NOEMBRIE 1924 No. 1

BULETINUL INSTITUTULUI

ECONOMICDIRECTORUL INSTITUTCILUI :

Dr. NETTA

CUPRINSUL:

ECONOMICE

Institatului Economic Romanesc.

PROBLEMA

Valuta bugetul, I. Raducanu.

Politica a Danemarcei, C. I. Karadja.

PROBLEMA LOCUINTELOR :

Vadul comercial Italia, Dr. Jean

PETROLULUI:

Dona masuri, Topliceanu.

:

ECONOMICA ROMANA

URMERZA 4)

SEDIUL INSTITUTULUI:

www.dacoromanica.ro

CONDUCEREA INSTITUTULUI ECONOMIC

Presedinte :OSCAR fost Ministru, Director la Banca Nationalä a

Vice-presedinte :L. MRAZEK,') Profesor universitar, Directorul Institutului Geologic.

Administratori-delegati:

DR. L. Fost director general al Statisticei.Pentru sec(ia de

ING. C. lndustrias.Administratori:

DR. I. N. ANGELESCU, Secretar General al Ministerului de Industrie Comert.C. I. Director la Banca Nationalä a Rominiei.

D. D. BRAGADIRU,BRÁTIANU, Ministru de Finante.

C. D. BuILA,') Profesor la politechniaDR. C. BUNGETEANU, Profesor la Academia de studii comerciale

industriale.DR. Sr. CERKEZ, Presedintele Uniunei industriasilor al Camerei de

mert din Bucuresti.ING.

CIPAIANU, Subsecretar de Stat.ING. M. CONSTANTINESCU.DR. D.DR. GR. DUMITRESCU, Profesor universitar.ING. T. EREMIA. Administratorul delegat al Creditului Technic.D. OHEORGHIU, Secretar General al Ministerului de Finante.E. N. GIURGEA, Directorul Buletinului Statistic al României.V. fost Ministru.DR. D. Profesor Universitar, Presedintele Institutului Social Român.R. HALFON,' Administrator delegat la Uniunea Comercialä la Banca

Chrissoveloni.DR. G. Profesor la superioarl de agriculturä, Direc-

tor General al Indrumarilor agricole.LUCASSIEVICI, fost Ministru.

DR. VASILE MARCU, Directorul general al Bäncei Regionale dinI. LUCA P. fostING. OSICEANU, Directorul General al Soc. Steaua-Romana.CHR. STAICOVICI, Secretarul General al Camerei de Comert din Bucurestl,AL. N. fost Director la Banca Nationalä a României.ING. N. P. Directorul General al Bäncei Românesti.ERHARD WOLFF, mare industrias.DR. AL. ZAHARIA, Profesor universitar.

CensoriE. Director deGR. GOLESCU.R. Director la Banca de Scont a României.

Censori supleanti :DR. ERNEST ENE, Director Banca Elvetianä-Rominä.G. LEONTE, Profesor Secundar, functionar superior la Banca a

României.DR. V. Directorul Societätei Nationale de Credit Industrial.

Directorul Institutului :GHERON

Constituesc Comitetul de Directiune al Institutului.

www.dacoromanica.ro

ANUL HI NOEMBRIE 1924 No. 11.

BULETINUL INSTITUTULUIECONOMIC ROMÂNESC

DIRECTORUL

Dr. GHERON NETTA

colaborare largä, adeauna repede mai la sfortarea izo-

laidConvins de adevär, Economic Românesc l-a adoplat

dele in metodele cercetare a problemelor economicefinanciare.

Astlel el a utunci cârul sd se dinasupra celei mai grele probleme, pe care tara

sd o deslege domPniul economiei publice private,asupra problem2i monetar2", se ian

de rezolvirea cärora va seal

cercetarea problemei Economicnesc a deschis o ipaginele publicatiunilor sale ace-lora cari aduceau un pentru studierea problemei ce-1 preo-

iar pe parle a la tribuna saleorganelor autorizate in acest

De se Economic Românesc,propane cerceleZe alte probleme in mod

problemelor cercelale trecut.Este vorba de cercetarea probl2melor productiunei", tare

a la colaborare.de ce se vor face problemele produc-

www.dacoromanica.ro

714

vor fi cercetale ciclu de conferinte pe care leprimele pagini cari

aceasta de colaborare a nuluminarea fefelor problemelor propuse, dar ea cores-

pande membrilor noastre care o aprobá

In de la problema publicám: con-la Economic de D-1 I. Räducanu, profesor

Academia de Comerciale Indu.striale, Valutaexpunerea D-lui C. Karadja, privitoare la Politica

a Danemarcei", profesoral Gustav CasselCa contribufiune la problema att de azi a locuinfelor

a regimului sub care locuinfa fie aducemcercetarea D-lui Dr. Jean Rntohi, care despre Vadul

Comercial Italia" .

Incheem prima parte a buletinului arlicolul D-lui Topliceanula politica de Douä masuri" pe care

a petrolului ni le aplice evorba sau pe noi cercul de

www.dacoromanica.ro

Problemele prodawanei.

Conferintele Economic Românesc.

Institutul Economic Românesc activilaieasa de cerceiare a economice dedire a economice masele mai largi ale poporului

un ciclu de la ProblemeleProductiunei".

trecut, in cari Problemacercetatii din vedrre, au un pulernic

cuprinsulDe sigur vor mai

productiunea aceea careprimul va de viiloiire a monetei

Ciclul anului cuprinde conferinte:Dr. N. Productiunea valuta.Dr. G. Anlipa: escäriilor noastre.Dr. C. Cooperativele productiunea.Dr. Aristide Organizarea comertului productiunea.Dr. C. Bungetianu: Exploatarea pädurilor in cadrul nouei legislatiuni.

C. Rolul in problema productiunei.Ing. C. Casassovici: Relativitatea bogätiilor noastre naturale.Dr. Exportul stimularea productiunei.Dr. I. Gr. Dumitrescu: Regimul capitalului sträin

N. Georgescu: valoare a terenurilor inundabile.Dr. Problemele zootechnice ale productiunei.Dr. G. Reforma agrarä productiunea.Dr. V. Madgearu: Exploatarea intreprinderilor publice.Dr. Glieron Productiunea cercetarea debuseului extern..Ing. Cezar Popescu: Productiunea industrialä perspectivele ei.

www.dacoromanica.ro

716

G. Popescu: Productiunea fatä de organizareape C. F. R., N. F. R. i S. M. R.

Dr. V. Productiunea i organizarea creditului i

privat.Dr. Educatia economica a productiunei.Dr. G. Productiunea organizarea muncei.Audierea conferintelor este liberä pentru oricine. Ele amfi-

Fundatiunei Universitare 'Carol 1, in fiecare dela

p. m.

1

www.dacoromanica.ro

Problema

Valuta bugetul.

In expunerea sa asupra problemei monetare, publicatä BuletinulInstitutului Economic Românesc D-1 C. Garofild ajungea in incheere

un deseori enuntat: toate bale mcmetare vornesc delabuget".

Incep cu a D-sa, incercInd sä dau uncle lamuriri.Intre buget problema cum se pune, mai ales dela

marele räzboiu incoace - existä o directä Problemadela räzboi incoace, nu poate fi analizata cu argumente

nici solutionata cu scoase din teoriile economice dinaintede räzboi. sunt schimbate, sunt cu altele

atunci.Ceeace numim azi moneta, este in cea mai mare parte o deteriorare

a monetei, este un de public sub forma de moneta,plinind functiunea de monetä.

Creditul public a apel, ca la ratio, la ultima resursäpentru gospodaria la falsificarea monetei. Lucrul e cunoscut

din trecut. Domnitorii nostri, cari n'aveau mijloace financiare pentruduce räzboi, falsificau Din dela se trime-

teau slingii" avariati pe pietele laDanzig. Lucru cunoscut in trecut, atunci se acoperea nevoilebugetare momentane prin drept monetA, de creditpublic de multe ori care n'are o valoare intrinseca,

garantie mai mare s'au mai a aceluia care o semneazä, a42mitentului.

Dela in timpul räzboiului din cauza räzboiului, apoiin epoca de refacere, - negäsind economii disponibile pentru

contracta imprumuturi voluntare, a fäcut apel la imprumuturisub de in cele mai multe (cazuri prin Banca deEmisiune. -

Existä o a doua de direct de Stat,pe direct de banca emisiune.

In ultimul caz, - pro -se fmprumutä la bancaemisiune, de a emite, obligatia sä

biletul de banca, ceeace a fost etalon, dein aur; se curs fortat biletului banc.

www.dacoromanica.ro

718

Un fortat este monetä sau, cum s'a spus foartebine, impozit, nu sub forma obisnuitä, ci un impozit

mobiliare, in primulmonetä pe o putere artificiala de achizitie.

dati voe lämuresc acest lucru; dela aacestui lucru problemei de

nu o avere, nu este - cum unii dintre colegiimei au sustinut, un post activul national, ea este, dinindiciu de säracire, este cel putin partial, avere

se fac de avere nationalä se trec sumele.de monetä in statisticä la activ, se o regreta-

se produce o confuzi2 prirnejdioasa se o contributie-de in problema monetarä. cu mai putin valoareare aceastä monetä, cu ea a distrus mai multeeconmoice in timpul rdzboiului, cu gospodaria Statuluiapel la ea, a consumat mai mult din gospodäria nationalä.

este cauza deprecierei monetei: carea fost natural in timpul rdzboiului, din cauza cheltuelilor extra-ordinare, de cari veniturile ordinare nu erau indestulatoare

fatä de cari nici robinetul unui credit public, din sau dinauntru,nu fi utilizat.

aruncare de putere artificialä de cumpärare pea valoare se numeste ceeace a lämurit indeajuns intreagaserie de conferentiari: Ei bine, este de ceare inflatiunea monetarä asupra bugetului public nu numai asupra.bugetului public, dar asupra oricarui buget din economiile indi-viduale.

In primul ea are un efect prin oscilatiunile inputerea de achizitie a Rcest lucru face cu un.

serios in intreprindere o temelie rationalá deevaluare, un plan economic-financiar, in gospodäria Gos-

publica pornpeaza veniturile ei din veniturile fiecareiindividuale; ea trebue sa in cea mai mare parte,interna, - depreciatä de Statul prin inflatiune.

Privind bugetul Statului sub iniluenta se constatägenere, urmatoarele lucruri:

De o la Stat, ca la particulari, iluziunea unuide altä parte, o perdere reala, care rämäne din cauza inflatiunei. S'aconstatat ca ambundenta de emisä pentru Stat,

bugetul public, adu'ce cu ea o urcare nominalä a veniturilor,dupa cum pentru fiecare particular, masurä mare

sau mai mica, inflatiunea aduce un venit nominal urcat, ino sporire mult mai mare a cheltuelilor. S'a spus, nu

dreptate - formula: inflatiunea veniturile publiceprogresie aritmetica cheltuelile publice progresie geomtricä".

vom vedea cum, de inflatiune bugetele facsalturi din ce in ce mai mari la cheltueli nu intervine altä

www.dacoromanica.ro

719

de ordin economic, acolo existä totdeauna un deficit bugetar,deficit datorit in masura in care aceasta. 1)

arät un singur lucru, pentru a desechilibrulbugetar in perioada de inflatiune.

Bugetul de venituri al Statului se dupe o anumitäde cheltueli o mäsurä. Bugetul de venituri se

construeste dupä nivelul aparent al vietei economice, bugetul de cheltuelise construeste - sau ar trebui pretutinderri se construiascd

gros, pentru materiale pentru salarii.$i pentru sunt mäsuri diferite, in mod firesc apare deficitul

bugetar. Natural, in tärile unde nu avem mäsura fireascd, pentrubugetul de cheltueli,-preturile de en gros-ci o sälbatecäde comprimare a o cheltueald sub minimum de existentäal salariatilor sub nevoile institutiilor natural, acolo avemun excedent, dar acel excedent, este numai aparent, fiindcä este unexcedent al unui buget nesincer, nereal, al unui buget fictiv; am

spune mai mult: este un excedent al unui buget imoral.Problema care se pune teroie rämänem deocamdatä incä

la partea generalä - este aceasta: deCea mai mare piedecä pentru echilibrul bugetar

este inflatiunea monetara; de altä parte aci avefi legaturanu este posibilä o rezolvire a problemei monetare

echilibrul bugetar.nu este rezolvirea problemei monetare färä echilibrul

Bugetul Statului - pentru a nu mai vorbi de bugetele celor-corporatii - aeconomice: este decât re/lexul progresului

regresului Din venitul fiecärei economii indi-viduale, din venitul contribuabil, se alcätueste grämada devenituri cari stau la dispozitie, ca venituri ordinare, in

Dacä gospoddriile au economii reale dauvenituri importante, atunci veniturile gospodärii pot fiurcate. Nu exista posibilitate sä nu ai un echilibrat, sau cuexcedent, economie nationalä desechilibratä, sau cu deficit real.

national, care este totalitatea veniturilor individuale reale dintr'onationalä, este isvorul de alimentare al bugetului public;

mai mult: limita maxima a enitului ordinar dinlimita venitului Dacä

nesocotesti acest adevär, veniturile ordinaremai mult de venitul contribuabililor, insearnnä distrugi putinta

productiune, de desvoltare a vietei economice mergi lade gospoddria a Statului pentru

nationalä.State le au fäcut uz - la nevoe imprumutul fortat, sub forma

Cele mai multe s'au adresat bäncilor de emisiune.

i) Cu privire la efectele inflatiei asupra din Germania, :fiskalische von Fritz revista :

Nationalökonomie und Statistik". Aug. 97 m.

www.dacoromanica.ro

720

cari n'au putut cari a trebuit sä colaboreze in rázboiu, primin functiune a robinetului de

Am stabilim un adevär elementar eu am fäcut-opoate stabili oricine. Nu e nevoe amanuntit situatiafinantelor publice dintr'o ci numai sä faceti o comparatieintre bilanturile bäncilor de emisiune. in

de emisiune, printre operatiunile plasamentede Stat veti gäsi un ast-fel de plasament mai mare sau

mai in celelalteatunci puteti sä deduceti exactitate aproape matematicä putereacumpärare a cursul de schimb

de - spun in - dinemisiune, europene, era care plasamenteStat: Banca cursul de schimb al monetei

un curs stabilitate. lucru, s'ar spune deBanca Greciei.

momentul in care o bancä de emisiune devine o pentrucreditul public in dela activ; repetputeti constatati situatia monetara a

Problema care se pune azi, este: ne cea avut, pentru Tara inflatiunea asupra

bugetului.S'ar spune inflatiunea la noi, a adus un

gospodäriei publice, cu ceace se in.intreprinderi pierderi de exploatare" continue din ce in ce rnuimari. Bugetul nostru a fäcut salturi din in ce mai mari: dela7 miliarde cheltueli, a trecut, in ultimii 4 ani, la 10 rniliarde; dela10 miliarde la 20 miliarde; dela 20 la 24 de miliarde, cifra bugetuluiactual, pe 1924. salturi de cheltueli se nuinzestrarea serviciilor corespunzand necesitätile normale aletervicii nu printr'o lärgire a Statului, - in ceamai mare salturile sunt o urcare

functiune de inflatiune monetara. n'am fi avut - vorbescde tara - o de comprimare a cheltuelilor, de

salturile acestea ar fi fost mai Imi esteviitoare, cu toatä dorinta cu toate mäsurile luate impo-

cheltuelilor, vor fie mult sporite; nu,cu bugetul actual de cheltueli, cu pretul desor-

ganzäiri, din ce ce mai pronuntate, a serviciilor - cua salariatilor publici cari nu pot prirneascä nici salariile

necesitate de minimum de existentd.vedem la in general, observäm in special la un post

de cheltueli, la postul privitor la datoria Bugetulun pas înainte, întrucât bugetarä.

acest buget sunt trecute anuitätile pentru imprurnuturi externe in-terne; - nu sunt trecute toate posturile, dar sunt inscrise putinanuitätile. Acestea fac, laolaltä, suma 3.340.000.000. - lei din

www.dacoromanica.ro

mai mare parte, slujesc pentru plata cupoanelor externe aledatoriei consolidate pentru datoria care a fost, acuma decuránd, anul trecut, consolidatä, (datoria bonurilor de tezaur).

bugetului la noi, este in functie deS'a vorbit, cu prilejul bugetului 1924, de un de stabilizare,

a valutei. Sá-mi dati lämuresc acest punct.Ce se prin stabilizare? inteleege oare prin stabilizare,

cota leului nostru fatä de francul francez; reesi din expunereade motive la bugetul general al Statului, (pag. 7) sau, se intelegeprin stabilizare puterea de achizitie la un nivel stabil, interior?

D-lor dacä se se deduce un inceput de stabilizare dinraportul leului fatä de francul francez, atunci vrem sane hränim o iluzie, care nu ne poate aduce desamägiri.Francul francez a sckut, in 1923, au alte mute

fatä de dolar. Dacä scade francul, leul se urcä, nuscäded el mai mult. R fost o directä intre moneta noastrácea in ani, a Ifost direct&

moneta noasträ marca marca germanä ainceput sä se Ceeace este cert, este in 1923, afirm,din nenorocire, leul noslru a la maimull a 1922 in 1921. $i ca sä dovedesc aceasta,voi sä dau date, privitoare la cota leului nostru laLondra, in lire sterline, pentruca pe urmä deduc cotarea mediea leului nostru de dolar.

