Academia de Studii Economice din MoldovaFacultatea Business si Administrarea AfacerilorSpecialitatea Turism si Servicii Hoteliere

ReferatTema: Evaluara destinaiei turistice intenaionale Lituania

Autor: Student: Hustei Cristina Gr: T 123 Profesor: Turcov Elena

Chiinu - 2015 Istoria Lituanieicunoate o perioad de apogeu nEvul Mediu, cndMarele Ducat al Lituanieise ntindea de laMarea BalticlaMarea Neagr, fiind cel mai mare stat dinEuropa. n1386, prin cstoria regelui lituanianJogailacu prinesaPoloniei, Jadwiga, se formeaz imperiul Polonezo-Lituanian (Uniunea de la Krewo). n 1410, nbtlia de la Grunwald, lituanienii, aliai cu polonezii, i nving pecavalerii teutoni. PrinUniunea de la Lublindin 1569 se formeazUniunea statal polono-lituanian, care a dinuit pn n 1765. Prinmpririle Polonieide la sfritul secolului al XVIII-lea, cndUniunea Polono-Lituanianeste mprit ntreRusia,PrusiaiAustria, Lituania dispare ca stat. Spre sfritul secolului al XVIII-lea, peste 90% din teritoriul lituanian este ocupat deImperiul arist. Lituania i recapt independena n 1918. n timpulPrimului Rzboi Mondial, ara este ocupat de Germania, dar dup rzboi devine liber. Germanianazistinvadeaz Lituania n 1941, perioad n care majoritatea cetenilorevrei sunt ucii nghetourisau dispar nlagre de concentrare. n 1944,Armata Roie cucerete ara, care devineRepublica Sovietic Socialist Lituanian. Pe11 martie1990, Lituania devine prima republic sovietic independent. Rusia i recunoate independena abia pe6 septembrie1991. Pe17 septembrie acelai an, ara intr nONU, iar n 2004 devine membruUE iNATO. Lituania era una dintre cele mai mari state din Europa. Peste 80% din populaia Lituaniei este de etnielituaniani vorbetelituaniana, nrudit cu leton. Populaia Lituaniei este de circa 3 milioane de locuitori. Sporul natural este unul sczut(-4%), sperana de via la natere pentru brbai este de 66,4 ani, iar pentru femei 77,8 ani. Oraele principale sunt: Vilnius (554 000 locuitori),Kaunas (358 100 loc.), Klaipeda(185 900 loc.), Siauliai (128 400 loc.), Paneveyzs (114 600 loc.), Marjiampole(69 300 loc.),Alytus (68 800 loc.). Este membr aUniunii Europenei azonei euro. Lituanienii reprezint circa 83,4%, polonezii 6,7%, ruii 6,3%, alii 3,6% (letoni, ttari, germani, igani, armeni, romni, amerindieni). Religia predominant este romano-catolicismul cu 79%, ortodoxismul rus 4,1%, protestani 1,9%, altele 5,5%, atei 9,5%. Limba oficial este lituaniana, cu 82%, apoi rusa 8%, poloneza 5,6%, altele 4,4%. Limba Lituanian este prima vorbit pentru 2 955 000 de locuitori. Alte limbi vorbite sunt rusa (344 000 vorbitori), poloneza (258 000 vorbitori), belarusa (63 000 vorbitori), ucraineana (45 000 vorbitori), ttara (5 100 vorbitori) i letona(5 000 vorbitori). Majoritatea populaiei fac parte din religii ca catolicism, ortodoxism, protestantism. Moneda folosit n Lituania s numeste litas. Dei Lituania face parte din Uniunea European, nc se mai folosete moneda naional. Unele hoteluri afieaz preurile n ambele monede. Vilnius este capital Lituaniei i de asemenea, este cel mai mare ora din Lituania. Acesta este situate n sud-esteul rii, aproximativ la 30 de km de frontier cu Belarus. Fiind capital i cel mai populat ora din Lituania Vilnius este un important centru de art, mod, tehnologii i educatie. Vinius ete recunoscut pentru Oraul Vechi, care are o arhitectur frumoasa si face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO din 1994. Influena sa evreiasc pn in secolul al XX-lea a facut ca oraul s fie numit ,,Ierusalimul de Lita, chiar si Napoleon a numit oraul ,,Ierusalimul de Nord. n 2009, Vilnius a fost Capitala European Cultural. Relief: campiile din centrul tarii sunt despartite de dealuri formate in urma depunerilor glaciare; exista un total de 758 de rauri, multe navigabile, si 2,833 de lacuri. Relieful su este n mare parte plat, cu doar cteva dealuri joase n vestul si estul rii. Cel mai nalt punct este Aukstasis, cu o altitudine de 294 de metri. Lituania are 758 de ruri, pste 2800 de lacuri si 99 km de coast la Marea Baltic, spaiu dedicat n mare parte activitilor recreative i de conservare a naturii. Pdurile acopera puin peste 30% din suprafaa rii. Solul este fertil. Climat de tranzitie, intre cel maritim si cel continental; umed, cu patru anotimpuri diferite, ierni si veri