Alina Pamfil

Limba li literatura romanitn lcoala primariPersp ectiu e comp lementar€

- editia a II-a -

AEDITIJRA

ART

CUPRINS

PARTEA INTAT - CADRE GENERALE

trilX'H;,";r",*T:ff:MrII $I LrrEuruRrr nouANr iu crasun IRTMARE?'*" !: ::::.i :':!:4"::i;; ;;;-- "

-' :Tj ::1 ::* *: 1l. I'h q statutul didacticii fi.rsii ,ri ii"r",*l,'..,";;; :2. Soecific,,l AiA.-,;-:t r:*L:,2. Speciff cul didacticii limbii 9i f ,r.i.r.ul".ar. .'ll'i .?'lf)^*^-::)".2. I. Domenii de referinli a,".-rr. ll. : .'::.^:. . . . . . .2,2, Invitar" enoli.:^: ^: ^:----. .....,,..' 14

2'3. Etape de qcolariraie diferir". "^".tc-,*.,'^,',,,,, ',' ' '

jubdomeniile,isrinli..; :rite: speciffcitigi gilinii decoerenEl. ........ ..,.,..16

ff#:::#::_*y,_ PRoGMME $coLARE $r pRorECrE DrDACrrcEl. Repere.u.ri.ut"o-. . . . . . _ .r. \cpcrecurfrculare. .......2r2.Nivelurilepf""in.nrii ......233.Proiectareal."El.l.-.-. ......273.r.Tipologia".r,"iiUilla,ar;;.......... ......30, !.2.YariantedestructurareaacEiunilordidactice ..... 30n

1..:,.,.r:.:r.recgiilor;iasecvengelordidactice...., .........341.] y.q.lrl,,invisiriidirectesau.rpfi.i,.;.... .........401.?.Y'lr!"l,,Stiu_Dorescrtqttu_'a_in"l;,;; ..........4r4.3. Modelul,,Evocare._Realir*."ic...,i,.;;:.*;il,-R.fil.;..............

....?^4.4.ctasa: unspatriu"ldt,r;hi;t;;;;#;.: . ........46CAPITOLUL AI III-LEA - COMPETENTA DE COMUNICAREUn model deformdre .. ... .. . .

"r vr ! ''r

ur uvlvlU'l\luARE

1.1.Parametrii.o-u.i.l.rioirl;,;";:'i:lll:l* .............. 50r 2. competen#:-;Jl,:::ff:H:T,,:r:j:e . . 51

^ 1.3. Componentele competenlei de *-uri.rr.. .'. . . . . 55

2' ComPonenta verbali a competengei de comunicare . . . . 562.1. Dimensiunealingvisticl....".... .:.:^.'.... ....57

2.1.1. Dezvoltareai,ocabularulrt. ...... .... . .... 572.l.l.l.Abordareaexpliciti"uo."Uutr.jui_ .....57

".,,i1;';'#L:t*;1;*i;;*..,':y-:'.:":X'jill:J'i 1:2.2. Dimensiun."t."tu"li....:.:..-..::...... ..... 692.3'Dimensiuneadiscur'" ....75

3. p.in.roi;r;;,d;;.#ilkt,. .......... . ... ...... 823.1. Coerengademersului didactic.............. .......... 833.2'Transparenlademersuluididactic ........... .......84

3'2.1.$s6vsngsjustificative ........ ......843.2.2.Agendedeschise. ......... g4

..........85

3.3. Accesibilitatea demersului didactic

3.4. Orgmizatea unor secvente de lnviEare complete

PARIEAADOUA-FORMAREA COMPETENTEI DE COMI.INICARE iN CI'{SELE PRIMARE.

CAPITOLUL I - COMUNICAREA ORALA

O abordare didacticd a reyelelor conce?taale.

l. Finalit{ile didacticii oralului.2. L-ecttu:- programelor

2.1. Receptarea mesajului oral . . .

2.2,Prodrcerea mesajului oral . . .

