Copert6: lonul Ardeleqnu-PoiciTehnoredocton Rodica Boqcd

O 2015 Editura Paidera

Piala Unirii nr. 1, sector 3

Bucureqti, Romdniatel.: 021.316.82.10

e-mail: office @paideia.rowww.paideia.ro

www.cadourialese.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale a RomdnieiLogica qi dreptul : culegere de traduceri / seleclie,

trad. qi pref.: Drdgan Stoianovici' - Bucureqti :

Paideia,2075rsBN 978-606-7 48-100-6

I. Stoianovici, Dr5gan (trad. ; pref.)

Logicq ti dreptul- culegere de trqduceri -

Seleclio textelor, trqducere f prefo|6de Drdgon ffOlANOVlCl

t634

paldela

(1993),,,Respuestq o l.l. Moreso, P.E. No-

vorro y M. C Rodendo", Doxo13,pp,261-264.

Soper, Philip (19s9), ,,Legoltheory ond the cloim

of outhority", Philosophy & Public Affoircl$(a), pp.20,9-237.

36() 361

Cuprins

Secliuneo I - Domeniul g semnificoliologicii juridice ...............

Drept, logicd ;i comunicqre umondde llmor Tommelo .................... 15

l. Controverue privind rolul logiciiin domeniuldreptului ................152. Pdreri despre nqturo logicii ce or trebuioplicctd in domeniul dreptutui .................. 283. Formolismul juridic ;i instrumenteleformqle ole gdndirii juridice ........................ 344. Observolii privind relevonlo logiciisimbolice in slujbo dreptului ....................... 39

Drept, logicd Si argumentarede Chqim Perelmon ................43

lnfrastruct ura ralionamentu I ui j urid icde L6on Husson .........................59Nodul unei controverse ............................... 60Osciloliile gdndiriijuridice ......62Specificitoteo rolionomentului juridic ..... 69Limitele formolizdrii dreptutui ...................76

Secfiuneo o ll-o - Limbqiul dreptului.Rolul $ specificul definitiilor iuridice ......... 83

Limbajul co instrument ol tehnicii iuridide Frongois G6ny........... ........... 85

Cdtevd chestiuni privind definifiile legale

de Vihtor Knopp......... ..............95

l. Definiliile in domeniul dreptului ............ 95

ll. Definiliile 1ego1e.......... ..........97

lll. Tipuri de definilii legole ........................ 1O2

lV. Definiliile jurisdi$ionole - excurs ....."'115

V. Adevdrul ;i corectitudineo

definiliilor legole .......................116

Vl. Considerolii de politicq dreptului ."""'117

Definifiile legole ;i interpretoreo legii

de Morh von Hoeche ..,,..........121

1. Utilizoreo definiliilor 1e9o1e.....................122

2. Nqturo definiliilor legole ......................" 123

3. Redqctoreo definiliilor 1e9o1e...........""'123

4. Definiliile legole f interpretoreq legii" 13o

Secliuneo q lll-q - Normele iuridice ;i logico

normelor ..............137

Discursul normqtiv / teoria ralionamentuluijuridic de Oto Weinberger.....-..............."" 139

l. Corqcterul necognitiv ol normelor

;i ol vo1ori1or.................... ......"" 139

2. Normo cq lucru comunicqt.................." 148

3. Fundomentul inferenlelor logice

cu norme4. Rolionomentul juridic din perspectivq

logiciigi din ceo o retoricii .."'159

Roportul dintre norrne Si iudecdlilede voloorede Kozimier Opoleh ............." 165

Condiliite preliminore ale oplicdrii logicii

deontice la ralionamentele iuridicede Zygmunt 2iembinshi...........................""'17t

Secliuneo o lV-o - Apectul logic ol interprctdriinormelorlurldlae

Ralionamentele j uridice in interpretareanormelor de drcpt de ler4y Wr6blewshi .... 195

Consideralii despre problema ontinomiilorin dreptde Eduordo Gqrcio Mdynez .,....21gl. Nqturo problemei ....j................... ..,,.......,..21g2. Conceptuljuridic de corrtrodiclie gi teoriolui Kelsen privind cele potru sferede oplicolie .........Zil3. Criterii de solulionore q ontinomiilordintre precepte oporfindnd oceleiogiordini juridice................. .......,,.2344. Dhtinctio lui Kelsen intre conflictelogice gi conflicte teleo|ogice,..........,,,...,...2315. Conflicte,,intersistemice,, .............. .....,.. z4O

