RENASTEREA (Italia , la inc sec XV)Cultura influentata de antichitatea clasica.o data cu aparitia noilor forme de productie, inlocuirea economiei inchise de tip feudal cu economia de acumulare, separarea satului de oras, aparitia manufacturii, un rol insemnat il are burghezia. Din aceasta clasa se disting personalitati remarcabile, protectori ai culturii,umanismului,artei si arhitecturii renascentiste (fam. Medici - Florenta, fam. Fugger Ausburg, Germania). Aceasta clasa sociala in ascensiune imprima o idiologie proprie UMANISMUL care se bazeaza pe o noua morala, care propune noi forme de cultura, studiul antichitatii clasice, glorificarea vietii prezente si evidentiaza valoarea naturii si a omului. Este apreciata valoarea omului dupa merite. Importante personalitati Dante, Petrarca.. Fata de omul medieval, care intotdeauna depindea de un anume tip de comunitate economica,politica, religioasa, omul Renasterii, este mestesugarul artist si in special artistul care actioneaza individual. Acest tip de individualism conduce la superbie, la o mare sigursanta si incredere in sine, mult indepartate de modestia omului medieval.Renasterea este perioada aparitiei a unor forme de productie specifice pentru capitalismul incipient. Ea repezinta un progres datorat dezvoltarii comertului, industriei, infiintarii bancilor si a circulatiei banilor prin scrisori de schimb, dar cunoaste si o perioada de criza si recesiune. Centrul economic si politic se muta de pe coasta Mediteranei in statele de pe coasta Atlanticului. Se observa o tendinta de formare a statului centralizat, unificat in jurul monarhiei ( Franta, Anglia, Spania, Rusia,) si o alta tendinta de mentinere a faramitarii teritoriale, de fragmentare in state mai mici, a unor zone cu populatia de aceeasi etnie (Italia, Germania, Romania). Ele se datoreaza prestigiului pe care il capatasera si vointei de a nu accepta nici o tutela din afara. In Germania, unde se mentine indelung impartirea politica in state si orase libere, traditia medievala dainuie mult. Renasterea totusi patrunde si in Germania, din Italia.In statele flamande permanent obiect al dorintei de expansiune a marilor puteri europene se constituie orase si state libere la fel ca in Germania. Puternica traditie gotica in arhitectura, nu a permis asimilarea imediata a Renasterii, desi picture flamanda a facut primii pasi in directia noului stil.In statele centralizate, Renasterea capata aspect specific unitar, dar si aici mai persista influente medievale.Reforma importanta miscare religioasa, sociala si politica s-a interferat in multe momente cu Renasterea si Barocul. Spre deosebire de umanism care era o revolutie a inteligentei si esteticei, Reforma a fost o revolutie a credintei si moralei. Ele au in comun afirmarea individului. Doctrina reformei care a fost lansata de Luther in Germania la inc sec XVI, s-a raspandit in toata Europa, fiind acceptata in unele tari ca religie de stat. Umanismul reformator al lui Erasmus din Rotterdam, politica radicala de stat a lui Calvin au dat o lovitura catolicismului, astfel au loc o serie de razboaie care au adesea scopul de cuceriri teritoriale, nu doar cu caracter religios. Reforma a produs un deserviciu in dezvoltarea formelor artistice liberale ale Renasterii. Dupa aparitia acesteia, Papalitatea priveste cu suspiciune Umanismul pe care inceteaza sa-l sprijineIn cazul Germaniei, Reforma lutherana a avut in primul rand un caracter national.Inventia epocii, tiparul, importanta sa este determinate de facilitate cu care permite difuzarea tratatelor de teorie si practica arhitecturala, care deveneau de multe ori cataloage de arhi. Deasemenea a avut un rol insemnat in raspandirea limbilor nationale culte, si padrunderea in zone unde se vorbeau dialecte locale.