2.3. Standardele de performangi. . . . .

2.4. Confnuturile programelor . . .. .

3. Principii didactice 9i contururi conceptuale.

3.1. Principiididactice ...."'

3.2.1. Componentele discursului oral '3.2.2. Ascritarea activi

4. Forme de discurs gi trasee de lnviEare

5. Receptarea gi producerea de discurs oral ' ' '5.1.-R.ceptaria discursului oral: jocuri qi tehnici didactice'

5.2. Producerea de discurs oral. . . .

5.2.1. Discursul monologic

5.2.2. Discursul dialogic

6. Tipuri de activitigi.6.i. Activitigile de structurare de cunogtinge qi de strategii '

5.2. ActivitiEile de comunicare globali '

CAPITOLULAL II-LEA- CITITUL $I SCRISUL

,O" in imagini Si texte, ,,o" tn etrun?ffi, ,,oa in cuuinte Si grupui d'e cuainte monosihbice '

1. Lectura programelor

2. Principii didactice gi activitili ilustrative, ' '.' ' '-'2.1. ioerenla dernersului didactic 9i abecedarul creat de elevi ' ' '2.2. Transparenta demersului didactic 9i metaforele- alfabetului

2.3. Acceibilitatea demersului didactic qi formele de prezenEi ale albumului '

2.4. Organizarea unor secvenle de lnvigare complete

2,5. Criareaunui mediu adecvat invigirii citit-scrisului: sens si diversitate.

3. invilarea cititului gi scrisului: corelagii si etape

3. l. 1. Evaluarea iniliali3.1.2. Scenarii didactice.

3.2. Peioada abecedari

3.2. 1. Scenarii didactice focalizate asupra lnviEirii citit-scrisului

3.2.1.1. Litere 9i texte . . .

3.2.l.2.lnvigarea citit-scrisului in varianti integrati'' :''-'''' ..'''''3.2.2.Lecliidespre.ortul cititului gi scrisului gi despre dificultatea lor . . . .

3.3. Perioada postabecedari gi receptarea texului literar in clasa a II-a'

3.3.1. Criterii de seleqie a textelor

3.3.2. inlelegerea gi interpretarea textelor literare.

8689

9l

93949696989999

100

100

103

103

104106

109

r09r14115

r23128128128

135140t42142

144r46149r50151

r52153r55r63164r64169173

175179r87

CAPITOLUL AL III-LEA _ SCRIEREAScricridzErcsc,riere ........,lg3l.Direcgiiledidacticiiredactirii ...... lg5l.l.Liniidecontinuitate ....,...,196

l.Z.Linii deseparare ....:.. .,.. 1971.3. Forme de corelagie. . . . 1992.Lecatreprogramelor ......201

3. Principii didactice. ....... 2043.1. Diversiffcareacontextelorderedacaregiatipurilordetext. ....... 2053'2. centrarea acriviti.Iii de scriere asupra substanlei qi coerengei mesajului . . . . . . 210

. 3.3. Evaluare gi reflecgie . . . Zll4. Orientirimetodice dominanre .....214

4.l.Abordareametodici. .........2154.1.1. (Re)povestirea unui terrt literar. . . . . 2154.l.2. rdei principale gi secundare, planul de idei simpru gi planul dezvoltat . . . 221

. 4.1.3. Compunereadupiplandeidei.:...... ...2254.2. Abordareaexpresivi: compunerealiberigi scrierearefler<ivi. .......227

4.2.1. Compunerealiberi ......2294.2.2.Scriereareflexivi ,...... ........239

- 4.3.lthordarca,,socializatoare"siscriereafuncAionali.,....,,.242

C.{PITOLUL AL IV-LEA _ LECTUMRitualizarea intllnirii cu literatura: pincipii didactice1. Ci4ile primelor virste si rostul lecturii lor . . . . . . .

1.1. Trei ffnalitigi.,.ngi"l. ale lecturiit.2.Arialiteraturiipentrucopii ...:...:.:::..:::.:...::.....::.

2. Actul lecturii: relagia cititor - texr - context2.1. Contextul lecturii: coordonate 9i activitiEi didactice

2.1.1. Coordonarele contextului . . . . .

2.1.2, Activitityi de stimulare a lecturii,2.2. Textul: ipostaze gi acrivitigi didactice .

2.2.1. Ipostazrle didactice ale textului2.2.2. Ceroi qi atelierul de lecturi.

- 2.3. cititorul si procesele ingelegerii, analizei gi interpretirii textului literar3.Comprehensiunea,analizasiinterpretareatextuluiliterar..

