locurile orașului ii „casa târgoveților”. extinderea institutului … orasului 2... · 2020....

12
202 203 2 SEMESTRUL I (5) PROIECTUL 2 Credite ECTS: 6 Durata: 8 săptămâni Evaluare : Comisie Locurile orașului II „Casa Târgoveților”. Extinderea Institutului Național al Patrimoniului Preambul: oraş, public, istorie Temele de anul trecut se concentrau intens pe locuire însă aveau câteodată și o componentă de spațiu comun sau public. Acest prim semestru de an III este însă cu totul dedicat locurilor din oraș în care putem fi împreună. Așa cum un oraș fără spații private, intime, proprii, este imposibil sau ar fi o monstruozitate, tot astfel, nu ne putem închipui orașul fără locurile sale publice. Prin loc public înțelegem aici atât spațiul public în sens juridic și administrativ, care aparține și este accesibil tuturor, cât și spații care pot aparține cuiva anume, dar care, prin funcțiunea pe care o adăpostesc și prin felul în care sunt gândite au diferite grade de deschidere, sunt locuri de întâlnire și activități, spații ale contactului cu celălalt. Desigur, o biserică, o instituție administrativă, un muzeu, o stradă, un scuar, un parc, o piață alimentară, un magazin sau o cafenea sunt publice în proporții și în moduri extrem de diferite. Nu avem de a face cu lumi disjuncte ci cu întrepătrunderi, treceri, contaminări reciproce. Publicul are grade de privat așa cum și privatul are porțiuni și elemente mai publice. Acestea fiind zise, credem că există calități esențiale pentru orice ansamblu de spații și clădiri publice. Studiul dvs. va trebui să răspundă acestui set de probleme: Foto: Cosmin Vasile/Calup

Upload: others

Post on 31-Jan-2021

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 202 203

    2SEMESTRUL I (5)

    PROIECTUL 2

    Credite ECTS: 6

    Durata: 8 săptămâni

    Evaluare : Comisie

    Locurile orașului II

    „Casa Târgoveților”. Extinderea Institutului Național al Patrimoniului

    Preambul: oraş, public, istorie

    Temele de anul trecut se concentrau intens pe locuire însă aveau câteodată și o componentă de spațiu comun sau public. Acest prim semestru de an III este însă cu totul dedicat locurilor din oraș în care putem fi împreună. Așa cum un oraș fără spații private, intime, proprii, este imposibil sau ar fi o monstruozitate, tot astfel, nu ne putem închipui orașul fără locurile sale publice. Prin loc public înțelegem aici atât spațiul public în sens juridic și administrativ, care aparține și este accesibil tuturor, cât și spații care pot aparține cuiva anume, dar care, prin funcțiunea pe care o adăpostesc și prin felul în care sunt gândite au diferite grade de deschidere, sunt locuri de întâlnire și activități, spații ale contactului cu celălalt. Desigur, o biserică, o instituție administrativă, un muzeu, o stradă, un scuar, un parc, o piață alimentară, un magazin sau o cafenea sunt publice în proporții și în moduri extrem de diferite. Nu avem de a face cu lumi disjuncte ci cu întrepătrunderi, treceri, contaminări reciproce. Publicul are grade de privat așa cum și privatul are porțiuni și elemente mai publice. Acestea fiind zise, credem că există calități esențiale pentru orice ansamblu de spații și clădiri publice. Studiul dvs. va trebui să răspundă acestui set de probleme:

    Foto: Cosmin Vasile/Calup

  • 204 205

    • Orice loc public trebuie să aibă, dincolo de funcțiunea în sine, un caracter, o voință civică.

    Acest lucru nu ține nepărat de scară și resurse însă presupune împărtășire și demnitate, o expresie a mândriei colective. Atât primăria, cât și fântâna la răscruce de drumuri sunt elemente civice fundamentale.

    • Cine și cum va folosi aceste locuri ?

    Dincolo de rezolvarea funcțională, trebuie să vă gândiți la felul în care oamenii se vor simți bine, vor căuta, vor aprecia și se vor identifica cu aceste locuri. Spre deosebire de proiectele voastre anterioare, tipurile de utilizatori sunt mult mai largi și mai diverse, nu se pot subsuma unei categorii. Va trebui să gândiți nu doar locuri frumoase, ci și bune : la scară umană, accesibile, sigure, confortabile, flexibile; cadre pentru o viață urbană care inevitabil scapă proiectării, regulilor fixe.

    • Ce mai înseamnă loc public azi și aici ?