moderate; media temperaturilor lunii ianuarie este de -5C iar cea a lunii iulie de 17C. Lituania prezint o hidrografie bogat, cel mai important ru fiind Neman (cu o lungime de 930km), cu direcia S-N, ntre Druskininkai i Kaunas, afluentul su principal fiind Villva, merge spre vest, formeaz grania cuRusiai se vars n Marea Baltic. Se gsesc numeroase lacuri (peste 3000), majoritatea glaciare (ex:Taurognas cu adncimea de 60m, Luodyio, Aiseto, Dusios, Obelijos, Seirijo) Pe teritoriul Lituaniei se intalnesc peste 60 de specii de mamifere printre care elanul, cerbul, lupul, vulpea si porcul salbatic. Speciile de pasari intalnite in Lituania sunt barza alba, batlanul, rata, gasca si soimulPadurile sunt mai dense in partea sudica. Pinul este intalnit in regiunea coastei si in sud, in timp ce stejarul predomina in partea centrala. Molidul, mesteacanul, arinul si plopul sunt mai rar intalniti. Economia Lituaniei a nregistrat o cretere, n medie cu 8% pe an, n perioada 2004-2008. Cele trei republici baltice au fost printer cele mai afectate de criza financiar. Astfel, n 2009-2010, economia Lituaniei a sczut n mediu cu circa 10-12 % annual. Creterea economic s-a reluat din 2011. PIB-ul a crescut in 2011 la 30,6 mld. Euro iar in 2012 la 32,6 mld. Euro adic a fost atins nivelul pre-criz. Pntru 2013 nivelul de 34,6 mld. euro. Principalele ramuri industrial: maini unelte, construcii navale, prelucrarea lemnului, textil, rafinarea petrolului, preculcrarea produselor agro- alimentare, ngrminte chimice, prelucrarea chihlimbarului. Principalii parteneri comerciali: Federaia Rus, Finlanda, Regatul rilor de Jos, Germania, Polonia, Marea Britanie, Belarus. Vilnius este un centru important de transport n zona baltic. Este nceputul autostrzilor Vilnius-Kaunas-Klaipda i Vilnius-Panevys. Dei este navigabil, rul Neris nu este folosit pentru transport maritim. n ora este situat Aeroportul Internaional Vilnius, cel mai mare din ar. Gara Vilnius este deasmenea un centru important feroviar.Reeaua de transport n comun din Vilnius este compus doar din troleibuze. n planificare este un sistem de tren suburban, similar cu un metrou.Drumurilelituanieni sunt printre cele mai bune din Europa de Est. Lituania are o reea de autostrzi cu patru benzi de legturVilnius,Kaunas,Klaipda,PanevysiPalanga. Oraele mici sunt accesibile cu drumuri asfaltate bine ntreinute. n unele sate se poate ajunge doar prin drum cu pietri.nchirierea auto este disponibil n aeroporturi.Lituania aretrei aeroporturi internaionale.Aeroportul Vilnius este cel mai mare, accesat att de ctre operatorii de transporturi naionale i transportatori low-cost. AeroportulKaunas este o baz Ryanair cu puin alte servicii. Aeroportul Palanga ofer mai multe rute. Oraele lituaniene mari au unsistemextensivde transport public. Autobuzelei troleibuzelesunt disponibile nVilnius iKaunas.n oraele mai mici (Klaipda,iauliai,Panevys) numai autobuzele.Nu exist metrou sau gar local, ceea ce nseamn c transportul public este relativ lent.n majoritatea oraelor traseele i listele de autobuze locale sunt disponibile on-line.Aceste calendare sunt de asemenea disponibile n fiecare staie de autobuze. Biletele pentru autobuze i troleibuze pot fi cumprate n chiocuri. Exist abonament lunar,de o zi de trei zile i sptmni.Ele sunt n valoare doar dac avei de gnd s utilizai transportul public larg. n centrul capitalei Vilnius se afl un sintem de mprumut a bicicletelor automatizat, o chiri de scurt durat este gratuit. Ceva mai mult de un sfert din teritoriul Lituaniei este acoperit de pduri, in special zona de sud-vest. Aceste pduri sunt locuite de elani, cprioare, mistrei, lupi, dei este puin probabil s intalnii aceste animale dac nu va ghideaza un specialist. In Lituania se afl peste 2000 de vidre, lacul Zuvintas fiind un important habitat pentru aceste animale i un loc de oprire pentru psrile migratoare. Exist cinci parcuri nationale n Lituania si cateva rezervaii naturale, cel mai important fiind Parcul National Kursiu Nerija, cu dune de nisip inalte, pduri de pin, plaje i o lagun. Un alt lucru important pentru cei care vor sa viziteze Vilnius este ca fumatul este strict interzis in toate locurile publice. Exceptie fac cluburile de noapte, care pun la dispozitia fumatorilor o camera speciala pentru fumat.