Rafionomentele jurtdice o fortiori;i o pori de Cqrlos 5. Alchourr6n .,,...........245l. lntroducere ..,,..24sll. Argumento o fortiori ....,,.25Olfl. Rolionomentele juridice d fortiori ...,.254lV. Diferite forme de rolionoment juridicq fortioriV. Argumento o fortiori;i o pori ..,....,,,...267Vl. Rezumqt ....,,.273

Rafionamentul prin onologie in dreptde Letizio Gionformoggio................ .......,.. 275

Secliuneo o V-q - Rolionomentulin contextu!credrii gi ol oplicdrii dreptului ................... 2sg

SilogRmul judiciar fi silogismul legistativde Eugeniu Speronlio ,.....,.....2g1Silogismul legislqtiu .................312

Codrulde cristolizqre o hotdrdriijudecdtore;fi de lredell Jenhins.................. 319

363

Funcfio regulotivd a logicii in raport cu

hotdrdrile iudecdtorefii de lunichi Aomi .. 327

l. Punctele de vedere closic gi sceptic

osupro problemei ...................327

Il. Relolio dintre corocterul ex post foctoql logicii ;i funclio ei regu|qtivd................328

lll. Zone unde viziuneo scepticd este

funciqrmente corectdlV. Controlobilitqteo hot6rdrilorjudecdtore;ti ..........................:....................... 332

Secfiuneo q VFo - De !q Iogicd lqfilosofiq dreptului ...................333

Existd o legdturd conceptuald intre drept

;i morold? de Eugenio Bulygin ................. 335

Bibliosafie ...............3s9

..331

364

DrepL logicd gi comunicqreumon(I

de llmorTqmmelo

l. Controverse privind rolul logicii indomeniul dreptului

Cdnd sir Edword Cohe spuneo cd,,roliuneor*e uiolo dreptului"r, el rosteo un gdnd ce or filntrunit un lorg qsentiment oljurigtilor nu doordln vremeo so, cilidin toqtd perioodo de otuncilncooce. Pentru c6 roliuneo este o voloore oc6reiinsemndtote este ofirmctd cu referire lo omore vorietcte de criterii de rolionolitqte, ostfellnc&t, dot fiind inlelesul cuprinzdtor ol rostirii luiC,ohe, eo nu puteo sd nu nimereoscd mdcor unqdin lintele fixote de oceste criterii. Dintre ele,principiile logiciis-ou bucurqt de un more respectln mojoritoteo domeniilor octivit6!ii umone

r ,Low, Logic, ond Humon Communicqtion', Archivfiir Rechts - und Soziolphilosophie nr. g, 1964,pp. 331-364. Trqducere prescurtotd.

I Vezi Cohe, I lnstitutest}B. Mox Rodin, Lqw os Logicond Experience (1940) 2, crede c6 termenul ,,rofiu-ne" se referd in qcest context lo logicd. O osemeneqinterpretore o dictonului lui Cohe nu pore o fi indrep-t6!itd, cel pulin docd prin ,,logicd', se inlelege logicoformol6.

t5

inteligente. Respectul pentru principiile logicii se

intemeiozd pe foptul cd ele s-ou douedit indis-

pensobile pentru bunul mers oltreburilor ome-nqtiin cele moi esen[iole sfere ole vielii ciuilizote.

Rolionomentul logic joocd, indiscutobil, un rol

importont in mqtemqticd, in qtiinfele fizice ;i, infond, pretutindeni unde se urmdresc testobilito-teo, stringenlo ;i coerenlo oserliunilor ;i unde

oqmenii se feresc de evqludri qrbitrore, de enun-

lurivogi;ide simplo orgulie. Nu se poote nego

cd de multe ori oomenii se comploc in ostfel de

comportomente mentqle de bund voie ;i f6rdvreun regret. Un qsemeneo comportoment poote

fi comunicqtiv, bo chior poqte fi comunicotiv ;ilq un niuel propriu-zis umon. Totuli, qtunci de

obicei ovem de-o fqce cu o comunicore umondimpurificotd. Pentru cd o comunicore ce nu se

sinchise;te defel de stondqrdele logice tinde o se

omesteco excesiv cu elemente de comunicore

infroumond. Mqi mult chior, ocolo unde logicogchioopdtd, comunicoreo umon6 tinde sd e;ueze.