    Cât de greșite erau teoriile care propăvăduiau dispariția inevitabilă a spațiului public fizic în contextul digitalizării, realității virtuale etc. s-a dovedit în această pandemie, în care nici o comunicare virtuală nu a putut înlocui întâlnirea față-n față.

    Și totuși, în lumea de azi, spațiul public se schimbă, se închide de multe ori; segregarea, privatizarea, degradarea comercială sunt evidente. Mai ales în România, și foarte vizibil în București, existența și funcționarea

    unor spații publice veritabile este una dintre principalele probleme și nevoi urbane. Eșecul administrațiilor, individualismul exacerbat, izolarea, dar și acapararea sau abandonarea spațiului comun precum și succesul unor false spații publice cum este mall-ul sunt fenomene care trebuie chestionate și explorate și din punct de vedere arhitectural. Pe de altă parte, există în practica internațională, dar și în cea românească, exemple contrare de succes, reacții și forme de reconstruire a locului public.

    • Locurile orașului nu sunt insule

    Indiferent de gradul lor de deschidere, spațiile și clădirile publice sunt parte a țesutului urban; porțiuni speciale din acest țesut, cu o identitate proprie și puternică, dar și parte a unui sistem de relații - cu rețeaua de circulații și echipamente a orașului, cu vecinătatea construită, în cadrul unei structuri de uzuri și ierarhii etc. Ele nu doar se înscriu în oraș, ci produc orașul.

    • A duce mai departe: proiectul public ca parte a unei istorii

    E un clișeu, însă care trebuie înțeles și valorizat din mai multe perspective.

    Pe de o parte, ca și în cazul altor programe, orice tip de spațiu public le conține și repetă pe cele anterioare lui, uneori la distanțe enorme în timp și în spațiu; gradenele de cinema au la origine teatrul grecesc; orice biserică conține bazilica; piețele urbane de orice fel reiau agora, forul, piața medievală; orice construcție în care se adună mai mulți oameni e o „casă/sală mare” arhetipală.

  • 206 207

    Relația cu timpul merge în ambele sensuri; nu veți proiecta doar pentru oamenii de azi, ci și (dacă o faceți bine și locul are noroc) pentru cei care vor veni și pe care nu îi veți cunoaște ; veți fi deci atenți la ceea ce trece dincolo de utilul imediat, de funcțiunea strictă, urmărind valoarea spațiului și la capacitatea sa de a servi în mai multe scenarii, de a evolua, de a fi transformat, de a avea un caracter puternic care să reziste la toate aceste schimbări; și, de fapt, de a fi cu adevărat sustenabil.

    Relația cu istoria este evident și una cu cea a locului, cu contextul, așa cum ne place să zicem. Proiectul vostru se înscrie nu doar într-un context actual, ci și într-unul fizic, cultural și social istoric. Veți așeza un nou strat într-un proces de lungă durată; proiectați o etapă, care ar putea fi una fundamentală, însă care rămâne parte a unei evoluții.

    Ați avut anul trecut de a face cu contexte prețioase, care rămâneau însă strict vecinătăți pentru proiect. Acum însă veți integra o construcție istorică – Casa de Târgoveț de pe Calea Șerban-Vodă – în ansamblul vostru. Nu trebuie doar să respectați o bucată de istorie, ci să îi dați și un nou sens și să o duceți mai departe. Practica arhitecturală de azi este extrem de legată de lucrul cu construcții și spații libere existente, de la cele de patrimoniu la cele (aparent) fără valoare. Exercițiul este gândit și în acest sens etic, pragmatic și sustenabil al recuperării (o casă veche bine refolosită este mai sustenabilă decât orice casă nouă cu toate echipamentele „eco” posibile).

    Loc, program şi câte ceva despre patrimoniu

    Terenul proiectului este compus din comasarea a două parcele de pe Calea Șerban-Vodă: cea de la nr. 33, conținând celebra Casă de Târgoveț (una din cele două locuințe private ce au supraviețuit din Bucureștiul de dinainte de 1830) și terenul gol de la nr. 31. Calea Șerban-Vodă este una dintre arterele istorice ale orașului, cu o dezvoltare tipic bucureșteană: se suprapun acolo toate straturile, de la orașul tradițional la cel modern liberal, inserțiile după 1945 și transformările în general destul de agresive post-1990. Intervenția majoră este însă bulevardul Dimitrie Cantemir, tăiat și construit în anii 1960, care a destructurat țesutul vechi și a ascuns Calea Șerban-Vodă. Zona a suferit suplimentar prin sinistra operație urbană a epocii Ceaușescu, care a demolat părți enorme din centrul istoric și a izolat zona de sud față de restul orașului.

