taMe pe care nu trebue s, lespund nimnui, nici chiar duhovnicului ei. La a8-a aparitiunej Bernardette adresd celor prezentiun apel la pocintd, pentru pcatele lor si ale al-tora. Sf. Fecioar cerea ca lumea sd primeascd sa-crificiile, mari si. mici, pe care viata le impune,apoi descoperi un isvor, In timpul extazului, scor-monind pdmntul cu minile, In locul ardtat deSf. Fecioar.

Bernardette era tot att de indiferent la acla-matii cat si la critici. Ceeace surprinde la Bernar-dette este desinteresarea ei absolutd. Ea nu primeadarurile de bani sau de lucruri venite chiar de lawww.digibuc.ro

16

Inane fete bisericesti si pe care nu avea nici un mo-tiv s nu le primeascd. Ea nu avea, cu toate ca a-junsese vestita, mci cea mai mica vanitate, nici ur-ma, de amor propriu. Totusi, chiar atunci cand erachemata In fata autoritatilor, era plina de sigurantadar modesta i senina. Cat era de desinteresatd,vedem din urmtorul fapt : Intr'o zi, cineva lbdgd, pe furis, cativa bani de aur in buzunarulsortului ;' cum isi dete seama de aceasta, Ii a-Auinapoi ca si cum ar fi ars-o. Nu primea nici lucrurisfintite: medalii, matanii. Necredinta preotilor inspusele ei, o jignea. Mud i se facea obiectiuni, spu-nea numai: Nu pot sa va lamuresc toate lucrurile,nu sunt invatata" sau chiar Sf. Fecioara m'a in-sdreinat s'a v spui ceeace am xrdzut, nu sa va facsa credeti".

Numrul pelerinilor din satele vecine cresteamereu, dar unii spectatori iu credeau In realita-tea vedeniilor; a1ii chiar nu o puteau suferi peBernadette. Uneori, cand afluenta era foarte mare,Bernardette a fost protejat i condus la pester&de cativa soldati si de guardul campenesc, impre-sionati de extazele ei. Chemata In itata judecato-rului de instructie, care o amenin4 cu inchisoaredaca se mai duce la pestera, raspunde cu curajatat timp cat va trai, se va duce. Iar, plecand dela judeator, spuse mamei sale ca nu-i e fried denimeni, cdci Sf. Fecioard o pdzeste. Trebue s spu-nem cA functionarii aclministrativi i judecdtorestierau de bun credint, cu toata. severitatea lor.

La a 14-a aparitie, Sf. Fecioara Ii ordon'a sitspuna preotilor ca doreste sd se construiasc ocapeld in grot, i lumea sa vind acolo In proce-siune. Clerul insa se tinea rezervat; unii din preotdwww.digibuc.ro

17

Li bteau chiar joc de aparitiune. Un preot, Peyra-male, care o admira, Ii atrase totui atentia c nupreotul, ci episcopul e in mg.sur a hotdri proce-siunea.

Ministerul Justitiei voia s interzic acest cultilegal al Sf. Fecioare in peterd. Subprefectul, jude-dlorul, incercard s impiedice manifestarea reli-gioas la grot dela 4 Martie; preotul Peyramalese opuse ns cu inverunare la persecutarea Ber-nardettei.

In aceast zi, Joi 4 Martie, locuitorii din judetroiesc pe toate drumurile care duc la pesterd, undeBernardette sosete inconjurat de jandarmi. Pre-zenta acestora era necesard, spre a face ordines'o protejeze caci atunci cnd s'a intors acas, pe-lerinii amenintau devasteze casa spre a luadiferite lucruri ca amintiri.

Pe aceast vreme Bernardette fcea, cum sezice, minuni ; asa de pild reda vederea -uneifetite aproape Dart* srutnd-o, iar un copil de 12ani, foarte bolnav de ochi, fu vindecat dup cefu splat cu apa din fntna descoperit de Ber-nardette.

La a I7-a a>aritie, dei in timpul extazului mnaei era in contact cu flacara lumndrii ce o aveaintokleauna cnd era in extas, Bernardette n'acdptat nici o arsura 1).

La 25 Martie, pe cnd sedea in genunchi si aveavedenia, Bernardette intoarse de mai multe oriochii spre fundul peterei, aranjat de credincioica o biserica. Una din prietenele ei o intreabd: De

1) Ori ce neurologist nu se va putea abtine de a banui,in aceste atacuri de extaz, accese de histerie.

2www.digibuc.ro

18

ce te-ai uitat la statui, la icoane, la vase si la flo-rile din aceasta capela ?"

Fiinda Sf. Fecioard se uita inteacolo cuplatere, si eu faceam la fel" rspunse Bernar-dette.

La 27 Martie are o aparitie noud, In care Sf. Fe-cioard li desvalueste ca ea este Imaculata Concep-tie.

Pelerinii devin din ce in ce mai numerosi.Un raport al medicilor din localitate conchide

cd Bernardette nu e bolnav; sefii clerului se opunia internarea ei, cum voiau s fac autorittile ci-vile, tare voiau sa pun capat acestui cult ile-gal al Sf. Fecioare si eventualelor fraude pe carele banuiau, desi, cum am spus, Bernardette si fa-milia ei sunt cu totul desinteresaite, nu primescnici un ban, nici un cat de mic dar dela pelerini.

Locuitorii din Lourdes dupd ce construesc gratiso sosea la pestar, capteazd apoi apa din izvorul des-copecrit de Beranardette. Sf. Fecioard spusese Ber-nardettei si prin ea tuturor crestinilor: Mergetide beti qi NI spalati la ftintenzei". Aceasta este unsimbol care fu Inteles ca toti crestiiiii trebue sase purifice de pacate, iar, pe de alte'parte s sescalde in isvor spre a se vindeca. De peste o jum-tate de secol s'au publicat, cum vom vedea maijos, vindecari miraculoase, din care unele s'ar p-rea ca turbur rezultatele stiintei. Dacd asupracorpului influenta pelerinajului la Lourdes sepoate contesta, influenta asupra mintilor a fostinsemnata. Multe suflete turburate s'au vindecatacolo. Aceasta probeaza c miracolele sunt tot-deauna utile d.acd nu necesare.

Procurorul general acuza pe Bernardette ca. ewww.digibuc.ro

19

mincinoasa. Preotul din Lourdes, Peyramale, Im-piedica insa autoritatile (prefect, primar, procu-ror) s interneze intr'un ospiciu pe Bernardette,spunnd: D-lor, sunteti liberi sa faceti ce credeti,Insa va rog sa comunicati prefectului c eu, preo-tul Lourdes-ului, ma voiu gasi pe pragul casei luiSoubirous i nimeri nu va intra dect trecndpeste mine", caci el avea convingerea c Bernar-dette nu este nici bolnava, nici In.wlatoare.

Bernardette devenise o putere, Intreg oraulLourdes tinea la ea: o vorbd, un strigat, ar fi pu-tut sa aducd conflicte grave. De aceea autorittileau renuntat la proectul lor, i de aci Incolo Ber-nardette nu mai fu supdrata de nimeni, Din ne-norocire, din copilarie Bernardette fusese atinsade tuberculoza, care In cursul anilor devenise dince In ce mai grava. Sdptamni i chiar luni Intregiera silita sa stea In pat. Insa vocatia ei religioasao Indrepta sa intre, curnd dupd vedenii, In mnd-stirea calugaritelor dela Nevers, unde devine cunos-cuta sub numele de sora Marie-Bernard. Avea in-tentia s traiasca acolo, ascunsa, uitatd de lume,dorea sa fie s*tita ca un nimic, Rugaciunea einecurmata, meditatia continua, apoi notele gsiteIn carnetul ei intim arata la ea In cel mai Ina ltgrad dorinta de a deveni o adevarata sfntd, iardragostea ei de adevarurile spirituale era neIntre-cuta. A Ingrijit i bolnavi. Ca infirmierd era blnd,delicata, dar straqnica In Indeplinirea ordi-nelor ce primea dela medici. Totuqi, era ne-Inteleasa i nepretuita de superioara ei, carenu admitea ca Sf. Fecioara sd fi vorbit unei feteamrite i ignorante. Bernardette suferea, Insa prinsuferinta se Ina lta sufletete. In Februarie 1879,www.digibuc.ro

20

ftizia lua o forma galopanta i Bernardette mudIn Miercurea Pastelui, zicnd: Sf. Marie, MaicaDomnului, roagei-Te pentru pticeitoasa de mine".

Corpul Bernardettei fu Ingropat intr'un cavoufacut In centrul capelei, unde rmsese veneratpana la 22 Septembrie 1909, data cnd se constata,cu prilejul desgroparii, ca nu intrase deloc In putre-factie. In 1925 fu facuta, de Biserica catolica,sfnta, si asezata Inteo racla simpl, inteo capeladela intrarea Bisericii Mndstirii din Nevres.

Sentimentele religioase ale Bernardettei gasindecou In sufletul pelerinilor din localitate, din Fran-ta si de aiurea, au dat un impuls manifestatillorsentimentului religios, inat s'a construit o criptd,o basilic si o bisericd.

Cripta a fost In mare parte taiata In stanch*. Laea se merge prin dou galerii. In cripta este a-proape Intuneric, pentru ca lumina zilei este mic-orata de vitralii. Se vede Irma flacra tremurd-toare a 23 de lampi. Pretutindeni straluce0e pezid, sub reflexele lamp% inimi de aur, de argintde vermeil, si diferite ex-voto de 3liarmora repre-zentnd parti ale corpului lasate d aceia cari s'auvindecat acolo. Deasupra criptei se Ina 1ta, o bast-licg In stilul secolului al XIII-lea.

L'glise du Rosaire (biserica mataniilor) este la a-celas nivel cu grota. Aqezata In fata basilicei, decare este despartita printr'o teras, ea aminte#emtaniile pe care le avea In mna Bernardette,arid se prosterna i se ruga Inaintea Sf. Fecioare.

La Lourdes, and e multa lume, slujba religioasalncepe la miezul noptii. Ea tine pana lawww.digibuc.ro

21 --

pranz la altarul grotei cat si la altarele basiliceibisericei rnatanilor.Pelerinii se roaga, In genunchi, In fata pesterii;

beau ap din isvor. Brancardierii duc bolnaviide-i scald la piscine.