Oraul vechi Numit si Senamiestis, Orasul Vechi Vilnius este o zon care a inceput s se dezvolte inca din Evul Mediu i care n cele din urm a fost inconjurat de un zid de aprare. Acesta a condus la crearea unei zona clare, cu o form care a rezistat pe o perioad lung de timp. Aceast zona are un statut separat in structura administraiei teritoriale a oraului. n timp ce structura urban, cu excepia ctorva zone afectate in mod semnificativ in timpul celui de-al doilea rzboi mondial, reflect tendinele secolului XIV, arhitectura cldirilor este in cea mai mare parte din perioadele stiluluui baroc si clasicism, avnd insa si cateva exemple de arhitectur renascentist si gotic. Trebuie menionat ca oraul medieval Vilnius a fost in mare parte un ora de lemn si a fost devastat de numeroase incendii puternice in 1513, 1610, 1737, 1748 si 1749. Prin urmare, chiar si cldirile din secolele XIX si XX pot avea beciuri construite in stil gotic sau renascentist.

Castelul Trakai Este un castel insular situat in Trakai, Lituania, pe insula lacului Galve. Constructia castelului a nceput in secolul al XIV-lea, de catre Kestutis, i a fost finalizat de ctre fiul acestuia, Vytautas cel Mare, in 1409. Castelul a fost unul dintre principalele centre ale Marelui Ducat al Lituaniei i castelul a avut o mare importan strategic. Trakai a fost construit in mai multe etape. n prima etap, castelul a fost construit de Ducele Kestutis, care i-a mutat reedina aici. Dar, castelul a suferit mari distrugeri dupa atacul cavalerilor teutoni, din anul 1377. n a doua etap au fost adaugate doua aripi si un dojon, care separa palatul de fortareat. Dojonul a avut o capel si spaii de locuit. Aripa intreag de sud a fost folosit ca Sala Ducala. Aceast sal i-a pstrat decorul su original. In etapa a treia a fost extins fortreaa. Trakaieste construit din cramizi roii. Blocurile de piatr au fost folosite numai la baz si parile superioare ale cldirilor, la turnuri si la ziduri. Castelul a fost decorat intr-o varietate de moduri, inclusiv igla plafon din sticl, carmizi arse si vitralii. Se poate spune c este in stil gotic, cu unele caracteristici romanice. In timpul secolului al XIX-lea, castelul a fost reconstruit. n mare parte, reconstrucia a fost terminat n 1961. Castelul a fost reconstruit in secolului al XV-lea. n timpul verii, castelul devine un centru de muzic si unde sunt organizate numeroase spectacole.Catedrala Vilnius Catedrala initiala a fost construit in 1251, iar n 1387 a fost construit o nou catedral in stil gotic. n prezent, catedrala actual prezinta caracteristicile stilului clasic si este un proiect al lui Laurynas Gucevicius. Este i principala catedral Romano-Catolica din Lituania. Cea mai frumoas parte a Catedralei este capela baroca a Sf. Casimir, care a fost construit n perioada 1623-1636. Cripta prezint o seciune transversal a orasului, de-a lungul veacurilor, care merit vazut. Lcasul de cult cuprinde nici mai mult, nici mai puin de patruzeci de opere de arta, realizate in perioada cuprins intre secolele XVI - XIX. Printre acestea se afl si cea mai veche fresc din Lituania, care dateaz din secolul XIV.