    Casa de la nr. 33 aparține Institutului Național al Patrimoniului, care o dorește transformată într-un centru național de informare și promovare a patrimoniului cultural1 . Au existat de altfel diverse acțiuni de activare a casei, care este recent restaurată și în stare bună.

    Tema noastră pornește de la această viziune, profită însă de terenul alăturat pentru a permite un program mai complex și o funcționare mai bună a unui astfel de centru.

    În ceea ce privește principiile programului, trebuie făcute câteva precizări:

    Patrimoniul nu e un bau-bau, și nici un bloc înghețat și intangibil; etimologic, dar şi ca filosofie, patrimoniul este ceva care nu numai că este moştenit (preexistent), dar la care se adaugă şi ce se dă mai departe; un proces continuu de adăugire şi transmitere; respectul și recunoașterea valorii de 1. https://patrimoniu.ro/noutati/item/682-inp-selecteaza-parteneri-pentru-proiectul-de-dezvoltare-a-unui-centru-national-de-informare-si-promovare-a-patrimoniului-cultural

  • 208 209

    model sunt esențiale, nu însă și o atitudine paseistă sau de muzeificare.

    Ansamblul vostru ar trebui astfel să se ocupe cu ce a fost moştenit, dar şi cu ce urmează să fie lăsat ca moştenire. Un patrimoniu viu, integrat în viața de zi cu zi a orașului.

    Pe de altă parte, în proiectul vostru se vor întâlni două direcții: una instituţională, de educare şi conştientizare (din partea INP) şi una dinspre societate, cu păreri și atitudini proprii şi diverse, dar și cu nevoia de spațiu public. Ne putem imagina un loc cultural și social în care să-și găsească loc și arhitectura și arta contemporană, care să funcționeze la scara orașului și a țării, într-o rețea europeană de astfel de spații, dar și pentru o zonă foarte centrală ce duce însă o lipsă acută de spații culturale și comunitare.

    Va trebui să lucrați asupra acestui echilibru dinamic între deschiderea și accesibilitatea publică, pe de o parte și caracterul instituțional, pe de cealaltă parte. Accentuarea unuia sau a altuia dintre aceste aspecte, ponderea dintre construit și neconstruit, densitatea, gradul de deschidere și tipul de organizare a spațiilor vor răspunde unui scenariu ce vă va aparține.

    Veți respecta totuși un set de cerințe, prezentate în cele ce urmează.

    Proiectul se va sprijini pe câteva spaţii esențiale, definite prin temă astfel:

    • „Sala mare”: un spațiu multifuncțional, liber și flexibil, cu o suprafață utilă de cca. 150-200 de metri pătrați

    • Arhiva INP (depozitarul): Institutul deține o arhivă excepțională, integrând și arhivele vechii Comisii a Monumentelor Istorice: planșe originale de relevee și de proiecte de restaurare, fototecă, videotecă. Veți propune spații pentru această arhivă, precum și pentru cercetare etc., cu o suprafață

    utilă totală de cca. 400 de metri pătrați. Atenție: nu este vorba despre un spațiu pur tehnic! Dincolo de depozitare în condiții de siguranță, arhiva este și o resursă pentru lucru și un patrimoniu spectaculos în sine, precum și un loc care are nevoie de o expresie arhitecturală puternică.

    Ne putem gândi că vor exista porțiuni controlate, dar totuși accesibile, pentru consultare dar și expunere, precum și legături vizuale sau de alt tip cu spațiile publice ale spațiilor mai protejate, conform unui model de tip „Schauarchiv”. Depozitarul va conține o arhivă de documente rare (vizitabilă controlat), o bibliotecă cu acces liber la raft și cu puncte de studiu al arhivei digitale, spații de cercetare, administrare, depozitare

    • Alte spaţii INP (corespunzând laturii instituţionale):

    o Ateliere/spații de lucru, cercetare și educare în domeniul patrimoniului, arhitecturii etc. Se vor imagina spaţii de diferite mărimi şi amplasări în funcţie de caracterul proiectului.

    o Locuințe temporare pentru specialiști/rezidențe de artiști

    • Casa de Târgoveţ (martorul): Casa restaurată nu are nevoie de intervenții importante, ci mai degrabă de o atribuire de spații și de o adaptare ușoară; ea va fi însă parte integrantă a ansamblului, adăpostind o parte din funcțiunile date prin temă sau gândire de dvs. Sunteţi încurajaţi să insuflaţi această casă cu semnificaţie, evitând astfel un proces de muzeificare care ar scoate-o din cursul istoriei.