Dupa Stock Exchange Gazette" 1) cursul pe 1921, alsterline, in lei, a fo3t de 355; in 1922, cursul mediu a fost

660 lei, prin urmare, a scazut dela 355 la 660; in 1923, -un document oficial vine sä vorbeascä de un de stabilizareal monedei nationale, cursul al sterline exprimat in lei,este de 943. - Cred ar trebui sa sfârsim odata cotareafictivä a leului intr'o care a inceput oscileze mai multa noastra - pentruca dam asupra realitatilor dela noi.

Prin urmare, un slabilizaree, lun?,fie; dar, inceputul acesta de stabilizare al monetei, nu

este permis clädesti nimic, n'ai siguranta aceastä stabilizarerämäne un caracter permanent. Or, priveste stabilizareaputerei de achizitiune a in interior, sä-mi dati voeaduc experienta fiecaruia dintre noi. Nuachizitiune este mai sändtoasä, ci din ce ce, ea scade.Suferim o urcare aproape vertiginoasä a preturilor interne.

aduc aminte de o cunoscutä vorba a lui Goethe: Wir wollenTage sparren und brauchen alle Tage mehr". Vrem fiecare

zi, facem economii in zi trebuie sä cheltuim mai mult".Nu putem däm o solutiune; multi acei cari vin cu sacul

N-rul din 10 lanuaric 1923, pag. 42. In anul 1923, cursul mijlociucel mal scâzut, a fost de 808 lei, iar cel mai ridicat de 1.153 lei.

maxim a fost de 1,275 lei, la 29 lanuarie, minim, de 780 lei a, fostregistrat 3 lanuarie...

Aceasta e stabilizare?Economic

www.dacoromanica.ro

de solutiuni in problema monetarä. Vetio desamagire, nu de aci, cu o in chestiuneamonetara. Eu nu voi voi aduce numai fapte.

in nici un caz, pe baza acestui de stabilizare, nise aratä de of icilitate, nu putem clädi o nuputem sä serios, pentrucä Tara Romäneascä nu reprezintä

economicä independentd, de ziduri chinezesti;ea nu este pärticica dintr'un edificiu imens, real:

o economie mondialä nu vom onationalä quasi -

Putini dau de schimbärile adânci, cari au fäcut din Europaun labirint. Putini dau in

azi, dupä Dar, uncle cifre pot sä lämureasca binemulte cuvinte, ceiace vrern sa

este vasala economicä a Statelor-Unite. Suma adatoriei statelor europene cätre Statele-Unite, se ridicä la suma

de 10 miliarde dolari. In tabloul acesta, al datoriieuropene fatä de Statele-Unite România este trecutä cu suma de40 de milioane de dolari, suma confirmatä de raportul expertiIornostri oficiali, in special raportul d-lui Niculcea.

Ce inseamnä, pentru problema schimbului, aceastä imensä?Nu numai o de vasalitate fatä de Statele-Unite, dar, in

timp, o de a valutelor -abstractie, de una singurä - fata de dolarul american.

In 1923, luLti cota dela New-York veti cum toatedin Europa cad fatä de dolar; francul francez tine recordul

apoi vine francul cu lira sterlinä cucoroana ceho-slovacd, pe care noi o socotim, unii, ca un dolarEuropei Centrale, cu 60 lira de asemenea cuacestea ne dau siguranta problema a jari din Europanu se poate rezolvi oricât de formule teoretice,sau prin deziderate de acelea cari - nuanta politicd, vä rog -s'ar putea da ast-fel: prin noi insine". Nu se poate! Prinadicä numai prin mijloacele noastre, farä ca sä seamä sepetrece dincolo de hotare, ca tinem seamä de interdependentaintre tara noasträ ca unitate celelalte unitäti economice,- aceasta iese din cadrul realitätilor. Sau, noi tinem sämergern pe aceastä inseamnä platim scurnp experientamuncä româneascd in sä ajungem la rezultate extrem deneinsemnate. Or, din punct de vedere economic, nu numai pentru.

economic individuala, dar din punct de vedere al economiigenerale a unei tari, existä principiul, elementar: ca sa porti, cuminimum de energie, sä maximum de utilitäti.

$i acuma, dupace am fäcut aceastä constatare, cä problemaa täri nu pode fi rezolvatd deck in cadrul vietii economicemondiale numai seamä de aceasta, privim structurabugetului nostru, sub fluctuatiunile dela noi, ca sä vedem:

se poate bugetul in acest regim?Veniturile pe anul 1924 sunt trecute echilibrate cu bugetul de

www.dacoromanica.ro

theltueli la suma de 24 miliarde lei In aceste avemmari capitole: venituri din impozite, numite venituri derivate,

cari sunt de fiecare economie Statului, ca dare subformä sau alta; veniturile originale din diferite domenii ale

Statului, din industriale, in sfär5it, din diferite intre-prinderi domeniale, din Statului, cäi ferate, sau alteprinderi, transport, cari apartin Statului.

Veniturile s'au urcat, cum am gratie puterii nomi-nale de cumpärare avem 141/2 miliarde impozite, restul sunt

cu caracter particular sau din monopoluri.Partea a produsului impozitelor din

impozitele indirecte. Impozitele indirecte, aproape 4/5 dintotalul impozitelor, pe când impozitul venituri sau pe avere,meazä, ultimul timp, in urma reformei impozitelor directe;de de actualul ministru de finante, o cincimedin total. Este un raport däunator, din punct de vedere al echitatii

este un raport, in timp, care pune bugetuldentä mai mare de fluctuatiunile valutare il face sä fie lipsitde elasticitate.

posturi insemnate, dela capitolul impozitelor indirecte, suntposturile cele mai pentru a vä dovedi ce influenta are

monetei asupra veniturilor publice: unul impozitulpe consumatie, pe cifra de care este dupa mea,un impozit inferior, pentru este proportional; nu facedeosebire consulul lui X al lui Y, ci atinge cu o cotäproportionalá, al consumului; acest irnpozit se elsingur, 850.000.000 lei; iar impozit, conceptia politiceilinanciare actuale, este mai mult dictat de de comprimare

decät de necesitäti sau consideratii pur fiscale: impozitulsub denurnirea de taxe de export, atinge, in mod nedrept, omare parte din venitul agricultorilor. taxa de exporteste de mult reflexul politicii de a preturilor,

voie sä fac o altä de .mai general.Politica de comprimare a preturilor a atins spre comprimarea

turilor individuale indirect, a comprimarea cheltuelilorRezultatul adevärat la care s'a ajuns este altul:

productii. Politica preturilor pentru anumite -s'a dovedit acest lucru - n'a avut urmare decät scumpirea

articole in interior, pentru simplul motiv din cauzadictate de Stat - un fel de Stat politienist viata economicä

productia s'a rarificat.Intre politica financiarä cu la buget dezideratele

exprimate acum vreme la congresul numit: La de lamonnaie" din Franta, o mare asemänare. Sunt anumite punctedin dezideratele acelea, pe cari le aidoma in politica noasträfinanciará oficialä; - dar cä nu s'au luat toate dezideratele,ci numai unele, astfel nu s'a aplicat intregul sistem al dezideratelorformulate politica financiarä de Saptämäna monetei"

anta.

www.dacoromanica.ro

724

dati voie citesc acele deziderate. Veti inpuncte, aproape cuvintele pe cari le argumentele politiciinoastre financiare, in ce priveste politica oficialä incu bugetul.

dezideratele din La semaine de la monnaie" (pag. 537Considerdnd echilibrul nu e posibil

sale veniturile sale

Considerand urcarea normale aleproveni generald a

pe de Germaniaa daunele pe care agresiunea ei l-a

dezideratul:1. nu de sale

abandeneze curând posibil, chipce se vor industriale

2. Ca statul sä comprime cheltuelile sale serviciile

3. se legislativd saucare ar se micsoreze productiei"...

opresc.Comprimarea cheltuelilor publice la strictul necesar, dar absolut

necesar; in timp, inläturarea Statului politist din viataeconomicä, ceiace se ultimul timp: o economiepentru economicd, care sä dea posibilitalea dea o a nu

productiunqa nu este des-intr'un cadru de libertate, ci este prin preturi

maximale cari nu corespund rentabilitätii capitalului din aceade productie, atunci productia tinde se micsoreze este obilitate facem o politicä pentru o consolidareveniturilor.

In Säptämäna monetei prevede pästrarea atributiilor Statuluila un anumit de activitate.

Voi una nu avem vreme preamimai o singurä institutie de stat, de ne mai binesituatia Statului intreprinzator: cäile fierate. Cäile ferate sunt trecutein buget, in proiect, cu un deficit un miliard

din nenorocire, se poate spune cu sigurantä va fi maimare. Pentruce? Fiindcä cheltuelile vor fi mai mari in al

o cum sunt cäile ferate, ar trebuiamortizeze o parte din inventar la capitalulinvestit. Or, aceasta nu se face atunci vedeti cum putem säexcedent bugetul nostru, care, sä fie excedent real,bugetul nu cuprinde toate - ce trebui trecute, la chelLueli, amor-tizäri... nu cuprinde toate sumele necesare, defoame al functionarilor nu poate fi socotit ca opoate din zi in zi sä fie urcat; in al doilea ingestiunile intreprinderilor de Stat deficitele sunt cu mult mai mari

sunt

www.dacoromanica.ro

725

Prin urmare, 2 de o parte o adaptare a unora din dezideratepe de parte, avem o nesocotire a altor deziderate din La

semaine de la monnaie", natural cä dacä nu iei iritregul sistemaplici -nici chiar gäsesti bun,-o aplicara a sistemuluinu duce decät la rezultate negative.

Fata de situatia actual& avem nu buget real, ci uncare aceasta vorbind in mod sincer, ca un modest dascäl definante deci ca unul care vrea sä priveasca lucrurile ciun buget care nu indestuleazd nevoile Statului, nu poate fide excedente. $1, accentuez acest lucru, pentru o a problerneinwnetare.

Acei cari au venit acuma cu solutiuni la noi inpot in douä, Unii sunt altii suntpartizanii devalorizärei leului.

se gäsesc in randurile oficialitätii, locuriledin cari azi conduc politica economica a Chiarazi, ore, am avut prilejul sä citesc raportul foarte instruc-tiv al bäncii noastre de emsiiune, care, pentru expune,in intregime, conceptiunea ei in materie de politicä

de acord cu politica oficiald, pentru deflatiune. nevoit,termeni se poate de obiectivi, sä-mi spun pärerea mea.

Deosebirea banca de emisiune actualul ministru de finante,in cestiunea deflatiunei, s'ar esta de minima importantä.Ministrul de finante urniäreste, dupä propriile lui cuvinte, o urcare

a leului - nu pänä la paritatea ci la paritatea celormai valute, - spunând vrea sä leul egal, la paritateadolarului. la francului

am din raportul institutiei noastre de emisiune,banca nationalä merge mai spune: nu!

mergem la leulai egal paritaleaa o expropriere; doua exproprieree

Tara Româneascä, o expropriere, daca voiti, nelegald, dar realä:insernnat exproprierea tuturor detinätorilor de capitaluri, aclase de creditori, de care au profitat debitorii - poate,anumit moment, o clasä de intreprinzätori, de producdtori.

Deflatiunea, fara excedente, bugetare, paralizareavietei economice. Excedentele bugetare, da! pot sluji, in anumitetäri, in anumite imprejuräri, ca singurul isvor firesc pentru inceputuIunei politice de deflatiune. Excedent bugetar cä Statul dispune,la un moment dat, prin impozitul din veniturile particulare, de oputere de achizitiune, de o pe care n'o mai dä in circulatie,ci cu care amortizeazd moneta pe care tot Stalul a pus-oin circulatie provocand inflatiunea. Dar, excedente bugetare i

epocä de a a noasträ, de adaptare a putereila paritatea cursului de schimb al monedei noastre, de adaptarea puterii de achizitiune interne, printr'o economie mai liberä, la pari-

mondialä, - a inoepe o deflatiune, este a patulpentru economicä. Accentuam primejdia, a

propusä la noi. Din fericire, - relativä - nu

www.dacoromanica.ro

temeti de primejdia deflatiunii nu vä temeti,situatia este de dezideratul, ori de unde veal

poate sä realitätile, ci realitätile infrängluate dintr'o doctrinä oarecare.

Nu sunt nici deflationist, nici inflationist. intereseazä maiin vremurile de azi, la o monetä, este stabilitatea!

intereseaza mai mult, in imprejurärile noastre economiceeconomice mondiale de azi, ar sä fie - mai

presus de formulele importate in problema monetard, mai presus de cätdiscutiunile - care vor rämäne multä vreme cu un caracteracademic - in rezolvarea problemei monetare, deflatiune saudevalorizare.

Ceho-Slovacia, care a intreprins o de deflatie,numai gratie unei politici active in domeniul publiceimpozitul pe dvere!) a politici economice, spre o catmai largä libertate, - nu indräznege pä5eascä la devalorizare,ci urmäre5te politica de stabilizare a monetei.

de stabilizare a e singura care paate fi incercatä,- bineinteles nu prin decretarea de cursuri fictive, (vezi cotareaoficialä a leului la Bucure5ti, ca contrapondere!!? a cotärei dinnätate), nici prin paliative, ca centralele de devize.

de - expresia lui IrvingFisher, - trebue sä fie ultimul scop al restabilirii unei valori stabilea monetei" - care incercare de echilibrare realä a bugetuluipublic e dintr'un inceput zädärnicitä.

Dar, - restabilirea unei valori stabile a nu poate firealizatä - la noi ca aiurea - decât numai in politicaeconomicd generala favorizeazä maximum de productiune, care sädeä posibilitatea unei balanti de conturi cu streinätatea cu solduriactive favoarea noasträ.

Nici buget echilibrat, monetä nu vom vremebalanta de conturi de sträinätate se inchee anual cu deficite.

In unele s'a izbutit prin aducerea capitalului sträin -numitele imprumuturi schimb" - ca sä se acopere defi-

caul din de conturi, productia s'adesvoltat a räu5it sá transforme balanta de conturi cu excedentein favoarea respective. Nu numai Ceho-Slovacia, care a fäcutuz - acesta a fost primul pas in politica rnonetarä - de creciitulextern, poate fi luatä ca in aceastä alte state mici,ar fi aci.

La noi, contributia capitalului din afarä, astäzi este foartenu numai pentru creditul public ci pentru creditul intreprinderilorparticulare.

de noi, increderea streinätätei, din cauza oscilatiunilorpolitica economicä, a scäzut mare mäsurä.

Economistul Keynes, in Economice ale afirmacä pri-ce României ar fi prada claselortoare", - de curând un ziar din Praga (Prager din1 Februarie a. c.) aratá credit de investire nu se poate

www.dacoromanica.ro

727

obtine din strainatate pentru comuna Bucuresti - din cauza feluluicum a fost plätilor partea debitorilor

Atmosfera nefavorabila a - de - esteun factor, care nu trebue pierdem din vedere, -

muncii de refacere economica, straduintelepentru stabilizarea valutei.

Datoria e sa risipim neincredere,care monetei noastre care -ca multi - consolidarea finantelor

In ultima politica economica directbugetul valuta.

economie de drept, - ce ne cape de o parte avem cadrul necesar pentru o stabilizare

pe de parte creem conditiile materiale - resursele dinproductia - pentru echilibrarea a bugetelor publice.

Politica politica se reciproc, ambelesunt in functie de generala.

1. Ráducanu.

www.dacoromanica.ro

a Danemarcei.

S'a in limp asupra cari ar rebutBanca Nalionala, pentru cererilor de credit de

merar ale noastre asupra pe care Banca deo anormale de azi,in

In probleme, folositor ream in caricuprinsul articol, Gustav

holm, in Svenska din 18 Octombriepentru nostra, de C. I. Karadja.

In de valoarea de al ideilor expuseextrage din el sugestiuni practice, aplicabile noi.

noastre in general, de ale Danemarcei, in ambelepentru problema Refinem

ca profesoral politica Daneze,a rezultatul de a risipi stocul de devize pentru ovoid nafionale un curs superior valorii reale,

interioare un spor al fiduciareal la un superior de de econo-

aA dar, acela$ considerabile a pretinde tot-

stabilizarea este o contrazicere pe care expe-prematurd a daneze, a pus-o in

Profesorul Cassel, aratä limp, procentalai de scout,n'are totdeauna asteptat. ca ea provoace o a

de credit, fie de la limpidOportunitatea aceasta dela o alta flepinde de

cari conditioneazd organizarea distribuirea creditulni.fard a prea mare di/ere* procental de scout al

private, modificarea procentuluide emisiune devine spre deosebire de cari

procente, asigurd de emisiune maximum deam analogia politica Danemarcii, putem aminti

o analogie de data aceasta politica Ea neeste de comentarii pe care Profesoral Rist, le

al Revistei de Economie Politicä dela Paris,vorbind despre politica A vreme, rzboi,

www.dacoromanica.ro

729

Banca a lost zid demonetare la Probas, sau a demagogilor la Klotz, cari

Area M lament in lumea ascultau

In a politici deaceastd nu avea - constltuiàcea mai continui a Bancaludnd serviciu".