De asemenea, nu trebuie s ratati un tur prin catacombele catedralei i nici o plimbare in clopotnia, care are 57 de metri inalime. n curtea Catedralei, in pia, uita-te dup o plac pe care este scris cuvntul "Stebuklas", care inseamn"miracol" in lituanian. Legenda spune c vizitatorii trebuie sa se aseze pe ea, s-si pun o dorin i s se roteasc de trei ori, pentru ca dorina lor s se adevereasc.

Dealul celor Trei Cruci Se afl lng Castelul Gediminas i are n vrf trei cruci, ridicate n secolul al XVII-lea, n memoria celor sapte clugari franciscani care au fost torturai, crucificai i aruncai n rul Vilnia de pgni, n perioada dinainte de trecerea populaiei la crestinism. Crucile au fost i ele distruse de armata sovietic, nsa au fost reconstruite in 1989, ca simbol al credinei si al indentitaii nationale, dup obinerea independenei. n 1916, au fost instalate pe deal trei cruci albe, din beton. Legeda spune ca fiecare vizitator trebuie s lase pe acest deal un simbol al crestinismului, avand in vedere c Dealul celor Trei Cruci este n sine un simbol al acestei religii. Se crede c exist peste 50.000 de astfel de obiecte. De-a lungul anilor a devenit un important loc de pelerinaj, in special pentru crestinii din rile baltice.

Muzeul Victimelor Genocidului Muzeul a fost infiinat la 14 octombrie 1992, de Ministerul Culturii si Educatiei al Republicii Lituania si Uniunea prizonierilor politici deportai. n 1997 a fost reorganizat in Centrul de cercetare al genocidului si rezistenei din Lituania. In prezent, muzeul gazduieste o colecie tulburtoare de exponate despre trecutul intunecat al rii din perioada ocupaiei sovietice. Cunoscut si ca fosta cladire a KGB-ului, pereii muzeului au fost martori a numeroase execuii si tehnici de tortura a persoanelor care au opus rezistena autoritailor. Printre exponatele muzeului se numar "Camera Interceptarilor", in care turistii pot observa modul in care KGB-ul monitoriza populaia; dar si camera Viaa merge inainte, unde este prezentata viaa de zi cu zi a deportailor si a prizonierilor lituanieni. Cramizile de la fondaia cldirii poart numele persoanelor care au fost torturate si executate aici. Preuri intrare:Bilet aduli: 6 lite lituaniene (Lt)Bilet elevi, studeni si pensionari: 3 LtIntrarea gratuit pentru copiii sub 7 ani, profesori, ghizi turitici, profesioniti din muzee, persoane cu dizabilitai.

Universitatea Vilnius Instituia este una dintre cele mai vechi si cele mai renumite uniti de invamant superior din Europa de Est si Europa Centrala. A fost infiinat in 1579 si a funcionat pentru o lung perioad de timp ca singura scoal de invatmnt superior din Lituania, pstrnd tradiiile culturale si stiinifice i jucnd un rol important n viaa cultural a rii, dar i a statelor vecine. De-a lungul a mai bine de patru secole de existen, Universitatea din Vilnius a cunoscut perioade de dezvoltare i declin, de renatere, precum i de inchidere. Universitatea este un martor unic al istoriei statului lituanian. Istoria ne arat c n 1579, regele Stefan Bathory a transformat colegiul iezuit, fondat in 1570, intr-o instituie de nvmnt superior, primind numele "Academia et Universitas Vilnensis Societatis Jesu". Aceast transformare a fost confirmat de Papa Grigore al XIII-lea. Dei este departe de alte centre culturale europene, Universitatea din Vilnius s-a ridicat la nivelul altor universiti europene de renume. A avut profesori si studenti cu merite deosebite, printre care amintim: poetul Mathias Casimir Sarbievius, celebrul profesor de retoric si filosofie ygimantas Liauksminas, autorul primei crti de istorie a Lituaniei, Albertas Vijkas - Kojelaviius, dar si poetul Czeslaw Milosz, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in 1980. n cadrul complexului universitii se afl Biserica Sfantul Jan si Biblioteca Naional.

Biserica Sfnta Ana Este una dintre cele mai frumoase biserici din Lituania, se afl pe lista celor mai originale biserici din Europa i a fost construit n secolul al XVI-lea, ntr-un stil gotic trziu. Dei nu are o dimensiune impresionant, biserica reprezint un exemplu superb al arhitecturii gotice. Totodat, ea este faimoas si datoritmormintelor frumos decorate. Exist i o legend, care spune c nsusi marele Napoleon a czut victima farmecului acestei biserici, spunnd c i-ar fi dorit s o poat lua in palma sa i s o duc la Paris.