Unii pelerini, Bretoni i Vendeeni, urmeaz dru-mul pe care-I facea i Bernardette, adica dela bi-serica parohiald din Lourdes la stanca Massabieil-le; ei strabat o parte din oras cu prapurele In vant,cantand rugciuni.

Toate clasele sociale se Intalnesc aci: nobili,rani, ofiteri, literati, lucrdtori. Toate costumeledin toate provinciile Frantei din diferite tri,t9ate limbile sunt reprezentate aici. Vine lumechiar din fundul Oceaniei.

Vara, pelerinii se roaga toata noaptea In fatagrotei.

La Lourdes se poate constata Inca i azi mi-racolele pe care le face credinta care poatemuta muntii din loc, dupa, cum este scris In Sf.Scriptura. Actiik9ea sugestiva pe care o produceintregul spectacol de la Lourdes este incompara-bill Ea are chiar asupra boalelor organice o actiu-une mult mai mare cleat aceea pe care o pot ad-mite medicii . Cand vedem evlavia nemarginit,credinta fara limita ale bietilor bolnavi, ne expli-cam, pana la un punct, de ce aceasta actiune su-gestiva poate sa fie atat de mare.

Dar, cand oamenii cu judecata rece, printre careIn primul rand suntem noi, medicli, socotim canumai afectiunile tuberculoase, care nu pot fi in-fluentate prin sugestie, reprezinta cam jumatatedin cazurile care ti cauta vindecarea la Lourdes,www.digibuc.ro

22

iar, pe de alta parte, avnd In vedere c pentrtttubercu1o0 greutatile cdltoriei, emotiile prin caretree 0 lipsa sfaturilor medicale sunt attia factorirufcdtori, trebue, dupd cum admit 0 multi me-dici catolici, ca bolnavii s, fie preveniti In aceastprivint. Afard de aceasta, de multe ori insuccesulpelerinajului la Lourdes zdrobeqte sufletul bolna-vului, care pornise de acas cu atta entuziasm, -,zice d-rul german Aigner 1).

Jean de Beaucorps 2) desorie tottwi urmtoarelecazuri vindecate la Lourdes :

Leonie Levque a venit, la 15 Iulie 1908, la Lour-des, avnd pe frunte o leziune de 5 cm., cu cloudguri care supurau 0 pentru care suferise In za-dar eapte oueratii. Nu putea sa mai Inghit de15 zile, dect apd. Starea ei general era gravd,si suferea foarte mult. Aflndu-se In grdin laLourdes, se produse vindecarea ei subitd la ora 6din acea zi, In timpul unei slujbe religioase. Dinacest moment, bolnava merge, mnnca 0 doarmefr suferinte. La miezul noptii rana incepe s secicatrizeze, cicatrizarea fiind corieplet dup 2zile fapt constatat de medicii dela Lourdes 0de medicii obisnuiti ai bolnavei.

Henriette Hauton avea InftWarea unei mumiiuscate, din cauza vrsturilor permanente qi a u-nei diarei incoercibile, la care se asociaser, de 9ani, hemoragii ale stomacului 0 intestinelor. A-ceste fenomene au durat ani de zile. Ajunsese saibd 18 kilograme greutate. Transportat la Lour-

1) Die Wunderheilung von Lourdes, de Dr. Ed. AignerDie Umschau 1 Januar 1913.

2) Contele Jean de Beaucorps. Lourdes les guerisons.www.digibuc.ro

23

des, i se face lotiuni pe piept cu apa din piscin, ise da un pahar cu apa inghetata ca sa bea. Acestpahar opri definitiv vrsaturile si chiar disente-ria. A doua zi, fiind pe un brancard, In timp ceprocesiunea trecea i bolnava primea binecuvan-tarea, simti c Ii reveni bruse fortele i strig:M'am vindecat! Ce bun e Dunmezeu!"

Toate fenomenele disparusera brusc, pofta demancare reveni i bolnava se transforma intfofata sanatoas in timp de 2 zile. Dup 3 luni can-tarea 50 de kilograme.

La 16 Iu lie 1912, Dr. Jean Bon a prezentat pu-blic In fata Facultdtii de medicina din Lyon, oteza intitulata: Asupra cdtorva vindecdri delaLourdes, din care lublm urmatoarele:

In 1906, un ziarist Jean de Bonnefon ceruse caLourdes sa fie inchis In numele higienei : Dr. Eu-One Vincent, prafesor agregat la facutatea demedicin din Lyon, rdspunde D-lui de Bonnefonbazandu-se pe stirile pe care le primise dela malmulte mii de doctori atat francezi cat 0 strainiin modul urmator.

Cine sunt medicii care au redijat certificateledela Lourdes ? Dupe profesorul Vincent dela Lyon350 medici au isscalit indeplinesc o dato-rie recunoscand ca. la Lourdes se petrec vin-decari nesperate, printr'o actiune speciala, pe carestiinta n'a cunoaste i pe care n'o poate explicanumai prin fortele naturei". i printre numeletrecute In aceasta lista gasim 42 interni i fostiinterni ai spitalelor, 42 medici i chirurgi ai spi-talelor, 12 profesori de Facultate si 2 membri aiacademiel de medicina (Duret, Ch. Fiessinger).www.digibuc.ro

24

Trebue s se tie c, la Lourdes bolnavii sunt exa-minati de medici la sosirea lor i dup5. aceea.

La pagina 172 a lucrrei sale Quelques cas degurison de Lourdes et la Foi qui guerit Dr.Vouch ne d, cazul D-rei Aurlie Huprelle care,dupe Dr. Hardiviliers, prezenta la 20 Aprilie 1895,cnd acesta o vzu intia oara, fenomene de tu-berculoza pulmonar.

Dupe o lun toate simptomele se agravaser. Seformase o cavern, mare sub clavicula stng.

Dispnea, durerile toracice, junghiurile complec-teaz5. tabloul. Dr. Harclivilliers o revdzu cnd s'asuit in trenul pentru Lourdes la 19 August. Bol-nava semi-agonicd, impiedica pe vecinii din vagons5, doarmd din cauza respiratiei zgomotoase. Ma-rl de aceasta geamurile fura scoborte din cauzaputoarei respiratiei el. La 7 de dimineata bran-cardierii o iau in primire, o hemoptizie se producepe cnd bolnava era transportata astfel la pester.Intinsd pe o panzd in forma' de hamac, D-ra Hu-prelle fu cufundata in piscin. Dup o senzatiede constrictie si de anixitate urm, o bun, staredesvrsitd. Bolnava se declara vindecata. Dupaceia mnca cu poft i dorml un somn reparator.

La biroul de constatdri dela Lourdes, prof. Sou-li dela Lyon, membru al Academiei de medicin,examinnd bolnava, chiar in aceiaq zi de 21 Au-gust, cu dr. Boisarie, nu putu constata vre o urmde leziune tuberculoasd. La 30 August Dr. Hardi-villiers constata si el c toate simptomele de tu-berculozd dispruserd.

Dup5, 13 ani, la 3 Februarie 1908, D-rul Giraudfcnd radioscopia D-rei Aurlie Huprelle con-stat. leziuni vechi de tuberculoz5. vindecate.www.digibuc.ro

25

Prof. Maurice Letulle, membru al academiei demedicin, confirmg 0 el tuberculoza acestei bol-nave, eliminnd ipoteza unei afectiuni nervoase(histeria).

Prof. Gueniot, fost presedinte al Academiei demedicink fu de aceeas pdrere cu Letulle i conchi-se ea' avnd in vedere intensitatea leziunior si re-peziciunea vindecdrii nu se poate explica prin da-tele actuale ale stiintei.

Cnd Carrel, ilustrul InvAtat dela Rockfeller In-stitue din New-York, era tnr prosector la Lyon,Ingrijea pe o fat de 12-13 ani atinsd de o supu-ratie rece a fossei iliace drepte. Dupd toate trata-menteIe medicale i chirurgicale neobtinnd nicio ameliorare, imitnd pe Charcot i pe altii, Carrelrecomandd bolnavei sd se duc la Lourdes.

La o mas5, la care participd mai multi profesori,Carrel povesti numai faptele miraculoase, nef5.-cnd nici un comentariu.

Inutil sa mai insistam", tie profesorul C... cu-vntul lui Carrel. Cu asemena idei, D-le, pot sdspun c5, nu vei avea nici un rost printre noi. Nicio dat Facultatea de medicind din Lyon nu-ti vadeschide portile".

Atunci", zise Carrel dacd este asa, m duc..."s'a dus In America la Institutul Rockeffeller

unde a devenit o luming a biologiei moderne.Molinery, fost intern al spitalelor, dd 4 cazuri de

vindecare la Lourdes si anume : un cancer, unmorb a1 lui Pott, o encefalit, o tuberculozA pulmo-nard. Vindecarea In aceste cazuri a fost bruscd,atunci cnd boala atinsese maximum, ceeace pareanormal i In contradictie cu mersul progresiv alwww.digibuc.ro

26

boalei. Neaprat c se fac rezerve asupra acestorpretinse vindecdri.

Inteo teed prezidat la Paris de Loeper, decanfiind D-1 Roger, D-nul Henry Monier spune 1) ca:

Bolnavi gravi, suferind de turburri functionalesi organice diferite, recunoscuti incurabili saufoarte Incet curabili de catre medicii care il. Ingri-ieau, au fost vindecati brusc, o femeie pe cnd segsea la bae la piscin, altele dou pe cnd asis-tau la slujba religioas. Femeia care schioptafiindc ii lipsea trei centimetri la membrul sduinferior drept, n'a mai schiptat, ambele salemembre inferioare au dobndit o lungime egal;azele femei care nu mai puteau s se dea jos dinpat, si s meargd, una fiind cahectica avansatd,cealalt fiind atins de boala lui Pott complicaticu paraplegie, s'au sculat si au mers.

Din acest moment, aceste bolnave au reluat,odat cu revenirea functiunei normale a corpuluilor, viata pe care o duceau Inainte de board.; sem-nele boalei au disprrut repede. Autorul crede c1bolnavii s'au vindecat fiindcd au crezut. pi In pri-vinta autentittii acestor vindeari sunt sceptici,pentru care efectele credintei nu pot invinge le-gile naturii.

