Editor: Vasile BurluiRedactor: Nicoleta Dab! a

Tebnoredactare : Alexandra UzierCorectura: Paul GorbanDesign copertS: Ionu! Broqtianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

MARIN, ADRIANLiteraturi & Kafteali / Adrian Marin. - Iagi: Cartea RomdneascdEducational, 2019

rsBN 978-60 6-8982-7 8-6

94

Grupul Editorial Cartea Romdneascd EducaflonalCopynght @ Editura Cartea Romdneascd Educalional, Iaqi - 2019Adresa: Bd. $tefan cel Mare gi Sfrnt, nr. 2, Iaqi -700124www.ecredu.ro

Adrian Marin

LITERATURA & KAFTEALAeseuri din lumea artelor marfiale vintage

Carlea Romdneasc6EDUCATIONAL

Adrian Marin s-a niscut la Piatra-Neamt in 1976. A studiat Filosofia laIagi, are un masterat in Management cultural, a lucrat in televiziune qipredd arte marfiale de peste doud decenii. A publicat eseuri, recenzii gipoezie in reviste culturale precum Timpul, Feedback, Zon@ Literard,Scriptor, Cronica. Deline centura neagrd 4 Dan in Welham Ju Jitsu gi esteanhenor in mai multe arte ma4iale qi sporhri de combat precum jeet kunedo, karate, jiu jitsu brazilian gi arte marfiale combinate.

Cuprins

Hoplo-argumente (sub form[ de fragmente) ....................... " " 9trolog speologic. Despre kafteal[, ilumin[rile violente din

pegteri platoniciana, plus cateva cioburi speculative cdzute din

oglinda spartd a unui hoplonaut ....."" 14

il. ECOURI DE BATALII DE PE ALTE TANAVUNIMARTIALE.............. ......7sIliada, sau despre cei mai vechi mardeiagi ai apusului, incdutarea notorietilii eterne ptin carnagiu ...'......... ... "..... " " " 7 7

Gladiatorul literar, intre fabulos 9i duel fatal. O meditalie

mar[ial6 in arena de hdrtie ................. 84

,,Dosarul" Miinchhausen in lectura unui hoplonaut, plus unele

mirodenii esoterice ..."""'94

M. PROLEGOMENE LA O HOPLOSOFIE MOLDO-VALAHA. .... 113

Tinerele Jdrd bdtrdnele Si viald fdrd de moarte. Marlialitate,imortalitate, plus o arhaicd glefuire-de-sine.........'............ " 1 1 5

Harap-Alb, ninja moldovan 9i artist marfial ignorat. Despre o

rorme de hoplosophia perrenis t6inuita in basmele romanegti . . I 26

Fdt-Frumos (din lacrimd), meqtegugul rd,zboirli basmice gi unbonus cu noi modele de infelepciune marfial[ la MihaiEminescu ......144Toma Alimoq, samuraiul mioritic. tJn Bushido strdvechi t[inuitin lumea baladelor.. ........L62Artele marliale moderne dupd 30 de ani. Despre roniniiviitorului, simulacre gi academii militare capitaliste ........... 17 7

IV. ANEXE ...207Fragmente din jurnalul unui hoplonaut. Adulmeciri marfialepartiale. 2012 - 2018......... ..............209Hoplo-lexicon ............. ,........ j........................ ...223GPS bibliografic selectiv pentru uzul hoplonautului amator 227

Dedic aceastd carte hoplonautrilornecuno s culi d e pr etutindeni.No man is an island.

MARII KAX'TAI\GII NIPONEZIFATA iN r.q.TA cu PoEzIA

Dragd cititorule amator de treburi rdzboinice, pentru

inceput m-ar bucura s6 ifi pun la incercare perspicacitatea ta

hopl,ologic[ cu o intrebare ugoari: gtii tu care au fost cei mai mari

kaitangii drn fara Soarelui Rdsare? Cu siguranfd, cunoqti deja

rdspuniul corect. Nu citeam noi cu to{ii, pe wemuri, Shogun-ulhtr

James Clavell, carte care r[suna de vdjditul sige{ilor sau de

ciocnirea katanelor de samurai, de la inceputul p6ni la sfhrgitul ei?