Palatul Prezidenial Istoria Palatului dateaz de acum 600 de ani, cnd a aprut edictul Marelui Duce Jogaila din 17 februarie 1387.Dup ce Lituania a trecut la crestinism n 1387, Marele Duce Jogaila a infiinat Episcopia din Vilnius, careia i-a donat un teren din apropiere - gradina Gotauto de la marginea oraului. Astfel, proprietatea episcopului trebuie s fi fost inclus n teritoriului pe care se afl n prezent Palatulu prezidenial. Primul episcop de Vilnius, Andrius Vasila (1388-1398), a construit un palat care a fost decorat, reconstruit i extins de-a lungul timpului de succesorii si. Diferite documente istorice arat c sub conducerea episcopului Paulius Olenikis Palatul Episcopilor a devenit cea mai impuntoare cldire din ar, dup Palatul regal. n secolul al XVI-lea , Palatul a fost inconjurat de un parc mare, care prin flora sa i prin modul n care a fost amenajat, a depit n frumusete pn i grdinile din Radvila. Ultimul episcop care a locuit n Palat a fost episcopul Masaskis (1730-1762). n secolele XVII si XVIII, cldirea a suferit de pe urma rzboaielor si incendiilor. Dup ce Lituania a fost inclus n Imperiul Rus, Palatul Episcopilor a devenit o resedin temporar a pratului rus, al ducilor si al altor nobili. astfel, n 1796, a fost reedina arului Pavel I, in 1797 a lui Stanislav August Poniatowski, dar i a celui care avea s fie regele Franei, Ludovic al XVIII-lea, in 1804.Preuri intrare:intrarea gratuit n zilele de vineri la 16.30 i smbt ntre 09.00 - 14.30.

Program:- n zilele de vineri la 16.30 i smbt ntre 09.00 - 14.30- vara, n fiecare duminic, ntre 09.00 - 14.30, doar pentru grupuri de maxim 25 de persoane, nsotite de ghid.

Turnul Televiziunii Turnul TV este una dintre cele mai nalte cldiri din Europa de Est i cea mai ntalt din Lituania. Are nici mai mult, nici mai puin de 326,5 metri i cntrete ntre 25.000 si 30.000 de tone.Construcia cldirii a inceput n anul 1974, iar primul metru cub de beton a fost turnat n fundaie la 31 mai. Turnul reprezint munca arhitectuluiVladimir Obydov i a inginerilor David Basiladze i David Dorman. Pe lng faptul c transmite semnale radio i TV, este principalul provider de servicii de internet din ora, turnul este un simbol al luptei de independen din Lituania, aici avnd loc una dintre cele mai sngeroase lupte de la nceputul anilor 90, n care i-au pierdut viaa 14 civili neinarmai. n memoria lor a fost montat la parterul turnului o expoziie fotografic. De asemenea, lng intrare pot fi gsite cruci si monumente care amintesc de cea mai mare btlie pentru independen n Lituania. n vrful turnului a fost deschis o cafenea, unde turistii pot admira o priveliste spectaculoas a oraului pe o raz de 50 de kilometri. Tot n vrful turnului este i o platform de observare, un fel de camera circular, cu o inaltime de 165 de metri, care se misc lent. O rotaie complet a platformei dureaz aproximativ o or.Preuri intrare:Bilet aduli: 21 LT- elevi i persoane cu dizabiliti: 9 LT- intrarea gratuit pentru copiii sub 5 ani

Kaunas Aflat la 80km vest de Vilnius, Kaunas este al doilea ora din ar i, potrivit lituanienilor, cel mai reprezentativ ora al lor. Cea mai atragatoare parte a oraului este centurl istoric, zona din jurul primriei, aflat intre doua ruri - Neris i Nemunas. Cldirea primriei este structura cea mai interesant, iar casele comercianilor dateaz din secolul XVI. Catedrala dateaz din vremurile lui Vytautas cel Mare. Oraul nou se afl la est de cel vechi. Laisves Aleja, sau Bulevardul Libertatii, este o mare strad pedestrian la sfritul areia vei ntalni biserica Sf. Arhanghel Mihail, care vecheaz asupra pietei Independenei. n aceast pia se afl i muzeul de art, care deine cea mai buna colecie din statele baltice.In Kaunas se afl majoritatea universitailor din Lituania, n care inva studeni din toat lumea. nainte de cel de-al doilea rzboi mondial in Kaunas se afla o mare comunitate de evrei. Vechiul ghetou se afl chiar lng ora, precum i Muzeul Fortului Noua, n care evreii asteptau s ii execute nazistii.