Zola care In 1892 a vizitat Lourdes, a Intrebuin-tat, In romanul sdu cu acelas nume, o metod cri-ticat de medicii dela Lourdes. Pe de o parte anegat, In parte, miracolele constatate la Lourdes,iar pe de altd parte, a cdutat s le explice. Teorialui se reduce la fraza: suflul vindecdtor al multi-

1) Dr. Henry Monier. Etude medicale de quelques gu-,rison survenues 6. Lourdes. Thse de Paris, 7 Avril 1930www.digibuc.ro

27

tailor", care se referd la atmosfera morald delaLourdes cu rugciuni, cu fiorul religios care patrun-de panA, la oase, sau de sugestie daca ne gndimra o putere curativa psihicd. Zola nu precizeazaIna, care din aceste dou forte intervine.

Pe de altd parte Zola schimb chiar faptele inromanul sdu (Lourdes"), dup cum arat Jeande Beaucorps in cartea sa Lourdes", desi chiar laLourdes , la un banchet ce i s'a oferit de liberi eu-getatori, spusese c deviza lui este faire de la ve-rite et encore de la verit".

In romanul lui Zola, Beaucorps gseste descriseAft repezeald 20-30 vindecri obtinute realmentt,la Lourdes. E drept ca Zola cerceteazd si 4 vin-decri importante, pe care le vazuse 1nsui, darpe care le prezint tendentios. Unul din cazuri devindecdri din roman se refer la un personaj In-chipuit. Celelalte 3 nu corespund cu faptelereale, cu miracole copiate dupd natura.

1. Clementina Trouv, atins de o osteo-perios-tit calcaneului rezistentd la tratament dupd Dr.Cibiel din Lusignan (Vienne) si-a cufundat in apadela Lourdes piciorul bolnov, i 1-a scos vinc3e-cat imediat. Faptul acesta e confirmat printr'unproces verbal fcut imediat de mai multi medici.Zola in romanul lui o trateaz pe bolnavd dreptexageratoare, vindecat insd intr'un chip inde-lungat.

2. Marie Lemarchand atins de Lupus al fetiiavnd o parte a corpului paralizat e descris

In toate amnuntele de Zola. Sosit la Lourdes la20 August 1892 se prezent la piscira a doua zi,21 August, pe la orele 4 p. m. Intr in bae, far:A eaapa s-i fi atins fata, i simti o arsurd groasnickwww.digibuc.ro

28

care s'a propagat in tot corpul. Dupl durere, sesimti foarte bine si smulgandu-si pansamentuistrig: sunt vindecat!". In adevdr, partea pa-ralizat se putea misca, tumefactia rnilor disp-ruse, supuratia Incetase, cicatrizarea se fcea in-stantaneu. Acest fapt fu constatat imediat de Dr.d'Hombres, care se gsea atunci la piscing. Vin-decarea ei fusese att de Insemnatd 'Meat mediculei curant, Dr. Me lle, nu o mai recunoscu. i Inacest caz Zola descrie bolnava ca fiind vindecatlent, prin aplicatii constante cu apa dela Lourdes.

3. Maria Lebranchu, descrisg, de Zola sub nu-mele de la Grivotte, o ftizicA In gradul al III-lea,cu bacilul lui Koch In profunziune. Scuipa sngeaproape zilnic. Plead, In stare gravd la Lourdes ;pe drum era gata s sucombe. Ajunse la Lour-des aproape In agonie, la 20 August 1892. ChiarIn ziva aceasta fu dus cu brancardul la piscin ;besita nu voi s o lase s intre In apa rece caghiata fiindcd li era fried ea va muri In bae ; darbolnava ceru cu insistentd. Deabea intrat In bae,shnti dureri atroce. I se pArea c i se arde pieptulcu un fier ros, pe urmd simti o bun stare nespus

sri In sus, simtindu-se puternicd pe picioa-re si strigd : M'am vindecat !".

Aceastd ftizic care de 9 luni nu prdsise patul,merge, se duce la grot, apoi la birouI de constata-re unde se &eau vreo 30 medici. Examinat dectiva dintre acestia, hicheierea a fost c'd ea eraperfect vindecat ; nu se mai gasea nici urma deleziune pulmonard. pi Zola, care era atunci de fata,o descrie In roman ca pe o femeie cu o mare vointa

o bucurie de a till tot atat de mare, care spu-sese de mai Inate c se va vindeca. Vindecarea,www.digibuc.ro

29

dupa Zola, fusese deci in cazul de fat rezultatulunei sugestii. Din acest punct de vedere orice neu-rologist, nu poate avea o prere cu totul deose-bit de aceia o romanciecului. Cele mai multe dinvindecarile numite miraculoase sunt datorite auto-sugestiunei, care se sprijin pe dorinta i credintabolnavului de a se vindeca.

III. MAGLAVIT I PETRE LUPU

Comuna Maglavit e situata In Oltenia, intre Ca-lafat i Cetate, in dreptul cotiturei pe care o faceDunarea inainte de a se indrepta spre Calafat.Comuna are peste 5.000 suflete i e situata lavreo 4 kilometri de malul Dundrii. Inire fluviu

Maglavit e lunca, teren inundabl. acoperitcu nisip si padure tanara de salami, care aufost tiati ramanand buturugile i lastari. In anul1907, la 14 Octombrie se naste Petre, fiul lui Ghe-orghe Preda Lupu, locuitor sdrac din Maglavit. Demic ramanand fr tata, a trait nenorocit langa omama care II iubea putin. In urma unei boale, vr-satul, ramase surd si mut, si tria asculttorbland in casa unui tat vitreg, pIM de rautate,care li dadea, cu mult prere de rau, o bucatade mambilig. Mud s'a facut ceva mai mare mun-cea la plugdrie alturi de tatal sau vitreg ; maitarziu, pus sa pazeascd vitele satenilor, simbriace o lua intra tot in chimirul acestuia. Vitele Insau lost mai blande cu bietul Petrache cacillfceausa uite rautatea oamenilor, de aceia el le iubeamult. Cnd vedea pe cineva ed. da in o vita, i seumpleau ochii de lacrami 1 dupa ce proprietarul

www.digibuc.ro

30

ei Ii potolea furia, Petrache se ducea i mangialocul lovit de biciu sau de ciomag.

Mai in urm6, fdcut o stn pentru oile s5.-tenilor injghebat o mic gospodrie. S'a cd-storit cu o femeie sarad, dar intelegtoaregospodin. Au un copil.

Petrache Lupu este un orn cinstit cum rar semai gseste altul. Cnd uneori In tmlna lui intrao oaie strdin nu are astmpr pn ce nu ddde pgubas. Inapoiaz banii gsiti si sileste pe altiish facd la fel. Astfel cnd a gsit zece mii de lei i-adus stpnului. Iarna tatl su vitreg, ca s se in-clzeascd, fura crucile din cimitir, i fcea foc cuele. Petrache plngea i tremura de mhnire, de-parte de foc, s nu-1 ajung ctildura i nici luminalemnului mortilor. Cnd au dormit cu totii, a luatcrucile si le-a dus la cimitir, Infigndu-le la fiecaredin mormintele de unde fuseser luate.

De ce iei umbra mortilor, tticule? Las cru-dle acolo, sracii, s le tin& umbrd!" zicea Pe-trache Lupu. Cinstit i credincios ajunsese Petra-che Lupu la vrsta de 29 ani. Fusese reformat dinarmatd pentru debilitate mintal" i greutate invorbire. In ziva de 31 Mai 1935, era intr'o Vineri,trecnd Petrache Lupu In dreptul a trei buturugidin pdure, i-a esit In cale un mos cu barb alba

lung pn la bran, mustti loarte lungi i im-preunate cu barba. In loc de Imbrcminte aveapeste tot numai pr alb ca matasea, care Ii aco-perea corpul pnd jos la degetele picioarelor, caun fel de saric ciobaneasca. Sta In aer, la vreo2 palme de psnant. Dela el venea un miros asa defrumos cum nu se intalneste la nici o Rowe decmp sau grdin ceva care aduce cu mirosulwww.digibuc.ro

31

de smirn. Mosul i-a spus: Nu-ti fie Md.. S teduci sa spui la lume, la printele, la primrie si labiserick cd dac oamenii nu se potolesc, dac nutin srbtorile, dacg nu se las de rele si dac nuvin la bisericd, atunci, foc, atunci le rup muncile".

Dup aceste cuvinte, Mosul s'a inaltat inteunnor pdtrat si luminos. Cnd a ajuns P. Lupu lastnd, n'a spus la nimeni nimic, ca sd nu fie luatin rd.& A doua Vineri (7 Iunie) i-a esit In acelasloc Mosul din nou in cale care i-a zis : De cen'ai spus la lume ce ti-am zis ?" Petrache i-a fa's-puns: Am urtat" si s'a Inchinat, apoi a adu-gat Doamne iartd-md, cd am sd spui !"

Bine, te iert, dar sa spui la lume tot ceti-am poruncit". Apoi Mosul a dispdrut ca si intiadata. Petrache Lupu s'a inchinat, Ins ajungndla trl si de data aceasta s'a spus la nimeni ni-mic, frica cd lumea va rade de el fnd mai pu-ternic dect porunca Mosului".

A treia Vineri (14 Iunie), In acelas loc ca sidatile precedente, 1-a oprit iargs Mosul zicndu-i:

Dace n'ai spus la lume ce ti-am spus intia sia doua oara?" Petrache i-a rdspuns si de data a-ceasta: Am uitat". Mosul, cu glas gros si tare,i-a zis: Nu te mai iert". Totusi dupd, ce Petra-che i-a cent iertare, fgdduindu-i cA de data a-ceasta ii va Indeplini porunca, Mosul a cuvntat ia-rsi:S6, spui la lumea cu care te intalnesti ca da-cd nu se potoleste, daca nu tin srbdtorile, daca maifac rele, dad, nu vin la biseric s se roage, dacnu se apropie, atunci foc, atunci le nip muncile".P. Lupu i-a zis: Stai, sa m due intaiu la oi".Mosul i-a rdspuns : Haide c merg si eu". P.Lupu i-a zis: Hai Mosule". Au plecat aman-www.digibuc.ro

32

doi spre stn. Mosul mergea, Ins, prin aer, ladou palme de pmnt. Ajuns la stn P. Lupu atrecut s5, mulga oile. Mosul care sttea lngd elii spunea mereu : S5, te duci chiar acum insat si sd spui la lume". La stn se mai gseauatunci Ionit Sdvescu din Maglavit si alt ciobanmai mic, Florea N. Pavel, care au auzit cum vorbeaPetrache cu Mosul" pe care insa nu-1 vedeau, nicinu-I auzeau si 1-au intrebat pe Petrache cu cine vor-beste. Petrache, cnd voia s le rspund, ii veneaameteald si nu putea scoate o vorb. Dupd ce si-aaranjat treburile la stand, a plecat spre sat, into-vrsit de Mos. Dup vreo 50-60 metri de drum,Mosul i-a spus: Am sd mai vin odatd, dup5, cetu vei fi spus la lume si sa, vd ce o sd fac lumea.Am sd-ti port de grije". Petrache s'a inchinat iarMosul i-a mai spus cu glas gros: SA te duci,auzi?". Petrache mai spune c i-a mai lsat ovorb mare, dn.r pe care n'are voie s'o spund ni-mnui, pn ce Mosul nu vine iarsi. i Mosuls'a indltat tot inteun nor ptrat si luminos.