Pentru a intelege fenomenul Renasterii trebuie observant trecutul medieval al Europei, evolutia istorica in diferite regiuni si state.Imparatii germani pretend refacerea imperiului Roman, dupa incoronarea unui imparat german . intre papi si imparati au existat o lupta indelungata pentru dominatie. Dupa perioade grele pentru Papalitate ,de schima si umiliri, aceasta isi recistiga forta devenind una dintre principalele puteri din Peninsula. Dar nici Papalitatea, nici Imperiul, nici statele italiene nu au reusit unificarea Italiei. Explicatia consta in dorinta de independenta a micilor republici, puternic dezvoltate economic.Vechea traditie municipala pe care Italienii au pastrat-o a determiant dezvoltatea politicii specifica italiana. Conceptul cetatii este o premiza reala a formarii institutiilor municipal. Conceptual comunal contine ideea de asociere, capacitatea de actiune si de a trai colectiv. Au existat comune cu conducere aristocrata, democratica, s-au format partide sa mentina ordinea, unitatea si cooperarea intre cetateni. Intre comunele astfel instituite existau lupte pentru intiietate economica si politica. La sf sec XIII Italia era teatrul unui razboi general, statele fiind partizane fie partidului guelf sustinator papalitate, fie ghibelin favorabil Imparatului. Sec XII-XIV este o perioada de glorie marcata de astfel de pers ca Giotto, Marco Polo, Dante. Tot in aceasta perioada comunele evolueaza catre forma de politica de principat. In mozaicul politic al peninsulei se ridica 4 mari state : Statul Papal, Lombard, Regatul Neapolelui si Republica Venetiana. Florenta continua sa aiba un rol important in penins.Daca din punct de vedere cultural si artistic viata italiana a fost dominat ala inc sec XV de Republica Florentina, spre sfarsit suprematia o preia Roma. Dupa 1949 urmeaza invazia franceza, cunoscuta sub denumirea de razboaiele italiene, prima conflangatie din italia cu caracter international. Astfel mozaicul politic Italian isi schimba infatisarea. Florenta intra sub dominatia Medicilor, sustinuti de Spania. Milano la fel cade, Statul Pontifical este mult marit prin anexarea micilor principate. Venetia ramane singurul reprezentat al libertatii..Sec XVI reprez suprematia Statului Pontifical. In roma incep mari lucrari de constructive si arta ale marilor artisti Bramante, Rafael si Michelangelo.Din aceasta analiza putem deduce faptul ca italienii au luptat cu fervoare pt mentinerea libertatii si echilibrului European, al carui principal promotor in sex urm va fi Anglia.

Asadar aparitia Renasterii pe acest pamant Italian a fost determinata de imbinarea caracteristicilor altor state europene cu traditia culturii Romei Antice. Modelul antic devine ideal pentru noua societate. Arhitectura Renasterii este o continuare a arh medievale, iar evolutia sa fireasca a dus la un stil permanent Italian. Renasterea italiana este impartita in 3 mari etape: Renasterea timpurie (sec XV, apare la Florenta), la Apogeu ( inc sec XVI, centrul se muta la Roma) si R. Tarzie (spre sf sex XVI Manierismul)Noua arhitectura se caract prin interpretare vocab decorative al antichit. Spatiul este organizat pe baza unor relatii matematice elementare si dirijat de legi architect. Arh revine la formele construct anterioare: bolti simple sau intersectate, cupole, arce semicirculare, tavane drepte cu grinzi transversale sau casetate. Incep sa se practice bolti cu penetratii si boltirea a vella. Stalpul si coloana capata rol decorative. Se constata preocuparea solutiilor spatiale de tip central. Materialele folosite: marmura si piatra colorata de calitate f buna, caramida si ceramica smaltuita, sticla transparenta si translucida. Are loc ordonarea sistemului urban si aparitia strazilor coridor generate de fatadele lungi ale marilor palate. Se primeaza ordinea si simetria. Porticul element unificator da posibilitgate de asemuire a pietei cu curtile interioare ale manastirilor sau ale palatelor. Se construiesc piete mai dinamice, constructiile fiind puse pe un plan trapezoidal. Se remarca deasemenea interesul pentru constructia unor cetati ideale cu planuri poligonale regulate si axe de simetrie centrala, in care sunt situate principalele dotari urbane.Palatal renascentist Italian este simbolul resedintei urbane a marelui burghez. Dimensiunile impresionante genereaza o noua structura urbana, strazile coridor. Cornisa puternica care decupeaza volumul in spatiu si briele de separate intre fatade marcheaza ritmul orizontal al fatadei. Fatadele sunt tratate cu bosaje cu relief gradat, menite sa dea senzatia de usurare a masei construite catre ultimele etaje. (pal Medici, Strozzi). Pe langa marcarea pe orizonatala mai are loc si ritmarea pe vertical, prin pilastri si coloane angajate. Ilustrand modul de viata a noilor oameni bogati, bancheri si principiilor Renasterii, palatele reprez o corespunzatoare distributie functionala. Curtea interioara are o forma regulate, iar constructia se deschide prin portice. Nivelele au o importanta gradate. La etajul unul piano nobile, se gasesc salile de apparat, spatioase, dispuse in anfilada, degajate de stalpi interior si acoperite cu bolti. La parter sunt dispuse spatiile utilitare, are fatada cu ferestre mici si asigurate. Ferestrele etajelor dispuse ordonat au dimensiuni relative reduse, astfel incat sa asigure o iluminare buna.Alt program de locuinte specific sunt vilele, asezate in afara orasului si organic legate de natura. Prorpietati ale oamenilor bogati, sunt compuse in corelatie cu gradinile ce le incojurau.Rezolvarea scarilor difera de epoca anterioara. Tipul medival se carct inchiderea scarii, trasata in spirala, intr-un turn amenajat, pe cand tipul de scara spefici Renasterii este cel deschis cu rampele drepte si libere.Relatia intre sculptura si arhitectura se caract prin amplasarea sculputii intr-un spatiu deschis, in piete deobicei.Concluzionand, mutatia de la evul mediu la renastere este simtita treptat, in special in domeniul urbanizarii, a conceptiilor spatiale si a preocuparii de legare a mediul construit de cel inconjurator.