In Svenslw Dagbladel" 18 Octombrie 1924 cetim urmätoruliscälit de prof. Gustav Cassel. De oarece este, cum cred, de uninteres documentar pentru noi, traduc in rezumat.

Banca Nationalä a Danemarcei a publicat zilele acestea dareä depe 1923-1924, din care reiese, cu ciaritate putin

politicaDarea de prin rearnintirea conferintei valubre din

lulie 1923, al prim rezultat a fost votarea legei dela 16 XI/1923,prin care se deosebil egalizareea cursurilor deschimb. Un credit 5 milioane sterline fu obtinut inAmerica. credit fu intrebuintat pentru ridicarea coroanei (lira

ajunse la 9 Noembrie la 26:50). In zile seun curs de 24:50 care mentinut la 19/1/1924 - prin

repetate din fondul de egalizare. Spre mijlocul lunei lanuarieacest fond se de redus, nu mai cu putintade-a cursul stabilizat. Lira se urcä repede la 28 coroane(la 11/4 Nici nu s'a dovedit mai de-a se

de-a curs valutaFondul de egalizare fu prin valute

valoarea ceeace aduse natural cu sine o stimulane aimportului o piedicä pentru export, cu alte cuvinte o ingreunare asfortarilor pentru nientinerea valoarei internationale afondul fu intr'o mare epuizat, situatia deveni inca mairea

Fevruarie 1924 taxele urcate, la 29o a Noul drept de inchizitie asupra disponi-

private de valute streine aduse cu sine o oferb destul deinsemnatä de divize, sterlinä la 25:65 (10/5). Banca

iaräsi o stabilizare. Pe la lunei ea uncredit de 5 milioane dolari, mai ales pentru procurarea fondurilornecesare pentru plata cuponului exterior. De disponibilitatilepropriu zise ale bäncei, precum fondul de egalizare erau pe atunceaepuizate, se ivi din nou o subitä urcare a valutelor sträine. Numai

o intärire serioasa, devizele iaräsi pe nualtcevä cä se incercase o mentinere a devizelor sub

situatia adevarata a pietei sau, in la un nivel care nu inspira.incredere. Lira sterlinä se urcä la 12/8 la 28:25,

www.dacoromanica.ro

spre lunei septembrie la 26 26:59. Din cauzasale precare, banca fu silitä eontracteze un imprumutla 17 lunie.

Ce a Banca pentru valuleicursul anului trecut? ce ne darea La 17

1924, de egalizare mult mic$oratbanca se silitä mai scoboare cursul coroanei,

ridicat deli 6 7 0/0 la 6 fu publicata odin bäncei severemai ales de consumalie inutile. de economii

bäncilor li se recomandä cele mai mari economii, restrangere decredit chiar pentru municipalitäti a.

in ochi citim despre aceste mäsuri estemult prea erau necesare este evident ar fi trebuit

luate ca sä se fi cheltuit fondul de stabilizare.creditului se spre primävara ne dovede$te lämurit

acest fond precum stocul de devize al bänceimenlinerea credit peste Politica valutarä urmata

rezultatul de-a mai din capitalulo inaintare mai departe calea

Mai este evident ca ridicarea scontului micä. dreptrezultat, chiar cu ajutorul restrangerei de credite, o acererilor capital in proportie cu adeväratele economii nou create

tarä. Suma a scontului a imprumuturilor acordate debäncile private de 2.764 milioane cor., in 1923. In 1924

la 2.722 milioane. Suma depunerilor se micsorä timpdela 2.970 mil. la 2.767 mil. Pentru a putea satisface cererilelegitime ale vietii economice", darea de seama, bancileprivate sä cheltueasca din cassele dinlor sä mai apel la Banca Creditele acordatede aceasta se urcara, Iunie 1923 1924 dela 356.6cor., la 477.7 deci o sporire de 120 milioane coroane,Urcarea preturilor rezultä in mod firesc - indexul trecut 207la 233 cursul dolaruiui dela 5.17 la 6.25. Circulatia cresca dela 447 3la 470.3 milioane cor.

Un exemplu mai clasic de ce inflatie nu se poatede capital intrec cu economiile in curs. In

la limp se alunci fondul de egalizarese o putere de Banca neglijease datoria

ei de-a reduce cererile de capital pânä ce voregaliza economiile curs.

este scontul tu urcat; prea tärziu nu de ajuns.Lipsa de capital fapt atät de mare un scont de nici6 nici nu mai aduce echilibrul, Banca ar fi trebuitmai ridice scontul la un nivel ce ar fi restabilirea echilibrului.

spune adesea scontului nu mai este efectiv in vremurileanormale de azi. exemplul Finlandei care ne

un scont de 9 sau 10 divine necesarechilibrul poate fi mentinut.

www.dacoromanica.ro

Banca Danezä a mai fost insä sä acorde Statuluiavansuri nelegitime. Intr'o democraticä este absolut necesar capoporul intreg invete n'are disponibilitäti nelimitate,chiar dacä poate sä-si procure bani de päcate sepedepsesc insä Trebue dacä impozitele nu mai pot fi sporite

nu mai sunt economii de imprumutat trebue reduse cheltuelilepentru consumatie ca pentru investitiuni.

Situatia balantei a Danemarcei nu nici o scuzä pentru politicaExportul este in crestere. Preturile pentru unt ouä sunt in

urcare, deficitul s'a (dela 358 la 281 cor.).Chestiunea valutei Daneze nu este una

care trebue numai cu deN'ar trebui sä se iveascä greutate pentru stabilizarea

daneze la cursul ei actual.Valoarea internationalä a coroanei s'a urcat acum In timpul din

urmä la paritatea puterei ei de cumpärare in interior, cursul actualo de echilibru a mentinere este absolut posibili.

Ceeace impiedicä o solutie de simplä este numai faptul nus'a ajuns, acum, in Danemarca un scopIn darea de seamä se vorbeste chiar de politica deflationistä pentru

valorei a coroanei", pretutind2ni sedorinta de stabilizare cea de urcare valoare a coroanei. InDanemarca problema va fide o restabilire a vechei Guvernul actual anumit acum de in directiunea bäncei care s'apronuntat in mod hotärit o Scopul politiceivalutare a Danemarcei pare deci hotärit, vorbe de

spre ajungerea la convestibilitate reducereloarea coroanei nu pot sä

Constantin I. Karadja.

www.dacoromanica.ro

locuinielor.

Vadul Comercial Italia.

Consideratiuni asupra legislatiel.

Ruptura echilibrului economic ce s'a produs in timpul s'a conti-nuat rdzboi, a dat posibilitate - datoritä conditiilor exceptionalein care ne gásim se evidentieze individualizeze multe problemede un viu interes economic social - cari vreme se

timid la intervale destul rare care acum seo solutionare.

Printre aceste probleme este aceea a vadului comercial care esträns cu normele referitoare la prelungirea silita a con-tractelor de inchiriere.

Nu credern aceasta problema intra in tarilorabia acum; in glorioasa a republicelor toscane (in statuteleflorentine) gäsim recunoasterea comercial ca un produsactivitätei oneste a comerciantului care separat dis-tinct de proprietatea localurilor uncle comertul era exercitat.

In Statute le Florentine, se mentionat pentru oar&di - dreptul de intrare - care

tr'un drept de rämänere in Fondaco" - (in pravalie)drept negozio"-de indrumare a präväliei

Sub acest aspect chiriasii aveau un drept dedrumare, vom chiema noi - evaluabil intr'un cedibilrabil or care era considerat ca o rdsplatä aprävaliei prin afluenta mai sau mai mare a clientelei ce fuseseatrasä prin industria sau comertul exercitat de stäpänul praväliei.

Acest de Indrumare - drept personal, spre o deosebire deacela de rämänere (jus ce era impersonal - se putea tran-smite de chiriasi era fructul operei personale

nu se pierdea nici prin lerinenul de prinnici prin neobservarea nici

1) Del Diritto di entratura secondo i nostri statuti delle Firenze

www.dacoromanica.ro

733

vre-o ci intact neschimbat chiriasului.Unui asem2nea i da o atM de mare importanta, incät desi se

prin sau distrugerea praväliei, totusi clädireadin reconstruitä, acest drept din chiriasului.

In caz proprietarul clädirei ar fi voit o intrebuintezepentru uzul atunci in favoarea luidreptul de (jus stantiandi); in schimb daca proprietarular fi uzat de clädire pentru acelasi de comert ce fusese exercitat mai

de chirias, atunci acesta aveä dreptul la indemnizatiaindrumarea präväliet.

Cele expuse mai sus, formeazä istoricul chestiunei, odatäItalia, aceste legiuiri n'au rämas de in uzul comercial sub formaunei plus-valori a fondului comercial in caz de cesiune a präväliei

nici de cum sub forma legiferäri.trebuit vinä desechilibrul economic de räzboi pentru ca

aceastä problemä din in discutie; intr'adevar,serie de legiuiri asupra contractelor de inchiriere s'au unceput de reglementare a acestei chestiuni.

Spre a comercianti contra pericolului de a distrusäazienda prin simplul fapt cä proprietarul .pretinde localul incare aceasta - datoritä faptului ca i-a fost dedicata o lunga

activitate precum sacrificii nu usoare - au fostla inceput doua

1) Care programul minim care se concretiza in posibi-litatea ce ar trebui chiriasul de a exercitä un de preferintd

de ceilalti postulanti;2) Programul maxim, de scop recunoasterea unui

perpetuu drept real deLa aceasta de a doua solutiune, pare ca s'a in practicä, de

oarece observat ca ar fi o excesiva de a sanctiona dreptulde expropriere chiar fata de proprietarul clädiri pebaza unei cote corespunzatoare indrumärei afacerei.

unei asemenea teze ar fi determinat de ra-porturi de a proprietatei, fapt care ar fi datla procese. S'ar fi afirmat apoi posibilitatea unei exproprierifortate sä se verifice utilitäti cerutä de toatelatiile in materie de expropriere fortatä.

deci cealaltä a dreptului de preferinta,care desi mai putin absolutä, totusi atinge insäsi ei, conceptiade proprietate libera dispozitiune asupra imobilului.

Credem interesant unii juristi considerä vadul comer-cial ca o proprietate comercialä in analogie cu proprietatea artisticä,literarä industrialä, deci o solutie pe baze analoage.

www.dacoromanica.ro

734

Asupra acestei proprietati comerciale proprietariicomerciantii nu sunt de acord in ceia ce priveste definitia.

Intr'adevär, denumire se preteaza la discutiuni maiales faptul conceptia a proprietatei priveste numaibunurile materiale de cari proprietarii pot dispune in modul maiabsolut. fi exclus din seria acestor bunuri plus valoarea

patrimonialä pe care chiriasul ar forma-o incetul cu incetulactivitatea sa revine c2-1 ocupa

automat gratuit, la scadenta contractului, aceastä plus valoare etransmisa proprietarului casei.

ar plus-valori; -maisau mai putin fondate proprietarii de case ii

legitimare ea consistä in speranta cä un anume nu,mar de persoanecari clientela, va sä frecventeze acea prävalie, fiedin cauza produselor ce se acolo, fie pentru felul cumsunt tratati fie in pentru locul unde este asezat-prävälia.

Nu se nega o anumitä constituecomplexul ei un bun, sä fie considerat tot astfel apt la ooarecare valorizare economicd toate elementele ce o formeaza,printre care predominä cota de indrumare a

In practica afacerilor, vedem zilnic cum plus-valoare aeste cedatä contra unui pret uneori ridicat,

valoare a märfurilor din prävälia aceasta tocmaipentru mai mult de märfurile, obiectul decomert chiar a4iendei comerciale.

Prin urmare, principiu admite ca putin din punct aevedere economic indrumare are o valoare - este un bun,ca atare apartine cui-va, acel cine-va este in mod logicpräväliei - atunci nu este temei comerciantului carese vede spoliat de asemenea valoare.

In urma acestei spoliatiuni, cine Proprietarulsau noul care ocupä prävälia care sä exerciteze

negot ca vechiul chirias?Prima impresiune fi acesta din este acela care -se

nedrept. Dacä insä se cum se inrealitate lucrurile, trebue proprietarul nu estesträin situatie, de oarece se foloseste de plus-valoarea

sale spre a obtine imediat o majorare de ojorare a säu.

In practicä proprietarul trage imediat un peseama noului noua sarcinä, exclus bine cazul chiaracesta se face vinovat de concurenta nelealä; mai alesnoul exercitá comert ca predecesorul

Pe de altä parte e o de a se cu titlul rambursarede daune, o indemnizatie de chiriasul carechiar in local nu se exercitä acelasi fel de ca mai

Din toate acestea rämäne conceptia de ce se

www.dacoromanica.ro

735

ca o moderatoare. a celor doua tendinte opuse: aceeaa aceea a proprietarului.

echitabila a acestei chetiuni, nu fi data deprintr'o. concilianta a concursului pe care proprietatea

comertul dau la formarea indrumärei unei aziende - factori cecoopereaza la un comun, greu de precizat, deoarecenu se poate spune este comerciantul care valorifica localuleste pozitia - (ubicatiunea) - favorabila a clädirei care acrediteazape acela care-1

Dupä expunerea pe care am crezut necesar o facem spre alämuri principiile acestei chestiuni, sä vedem cum a fost consideratá

de cere italian in diversele decrete la ce punct afost

cum spuneam la inceputul acestei relatiuni, problema vaduluicomercial a fost atinsä cu ocazia masurilor luate in materia elungireicontractelor de inchiriere, fixate serie de decrete-legi.

Din aceste decrete, acele care au atins problema suntcretele-legi No. 331 din 3 Aprilie 1921, No. 8 din 7 1923No. 1476 din 9 lie 1923.

Decretul-lege din 3 1921 - No. 331 - .prevedematerie doua ordine de idei:

a) una la determinaree mäsurei indemnizatiei datoriteriasului care pleacä din casä in cazul noul care sauinsusi proprietarul, exercitand comert, pot trage profit dinmarea procuratä prävaliei de vechiul chirias. 6 lit. c,Art. 9);

b) a doua, relativa la determinarea chiriei de platlä in caz de reinoireacontractului, comisiunea de arbitri obligatä de a excludemajorare in valoarea localului care ar din indrumarea sau plus-valoarea industrialä, comercialä sau profesionalä datoritä operei per-soanele a (Art. 8 lit. b).

R2producem textele articolelor citate mai sus:

No. 331. - II.

6. - Toate controversele relative la contractele de inchirierela care se poate extinde judecata Comisiunei de cuprind;

a) acordarea unei prelungiri a contractului de inchiriere;b) determinarea chiriei, fie in cazul ca hotaritä pre-

lungirea - partile nu se asupra chiriei, fie in cazul pro-prietarul nu neagä prelungirea dar cere o pe careo considerä prea

c) pe care chiriasul este drept odin partea proprietarului ipoteza cii el - fie direct, printr'un

profit din plus-valoarea dechirias.

Art. Comisiunea de arbitri va trebui in justa socotealä,.motivele aduse de fiecare din de aceea:

a)

www.dacoromanica.ro

736

b) in ceiace mäsura chiriei va trebui sä seyariatiunile deprecierei in raport inceputul contractului

durata lui succesiva; de taxelor sarcinelor decari schimbarile intarnplate in starea

in situatiunea lui sau in localurilor precumelemente ce face sä sau sä micsoreze beneficiul.calcularea chiriel,Comisiunea va

de valoare a ce din valoareaoperei chiriasului.

Art. In la c 6. din decret-lege, care se va la o indemnizafiede proprietar, numai caZul sau noul

comer' sau aceeasi industrie.

No. 8 din 7 1923.

14. - Comisiunile de arbitri, etc. vor aveaf acultatea sä acorde sau mai multe prelungiri succesive, etc.

tinänd in specialä consideratiune acele prävälii deinteres public, cari ar fi supuse la norme speciale ce ar determinä ase-

sau ar influentà rentabilitätei

Decrelul-lege No. 1476 din 17 Julie 1923.

Art. 2. - In vanz'rile de de locuit, sausau are fie -la

de - ori

transcrierea articolelor de lege cele ce am expussus, putin ne mai de in chestie.

Art. 6. principiul unei indemnizäri pe care chiriasul estedrept sä o aib dela proprietarul care de indrumarea pro-

curatä pe care e obligat a o päräsi; e usor de inteles in ceun asemenea profit:

renumele dobändit un comerciant e cauza principalä aafluentei clientelei, este probabil ca un care,local läsat de vechiul chirias, deschide o nouä pentru

de comert, va un numär cari vorfrecventeze acea va traditia predece-

sorului prima este greu de fäcut. tot astfel, rroprietarulva aveä mai multe oferte de märite o mare parte dinmajorare de nu e de corespunzätor al

bunului nume läsat de fostul chirias.In priveste mäsura legea nu nici

o mäsurä. Conform Statutelor Florentine, regula in generalsä S2 valuteze l'entratura" - dreptul de intrare - la 501e sau

www.dacoromanica.ro

737

sumä a trei sau patru ani de Noua legislatieitalianä aceasta mäsurä la arbitrul Comisiunei. Rceasta va trebuisä tinä seamä de importanta präväliei läsate de atre chirias, sumaafacerilor ce le influenta ce sä conditiile sau maibine zis calitätile personale ale comerciantului-chirias atragereaclientelei sale, etc.

