limba ªi literatura romÂnÃ auxiliar...maghiară, anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei...

Coordonator prof. dr. Natalia Manuela Boloº

Coordonator prof. Aniºoara Boitor

Coordonator prof. Ramona Anca Seucea

Prof. Crina Braica Prof. Claudia Guler

Prof. Carmen Man Prof. Ana Seleveschi

Coordonator prof. dr. Natalia Manuela Boloº

Coordonator prof. Aniºoara Boitor




LIMBA ªI LITERATURA

ROMÂNÃ

LIMBA ªI LITERATURA

ROMÂNÃ

Caiet auxiliar clasa a V-aCaiet auxiliar clasa a V-a

Satu Mare2020

Satu Mare2020

pentru ºcolile ºi secþiilecu predare în limba maghiarã

pentru ºcolile ºi secþiilecu predare în limba maghiarã

Coordonator prof. dr. Natalia Manuela Boloş

Coordonator prof. Anişoara Boitor




Limba şi literatura românăCaiet auxiliar clasa a V-a

pentru şcolile si secţiile cu predare în limba maghiară

Satu Mare

2020

Lucrarea este elaborată în conformitate cu programa şcolară în vigoare.

Ilustraţie de copertă: prof. Crina Braica, Şcoala Gimnazială „Grigore Moisil", Satu Mare

ISBN 978-973-0-33157-8

Caiet auxiliar, Limba şi literatura română, clasa a V-a

Argument

Prezenta lucrare este realizată în conformitate cu programa şcolară în vigoare

pentru disciplina limba şi literatura română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba

maghiară, Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr.3393/28.02.2017.

Lucrarea a fost concepută ca un auxiliar de limba şi literatura română ce

completează atât munca în clasă, cât şi studiul individual.

Auxiliarul poate f i utilizat în orice moment al procesului de predare-învăţare-

evaluare, atât la nivel frontal, cât şi individual sau în perechi.

Cuprinzând o gamă de exerciţii cu grad de dificultate diferit, lucrarea le oferă

elevilor posibilitatea de a exersa noţiunile însuşite, de a le aprofunda sau dezvolta, facilitând

în acelaşi timp atingerea competenţelor generale şi specifice disciplinei.

Avantajele acestui auxiliar sunt suportul textual bogat precum şi exerciţiile variate.

Textele utilizate sunt accesibile elevilor, familiarizându-i cu limbajul literar şi creând

totodată, premisele dezvoltării acestuia.

Strategia pe baza căreia am elaborat această lucrare are în vedere faptul că nu toţi

elevii reuşesc să-şi asimileze noţiunile în acelaşi ritm. Astfel, cadrul didactic are libertatea

de a alege, în funcţie de nivelul fiecărui elev al clasei la care predă, exerciţiile pe care să le

efectueze, fără să forţeze capacităţile intelectuale ale unor elevi, si fără a limita

posibilităţile altora.

Sperăm ca acest auxiliar să motiveze elevii permanent în studierea limbii române,

astfel încât să-şi dezvolte capacităţile de exprimare corectă, orală şi scrisă.

Mult success!

Autoarele

5


C U P R IN S

1. A rg u m e n t ............................................................................................................................................5

2. T E S T I N I Ţ I A L 1 ..............................................................................................................................8

3. T E S T I N I Ţ I A L 2 ........................................................................................................................... 14

4. N A R A T I V U L L I T E R A R . Prieteni din lum ea an im ale lor................................................20

5. N A R A T I V U L N O N L I T E R A R . Prieteni din lum ea anim alelor I I ............................... 29

6 . T E S T S U M A T I V . N arativu l literar (autor, narator, personaj, acţiune, in d ic i spaţio-

tem porali); N arativu l nonliterar F ig u r i de stil (personificare, enumeraţie, repetiţie);

Fonetica. V o cab u la ru l.................................................................................................................... 38

7. J O C U R I Ş I J U C Ă R I I . ( I) . N arativu l literar (com unicare narativă) M odurile de

expunere: naraţiune, descriere (autoportret, portret, tablou) Substantivul com un şi

propriu. N um ăru l şi genul substantivu lu i................................................................................. 41

8 . J O C U R I Ş I J U C Ă R I I ( I) . N arativu l literar (com unicare narativă) M odurile de

expunere: naraţiune, descriere (autoportret, portret, tablou) C azu rile substantivului.