A doua zi Smbtd, Petrache Lupu a fost des-teptat din din somn de o putere care 11 impingeas mearg in sat. Pe la 10 dimineata, a inceput O.povesteasc6 cele petrecute nevestii sale si la toticu care se intlnea in drum, precum si preotuluiBobin, pe care 1-a gsit acas, la primdrie. Au ve-nit apoi ziaristii si functionari dela politia din Ca-lafat.

Duminica, la biseric, pe la sfrsitul predi-cei, cum Petrache sedea cu capul in jos asimtit c cineva nevazut I-a apucat de brbie sii-a ridicat capul in sus. Atunci a vzut In altar,

www.digibuc.ro

33

plutind prin aer, pe acelas Mos", care i-a fcutsenmul crucei, al binecuvntrii adic.

De aci inainte personalitatea lui Petrache Lupuse schimbd. In cursul saptmnii indemna lumeas vin la biseric i s se roage lui Dumnezeupentru iertare. S nu munceasc in zilele de sr-btori... i toate celelalte porunci ale Mosului :s numai mintd, s nu dusmneascd, s nu fure,s nu curveasc, s-si respecte printii i pe ceibatrni, s posteasc posturile, femeile s nu maiavorteze. In ziva de 7 Iulie a avut o nou artareanume o stea luminoasd si mare tot la locul art-rii, iar ca la un stat de om deasupra lui, a vdzut peacelasi Mos", care i-a fgdcluit ea toanma aceastasau alta, dad, lumea se va poci, va face cu aceas-t stea semnul crucii, in fata lui Petrache si a oa-menilor dacg lumea se va poci, Mosul va rasaaceast stea in jos. Atunci Petrache s spun lu-mii s pun mna pe ea. Ea ins se va ridica insus si nu o vor putea prinde ; va mai face semnulacesta Ina de dou ori. Dup aceasta ciobanul vaanunta lumea c va incepe prpdul.

Duminica, 14 Iulie, la slujiba bisericeasca fa-cut de 7-8 preoti, din parohiile vecine si de preo-tul Nicolae Bobin din Maglavit, a venit lumedin alte sate, vreo 2-3000 oameni. Apoi s'a fdcuto procesiune la locul cu vedenia. Acolo erau aclu-nati peste 10.000 oameni, dup aprecierea susnu-mitului preot. In timpul slujbei P. Lupu a vazutplutind asupra lumii acelas mos. S'a colectat decioban 7000 lei ce s'a depus la Casa de Economiepentru a se cumpra 2 troite si a se zidi fntnaciobanului in ciment. La ctiva pa.4 deprtare destn se afla o fntn primitivd spat de Petra-

3www.digibuc.ro

34

che. In locurile acestea foarte multi ciobani au in-cercat zadarnic s dea de apd, numai Petrache Lu-pu a avut mai mult noroc. Stenii cred c e o fn-tnd fcdtoare de minuni. In apropierea unei tufePetre a infipt o cruce de brad pe care o mnd ne-dibace a insemnat urmtoarele : Petre G. Lupuciobanul care s'a intlnit cu Mom S inchine,s pupe". Alturi de cruce Petre a ridicat unadgpost, In mijlocul cdruia are grij s aprinddlumndri si tme. Increderea lui Petre In oamenieste foarte mare, in cat banii, care i-a cdpatat delapelerini pentru ridicarea unui altar care sd aratelocul unde Dumnezeu a vorbit prin el oamenilor,Ii lash' lng cruce i nimeni nu se atinge de ei.

Lumea vine aci, aprinde lumndri si se roagd.La inceput unii, necredinciosl, cereau ca ciobanuls fie arestat, iar credinciosii cari veneau saprindd lumndri, tme, candele sd fie indepr-tati. Prin interventia D-lui senator Valdreanu sia altora, ciobanul a fost lsat nestingherit.

Autoritatea morald, a ciobanului e foarte mare.El e numit prea sfntul", rugciunile le face el,lumea se inchin i Il roagd pe el s, intervin laMosul". Ciobanul nu primeste bani pentru sine.

Preotul satului se ocupb, cu mersul incasrilorInteo ladd, seara se face numaratoarea de cAtredelegatia comitetului instituit pentru ridicareaunei biserici. Ciobanul pune si el isclitura, fiindc6a Infdtat s iscdleascd.

Unii pelerini cei buni la Dumnezeu", printrecare sunt i. multe persoane culte, vdd in jurulciobanului predicator un nimb luminos in care sedisting figuri sfinte.www.digibuc.ro

35

Ciobanul, suit pe o estradd lng o mare cruce,ridicat cu cheltuiala D-lui Dr. Albu, medic alsanatoriului cu acelas nume din Craiova, vorbesteoamenilor. Aceast estradd e situat in camp liber.

In spre apus de aceast cruce, in mijlocul pd-durii, se gseste locul sfnt, cu cele trei buturugi,unde s'a ardtat Dumnezeu. Cei care au ascultatpredica vin si se aseazd pe locul acesta, srutndpdmntul si buturugile si se ung cu seva ce curgein picdturi din ctiva plopi bubosi, din cauza unorparaziti cari au pdtruns prin coaje 'in canalelesevei.

Aci zac, pe nisip, sutele de infirrni, incurabilisi necdjiti, cari asteapt mila lui Dumnezeu.

Administratia a luat msuri ca pelerinii sd nusacra', in comun. In schimb situatia regiunii vizi-tate de pelerini era, in vara anului 1935, cnd amvizitat eu Maglavitul, destul de serioasd din cauzaenormei aglomeratii de oameni, lipsiti de cele maielementare msuri de higiend.

Administratia a luat ins mdsuri si in aceastprivint contruind latrine, arznd gunoaele. Apade but se ia din patru fntni construite de cu-rand si din izvoarele ce ies din poalele luncii Ma-glavit. Totusi, din cauza aglomeratiei, fntnilesunt asaltate de oameni care isi introduc in g-leti sticlele, cdnile si toate cioburile. Pentru a seevita aceasta, s'a adaptat pompe la aceste fntni.Treptat situatia sanitard s'a ameliorat, 2 medicisi 5 agenti sanitari au lucrat in acest sens. Din or-dinile D-lui Dr. Viorel Popescu inspector sanitar,s'au construit latrine, o baracg dispensar si infir-merie, o statie de bi si deparazitare.www.digibuc.ro

36

Pelerinii se culcd pe pamant, In aer liber, intr'opromiscuitate desgusttoare. Langd orbi, parali-ticii, bolnavi cu cancer, cu fistule tuberculoase,ulcere varicoase. Este impresionanta struinta a-cestor nenorociti de a sta cat mai aproape de lo-cul unde a aparut vedenia.

P. Lupu, cu bunul lui simt, a inteles dispozitiileadministrative care cer ca ori ce pelerin sa nu steamai mult de trei zile In localitate. El argumen-teaza astfel : daca Mosul" nu i-a vindecat hicateva zile, e semn ca bolnavul are pacate multe

trebue s piece. Numarul pelerinilor se ridic intimpul verei la 20.000 pe zi, iar la Inceputul luiSeptembrie 1935, intr'o Sambata, cu ocaiia veniriiEpiscopului, numdrul s'a ridicat chiar la 50.000.La aceasta data banii ldsati depsiser un milionlei. Pelerinii au tendinta a rasa pe seama preotilorbiserici colectarea banilor, etc. 0 ei se incred ab-solut in omul simplu dar desinteresat care e cioba-nul. La inceputul lui Noembrie, Vinerea, peleriniierau abea 2-3000.

P. Lupu spune singur ea a fost reformat din ar-mat dupa un tratament contondent, fara rezul-tat, cad era banuit c simuleaz prostia si mu-tismul. De fapt, el nu a fost mut ci cepeleagcu un vocabular redus. Aceste defecte ale vorbireis'au ameliorat mult prin faptul ca vorbeste zilnicpoporului credincios. S'a publica inteun ziar dinCapital, foaia matricold a lui P. Lupu. Credemc reproducerea ei astfel cum e intocmit in re-gistrul Cercului de recrutare Craiova, poate inte-resa: www.digibuc.ro

37

Nr. matricol 13830 Ctg. 1929.Cerc. Recrut. Craiova.Corp. Rgt. 31 Inf. Calafat.

Nationalitatea romn.Religia ortodox.Nascut In anul 1907Luna Octombrie.Ziva 14.In comuna Maglavit.Plasa Calafat.Judetul Do 1j.Fiul lui (Dinu) GheorgheSi a lui Florica.

Talia 162 / 83.Prul castaniuOchiiNasul potrivit.Brbia potrivitFata smead.Sprncenile castanii.Fruntea potrivita.Gura potrivit.Semne particulare n'are.

Mutatii20. III. 1929. Prezent fr reclamatie. Admis

bun pentru infanterie.La vizita meclicald amnat : Otita medie supu-

rata.19. III. 1930. Amnat a doua oar. Debilitatewww.digibuc.ro

33

10. III 1931. Lsat la vatr fiind dispensatmedical. Clasat Impropriu serv. militar, pentrusurdo-mutism provenit din sifilis ereditar".

La corp. Art. '74 legea Recrutdrii. Ordin de ziNr. 176 / 931. Rgt. 31 Inf.