Trebue de seamä de fäcut deosebirea iritre factorii per-sonali ai comerciantului tot sä derive din transformareacomercialä a gräzii, a zon.ei sau a cartierului unde este asezatä pravälia.Aceastä transformare fi provocatä de un complex de circumstante,

cari calitatea comertului exercitat de cätre chiriasul ce pleacanu e nici ultima, dar nici singura.

Cum vedem, o definitie bine determinatä nu e usor de fäcut.insä legiuitorul a prin indemniZatie cred am putea-o precizaca o compensaie a pagubei suferitä de fostul chirianumai la concurenta obtine proprietarul din indru-marea präväliei pe care o utilizeazä. Nu e vorba deci de a

comerciantului ci de a i se cuvine, carear rämäne in favoarea proprietarului clädirei sub formamai mari stipulate cu noul chirias, sau care ar fi putut fie stipulatä,in cazul pxoprietarul de acele pentru exer-citarea comertului sau industriei fostului chirias.

Dreptul de preferintä a - la paritate de conditiuniterte persoan2, in caz de inchiriere sau de vänzare, trebue nuca o ci ca un al dreptului de proprietate.

2 din Decretul-Lege No 1476).9 din Decretul-Lege No. 331 - acolo unde

comer sau aceiasi industrie trebue de inteles in mod restrictiv, insensul cä e de un comert sau o industrie nu similara.

urmare cum legiuitorul italian a pus din nou ingoare uncle principii din Statute Florentine adaptändu-le

in träim. Rstfel prin texte de legi a sanctionatprincipii, subordonând aplicarea aprecierei unei Comisiuni dearbitri, formatä magistrat de carierä ca presedinte.

Comisiei de Arbitri drept regulator intreexigentele celor interesati principiile legei, care nici un caz nu

printr'o unia sä reglementeze sä rezolve cazurilece se ivesc in aplicarea practia a acestei chestiuni. solutie echita-

- a diferitelor chestiuni in aceastä materie, nu fisub forma unor formule rigide legislative, - odatä principiile admisejudecata a fost läsatä arbitrajului al Comisiunilor.

Dr. Jean Antohi.

auletinul Economic

www.dacoromanica.ro

Politica

m5suri.lupta ce se da actualmente intre trusturile

engleze pentru dominatia in petrol, este natural cä tärile,maiputin puternice bogate petrol, fie de disputa intre

doi adversari.Cazul nostru nu este unic. este privitä atät de americani

de englezi ca o de cucerit, petrolului ca unpas inaintea concurentului. Odatä ajunsä câmp de tara aceastaimplicit va avea de suferit soarta acelora care, mai putin rezistente,au fost constränse la cedare. Cazul Mexicului ne poate servi deexemplu cum nu se poate mai edificator.

este mai dificil pentru in care ne gäsim, e faptul cäin când se lupta pentru petrolul nostru, noi

vem neapäratä nevoe capitalurile sträine pentru aparatuluinostru productiv. aceastä imperioasä atinge chestiuneatrolului cu mai mult cu banii ce ne nu-i putem gasidecät numai pe una din cele piete financiare aflate azi inpentru noastre petrolifere.

Färä indoialä nu poate fi adversar al capitalurilortimp pi*i interne nu sunt nici pe departe

in stare sä satisfaca curente. Nimeni nu poate sustine cu ar-gumente faptul cä ajutorul capitalurilor sträine trebue5terefuzat - ori cät de mare ar fi nevoia ce avem ele - numaipentru faptul sunt sträine.

Dela aceasta la sacrificarea complectä a independenteieconomice este o distantä mare, o präpastie pe care o pot numai

lucruri: Interesul personal sau lipsa de bunäLa noi chestiunea aceasta a fost discutatä cu patimä.

este faptul cä in au intrat numai punctele extremesulutia intermediarä cu totul läsatä in afara cadruluirilor. Aceasta cu mai cu nevoia noasträ devenea maiimperioasä.

lucrurile, ar fi mare gre5ealä ne inchipuim cäcari tind la cucerirea petrolului românesc, au rämas in necu-

nostintä asupra curentelor de fapt dela noi.$i dovada cea mai evidentä cä este, e faptul atät

www.dacoromanica.ro

739

englez i cel american ajuta puterile ingenu-cherii in fata nevoilor. Mijloacele de constrangere au in luptä

de propaganda scrisä vorbita. De pe urma acestor argu-mente" noi avem de suferit.

Imposibilitatea desfacerei produselor noastre petrolifere pe piataOrientului a Cehoslovaciei are in eforturile pe care

Standard Oil sensul constrangerei noastre. Se prinnici mai mult nici mai putin deck paralizetaza industriei noastretrolifere.

americanii au aceastä cale luptä, trustul englez agäsit alta, poate chiar mai puternicä incercatä dedard Oil.

Exploatarea ipocrita a datoriei pe care bäncile noastre particulareo au fatä de Anglo-Persian Oil pentru cele actiuniSteaua nu are alt scop deck noasträ,pentru intreprincierile aflate in sfera acestui grup financiar, o maimare portiune din terenurile petrolifere proprietate a statuluiCu arma präbusirei bäncilor noastre in trustulzilnic obiectiuni in contra legiuirei noastre miniere, care, dacä arelacune parti foarte discutabile, tinde putin lastatului nostru.

$i interventiile engleze merg de departe nu se dau inde a ne cere chiar inlaturarea unor clauze care nu au alt scop deckirnpiedecarea unui furt scandalos.

nu este prea tare vom dovedi-o in cele ce urmeazil.Se petrolul in subsol nu este limitat dupa granitele peri-

metrelor dela suprafata. In consecintä o de petrol poate treceprin subsolul a mai multe terenuri, cu proprietaridiferiti. lucrurile, este evident ca sonde puse in imediataapropiere a unui perimetru de teren recunoscut ca bogat in petrol,pot extrage o bunä parte din petrolul aflat in subsolul vecin. Cumterenurile statului sunt azi neexploatate, intreprinderileprofitand de posibilitatea mai sus, au asezat sonde numeroase

mai aproape de limita statului, exträgand astfel oparte din acestuia.

Sistemul s'a practicat de mult pretutindeni, luat mäsuripentru impiedecarea furtului. In primul pe cale legefixat o anumita distanta de limita unui teren, inäuntrulde sonde pe tarenurile vecine era interzisä. Dispozitia a pusoarecare abuzului, totusi fixatä prin vechea legea nu era

impiedecarea hotarita a furtului. In noualegiuire miniera distanta veche de 7 m. s'a marit la 30 metri,dupa parerea noasträ, inca nu este suficient.

bine, in contra mäsuri de purä se aziproteste energice din partea grupului capitalist englez.

Nu se pretinde nici mai mult, nici mai putinfurtul cäci nu vä dam bani imprumut deasupragem bäncile de

Dar, s'ar putea crede cä numai noi am indräznit sä ne apärämresele in materie de petral. In acest caz evident,

www.dacoromanica.ro

740

un timp in coace, ar fi oare cum justificate sau putin expli-

Cestiunea cu totul tocmai in acest sistem destä ipocrizia.

Un exemplu edificator. In lie, coloniile, dominionurileprotectoratele engleze, nimeni, absolut nimeni in de cetätenii

nu au voe exploateze petrol nici mäcar prospectezein petrol. In 1919, prospectorii americani ce se aventurasera inlestina pe coastele märei noastre, au fost pur simplu deguvernatorul englez al provinciei, sup motiv Palestina sesub protectoratul britanic. Numai in urma urtei discutiuni diplomatieede luni de zile, cetätenii au fost eliberati expulzati.

doilea exemplu tot de doveditor. unenglezi, proprietand dela vre-o

-societateCe ar oare guvernul grupul capitalist cane azi

se indigneaza de tare contra unei dispozitii pentruimpiedecarea furtului, am legiferäm ceva?Färä consecintele diferendului diplomatic", ar fi din cale

de grele - bine les - pentru micaPentru a constata flagranda contradictie intre ce ni se cere

ce fac la aceia care sä forteze azimäna in petrol, este deajuns ca lipseasca interesul personalnu lipseascd buna credinta. In aceasta in politica

luptele inerente vieti politice violente sau anumitebii de chiar in chestiunea petrolului, nu pot nu trebue sa

judecata.de toate ,toatä trebue sa fie de acord ca

nostru nu poate fi - pe- intereselor românesti. Indiferent dede unul sau altul dintre conducätorii politici, nu

trebue sä pierdem un din vedere situptia careca noi, au inchis ochii s'au acaparati.

acest lucru, oricare ar fi divergentele de in amänunt, ori-care ar fi politica de unii sau de nu fi denimeni care mai are judecata care dupäexagerarea increderei in propriile forte in refuzulajutorului capitalurilor numai pentruca sunt sträine auele interese ce nu pot fi toate este o mult mai

pentru noi este plecarea neconditionatä in fata oricäruiinteres

Alexandru Topliceanu.

www.dacoromanica.ro

Produse agricole, animate forestiere.

a de Ministerul agriculturei la data de Oc-mil. chintale) cum : 13.71 de 18.42

in anul precedent), 5.80 (7.94), orz 3.25 (5.93), 2.48 (3.98), porumb 20.34cartofi 19.12 (13.34), de 14.26 (6.83).

(Industrie und Handelszeitung, Berlin. 19 1924).

de

a 500 lbs) :de Lumbac dela 1901-1923 a urmdtoarea 1.000

1901 21.5511902 18.129 1913 22.6121903 18.074 1914 24.8611904 19.668 1915 18.4611905 16.471 1916 18.9461906 20.859 1917 18.1401907 272 1918 18.7551908 20.601 19191909 16.997 1920 19.6651910 18.856 1921 14.6861911 1922 17.647

1923 19.125

Productiunea se repartizeazd pe diferitele cum urmeazd (in 1.000 baloturi500 :

1913 1922 1923

Statele-Un te 14.156 9.762 10.081India britanicd 3.862 4.048 3.919China 649 1.300 2.000Egipt 1.565 1.170 1.213

439 553 500Rusia 1.077 55 200Mexic 157 178 138Peru 115 137 200Alte 592 444 874

Total productiune 22.612 17.647 19.125

www.dacoromanica.ro

742

Participarea Unite la productiunea de bumbac delalost (in 1.000 baloturi a 500 lbs In %) :

mondiald%

1901 16.639 9.510 571906 20.859 13.274 641911 22.247 15.693 71

1916 18.946 11.450921 14.686 9.954 54

1922 17.647 9.762 5519.125 10.081 53

Archim Jena. Oct.

lu Rusia.

Asupra culturii de Rusia, existS urmatoarele date :

Desfutine

Cultura .. 750.000 100.0%1922 447.000 57.7%

., in 1923 467.500 62.3%

Exportul a (in 1.000 puduri) : : 2.200 ; 1922/23 : 2.720; 1923/241.500 puduri. redus din ultimii ani se atribue crc5terei consumului

(Der Osten, Berlin, 25 Sept. 1924).

Recolla de soarelui a Bulgariel.

Recolta de foarea a anului corent a fost 2.00 vagoane fatä de 500precedent. Aceastá o desvoltare ImbucurStoare este

pentru acoperirea interne de

Nr. 42. Hamburg,

Produeliunea de ulei a Spaniel.

Recolta de a Spaniel, pentru sezonul 1923-24, a dat 2.844.089 chintale metrice de o cantitate ultimilor ani, inferioarädin 1917, care a atins 4.278.379 chintale.

de mäsline se face In toate provinciile Spaniei ; productiunea cea mai mare-este acea din Andaluzia.

Printre cumpärätoare de de spaniole, Italia ocup primul rang,6% kgr. anual, ocazional, ca 1921, 14% ;

Franta, Argentina, Statele-Unite, Cuba, Norvegia, Belgia, Mexic Uruguay. Espana Economica y Financiera", Italia Franta cumpärä uleiurile

spaniole pentru a le revinde apoi strintate ca uleiul francezeo concurentä uleiurilor exportate direct de Spania America..

(L'Exportateur Belge. Bruxelles, 15 Oct. 1924).

www.dacoromanica.ro

de unt al

de unt al Danemarcei primele 8 luni ale curent a dupastatistici, urmatorul : 83.9 kgr. de 75.02 mil. kgr. Inprecedent. Din cantitate s'a exportat In Germania 15.88 kgr.

448.800 kgr. In anul precedent. Din exportul total 5.22 kgr. de 4.25mil. kgr. s'a spre Germania, 2.1 mil. kgr. In precedent.

19 1921).

Rusia.

stastiticile oficiale ruse, situatia insemintárilor in nordulcentrul In nord-estul este deasemenea ; in

-seceta prejudicii culturilor. Gonsiliul comisarilor poporului a decis trimitereaaceste regiuni amenintate de foamete 21.600.000 puduri de scminte, pentru ca toate

regiunile poatil fi(Gazelle de Prague. 11 1924).

de a

Productiunea a Britanii ultimii ani a fost :

1000in

1000

1908 31.332 1.250 3781911/13 29.025 - 3551920 23.329 1.000 2201921 24.198 970 3511922 23.689 810 6131923 24.150 830 579

40.

Produse miniere industriale.de zinc a Canadei.

Productiunea a Canadei a fost in primul semestru al anuluitone, fatä de 13.300 t. in perioadá a precedent. Exportul de zinc alnadei a fost 3.571 tone de 1.904 tone in lulie 1923. cantitatea pro-

in cursul lunei August a. 2.509 tone au fost cumpárate Japonia.

und Berlin. 1921).

In 1923.

Productiunea a Jugoslaviei anul 1923 a lost1. Vechia Serbie :

toneCilrbuni de . 374 1471.ignit 530 344

www.dacoromanica.ro

744

Minereu de 123.230 toneAramä 6.787Minereu de antimoniu 546

27

11. Bosnia i Herzegovina:

1.623Lignit 347.545Manganez 5.145Minereu de 81.537Fier 23.026

Croatia-Slavonia:

168.647Lignit 233.891Minereu de tier 81.536

IV. Dalmatia:

98.951Lignit 3.111Antimoniu 26.758

Y. Slovenia:

1 496 410 toneLignit 200.546Minereu de fier 81.536

plumb 10.142zinc 618

(Revue Economique Financiére de Belgrade. Sept. 1924)

de a Bulgariei.

Productiunea de a Bulgariei a ultimii de mii de tone)

1915 533.71916 639.81917 761.31918 672.91919 583.01920 742.71921 911.71922 1 021 31923 1 063,7

Nr. 42. Hamburg,

Produetlunea de petrol a Polonlel.

Productiunea de petrol a a fost In prirnul semestru 1924 de 387.331 toneadicS cu 28.249 tone 7 % mai mare ca perioadá a anului precedent.

Nr. .39. Hamburg, 1924)

www.dacoromanica.ro

745

Industria de a

Industria de a Bulgaria pentru de productiune 1924 o pro-de record. Recolta 25.000 hectare de culturi de sfeclä este evaluatä la 370.000

tone, cantitatea de rafinat la 40.000 tone. Productiunea de sfeclä a fost de40-50 tone de la hectar.

Viena, 17 1924).

Produeliunea de a

de zahär a Braziliie a fost ulthnul an mai mare ca anul precedent ;totusi exportul a In 1923 produtciunea a fost de 628.000 tone (in 1920 340.000tone), exportul de 153.000 tone 1920 109.000 tone). Desvoltarea exportului in10 ani a fost

1913 5.370 tone 65.000 L.1922 252.111 3.323.0001923 153.175 3.171.000

Brazilia al patrulea rang producAtoare de zahär din trestle.

Nr. 40. 1924).

Scbimbul dede Angliei.

Exportul de al Angliei se repartizeazá asupra diferitelor täri ur-tone) :

1913 1922 1923

5 35 3.49 3.60America West . 7.13 5.45Asia 89 1.56 0.46Australia India . 0.06 0.13 0.07

Germania, BelgiaOlanda 78 31.48 46.93

Restul Europei ...... 34.17 19.69 21.43

Total 73 40 64.20 77.96

(Economist, Londra, 27 Sept. 1924).

exterior al Japoniel.

al in primul semestru 1924 a fost de 1.627.500.000 yeniImport mil. yeni la export. Cresterea importului de perioada anului pre-

cedent de 358 yeni a exportului 111

(L' Information, 17

exterior al In 1923 primul trimestru

Balanla comercialá a Jugoslaviei pentru 1923 un excedent la import,export, de 260.791.542 dinari. exportului, acea a importului

ieste :

www.dacoromanica.ro

746

In 1919 23.03%1920 10%1921 %1922 29%1923 86%

Principalele articole importate cursul anului 1923 stint urm5toarele dinari) :Bumbäcärie, 1.750 ; ; fier, ; fire de bumbac, ; aparate, ;

; ; zahär, ; orez, ; electro technice, ;

constructiuni metalice pentru poduri, ; bumbac brut, 99; i vegetale, ; fier,90; petrol, ; ; crude, 81, etc.

Repartitia importurilor principalele state de originä este urmiltoarea :

1921 1922(milioane dinari)

1923

Austria 1 160 1.816 2.238Cehoslovacia 1.278 1.537Italia 855 985 1.470Anglia 246 458 823Germania 174 462Statele-Unite 99 306Franta 188 196 270Romdnia 77 243 212Grecia 181 167

1 169 146India 58 88Olanda 47 95 76Elvetia 39 26 54

12 40 33Polonia 23 25 20Diverse 52 150

Total 4 6.442

In ceeace primul trimestru 1924, comercialá se astfel :

Import 1 928 057 575 dinariExport 2 061 738.454Excedentul exportului . . 133.321.039

(Moniteur olliciel du Commerce el de l'Industrie. Paris, 15 Oct.