Perioada timpurie. ToscanaFlorenta devine centrul economic, cultural si politic al Toscanri. Devine republica de tip democratic. Familia Medici acapareaza conducerea statului. Prima perioada este marcata de Cosimo de Medici. Proto renasterea este are plastica arhitecturala prorie, derivate din cea a Tomei imperial. Este folosit arcul in plin cintru (partea convava a unui arc). In fatade arcadele sunt adoptate de zidarie si au rol decorativ. Are insa si rol structural daca este dispusa in int constructiilor ca element de ritmare a spatiului si ca support pt acoperis. Placajul zidariilor este realizat din Marmora sau piatra cu diferite nuante. Piatra serena celebra piatra verzui cenusie in comb cu Marmora alba este un placaj traditional. In aceasta perioada arh se caract prin spontanietate si inventitate.Fillippo Brunelleschi arh,sculptor,inginer, primul dintre reprez noii arh, imbina cu gratie si prospetime elem traditionale cu cele ale romei antice.Isi incepe cariera in 1417-18, dupa castigarea concursuluipentru cupola catedralei Santa Maria del Fiore, colaborand cu Ghilberti. La aceasta cupola el a utilizat baza octogonala pentru a ridica un tambur inalt peste care aseaza o cupola pe 8 nervuri, care are o sectiune in arc frant. Panourile curbe dintre nervuri erau realizate dintr-o dubla zidarie de umplutura. Cu exceptia cupolei, care este lestata printr-un lanternou, elementele constructiei sunt de clara facture gotica. S-a ocupat de compunerea spatiului prin introducerea matricei spatiale. Intentia sa a fost de a corela liniile dictatoare si a conduce atentia privitorulu, astfel incat sa inteleaga legile compozitiei. El a modelat spatiile la bisericile San Lorenzo si Santo Spirtio din Florenta, pe baza travei colateralului.artistul studiaza si aplica legile perspectivei liniare in arh. Studierea pers duce la concluzia ca nu doar constructiile ca obiecte pot fi comensurabile, ci si spatial dintre ele.Conceptia omul in centrul lucrurilor duce la limitarea inaltimilor si acoperirea cu tavan drept. Se adopta constructia la scara umana.Constructia de tip central se considera cea mai adecvata pentru a raspunde idealului umanist. (san maria degli Angeli din Florenta). La tratarea fatadelor acesta aplica rapoarte si proportii, sectiunea de aur, care confera monumentelor o perfecta armonie. Folosirea arcului descarcat direct pe coloane adauga o nota de nonconformism. Intreaga sa opera exceleaza prin eleganta si rafinament si exprima in totalitate caracterele Renasterii Timpurii Florentine.

elementele caract ale noii arh : marcarea pe orizontala a volumului construit, raportul dintre plin si gol, preluarea formelor ancadramentelor din roma antica.

Catedrala Santa Maria del Fiore Palatul pitti (compozitia simetrica a planului vadeste noile preocupari de organizare a spatiului) Basilica San Lorenzo (arcade cu plin cintru si nava central acoperita cu plafon drept , ordine si seninatate) Biserica Santa Maria degli Angeli (neterminata) Capela Pazzi (cupola poligonala cu nervuri)

Alte personalitati:Michelozzo di Bartolomeo, arh lui cosimo medici (palatal Medici Riccardi unul dintre cele mai celebre palate Florentine, curte interioara de tip aptio, marcarea pe orizontala a etajelor, ancadramentente de facture antica, mai putine goluri la parter, la etaj ferestre largi de tip bifore)Palatul Strozzi (Benedetto de Majano) plan compus in jurul curtii interioare, preocupare pt simetrie si obt unor incarcari representative, generoase.

Leon Battista Alberti - tipul de om universal al renasterii si primul mare arh diletant. Expune in tratate preocuparile sale diverse. Primul trat teoretic de arh al renast. Defin reguli ale frumosului si stabileste proportii armonice. Metoda compozitionala a lui alberti, care are originile la Vitruviu, implica o sublima inghetare a spatiului. In tratat se pun si bazele urbanismului, strazi drepte, cu cladiri aliniate la cornise. Cea mai amre insemntate a sa a fost adoptarea elementelor clasice la peretii constructiilor din renastere. Daca inainte orizontalitatea era marcataa de briele care marcau etajele, alberti introduce traveea ritmica, prin adoptarea ordinilor realizate din pilastri angajati dupa modelul roman.Creatia arhitecturala a lui Alberti este trecerea spre faza de Apogeu

Biserica Santa Maria Novella motivul central al portalului Biserica San Francesce inspirata de motivul arcului triumphal roman. Biserica San Andrea Palatul Rucellai (ritmarea prin pilastrii suprapusi)

Perioada de Apogeu (sec XVI)

Roma se ridica din ruina la care ajunse in urma luptelor religioase si politice si devine o importanta putere europeana si polarizeaza activitatea marilor maestri ai vremii, devenind centrul cultural al Renasterii la Apogeu.