A rticu larea substantivelor A rtico lu l hotărât şi cel nehotărât; A rtico lu l posesiv-

ge n itiva l.............................................................................................................................................46

9. J O C U R I Ş I J U C Ă R I I ( I I ) . N arativu l literar (com unicare narativă) Exprim area

în su ş ir ilo r (ad je ctivu l).................................................................................................................... 51

10. T E S T S U M A T IV . Substantivul. A d jectivu l. A rtico lu l hotărât şi cel nehotărât.

A rtico lu l p o sesiv -ge n itiva l.......................................................................................................... 56

11. J O C U R I Ş I J U C Ă R I I ( I I ) . N arativu l ficţional (nonliterar). Verbul. M odurile

personale. M odul ind icativ: tim purile prezent, im perfect, perfectul com pus şi v iitor;

V a lo rile m orfologice ale verbelor: a fi, a avea şi a vrea .................................................... 58

12. J O C U R I Ş I J U C Ă R I I ( I I ) . N arativu l ficţional (nonliterar) Verbul. M odul

conjunctiv, tim pul prezent; M odul condiţional-optativ, tim pul prezent; M odurile

nepersonale: modul in fin itiv ,p artic ip iu .....................................................................................63

13. T E S T S U M A T IV . Verbul. M odurile personale. M odul indicativ: tim purile prezent,

imperfect, perfectul compus şi viitor; M odul conjunctiv, tim pul prezent; M odul


condiţional-optativ, tim pul prezent; M odurile nepersonale: m odul in fin itiv , participiu

V a lo rile m orfologice ale verbelor: a fi, a avea şi a vrea ..................................................... 69

14. I D E N T I T A T E A P E R S O N A L Ă ( I) . N arativu l ficţional (literar). D ia lo gu l.

M onologul. Pronum ele personal................................................................................................. 72

15. I D E N T I T A T E A P E R S O N A L Ă ( I) . Pronum ele şi adjectivul pronom inal posesiv...79

16. I D E N T I T A T E A P E R S O N A L Ă ( I) . Pronum ele şi adjectivul pronom inal interogativ.

Pronum ele şi adjectivul pronom inal negativ............................................................................85

17. Test sum ativ Pronum ele.................................................................................................................91

18. I D E N T I T A T E A P E R S O N A L Ă ( I I ) N arativu l nonficţional. N u m e ra lu l....................94

19. T E S T S U M A T IV . N u m e ra lu l................................................................................................... 99

20. V A L O R I L E M E L E ( I) . D iscu rsu l narativ şi com unicarea narativă. Cuvinte-cheie,

idee principală, idee secundară, tem ă.....................................................................................101

21. V A L O R I L E M E L E ( I) . Exprim area coordonatelor acţiunii - spaţiu, tim p, modalitate

(adverbul, locuţiunea adverb ia lă)............................................................................................. 105

22. T E S T S U M A T IV . D iscu rsu l narativ şi com unicarea narativă. Cuvinte - cheie, idee

principală, idee secundară, temă. Exprim area coordonatelor acţiunii - spaţiu, timp,

modalitate( adverbul, locuţiunea adverb ia lă)....................................................................... 109

23. V A L O R I L E M E L E ( I I ) . Te xt explicativ. Texte continue, discontinue, m ultimodale.

Enunţul: propoziţia şi fraza. T ip u ri de propoziţii şi structura lor

sp ecifică ...........................................................................................................................................111

24. V A L O R I L E M E L E ( I I ) Stil: corectitudine gram aticală, respectarea convenţiilor

ortografice şi de punctuaţie. Semnele de punctuaţie şi de

ortografie.......................................................................................................................................115

25. T E S T S U M A T I V Te xt explicativ. Texte continue, discontinue, multimodale.

Enunţul: propoziţia şi fraza. T ip u ri de propoziţii şi structura lor sp e cifică .................119

26. L U C R A R E S C R I S Ă L A L I M B A Ş I L I T E R A T U R A R O M Â N Ă5

S E M E S T R U L 1...........................................................................................................................121

27. L U C R A R E S C R I S Ă L A L I M B A Ş I L I T E R A T U R A R O M Â N Ă5

S E M E S T R U L A L I I - L E A .......................................................................................................127

28. S U G E S T I I D E R E Z O L V A R E ............................................................................................. 133

29. B I B L I O G R A F I E .........................................................................................................................150

7

Caiet auxiliar, Limba si literatura română, clasa a V-a

T E S T I N I Ţ I A L 1

To a te subiectele su n t o b lig a to rii.T im p u l efectiv de lu c ru este de 50 de m inute. Se a co rd ă 10 puncte d in o fic iu .