Castelul din Knaunas Dovezile arhiologice sugereaz c castelul a fost inial construit n mijlocul secolului XIV-lea, n stil gotic. Castelul Knaunas este situate strategic, pe malurile rului Nemunas. La nceputul secolului XXI, aproximtiv o treime din castel era inca in picioare. Timp de multi ani, Castelul Knaunas a fost abandonat. n 1960, turnul a fost deschis ca muyeu, dar din cauya detereorrii turnului, muyeul a fost transferat in alt parte. Protecia castelului a nceput n 1930, casele din apropiere au fost demodate, iar teritoriul a fost examinat de ctre arhiologi. Probele colectate de la aceste lucrri arhiologice ugereay faptul c structura castelului, cu excepia bastionului, a rmas n forma pe care o aveau n 1376. Astzi, turnul rotund din Castelul Knaunas gzduiete o galerie de art. Castelul este deschis pentru turism i gzduieste festivaluri ocazionale. Lucrrile de reconstrucie majore au nceput n 2010.

Mnstirea Pazaislis Mnstira Pazaislis este cel mai mare complx monarhial din Lituania i este exemplu magnific de arhitectura italian baroc. Aceasta este situate n mpdurita pensiune din Knaunas, Lituania. Iniial, mnstirea s-a numit ,,Mons Pacis, adic ,,Muntele Pcii, mai trziu, mnstirea a fost numit Kamalduliai, iar astzi mnstirea poatr numele de Pazaislis. Fondat n 1662 bisrica a fost proiectat de Carlo i Pietro Puttini, i Giovanni Battista Frediani. n 1755 construirea turnului i a domnului a fost dinanat de ctre regale Michal Jan Pac. n 1832 biserica Pazaislis a fost nchis de ctre autoritile ruse si mai trziu transformat ntr-o biseric ortodox. Dup 1920 biserica a fost redevenit romano-catolic i a fost restaurat. Dup al doirea ryboi mondial autoritile sovietice au transformat mnstirea ntr-o arhiv, un spital de psihiatrie i n cele din urm o galerie de art n 1966. Astzi, n acest mnstire se oficiaz festivalul international de muzic Pazaislis. Aceasta a nceput n 1996 i are loc n timpul celor trei luni de var. Muzeul ZmuidZinavicius Cunoscut sub numele de Muyeul Diavolului, este un muyeu din Kaunas dedicat colectrii i prezentrii sculpturilor care nfeaz peroane care se consider c au avut in comun cu diavolul, din toat lumea, ncepnd din 2009 muzeul cuprinde aproximativ 3. 000 de exponate. Colctia a fost intiiat de ctre pictorul Antanas ZmuidZinavicius. La momentul dat colectia are 260 de sculpturi. Deoarice a crescut, fiind mbogit cu o serie de cadouri de la vizitatorii muzeului, muzeul a fot extins n 1982. Sculpturile sunt diverse unele sunt doar opere de art, n timp ce altele sunt ncorporate n obiecte utile, unele reprezint mituri populare, n imp ce altele i exprima ideiile politice moderne. Muzeul este format din dou cldiri, Muyeul Diavolului i Muzeul Memorial n cinstea pictorului.

Bulevardul Libertii din Kaunas Bulevardul Libertii este o strad pietonal din oraul Kaunas. Aceasta s ntinde de la biserica Sf. Arhanghel Mihail pn la Pota Central i Muzeul Yoologic n jurul oraului vechi din Kaunas. Pntru o lung perioad de timp a fost principalul cartier commercial din Kaunas. Avnd lungimea de 1,6 km, Laisves Aleja este cea mai lung strad pietonal din Europa de Est. Vehiculele cu motor cu au voie s se deplasezede-a lungul strzii. Strada Laives Aleja este plin de copaci, astfel o plimbare pe aceast strad primvara sau vara, este o adevrat plcere. Acesta este un loc popular pentru persoanele care doresc s-i petreac o dup- amiaz linistit n Kaunas sau pentru persoanele care doresc s fac o plimbare. Funcicularul Zaliakalnis Funicularul Zaliakalnis este operator electric si este cel mai vechi funicular din tara si unul dintre cele mai vechi din Europa. A inceput sa opereze in 1931 si urca 75m din spatele muzeului Marelui Razboi, ofer unele din cele mai bune vederi di Kaunas. Funicularul din Kaunas reprezint un mod distractivde plimbare, precum si o odatilate rapid de ajunge pe partea de sus a dealului. Plimbarea cost 0,5 Lt biletele sunt vndute n staia funcicularului