Samuraii, numili Si bushi, au fost acei rdzboinici japonezi aflafi in

slujba unui nobil rizboinic mai barosan, care,le daruia de toate, in

..hi-b.tl devofiunii lor mortale. Mortald era devofiunea lor in doud

sensuri, ea fiind indreptati atat inspre dugmani, dar 9i citre propria

lor hara,adicd pantece, prin practicarea de seppula4 care inseamni

auto-eventralie, auto-eviscefare. Mai multe detalii despre aceasti

formd de auto-desfiin{are la niponezii r[zboinici afi putea culege

din cartea lui Maurice Finguet, Moartea voluntard ln Japonia' De

la harakiri la kamikaze (Ararat, 1997). Ce gtim noi cel mai bine

despre bushi, despre ocupa{ia lor de c[pdtai? $tim cd ei n[zuiau si-gi i 'qeascd stipdnul, cuvdntul samurai insemnand slujitor, intdi de

ioate-prin moarte, adic[ prin lichidarea celor care, sarnurai la

rdnduf lor, slujeau alt stipdn, ori s[-9i facd seppulru ajutafi de

prieteni, atunci cdnd micile lor tdzboaie interne nu mergeau

intotdeauna in favoarea lor. Am putea foarte bine reformula o

veche vorbi romdneasci: prietenul samuraiului sinucigaq la

decapitare eficient5 se cunoagte! Manuitul armelor, trasul cu arcul

cdlare,lupta bine codificatd intre sufletele lot katanele (sdbiile),

inclegtlriie cu sulilele gi cu halebardele, trantitul adversarilor la

p6mant pentru injunghierea lor mai eficientd (chiar $i-n basmele

marliale romeneqti vom surprinde aceastS tacticS) prin ju jitsu-ul

epocii lor de aur, una insdngerata, decapitarea 9i colecfionarea

capetelor dupd o prealabild irnbdlsdmare (9i dacii nogtri practicau

37

ADRIANMARIN

acest obicei frumos, dar gi anumite personaje din basme),dichiseala obligatorie de fiecare dimineald, sodomia iniliaticl (carene amintegte qi de efebia vechilor greci), care astfel sund maipompos, cultural justificdnd preocuparea pentru celilalt mai pu{indiferit de tine decdt era o gheigi. Toate aceste frumoase obiceiurirdzboinice japoneze le putem descoperi atdt intr-un univers textualsobru, precum sunt cdrfile bushido, cdt gi intr-unul ceva mai frivol,precum este acela al liricului, cel pufin dintr-o perspectivi marfiali.Faptul cd, rdzboinicii niponezi cochetau at0t cu artele mar{iale, c6tgi cu literatura, constituie interesul nostru de primd instanfd inaceste pagini. Cu cdtd intensitate qi felul in care gi-au permissamuraii, b[iefi duri de altfel, sI se indr[gosteascd de poezie,aceasta ne pare a fi o chestiune provocatoare cdt se poate degingaq6, despre care credem cI pretinde ceva mai multd atenfie.

Pentru inceput, vd propun si ne reamintim de cel maicelebru samurai niponez, Miyamoto Musashi, trlitor in primajumdtate a secolului al XVIIlea (1584-1645) care, dupi o grilmaddde dueluri cAgtigate, plus participareala cdtevabdtdlii, se liniqtegtela bdtrdnele gi se arati preocupat de arte (nemarfiale), precumsculptura gi caligrafia. Aceastd conversie se peffece abia dupd ce alisat destule leguri pe ffaseu, culese din rdndul acelora care auindrdmit si-i pund la indoiali abilitdtile marfiale. Un detaliumafiial relevant, care ilustreazi faptul cd mdiestria nu areintodeauna de-a face cu ofelul, este acela ci cele mai multe duelurile-a c6qtigat utilizdnd o sabie din lemn bolano, qi nu una fEcuti dino{el. Se pare cd Musashi nu prea gdsea rdgaz in tinere{e pentrusensibilitdfi estetice ori pentru preocupiri sentimentale. Despreaceaste evenimente destinale ale unui samurai notoriu a scris indetaliu William Scott Wilson in opusul hti The Lone Samurai. TheLtf" of Miyamoto Musashi (Shambala Publications, Inc., 2004).Cred cd, oricdt ne-am stridui sd eufemizdm cultural caracterulrdzboinicilor japonez| acesta tot eman[ o miasmd de sAnge, chiarqi peste secole.