In arhitectura principiile lui Alberti conduc la conformism. Continua ideea ca omul situat in centrul edificiului percepe intreg spatial, dar treptat isi pierde sensul initial.Spatial architectural devine static, dominator, solemn, preocuparea princiapala este indreptata catre soliditate, volum compact, construit, monumental, cu o plastica decorativa viguroasa.

Leonardo da Vinci om universal, a influentat evolutia arh, desi nu a lasat nici o opera cosntruita, dar a facut studii de constructii centrale de tip milanez, studii petru scara in elice sau cu 2 rampe.

Donato Bramante primul mare architect al acestei epoci, cunoscut prin intense sa activitate constructiva de la Urbino. In timpul lucrarilor de la Milano, aplica teoria desenului perspectivei si se preocupa de solutionarea planului de tip central, pastrand specificul Lombard si ceva din spontanietatea Renasterii timpurii, fapt ce dovedeste discernamantul si talentul marelui architect. Spre dif de lucrarile milaneze, cele romane sunt impregnate de gravitatea si maiestuozitatea solemna a antichitatii. La proiectarea capelei de la San Pietro in Montorio, Bramante a realizat o cladire pe plan perfect central, prin imbinarea a doua volume cilindrice de grosime si inaltime diferite care sunt introduce unul in altul. Executia acestui monument a avut un rasunet mare la Vatican si astfel Bramante ajunge prim architect al Sfantului scaun, principalul obiectiv al activitatii sale fiind proiectarea noii catedrale Sf. Petru. El realizeaza intre timp si ansamblul de curti al Vaticanului, iar in palat scara cu rampa fara trepte si ordonanta.Proiectul catedralei Sf. Petru din Roma, constituie incununarea activitatii lui Bramante. Solutia de tip central, perfect simetrica este adoptata la cea mai insemnata biserica a lumii catolice. Cupola are ca model pe ce a Pantheonului roman. Indrazneala cu care sunt modelate masele gigantice ale pilelor si zidariei confera o perfecta imbinare intre gratie, masivitate si rigoare geometrica. Santierul acestui ansamblu a durat mai mult de 100 ani si se incheie abia la incp perioadei Baroce.

Biserica Santa Maria delle Grazie (Milano) Palatul Cancelleria (Roma) Manastirea Santa Maria della Pace Palatal Vaticanului (curtea san damasso, curtea belvedere cu nisa)

Palatal Farnese cel mai monumental palat al Renasterii romane cu o compozitie vasta de ordine si simetrie. In decoratia fatadei sunt introduce ferestre ancadramente cu fronton curb, care le alterneaza pe cele triunghiulare si sunt suportate de coloane.

Renasterea Tarzie

Spre sfarsit, renasterea se departeaza voit de echilibrul, grandoarea si gravitatea din perioada de Apogeu. Astfel se desprinde Manierismul, ce se activeaza in sec XVI si inc sec XVII. In aceasta perioada apar primele manifestari ale capitalismului modern, in care principiile unitatii si armoniei umaniste sunt puse la indoiala. Manierismul se interfereaza si cu Reforma, Contrareforma, Machiavelismul. Artistii sunt supusi unui sentiment de frustrare. Insa acest regres este doar aparent, deoarece genialitatea artistilor a avut rasunet European. In acest fel italia ramane focarul de unde Renasterea se raspandeste in toata Europa.In arhitectura, Manierismul se manifesta prin reluarea formelor Renasterii clasice intr-o noua maniera. Libertatea marcata a compozitiei arhitecturale, succesiunea generoasa a spatiilor, preocuparea pnetru legarea spatiului construit cu cel exterior, amenajarea gradinilor in acest scop, reprezinta calitatile Manierismului. Ele anunta incadrarea volumelor in ambient. Manierismul a fsot o perioada destul de fructuoasa in domeniul ideilor privitoare la spatialitate. Gandirea spatiala care leaga spatial organic de spatial construit intr-o ambianta armonioasa. Nu pot fi neglijate gradinile manieriste care erau dotate cu fantini, jeturi si oglinzi de apa, cu statui.

1. Michelangelo Buonarotti dedica arhitecturii o mare parte din prestigioasa sa activitate. Tendintele coincid cu caracterul sau dynamic, cu acea forta dramatica si care erau incompatibile cu Renasterea la Apogeu.Prima sa importanta lucrare a fost amenajarea Capelei Medici din biserica San Lorenzo de la Florenta, insa o ilustrare perfecta a manierismului este o alta lucrare realizata pentru Medici, Biblioteca Laurentiana, compusa dintr-un vestibule sis ala de lectura. In vestibulul ingust si lat, senzatia de constrangere este acuzata prin verticalitatea compozitiei arhitecturale. Caracterul manierist este dat si de tratarea voit stranie a elementelor de arh insadi. Sala de lectura relative joasa si lunga este mai senina ca aspect si se diferentiaza de vestibulul cu inaltime accentuate.. se simte intentia artistului de a dirija miscarea prin spatial astfel creat, de subliniere prin contrast a celor 2 incaperi, de absorbtie in spatial construit.