3. 1. Activitigi preliminare: prelectura .

3. 1. l. SecvenEele didactice consacrate vocabularului3.1.2.Conturareaorizonuluideagteptare. .......

3-2. AcdviriEile de receptare: prima lecturi gi relectura/relecturile texnrlui3.2.2. Pima, relecturi gi comprehensiunea rextului3.2.3. Urmilaarele relecturi, analiza 9i interpretarea textului

3.2.3.1. Abordarea textului prin cimpuri lexicale .

249252252253256258259260262263267273'r'7'7

277)'t7278280286289290292301

309

371

3.2.3.2. Anelba si interpretarea textului epic3.2.3.3. Antlizt gi interpretarea textului liric.

ANEXE

BIBLIOGMFIE.

INDEX DE METODE, STMTEGII $ITEHNICIDE PREDARE _ IMTATENT _ EVALUARE . . . . 375

CAPITOLUL I

DTDACTTCA LrMBil $r LTTERATURil ROMANEiN cmselE PRTMARE

,,intr'unul din judicioasele sale articole politice, M. Eminescu ziceh, vorbind despre

cirgile de cetire, ci ele nar trebui si ffe un obiect de ingrijire nagionali ca si textul Bibliei,.in adevir, in timpurile moderne, cartea de cetire pentru gcoala primari are, dintr'un

anumit punct de vedere, aceea; importanli pe care o avel in gcoalele trecute Biblia. Odi-nioari, intreaga culturi se reduceh la ceea ce se cuprindei in aceasti mare ;i divini Carte

a Cirgilor, - astlzi, pentru majoritatea omenirii, cartea de cetire este adevirata temelie a

intregii culturi generale.

Iati de ce Eminescu avea in adevir dreptate, cAnd affrma ci aceasti carte trebue si ffepcntru un popor cel mai indt obiect de lngrijire nalionali, intrucit ea conEine siminlatururor acelor roade pe cari acesta, respectiv omenirea intreagi vrea si le culeagi pe urma

;coalei, ca a institugiei culturale celei mai tipice gi mai generale. Daci aceasti. carte va

cuprinde in sine cele mai bune, cele mai alese si cele mai tnalte invillturi pe cari le oferiexperienEa de atAtea ori milenari a omenirii, agi cum ele s'au cristalizat in vieaga specificia singuraticelor popoare cari o alcituiesc;i pentru cari se alcituiegte o asdel de carte, ea

va produce frri lndoeali roade mai bune decAt oricare alti carte din lume."(Onisifor Ghibu, ,,Introducere" la Cdryilr dr cetire din Tiaruiluania, cu ibstrayiuni in textt)

Cdrlile de citire $ citireafinvilarea lor

Degi formulate acum aproape un secol, conside-

raEiile lui Onisifor Ghibu pot fi integrate in zona

de reflecEie a didacticii actuale si, mai mult, o pot

redimensiona. Ele aduc in prim-plan o conceptie

coerente asupra ,,cl4ii de citire" sau a ,,legendariu-

lui" (cum mai era ea numiti) ;i subliniazi respon-

sabilitatea pe care au avut-o si o au, in continuare,

autorul de carte gcolare, institugia care o acrediteazi

gi invigitorul care o ,,pre-di.".Ab ecedar ul lui Closius, coperta

Sibiu, 1851

1 Volumul III al lucririi semnate de Onisifor Ghibu Din istoria literaturii didactice romhne;ti,

extras din Analele Academiei Romlne, seria 2, tom 38, m.3, Academia Romini, Bucuregti, 19i6,pp.233-234.

7

,.e&t.*;*,..b r.rat&ta re. ia[.[

*c,e$:ea""CIBIIS.

.lo hrorFo, si Lq

LrMBA gr LrrEMruRA RoMANA iN gcoar-a, rRIMARA

E drept ci. viziunea asupra ,,cirgii de citire", prezentati aici ca motto, are intr-o

oarecare mS.suri o dimensiune vetusti: ea apargine unui dmp in care legendariul

urma abecedarului2 9i insuma toate cunogtingele a ciror asimilare era considerati.

necesari la finele invigl.mintului obligatoriu; cunogtinle structurate, in zilele

noastre in discipline distincte, desftgurate pe durata unei gcoli generale de zecq

ani; cunogtinle prezente gi deci accesibile, in zilele noastre, pe multiple alte ciiin afari de cartea gcolari.