in disculiile de drept lo nivel internofionol,indeosebiin pronunldrile ce vin din porteo tribu-nqlelor intemolionole, importonlo logicii co instru-

ment ol rolionoluluijuridic pore sd nu fifost pusd

sub semnul intrebdrii. Nu lo fel stou lucrurile in

discufiile ;i rostirile corespunzdtoore lo nivelul

dreptului intern, unde s-ou inregistrqt r6bufniriimpotrivo logicii din perspectivo oplicdrii ei pe

tdrdmul dreptului, dat din porteo unor teoreti-cieni, cdt ;i din porteo unor judecdtori. Asemeneq

divergenle de otitudine nu sunt surprinzdtoore

docd ne gdndim cd oriceincercqre de o subminoqutoritqteo logicii lo nivel internolionol or oueo

inconvenientul de o diminuo forlo de orgumen-tore, chior o celui ce or foce o otemeneo incercore,

docd or fi pus in situolio de o rolionq in sferodreptului internofionol. Subminoreo outoritdliilogicii lo niveluldreptuluiintem e un lucru retotivonodin, intrucdt in mqjoritqteo cozurilor qutori-toteq de stot compenseozd efectul ocesteisubmindri, impundnd outoritqteq instonlelorJudecdtore;ti gi osigurdnd executoreo hotdrdrilorpronunlote de ocesteo, indiferent de meritul lorlntelectuol. Lo ocest nivel, juri;tii pot, prinurnore, s61i permitd sd minimolizeze rolul logiciiin roport cu dreptul, pe cdnd lo nivelul inter-nolionol nu-;i pot permite ocest lucru.

Totuli, neinfelegerile, confuziite ;i dezorien-toreo privitoore lo rolul logiciiin slujbo dreptului,core s-ou inregistrot in mod explicit lo niveluldreptului intern, nu se limiteozd strict lo oceqstdsfer6. Monifestdndu-se qici, qtitudinile respectivenu pot s6 nu ofecteze, indirect,;i rolionomentuljuridic intemofionol, pentru cd specioligtiiin dreptlnternolionol se formeozd iniliol studiind sistemede drept nolionole. Atuncicdnd ojungin situoliode o fqce rolionomente juridice lo nive! internq-lionol, eiou dejo imprimote onumite convingeriprivind roporturile dintre drept gi logicd dobdn-dite prin formolio lor juridicd locold. Aceste con-vingeri, chiqr docd nu sunt expres ofirmcte 1ichior dqcd oclioneozd doorin subterqno minlii,nu se pocte, dqcd se dovedesc q fi incorecte, sdnu qducd prejudicii gi comunicdriijuridice inter-no!ionole.

Pe plonul gdndiriijuridice interne, numero;iteoreticieni renumili oi dreptului ou odoptotpunctul de vedere cd stringenlo logicd este ovlrtute o dreptului gi cd importonlo logicii pentrugdndireo juridicd este neindoielnicd. Astfel,Moitlond o subliniot cu putere rolul logicii in

dreptul jurisprudenlial (common /ow), spundnd

cd,,nu vulgorul sim! comun ;i reflectoreo instinc-

telor neonolizqte ole profonului, ci logico strictd

;itehnico superioord, inrdddcinqte timp de secole

in fcolile de drept, in Veorboohs..!'2, otJ conferit

dreptului jurisprudenliol,,copocitqteo de o rezis-

toin secolul ol XVI-leo fqtd de primireo dreptuluicivilin Anglio"3. O ofirmore energicd similord orolului logicii in drept intdlnim lo un distins jurist

continentol din secolul ol XIX-leo, Trendelenburg,

core spuneo cd, nicdieri, logico nu devine,,qt&tde procticd;i de o importonfd otdt de cruciold

coin drept"a. Co exemplificdriole oceleio;i opinii

formulote op6sot de cdtre teoreticieni contem-poroni oidreptului,ii putem cito pe lulius Stone,

cqre spune cd,,onolizo logicd este un ingredient

indispensobil qtat ol educolieijuridice, cdt 9i olprqcticiijuridice"s gi pe sir George W. Pqton, core

rpune cd sugestio dup6 core,,i-or puteo ojunge

lo ceq moi bund lege fdrd o utilizore odecuotdo logicii este pur;i simplu un nonsens."6