Michelangelo paraseste florenta si se muta la roma, unde este solicitat pentru prima data intr-o lucrare urbanistica de amenajare a Pietei Capitolului, care va devein una dintre cele mai renumite ansambluri urbane ale Romei. Piata de plan trapezoidalm cu un pavement rafinat conceput si in care pentru prima data se foloseste ovalul ca motiv principal al compozitiei este destinata ceremoniilor in aer liber. Cladirile care strajuiesc piata sunt: Palatul Conservatorilor, Palatul Senatorilor si Muzeul Capitolin pe laturile lungi, constructii pt care Michelangelo concepe fatade. piata are un carcharacter dinamic, de factura proto-baroca.Cea mai importanta lucrare a sa este Catedrala Sf. Petru. El reia lucrarile, pastrand princiipiile lui Bramante, insa planul sau este mai inchegat, cu elemente de support mai massive. Renunta la turnurile de colt de tip milanez , iar in tratarea compozitiei, abandoneaza forma centrala prin directionarea spatiului catre altar si marcarea intrarii cu un portic cu fronton. Cupola cu nervuri , de forma avantata, care aminteste pe cea a lui Brunelleschi de la Florenta, se ridica pe un tambur inalt, ritmat de coloane duble cu rol de contraforti. Aceasta opera are o insemnatate f mare si marcheaza depasirea renasterii, imaginand manierismul si barocul.Arhitectura lui Michelangelo pare sa se detaseze de reguli, de solemnitatea statica a arh de la inc sec XVI, fie prin accentuarea barocizata a caracterului dynamic si exploziv, fie prin solutii plastic rafinate.

2. Baldassare Peruzzi unul dintre cei mai buni arh de la Roma. Cea mai cunoscuta lucrare a sa este Massimi alle Collone, una dintre priemele forme si spatii arh manieriste. Coloanele clasice sunt total ignorate de arh, porticul de intrare cu colonada Toscana anunta prin profunzimea sa unirea curtilor interioare si vestibulelor cu spatial exterior, dar nu are nici o legatura cu tratarea plastic a fatadelor de la etaje. Profunzimea porticului este in constrst cu fatada cu relief extreme de plat. Forma ancadramentelor ferestrelor de la etaje de contur aproape patrat este caract manierismului. Palatal este de o eleganta rafinata pentru gustul cunoscatorilor. Evidenta tendinta a arh de a dirija miscarea prin spatiu, traversarea cu forme arhitecturale marcate a spatiului interior catre exterior este o calitate a architect manieriste.

3. Giulio Romano principalul collaborator a lui Rafael, picteaza printer picturile sale si frescele grotesti de la Villa Madama. Ca arh a ramas cunoscut prin lucrarile de la Mantova, Palazzo del Te (imabinarea in plastic fatadelor a elementelor gratioase cu cele robuste, rustice). stilul sau este deosebit si imbina in tratarea manierista forta de expresie cu ironia. Se preocupa de relatiile intre constructii si gradini. Datorita expresivitatii este numit precursor al Expresionismului.

4. Giorgio Vasari cunoscut arh pentru opera sa Palatul Ufizzi de la Florenta. Monument de o importanta deosebita, ilustreaza importante elemente ale manierismului. Constructia de dimeniusni mari, destinata cancelariei muncicipalitatii se dezvolta in jurul unei curti lungi, care astazi este strada.