    • Curtea: spaţiul exterior va fi un element important al proiectului pentru că el leagă oraşul (târgoveţii în speţă) de acest mic nod cultural. Ca orice spaţiu exterior el va putea avea diferite valenţe, mai intime, legate de

    diverse întâmplări din interior, sau mai publice, vădit orientate spre urbe.

    Aceste spaţii sunt deci nuclee ale proiectelor voastre, care vor trebui sprijinite prin spaţii-suport: hol de intrare/foaier/salon, o cafenea-bistro, spații administrative minimale (acestea vor deservi doar ansamblul și nu Institutul în general), încăperi tehnice și de depozitare, grupuri sanitare şi un sistem minimal de parcări.

    • Proiectul dvs. va putea conține spații suplimentare:

    o Galeria INP: un spațiu expozițional pentru Institut și pentru proiecte invitate. Aceasta va trebui să poată adăposti diferite tipuri de expoziții și proiecte artistice.

    o O librărie și sau un mic magazin

    o Alte spații, în funcție de scenariul proiectului

    • Soluția, sistemul dvs. de spații construite și amenajate va trebui să lege și să medieze între scările și tipurile urbane foarte diferite și, mai ales, să deschidă acest „spate” al orașului, să contribuie la revenirea zonei în viața și imaginea Bucureștiului. În cee ce privește indicii urbanistici, proiectul nu va depăși coeficienții urbani din PUG2 .

    2. Amplasare: zona CA2 - Subzona centrală cu funcțiuni complexe, cu clădiri de înălțime medie, mare şi cu accente peste 45 metri, cu regim de construire continuu sau discontinuu;

    Pentru clădirile sub 6 niveluri P.O.T. maxim = 60%, cu posibilitatea acoperirii restului curții în proporție de 75% cu clădiri cu maxim 2 niveluri (8 metri) pentru activități comerciale, săli de spectacole etc.; CUT max (pt clădiri sub 6 niveluri)– 2.5

  • 210 211

    2010

    Hanna Derer, Building Urbanity in Bucharest, siTA, Vol. 3 / 2015, “De Urbanitate”. Tales of Urban Lives and Spaces - https://sita.uauim.ro/f/sita/art/04_Derer.pdf

    Ștefan Ghenciulescu, „Orașul transparent. Limite și locuire în București”, Editura Universitară Ion Mincu, Zeppelin, 2010

    Constantin C. Giurescu, „Istoria Bucureștilor”, Editura Vremea, 2009

    Grigore Ionescu, „Istoria arhitecturii româneți. Din cele mai vechi timpuri până la 1900”, Ed. Capitel

    Ulysse de Marsillac, Ghidul călătorului la București în „Bucureștiul în veacul al XIX-lea”, editat de către Adrian-Silvan Ionescu, Editura Meridiane, 1999

    Lascu, Nicolae, „Legislație și dezvoltare urbană. București 1831 – 1952”, doctorat, UAUIM, 1997

    Lascu, Nicolae, „Bulevardele bucureștene până la primul război mondial”, Simetria, Bucureşti, 2011

    Andrei Pănoiu, „Evoluţia oraşului Bucureşti”, Editura Fundaţiei Arhitext, Bucureşti, 2011

    Andrei Pippidi, „Case şi oameni din Bucureşti” (Vol. I+II), Editura Humanitas, Bucureşti, 2012

    Ioana Tudora, „La curte. Grădina, cartier și peisaj urban în București”, Editura Curtea Veche

    Ana Maria Zahariade, „Arhitectura in proiectul comunist. Romania 1944-1989”, Editura Simetria, Bucureşti, 2011

    Lucrări esențiale

    • Am menționat aici data primei ediții. Vă recomandăm, desigur, o ediție cât mai nouă

    Kenneth Frampton, „Modern Architecture: A Critical History”, Thames and Hudson World of Art, 1980-

    Wiliam JR Curtis, „Modern Architecture Since 1900”, Phaidon, 1982-

    Leonardo Benevolo, „The History of the City”, MIT Press, 1971-

    Arhitecți, biblioteci, arhive, muzee, locuri de cultură

    • Aveți la dispoziție evident sute de exemple de clădiri și spații culturale. Lista de mai jos are ca scop includerea unor lucrări exemplare în sine, dar și cât mai apropiată de temă în sensul său lărgit: depozit de cultură (accesibil), bibliotecă, centru de arhitectură ș/sau patrimoniu, inserție în oraș/clădire existentă, arhetipuri, interpretări moderne

    Gunnar Asplund, Biblioteca din Stockholm

    Horia Bernea (concept și amenajare muzeu)/ Nicolae Ghica-Budești (arhitect), Muzeul Țăranului Român, București