Daci ne surprinde weodatd pofta de lecturi rdzboiniceelegante, bine ar fi si citim texte precum Bushido (care sunt maimulte) sal.l Hagakure, texte care sunt un fel de coduri niponeze alebunelor maniere marliale. in vechime, acestea se doreau a fidestinate exclusiv uzului de citre clasa samurailor. Dintre Bushido(acela aparfindnd lui Inazo Nitobe, apdrat in 1900) Si Hagakure,personal ag recomanda Hagakure, dacd ar trebui si alegem ceva

38

Literaturd &Kafteald

mai apropiat de codul rdzboinic autentic al samurailor. Hagalane a

fost dictat de Yamamoto Tsunetomo unui discipol, pe la inceputulsec. al XVII-lea. Yamamoto a fost un samurai pensionat, cu

tonsuri budistd inspre bltrdnele, mai mult de nevoie decdt dinpiogenie. Mai familiarul Bushido al lui Nitobe este un hibrid dubios

intre cultura japonezd gi cea occidentald, dar indigest, ca multe alte

intdlniri culturale nefericite. Hagakure, in schimb, a fost un soi de

bestseller pentru celebrii kamTkaze din wemurile de rea amintireale celui de-al doilea R[zboi Mondial, dar qi favoritul scriitoruluisinucigag in manieri tradifional[ japonezl, Yukio Mishima.Desigur, literatura kaftologicd scris[ de samurai, sau de alfi iubitoriai ideologiilor rbzboinice, este cu mult mai vastd gi nu se te^tmdlaHagakure saula Bushido-ul lui Nitobe. Pentru edificarea cititoruluimenliondm cdteva tilmlciri mai libere inh-o limbd occidental[, inspecial cele ale traducdtorului Thomas Cleary: Bushido Shoshinshu

de Taira Shigesuke (Humanitas, 2008), respectiv Sufletulsamuraiului, Trei scrieri clasice zen Si Bushido, ultima apdrutdlaaceeapi editurd, in 2009. Acestea con{in qi alte coduri martialeniponeze, decdt cele doui celebre, menlionate mai sus. Poate cd cel

mai bun studiu apdrat intr-o limbi occidental5 despre istoria gi

soarta bushidologiei este acela apuliniind lui Oleg Benesch, volumintitulat Inventing the Way of the Samurai. Nationalism,Internationalism, and Bushido in Modern Japan, aplrut la OxfordUniversity Press, in 2014.

in aceste pagini de literaturd & kafteald, care nu au cineqtie ce preten{ii de scriiturd academici, ne vom orienta insd dup6

Hagakure, GPS-ul bunelor maniere martiale japoneze, accesibildoricirui cititor romdn. Conform acestui cod, un pic frustrat qi

frustrant, samuraiul ar face bine si nu acorde prea mare atenfie

artelor in general, arte care includ, fapt straniu pentru unrdzboinic, chiar gi artele marfiale, in{elese de Yamamoto maidegrabi ca Budo, calea rdzboiulai. Budo presupune mai degrabiin{elegerea esteticd gi spirituali a practicii artelor marfiale, qi maipulin una rdzboinicd. Exercifiul marlial, in lumina lunui Budo, are

drept mizd ,dezvoltarea personald". Budo este totugi un hoplo-concept modern, care se distinge de Bujutsu, arte 5i tehnici de

luptd destinate bitiliilor. Distinc{ia notorie dintre cele doulhoplo-concepte, budo Si bujutsu, a fost cimentat[ de p[rintelehoplologiei moderne, americanul Donn F. Draeger (1922-1982).Precizez cd hoplologia, ct dezideratul ei de qtiin[d a treburilor

39

ADRIANMARIN

combative, urmirite cultural gi pragmatic in istorie, are in vederetrei directii de cercetare: cea tehnologicS, cea funclionald gi ceacomportam entald, antropologic 6.