5. Andrea Palladio architect de mare talent, cu o puternica personalitate, ocupa un loc de exceptie in aceasta perioada. Este renumi atat pentru operele sale arhitecturale, cat si pt cele teoretice. Cele |patru carti de arhitectura explica proiecte care enunta teoria ce a influentat creatia arhitecturala de viitor. In cartile sale, el imbina judicios problemele practice cu principiile teoretice.Arhitectura sa calma si eleganta este cunoscuta si sub denumirea de Palladianism. Castigarea concursului pentru restaurarea edificiului cunoscut sub denumirea de Basilica din Vinceta., ii adduce faima si nenumarate comenzi.El adapteaza la fatada o formula personala , sursa de inspiratie fiind constructiile venetiene. Basilica este inconjurata de portice suprapuse pe intreg contur. Astfel apare unul dintre celebrele motive palladiene. Termenul palladian este sinonim cu cel de arhitectura clasica, dar constructiile retin din manierism conceptia spatiala si uneori compunerea fatadelor. El ilustreaza apartenenta la stilul manierist prin importanta data vestibulului de intrare care materializeaza relatia spatiului interior cu cel exterior. Construieste multe palate laVicenta, pastrand specificul Venetian. La palateele sale aplica ordonanta suprapusa, colosala, parter simplu si ordonanta angajata la etaj. La palatal Valmarana de ex, fatada plata si efilata da senzatia de retinere, care se potriveste perfect cu strada ingusta pe care este amplasat palatul, deoarece spatial urban care nu ar suporta un relief puternic pt fatada. La Loggia del Capitaniato asezata intr-o piateta, trateaza fatda cu un relief accentuat si consistent, pentru a da o senzatie de exuberanta in contrast cu spatial urban deschis. Palatul Chiericati aplica iarasi formula ordonantei suprapuse, cu surse de inspiratie venetiana deschiderea vioae cu portice spre exterior a fatadei, clasica prin claritatea lipsita de pedanterie si manierista datorita spatiului exterior care invaluie cladirea. Palladio a cautat o cat mai buna acordare a volumului construit cu zona ambientala, o inscriere armonioasa a plasticii de fatada. Constructiile sunt primitoare, functionale, discret manieriste si exprima o siguranta si o forta de creatie.Palladio s-a dedicate cu pasiune si constructiei vilelor de resedinta, care datorita caracteristicilor sale au depasit in faima multe alte cladiri cu programe de arhitectura. Si aici el si-a pus problema de armonizare a constructiei cu mediul inconjurator. Vilele lui sunt asezate pe inaltimi izolate, intr-un teren denivelat pe care se desfasoara terase anexe. El modeleaza volumele dupa configuratia terenului si reuseste o perfecta incadrare in peisaj. Deasemenea concepe niste tipuri compozitionale si functionale de unde se desprind 3 categorii: vila-palat, vila-castel si vila-templu..Vila-palat are functiunea de resedinta secundara si sunt amplasate in vecinatate de oras. Plastica lor de fatada se apropie de cea a palatelor urbane (vilele pisano din aprop oras. Montagnano, vila mocenigo de la Marocco). Vila-castel program de locuire pe teren agricol care imbina spatial de locuit cu cel functional de activitati gospodaresti. In cadrul acestui tip este accentuata tratarea manierista. Legatura intre ferma si locuinta este realizata prin portice care asigura o trecere placuta si functionala intre casa si cladirile anexe. (vila trissino de la Meledo, vila barbaro de la Maser)La o Vila-templu se pune accent pe monumentalitate. Concepute pe domeniul agricol,ele sunt isolate de anexele gospodaresti, care creeaza curti separate, deschise spre peisaj . in categoria acestor vile artistul adopta elemente manieriste pastrand interpretarea originala a formelor clasice.Vila Rotonda de langa Vicenta. Constructia perfect simetrica pe plan patrat acoperita cu o cupola peste hall-ul central, sufereaza deshiderea spatiului spre peisaj cu cele 4 portice cu fronton de pe fatade. Desi in activitatea sa programul de locuinte a fost preponderant, Palladio construieste si cladiri ecleziastice, printer care bisericile San Maggiore si Il Redentore. Uneste navele legate de cor printr-un ecran format din colonade, aceasta articulare fiind de tipul celei din Palatul Uffizi, realizata de Vasari.Deasemena s-a ocupat de decoruri pentru amenajari teatrale iar spre sfarsitul carierei sale primeste comanda pentru Teatro Olimpico, un amfiteatru de plan eliptic cu scena care se dezvolta pe un spatiu de plan dreptunghiular, care patrunde prin avascena in forma de jum de elipsa in sala.Siguranta si senitatea ce exprima opera lui Palladio, depasesc nota de frustare ce apare in multe alte lucrari manieriste. El retine din acest curent doar incadrarea in ambianta armonioasa cu peisajul, legatura functionala a spatiului interior.

Clasicismul francez

Clasicismul coincide cu barocul in Europa. In conditiile in care monarhia dirija in toate directiile toata nobilimea si oamenii de cultura, este firesc ca evolutia arh sa fie legata de curtea regala. Domnia lui Ludovic al XIV a creat o perfectionata maniera de organizare a vietii de curte, iar arhitectura in stilul ludovic al XIV denumita si le grand sicle, preia mult din mdul de organizare a curtii, rigiditate si grandoare. Motive care duc la o arh solemna, pompoasa. Aparitia clasicismului se datoareaza mandriei nationale si marei dorinte de a crea o arhitectura proprie. Astfel apare un nou stil care se alatura directiei de evolutie a filozofiei, stiintei si literature francize. Este si perioada cand apar multe Academii, palate, spitale, biserici,teatre. Arhitectura continua evolutia in directia clasicista,preluand unele principii ale barocului. Se mentine verticalitatea constructiilor prin acoperisuri de regula inalte, a ordonantei orizontale suprapuse si a ordinului colossal. O artitectura care putea devein rigida, se transforma in una dinamica si vioaie. O data cu proiectare pietelor se dezvolta in franta urbanismul planificat. Care ulterior se raspandeste in toata Europa. Se practica renovari urbanistice, iar arh sunt chemati pt restaurari si in alte orase.Renasterea clasicista se impune o data cu inceperea proiectului francez Colonada Luvrului, realizat de Claude Perrault. Aceasta opera deschide epoca stilului lud al 14. El realizeaza si observatorul din Paris, a scris un trat ordonanta celor 5 tipuri de coloane.1. Francois Mansard geniu al epocii sale, creaa un stil renascnetist francez. Constructiile sale sunt remarcabile datorita deosebitului simt al ansamblului, simt de proportionalitate. Arh sa obtine subordonarea fiecarui detaliu. El realizeaza o ierarhie stricta in dispozitia volumelor construite. Dintre lucrarile sale pot fi mentionate castelul Maisons Laffitte si biserica Val de Grace. Castelul Laffitte una dintre cele mai frumoase resedinte, intruneste toate calitatile lui mansard., cu mici influente baroce. (Francois Mansard) Biserica val de grace- capela bisericii benedicte din paris este dotata cu o cupola inspirata de cea de la sf. Petru din roma. Puternice efecte de umbra si lumina, relief accentuat, influente baroce.