Din cercetrile mai amnuntite ce am Meut laCraiova rezult 6, Petrache Lupu a fost dispen-sat medical la 10. III. 1931, dupd o seurtd inter-nare In Spitalul militar a Corpului I de armatd,unde la aceast datd sosesc pentru stabilirea po-zitiei militare sute de bolnavi, cari urmeazd sd fieexaminati de specialistul respectiv, li se face probe-le de laborator si apoi cu diagnosticul stabilit suntprezentati D-lui general medic Vasilescu Augustpentru a-i vedea si a da ultima hotdrIre. Pentru P.Lupu diagnosticul a fost : otit medie supuratdbilaterald eu perforatia largd a ambelor timpane,usoard idiotie", iar In foaia de observatie nu estetrecut cleat numai examenul local, clinic al ure-chilor. Nu se mai gseqte in acea foaie nimic asu-pra antecedentelor sale heredo- colaterale sau asu-pra vreunui examen care sei sustind diagnosticulde ward idiotie. N'am putut afla cine a pus Infoaia matricold diagnosticul de sifilis hereditar.Dacd P. Lupu ar fi prezentat ceva In aceasta di-rectie n'ar fi scdpat medicilor de la Spit. militardin Craiova. E vorba deci de o eroare.

Azi e Intel continud iritatie din eauzd ed lumeali cere sd vorbeased si sd se roage mereu pentruvindecarea miilor de bolnavi. Se spune cd ante-rior vedeniei si chiar la inceputul pelerinajului P.Lupu vorbea calm, greoi, Azi a devenit vorbdret.Procedeul lui pentru incercarea vindecrilor e ur-www.digibuc.ro

39

mtorul: El afirmd, cd nu e nici sfnt nici doctor,dar, dup ce ascult pdsurile celor ce vin la el, in-vit, lumea din jurul lui s se roage cu el lui Dum-nezeu. Fraza 1ntrebuintatd este : Doamne ajutdpe cei orbi s vadd, pe surzi s aud, pe cei mutisd vorbeascd, etc". Apoi se Inchind si face nume-roase crud.

Dupd D-1 Dr. Viorel Popescu, inspector sanitar,gesturile ciobanului nu sunt nici de bine-cuvn-tare, nici de implorare, ci gesturi dezordonate, ne-adecvate la vorbire. Cnd i se comunia cd bolna-vul nu s'a vindecat, el rdspunde: Ce sd-ti fac,ai pcate grele, roagd-te la Mosul", dute la lo-cul vedeniei si roagd-te ; asteapt !" 1 se cere sbinecuvnteze obiecte ca batiste, cmsi, etc., satingd bolnavi. El refuzA Inti s binecuvnteze,cdci zice cd nu e nici sfnt dar, la insistentele pe-lerMilor, atinge lucrurile si bolnavii. Pune manape orce bolnav, pe orice bubos, frd nicio fried",cdci, zice, el Mosul" i-a dat curaj. Aceast munch'11 enerveaz, se & jos dup estrad, dar lumea setine dupg. el, 11 atinge cu minile, 11 roag A. vinla locul vedeniilor, s vindece pe cei netransporta-bili. In cele din urmd numai aprea pe locul vi-ziunei dect de 2 ori pe zi, dimineata la ora 11, sidupd amiaz la ora 3.

Sub influenta lui P. Lupu locuitorii din satele ve-cine duc o viat mai morald. Nu se mai mnnchdect rar carne, nu se mai Intmpl furturi, bdtdi.Medicul legist al judetului Dolj, comunic ca dela1 Iunie pnd la Inceputul lui Septembrie 1935 n'amai avut niciun caz de medicin legal& La bisericdtotusi nici acum nu prea se duce lumea ; se aducewww.digibuc.ro

40

de poporeni acuzatii grele preotior de sat. Un fapte sigur : orice lucru pierdut pe cmpul pelerina-jului e adus la cioban, care, Intrebnd multimea,11 restitue pagubasului. Pelerinii vin din toate par-tile trii, Intrebuintnd toate miiloacele de loco-motiune. Se organizeaza trenuri complete. Vin

chiar familii evreesti. Sunt oameni care vin pe josdela mari departari, considernd drumul istovitorca iin ispsitor de pacate. Ajung la Maglavit, dupzile si nopti de drum, flmnzi si istoviti darcu cata, fericire In suflet ! Numarul bolnavilorvindecati sau ameliorati nu se poate stabili. Epis-copul Bartolomeu al Rmnicuhii a venit Insusi sase roage pe locul vedenilior din Maglavit. Cu a-ceast ocazie, Smbdtd, 14 Septembrie 1935, P.Lupu a asistat la slujba religioasa dela biserica dinsat, iar la ord. 9, In fruntea unei imense procesiuni,Intre preotime si jandarmi, care II apara de sem-nele de devotament ale multimii, a pornit pe dru-mul de curnd tiat prin pdure pand la trla dinmarginea Dunrii.

Dealungul soselii, cteva zeci de mii de oamenise Inchinau insirati pe cloud rnduri. Mii de br-bati si femei ii asteptau In genunchi trecerea. Pe-trache nu le facea nici un semn, nu le spunea nicio vorba. Mergea clrept, si se lsa atins, ca In vis, decAtre o mn, scapat printre jandarmi. Era obiec-tul unei continue adoratii mistice, care, la schi-lozi si bolnavi, ia forme de delir. Nimeni n'are oumbra de Indoial. Mataniile si Ingenunchierile nuiau sfrsit cleat la 9 si jumtate cnd cortegiulajunge Inga vechea tarla. Acolo episcopul Varto-lomeu asteapta, In mijlocul unui sobor de 20preoti, sosirea clobanuhti.www.digibuc.ro

41

Se ridicase pe locul acela o estradd inalt str-juit de noud cruci imense Inconjurate de ver-death'. Lumea In jurul ei, formeaz., o mare de ca-pete. Unii ziaristi pretindeau Ins, ea' ar fi fost osut de mii. Altii vorbesc de 60-70 mii. Drept estecd in acea Vineri, pang. spre Inoptat, au tot venitconvoae de carute pline cu pelerini din toate un-ghiurile tdrii, din Transilvania, din Banat, chiarde departe dhi Maramures si trenurile obisnuitenu mai puteau Incdrca pe toti cltorii. Dela Bucu-rest si dela Craiova s'au format 3 trenuri spe-ciale cu cte 20-25 vagoane, care au descbircat instatia Maglavit circa 30 de mii de insi.

Slujba Episcopului incepe la ora 9 si jumtate.Cu toatd instalatia de megafoane din cele patrucolturi ale cmpiei, corul preotilor se aude foarteslab. Se roagd unii, altii vorbesc. Isi povestesc rni-nunile. Intr`o parte se spune c, dou femei aunscut... Deabea cnd incepe Petrache s vorbeas-c linistea devine complet si cuvintele lui pot fidin loc in loc auzite.

Mopl a spus Oamenii sa se inteleagd in-tre ei... Toti suntem frati... Nu v invrjbiti...".

lumea ascult ingenunchiat. Cte o femeiedin apropierea estradei, intinde In spre mna cio-banului o batist, o floare, o creangd, o bucatde hrtie... Petrache o atinge cu mna. Femeia emultumit. Dacg nu poate s,-i vorbeascd, mcaratta cere dela el. Sd aibd un obiect atins de mnalui.

La ora 11, Episcopul, preoth si Petrache co-bowl estrada si in fruntea unui cortegiu se in-dreapt spre locul unde a fost hotIrlt clddireaiaouei biserici. Acolo, dupd o nou slujba divinA,www.digibuc.ro

42

Petrache pune piatra fundamentald a viitoarci bi-serici.

Intr'un interview dat Universului" din 15 Sep-tembrie 1935, I. P. S. patriarh Dr. Miron Cristeaarata nalta valoare a Indemmuilor ciobanului :Pocaiti-va ; Indreptati-vd, feriti-vd de rele ; mer-geti la sf. Biserica i v rugati i Impliniti porun-cile Invatate de ea...".

Ca specimene de vindecari am citit In ziaremulte, voi da numai urmatoarele, asupra autenci-tatii carora nu ma pot pronunta de oarece acestipacienti n'au fost examinati de un neurologistcare sa constate natura boalei si dacd vindecareaa fost instantanee, prin urmare miraculoasd, saudaca din contra aceste vindecari intra in dome-niul fenomenelor cunoscute, cum asi crede.

La buturugi" se gseau o Intreaga se-rie debolnavi vindecati la Maglavit.

Cu acest prilej, printre multimea de suferinziera Alexe Stroe Militaru, fost primar In Satulung,-care este orb de 5 ant Venise s se roage si el cucredinta, pentru sdnatate.

Cu lacrdmi In ochii limpezi dar f dra vedere, d.Miitam a povestit unui ziarist despre urmtoa-rele cazuri de vindecare intamplate In ultima sap-tamnd : Radu Manolescu din Ianca jud. Braila,In eta te de 54 ani, a venit cu maim i picioruldrept paralizate. Dup o sedere de 7 zile la bu-turugi" a plecat vindecat.

Costica Trandafir din Cosereni jud. Ialomita,mut si surd de 17 ani, dorrnind o noapte la bu-turuga mare" a Inceput sa vorbeasca perfect.

D-soara Elena Constantinescu, din Constanta,www.digibuc.ro

43

bolnava de epilepsie de 7 ani, stand doua sapta-mani la buturugi" s'a fcut sndtoas.

Ion Negri la, dintr'o comund din jud. Arges, de71 ani, avand paralizata maim si piciorul stang,a stat 3 saptamani la locul sfant si s'a vindecat.

In ceeace priveste cazul de vindecare al medi-cului Cdpitan Radulescu, care isi pierduse vede-rea in urma unui accident de automobil, D-rulViorel Popescu Imi comunicd urmdtoarele amd-nunte culese dela sora cdpitanului. Cdpitanul Rd-dulescu isi pierduse complet vederea. Specialistiidin Bucuresti si Berlin n'au putut sd-1 vindece.Era pe punctul de a fi reformat. La Viena un spe-cialist II spusese sd aibe rdbdare cdci, probabil, seva vindeca. Disperat s'a dus la Maglavit unde astat trei zile. Dupd aceia sora sa, care este farma-cista, se pomeneste' cu el vesel si ii comunicd reve-nirea in parte a vederii. Ea necreznd, cdpitanul iidescrie modul cum e imbrcatd, i-a cetit ora peceasul din farmacie. Medical se afld la Cernduti,unde este repartizat cu serviciul.