Regimul vamal, probibiri la import export.Conventitinea pentru simplificarea

Adesiunea Belgiei. -Belgia a aderat, la 31 1921, la conventiuneapentru simplificarea formalitätilor vamalc, la Geneva, la 3 Noembrie 1923.

Adesiunea lege din 4 Mai 1924, publcati Gazzetta Ufficiale" din 181924, a aprobat internationalä pentru simplificarea formalitätilor

vamale, tncheiate la Geneva la 3 1923. Conventitmea de mai sus se vade asemenea coloniilor italiene.

trimestrielle des Lois, de Commerce de Internationaldu Commerce Nr. 5. Brucxelles, 20 Sept.

www.dacoromanica.ro

747

al Tratatelor Comerelale.

5 1924. Conventiunea radiografica internationalä. Adesiunea teritoriului Tan-ganika.

22 1924. Conventiunea Ratificarea Islandei.1 Mai 1924 Conventiunea pentru unui Institut de agriculturä. Ratificarea

insulelor Philipine, Hawai, Porto-Rico Virginia.4 Mai 1924. pentru simplificarea formalitatilor vamale. Adesiunea

1924. Conventiunea pentru publicarea tarifului vamal. Adesiunea MarelulDucat de Luxemburg.

4 Julie 1924. Conventiunea de Ratificarea Portugaliei.15 August 1924. Conferinta dela Londra.31 1924. Conventiunea pentru simplificarea formalitatilor vamale. Adesiunea

6 August 1924. Conventiunea unificarea sistemului metric. Ratificarea

Februarie 1924.22 1924. Islanda-Polonia.31 1924. Costa Rica-Statele-Unite.

Mai 1924. Grecia-Persia.9 Mai 1924. Rusia-Suedia.

10 Mai 1924. Lituania-Olanda.22 1924. Austria--Anglia.

1924. Spania-Japoni.a24 lunie 1924. Ungaria-Jugoslax27 lunie 1924. Spania-Anglia.2 lulie 1924.3 Julie 1921. Gernrania-Grecia. Canada-Uniunea4 1924. Finlanda-Anglia.

Julie 1924. Canada-Olanda.Julie 1954. Statele-Unite--Nicaragua.Julie 1924. Italia-Jugoslavia.

25 1924. Geimania-Spania.25 1924. Japonia-Uniunea belgo-luxemburgezii..31 1924. Germania-Cehoslovacia.8 August 1924. Anglia-Rusia.

comercial ungaro-jugoslav.

Guvernul ungar a Ministerul jugoslav al Afacerilor este dis-pus cu guvernamentul din Belgrad, tratativele In incheierei unei

comerciale ungaro-jugoslave.(Ga:ette de Prague. Oct. 1924).

vamale de export In

Ministerul eehoslovace a decis publice un decret privitor lavamale care se produse (pro-

www.dacoromanica.ro

748

duse manufacturate prime). categorii de malt destinate ex-fi In viitor scutite de viza

(Gazette de Prague. 4 Oct. 1924).

liber de

Journal publicä o deciziune a Ministerului de Agricultura, care se des-legea din 7 Aug. 1920 pentru prohibirea importului de vite In Franta. Vitele

importate din Germania fie expediate direct la abatoriile din NancyStrassburg. Deasemenea se permite din exportul cartofilor.

(Industrie und Handels:eitung. Berlin, 17 Oct. 1924).

Modificarea regimului fiscal In

lege din 26 lie 1924 modifica vamal In ceeace priveste importulpreparatelor cu alcoolic, importate din Noul regim

vamal, cu taxe sensibil urcate, a intrat In 20 1924.(Revue trimestrielle des Lois, Décrets et de Commerce de International

du Commerce, Bruxelles, Sep, 1924).

Denunlarea comereialeConventiunea comerciala provizorie dintre Grecia Cehoslovacia a fost

pe ziva 10 Dec. anul corent.

(Oesterreichiseher Volksvist. Viena, 27 Sept.

Tratatul tureo-eehoslovae.

Incheierea tratatului de cu Turcia, Cehoslovacia va tratativevederea Incheierei conventiuni comerciale cu guvernul din Angora, care sä

glementeze definitiva relatiunile comericale aceste Vor fiun de consulate cehoslovace In Turcia.

(Gazette de Prague, 15 Oct.

Noi prohibiri de Import In

polonez a publicat la 23 Sept. un decret la importtoarele articole : bonbonerii, conserve de fructe, ciocolata cacao rom, coniac.spirtoase, licheruri, vin, vin din fructe, parfumuri, etc. Exportul de ulei brut deeste prohibit 1 Dec. 1924. In virtutea unui decret, secara,vor fi scutite de taxe de import.

(L'Exportateur Bruxelles, 15 Oct. 1924).

taxelor de export pentru in Jugoslavia.

Consiliul de jugosiav a decis reducerea taxelor de export pentrumodul :

www.dacoromanica.ro

1. . . . . 16 dinari.2. Secard . . . . 103. Porumb . . , 10

4. Grisul, Mina de de porumb, secaraexport.

749

sunt scutite de taxe vamale la

(L'Exporttateur Bruxelles, 15 Oct. 1924).

Tratatul comercial

Presedintele Republicei finlandeze a semnat un decret. in virtutea cáruia intrd intratatul comercial

(Agence et Financiare. Paris, Oct. 1924).

Mijloace de comunicatie transport.Materialul al ellor ferate ruse.

Situatia materialului rulant al ferate ruse s'a ameliorat1923-24, comparatie precedent. se

tabloul de mai :

cursulpoate

1922-23 1923-24Numárul total al locomotivelor 19.525 19.588Din : in stare 7.941 8.531Numärul total al vagoanelor de 403.907 418.734Din care : stare 260.834 279.274Numärul al vagoanelor de cälätori . 25.958 27.930

care stare 9.586 10.426

(Agence Economigue et Financiére. Paris, 10 Oct. 1924).

Marina comerelaid rusä.

de mai jos aratá compunerea ruse, se gäsestesub directiunea Gostorgflott, adicá sub directia comerciale a statului :

S'a

Numärul vapoarelor

Ian. Ian.1923 1924

Tonajul1 Ian. 1 Ian.1923 1924

. . . . 44 41 83.327 89.561Nordului . . . . 138 139 21.111 20.659

Azof . 297 323 108.622 127.654Total . . . 479 503 213.060 237.874

transportat de marina comercialá :

(lone) (Num. pas.)Mama Baltica 363.760 482.999

Nordului 93.748 20.310Neagrd Azof . . . 480.480 742.747

Total 937.988 1.246.056

www.dacoromanica.ro

750

Marina nu o neinsemnatá parte din mrfurile importate exportate :

1912 %

1922 %

1923 %

(Agence Economique el Paris, 10 Oct. 1924).

de navigalie

Societatea Aero-Express' din Roma a cu grec un acord privitorla de navigatie aerianä intre Brindisi-Athena-Constantinopol.

Serviciul va fi vor fi hidroavioanefärä fir. Posturi meteorologice vor fi pe Intregul parcurs de

Parcursul Brindisi-Athena va fi fäcut In circa 4 ; acela dela Athena Constan-tinopol In 3 ore jumätate.

Statul grec acordá societätei italene.. gratuit terenurile necesare constructiei hangaateliere de reparatiuni, etc., pe coastele pe insula Naxos.

conventiune este analoagá aceleia semnatä Compania francezä Telemediapentru linia Marsilia-Athena-Siria.

(La Journée Industrielle. Paris, 10 19 24).

francese.

marilor Mnii de ferate, pentru perioada 1 Ian.-29 Sept., s'aula unnätoarele comparative acelea din perioada corespunzaoare anului precedent :

192.1

mii deStat 938.550 776.461

P. L. M. 1 731 539 1.431.070

Nord 1 016 085 893.722

Orleans 860.068 742.709

Est 885.986 778.237

Midi 430.866 370.333

Alsacia 5i Lorena 551.423 778.723

Paris, 19 Oct. 1924).

Soul eablu Intro Germania America.

Deutsche Adriatische Telegraphen Gesellschaft a un CommercialCable Co. pentru unui cablu direct Germania-America.

(Agence Economique el Financière. Paris, 18 Oct. 1924).

www.dacoromanica.ro

751

Trafleul ferate uugare.

Asupra traficului eilor ferate ungare existá urmiitoarele date :

Trafic de1000

Trafic de1000 1000 tone

1920/21 1 259 6.075 2321 639 6.898 336

1922/23 1 709 7.314 3321923/21 1.822 7.533 555

Nr. 40. Hamburg, 4)

comerciale.1925.

:

Leicester. pielärie. 12-19 Ian. 1925.Londra. Aprilie 1925.

11 Aprilie-2 Mai 1925.Tutun. 9-16 Mai 1925.Imprimerie. 16-30 Mai 1925.Navigatie, Mecanica. 1925.

pielärie. 29-30 Ian. 1925.Coloniale. Primävara 1925.Brutárie, patiserie. Martie 1925.Constructii. 3-14 Martie 1925.

interinare. 13-28 Febr. 1925.

:

alimentatie. Aprilic-Mai 1925.iena. de mostrc. Printävara 1925.

:

Praga. dde Primiivara 1925.Agriculturä. Mai 1925.

Industrie. 1925.

Elvelia.

Mostre. ie 1925.

Franta:Arles. Agriculturä. 3-20 Mai 1925.Avignon. Agriculturd. Horticulturä. Aprilie-Mai 1925.Besancon. Comert, Industrie. Mai-Iunie 1925.Bordeaux. Mostre, 15-30 lunie 1925.Chalon-sur-Saone. 27 Februaric 1925.Jhalon-sur-Saonc. 1925.Grenoble. 9125.

Agriculturá. 1925.Lyon. Mostre. Martie 1925.

Mai 1925.

www.dacoromanica.ro

752

Paris. agricolc, Lin. 1925.Alimentatie. Ian. 1925.Agriculturg. Feb. 1925.Horticulturg. Primgvara 1925.Arte industriale. Aprilie-Oct.Comert, Indus trie. 10-25 Mai 1925.

Podiers. Agriculturg, Aprilie 1925.Tourcoing. Coinert, Industrie. 1925.Tours. Agriculturg, Horticulturg. Mai 1925.Vimontiers. Aprilie 1925.

Germania :

Frankfurt pe Main. Mostre. 19125.Hamburg. Textile. Feb. 1925.

Industria hotelurilor. Primgvara 19125.Technicg. 20-24 Aprilie 1925.

Kiel. Industrie. Primgvara 1925.Konigsberg. Mostre, Lemngrie. Primgvara 1925.Lipsca. Mostre, Constructii. 1-7 Martie 1925.

Pielgrie, Blängrie, Perieril. 1925.Mostre, Constructii. 30 Aug.-Sept. 1925.

Mannheim. Industrii. Aprilie-Mai 1925..Stuttgart. .Giuvaergerie. Primgvara 1925.

Agriculturil. 27 Mai-1 1925.Wesel. Agriculturg, Comert, Industrie. Primgvara 1925.Italia :Fogia. Industrie. Mai 1925.

:

Zagreb. Agriculturg, Industrie. 1925.Mostre. Primgvara 1925.

Olanda :

Utrecht. Mostre. Primalvara 1925.Polonia :

Poznan. Inventiuni 1925.Mostre. Primgvara 1925.

Varpovia. Automobile. 1925.

:

Kharkow. Agriculturg, Comert. 6 1925.Nifni-Novgorod. Agriculturl, Industrie. 1 August-15 Sept. 1925.Spania :

Barcelona. Comert, Industrie. 1925.Mostre. 1925.

Sevila. Hispano-Americang. Oct. 1925-Mai 1926.:

Budapesta. Mostre. 1925.

America :

Argentina:Buenos-Ayres. Industrie. 1925.

www.dacoromanica.ro

753

Canada:Montreal. Comert, Industrie. Toamna 1925.Winipeg. Automobile. Februarie 1925.

Mostre. Februarie 1925.:

Chicago III. Incält5minte. 1925.Automobile. Ian.-Febr. 1925.

.Délroil. Automobile. Ian. 1925.Los Angelos. Telegrafie fir. Febr. 1925.New-York. Automobile. Ian. 1925.

Florärie. 12-21 Martie 1925.6-12 Aprilie 1925.

Sporturi. 25-30 Mai 1925.Produse farmaceutice. 28 Sept.-3 Oct. 1925.

Industrie 1925.Portland. Drumuri, Electricitate. 1925.Tulsa. Petrol. 2-11 Oct. 1924.Waco, Texas. Bumbac. 25 -3 Noembrie. 1925.

China. Hong-Kong. Anglo-Ahinezä. lama 1925.Indochina. Saigon. Mostre. Sept.-Oct. 1925.

:

Egipt. Alexandria. Italian5. 15 Aprilie-15 1925.Oceania :Noua Zeland. Indus Lie. 1925-31 Martie 1926.

de valori, moneta, burse,finante, etc.

Olandel.

Din circulara lunaM a Rotterdamsche Bankvereenigung", extragem tabloulcare ne la Inceputul fiecärui an, dela 1913 totalul

olandeze :

(Milioanetotalä

1913 1 156 3 1.1591914 1 148 13 1.1611915 1 149 174 1.3141916 406 168 1.5741917 1 508 251 1.7591918 1 609 335 1.9441919 1 851 614 2.4651920 2 183 643 2.8261921 514 3.0831922 2 502 839 3.3611923 2 838 3.5831924 583 3.371

(L'Economisle Europeen. Paris, 19 1924).

Buletinul Economic Romanesc.

www.dacoromanica.ro

754

Germania.

Banca Sachs din New-York a acordat Sindicatului german dedin Ruhr un credit de 2.500.000 dolad, destinati finantärei exportului german de

(La Journée Industrielle. Paris, 8 1924).

Introdueerea shillingulul Austria.

Cu 1925, schilHngul va fi mijloc de legalAustria. Toate preturile vor stabilite In schillingi. Bilanturile Incheiate 31

1924 vor fi Incheiate coroane hartie, dela Ian. toate conturile vor fi exprimate schillingi.

(Gazelle de Prague, 11 1924).

Situa a Ungariel.

Al 4-lea raport al comisarului general al Natiunilor veniturile Tezaupentru Julie August au fost evaluate 52.700.000 coroane au atins.

996.6 miliarde coroane 57.700.000 coroane aur.Veniturile destinate serviciului Imprurnutului au produs 10.500.000 cor. aur In

11.300.000 In 13.200.000 In August, pentru 3 un superioranuale, care se la 31.000.000 aur.

Gratie excedentului Incasärilor bugetare peste prevederi, deficitul bugetaracest an va In lirnitele prevazute.

(Agence Economigue el Financiire. Paris, 16 1924).

Bugetul austriae.

Bugetul a definitiv a depus parlamentului la 21 Oct.Cifra prin acordul Geneva pentru 475 coroane aur pentrucheltuelile ordinare 50 pentru cheltuelile extraordinare a putut mentinutä.In bugetul cbeltuelilor extraordinare s'au suntnumai cheltueHle cu productive.

(Gazelle de Prague, 18

a Spaniel.

Datoria a Spaniei a fost In anul 1923 de 3.456 milioane pesetas, iar Incount s'a ridicat la 4.050 milloane. Prin urmare, a crescut In decursul ultimului an594 milioane pesetas,

(Industrie and Berlin, 16 Oct. 1924).

Repaus la

Adunarea a vo tat In din 10 a. aplicarei repao-duminical obligatoriu la

Votarea acestei a cauzat o maie impresiune cornerciantii israeliti din acestde oarece In viitor vor sä tie magazinele 2 zile pe

(Revue Commerciale du Levant. Sept. 1924)

www.dacoromanica.ro

&,"..6"Nftgar/11ghs.1406"NarwW.borsdrirvieV,a,...4."......ar

de economie

economica a Rusiei Sovietice.

Situatia economich a Republicelor Sovietice seanereu. Motive le principale ale acestei :

Statul este fortat deburseze anual 62 ruble aur pentru ajutorareamilor contaminate de foamete ;

2) Incashrile bugetare scad din cauzá Guvernämântele din Sud-Est nupot impozitele populatie ca anü precedenti din cauza recoltei slabe.

3) Puterea de cumpärare a monetei sovietice a a recolteicare o urcare a

4. Imposibilitatea de a mari cantitti de cereale priveazá tezaurulvietic de o intrare de devize care se bazeazá meainerea sta-

cursului cervonetzului.5) Cererile de sporire ale muncitorilor de stat. Organele

sovietice recunosc cinstit sunt aceste fapte au pusstatul mare De exemplu din este cunoscut banuln devenit rar In tara In special la din Moscova.

Stint e institutiuni bancare care cer termen de 3 zile pentru a achita 1000 cer-(100.000 frs.). Furnizorii strini sunt : astfel, de exemplu

un furnizor care avea de primit o de circa 2400 L. st. a fost rugat astepteIndelungat. Lucrátorii sunt de 6 la 2 luni.

Pare un Imprumut extern este capabil salveze Guvernul dela Moscovafinanciare.