2. Andre le Notre- cel mai mare architect peisagist. Concepe tipul de gradina franceza, geometric desenata si continuatoare gradinilor italiene. El are un infailibil simt al terenului. El armonizeaza simetria cladirilor cu peisajul inconjurator. 3. Sebastian Vauban lui I se datoreaza construirea unui mare numar de orase fortificate, care au deschis un drum nou artei urbanismului. Condus de un exceptional simt strategic a reusit sa imbine calitatile militare cu cele ale vietuirii populatiei si ale frumosului. A realziat adevarate monumente de arhitectura cu fiecare fortificatie construita. Cu bastioane in forma de pana la colturi, cu ziduri kpase de aparare, fortifiicatile se desfasoara in jurul unui teren urban cu toate dotarile necesare. La baza conceperii a stat mereu inscrierea in sit. Modelul lui fortificatii va fi reluat in toata Europa.

Palatal Luxemburg- cons truit pt regina Maria de Medici, dupa palatal pitti de la florenta. Arhitectul salomon de Brosse a fost inspirit de aripa manierista a palatal;ui florentin. Este asezat in centrul Parisului, ft amplu si monumental si are una dintre cele mai frumoase gradini din capital europeana.Biserica Saint-Gervais- stil gotic flamboyant, cu o fatada clasica cu ordine suprapuse, discret mascata de influente baroce (Brosse)4. Jules hardouin MANSART se bucura de aceeasi pretuire ca si unchiul sau Mansard. Interpret genial al ambitiilor arhitecturale ale monarhiei absolute. Continua lucrarile lui Le Vau, orasul palatului, galleria oglinzilor, pavilionul Marele Trianon. La paris construieste Domul invalizilor. Tot la paris se ocupa de pietele Vendome si Victoriilor. Este cel mai tipic reprezentant al clasicismului francez, arta sa fiind putin marcata de baroc. La interioare a mers pe forme gingase si elegante care ulterior vor fi primii pasi spre Rococo. Domul Invalizilor capela imbina grandoarea cu eleganta intr o maniera specifica franceza. Este inspirata de cupola de la sf petru de la roma. Se obs o imbinare impecabila a proportionarii elementelor. Structura planului este deasemenea reluata de la sf petru, de cruce greceasca in patrat cu capele la colturi si un spatiu central dominant pe plan circular.Palatul de la Versailles exemplu grandiose al stilului classicist, afost comandat de ludovic 14. Executia se produce un timp indelungat, si la aceasta au participat multi arhitecti/ este de dimensiuni gigantice, realizat intr-o architect riguroasa dar respecta in acelasi timp regulile de compozitie. Este o conceptie baroca. Si una dintre cele mai revolutionare ansambluri ale epocii/ ideea de a stapani natura se oglindeste prin perfecta incadrare a constructiei in perisaj. tiipul de gradina geometrica, jocurile oglinzilor de apa confera un stil peisagistic armonios. . aceasta resedinta a fost model pentru ulterioare constructii de acest fel in Europa si constituie in acelasi timp un punct de pornire a numroase conceptii modern de arh.Sala oglinzilor de la Versailles. Peretele cu oglinzi dubleaza la infinit spatial si repeta imaginea peretului opus cu ferestre spre parc.