S U B I E C T U L I (30 de puncte)

Se dă textul:

Lumea cărţilor este colorată, variată, foarte atractivă si se află la îndemâna tuturor. Cei

specializate cu literatură pentru copii. Probabil că cel mai plăcut mod de a transforma cititul

acest caz cititul se asociază cu interacţiunea dintre ascultători.

Prin participare la un club de lectură, copiii pot vedea prieteni de-ai lor bucurându-se de

lectură, devenind si ei părtaşi la magia cărţilor. Acesta e locul în care cei mici pot descoperi ce

gen de cărţi li se potrivesc şi prind curaj să afle singuri întâmplări extraordinare în paginile

cărţilor. Aceste ingrediente pot genera un antrenament constant: cu alte cuvinte, lectura devine un

obicei.

mici pot interacţiona cu ea vizitând o librărie sau o bibliotecă. In librării există rafturi

într-un obicei este acela de a asista la cercuri unde se fac lecturi la prima vedere, deoarece în

(https://www.clubuldecultura.ro/copiii-si-bucuria-de-a-c

https://www.clubuldecultura.ro/copiii-si-bucuria-de-a-c


S cr ie , în d re p tu l f ie c ă ru i e xe rc iţiu , ră sp u n su l p e n tru cerinţe le de m a i jo s cu p r iv ire la textu l dat.

1. Lu m ea cărţilor este colorată, variată, foarte atractivă şi se află:

a) la îndem âna bunicilor;

b) la îndem âna tuturor;

c) la îndem âna oam enilor mari.

L it e r a co resp u n zăto are ră sp u n su lu i corect este 6 puncte

2. In lib rării există:

a) caiete şi creioane colorate;

b) rafturi specializate cu literatură pentru copii;

c) un club de lectură.


3. Prin participare la un club de lectură, cop iii devin părtaşi la:

a) frumuseţea lecturii;

b) m agia cărţilor;

c) întâm plări din casa bunicilor.



4. N otează „ X ” în dreptul fiecărui enunţ pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe inform aţiile din text. 6 puncte

E n u n ţ C o re c t In c o re cta) Cititul se asociază cu interacţiunea dintre

ascultători.b) In cadrul unui club de lectură copiii pot descoperi

filmele lor preferate.c) Pentru micii cititori lectura devine un prieten

adevărat.

5. E x p lic ă în 50-80 de cuvinte importanţa lecturii pentru copii. 6 puncte

__________________________________________________________________________________________y

S U B I E C T U L a l I I - le a _____________________________________________________ (30 de puncte)

Se dă textul:

Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe

prispă. Se gândeşte. La ce se gândeşte? La nimic. Numără florile

care cad. Se uită în fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar numără

florile scuturate de adiere. Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte

ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustăţile, barba... peste toate

au nins ani mulţi şi grei.

Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi şi

mângâietori.

Cine trânti poarta?

10


- Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoşeii moşului!

Un băietan şi o fetiţă, roşii şi bucălaţi, sărutară mâinile lui „ tata-moşu”.

- Tată-moşule, zise fetiţa, de ce zboară păsările?

- Fiindcă au aripi, răspunse bătrânul, sorbind-o din ochi.

- D a ’, raţele n-au aripi? Ele de ce nu zboară?

- Zboară, zise băiatul, dar pe jos.

Bătrânul cuprinse într-o mână pe fată şi în cealaltă pe băiat.

- O, voinicii moşului!.

Şi zâmbi pe sub mustăţi, şi îi privi cu atâta dragoste, că ochii lui erau numai lumină

şi binecuvântare.

( B arbu Ştefănescu Delavrancea, Bunicul)

S cr ie , în caseta f ie c ă ru i e xe rc iţ iu , ră sp u n su l p e n tru cerinţe le de m a i jo s cu p r iv ire

la textu l dat.

Cuvântul odinioară din secvenţa Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară, are înţelesul:a) niciodată;b) mereu;c) cândva.