Pragmatismul este ceea ce ar trebui si ia in calcul oricesamurai hard, conform lui Yamamoto, gi nu estetismul ori lirismulpur, starea poeticd. La urma urmei, ne avertizeazd Yamamoto,,,este regretabil sd faci un efort atdt de mare numai pentru a deveniun artist" (Hagakure, p. 36).Abia dupi ce se conqtientizeazd faptulcd artele sunt diun[toare, prin aplecarea excesivd asupra lor, ele arputea c[pita gi un oarecare folos in viata unui samurai. Chiar gi oprea evidentd sensibilitate a unui rdzbointc niponez pentru artelefrumoase are in ultimd instanfd o intenfie pur pragmatici:,,aranjamentele florale gi manuscrisele de pe pere{i servesc pentrupurificarea vederii" (Hagakure, p. 85), vedere ce ar putea fiinteleasd ca luciditate, ca o formd de in-luminare marliald.

Uneori, pentru a intdri weo povatd paideic[ necesaritdndrului bushi, autorul cdr\ii Hagakure se folosegte gi de imaginidin universul poelilor. Astfel, aflim cdte ceva despre felul in carein{elegea un maestru in ale poeziei si-qi imbunitS(easc[ capacitateade concentrare: ,,un alt maestru, de renga,le-a spus adep{ilor sii c6inaintea unui cenaclu de poezie trebuie si igi calmeze mintea qi sicontemple o colectie de poeme" (Hagakure, p. 39).La ce bun ocarte, de poezii de pildd, dupd ce ai citit-o? Iatd,in canilin care nugti1i, ce afldm de la Yamamoto: ,,dupd ce ai citit o carte, cel maibine este sd o arzi sau sd o arunci" (Hagala,re, p. 3l). probabil cd,prin acest gest, se evita cultivarea oricdrui atagament fald de unobiect, o exorcizare a fetigismului liwesc. Se prevenea astfelnostalgia gi nevoia de a reveni la o amintire ce ar putea incefogaspiritul r[zboinicului servant. Categoric, in aceasti situafiehagakurian5, un bibliofil nu ar fi putut fi niciodatd qi un hoplofil.

Nu cred sd existe o altd,temd,mai dragd samuraiului care s-a aventurat in poezie decdt moartea, cu tot valul ei de stdri trezitede meditafia asupra acesteia: melancolie, regret, sentimentultrecerii, al efemerului, al viefii ca o floare de cireg sakura, oimagine de asemenea indrdgitd, de secole de japonezi. paradoxaleste faptul cd, afirmdnd constant ,,destinul samuraiului e moartea,,,samuraiul trdiegte cu ea in gdnd, dar fEri a se g6ndi cu obstinen{i laea. Or, s[rmanul poet din toate timpurile este fudmdntat constant dereflectii asupra mor{ii. Dimpotrivd, un samurai nu se gAndegteniciodatd la moarte, cel pu{in a$a se poate lduda un bushi-model

40

Literaturd &Kafteald

din Hagakure. Astfel stAnd lucrurile, de ce am avea atdtea nostalgiigi regrete atunci cdnd ,,un luptdtor este acela care nu-gi risipeqteniciodatd viafa in regrete"?

Cdteodatd il mai atrdgea gi pe weun samurai pofta de ascrie un poem, din pdcate de cele mai multe ori cdnd mai avea doarcOteva minute de triit, adici inainte de a se strdmuta definitiv lastrdbunii lui. Aceast6 practicd se referd la un ultim poem-testamentnurnfi jisei, care s-ar traduce prin ,,desp[rfirea de viafd". Samuraii ilcompuneau, il scriau simplu, expeditiv, fulgeritor precum migcareaunei sibii katana, iluminant de multe ori, ca un adio spus unei lumidin care oricum recunogteau c[ sunt dispugi sd evadeze frrdregrete. $tim c[ in Occident condamna{ilor li se puteau oferi fieconsoldrile unei rugiciuni, unei impdrtdqanii ultime, poate gi aleunei (igdri sau ale unei cine finale, mai rar ale unei epistole. Acolo,in land-ul samurailor, li se permitea o rugiciune imediatd, dareficientS, imi place si cred. Uneori gdseau rdgaz sd compuni unscurt poem, in care nu putea fi vorba decdt despre faptul cd ,,imipare rdu cd trebuie si plrdsesc aceasti lume, dar nu regret plecareain sine, pentru ci nimic nu este mai fresc decdt aceasta"!

in prelungirea acestei situalii sumbre, am s[ v[ ofer qi oilustrare a unui extaz thanato-liric de final. in 1880, Minamoto noYorimasa igi pune capit vie{ii la75 ani, nu fEri a fi rostit un ultimpoem in fala Pavilionului Pdsdrii Phoenix la Uji, dupi weo zeceNamu Amida Butsu, adic5 invocarea mantrici a numelui lui AmidaBuddha, concentrat qi sigur:

,,Pentru trunchiul pirdsitcare niciodatin-a dat floriah, cdt de durerose si sfhrgeascd!"