Asupra recoltei slabe lipsesc date, urcate ale netanta deficitului de cereale, deficit care nu poate fi compensat prin sporirea suprafeteiterenurilor (6-8 % In raport cu anul precedent).

Prin urmare pare putin probabil ca Guvernul sovietic planurile saleexport de cereale. De almintrelea, acest export a fie rentabil din cauza

scumpetei cerealelor din cauza scumpetei transportului la porturile deApoi acest export, o vie nemunumire In massele populatiei care nu are ceminca priveasch amáráciune expeditiile de cereale In sträinätate.

Raritatea relativá a cerealelor In Rusia are alte consecinte anume facesau secara lui la care plätesc o rubli

pentru ce statul numai 75 copeici. Din augrhz secará.

Pentru a remedia aceastá stare de lucruri, un oarecare numär de membriiConsiliului Economic au opinat pentru Inlocuirea fixate preturi

zonabile.In ultimul an a Rusia, o industriali foarte pronuntat. Deficitul In in

textili a la 40 ruble aur. Aces criza a lost pu.

www.dacoromanica.ro

756

nerei In a unui mare stoc de märfuri datänd dinainte Aatunci o mare de de capacitatea slabä de cumpárare a populatiei.S'au redus atunci preturile au fost pe

Din conta, In acest an, este o mare lipsä de fiinda stocurile existente1923 au fost epuizate fabricile existente lucreaa cu o capacitate detiune de din acea dinainte de räzboL

(Agence Economique et. Financiere Paris 24 Oct. 1924).

Bock (Dr. Augugt), bas Systeme der Nationalökonomie und Finanzwissenschaft_Uelzen u. Leipzig, 1924. A. H. Steincke. 333 p.

Bruck (Dr. Ernst), Zwischenstaatliches Versicherungsrecht. Mannheim, Berlin u.Leipzig, 1924. L Beusheimer. 51 p.

Cassau (Theodor O.), Die Konsumvereinsbewegung in Deutschland. MünchenLeipzig, 1924. Dencker u. Humblot. XII+142 p.

Heimann (Eduard), Der Sozialismus als sittliche Idee und die materialistische(Separatabdruck aus dem Archiv für Sozialivissenschaft Sozialpo-

52 B. Heft 1). Tübingen, 1924. J. C. B. Mohr, p. 139-176.Huber (Dr. Fortunat), Das Verhältnis der Nationalökonomie zur Psychologie. Basel,

1923. Kober, C. F. Spittlers Nachf. 88 p.Krebs (Ing. Dr. Paul), Die deutschen Kohlenpreise seit Beginn des Weltkrieges-

u. Kempten 1924. J. Kösel u. Fr. Pustet. X+84 p.Kuczynski (R.), Deutschland und Franckreich. Wirtschaft und ihre Politik 1923/24.

Berlin, 1924. R. L Prager. 411 p.(C.), Wirtschaft und Kultur. Berlin, 1924. Otto 32 p.

Olphe (G.), Histoire économique et financiére de la guerre 1914-1918. 504-p. 30 fr.

Prokopowiich (S. N.), The Economic Condition of Soviet Russia. London 1924.S. King et Son. 220 p.

Zisek (Prof. Dr. Franz), Meinen Kritikern. Erläuterungen und Ergänzungen zuGrundniss der Statistik" und zu Hauptprobleme der statistischen Methoden-lehre", München, Berlin u. Leipzig, 1924. J. Schweizer. 48 p.

Dr. Kempski, Die Viehzucht NiederländiSche Indiens. Mit 86 Abbildungen.1924. P. 82 p. 5 G.

Dr. Kempski, Die Forstwirtschaft Niederländisch-Indiens. Mit 40 Abbildungen. Berlin,.1924. P. Parey. 60 p. 4 G. m.

Die Krisis in der und Mittel zu ihrer Behebung (Veröffentlichungender Preussischen Hauptlandwisrtschaftskammer. Heft 6). Berlin, 1924. P. Parey. 110-p. 3 G. in.

Weber (Heinlich Wilhelm), Das System der Forstwirtschaftslehre. Giessen, 1923.Wilhelm Herr. 169, 48 p.

munca.Rusia.

industria Rusiei

Capitalurile care sub regim, au alimentat industria, comertulfinanciare, fost capitaluri sociale capitaluri-obligatiuni se

repartizeazá dupá cum :

www.dacoromanica.ro

Capitaluri sociale : 1.986.700.000 ruble, 88.6 %;Capitaluri obligatiuni : 256.200.000 ruble, 11.4 %.

In total 2.242.900.000 ruble

Aceste capitaluri se asupra ramuri industrialecum :

Industria minierdIndustria metalurgicAIndustria constructilmilorInstitute de creditIndustria textildIndustriaComertul In generalIndustria alimentardIndustriaTransporturi

forestierdIndustria mineraldProductiuni animale

834.300.000392.700.000259.400.000237.200.000192.400.00083.500.00080.700.00037.300.00031.400.00026.600.00025.700.00018.200.00014.400.0008.700.000

Total ...... 2.242.900.000mai sus ne cd industria

parte din capitalurile : 1.227.000.00ruble (sau, alte statistici 253.500.000trollferd alte cuvinte 30.3 % din toateminierA).

757

comerciale

minierd metalurgicd cea mairuble, 54.7 %, din care 242.900.000

ruble) au fost angajate industriacapitalurile Investite Industria

DacA provenienta capitalurilor de mai sus, constatdm cd FrantaIn fruntea prilor interesate la Intreprinderile anume :

731.700.000 ruble 32.6 %Anglia 507.400.000 22.6 %Germania 441.500.000 19.7 %Belgia 321.600.000 11.5 %Statele-Unite 117.700.000 %Olanda 36.400.000 %Elvetia 33.400.000 ,, %Suedia 23.700.000 %Danemarca 14.700.000 0.7Austria 7.500.000 %Italia 2.500.000 ,, %Norvegia 2.300.000 0.1 %

2.000.000 %

Total 2.242.700.000 ruble %

2.242.900.000 ruble aur = 5.831.540.000 aur, alte cuvinte la deaproape 20.650.000.000 franci hrtie. aur valordnd 2.60

www.dacoromanica.ro

758

Din tabloul de mai sus se vede participatia a Frantei Angliei a1.239.200.000 ruble, participatia globalä a tuturor1.681.000.000 ruble, 75%, pe grupul austro-german nu a fost interesatRusia pentru 449.100.000 ruble.

Capitalul

Participatia se repartizeaza astfel :

Capital social 644.000.000 rubleobligatiuni 87.600.000

alimenta 175 Intreprinderi, cari :

55 Intreprinderi de industrie36 constructiuni de masini18 ,, industrie1515 constructiuni11 stabilimente de credit.

Rolul capitalului a lost preponderent industria metalurgica (78.8 % aproductiunei gloabe), precumsi industria de (50.9 % din productiunea basinuluiDonetzului In 1905).

englez.

lista cu repartitia capitalului englez in Rusia, revolutie :

Industria 307.6 ruble 60.7 %69.7 130.7 %28.0 5.5 %

Institutele de credit 25.7 5.1 %

Total 507.5 mil. ruble

Din suma globalä a participatiei (2.242 ruble), industria petroliferaa atras 242.9 ruble, cu alte cuvinte 30.3 raport cu toate capita-

sträine industria In general.Anglia a aceia, care a jucat rolul preponderent industria petrolifera.

repartitia acestor capitaluri :

Capital englez 171.4 ruble 71.5 %51.1 20.2 %

german 13.6 %belgian ,.

Capitalul englez alimenta un mare de petrolifere, repartizateregiunile petrolifere ale Rusiei.

Astfel a interesat la

www.dacoromanica.ro

Baku 10.800.000 rubleEmba-Ural 31.200.000Grosny-Tesek 25.500.000Maikop 24.000.000Tchelenvend 23.600.000 .Sahalin 10.500.000Fergana 4.700.000Chatina 1.800.000

tala 200.000

Total ruble

In de a se concentra, vedem deci capitalul englez räspandit In toateland parte la toate industriile din toate regiunile presupuse ca petrolifere.

La Baku participa 17 petrolifere 60% din toatä productiunea.La Grosny, mult de jumätate din productiune a fost sub controlul englezilor,la Emba-Ural 80% a fost In

Participatia juca pdn urmare un rol secundar comparatie cu Anglia.Suma a capitalurilor Investite In industria petrolifera rusk datele

statistice dinainte de rásboi, de 365 ruble, participatia figuraIn propoilie de 7/10.

Daloriile

calculele expertilor sovietici, datoriile evaluate In capital nominal,rezultate din nationalizarea industriilor de toate felurile sunt de :

deAngliaGermaniaBelgiaStatele-Unile

648.000.000500.500.000317.400.000311.800.000117.700.000

total de 1.895.400.000 ruble

(Le Courrier des Pélroles, Paris

Entwicklung und Bedeutung der Milteldeutschen Industrie (EinVortrag) Halberstadt, 1924. H. Meyer, 27 p.

Baron (Dr. I.), Die politische Theorie Ferdinand Lassalle's. Leipzig, 1923. C. L.Hirschfeld. p.

Bucher (Karl), Arbeit und Rhythmus. 6, u. Aufl. Mit 26 Abildungen auf14 Leipzig, 1924. Emmanuel ReinicIk. XII, 497, XIV S.

Fimen (Edo), Vereinigte Staaten Europas Europa A.-G. Iena. a. J.Verlagsanstalt. 127 p. 1.80 G. in.

Frick (Dr. Gustav Adolf), Die sckweizerische Papierfabrikation miter besondererBerücksichtigung des Standortes (Schweizer-Industrie-und Handelsstudien. Heft 14).Paris, Weinfelden u. Konstanz 1923. Neuenschwander. 116 p. 7 Frs.

Honisch (Dr. Han's Egon), Die Rationalisierung des Industriellen Produktionspro-zesses. (Greifswalde; Staats-Wisenschaft. Abhandlungen. 23). Greifswald, Ratsbuchhdlg.L. Bamberg. 1924. 112 p. 3 Gm.

Karsten (Ing. Fritz), Organisation und Leitung technischer Betriebe. w. spe-Vorschlage. Berlin, Springer, 1924, p.

www.dacoromanica.ro

760

Losowsky (A.), Grundzüge der Entwicklung der internationalen Gewerkschefsbe--wegung. Berlin, 1924. Führer Verlag 23 p. 0.15 Gin.

(W.), Die Erhöhung der landwirtschaftlichen durchwendung des Taylors-System. Paul Percy. 32 p. 1.20 G. m.

Gechmann (Dr. Günther), Die Qualitätsarbeit, Ein Handbuch für Industrielle,leute, Gewerbepolitiker. Frankfurt a. Frankfurter Sozietäts.

Rager (Dr. Fritz), Der Arbeiterschutz in Oester.eich der sozialpoli-tischen Bestimmungen für Jugendliche Wien, Leipzig u. New-York, 1924. Deutscher

lag für Jugend und Volk. 120 p. 2,40 Gm.Blase (Fr. R. A.), Betriebsstillegungen und Betriebseinschränkungen. Einschläg.

Entscheidungen zusam men gest,. DüsselVerlag u. Druckerei, 1924strie- Indudorf,p.

Schilling (Dr. Ernst), Die Faserstoffe des Pflanzenreiches f Weberei, Spinnerei,Seilerei, Flechterei, Papierfabrikation, für Binde, Bürsten, und Stopfmaterial, mit

Namen in Ursprungsland, Handel und Wissenschaft Leipzig, 1924. L Hirzel.p. 11 Gm.

Stamm (Henri), L'approvisionnement en soie. La soie grége du Japon. WeinfeldenKonstanz, 1923. Neuenschwander, 123 p. 7 Frs.

von Tilly (Dr. Helmuth), Internationales Arbeitsrecht (Sammlung GöschenR82). Berlin u. Leipzig, 1924. Walter de Gruyter et Co. 120 p. 1,25 Gm.

(Paul) und Carl Stinnes und seine Konzerne. Berlin, 1924. Verlagfür Sozialwissenschaft 206 p. 8 Gm.

Varga (E.), Aufstieg oder Niedergang des Kapitalismus. Hamburg, 1924. CarlNachf. Lowis Cahnbleg. 86. p.

Unite.

de al Unite.

Sub semnätura T. D. Hammat, a apärut revista americant Foreign Affairs",un artico, care prevederile de export de ale Statelor-Unite. Reproducemacest o traducere a revistei L'Exportateur Belge".

Ultimii 10 ani dinainte de au marcati printr'o sporire aprafctelor cultivate In Canada, Argentina 5i Australia, la100% In Canada 40% In celelalte ariitate. 3

lelalte 2 de anume le-Unite Rusia nu auprogrese In cursul perioade, Canada a sporit exportul

183%, Australia 70%, Rusia India cu 32%, in timp ce exportul dinle-Unite Argentina era In din cauza recoltei slabe. Toate aceste

mente last st se pentru viitor o concurent mai intensii.Rcducerea expeditiunilor de din Rusia 5i India rtzboiului mondial

a7 avut ca urmare o productiune mai In State le Unite, Canada, ArgentinaAustralia.

Ofertele de acestor din cauza scäderei productiunei Europaau creat un tâcg de cumpärätori, importatoare st cumpere

de preturile obiinuite din tart. de cereale disponibileexport din cele 4 mai sus, au cauzat o sadere a In

3 statistice ale anilor 1904-1913 relatiunea recoltelemondiale preturile mondiale mondiale expeditiunile mondiale.

www.dacoromanica.ro

761.

crejtere a are ca preturilormai multe cereale preturile sunt mai In anii preturi

urcate, ele recurg la produse surogate sau la alte alimente.Exporturile marl, de generala, rezultatul nu

marl un fapt de mare pentru cultivalorii americani.Diferiti factori contribuesc desavantajeze State le-Unite de celelalte 3

concurente. Canada Argentina Australia. In cheltueibe de productiunearenda de sunt mai scumpe. pentru culturile deeste mai malt ca dublu de celelalte 3 Argentina In tot cazul, sa-lariile sunt cu mai Apoi vin cheltuelile de transport. In Australia eco-nomia cheltuelilor de transport pe cile ferate poate fi compensate prin cheltuelile-de transport maritime mai ridicate ; Argentina, de parte, este stare trans-porte de la porturile Europei, aproape 10 de bushel maiieftin ca Statele Unite domnul Hammnt susline ieftinatatea transporturilor, a

de lucru, a etc., vor contribui la o mare expansiune a cul-turilor de In Argentina. In al Canada a.e marele avantaj poateproduce 85% pentru export comertul In

Cheltuelile de productiune sunt acolo mai de o calitate excelentk5i instalatiuni splendide de elevatoare precum un sistem de orga-nizal mod remarcabil ; 1922-23, Canada a smuls Statelor-Unite primal de

exportatoare de In 1923-21 mai ameliorat acest Inal exportat de Statele-Unite este de calitate inferioark deacela exportat de concurentii de oarece calitatea mai este absorbitapiata In celelalte trei populatia este recolta mare, ceeace le

exporte tot ceeace este mai bun calitativ.Judecand bine, este oare avantajos pentru Statele-Unite alrce de

terenuri noui, de lucru capital suficient pentru a produce un execedentpentru export? Intrebarea care se pune. Natural fermierii vor fi aceia vordecid e.

Reducerea progresive a suprafetelor 76.683.000 In 191957.111.000 In arii) arata fermieri au ajuns la

concluzia reducerea productiunei la capacitatea de absorbire a pietei indigene estemai politica ce trebue5te Pentru a decide asupra politici

permanente a Statele-Unite, o mai Indepartate este multdeck una urmári mai scurte, prima nu

Incurajare credinta productiunea o mare va fi maiStatelor-Unite.

a D-lui Hanunatt ne aminte de strigatul de de20 congres la Gand, D-1 Jules fostul Ministru

AgriculturO al om de stat francez, a Inteun viitorprea Indepärtat, Statele Unite ale Americei de Nord vor ajunge la o de populatie,

care nu numai nu le va mai permite exporte ci din are sä le foi-leze s-1 importe. el statele Europei, In special sporeasaductiunea sa de Eventualitatea IncetOrei importului de pare

pe punctul se realizeze, pentru alte motive de cAt acela al suprapopulatiei ; Intimp Canada, Argentina Australia sporesc productiunea

pentru export. Europa teribilele consecinte ale grozavului rázboi au Impiedecatsporirea ; In spcial a este problematica.

devine din ce ce mai(L'Exporlaleur Belge, Bruxelles 5 Noemb. 1924).

www.dacoromanica.ro

Aeschlimaim (Otto), Der Radioverekr im Wirtschaft und Bümpliz,G. Verlag, 1924, 128 p. 5.50 Gm.

.Bek (Friederich), Die Handelsbeziehungen zwischen lien und der Schweiz mitlesonderer Berücksichtigung der Kriegsjahre. Berner Dissertation. Weinfelden, 1921.Neuenschwander, 180 p.

Gerstenbeg (Charles Financial organisation and management ofNew-York. Prentice-Hall. 739 p.

Gignoux (Cl. J.), L'aprs-guerre et la politique commerciale. A. Colin, 5 frs.(Hugo), Die Enstehung des Warenpreisses. Ein Grundriss der Winschafs-

und Hannover, C. V. Engelhard et Co. 1924. 272 p. 4 Gin.(Prof. Dr. Theodor), Deutsche Handelspolitik, ihre Geschichte, Ziele und Mittel.