Barocul sec XVII

Provine de la denumirea data unei perle neregulate (din spaniola,portugheza) si indica sensul de ciudat, straniu, extravagant. Abudenta decorative, tratare sculputrala a maselor construite, complexitate spatiala, expresionism. Arta si arhitectura baroca, utilizate in prima perioada ca mijloace de propaganda ale Contrareformei, s-au dezvoltat in principal in tarile catolice. Cele mai semnificative lucrari se gasesc in Italia, Austria si statele germane catholice din sud, Belgia. Ca si manierismul, barocul are o reactie impotriva formelor academice ale renasterii, impotriva regulilelor si canoanelor stricte. Modul de exprimare arhitectural si plastic este insa diferit. Barocul se caracterizeaza prin exces ornamental si violenta sculpturala a plasticii sale. O caracteristica esentiala a creatiei baroce este aceea care intruneste intr-un complex total arhitectura, picture, sculptura fara a accentua in mod special intr-o directive. Marea valoare a arh consta in revolutionarea gandirii spatiale, care urmareste o interactiune viguroasa intre spatiul interior si exterior.In conceptia volumetrica se renunta la geometrie elementara si se recurge la un joc rafinat de geometrie variata, ce conduce la dinamica dramatica a spatiului, in care triumfa caracterul de miscare si intrepatrundere. Plastic ornamentata, folosirea frecventa a contrastului dintre curbe si contracurbe, utilizarea luminii ca instrument de realizare a unor efecte arhitecturale, caracterul scenografic al solutiilor adoptate, utilizarea perspective pentru sublinierea dinamicii. Forma eliptica devine caracteristica stilului, este des intilnita atat in trasarea planurilor cat si ca element decorativ in interioare si la fatade. Incaperile representative, eliptice sau dreptunghiulare siunt plasate cu axa lunga dispusa transversal pe accesul principal. Dintre programe arhitecturale , exemple ale arhitectrii baroce pot fi considerate cladirile religioase si palatele. In compozitia palatelor, o relationare intre spatiul construit si natura, o fastuoasa exprimare spatiala si decorativa, rezolvarea vestibulelor cu scari monumentale. Forma planurilor devine mai compacta, in forma de t,sau u, cu spatii intermediare care strapung constructia, ele fac legatura intre strada, gradina si constructive.Copozitia gradinilor si parcurilor a constituit o preocupare dominant in aceasta perioada. Ele au fsot proiectate in stransa legatura cu constructiile si continua tipul celor manieriste. Barocul influenteaza transformarea urbanistica. Scheme stradale complexe, piete ample, strazi dispuse in trident cu persp indreptata spre infinit constituie motive urbanistice. Barocul exprima forta de a modela spatial, de a unifica partile intr-un tot intreg, cu o compozitie bazata pe speculatii matematice. In ansamblul sau, arh baroca face referire la emotivitate mai mult decat la ratiune.Baroc Italian

Barocul se dezvolta mai intii in italia si este expresia cea mai elocventa a stilului. Leaganul arh baroce este Roma. Primele manifestari de tip baroc incep o data cu programul de dotare a cdetatii eterne cu celebrele piete ample, monumente representative de arh si ambient urban. Barocul se imparte in 3 etape: baroc timpuriu, la apogee si tarziu. Spefic barocului este marea sa forta de expresie care uneste totul intr-un tot coherent. Deasemenea printer alte aspect se Numara si spatialitatea complexa, plastic arh bogata, decoratie excesiva. Aceasta consistenta a plasticii arh pastreaza mult din grandoarea artei imperial antice romane. Reprezentati:Giacomo della Porta continua lucrarile lui Michelangelo la piata capitolului. Devine ah sef la sf petru, vila Aldobrandini cu gradina de tip baroc al aleilor, dispuse in trident,spatii verzi.Domenico Fontana colaboreaza cu Giacomo la terminarea cupolei de la sf.petru, edifice un cladire de la Vatican in curtea belvedere, se ocupa de dotare cu elemente de tip urban, cea mai importanta opera a sa ramane totusi Fantana Aqua Felice.Carlo Maderna introduce caract dynamic in biserica susanna, in care se remarca decoratia sculpturala ci relief puternic.Gianlorenzo Bernini figura dominant a artei baroca. Isi desf activvitatea la Roma, este numit sef arh la sf petru, unde construieste grandioasa piata baroca, ex classic al stilului. Realizeaza deasemena piata Navona, realizata pe amplasamentul fostului circ a lui Dominitian. Dotarea acestei piete cu fantani si obeliscuri unifica spatiul architectural cu cel urban intr-un mod dynamic.Remarcabile sunt resedintele: palatele Barberini si Odescalchi. La palattul barberini scara central de plan ovala si tratarea in perspectiva flasa a niselor arcadelor de la etaj in scopul maririi senzatiei de adancime sunt niste artificii des intilnite in arh baroca.Cea mai stralucita biserica in stil baroc este biserica sf. Andreaal quirinale construita la sf vietii. Ultima sa lucrare scala regia de la Vatican, ilustreaza talentul sau la elem scenografice, iluzii opticem perspective fortate, efecte lumina-umbra. Francesco Borromini caracterul sau singuratic si frustrarea succesului lui Bernini ii vor remarca intreaga viata. Isi face debutul la executarea bisericii S.Carlo alle Quatro Fontane. Compozitia spatiala revolutionara, in ciuda dimensiunilor foarte mici, este una dintre cele mai celebre mon ale barocului. Urmeaza cosnructia bis S. Ivo della Sapienza in care combina in plan figure geometrice la o uimitoare dinamica spatiala. Constructia este realizata din 2 triunghiuri echilaterale intersectate combinate cu cercuri secante care genereaza capelele. Stilul sau accentueaza afinitatile pe care stilul baroc le are in comun cu cel gotic si anume sublinierea verticalitatii prin ordonarea spatiului, pornind de la compunerea formelor geometrice intersectate si dinamica unitara a ansamblului.Barocul francez gradinile Nancy proiectate de Emanuel Here.Barocul in statele germane si imperiul austriac.Arh baroca patrunde in statele germane inainte de razboiul de 30 de ani, dar evolutia ei este franata pe durata razboiului. Periodizarea barocului cuprinde 2 etape, baroc timpuriu si la apogeu. Constituirea impreiului austriac ca putere multinational conduce la crarea unei arhitecturi baroce omogena pe tot parcursul statului