Poemul de mai sus este preluat din cartea lui MauricePinguet, Moartea voluntard tn Japonia, edilia citatd mai sus,versurile afldndu-se la pagina 97. Precizez cd mai departe voiutiliza poemele din Antologia de poezie japonezd, ingdjiti de IonAcsan gi Dan Constantinescu, apdruti la Editura $tiin{ifrc6 qi

Enciclopedici, Bucuregti, in anul 1981.Se mai intdmpla ca weun impdrat sd intocmeasc[ un

pomelnic al odraslelor pierdute prin infinitele manifestiri ale

4l

ADRIANMARIN

spiritului rdzboinic niponez. Iatd ce cugetare liricd ndscocea

respectilul imp[rat, un gAnd care-mi aminteqte de o pifanie de-a

mea cu o poezie de-a lui George Cogbuc (Trei, Doamne, Si tolitrei!), pe care m-am chinuit si o memorez in copildrie, dar care m[ducea cu gAndul, nu qtiu de ce, la weo trei madame, 9i mai puJin la

Dumnezeu:

,,To{i feciorii meiau ndp[dit acumcdmpul de luptdqi doar moqnegii pdzesc

ogorul de pe munte".(Antologie, p. 159)

Cine putea resimJi mai intens dec0t poetul haiiin, maestrul

creator de haiku-uri, cel mai celebru al Japoniei, Matsuo Basho,

aceastd teribilS evanescen{d a oricirei pasiuni qi elan tdzboinic, avirilitdtii marfiale volatilizate, din care:

,,Ah, ierburile verii!Atdta mai rdmas

din visurile bravilor rdzboinici" .

(Antologie,p. 186)

Ubi sunt, unde au rdmas acele vise 9i virhrli martiale, g6nd

etern al oricdrui omtreaz in fala curgerii Timpului, care nu preaiain serios at6t de superficialul carpe diem, adicd piaptdni bine clipa,

cAt o mai lii in gheare? Unde s-a spulberat privirea cea fioroasd de

bushi, care se chiora la tine de sub un obrdzar, qi gtim cdt de

fioroase sunt acele coifuri cu mdqti gorgonice purtate de samurai?

Unde sunt toate gdndurile despre rdzbo| onoare, slujire, 9i gheige'

ori leasta purt[toare de asemenea intenfii, se intreabd in alt[ parte

BashS:

,,Ce jalnic!Sub coiffdrdie un greier".(Antologie,p. 191)

Uneori chiar qi un mare rdzboinic poate fi fermecat de

42 43

Literaturd & Kafteald

minundfia florilor, ignor6nd faptul cd ar trebui sd fie dur, crud gi

froros, astfel inc0t renunfd la cea mai zdravdni protec{ie a sa,

armtf,ta, un soi deflower power niponez'.

,,O, bujoriide dragul cirora un vestit rdzboinicqi-a scos armura".(Antologie, p.206)

Da, poate exista gi delicatete in gesturile samurailor, potexista apropieri imposibile, vizibile doar poelilor, intilnireamagnificd dintre un ochi de poet qi un hoplofil:

,,Cu capdtul arcurilorrdzboiniciimdngdie roua..."(,4ntologie, p.238)

Sau poate ci nu, poate ci aceastd combina{ie imposibilSnumitd samuraiul-poet, o specie care cred cd nu aparfine claseisamurailor, ci mai degrabi lumii poefilor, daci e sd o plasimundeva, existd gi ea undeva, in felul ei tainic. Un exercitriu de

antrenament, inclin sd cred cd era vorba despre un jo, un baston de

circa 1,30 m, poate fi periculos pentru oameni, dar qi pentrugingagele flori:

,,Exerciliul cu bdtami-e teamide soarta volburelor..."Q4ntologie, p.2aa)