IV. CONSTATARI PERSONALE LA MAG-LAVIT

Dela Inceput tin sd declar c la cele de mai sus,multe din ele cunoscute din ziare si brosuri, voiuadduga si eu cteva date personale relative lafenomenele dela Maglavit voiu preciza Insd din ca-pul locului, cd conform adncei cugetdri a luiD'Alembert: Mi se poate cere s caut adevdruldar nu sd-1 gdsesc", nu pretind ctusi de putin Caceeace voiu explica aici este ultima expresiune aadevrului.

Aceea ce Ins d o oarecare Insemndtate celorwww.digibuc.ro

44

scrise de mine stunar au singurul merit ed, desimi s'au cerut de unele ziare ca sa acord un inter-wiew despre situatii pe care nu le cunosteam, ampreferat SA. mA duc la Maglavit, s fac eu insumio anchet5 sA studiez locul i imprejurdrile in cares'a produs minunea.

Colegul meu prof. T. Gane, secretarul general alministerului sngtlii, binevoise sA instiinteze ped. inspector general sanitar dr. Viorel Popescudespre vizita mea i acesta din urm5, trimisese unraport confidential superiorilor sdi despre stareaigienicA deplorabil ce constatase la Maglavitpropusese unele masuri de urgent/5, pentru evitareaeventualelor cazuri de board sau chiar epidemii,din care unle se tradusese In fapte la venirea mea.

Am vizitat Maglavitul. Pe un drum nisipos, amajuns la locul cu buturugi. Am vdzut mai multetroite, fntna descoperit de Petrache Lupu(Inch' o analogie cu Bernardette Soubirous !) pre-cum si o coroand de lumin5, produs de lurnnd-rile cari ardeau ziva i noaptea. Am examinatplopul cu creanga din care picur

L'arn vzut predicnd pe Petrache Lupu incon-jurat de dragostea i veneratiunea lumei. Ciobanulcomunica celor de fat5, cele spuse lui de D-zeu,Mosul" cum Il numeste el. Cuvintele ciobanuluimaglavitean gsesc o rezonanta puternic5, In su-fletul credinciosilor din toate unghiurile tarii careau venit s5,-i asculte cuvintele: S5, nu faceti fapterele, s5, v5, iubiti, s5, v poc5,iti, s5, v ajutati unulpe altul". Ce cuvinte admirabile repetate in acestetimpuri de restriste moral5,!

Prima intrebare ce mi-am pus-o cnd am vorbitcercetat mai de aproape pe P. Lupu, a fost swww.digibuc.ro

45

vdd dacd nu m aflu in fata unui simulator, aunui fals apostol. M'am convins de contrariu. Pe-trache Lupu, ca i Bernardette Soubirous, este unora de o desinteresare absolutd. El nu primestebani. Doreste numai s facd, din banii strnsi, obisericd i un spital; pentru el nu vrea altceva deCat s rdmnd un simplu cioban. Nu sunt, spuneel, nici vedjitor, nici doctor, nici sfnt". Invitat sfacd lamed, a rdspuns cd preferd s arunce baniiin Dundre. Viata lui sobr si modestd: nu fumeazd,nu bea vin, nu mdnncd carne, cum am pututvedea stnd cu el la masd, cuvintele lui deseoripline de inteles, sunt attea probe, pentru minecel putin, Ca' nu ne gsim in fata unui simulatorsau necinstit. E adevdrat a nu aude bine, cd ori-zontul ideilor lui e restrns, ceeace ar explica de-bilitatea lui mintald", asupra cdreia s'a insistat cuatta complezentd.

D-1 dr. Popescu-Sibiu, care a petrecut o sdptd-mnd la Maglavit, examinnd in repetate rnduripe P. Lupu, nu a constatat, cu teste de inteligentd,semne neindoioase de debilitate mintald. D-sacrede apoi e dacd, azi, Petrache Lupu aude i vor-beste, cu o usoard greutate in auz i exprimare, a-ceste cusururi se va atenua desigur prin exercitiulce-i face vorbind ore intregi celor din jur. Iarcnd a inceput s vorbeascd i s audd,deci din clipa din care fondul sufletesc i sensibili-tatea lui au luat contact efectiv cu mediul social,simptomele mintale" au devenit sem-nele existentei unei personalitdti morale, simpld castructur si manifestare. Fenomenul invers il ob-servdm in ziva de azi cu o frecventd ingrijordtoa-re; personalitdti intelectuale, cu un bogat strat dewww.digibuc.ro

46

culturd, mascand o nenorocitd debilitate sau de-formatie morald. Petrache Lupu, crede d-1 Po-pescu-Sibiu, prezintd mai mult o pseudo- debilitatementald, din mum limei de cea mai elementardculturd (intelectuald), sensibilitatea sa deosebitdizolndu-1 inteo largd mdsurd, de mediul

Tot d-sa aminteste apoi i faptul c majoritateacelor consacrati In istoria omenirei In toate dome-/1111e ei de manifestare (stiintd, religie, literaturd,artd, politicd, etc.) aU fost expresia unei eredittinu din cele mai fericite. Faptul ni-1 verified si ere-ditatea multor oameni mari ai zilelor noastre.

Pot spune c fenomene-le dela Maglavit, desi in-tretinute de senzationale vindechri, speculate deunii interesati cari au trivializat evenimentele, nupot fi considerate pur i simplu ca datorite lipseide tiraj a unor ziare, cum s'a presupus, sau a unorinterese meschine locale, cum au afirmat altii, sauefectul cldurei din luna lui Cuptor (1935). Pentrumine, e vorba de un fenomen mistic, este reactiaunui suflet drept, primitiv, dar cinstit, care e cu-noscut in armatd, dupd rndrturisirea lui, releletratamente, In satul sdu natal dispretul, dacd nubatjocura, In repetate rnduri, cdei i s'au twatoi din turmd. Pagubd cu att mai mare cu catmica lui lean', era foarte insuficientd ca s cluedchiar o viatd de orn necdjit. La aceastea s'a addo-gat izolarea lui cornpletd i contemplarea naturei.

Toti acesti factori i altii pe care nu-i cunoscdar pe care li bdnuesc, s'au strns, undeva, In acellabirint de activitate psihicd pe care-1 numim sub-constient sau inconstient dup imprejurdri i s'au

www.digibuc.ro

47

tradus prin misticismul religios care i-a dat vede-nia Mosului".

Cum am vdzut la inceput, uimit de aceastd ve-denie si de ordinele ce i-a dat mosul", P. Lupu ardmas nehotdrIt si numai dupd alte dol.& aparitiis'a hotdrit s impartseascd lumei ceeace a vdzutsi auzit dela o fiintd supranaturald pe care a con-ceput-o cu mentalitatea lui simpld de analfabetizolat, cu un orizont de cunostinte restrnse, darIn contact intim cu natura i avnd o constitutiecare fatal l-a Indreptat spre misticisrn. Cunoscndnedreptdtile sociale, a dat semnalul de alarmddupd ce dinamismul inconstientului a organizatun sistem de idei, o conceptde morald, care nupoate cleat sd-i facd cinste ridice In ochiinostril.

Oare un observator impartial si luminat, careconsiderd starea actuald ce stdpneste nu numaiunele popoare, dar lumea Intreagd, nu este izbitde lipsa sentimentului de solidaritate, de egoismulferoce care duce la autarhia de azi i domind, caun tiran, relatiile dintre popoare?

Efectele rele le vedem cu totii. Este suprematiaputerii brutale asupra dreptului, sugrumarea celuimic de cdtre cel tare, &del, dupd cum zice Lafon-taMe: Motivul celui mai tare e intotdeauna eelmai bun". Ca s revenim la tara noastrd, nu ve-dem noi o stare Ingrijitoare de decadentd pe carea resimtit-o In mod vag i pdstorul dela Maglavit?Nu constatdm la fiecare moment, nedreptdtile so-ciale, necuviintele arivistilor, ale profitorilor, alecumularzilor, ale Imbogdtitilor de rdzboiu? Ce sdmai spunem de rdsturnarea valorilor de cari sufe-

www.digibuc.ro

48

fa' mai ales acei care tin s-i respecte demnitatealor?

Nu sunt ace0i din urmd necunoscuti, nedrep-tdtiti, jigniti? i ate drame sociale, ct, pierderede energie a neamului nu rezult din acest deze-chilibru moral?

Dorinta de a ajunge prin orice mijloace, lipsade orice idealism pentru a face pe om de a fi real-mente cum el se considerd, regele universului, risi-pirea energiei prin politicianism, pasiuni violentedeslntuite prin interese numai personale, predo-minarea in sufletul omului pervers a unui egoismatavic care indbue orice sentiment de altruism,injosesc nobila misiune a omului pe aceast pla-net6, si face o contraselectie social care va ducecurnd la distrugerea culturei. Arnintesc ca si ilus-rill A. Carrel ajunge la concluzii analoage inteocaxte recentd a sa.

Cu toate acestea, este oare vre-un invtat, ornpolitic, prelat, medic, etc. care, cu orict de multemijloace ar avea la clispozitie, s poatd atrage,printr'o fort, invizibil, sute de mii de oameni,fcndu-i sd indure greuttile unei cdldtorii ane-voioase? Nu mai vorbesc de paraliticii transportati,cu cheltuiald, si greutate, pe care i-am constatatla Maglavit, unde am vazut pe o mama, ale creipicioare au fost amputate de mult, cu fiica ei carenu putea merge, din cauza unor consecinte gravede encefalit, aqteptnd minunea vindecArii careIns nu s'a produs.

Pentru mine, fenomenul dela Maglavit are douaspecte: acel al vindecdrii boalelor in care P. Lupureprezint pe taumaturgul si o altd latura psiholo-gica i morald. www.digibuc.ro

49

Despre vindecarile miraculoase despre care amvorbit mai sus n'asi putea avea o parere hotarItdecat dac as fi vazut bolnavii inainte de a fi bine-cuvantati de Petrache Lupu i s urmresc cursulboalei bor.