Citqtele de moi sus n-or fi, pdnd lo urm6,oltcevq decdt moduri diferite de o formulo sou

reformulo un odevdr bonol, docd n-or fi foptul,destul de ciudot, cd lor li se pot opune rostiri ole

2 Vezi F. W. Mqitlond, lntroducere lq V.B. 1&2, ed. ll(s.s.l.), xvlll.3 Vezi sir Owen Dixon, ,,Concerning ludiciol Method"(1956) 29 Austrolion Lqw lournol 468-469, unde scrie

cd ,,ocuroteleo istoricd q tezei lui Mqitlqnd mi se

pore neindoielnicd".a VeziA.Trendelenburg, Nsturrecht oufdemCrundeder Ethih (ed. (I2-s,1868), p. 178.

s Vezi l. Stone, The Province ond Fundion of Low (1946),

p. 145.6 Vezi G. W. Pqton,A Tact-Booh of furtsprudence(tgqo),

p. 154.

oltor outori eminenfi din domeniul dreptului,core por sd suslind o tezd de-o dreptul contrord.ludecdtorul Konstom, bundoorfl spune,,Noi, inAnglio, ovem o profundd neincredere fo!6 derolionomentul logic, neincredere in bun6 portelntemeiotd. Din fericire, jurisprudenlo noostrdroreori o olunecot pe o osemeneo pont6; ior inc&teuo din rorele prilejuriin core o fdcut-o, rezul-tqtele ou fost dezostruoose,'. Julius Binder o mers1l moi deporte, declqrdnd c6 ,,pe tdrdmul drep-tului logico nu-ide nici un folos,,7. in lumeo juris-prudenlei curlilor (in originolt t,common-ldwworld'- n. trod.), din oceostd cotegorie de jude-cdfi priuitoore lo oplicoreo logicii pe tdrdmuldreptului, cel moi influent o fost dictonul, cereuerbereqzd incd ;i ocum, ol lui Oliver WendellHolmes: ,,nu logico reprezintd violo dreptului, citxperien!o"8.

Nu incope indoiold cd cele doud puncte devedere opuse privitoore lo rolul logiciiin dreptrunt suslinute qmbele cu seriozitqte giorgumen-tote in mod responsqbil. Chiqr dqcd formul6rilerespective or fi luote cu intreg contextul lor,oceosto n-or foce decdt sd inldture osprimeof udecdlilor in unele cozuri, ior in qltele qr trons-formo judecoto oporentd in opusul eie, ins6 nuor foce sd dispord foptul fundomentol cd in

' Vezi J. Binder, Philosophie des Rechtt (1g2s), p. BB4.

' Vezi Lochner v. New Vorh (19os), tgg. De notqt c6ulteriorO. W. Holmes o nuonlot considerobil formu-loreo epigromqtic6 de moi sus, spundnd cd,,erooreolq core m6 refer este ideeq cd singuro forld ce ocfio-neqzd in dezvoltoreo dreptului qr fi logicq,,. Veziqrticolul sdu ,,The Pqth of the Lqw ,, (t897) dinHorvord Low Review, p.457.! Cum se intdmpl6 uneori chiqr lq Holmes.

t8

Discursul normqtiv gi teoriqrotionomentului iuridiC

de Ots Weinberger

l. Cqrqcterul necognitiv ql normelor siol uolorilor

Semiotico contemporon6 deosebegte intrelimbojul prescriptiv ;i cet descriptiu. Elobororeoconceptului de limboj prescriptiv s-q dqtorotsesizdrii unor profunde deosebiri semontice ;iprogmotice intre propoziliile prescriptive gi celedescriptive. Totodotd eo s-o dctorqt nevoii resim-lite de teorio limbojului de o cuprinde intr-osingurd cctegorie expresiile de norme, volilii ;ivolori, dot fiind cd toqte ocesteo ou in comuncorocteristico unei onumite conotivitdli Sn sensqbstroct, nu psihologic). Congtiinlo hictusuluidintre limbojul descriptiv ;i cet prescriptiv o fostoccentuqtd de tendinlo semioticii moderne deo exprimo in mod distinct diferitele cotegorii olegdndirii intr-un limboj clqrificot.