2. Varianta corect despărţită în silabe este:

a) m i-res-m e, a-di-e-re, scu-tu-ră;

b) m ir-es-m e, a-die-re, scu-tură;

c) m i-res-m e, a-die-re, scu-tu-ră.


i i


3. Substantivele bunicul, mâinile, ochii, sunt, în ordine, la genul:

a) m asculin, fem inin, neutru;

b) neutru, fem inin, m asculin;

c) m asculin, fem inin, m asculin.

L it e r a co resp u n zăto are ră s p u n s u lu i corect este 6 puncte

4. In enunţul, D a ’, raţele n-au aripi? Ele de ce nu zboară?

cuvintele subliniate sunt în ordine:

a) adjectiv, pronume, verb;b) substantiv, pronume, verb;c) substantiv, substantiv, verb.


5. Com pletează spaţiile libere. 6 puncte

Verbele subliniate, din enunţul - Tată-moşule, zise fetiţa, de ce zboară păsările?, sunt

în ordine, la t im p u l.......................................................... ş i ............................................................

12


S U B I E C T U L a l I I I - le a (30 de puncte)

Redactează o compunere de 150-200 de cuvinte, în care să foloseşti trei cuvinte^alese

de tine din textul dat la subiectul al Il- le a . D ă un titlu sugestiv acestei com puneri. su b lin ia ză

cuvintele selectete în compunerea ta. V

Notă! Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

S conţinutul com punerii - 20 de puncte;

S organizarea şi ciaritQteaoyprim nr;; ide iia r - 4 ̂ uncte^ organizarea ideilo r - 2

puncte; claritatea exprim ării ideilor- — 2 n u p

S redactarea com punerii - 6 pu»cte (neipictarea norm elor de ortografie - 3

puncte; reroectareanorm elo r de*~ punctuaţie - 2 pu n cte^ i^ ib ilitate - 1 punct).

Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are m inim um

150 de cuvinte. L J

13


T E S T I N I Ţ I A L 2

To a te subiectele su n t o b lig a to rii.T im p u l efectiv de lu c ru este de 50 de m inute.Se a co rd ă 10 puncte d in o fic iu .

S U B I E C T U L I ___________________________________________________________ (30 de puncte)

Se dă textul:

Prim ele ju că rii care s-au păstrat datează din E g ip tu l antic, din G recia clasică, de pe vrem ea

rom anilor; sunt obiecte din lut, din cârpe sau din fildeş, şi făceau obiectul unui comerţ asiduu în

bazinul mediteraneean.

Paradoxal, ju că riile din E v u l M ediu s-au pastrat în num ăr mai m ic, deşi în Europa au stat la

baza dezvoltării unui adevărat artizanat de produse din lemn. D o ar ju c ă r iile de lu x, din secolele

X V I I - X V I I I , au rezistat până în z ile le noastre: acestea sunt căsuţe de păpuşi din O landa sau

Germ ania. In secolul al V III- le a , ju că riile se d ive rsifică - am uză şi educă în acelaşi tim p. Soldăţei

de alam ă sunt turnaţi în serie la Nurenberg, care devine centru european în materie de produse

distractive pentru cei m ici. In secolul următor, ju că riile sunt fabricate deja la scară industrială:

păpuşi şi soldaţi de plum b, jo cu ri de societate... C u toate că preţul lor este m ult m ai accesib il, ele

rămân totuşi apanajul fa m iliilo r înstărite.

U rsuleţul de pluş a fost creat la sfârşitul secolului al X lX - le a , autoarea fiin d o anume

M argarete Steiff; în Europa, devine însă la m odă abia după ce înregistrează prim ele succese în

Statele Unite, sub denumirea Teddy Bear. „Lansarea” lu i coincide cu apariţia creşelor şi

grădiniţelor. Sfârşitu l secolului respectiv este recunoscut şi drept vârsta de aur a păpuşii: fa im oşii

„bebeluşi” cu cap de porţelan sunt azi printre cele m ai reuşite piese de muzeu.

14


S cr ie , în d re p tu l f ie c ă ru i e xe rc iţ iu , ră sp u n su l p e n tru cerinţele de m a i jo s cu p r iv ire la textu l dat.

1 .Prim ele ju că rii sunt:

a) obiecte din lut, din cârpe sau din fildeş;

b) obiecte din lemn, din aur sau din paie;

c)obiecte m ici din lem n sau din fildeş.


2.C e sunt considerate ju că rii de lu x în secolele X V I I - X V I I I :

a)soldăţeii de plum b;

b)căsuţele de păpuşi;

c)ursuleţul de pluş.