Pot sa spun Ins, c orice neurologist si psihia-tru care cunoaste influenta autosugestiei si a tra-tamentului moral, a asistat la asemenea minunisau le-a facut el insusi, cand este vorba de unelenevroze. In calitatea mea de elev al creatoruluineurologiei moderne, J. M. Charcot, mi-a fost datsa vaz asemenea cazuri la Salptrire si am pututeu insumi vindeca diferite manifestri: orbire, sur-ditate, paralizii i chiar prin izolare, am vindecato epidemie de coree ritmica, histerica care atinseseo intreaga scoal. Unele din aceste date au fostInsemnate In comunicari, atat la Academia destiinte din Paris cat si la Societatea spitalelor dinorasul lumina.

Miracolul terapeutic, care poate Insemna pentruunii vindecari, iar pentru altii deziluzii si de-ceptii, are un determinism asupra caruia Char-cot a insistat Intr'un articol celebru, provocatde calatoria lui E. Zola la Lourdes. Pentru ca vin-decarea prin credinta sa aibe loc, zice J. M. Char-cot, trebue anumiti bolnavi i anumite boale, adicaacelea care se pot vindeca prin influenta spirituluiasupra corpului. Este tocmai ceeace se Intampldla multi din bolnavii dela Maglavit. Charcot addu-

: Dar oare In starea actuala a cunoas-terei domeniului supranaturalului ceeace seatribue credintei tmaduitoare si ale careigranite se restrang sub influenta stiintei,cunoastem totul ? cu sigurant ca. nu ! Este

4www.digibuc.ro

50

nevoe s asteptm tot cercetnd mereu. Suntprimul care stiu s. astept", zicea tot Charcot,

repeta fraza frumoas a lui Hamlet: There aremore things in heaven and earth that are dreamtof in your's philosophy". (Sunt mai multe lucruriin cer i pe pmnt dect filozofia ta viseaO)". Incele ce preced, n'am fcut altceva de Ot s schi-tez aceea ce cred despre minunea dela Maglavit.Pentru mine, in criza morald de astzi, acest f eno-men poate s aibd o influentd moralizatoare asu-pra mintei necultivate dar credincioas5, a tdranu-lui, precum i asupra oamenilor culti, care i dauseama de influenta sufletului asupra corpului.Aceasta influent apare ea o reactiune salu-tard in timpul de restriste morald i ca trezire aconstiintei tdranului si a orsanului indbusit deatta putreziciune i atta minciura in tara rom-neascd.

Intruct priveste minciuna, tin O spun O. amun carnet in care figureaO, un numdr destul deinsemnat de oameni de seam care cred c fdga-duiala si minciuna sunt lucruri identice.

Am vorbit de reactiunea binefkatoare, caci pre-ceptele pe care le spune P. Lupu cu o articulatiedefectuoas, el vorbeste cum am ardtat peltic, dardin suflet, fr emfaza oratoric6 si se adreseazsuiletului tranului care pricepe intelesul cuvin-telor lui: S5, nu furi, O nu minti, s ne unim, &delaltfel suntem pierduti", gdseste un ecou adnc insufletul multimii.

S6, repete aceleasi cuvinte cel mai mare oratoral tarii romnesti, unei multimi de zeci de mii deoameni si nu vor avea acelas efect, nu ggsesc a-ceia4 rezonant in sufletul tranului ca vorbele luiP. Lupu. www.digibuc.ro

51

Ce este de fcut In fata acestui eveniment psi-hologic , sociologic si moral interpretat In diferitemoduri de acei care au stat departe, sail care l'auvzut si au vorbit cu P. Lupu?

Se poate oare Impiedeca cu forta afluenta extra-ordinard de creclinciosi ce vin la Maglavit?dori s stiu cine este acela care ar putea s'o facd ?S'a zis cd am fost amenintat sh fiu linsat de multi-mea fanatizatd dela Maglavit. De aceasta eu n'amavut nici o cunostint. Adevdrul este ea' atuncicnd m'am urcat intr'un amvon, unde trebuia savind P. Lupu, atunci cnd acesta a sosit, eu m,&earn impreund cu alte persoane care au bine-voit s md Insoteascd: d-nh dr. Viorel Popescu, dr.Albu, senator Vldreanu. Atunci s'a produs un f elde alarm urmatd de pallid,. Un preot a luat cu-vntul spre a protesta contra ateilor si la un mo-ment dat situatia pdrea Ingrijitoare, dar a fostde scurtd duratd si nu mg, privea pe mine.

Dupd ce murmurele au Incetat, am dat maimlui P. Lupu cu credinta c strng mna unlit oracinstit i adaog c sunt oameni cdrora refuz sauezit a face acest gest.

Sunt cloud mail probleme cari mi se impun mie,cercetdtor obiectiv care-mi dau seama de impor-tanta fenomenelor dela Maglavit. Este Intiu la-tura morald, care trebue realizatd, propagat, cumijloace oneste, cdci momentele pe care le trdimsunt foarte critice. Mai este apoi chestia sanitarl

administrativd. CA fenomenul dela Maglavit aavut o influent bun asupra moralului rezult, inwww.digibuc.ro

52

mod limpede din datele pe care mi le-a procuratd. preqedinte de tribunal (Craiova), d. Vasiliu-Bu-cium, din care rezult, c, numdrul de crime dinluna Iunie 1935 a fost pe jumdtate ca InMaiu, iar d. medic legist al jud. Do 1j,mi-a comunicat cd, cazurile de crimd, suntmai rare. Colegul dr. Combiescu mi-a spus6., In Do lj, se furau struguri chiar din viilepdzite; azi nu se mai Intmpld acest fapt. Mora lanu este o tiintd, Mid, importantd. Auguste Comte,unul din cei mai mari encicloped4ti pe care i-aavut lumea, creatorul religiunei pozitiviste 0 carea fost considerat ca un Messia pozitivist, dnd oclasificare a qtiintelor, a pus In vrful piramideimorala. Religiunea crestind, dup cum o recunoa-0e chiar Kant, are o morald superioard. Tdranuldela Maglavit, nu este atins de debilitate mintaldci, este un apostol al acestei morale, cdci nu do-re0e nici bani nici onoruri, iar cu banii adunativrea s se fad, o mndstire i un spital. Oare aces-te institutii n'au o importantd social? i dacmi-ar fi Ingduit s, fac un apel, ar fi ca arhi-tectii 0 pictorii, patrun0 de simtul religios 0moral, s, dea concursul lor cel mai mare viitoareimndstiri, iar bogdtasii din Oltenia s, contribue lacrearea spitalului, la care ar fi folositor s se a-daoge q.i o instalatie mare de bae. Dacd nu ar fidect aceste realizri, P. Lupu va fi servit att re-ligia cat si qtiinta. Nu mi-a spus-o chiar el ca nueste nici vrdjitor nici doctor, nici sfnt? sa-i rm-nem recunoscdtori. Am ardtat la timp cl stareasanitard nelinititoare dela Maglavit merit toatd,atentia autoritdtilor sanitare. Mai ales pelerinajultaranilor din Basarabia, unde domnete endemicwww.digibuc.ro

53

tifosul exantematic, la Maglavit ar putea fi unmare pericol. Specula nerusinatd pe care o fac uniilocuitori, trebue infrnatd. Fondurile adunate sfie riguros supraveghiate, cdci din diferite pdrtis'a vorbit de delapidare.

Medicii fiind in imposibilitate sd dea sfaturi, cnu ori ce board se vindecd la Maglavit, unde amvdzut attia bolnavi atinsi de boale incurabile,acestia din urmd si familiile lor trebue sfdtuitiprintr'o propaganda". inteligentd, (prin biserica,scoald, presd, radio) A, rdmn acasd.

Acum ctva timp colegul meu prof. T. Gane, deacord cu d. ministru Nistor, a luat initiativa uneiconferinte a autoritdtilor sanitare, bisericesti, si.administrative, la care am luat i eu parte. Am ex-pus si eu pdrerile mele, accentund mai cu seamimportanta mdsurilor sanitare i asupra fenome-nelor dela Maglavit, considerate din punct de ve-dere psihologic, social si moral.

Expun un mic fapt divers, care este semnifica-tiv pentru necesitatea ref ormei moravurilor noas-tre. Membrii Societdtii de eugenie care activeazdla Craiova, cu atta dragoste si care mi-au umplutsufletul de bucurie, dupd o sedintd in care discuta-sem programul Societdtei, imi rezervaserl o ca-merd, la hotel Palace, unde m'am dus la ora 11seara. Din acest moment pang la ora 5 dimineata,ora fixatd, pentru a pleca cu colegii mei la Magla-vit, n'am putut atipi din cauzd c, in odaia dedeasupra mea, un domn cdpitan si un d. inginerfdceau un zgomot nesuferit toatd noaptea, desireclamasem in mai multe rnduri. Mi-am zis, insufletul meu intristat, c asupra acestor domniinfluenta Maglavitului nu s'a resimtit!www.digibuc.ro

- 54

V. INCONSTIEN= DINAMIC

Charcot cerea cu dreptate, vorbind de vindecrileobtinute la Lourdes, 0, asteptm i sa cercetam.El nu cunostea insa energia dinamismului incon-stientului asupra cruia s'au adus atatea lumini Intimpul din urma and s'a pus In evident impor-tanta lui In creatia $iintiflc, artistica, i literara.Voi reveni mai la vale asupra importanteidinamismului inconstientului In misticismul reli-gios i asupra rolului pe care l'a jucat In evolutiaomenirei i In crearea unei spiritualitti denme deom.

Procesele care compun inconstientul dinamic nuse pot explica starea actual a cunostintelor noas-tre obisnuite si nu sunt nici niste varietti al in-constientului automatic. Aceasta din urma repetd,celalt creiaz.

In opozitie cu acest dinamism al inconstientului,avem inconstientul mai mult sau mai putin auto-matic care, cenzurat de activitatea constientd,isbuteste sa se manifeste in timpul somnului subforma de somnambulism; el a fost descris admira-bil de Shakespeare in faimoasa drama. Macbeth.Lady Macbeth putea sa alunge din consti-entul ei amintirea faptelor criminale. Dar,spre mijlocul noptei, atunci cand cenzura eraabsent, se scula din pat sa se duc sa-si spelerninile si nu izbutea cu toate parfumurile Ara-biei" s Inlature mirosul sangelui de pe mainele eicriminale.