* ,,Fundomentol problems the theory of legolreosoning", Archiv filr Rechts - und Soziolphilonphie,nr.3h9T2. Textql de fold reprezintd, cu mici pre_scurt6ri, trqducereq q cinci din cele gose secliuni oleqrticolului. Numerele secliunilor ou fost modificote,ior notele de rubsol renumeroqtqte (n. trod.).

Voi exomino moi intdi qo-numito relolie

dintre Este;iTrebuie (dintre Sein;j Sollen), qdicd

dintre ontic gi deontiq cdreiq pe plon lingvistic ii

corespunde controstul dintre propoziliile indico-

tive ;i cele directive. Cevo moi incolo voi obordqproblemo volorilor ;i o iudecdlilor de voloore.

Relolio odineouri menlionotd ridicd mqi intdiproblemo locolizdrii ontologice o distincliei dintre

ontic ;i deontic. Este vorbo de distinclio dintrepropozilii indicotive ;i propozilii directive? Sou

dintre semnifico[iile ocestor cqtegorii de propo-

zilii, odicd dintre constructele mintole propozi-

lionole ;i constructele nepropozilionole numite

,,norme"? Sou este uorbo de o distinclie intre

doud regiuni ontologice - intre regiuneo onticd

o reolitdlii descriptibile 9i regiuneo deonticd q

entitdlilor normotiue ;i o oltorq onologe ocestoro?

Metodologiq juridicd se preocupd de ospec-

tele logice ole dreptului, de interpretoreo 'ioplicoreo lui, precum ;i de semontico expresiilor

juridice. Pentru o odecvcrtdinlelegere o dreptu-

lui, se cer inlelese odecvqt principiile privitoore

lq structuro, semnificolio ;i monifestdrile lui.

Metodologio juridicd ore trei principole sorcini:

(t) 50 orqte cum trebuie inleleosd ordineo

de drept. in colitqte de teorie procticd o cunoot-

terii dreptului, eo reolizeozd qceostd sorcind

oferind modete de gdndire juridicd ;i exomindnd

modul in cqre juri;tii se roporteozd lo lege ;iinterpreteoz6 expresiile din eo;i oferind recon-

struclii doctrinol eloborqte ole izvoorelor de

drept.(2) 5d studieze problemo justificdrii dreptului,

qtat pe bozo reloliei de delegore 1i o stobilirii

foptelor, c&t;iin procesul de descoperire o drep-

tului in situoliile cdnd un decident juridic este i

;i se poote vorbi pe deplin inteligibil despreoporilio ;i disporilio lor.

imprejuroreo c6, pe de o porte, normqtivule pus in controst cu foctuolul, ior pe de olto egdndit co oporlindnd regiunii ontice qtunci cdndspunem cd e un fopt c6 cutore trebuie sd fie,este fdr6 door ;i poote descumpdnitoore. Cutoqte ocesteq, n-or trebui sd fie greu de inlelescd normele efectiv existente ;i foptele suntdeopotriud reole, de;i modurile lor de q existosunt diferite.

Normele sunt entitdli ideole, ne-temporolegi ne-spofiole, intocmoi cum conlinuturilepropozilionole in se (in sensul lui Bolzono),numerele prime sou figurile geometrice, suntentitdli ideole. Cu toqte ocesteo, normele, cdndsunt oprehendote in leg6tur6 cu institufiilesociqle reole, cu core se osociozd, ou un gen dereolitote sociold. Ce sens ore, de exemplu,ofirmolio ,,Normo juridicd potrivit cdreio xtrebuie sd fie, o opdrut in momentul t,,? Aici,evident, nu se foce referire lo un gdnd sou onormd obstrocte, ci lq o reolitote socioldconstdnd in foptul cd ceeo ce e determinqt intr-ogdndire normotivd drept o qnumitd unitqte desemnificolie funclioneozd, incepdnd dinmomentult, cq obligolie in codrul unui sistemde instituliijuridice ol unui qnumit stot.