Dar, dincolo de aceasti inerenti limitare, judeclEile lui Onisifor Ghibu depi-

gesc cadrele epocii prin modul in care accentueazi finalitigile cirEilor pentru

primare 9i deci ale cititului/inviEatului lor. E vorba de miza lor esengiali, 9i anu-

me aceea de a constitui ,,adevirata temelie a culturii generale": o temelie ce

trebuie gAnditi in funcEie de tradigia noastri culturali, de imperativele epocii

gi de principii pedagogice valide. Iati, in acest sens, concluziile studiului la care

am fbcut referire: ,,CiutAnd si pistreze legitura str6.nsl cu tot ceea ce e bun in

tradigia culturali a neamului, gi avlnd inaintea ochilor atAt structura sufleteasci.

a copiilor in deosebitele lor vArste, cAt gi scopul naEional gi uman in vederea

ciruia trebuiesc crescufi, - aceste cirEi vor trebui sI imbrigigeze din comoara de

gindire gi de simEire a neamului gi a omenirii tot ceea ce e bun si inait 9i ceea ce

cadreazd.cu principiile pe care gtiinEa pedagogiei le-a dovedit mai potrivite pentru

timpurile de acum."

Fi.ri indoiali, viziunea asupra ,,temeliei culturii generale" s-a schimbat con-

tinuu, in funcEie de specificul epocilor, tot ata cum s-au schimbat conEinuturile

abecedarelor gi ale cirgilor de citire (vezi Anexa nr. 1) sa:u strategiile de abordare

didactici. Existi insi gi un nucleu stabil, ce vizeazl formarea capacitigilor de

comunicare orali gi scrisi, precum si dezvoltarea cognitivi gi afectivi a elevilor.

2 La lncepumrile gcolii romAne;ti, invilarea cititului a avut ca suport ,,bucoavna", carte ginditideopotrivi drept carte de citire (in sensul de abecedar); aceasta era, in esengi, o carte de ,,invilituricre;tineasci" ;i, adeseori, carte de rugiciuni.

Penrne iNrAr. Cadre generale

,,Textul de fali reprezinticurriculumul disciplinei Lim-ba ;i literatura romind pentruclasa a III-a, urmS.rind forma-rea qi dezvoltarea progresivi la

elevi a competengelor esenEide

ale comunicirii orale gi scrise,

precum gi familiarizarea aces-

tora cu texte literare gi nonlite-

rare, semnificative din punctulde vedere al vArstei cuprinse

intre 8 ;i 9 ani. Se urmireste,totodati, structurarea la elevi

a unui ansamblu de atitudini

;i de motivagii care vor incu-raja gi sprijini ulterior studiullimbii gi al literaturii romAne.

De altfel, scopul studieriidisciplinei Limba ;i literaturarorn,Lnd in perioada ;colariti-gii obligatorii este acela de aforma progresiv un tinir cu

o culturi comunicagionali

;i literari debazl, capabil siingeleagi lumea din jurul siu,si comunice gi si interacgione-

ze cu semenii, exprimtndu-giginduri, stiri, sentimente,opinii etc., si fie sensibil la

frumosul din naturi gi la cel

creat de om, si-gi utilizeze inmod effcient si creativ capaci-

tigile proprii pentru rezolvarea

unor probleme concrete inviaga de zi cl zi, si poati con-

tinua in oice fazi a existengei

sale procesul de tnvi;are."(Programa pentnt chsa

a III-a, Limba;i literaturarom,ini, Bucuresti, 2004)

,,De nici o carte scolastica

nu se simte la noi asta{i mai

mare trebuintia, ci de o car-

te buna de lectura roman6sca

pentru sc6lele n6stre primiriesdu populare.

Cu cugetu, d'a impliniasta mare lacuna in ramu{uliteraturei n6stre pedagogice,

am intocmitu si datu la lumi-na legendariulu de facia.