Eine Leipzig. B. G. Teubner, 1924. X+246, Gm.(Ludwig Dan), Das Dumping. Preisunterbietung im \Velthandel. München, Berlin

u. Leipzig, 1921. J. Schweitzer. VIII+139 p.Reuter (Fritz), Die Exportmöglichkeiten der deutschen Maschinenindustrie. Mit

nem Geleitwort von Prof. Ludwig Bernhard. Berlin, Julius Springer. 1924.Stephenson (James), The principles of business economics. London, Pitman, 1924.

285 p.(V.), Cours de correspondance commerciale francaise. IL Correspon,.

des affaires en marchandises et des transports terrestre et maritimes.1924. Tipografiile Române Unite. 480 p. 150 lei.

Supino (Prof. Comillo), Protezionismo e libero scambis. Mailando Federatzione Ita-liana delle Biblioteche Popolari. 72 p.

Del Vecchio (G.), Teoria del commercio internazionale. Parte III : problemi ditica economica internazionale. Padova, La Litotipo. p.

Transport

Criza construdiunilor navale in Anglia.

1ndustria a constructiunilor navale este aceia care mai multdin crizei economice actuale.

Astfel, In ultimul timp, societatea Anglo-Saxon Petroleum Co., având nevoe detancuri, comandat la o cash de a mai comandat la

cash Inch 4 alte vase. Singurul este ch preturile olandeze sunt 25.000livre sterline mai reduse pentru de 10.000 tone deckengleze. mare se poate spune cc In industria este dincauza Aceste preturi nu sunt din cauza beneficiilor exa-gerate ale constnictorilor, ace5tia In momentele de fatä se lipsesc de toate be-

numai pentru vechea clientelh, nici din cauza salariilor urcate ale-muncitorilor din santiere, sunt cei mai toath industria

acesta provine din cauza scumpetei materialelor produse de industriileindustriei navale, scumpete de salariile excesive ale personalului acestora.

De exemplu, salariile muncitorilor de transport ating chiar peste 4 Lst. pe

De parte, industraisii consklerabile prin cansindicatele profesionale (trade-unions).

Acum vre-o 20 de ani, lucrhtorii necesari constructiunilor navale puteau nu

www.dacoromanica.ro

763

la cinci sindicate profesionale diferite, la acelasisantier sunt reprezentate sindicate profesionale, tiecare de drepturile sale

veghind ca sá nu lucrárile vopAitorilor acelea ale tapite-lor.

dar ceeace este : cresterea numrului lucrátorilor In astfelde organizaliuni

stabilite Lloyd Register of Shipping" se constatá au fostIn curs de In lumea la lunei Septembrie a. c. 737 vapoarede märfuri de 100 de tone mai mult un tonaj brut de 2.581. 012 tone.

Aceste 737 vapoare se repartizeazá urmeazá Marea BritanieIslanda 337 vapoare cu un tonaj brut de 1.468.408 tone; In Germania, 114 vapoare

378.522 tone brute; In celelalte 286 vapoare cu 734. 082 tone brute.In cursul celui de al trimestru 1924, s'a anuntat constructia a 212 vapoare,un tonaj total brut de 530.833 tone anume :

In Germania : 52 vapoare 137.784 tone bruto Statele-Unite ale Americei,29 vapoare 15.700 tone brute; In Marea Britanie 78 vapoare cu 252.745tone brute; In Franta, 8 vapoare 13.840 tione brute ; In Italia, 10 vapoare29.150 tone brute; Norvegia, 9 vapoare 8.440 tone brute; In Suedia, 4 vapoarecu 10.700 tone brute.

In perioad s'au lansat 225 vapoare un tonaj brut de 552.591anume :In Germania : 32 vapoare 60.040 tone brute; In Statele-Unite ale Americei de

Nord, 19 39.326 tone brute ; In Marea Britanie In Irlanda, 119 vapoare360.219 tone brute; In Olanda, 9 vapoare 18.550 tone brute; In Norvegia, 11

vapoare 9.417 tione brute; In 2 vapoare 5.760 tone brute.43 vase aburi sau cu motor, de 1000 tone mai mult, destinate transportului de

petrol In cisterne, se gásiau In curs de construclie lumea la fineleSeptembrie 1924; tonajul total s'a ridicat la 290.220 tone brute.

Printre acestea, se In Germania 11 95.500 tone 22 In Marea BritanieIrlanda cu 133.820 tone.

(L'Exporlaleur Bruxelles 12 Nov. 1924

Chamberlain (J. P.), The Regime of the International Rivers : Danube and RhinesNew-York, 1923. Columbia University Press. 319 p.

Jones (Eliot), Principles of transportation. New-York, Macmillan, 632 p.Marchel (Prof. Julius), Dr. Nowolny, Prof. Dr. Adolf siermayer, Die

balmgütertarife für die Land- und Forstwirtschaft. Nebst Anh. Wien, Carl Gerold,1924, 112 p.

(Ing. Herbert R.), Das Transportwesen in Industriellen Betrieben gemein-dargest. (Bibliothek Gesamten Technik 304), Leipzig, Dr.

1924. p.

Finante

monetare ale Europei.

Credem interesant cititorii nogri rezumdm articol foarte documentalD-lui Jaques sub titlul Les maladies monetaires de l'Europe"

revista Revue des MondtS".

www.dacoromanica.ro

764

chestiune este de actualitate : cine nu de nestabi-litatea monetarA? industriasii In special stAnjenite.din acestui fapt : operatiunile de lung sunt legate de astfel de

nimeni nu se angajeze. de o aa contra-lovituriA se repercuteazA asupra statului.

are de almintrelea un caracter aproape general, de oarece actualmente-numai Statele-Unite Suedia, se pot de a avea o

: aceste douA aurul se liber biletele-se la vedere contra aur, l'ArA vre-o Toate celelalte sunt con-taminate, nu In aceeasi D-nul examineazchestiunea numai pentru Europa, 3 categorii

1) cu usor depreciat, acestea : Olanda Spania ;

2) TAri schhnbul mai depreciat. In categoric intrA : Belgia, Italia,Cehoslovacia, Danemarca, Norvegia, Finlanda Grecia ;

3) TAri ca Germania, Rusia, Polonia, Austria, Ungaria.D-nul In special Frantei sAu. IntorcAndu-ne numai

la Revolutie, putem spune cit boala a fost dela 3accese : a fost al esignatelor ; al 2-lea a Revolutia dela 1848,.dar nu a durat zile ; treilea a urmat dela 1870, nu a fostgray de oarece nu a niciodatA mai primA 4% cursulal biletelor bancA, la Inceputul rAzboiului, a fost desfiintat la 1878.

Accesul de care actualmente, mai putin gray spre norocul nostru ca acelaal asignatelor, este din mai avantajos ca celelalte douA specialacela din dela 1917-1918 se poate compara din unde vedere acela dela 1870, ca duratA, distrugeri felurile care

ca vieti umane cAt deasemenea prin importanta mijloacelor-financiare necesare care ne-au Indatorat In mod considerabil fatA de dinnostri.

Prima aurului asupra francului, care a fost 1914, a atins aproape 280% In 1924.Pentru a remedia situatiune, domnul Kulp preconizeaa o actiune In douA.

: stabilizarea francului la cursul actual, apoi, ce stabili-zarea a fost consolidatA In cursul mai multor reintoarcerea la francul

Obiectivul imediat este Este ea oare ? Autorul crede daajutorul sale exemplul Italiei, care, bine de 18 luni, alira la un curs aproape neschimbat f de Lira sterlina.

Mijloacele preconizate pentru a atinge acest rezultat sunt : echilibrul bugetar, echi-librul balantei comerciale financiare, de rezeve devize aurnerea de credite permanente In dolari sau In Lire sterline care fie mAnuite pentrucontul statului de technicieni a servi ca regulator lmpiedice, prinsau salturile deasupra de desubtul cursului fixat.

In ceeace de D-nul bazAndu-se taxaaur, crede poate fi fixat la 18 dolarul, aproape 80 franci Lst.

stabilizare consolidatA cursul unei de mai multiani, autorul propune revie la francul raport fix, francul

In el un precedent anume exemplul Argentinei.Guvernul consacrand de almintrelea o stare de fapt, a decretat 1899are de aci douA monete piastrul piastrul

-44 centime piastrul alte cuvinte 100 aur 227Pentru a realiza acest fix, i-a creat lege o CassA de conversiune

www.dacoromanica.ro

dea nid o restricpune aur contracontra aur la cursul fixat.

Experienta aceasta oare trebue Franta?D-nul lp crede un motiv serios nu se opune. ar fi

In aplicare, aceasta ar Insemna proclamarea a franculuila : A pretinde se ingoreze

deprecierea francului la care de 6 pe care lumea e poateconstata deschizAnd un jurnal sau pe brutarul urmarea politiceiabsurde periculoase a strusului, a opri progresul grave,se nu

rezumate scurt, considerentele desvoltate de D-nul In interesantul,studiu. Ele nu vor fi de dupé scrie autorul, nu are-o pretentie de El noi, o disctie se va

deschide chestiune fincnaiarii, industrialii Dupé cum zice-un vechi proverb, va fi o discutie care va

(Revue valeurs regionales Banque Renauld Nancy

Arena (Celestino), Problemi internazionali cmigrazione alla Conferenza di Roma(Rivista Internazionale di Scienza e Discipline Ausiliai e. Anno XXXIII, vol.XCIX, CCCLXXIX, p. 207-222), Roma, 1924.

Baldacci (A.), L'imperialisme italien dans la Mediterranée (Revue Economique In-ternationale, 16 année, vol. II, No. 3, p. 574-595), Brüssel, 1924.

(Ludwig), Die Lehre den Völkerrechtlichen Vertragsurkunden. Stuttgart.Berlin u. Leipzig, 1924. Deutsche Verlags-Anstalt XIV+314 p.

Engels (Friederich) und Karl Radek, Die Entwicklung des Spzialismus zur Wissen-schaft und Tat. Berlin. 1924. Vereinigung Internationaler Verlags-Anstalten. 91 p.

(CDr. Josef), Theorie der Volskwirtschaft 2, umgearb. Aufl. der Wirschaf-lichen Begriffe". Wien u. Leipzig. 1923. Hölder-Pichler-Tempsky; G. Freitag. 212 p.

Oekonomie. Jena, 1924.Jevons (W. Stanley), Die der PolitischenFischer. LXVIII+280

Krause (Hans), Die Demokratische Partei von 1848a. M. 1923. Frankfurter ts-Druckerei. 202 p.

(Theodor), Individuum und Gemeinschaft 2, Völlig neu bearb. Leipzig u.Berlin 1924. B. G. Teubner. p. 7 Gm.

Rimscha von), Der russische Bürgerrkieg und die russische Emigration.1921. 2 Karten. Jena, 1924. Fromman. X+170 p.

Sartorius von Walterhausen, Einführung in die Volkswirtschaftslehre. Geschichte,Theorie und Politik. Leipzig u. Berlin, 1922. B. G. Teubner. VIII+283 p.

Singer (Kurt), Staat und Wirtschaftseit dem Waffenstillstand. Jena, 1924.Fischer. IV+233 p.

Sinowjew (G.), Geschichte der Kommunistische Partei Russlands (Bolschewiki).Abriss in 6 Vortragen, Hamburg, 1923. Carl Hoyen Nacht 230 p.

und die soziale Frage. Frankfurt

(W.), La dévalorisation de la monnaie et ses repercussions sur el agricoleen Allemagne. (Revue des Institutions Economique et socilaes.II, No. 2, p. 171-202), Roma, 1924. Institut Internationale d'agriculture.

Dr. Dalberg, Die neue deutsche Währung nach dem Dawes-Plan. 1924.Heymann. 63 p. 1.20 Gm.

www.dacoromanica.ro

766

Fischer (Dr. Julius), Das Steueurwessen des Deutschen Reiches. Stuttgart,W. Kohlhammer, p. 6 Gm.

(D. Erich). Sozialer Kapitalismus. Tübingen, 1924. J. C. B. Mohr. 59 p.Goldwasser (Dr. Ludwig), Die Wirtschatsrikse und dihre Ueberwindung. Berlin, 1924.

Franz Vahlen, 20 p. 0.760 Gm.Galdenagel (Dr. Karl), Umstellung Aktien, Geschäftsanteilen und Genussscheinen-

Mit praktischen Beispielen. Berlin, 1924. Spaeth et Linde. 58 p. 1.80 Gm.Höpker (Dr. H.), Die Deutschen Sparkassen. Berlin, 1924. Robert Gürgens. 204 p.

20 Gm.(Dr. R. A.), Die Wiederherstellung der Wärungen. Stuttgart, 1924. W. Kohl-

hammer. 144 p. 3.60 Gm.Lehnich (Dr. O.), Währung und \Virtschaf t in Lettland und Estland.

Mit Kursübersichten und 2 graphischen Darstellungen. Berlin, 1923. L. Prager.p.

Abschluss und Abwicklung der Effektengeschäfte Wiener Bör-senverkehr. Wien, 1924. Hölder-Pichler Tempsky. VI+144 p. 4 Gm.

Mises (Ludwig), Theorie des Geldes der Umfaufsmittel München u. Leipzig, 1924.Duncker et Humbolt. XV+420 p. 9.50 Gm.

(Dr. Bruno), Probleme der Finanzwissrnschaft. Leipzig, 1924. AkademischeVerlagsgesellschaft. p.

Gaillard (Georges), Les grands financiers. Lausanne u. Genf. 1924. PayotCo. 40 p. 1.50 frs.Preuss (Dr. Ernst G.), Die Kapitalanlage im Anslande. Berlin, 1923. Druckerei und

Verlagsanstalt Norden, 184(Dr. Egon), Das Bankwesen in Oesterreich. (Deutschösterreichische Bücherei.

4. Bd.), Wien. 1924. Burgverlag. 408 p. u. 1. Tabelle. 70.000 K.Sclzulze-Gaev emits (Dr. Gerovon), Din englische Kreditpolitik 1914-1921. Berlin,

1924. et Linde. 92 J. 270 Gm.Schulz-Mehrin (Otto), Die Umstellung Gold in der Selbstkosten und Preisberech-

und in der Bilanzzierung. Mit 3 Ablbildungen Text. Berlin, 1924. JuliusVI+97 p. 2.40 Gm.

Stuck' (Dr. Waltei), Die schweizerischen Effektenbörsen Während und nachWeltkrieg 1914-1927. Zurich, 1924. Rascher et Co. p. 7.90 Gm.

fermann (Paul), Könige der Inflation. Berlin, 1924. Verlag Sozialwissenschaft.104 p. 2.50 Gm.

Vogel (Dr. Joachim), Das Devisentermingeschäft. Berlin, 1924. Julius Springer.p. 2 Gm.

Zalman (Dr. Moritz), Die Valorisierung von Kronen-forderungen nach österreichischemRechte. Wien 1921. Verlag der Buchhandlung Alles Tathaus", 84 p.

www.dacoromanica.ro

Supratata terenurilor productiunea de (Urmare din No. 10).

T I Saprafata (mii de hectare) de chintale)

EMISFERA Media Media1924 1923 1918-1922 1924 1923 1918-1922

AfricaAlgeria 1.386.4 1.281.2 1.242.2 4.723.1 9.905.0 6.740.5

Cyrenaica 126 10.2 - - -Egipt - 622.0 548.4 10.084.5 11.061.2 9.125.2

Maroc 910.1 809.5 6.850.0

Tunis 631.0 558.1 1.200.0 2.70 ).0 2.002.3

EM1SFERA 1924-25 Media1918-19, 1922-23 1924-25 1923-24 Media

1918-19,

AmericaArgentina . 7.100.0 6.966.8 - 67.232.8Brazilia ..... - 61.7 106.8 - -Chili - 521.5 - 7.490.1 6.149.2Uruguay - 896.1 299.1 - 1.943.4

AfricaUniunea Africei de - - 368.2 - 1.984.0

OceaniaAustralia 4.046.8 3.828.6 3.477.4 - 27.544.3Noua Zelanda - 69.4 96.8 - 1.112.2 2.011.8

Total . . . 62.731.3 64.662.6 609.261,5 680.992.2 598.703.0

de agricole et commerciale, Boma Sept. 1924).

www.dacoromanica.ro

terenurilor Insemintate productiunea de porumb

T 1 Saprafata (mli de hectare) Productiunea (mii de tale)

EMIS1924 1923

Media1918 -1922 1924 1923

Media1918-1922

Austria 58.4 47.2 876.4 650.4...... . 494.7 552.0 557.3 4.720.0 6824.4 4.344.1

Oehoslovacia 157.3 160.9 2.420.8 2.697.8 2452.4

Elvetia 1.5 1.6 2.3 40.0 42.0 67.5

Fran ta 333.5 342.0 321.5 - 3.219.0 3.076.6

Grecia , - - 185.5 - -Italia 1.520.0 1.533.8 1.537.4 22.659.0 21.782.4

Jugoslavia - 1.8 )1.6 1.868.8 - 21.535.7 27.919.2

Polonia 76.9 76.3 63.6 - 973.2 610.3

Portugalia - - 290.2 - - 2.736.1

Romania 3.621.5 3.404.5 3.381.1 - 38.958.5

Rusia 1.501.4 - - 14.447.6

Spania ..... 427.0 471.9 473.7 6594.6 6.077.1

Ungaria 999.2 995.2 20.343.4 12.590.4 11.057.2

ada 119.4 128.6 3.828.0 3.456.6 3.769.1

Guatemala - 219.8 - 0 1.341.1

ic - - 457.9 - -www.dacoromanica.ro

Suprafata terenurilor productiunea mondialä de porumb (Urmare).