5-or pdreo ostfel c6 onticul ;i deonticultrebuie gdndite in distinclii lindnd de sem-nificolie, gi nu co doud regiuniontologice diferite.Chestiuneo prive;te genuri diferite de constructemintole (indicotivele tn controst cu directivele)sou de categorii semontice de propozilii (pro-poziliile indicqtive in controst cu cele directiue).Distinclio dintre qceste genuri de constructe

mintole sou de expresii lingvistice rezultd din

foptul c6, intr-un limbqj corect din punct de

uedere logic, diferenlo dintre propoziliile indico-

tive ;i propoziliile directive trebuie s6-;i ofle;i oexpresie sintocticd. Diferenlo semonticd dintrepropoziliile indicqtive ;i cele directiue se reflectd

inter olio in diferenlo dintre operoliile logice

efectuobile cu ele.

Este ispititor co diferenlo dintre deontic ;iontic sd fie plosotd doqr in sfero progmoticii,

odicd in sfero reloliilor dintre semne;i utilizotorii

for,intrucdt nu existd nicio deosebire de conlinut

intre propoziliile indicotive ;i cele directive.

Acesteo din urmd spun cd ceuo trebuie sd fie

sou e permis s6 fie, pe cdnd primele spun cd cevo

este. Deosebireo dintre ele pore sd rezide in

modul cum funclioneozd in vio[o celui ce se

folosegte de limboj, odicdin funclio lorprogmo-ticd in inlelesul dot moi sus vocobulei ,,prog-mqtic". Mie o ostfel de conceplie mi se pore

neintemeiqtd. Eo nu duce lo rezultcrte ;tiin[ificeutile. Diversitoteo semqnticd e primordiold, pe

cdnd ceo dintre rolurile progmqtice ole respec-

tiuelor propozilii este secundor6.

in proctico lingvisticd, rolul prqgmotic ql unei

propozilii nu corespunde intotdeouno cu semni-

ficolio ei; o expresie lingvisticd cu o onumitdsemnificofie poote oveo roluri progmotice dife-

rite in funclie de situolie 9i de otitudinile specifice

ole utilizotorilor limbojului' O propozilie indico-

tiv6 poote fifolositd pentru o determino o ocli-

une, bo poqte chiorindeplini 9i o funclie impero-

tiud (de exemplu, ne putem imogino o situo[ie

in core propozilio,,E tdrziu" ore efectul comenzii

,,Mergefi lo culcore!"); ointrebore poote sd ofere

informolie squ sd oclioneze cq o comqndd (,,Nu

incetezi odot6 cu bombdneolo?,,). privite subospect progmotig propoziliile ou, pe de o porte,funclio lor normol6, cqre corespunde semnificq-liei lor, ior pe de olto, ou fun$ii specifice determi-note de situoliile in core se ofl6 plosot, in viold,utilizotorul limbqjului. Pentru onolizo logicd estede importonld decisivd semnificofio; ospecteleprogmotice sunt doorsimptome ole unordeose-biri de semnificofie ;i derivd din semonticoexpresiilor in contextele diferitelor situolii sociole.

Distinclio dintre ontic ;i deontic este inteme-iotd epistemologic ;i metodologic co o distincliesemonticd. Onticul e obiectiv; oici se poote uorbidespre criterii obiectiue de verificore sou folsifi-core o diferitelor enunturi de existenld. Chior gi

qtunci cdnd metodele de verificore sou folsificorefumizeqzd door o cunoo;tere probobild;i nu doudecdt un uerdict provizoriu cu privire lo ceeo ceexist6, oceostd cunoo;tere se vreo q fiintotdeo-uno obiectivd, odicd o descriere o ceeo ce qreloc in fopt. Normele nu exist6 per se, ci caelemente ole unui sistem volilionot. Nu existd oreolitqte deonticd obiectivd. N-qr oveo nici unsens sd se incerce verificqreo sou folsificqreqenunldrii ,,X trebuie s6 fie,' prin metode de felulcelor folosite pentru verificoreo sou fotsificoreoenun!6rii ,,X ore loc"; pentru c6 obligctivitqteotou nu o lui X este independentd de existentosqu inexistenlo so.

Este, firqte, posibil sd intrebdm doc6 X tre-buie sd fie dor oceostd intrebqre nu vizeozd ureoproprietote sou ureun mod de existenld ole luiX. Aceostd intrebore poote fi pusd door priuitorlo existenlo sociold sou mentold o unui sistemvolilionol cuprinzdnd prescriplio c6 X trebuie sdfie. Dor nici chior oici nu poote fi vorbo de un