...scopu e: d'a duce pe

scolaru la usioretatea ln vor-bire gi scriere, d'a lu deprindela legile cugetirii, d'a'i inavutimlntea sI noDrllta lnlm a sl

J', prrrr. o basa solida si sigu-

ra pentru cele ce sunt de lipsia sci si a cun6sce astadi totucetatianulu si tieranulu, da

este se i-mirga bine, intielegurealiile (geografi'a, istori'a, sci-

inti'a de omu, istori'a naturdasi fisic'a). Asiadara adeveratulu

scopu alu unei carti de lectu-

ra nu este numai faceritatea

in citirea mecanica, cum mai

credu inca multi din barbatisc6lei n6stre, ci acel'a e de a

nainta desvoltarea scolaruluiin privintia estetica, religi6sa,

gramaticala, stilistica si reala."

(,,Prefacia" la Carte de lec-

tura romanisca pentru scdlele

primarie, intocmita de Visari-

on Romanu, Sibiiu, 1852)

,,1. a ajutori pre qcolaru-

lu la ca;tigarea desteritariiseu indemnirei a celei'a incun6scerea si respicarea litere-

loru prin carea elu limb'a cea

scrisa sa o p6ta transpune cu

securitate, chiaritate si gustu

in limb'a cea vorbiti.;2. a i dd ajutoriu, ca sa

p6ta cun6sce, inavuti si corege

limb'a sea;

3.aidlocasiuneamedi-ta asupr'a lucruriloru dimpre-giurulu seu, sl prin acdst'a a

amplific{ si chiarific{ poterea

lui de a cuget6;

4. a desceptd si cultivifantesi'a lui si a o umple" cu

imagini curate si demne;

5. a'mmulti cunoscientele

lui despre tier'a sea si alte tierisi pop6re, de acum st din tre-

cutu, despre corpurile mai de

frunte ale lumei, insuflegite sl

ne'nsuflettte, despre poterilemai insemnate ale naturei;

5. a cultivri si nobild inim a

lui prin espunerea referintieilui fatia cu Domne{ieu si cu

omenirea, si prin acdst'a a face

lnlm a lul Pilmiltore de tot ce

este bunu, si neprimiit6re de

ce este reu."(,,Non multa, sed mul-

tum", prefagi la Carte de

cetire pentru scoabb poporale

romnne de Zaharia Boirt,Sibiu,1865)

9

LrMBA $r LTTERATURA RoMANA iN Scoam pruuaRA

Lectura contrastivi. a finalitlgilor primelor cirEi romAnesti aplrute in Tlansil-vania (7862; 1865) gi a scopului precizatde programele actuale pune in evidengiatit genul proxim, cAt si diferenpele specifice. La acest al doilea nivel, deosebirilevizeazd. nu numai statutul proiectelor educative - intreprindere individuali zs.

programi naEionali -, ci gi, din prcate, anvergura lui - asimilarea unor valori ce

,,imbogi.gesc" cugetul si ,,innobileazi" inima us. formareaunor capacitiqi si com-portamente ce asiguri o buni asezare si ,,funcEionare" in lumea contemporani..

Definirea si alegerea modalitigilor de a realiza finalitigile invigirii au fosr,de la inceput, atit sarcina autorilor de metodici3 gi a dascililor care au pregitit/pregitesc invrEitorii, cit si sarcina invigitorilor ingigi. Din acesr pund de vedere,consideraEiile lui Visarion Roman din prefaga cirEii sale de citire sunt semnifica-tive: ,,[...] aterna numai de la desteritatea

invetiatoriului d'a sci intregi, largi si edi-fici,, d'a sci imbric6 prin cuventulu celuviu scheletulu in carne, cd scopulu se fiaajunsu siguru. A dd aici unu indreptariude folosinti, nu este la loculu seu; acel'a

trebue si luaibi totu invetiatorulu din aniisei de preparare si de pracsa"4. Aga cumse poate ugor observa, fragmentul citatprezinti o corect5" distributrie a rolurilorgi subliniazd. zona de libertate gi de res-

ponsabilitate in care se plaseazL actiyirarea

inviErtorului: o activitate informati plural de ,,scopul" invrEirii, de cunogtinEelegi de capacitrgile sale de ordin metodic, dar si de conginuturile pe care urmeazrsi.le transmiti; o activitate dificili prin care ,,inrregeste, lirgegte si edifici" toatedatele cu care porneste la drum.