    Lina Bo Bardi, SESC Pompeia, Sao Paulo

    Jean-François Bodin, Cité de l’architecture & du patrimoine, Paris

    Etienne Louis Boullée, extinderea Bibliotecii Regale, Paris (nerealizată, 2 variante), 1785-1991

    Obiective didactice (și criterii de apreciere):

    - Calitatea demersului – scenariul și caracterul public: ierarhii și relații spațiale, modurile de utilizare, relația dintre instituție și comunitate, dintre spații majore și spații subordonate, stăpânirea unui program complex, coerența la construirea scenariului la rezultatul predat

    - Relația cu construcția-monument, cu contextul urban, activarea morfologică și prin activități a zonei, caracterul civic și de reper urban

    - Calitatea spațială, relația dintre spațiu, lumină, construcție și materialitate, valoarea expresiei arhitecturale și ca loc public

    - Sustenabilitatea esențială dată de integrare, modul de folosire al terenului, flexibilitate, adaptabilitate, posibilitate de evoluție

    - Claritatea și calitatea prezentării (desen, scris, susținere)

    Conținutul predării

    • O cercetare a locului, zonei (istorie și stare actuală). Organizarea acesteia va fi în sarcina atelierului, însă recomandăm lucrul în echipe. Această secțiune va trebui să includă o cercetare proprie a unui aspect al Casei de Târgoveț, dincolo de releveul pus la dispoziție prin temă: detalii importante, materialitatea, reguli de alcătuire etc.

    • Plansă de sinteză: descrierea demersului și esenței propunerii dvs. prin scheme, schițe, texte minimale etc. Această planșă va conține și

    referințe istorice și contemporane pentru proiect

    • Plan de situație, scara 1:500-1:1000

    • Planul parter (planul nivelului principal), înscris în zona dată prin planul aferent temei, 1:100

    • Faţade cu vecinătăţile imediate, scara 1:100

    • Secţiuni cu vecinătățile imediate (minim 2), scara 1:100

    • Planurile diferitelor niveluri, cel puțin 2 secțiuni, fațade, scara 1:100. Toate aceste piese vor conține vecinătățile imediate.

    • Axonometrie sau machetă a zonei date prin planul aferent temei

    • Axonometrie secționată/ secțiune perspectivă/machetă a unui detaliu dintr-o zonă relevantă a proiectului(1:50, 1:20)

    • 1-3 perspective de interior şi exterior

    Bibliografie

    București, România, sud-estul Europei

    Bonciocat, Șerban, Hanna Derer, Corina Popa, „București demolat”, Fundația Ines, 2013

    Maurice Cerasi, La Città del Levante. Civiltà urbana e architettura sotto gli Ottomani nei secoli XVIII-XIX, Jaca Books, Milano,1986

    Giuseppe Cina, „Bucureşti, de la sat la metropolă”, Editura Capitel, Bucureşti,

  • 212 213

    Michelangelo Buonarotti, Biblioteca Laurenziana, Florența

    David Chipperfield Architects & Julian Harrap, Neues Museum, Berlin

    Norman Foster Architects, Carré d’Art, Nîmes

    Paul Gottereau, Biblioteca Centrală Universitară, București (fostele Fundații Regale)

    Louis Kahn, Phillips Exeter Academy Library, New Hampshire, SUA

    Henri Labrouste, Biblioteca Națională a Franței, Biblioteca Sainte Geneviève

    Rafael Moneo, Moderna Museet, Arkitektur Museet, Stockholm

    Renzo Piano, Richard Rogers, Centrul Pompidou, Paris

    Jakob Prandtauer, Biblioteca abației din Melk

    Carlo Scarpa, Museo di Castelvecchio, Verona

    Sir John Soane Museum, Londra

    Peter Zumthor, Columba-Museum, Köln

    * * * Biblioteca Batthyaneum, Alba Iulia

    * * * Concurs OAR - Depozit cu acces liber la raft B.C.U. “Lucian Blaga”: mențiune (ADN BA), mențiune (Abruptarhitectura) - http://www.arhiforum.ro/concursuri/depozit-cu-acces-liber-la-raft-bcu-lucian-blaga-proiectele-participante + articol în Zeppelin 91, 2011

    Alte resurse

    • Vă recomandăm intens o ieșire în afara arhitecturii „stricte”, invitându-vă să citiți/recitiți lucrări care (aparent) nu au de a face direct cu tema noastră. Lista este, desigur, foarte săracă și doar un început. Nu am indicat aici edituri, ani etc., pentru că este vorba (în general) de lucrări foarte cunoscute și editate de numeroase ori. Acolo unde am fost siguri de existența unei traduceri/variante în română, am trecut-o pe aceasta.