Pentru ca inconstientul dinamic s dea tot cepoate, constiinta trebue sa sintetizeze i s, utili-zeze fortele pe care el i le pune la dispozitie; aceas-www.digibuc.ro

55

tA sintezA, luminat de o atentie puternic, i ovoint creatoare, se intAlneste in opera xnisticilorgeniali.

InteadevAr dacA fenomenul constient este celmai luminos din sufletul nostru, el este in acelastimp cel mai restrns. Cmpul constiintei actualenu poate continea In fiece moment dect o ima-gine, sau o idee cu totul luminoasA i altelecteva (3-4) mai putin luminate, pe cnd restulbagajului nostru intelectual este depus in maga-zia de rezervA a creerului nostru, de unde oricndle putem lua. Asa fiind, in mod constient noi nuputem lucra efectiv de ct cu cteva elemente, pecnd inconstientul nostru are la indemn intre-gul material dobndit prin experienta noastrA an-terioar i, cu ajutorul acestuia, el elaboreaz5,combinatiuni, cari, cnd ajung la maturitate, trecpragul constiintei actuale, devenind realitAti su-fletesti.

FdrA ajutorul imens, pe care ni-1 clA activitateainconstientului, noi n'am fi capabili de nici unprogres, i nici evolutia sufletului uman nu s'ar fiputut face. Inteadevr orice activitate sufleteascd,dupd ce in mod constient a fost indeplinit intoate amAnuntele ei, i repetat de mai multe ori,devine pentru noi un element care n'are nevoie deo stare constientd spre a putea ajunge la o nouindeplinire.

Inconstientul i-a asupra-si toat aceastA acti-vitate sufleteascA care a fost trecut, prinfiliera constiintei actuale, asa in ct aceastardmne liberA pentru achizitiuni nouA, si in aceas-tA mAsurA determinA progresul. DacA toatA viatanoastrd, in actul cetirii si al scrierii de pildA, arwww.digibuc.ro

56

trebui s refacern In mod constient, fiecare liniea literelor i fiecare silabd a cuvintelor, e fdr In-

niciodat n'am ajunge s exprimdm prinfraze gndul nostru i nici operele geniale, careconstitue zestrea culturald, lsata din generatie Ingeneratie, nu s'ar fi putut indeplini. Dar rolul

intelectuale, Incleplinit fdr ajutorul con-stiintei, nu se mrgineste numai la repetarea Inmad perfect al unor operatiuni fcute anterior lalumina constiintei. Pentru interpretarea acestoroperatiuni inconstiente, numite habituale, ne pu-tern folosi de datele fiziologiei sistemului nervos.Fiecare operatiune, fie ca ar fi vorba de o miscaredintre cele mai simple, fie cd am considera cel maicomplicat rationament, Isi are desemnat In siste-mul nostru nervos o traectorie, care se stabilesteprin Inlntuirea neuronilor, prin care trece. Prinrepetarea acelei miscri sau rationarnent, caleadescris6 din nou tinde s devie o unitate fiziolo-gica, asa In cht de aci Incolo, excitarea unui singurneuron redesteapt intreaga traectorie. Curentulnervos consolideaza cane prin care trece, face carepetitia aceluiasi traect s devie mai usoar, secreeaza astfel In celule si fibrele nervoase alescoartei cerebrale, &Ai de minore rezistente In ra-port cu numdrul reactiilor trecute, cu intensitateaexcitatiilor, cu cronaxia i alti factori concomi-tenti.

Dar rolul partii inconstiente a sufletului nostrunu se mdrgineste numai la depozitarea elemente-lor trecute prin cmpul constiintei noastre, si re-petarea automat a diverselor operatiuni, carefiind, relativ, de mai putin important, nu nece-fiind relativ de mai putin important, nu nece-www.digibuc.ro

57

sit prezenta si controlul constiintei. Inconstien-tului i mai revine i o activitate proprie, original,adica In el se elaboreazd prin imbinarea fortuitsau conform unor legi pe care Inca nu le cunoa-stem, conceptiunii noi, care In urnal sunt supusecriticei constiintei.

In aceast privintd vom expune mai la vale o se-rie de exemple luate din auto-observatiile mai mul-tor personalitti din elita intelectuald, asupra me-canismului prin care s'au elaborat In creerul lor,cele mai de seamd conceptiuni pe cari le-au emisIn viata bor. Dar chiar In viata noastrd de toatezilele, avem dovezi de importanta ce trebue atri-buit prtii inconstiente a sufletului nostru.

Inteadevdr, dupd cum am artat, numai o micparte din actele noastre i In genere din activita-tea sufleteascd sunt executate la lumina constiin-tei, cea mai mare parte, dacg examindm mai deaproape fenomenele, vedem ed.-0 au originearatiunea lor de a fi, conditionatd de activitatea re-giunii mai Intunecate a sufletului nostru, adicAinconstient.

Progresele recente ale psihologiei si ale neuropa-tologiei au Mcut ca aceste complexe de acte psi-hice inconstiente s fie mai bine studiate, impor-tanta lor devenincl din ce In ce mai mare. Printrecele mai vechi cunoscute se considerd visele. Acti-vitatea psihic6 latent ce traduce prin: emotiunifdrd cauza apreciabil, hotrlri neasteptate, modi-ficdri aprnd brusc. In caracterul i ideile cuiva.

Cercetrile moderne au largit mult domeniulpsihologiei inconstientului, In care tinde sa se in-troduc o parte din ce In ce mai mare a psihologielnormale, pe lng Intreaga psihologie anormala.www.digibuc.ro

58

Activitatea intelectual latenta joac un rol In-semnat In manifestrile facultAtilor noastre si Ingenere In toate operatiunile de constiintd. Hart-mann atribue inconstientului o parte preponde-rent, In manifestrile superioare ale sufletului siconsidera geniul ca o emanatiune directd a lui.

Influenta subconstientului se poate manifesta,cu o putere remarcabild, adesea preponderentd, Inproductiunile stiintifice, artistice sau literare. Iatateva exemple, pe care le dam din Chabaneix:

Condorcet, Franklin, Michelet, Condillac, Aragodup propriile lor observatiuni au urmArit

si utilizat travaliul psihic dn timpul somnului Vol-taire povesteste el a visat intr'o noapte un cfinteccomplet din Henriade, altfel de cum il scrisese. LaFontaine a compus In vis fabula celor doi porum-bei. Burdach povesteste c in visele sale ii veneauadesea idei stiintifice att de importante, incht IIdesteptau din somn.

Uneori influenta subconstient In somn se ma-nifestd printr'un vis halucinator; astfel In cazulcunoscut al lui Tartini, acesta visand ca diavolulexecut, pe vioara sa o sonat Incnttoare, sesculd brusc din somn si o puse repede pe note.

Ceiace numim inspiratie se produce foarte ade-sea inteo stare de obnubilatie aproape complet arealitOtii constiente. Thophile Gauthier ne paves-teste despre Balzac c: atitudinea sa era a unuiextatic, a unui somnambul, care doarme cu ochiideschisi; pierdut inteo reverie profund el nici nuauzia ce i se vorbea". Beethoven, cu totul absorbit deinspiratie iesi Intr'o zi din cas, la Neudstadt, pejumtate desbracat. El fu condus din aceastilcauzd la inchisoare, ca vagabond, nimeni nevoindwww.digibuc.ro

59

s creaz, cu toate protestrile lui, c este Beet-hoven. Schopenhauer zice despre sine insusi, cdpostulatele filozofice s'au produs la el fr inter-ventia sa, in clipele in cari vointa sa era oarecumadormitd, si spiritul su indreptat intr'o directieprevzut dinainte... Astfel persoana sa era oare-cum strin de opera".

Uneori influenta subconstient este asa de clar,bleat ea pare a fi o influent exterioar; ceeaceMusset exprim prin urmatoarele versuri:

Cu ne travaille pas, on coute, on attend,C'est comme un inconnu, qui vous parle b. Poreille.

In aceiasi ordine de idei a-si putea re-aminti ce i s'a intmplat lui Lamartine autorulromanului Graziella.

Trimes in Italia, la Sorrent6, pentru cAutareasnttei, a cunoscut acolo pe acea fat, de trancare era de o frumusete rapitoare si pe care a iu-bit-o cu tot focul tineretei. Dar gingasa fat moaredup ctva timp. Tnrul Lamartine o uit, ceia cenu este exceptional in viata tinerea.scd. Ins dupcti-va ani intrnd inteo biserric se gseste In fatacatafalcului pe care sta adormit pe veci o tn-rd. Un soc emotiv stpneste toat fiinta lui, lacri-mi 11 podidesc, se intoarce acas repede si scrieimediat acele dou poeme sublime : La lac si Lepremier regret.

Inspiratia aceasta poetica n'a fost datorit mo-mentului, inconstientul lui Lamartine a fost deseori frmntat de amintirea duioasd a trecutului,de remuscdri si a trebuit un moment propice ca sapara in constiint acea gam de sentimente, pewww.digibuc.ro

60

care a exteriorizat-o si stilizat-o in cele dou5, ca-pod'opere care au Incntat pe toti care le-au citit.

H. Poincar, marele matematician, prin studiide auto-observatie asupra inventiunii matematice,a ajuns la concluzia cd, ea e datorit In totalitateactivittii inconstientului. Eul inconstient, subli-minal nu se pote In nici un chip compara cu unmecanism automatic, Intrucal travaliul materna-tic nu e o activitate mecanic, care s'ar putea com-para cu aceea a unei maini, orica de perfectio-nat ar fi. Nu e vorba numai de a aplica regula,de a fabrica maximum de combinatiuni posibile,dup unele regule fixe. Combinatiunile astf el ob-tinute ar fi extrem de numeroase si inutile. Ade-vrata activitate a inventatorului alege unele corn-binatiuni printre attea altele, asa Inca eli-min pe acelea care sunt inutile, sau mai binenici s nu-si dea osteneala de a le face. Reguleledup care se conduce aceast lege, sunt extremde fine, delicate, asa Inct e aproape imposibil sle enuntdm prin cuvinte precise; ele se simt maimult deal se pot formula.

Cum ne-am putea Inchipui In asemenea caz unmecanism, orict de ingenios ar fi, care sd poatdexecuta