Siauliai Siauliai este cel de-al patrulea ora ca mrime din Lituania. Oraul este capital judeului Siauliai, iar neoficial este capital de nord a Lituaniei. Orul a fost fondat n 1236 pe 22 septembrie, dezvoltndu-se ca post de aprare mpotriva atacurilor, de ctre teutoni. Locuri pe care trebuie s le vizitai sunt: Catedrala Sf. Apostoli Petru si Pavel, Piaa Sundial, Muzeul de biserici i Dealul Crucilor.

Dealul Crucilor Dealul Crucilor ste situate n apropirea localitaii Siauliai, n nordul Lituaniei, i este un loc de pelerinaj. Se crede c primele cruci au fost puse pe deal dup rscoala din 1831. De-a lungul anilor, nu doar cruci, ci i sculpture a lituanienilor patrioi, statuia Fecioarei Maria i mi de rozarii mici au fost aduse aici de ctre pelerinarii catolici. Numrul exact nu este cunoscut, dar estimrile au ajuns, n 1990, la aproximativ 55,000, iar n 2006, la 100.000 de cruci. La 7 septembrie 1993, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat Dealul Crucilor , declarnd c este un loc pentru speran, pace, dragoste i sacrificiu. n 2000 a fos deschis n apropiere un schit Franciscan. Oamenii sunt liberi de a aduce cite cruci vor n acest loc, chiar i s construiasc cruce dac doresc. Lituania este o ar mai puin cunoscn rndul turitilor, dar aceasta are de oferit o multitudine de variante pentru petrecerea unei vacane relaxante. n Lituania cel mai des se ascult muzica jazz, prin urmare, iubitorii de muzic jazz se pot bucura de muzic bun la diferite concerte sau festivaluri. Lituania este cunosut pentru preuri mici, pentru frumuseea arhitectural a cldirilor si pentru tradiiile unice. Fiind una din cele trei ri cu iesire la Marea Baltica, Lituania este obligatoriu inclus in circuitele baltice organizate de ageniile de turism n mod regulat. De asemenea, putei s sperai la o vizit n Lituania la bordul vapoarelor de croazier in Marea Baltic.

Evenimente pentrecute in Lituania 31 Mai Festivalul ,,Acorduri de primvar ale instrumentelor lituaniene din Vilnius. 30 Iunie Festivalul Muzical de la Vilnius. 31 Iulie Festivalul Noptilor de Blues din Vilnius. 31 Martie Lasata Secului pentru Postul Pastelui in Vilnius. 31 Martie Festivlul Internaional Kino Povasaris, Editia de Primvar din Vilnius. 16 Februarie Ziua independentei

Servicii de cazareApartamentele, casele pentru nchiriat sunt de obicei publicate n ziarele locale si nationale, Alio reklama. De asemenea, persoana poate face publicitate locuintei n mod individual. Ziarele cele mai populare publica anunturile pe site-uri web, spre exemplu, Alio reklamaVilnius: Hotel Domus Maria 3*Str: Auros Vart g. 12Tel: +370 5 264 4880

Artis Centrum Hotel 4*Str: Totori g. 23, Vilnius Old TownTel: +370 5 266 0366

Ramada Hotel & Suites Vilnius 5*Str: Subaciaus g. 2, Vilnius Old TownTel: +370 5 255 3355 Staz Express Hotel 1*Str: Vingri g. 14Tel: 370 5 215 7332 Come to Vilnius HostelStr: v. Stepono str. 15Tel: +370 620 29390 Downtown Forest Hostel & CampingStr: Paupio g. 31ATel: 370 5 264 3113

Grata Hotel 3*Str: Vytenio g. 9Tel: +370 5 268 3300

Kaunas Kaunas Hotel 4*Str: Laisvs alja 79Tel: +370 37 750850 Motel TevyneStr: Briedi tak.1Tel: +370 614 42068 Vegetarian Hotel RadharaneStr: M. Daukos g. 28Tel: +370 37 320800 Best Westrn Santakos Hotel 4*Str: J. Gruodio g. 21Tel: +370 37 302702 Family HotelStr: Benediktiniu g. 22Tel: +370 55 385711