    Mircea Cărtărescu, „Nostalgia”

    Ray Bradbury, „Fahrenheit 451”

    Umberto Eco, „Numele trandafirului”

    Jorge Luis Borges, „Biblioteca din Babel”, „Cartea de nisip”, „Aleph”, „Casa lui Asterion”

    J.K. Rowling, seria Harry Potter

    G. Călinescu, „Enigma Otiliei”. Chișinău: Litera Internațional, 200, 1938

    I. L. Caragiale, „Momente și schițe” (antologii)

    Întocmit,

    Conf.dr.arh. Ștefan Ghenciulescu

    Asist.dr.arh. Mihnea Simiraș

  • 214 215

  • 216 217

  • 218 219

  • 221220

    The places of the city II. „Casa Târgoveţilor” (“Townspeople’s House”). Extension of the National Institute for Heritage (INP)

    Foreword: city, public, history

    Last year’s exercises were intensely focused on dwelling, even if they sometimes also included a community or public space. This first semester of the third year is however dedicated to those places in the city where we can be together. Of course, a city without its private, intimate spaces is impossible or would be a monstruosity. But we can also not really imagine a city without its public places. By public place we understand here both the public space, in a juridical and administrative sense, which belongs and is accessible to everyone, as well as spaces which can belong to someone in particular but which, by means of their design and functions, have various degrees of openness, which are places for gathering and activities, for mutual contact. Of course, a church, an administrative building, a museum, a street, a square, a park, a market, a shop or a café are public in extremely different degrees and ways. We are not dealing here with divergent worlds but with interferences, transitions, mutual contaminations. The public has various degrees of privateness in the same way as the private has areas and elements which are rather public. That being said, we believe that there are essential qualities for every ensemble of public spaces and buildings. Your study will have to find an answer for this set of issues:

    • Every public place has to have a distinct character, and also a civic purpose, which go beyond the function proper.

    This thing is not necessarily dependent on scale and resources, yet it implies sharing and dignity, an expression of collective pride. Both the city hall and the crossroads fountain are fundamental civic elements.

    • Who and how will use these places?

    Beyond solving functions you have to think about the ways in which people will feel good, will search, will appreciate and will identify themselves with these places. In contrast to your previous designs, the types of users are much more ample and diverse and cannot be set in a definite category. You will have to imagine not only beautiful areas, but also good ones: with regard to the human scale, accessible, safe, comfortable, flexible; a secnery for an urban life which escapes any design process or fixed rules.

    • What does public place mean here and today?

    How wrong were those theories which preached the inevitable vanishing of the physical public space in the context of digitalization, virtual reality etc. has been proven during this pandemic, as it became clear that no virtual communication form can completely replace face-to-face meeting.

    And yet nowadays the public space changes, often even closes; segregation, privatisation, commercial degradation are obvious. Especially in Romania and quite obvious in Bucharest, the existence and functioning of true public spaces is a huge problem and an essential urban need. The failure of the administration but also the inflated individualism, the isolation but also the invading or the abandoning of the communal space as well as the success of some false public spaces such as the mall, these are phenomena which have to be questioned and explored from an architectural point of view as well. On the other hand there are national and international examples of successful ways of claiming, inventing, reconstructing public space.

    • The places of the city are not islands

    Regardless of their degree of openness, the public spaces and buildings are part of the urban fabric; special parts of this fabric with their own and strong identity but also a part of a system of relationships - with the urban network of circulations and public equipments, with the neighboring buildings, within a structure of uses and hierarchies. They are not only inscribed in the city, they produce the city.

    • Taking forward : the public project is a part of a history

    It is a clichèe but one which has to be understood and capitalized from several angles.

    On one hand, each type of public space contains and repeats the ones before him, sometimes over vast distances in both time and space; the cinema’s terraced seating are based on the ancient Greek theatre; every church contains a basilica; urban squares reinterpret the agora, the forum, the medieval plaza; every building where a number of people meet is an archetypal “Big House/Hall”.

    The relationship with time goes both ways; you will not design just for the people of today, but also (if you are doing it right and are also lucky) for the those who will come and who you won’t meet; you will be thus focused on what transcends the immediate utility, by pursuing the value of the space and its capacity to serve in different scenarios, its capacity to evolve, to transform, to have a strong character which to endure all these changes; in fact, to be truly sustainable.