Privite prin filtrul hermeneutic al unui hoplofil, obiectelecontondente, sau cele tdioase, pot fi percepute ca d6nd nagtere unorslranii epifanii lirice. in poeziile cu gi despre rdzboinici, nurrcapdrat scrise de ei, ci de ceilal1i, poe{ii, intdlnim sirnboluri gi

irnagini care ne trimit in lumea samurailor, fascinanti uneori,oribil[ alteori, dar in ultimi instan]5 un pic tristi, dacd ar fi si oprivim cu ochii poefilor. Puteau oare aceste imagini, obiecte,simboluri sensibile si dezamorseze spiritul rdzboinic, pentru cdtevaelipe atemporale, si opreascd un samurai din preocupdrile lui

ADRIANMARIN

sAngeroase? Acestea puteau fi florile de cire9, bujorii, sunetele care

dezvdluie ritmul Naturii (ploaia, grindina), piciturile de roud,

!6rditul greierilor, ierburile verii...Atunci cdnd vede ustensilele din trusa de tdzboi a

samuraiului, un poet poate cd are pomirea de a nesocoti adevdtata

lor tertihzare, de a le eufemiza oarecum. Un obiect care aparline

exclusiv viefii martiale poate deveni gi altceva, poate chiarcontrariul lui, poate oferi prilejul de a-{i aminti de o fiin}d dragd.

Iubita sau solia, uitate acas6, se pot identifica cu sabia celui drag,

cumva contrar unei interpretdri mai la indemdnS, in care sabia este

vdzutd, ca un simbol falic. La urma urmei, reevaludnd ambivalen{a

de gen a ,,reginei armelot", sabia, queen of weapons, aga cum odenumea Sir Richard F. Burton in cartea sa at6t de dragd

hoplofililor, Book of the Sword, apdrutd in anul 1884, obiecthoplofil care in romdneqte poate fi femininS, o Anima a

rbzboinicului, sufletul lui, sau masculind, precum este paloqul,

deseori intdlnit in textura mar\iald a basmelor kaftologiceromdneqti:

,,Sd stau acase,

Agtept0ndu-te? Nici g6nd!

De-aq fi spada latdCu care mi te incingi -S6-!i apdr zilnic trupul".(Antologie, p. 62)

Aceeaqi sabie, sufletul samuraiului, cum frumos este visatide hoplofili, de iubitorii de arme exotice, cAnd igi face apatilia inlumile onirice, poartd cu sine o noimi speciald, una evident eroticS:

,,Sabie mareVisat-am astd noapte -Cu ea m-am incins.Ce vrea sd insemne asta?

Te voi vedea degrabd?"(Antologie, p.64)

Din convingere religioasd, ahimsic5, unii samurai, qi nu md

refer la cei exilali precum Yamamoto, au abandonat viala cea

sdngeroasd u tu-utuilor gi s-au diruit budismului. in acest loc il

44

Literaturd & Kafteald

menlionez pe Saigyo (1113-1190), care la 23 ani scria c6teva

versuri ce ar putea trezi surprinzbtoarc ecouri eminesciene ?n

con$tiinta noastrd:

,,Ultima-mi dorinlb:Sd gtiu cdzac intins gi mor.E trist[ soarta mea

Sd trec pe lume ca gi roua.Pe-un fir de iarbd,ldngd drum..."(Antologie, p.64)

Nu gtim dacd sarnuraiul era atent qi la altceva decdt la

ac{iunea sa marliald, in acest caz de a incorda arcul intru lansarea

unei sigeli, dar gtim cd st[ camuflat, undeva in afara acliuniir[zboinicului, qi celSlalt personaj, Poetul, cel care vede taine ce se

petrec inff-o altd ordine, mai mare, aceea a Cosmosului. Nu qtim

nici dacd samuraiul gi-a oprit miqcarea, dar gtim cd Poetul i-a oprit-o totugi, a inghelat acea cltpd mafiiall a pregdtirii unei sdgeti,

pentru aimbldnzi aceast6 acJiune amenintdtoare. $i nici nu cred cd

poate fi vorba in epifania poetului de sensul spiritual pe care-l

dddea celebrul Eugen Herrigel, de altfel un mistificatot, artei

tragerii cu arcul, la japonezi numitd lqtu-do:

,,Cdnd rlzboinicul$i-a potrivit sdgeata

Grindina-i cade

Peste apdratoarea mAiniiin gesul cu bambugi din Nasu".(Antologie, p. I3a)

A fi sau a nu fi samurai? Samurai sau poet? A fr haiiin nu

cred ci permite sd fii in acelaqi timp qi un samurai. Si cochetezi cu

poezia, ca parte a educafiei tale de rdzboinic, sau ca o ,,ultimd

1igard", nu cred cd te face haiiin. E doar o refleclie personal[. Cu

atAtea exigenfe in joc, era foarte dificil si fii un bun samurai,-un

lrushi, gi lotodatd un poet, ca stare existen{ial[ constantS. imiinchipui ci existd o mare incompatibilitate intre via{a unuikaftangiu profesionist, de rdzboaie, ori de ring, ca in ziitta de azi, qi

aceea a unui poet. Cred cd poli fi artist martial qi poet, dar nu polisir fii soldat qi poet, simultan. Ori kafteqti, des-fiinfezi sau re-

45

ADRIANMARIN

modelezi un pic trupul celuilalt, oponentul, oi reflectezi ladezgustul existenlial de a fi pus in asemenea situafii. Ori una, orialta! Aceasta era o condilie neinduplecati pentru bushi de altddatd,devenitri specfre acum, situa{ie valabild gi pentru samuraii urbanicare uneori ne dinamiteazdviata.

Samuraiul total, samuraiul hard, nu putea fi gi nu avea

dreptul sd fie nici poet, nici budist. Speculez aici, mai in glum6,mai in serios. Acestea pot fi nigte concluzii de limitd, in luminapoeziilor citite, dar dacd ne reamintim pomelnicul ocupa{iilor debazd obligatoriu pentru un samurai... I

46

ANTOLOGIA PALATIM{, SAU DESPRELIMITELE POF'TEI DE KAF'TEALALA BATRANII POETI AI ELADEI

,,O, Eros, dacd trimiti o sdgeatd la doi deopohivd,egti zeu. Dar dacd te-apleci mai mult intr-o parte,

nu egti!" (Rufinus, 97,v)

Putem accepta faptul, de la sine in{eles, cd nu orice poezie

se dezviluie ca relevantd pentru un hoplonaut, gata sd-i ahaglprivirea scrutitoare? Poate cd nu orice poem reuqeqte sd

adiposteasc[, precum fa\i de un fur, sau un falsificator al

sensurilor, acele referin{e concrete la treburile marfiale, dar gi

micile, aproape invizibilele aluzii hoplofile, acele alegorii gi

simboluri care ne pot destdinui cdte ceva despre cum gdndeau gi

simleau poelii din depdrtdri despre rdzboaie 9i bitdlii, despre

armele rizboinicilor gi ale soldaJilor, despre intdlnirile agonistice gi

pasiunea vdndtorii. La fel de semnificativ, putem afla de la poeti ce

credeau ei despre consecinfele unei bdtdlii asupra creativit[fiilirice, sau unui act de vitejie. in acest eseu doresc sd reconstituiunele perspective hoplologice prezente in lumea lirismului elin.

Altundeva, intr-o lume intermediar5, intre exaltare 9ilamentafie, se {ese gi nivodul poetului hoplofil elen. Acest ndvod

arahnoid ne poate captura, sau ne poate ldsa nep[s5tori. Dar, inacest din :urmd caz, mi tem cd poezia in sine ne lasd deopotriviinsensibili.

Istoria ne-a ardtat cd nici vechii greci, ca oameni ai

tifirpului lor ,hrdzdat de rizboaie", zice o vorbi basmicd, nu s-au

aritat deloc indiferenfi la farmecele,pozitive ori negative, ale vieliirizboinice gi eroice, matlrale gi militare. Aceste ,,vechiturihoplofile" pot atdta, prin ipostazele lor nenumdrate, o incircdtur5liric6 formidabilS, chiar dacd nu o singurd datd ea este una

lnsdngeratd. Ates, zeu deloc iubit de gteci, dar gi temut totodati,zeul niscocitor gi stdrnitor al pasiunii rdzbokli, bdntuia gi prinlabirintul sufletelor poetilor acelor wemuri, un fapt inevitabil. Am

47