Siauliai Saulys Hotel 4*Str: Vasario 16-osios gTel: +370 41 520812 Turne Hotel 3*Str: Rokikio g.Tel: +370 41 500150 Best Baltic Center 4*Str: v. Jokbo g. 22Tel: +370 83 489646 Grand SPA Lietuva Serviced Apartaments DyukijaStr: V. Kudirkos g. 47Tel: +370 313 51200

Palanga Vanagupe Spa ResortStr: Vanagups g. 31Tel: +370 460 41199 SolidarumasStr: A. Mickeviciaus g. 4

Servicii de alimentatie Buctria baltic este dominat primvara i vara de consumul alimentelor proaspete, iar toamna si iarna de cele conservate. Chiar dac nu e o bucatarie dietetic, este considerat inc o buctrie sntoas din punctul de vedere ale gradului mic de procesare chimic suferit. Iesit de dupa 1990 din sfera de influent sovietic, buctaria clasic baltic a fost privita de locuitorii acestei zone drept o metoda de imbogire spiritual i de pstrare a indentitii culturale. Uneori gras, ins putin condimentat, buctaria baltic merit o incercare pentru gurmanzi. Mncarea naional a lituanienilor este ns "cepelinai" sau zepelin, numit aa pentru c seamn cu un balon. E un balon gelatinos pregtit din piure de cartofi fieri n aburi, umplui cu carne, cu brnz sau cu ciuperci i servit cu smntn.n Lituania, se mai mnnc un fel de colunai, numii "koklunai", n timp ce "blynai" este denumirea generic pentru micile cltite umplute cu carne, cu brnz sau cu piure de fructe.

Restaurante Vilnius California GourmentStr: Subaciaus 2Preuri medii: 9-46 euro/ persoan Mint VinuteStr: Sv. Ignoto 16Preuri medii: 2-5 euro/ persoan

Burbulio VunzneStr: Rudnyncu g, 18Preuri medii: 2-10 euro peroan

Kaunas PortofinoStr: Savanoviu ave, 404Preuri medii: 5-24 euro/ persoan Boun Giorno trattoriaStr: S. Daukanto 14Preuri medii: 4-10 euro/ persoan

Nivelul depregatire a angajatilor din industria turismului Primul i cel mai important obiectiv al programului de studii de management turismul este de a pregti specialiti n managementul turismului, care va fi capabil s aplice competenele dobndite n practic cu cunotine de specialitate i aptitudinile necesare pentru dezvoltarea, organizarea i gestionarea activitii de turism. n timpul studiilor de management turistic va avea posibilitatea de a obine dou diplome de nvmnt superior prin alegerea urmtoarele programe: un program de 3 ani professional Bachelour de studii n managementul turismului la Vilnius colegiu i un program de grad Bachelour de 3.5 ani n Hospitality International si Turism de administraie la University College de Nord din Danemarca.

Perspectivele de carier:Absolvenii vor putea s lucreze n companii de turism i s presteze servicii pentru turisti, gestionarea divizii ale ntreprinderilor i s stabileasc propria afacere. Exist o posibilitate de a-i continua studiile, n conformitate cu programe similare de studii universitare.

Riscuri Lituania nu este considerat o ar de risc pentru turitii strini. Cele mai frecvente infraciuni sunt cele de furt ale bunurilor personale, n special in locuri aglomerate, si ale autoturismelor.Recomandm persoanelor care cltoresc in Lituania s aib n vedere unele msuri de protecie generale: evitarea spatiilor aglomerate, dotarea autoturismului cu sistem de alarm si antifurt, evitarea companiei persoanelor care ofer servicii de escorta, evitarea consumului oricror bauturi in compania acestora (s-au inregistrat cazuri n care astfel de peroane administreaz partenerilor subsante psihotrope in buturi, transformndu-i in victime ale bandelor de jaf).n cazul unor incidente care afecteaz sigurana persoanei sau a bunurilor, se recomand contactarea celui mai apropiat birou al politiei. n cazul pierderii pasaportului, se recomand sesizarea att a biroului local de poliie, ct i a oficiului consular cel mai apropiat.Numele de telefon care pot fi apelate n situaii de urgent: urgene: 112 informaii generale: 118

Concluzie: Lituania este o ara pe care v recomand s o vizitai plimbnduv pe strazile din Vilnius i pentru a v bucura ochii cu privelistea frumoas. Costurile unui sejur in Lituania sunt foarte avantajoase. Si v veti bucura ca ai mai adaugat o ara pe lista locurilor vizitate la un pre atractiv.