    The relationship with history is obviously also one with the place, with the context, as we so often say in architecture schools. Your design is not only part of a present context, but also part of a historical physical, cultural and social one. You will lay down a new layer in a long term process; you are designing only a stage of this process which could prove to be a fundamental one, but which still remains part of an evolution.

    You dealt last year with precious contexts which however remained strictly surroundings for your design. This time you will integrate in your ensemble a historic building, „The House of Townsman” on Şerban Vodă street. You will not only have to respect a piece of history, but also to inject it with new meaning and to carry it forward. Todays architectural practice is tightly bound to working with existing buildings and empty spaces, ranging from listed and protected ones belonging to the heritage to those whith (apparently) no special value. This exercise also aims to look at reuse in its ethical, pragmatic and sustainable (an old house which is properly reused is more sustainable that any new one, as loaded with „eco” devices as it may be).

    Place, architectural programming and a couple of things about heritage

    The project site joins two adjacent plots on Şerban Vodă street: number 33, the one holding the famous “Townsman’s House” (which is one of the two surviving private dwellings of the pre-1830’s Bucharest) and the empty plot at number 31. Şerban Vodă Street is one of the historical streets of the city, with a typical bucharester layout: all layers overlap there, ranging from the traditional city to the liberal one, post 1940 insertions and some pretty aggressive ones after 1990. The main intervention is however Dimitrie Cantemir

    1 https://patrimoniu.ro/noutati/item/682-inp-selecteaza-parteneri-pentru-proiectul-de-dezvoltare-a-unui-centru-national-de-informare-si-promovare-a-patrimoniului-cultural

  • 222 223

    coffee-shop or bistrò, minimal administrative spaces (these will serve only the project, not the whole institute), technical and storage rooms, toilets and a minimal parking area.

    • Your project could also house additional spaces:

    o The INP Gallery: an exhibition space for the Institute and for guest projects, that will have to be able to house various types of expositions and artistic projects;

    o A bookshop and/or a small shop;

    o Other spaces according to the imagined scenario;

    • The solution (design), the system of built spaces will have to link and mediate between the very different urban scales and types and most importantly, they should open this „back area” towards the city, contributing to the re-emergence of this area into the life and image of Bucharest. Regarding planning parameter,s the design will not exceed the ones stated in the city’s General Urban Plan .

    Teaching objectives (and criteria for the jury):

    - The quality of the approach - the scenario and the public character: hierarchies and spatial relations, types of uses, the relationship between the institution and community, between major and serving spaces, the way a complex program is handled, the coherence of the design ranging from the construction of the scenario to the final result;

    - The relationship to the listed building, to the urban context, the morphological activation of the area and its revival through activities, the civic character and the urban landmark character;

    - The spatial quality, the interplay between space, light, construction and materiality, the value of the architectural expression and as a public place;

    - The essential sustenability through integration, the way the plot is used, flexibility, adaptability, the possibility to evolve;

    - The clarity and the quality of the presentation (drawing, writing, speaking).

    Content of the project:

    • A research of the place, of the area (history and actual state). The organisation of this process is the task of each studio, although we recommend working in teams. This part will have to include an individual research of one aspect of the “Townsman’s House” (going deeper than the measurement survey which is put at your disposal): an important detail, materials ,construction principles etc.;

    • A synthesis: the description of your approach and the essence of your proposal by means of schema, sketches, minimal texts etc. This piece will also present in brief historical and contemporary references which served your design;

    • The site plan, scale 1:500-1:1000;

    • The ground floor (main level) plan, which will be inserted in the area which is provided to you, scale 1:100;

    • The facades, includingng the immediate surroundings, scale 1:100;

    • The sections with the immediate surroundings (minimum 2), scale 1:100;

    • All floor plans, scale 1:100. All these will contain the immediate surroundings;

    • Axonometry or a model of the area marked through the brief;

    • A sectioned axonometry/ perspective section/ model of a detail in an important place of the project (1:50, 1:20);

    • 1-3 interior and exterior perspectives.

    Authors,

    Assoc.prof PhD arch. Ștefan Ghenciulescu

    Asist.PhD.arch. Mihnea Simiraș

    Boulevard, cut and built in the 1960’s, which cit through the old urban fabric and hid Şerban Vodă street. The area suffered additionally by means of the sinister urban development of Ceauşescu’s era, which demolished enormous parts of the historic center and isolated the south area from the rest of the city.

    The house at number 33 belongs to The National Institute for Heritage1 that aims to reuse it into a national and communication center for the cultural heritage . Besides, there were various attempts to reactivate the house, which is presently newly restored and in good condition.