conrurati, la inceput, ca un domeniu autonom gi compact, metodica prima-relor s-a dezvoltat in doui direcEii distincte. E vorba, pe dr o parte, de un procesde circumscriere, de aprofundare si nuangare a domeniului: un proces generat deconturarea si, apoi, de reconturarea unor discipline gcolare distincte, ce au pretins,

3 in tansilvania, .prima metodici romineascl oficiali" consacrati primarelor a fost o traduceredingermanitipiritilaViena,inlTTO,cudtlul: Delip*dcdrticeapcntrainuiydtoii4ttcanililorrumd-neyilor mai mici ;coak in impnni- / Giiqtilc {ari, apud onts;forGhibu, op- cit , p.236.

a ,,Prefacia" la carte dc barra lorn4nctcd pcntru salcb pnnoit, inwniu i vir*;o, Romanr,Sibiiu, 1862, apud Onisifor Ghibu, ap. cit., p. 37 1269.

ay'qrt.ft1u o br deaa,xc7e.toI 'r*A,ofion*'

llustratie de pe versoul AbecedaruluiIui G. Pletoianu

10

Penrne ivrilt. Cadre generale

prin conginuturile lor particulare, $eareade metode;i de tehnici specifice (limba

romi"nl, matematica, istoria, geografia, dar 9i gtiingele sau educagia plasticl). Pe

de alti parte, e vorba de extinderea ariei de reflecgie gi de investigagie dincolo de

aspectele referitoare la metodele de predare, invigare gi evaluare; un proces generat,

aga cum se va vedea, de dinamica disciplinelor de referinEi gi de modificirile de

viziune asupra invigimintului obligatoriu, transformare exprimatl la suprafagi

prin inlocuirea termenului ,,metodici" cu termenul ,,didactici".

in felul acesta, vechea ,,carte de citire" ;i ,,metodica" predirii ei au fost inlocuite

cu o multitudine de cirgi gcolare gi de ,,didactici". in acelagi timp insi, substanga

primelor cirgi gcolare (in sensul obiectivelor si conginuturilor esenflale) s-a crista-

lizat in interiorul unei singure discipline: limba gi literatura romini. O disciplini

unde ,,cartea de citire" existl gi acum, in varianta ei moderni, desigur, gi care

are, cum e de altfel gi firesc, propria didactici - domeniu consacrat primarelor,

dar inscris, alituri de capitolele consacrate gimnaziului 9i liceului, ln aria largi

a didacticii limbii gi literaturii romAne ca limbi materni. Coexistente, cele trei

mari capitole ale didacticii maternei se cer scrise in termeni de continuitate; gi

asta datoriti. unui imperativ formativ major, referitor la necesitatea de a construi

coerenr in interiorul fieclrei discipline gcolare. Imperativul este vizibil, de altfel,

in arhitectura programelor actuale, unde obiectivele-cadru prezente in clasa Isunt men[inute pini in clasa a XII-a; mi refer aici la dezvoltarea capaciti;ilor de

a produce 9i de a recepta mesaje scrise gi mesaje orale in situagii de comunicare

diverse.

t. Aria $ statutul didocticii limbii si literaturii romdne

lga cum este ea configurati la ora actuali, didactica limbii 9i literaturii romAne

ca limbi marerni5 aparc ca o disciplini inscrisi in sfera didacticilor specifice -domenii dinamice, orientate deopotrivi teoretic si practic.

5 in viziunea pe care o propun, distincgia intre metodici;i didactici este distincgia dintre o abor-

dare ce vizeazi, prioritar metodele, ,,ciile" de predare-lnvigare (gr. methodos - ,,urmare a unei cii",realizare a unui drum pentru a atinge un scop), gi o perspectivi mai larga; aceasta abordeazi, alituri de

metodologia transmiterii gi asimillrii de cunogtinge, si problematica finalitigilor studiului discipiinei,

modalitegile de selectare, srrucrurare gi evaluare a conginuturilor, precum gi raportul dintre profesor gi

elevi in cadrul procesului de predare-invigare (gr. didaskein -,,a inviga").

1l