T R. I prata(a de hectare) (mli de chintale)

EMISPERASeptentrionali 1924 1923

Media1918-1922 1924 1923

Media1918-1922

Salvador - - 174.0 - 2.5000.2 1.680.2

Statele Unite 42.736.9 42.151.7 40.511.4 624.562.1 775.846.9 721.839.9

AsiaCorea - - 89.1 - -Filipine - 55.77 496.9 - 4.579.9 3.676.2

India britanica - - 2.506.2 - - 21.969.6Indochina - - 161.8 - - 1706.9

Japonia - - 59.5 - - 972.4

Marele Liban 9.0 7.5 13.0 180.0 150.0 90.0

usia asiatica - 3.0 2.0 - - -Africa

equat. franc. . . - 16.0 - - 80.0

Algeria 6.5 608 50.0

Egipt - 782.0 - 18.723.3

Erythreia - 6.8 - 46.0 63.1

Maroc. franc. . . . - 270.1 217.6 - 1.220.5 1.122.1

Somalia - 18.2 - - 136.5 -Tunisia 16,6 18,0 14,3 52,0 72.0 8

www.dacoromanica.ro

Suprafata terenurile productiunea de porumb (Urmare)

T AR I Saprafata (mil hectare) Prodactiunea (mii de dintale)

EMISFERA1924-1925 1923 -1924

Media1918-19-1922-23 1924-1925 1923-1924

Media1918-19-1922.23

AmericaArgentina 3.425.4 3.214.9 90.300.0 54.136.8Brazilia 3.424.3 48.647.9

Chili 32.4 26.3 523.7 399.7Paraguay 38.9 466.9

Uruguay 230.4 1.650.9 1.543.4

AsiaJava Madura . . 1.7470 1.629.9 1.703.3 13.729.0 12.673.0 13.532.3

AfricaCongo belgian 88.0

Madagascar . . . 90.9 1.077.0

Mauriciu 1.2 27.7

meridionall . . 93.1 753.0 979.7

Uniunea Africei de . 1.656.0 11.482.6

OceaniaAustralia 117.8 1.837.2

Noua 3.5 4.1 117.0 117.6

Total 48.235.7 47.657.4 45.983.1 707.030.7 843.066.7 776.596.2

(Bulletin de Statistique agricole et commerciale. Roma. Oct. 1924).

www.dacoromanica.ro

Emigrärile din principalele f europene dela 1920-1923.

Anglia Austria Belgia Ceho-slovacia

1920 285.105

1921 199.177

1922 164.096

1923 256.284

7.500

5.116

10.579

9.384

2.200

870

2.256

16.857

17.086

20.363

15.795

Danemarca Finlanda Germania

6.300 9.276 5.595 8.458

5.309 7.120 3.557 23.254

4.054 5.715 35511.

7.601 8.006 13.843 115.416

A NII Italia Iugoslavia Norvegia Olanda Polo nia Suedia Ungaria

1920

1921

1922

1922

194.224

182.040

121.410

177.853

12.967

6.086

9.370

5.600

4.627

6.456

18.287

3.376

2.377

6.930

74.121.

87.334

38.716

-

2.949

16.812

197.918

62.479

63.512

93.241

6.078

5.762

7.389

22.327

1.218

1.701

1.935

Arhiv Jena 1924.)

www.dacoromanica.ro

772

Numár indice al valoarei pentru diferite titluri de stat,convertite dolari

Decembrie 1923 100)

Aprilie1924

u1924 1924

lie1924 1924

Septemb.1924

Anglia 102.3 100.6 99.7 102.6 105 94

Argentina . . . 108.7 95.9 103.7 101.3 97.6 101

Austria 96.7 84.1 89 95.3 104.4 98.9

Belgia . . . . 122 105 105.2 103.3 114 109

Brazilia . . . . 104.2 102.7 102.7 103.9 102.2 107

Bulgaria . . . . 124.8 99.8 102.2 96.4 105.5

Cehoslovacia . . 97.6 98.7 94.4 94.4 94.2 96

Chili 97.1 97.5 96.7 93.6 95.9 94

China 106.4 89.6 96.1 106.4 110 102

Danernarca . . . 98.9 95.1 88.9 99.1 106.2 110

Egipt 101.1 99.1 100.9 102.4 104.5 104

Finlanda . . . . 137.7 140.7 149 134.6 132 126

Franta 133 104.7 105.7 100.9 2 105

Grecia 113.9 116 112.1 109.1 123,8 118

India . 98.6 100.5 99.2 102.8 104 104

Italia 111 111.2 109.8 104.5 112 110

Japonia 96.8 93.5 93.9 97.3 101 97

Jugoslavia . . . 132 105.9 95 99 110.9 107

Letonia 99.1 99.1 99.1 99.1 99.1 99

Mexic 115.9 88.2 77.6 72.8 68 81

Norvegia . . . . 99.3 93.4 89.1 98.1

Olanda 94.9 96.4 99 103 103.7 103

Portugalia . . . 83.4 82.2 59.1 58.2 63.7 61

. . . . 120.1 93.1 81 90.4 100 103

Rusia 102.7 82.1 85.5 75.8 84 72

Spania 113.5 105.1 110.1 104.8 114.9 111

State le-Unite . . 101.3 101.6 103.2 105.2 100.5 103

Suedia 101.3 101.5 101.1 101.7 102 101

Turcia 119.5 85.2 84.41 94 116 130

Ungaria . . . . 137.5 110 112.4 205.8 117 111

Uruguay . . . . 106 945 97.4 92.9 101.2 102

(Recueil mensuel de L'Institut International du Commerce Bruxelles Oct. 1924)

www.dacoromanica.ro

cablurilor submarine ale giobului.

I. IN POSESIUNEASTATULUI

BLURI POSESIUNEA SOCIETÄTILORPARTICULARE

I CABLURI

km. Sediu LungimeaIn km.

EUROPA:

Anglia si Irlanda . . .

BelgiaDanemarcaElvetiaEstoniaFinlandaFrantaGermaniaGreciaIslandaItaliaJugoslaviaLetoniaNorvegiaOlanda . . . .Portugalia .

Rusia europeana . . .

SpaniaSuedia . .Turcia europeana . . . .

AFRICA :

Africa portugheza . . .Senegal

2764

1813

236

96

329747

1294

6I

12

34

2

187976

26

244

3.275

5.832535

502224179

6.613

848

485

Deutsch-Atlantische Telegra-phen Gesellschaft

African Direct. Teleg. CompAll America JCables. Inc. .Commercial cable Comp. . .

of.CuhaPacific cable Comp.

Comp. des cables sudamen-

Comp. franc. desgraphiques' .

Comp. telegraficotelefonicodel Plata

Cuba Submarine Teleg. Comp.Direct Spanish Teleg. Comp.

West India Teleg

Eastern Teleg. . .and South African

legr. CompEastern Extension, Australa-

sia and China Telegr. Comp.Europa and Azores Telegr.

Grande des Telegr. duNord . . . .

CcloniaLondraNew-York

Paris

BLondra

Kopenhaga

I8

36

26

4

25

312

2

2153

2

26

4.4465.347

3332.462

2.874

5.153

1552.7501.308

2.350

51.276

15.614

(Statistischcs Jahrbuch für das Deutsche Reich. Berlin 1924)

www.dacoromanica.ro

Reteaua cablurilor submarine ale globului. (Urmaro)

I. IN POSESIUNEASTATULUI

CABLURI

Numärul LungimeaIn km.

ASIA :

China 4 1.481Filipine 33Indo China I 1.481India britanicd 9 4.218India 34 12.726Japonia 214 14.486Persia I 28Rusia 9

OCEANIA:

Australia 34 925Noua Zeelanda 42 757

AMERICA :

AlascaArgentina 20 131Brazilia 35 88Canada 68 936Pacific Cable Board . 7Statele Unite 4.143Uruguay 17Venezuela 7 1.124

II. IN POSESIUNE APARTICULAR E

Sediu LungimeaIn km.

Halifax and Bermudes CableComp

Telegr. CompMexican Tel.River Plate Tel. Comp. . .

anonyme descables teleg .

United States and Haytileg. and Cable Comp.. .

West African Tel. Comp.. .Amer. Teleg

Western Teleg. Comp. . .Western Union Teleg. CompWest and Panama Tel

Comp

Istatistisches Jahrbuch das Reich, Berlin

Londra

New-YorkLondra

New-Y orkLondra

b

Londra

I45

4

2

8

73733

22

3555.824

410

112

2.5802.734

3.78653.46640.462

8,078

www.dacoromanica.ro

Preful de en-gros al la 8 Noemvrie 1924 pe diferite piefe mondiale.

MARFURILE- U S A Specificatia m ArfeiUnitatea de PRETUL

IBuenos-Ayres . . - kgr centavos 15.40Chicago Hard Winter Bushel Cents 136 (disp.)

OrzNew-York . .Buenos-Ayres . .

No. 2. Red Winter . . ,,kgr

CentsDolari centavos

150.-11.15

OvAz New-York . Clipped Bushel CentsPorumb . . . . Buenos-Ayres . . - 100 . Dolari centavos 11.40

Chicago . . . . - Bushel Cents . 104.74Zah5r Amsterdam . Cristalizat alb 100 . Florini -

New-York . . . . Raw-sugar L Cents 578.-Cafea Amsterdam . . . Santos 50 kgr. . 55.-

Le Havre . . Goadarevage 50 kgr FrsNew-York . . . . Rio No. 7 Pound Cents

Orez Londra Burma No. 2 . . . . Cwt Sh -Bumbac . . . . Alexandria , . . Sakellaridis Quantar Talaris 44.90

Liverpol . . . . American fully . . . . Pence 12.87New-York . . . New. middling . . . Lb. engl CentsLe Havre . . . Buenos-Ayres fine . . . . 100 . Frs 17.69Lyon Cevenes 12/16 I Fr 280.-

Fier Midlesbrough . . Cleveland 3 Tona Sh 80.-New-York . . . No. 2. Northern Tona DolariBerlin Electrolitic 1 . Marci aur 127.-Londra Electrolitic Tona Lst 62.17New-York . . Electrolitic Lb Cents -

Orbuni . . . . Cardif Best Admirality Tona F. O. . Sh 27. -New-Castle . . . Best Tona Sh 18.-

Lemn Bordeaux . . . Poteaux de mines Tona Franci 53.-Petrol New-York . . Standardwithe 100 galoni Dolari -

Paris Rafinat litri . .. . . Paris Benzina tourisme . . Franci

www.dacoromanica.ro

Cursul schimbului la Paris paritatea lei pe luna Octomvrie 1924.

1 9 2 4 Belgia Italia CehoslovaciaPentru i Pentru 100 Frs

DATA burs. Cursul I Ours. Ours. Paritat Curs.In lei In lei Frs. lei in In lei in lei In Frand lei In

1 9.60 1041.67 84.15 56 18.84 91.40 952.08 82.50 859.37 359.- 3739.59 56.35 584.89

3 9.85 1015.- 84.68 859.50 18.98 192.64 930.45 844.98 362.75 3682.92 56.70 575.50

7

lo

10.20

10.30

980.-

970.-

84.98

86.85

51/,

842.44 19.28%

186.70

187.06

91.70

92.35

998.66

895.79

83

83.80

844.38

812.86

364.50

370.-

3572.60

3599.-

56.50

57.75 561.27

13 10.30 970.- 85.67 830.99 19.03 184.59 91.62 888.71 82.90 804.13 364.50 3535.64 56.70

15 30 970.- 85.95 833.71 19.20 186.24 92.15 83.60 810.92 368.- 3569.60 57.- 552.90

17 10.50 85.87 817.48 19.13 182.13 91.84 874.31 83.60 863.52 367.- 3493.84 56.80

20 10.85 9.22- 86.17 794.48 176.24 91.95 847.77 83.70 771.71 369.- 57.10 526.46

23 10.75 930.- 86.17 881.38 19.14 178.04 91.97 46 83.15 773.29 367.25 3415.25 510.10

27 10.70 943.- 86.42 815.94 19.20V, 181.10 92.12 868.69 82.70 779.76 369.25 3481.99 532.16

23 10.90 917.- 86.27 791.90 19.14Y, 91.83 842.08 82.70 758.35 368.50 3379.14 57.20 524.52

29 10 65 939.- 85.89 796.40 19.04 178.85 91.70 861.C6 82.50 761.67 366.50 3431.39 57.-

30 86.28 187.58 91.77 853.46 82.75 769.57 366.75 3410.77 - -

www.dacoromanica.ro

indice al costului vietei diferite

Anglia Austria Belgia Bulgaria Danemarca Elvetia Estonia Finlanda Franta

Baza (100) JulieMenaj burg.

1914 Julie 1914 1914 1924 Julie 1914Paris

1914

1920 269 - - - 249 - 1.103

1921 199 59.400 - - 212 192 - 1.172 297

n 1922 178 1 96 2.616 198 160 92.6 1.157

. 1,124.943 120 2.582 - 162 106.6 345

1924 177 1.174.029 - 209 167 110.9 1.155

Februarie . 179 1.194.036 - - 166 112.7 1.143 -n . 1.199.562 132 2.563 - 166 115.4 1.141 365

. 173 1.197.308 126 2.589 165 1.121 -Mai t . 171 1.22.0.930 119 - 166 - 1.121 -

. 1.244.225 124 - - 168 - 366

. 1:249.085 - 214 168 -1.314.157 128 - 165 -

Septembrie 3.72 1.316.200 128 164 - 1 199

Octombrie » 134 169 - -

www.dacoromanica.ro

indice al costului viefei diferite (Urmare)

r i Germania Grecia Italia Jugoslavia Estonia Lituania Luxemburg.

Norvegia

1914

Olanda

1914Athena

e 1914Milano

19141914 Riga

1911913 tun. 1914 de

1911/13Baza

Decemlwie 1920.

1921

s 1922.

i 1923.

1924.

Mai

August

Octombrie

916

1,550

68.606

124

110

104

107

112

115

112

116

114

116

1.263

1.314

1.359

1.343

1.285

1.240

1.263

1.291

-

617

522

518

518

511

516

-

842

2.312

2.414

2.360

2.100

2.120

--

76

100

103

104

----

---

114.5

114.8

119.6

133.0

141.4

133.9

138.3

135.1

-

-398

399

487

500

486

471

468

481

498

503

511

335

283

242

236

--249

-251

-

260

222

176

178

--179

-173

176

pe baza aurwww.dacoromanica.ro

Numär indice al viefei diferite (Urmare)

Baza

Spania Suedia Ungaria Canada Stat. Unite houa Zelan India

19141916Madrid

1914 1913 14 1914 1914 1914

Decembria 1920 11.163 - 271 - 181 198 157 181

1921 . 46.740 1.305 181 236 152 174 152 179

1922. 230.976 1.633 177 190 25.654 169 - 161

1923. 119.657 2.405 182 - 150 173 148 153

1924') 120.5* 2.580 178 176 - 150

Februarie . 127.4 2.740 196 - 1.800.182 149 -Martie 126.3 2.700 180 148 170

Aprilie . 126.5 2.630 195 173 1.339.457 154

Mai . 125.6 - 1.527.072 143 - - 150

. 123.7 2.640 186 - 1.595.350 143 169 153

Julie . 127.2 2.660 182 171 1.636.590 143 156

August . 134.7 180 .- 1.627.300 145 160

Soptembrie n . 141.1 2.900 189 1.635.784 146 171 100

Octombrie . - - 174

(Recueil Mensuel L'institut Inlernational du Commerce. 19241.

baza aur.www.dacoromanica.ro

SUMARULPagina

Studii, Cercetäri rapoarte economice

Problema productiunei :Conferintele lustitutului Economic Românesc.

Problema :

Valuta bugetul, I.Politica a Dane narcei, C. Karadja.

ProblemaVadul comercial in Italia, Dr. Antohi.

Politica petrolului.Al. Topliceanu ..

Note inforrnatiuni economice :

Produse agricole forestiere.Produse miniere industriale.

de märfuriRegimul vamal, prohibiri la import export.Mijloace de comunicatie, transport.

expozitiuni comercialeSchimbul de valori, bänci, burse, etc.

Arhiva presei economice :

Chestiuni de economie ......Agriculturä.Industria muncaComert. .

Transporturi. . .Finante ................. .

715

717

728

732

738

741743745746

751753

56756760762763

Statistica :

Suprafata terenurilor productiunea mondialä de . 767

Suprafata terenurilor insemintate productiunea mondialä de porumb 768

Emigrärile din principalele europene dela 1920-1923 771

Numär indice al valoarei pentru diferitele de stat, convertitedolari 772

Reteaua cablurilor submarine ale globuluiPretul de en-gros al tnárfurilor la 8 Noembrie 1924 pe diferite piete mondiale.. 775

Cursul schimbului la Paris paritatea in lei pe luna Octombrie 1924. . . 776

Numärul indice al vietei diferite 777

.,CAR TEA VlANEASCA" S. A. - 9021.

www.dacoromanica.ro