    Our exercise builds up on this vision and takes advantage of the adjacent plot in order to facilitate a more complex program and a better way of functioning for this type of center.

    Regarding the principles of the program, some explanations are maybe required:

    The heritage is not the bogeyman, nor is it a frozen and intangible block; etymologically and also philosophically the heritage is something which is not only inherited (pre-existent), but also a given to which one might add and pass on; a continuous process of adding and transmitting; the respect and the understanding of its value as model are essesntial, however a pastiche or museification are not.

    Your ensemble should thus focus both on what was inherited and on what is to be left as inheritance; a live heritage, integrated in the daily life of the city.

    On the other hand, in your project two directions meet: an institutional one, of educating and raising awareness (INP’s mission) and one coming from society, with its own and diverse opinions and attitudes, but also with its need for public space. We can thus imagine a place of culture and a social one, on that could include architecture and contemporary art can coexist, which can work at a city’s and at a national scale, part of an European network of such venues, but which is also meant for the more focused central area which presently severely lacks cultural and community spaces.

    You will have to work on this dynamic balance between public openness and accesibility and an institutional character. Emphasising one or the other of these parts, the balance between built and free space, density, its degree of openness and the type of inner layout will shape your answer to your own scenario.

    You will however follow a set of requirements which will be showed hereinafter.

    Your project will contain a set of essential spaces, defined thusly:

    • „The Big Hall”: a multifunctional, free and flexible space, with a surface area of roughly 150-200 sqm;

    • The INP archive (the repository): the institute owns an exceptional archive which also contains the documents of the old Commission of Historical Monuments: original boards with measurement surveys and with restoration designs, a photo and a video library. You will imagine spaces for this archive and for research activities and others as well within a surface are of roughly 400 sqm. Be aware: this will not be a strictly technical space. Besides its storing spaces in proper conditions, the archive is also a resource for working and it is a spectacular piece of heritage in itself, as well as a place which needs a strong architectural expression; one can imagine that there will be some controlled yet still accessible areas, for studying and also exhibiting, as well as connections, visual or otherwise, with the public spaces of the more protected rooms, in a „Schauarchiv” type of scenario. The repository will also house an archive of rare documents (with a controlled access), an open library with places for studying the digital archive, spaces for research, administration, storing etc.;

    • Some other INP spaces (serving thethe institutional side):

    o Workshops, spaces for research and education in the field of the heritage, arhitecture etc. You will propose spaces of various size and place according to your scenario;

    o Temporary dwellings for heritage experts/ artists residences;

    • “Townsman’s House” (the Witness): the restored category A monument has no need for major interventions, rather it lacks a definition of its spaces and a slight adaptation; it will however be an integral part of your design, accommodating a part of the spaces imposed by the theme or imagined by you. You are encouraged to inject this house with meaning and thus avoid a process of museification which would take it out of the course of living history;

    • The courtyard: the exterior space will be an important element of your project because it links the city people to this small cultural node. As any exterior space it can have multiple faces, more intimate ones, linked to various interior happenings or some more public ones, overtly opened toward the city.

    These spaces are thus nuclei of your designs and will have to rely on support spaces: access lobby/foyer/hall, a

  • 224 225

    ANUL 3 – PROIECTUL 2• Consolidarea înțelegerii progresive a orașului prin proiect, explorând co-

    prezența mai multor reguli de ordonare a teritoriului urban.• Formarea capacității de construire a unui program arhitectural public și de

    înțelegere a articulărilor urbane ale unei clădiri publice.• Dezvoltarea sensibilității pentru patrimoniul construit și a abilităților

    profesionale de intervenție asupra și în vecinătatea unor clădiri existente cu valoare arhitecturală.

    • Dezvoltarea capacității de creație formală și de compoziție arhitecturală, explorând relații ierarhizate între elemente cu ponderi și rol variabil în cadrul ansamblului.

    • Înțelegerea dimensiunii sustenabile a proiectării și utilizării spațiilor construite.***

    • Calitatea și rigoarea etică a fundamentării urbane a studiului, în termenii spațiului și vieții publice a orașului contemporan.

    • Claritatea, pertinența și actualitatea programului arhitectural propus.• Coerența, sensibilitatea și precizia intervențiilor asupra și în imediata

    vecinătate a casei-monument.• Calitatea articulărilor dintre corpurile construite și spațiile exterioare propuse

    prin proiect.• Rigoarea și identitatea compozițională / estetică a ansamblului, în corelație cu

    scara și caracterul arhitectural-urban al vecinătăților.• Forța expresivă, rigurozitatea și precizia reprezentării grafice.

    obiective și criterii de evaluare