3. U rsuleţul de pluş a fost creat:

a) la sfârşitul secolului al X lX - le a ;

b) la începutul secolului al X lX - le a ;

c) în secolul al V III- le a .


15


4. N otează „ X ” în dreptul fiecărui enunţ pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe inform aţiile din text. 6 puncte

E n u n ţ C o re c t In c o re cta) Soldăţeii de alamă sunt turnaţi în serie în Statele

Uniteb) „Lansarea” lui Teddy Bear coincide cu apariţia

creşelor şi grădiniţelor.c) Sfârşitul secolului al XIX- lea este recunoscut şi

drept vârsta de aur a păpuşii

5. D escrie în 50-80 de cuvinte ju căria ta preferată. 6 puncte

S U B I E C T U L a l I I - le a (30 de puncte)

Se dă textul:

*S cr ie , în caseta f ie c ă ru i e xe rc iţiu , ră sp u n su l p e n tru cerinţe le de

m a i jo s cu p r iv ire la textu l dat.

Aşa mă frământam într-una din zilele trecute, martor fiind la

exclamaţia baiatului.

Caietul se terminase, nu încăpea îndoiala. Mă uitam la coperţile

uscate, ca nişte aripi jumulite, fără puteri... Şi, în timp ce căutam să

dezleg misterul, auzii chiar lângă mine un clinchet de bicicletă. Am

tresărit.

16


-Cine a intrat cu bicicleta în clasă?

-Eu.

Vorbea o foaie de caiet. Ciudat! O foaie cu pătrăţele, exact ca cele din caietul ce-l

aveam în mână.

— Mă plimb de alaltăieri, continuă foaia. Şi nu sunt singură, căci n-am plecat la o

plimbare oarecare, ci într-o adevărată cursă de ciclişti. Sunt însă singura care am mai

rămas pe drum. Poate pentru ca roata din faţă e niţel în „opt” şi n-am nici şa. A uitat

băieţaşul să mi-o deseneze. Dar nu-i nimic... Noi, foile de hârtie, putem pedala şi aşa.

Priviţi, am încălecat pe-o roată şi v-am spus povestea toată...

( M ircea Sântimbreanu, Mi s-a terminat caietul)

S cr ie , în d re p tu l f ie c ă ru i e xe rc iţiu , ră sp u n su l p e n tru cerinţe le de m a i jo s cu p r iv ire la textu l dat.

/■ : " n1. Cuvântul misterul din secvenţa Şi, în timp ce căutam să dezleg misterul, are înţelesul:d) taina;e) mirarea;f) m esajul.


2 . In enunţul În timp ce căutam să dezleg misterul, auzii chiar lângă mine un clinchet ^ de bicicletă, avem:a) trei verbe, trei substantive, un pronume;b) trei verbe, două substantive, două pronume;c) două verbe, trei substantive, un pronume.


17


3. In enunţul Vorbea o foaie de caiet, verbul este la:a) tim pul trecut, persoana a II I-a , numărul singular;b) tim pul prezent, persoana a II I-a , num ărul plural;c) tim pul trecut, persoana a II-a , num ărul singular .


4. In enunţul Mă uitam la coperţile uscate, ca nişte aripi jumulite, fără puteri sunt:a) două adj ective;b) trei adjective;c) un adjectiv.


5. In enunţul Vorbea o foaie de caiet, substantivele sunt, în ordine, la genul:a) fem inin, neutru;b) neutru, neutru;c) neutru, fem in in .


18


S U B I E C T U L a l I I I - le a (30 de puncte)

Redactează o compunere de 150-200 de cuvinte, în care să povesteşti o întâm plare

petrecută la şcoală. D ă un titlu sugestiv acestei compuneri.

Notă! Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

S conţinutul com punerii - 20 de puncte;

S organizarea şi claritatea exprim ării i d e i l o j ^ Î puncteforgan izarea ideilo r - 2

puncte; claritatea exprim ării id e i lo r - ^ puncte

S redactarea com punerii - 6 punci£^ rp p e c ir e a ~norm elor de ortografie - 3

puncte^espectarea npfm elor. dp. punctuaţie - 2 p u n \e ; liz ib ilita te - 1 punct).

Punctajul

150 de cuvinte.

19


P R I E T E N I D IN N A R A T I V U L L I T E R A R

C iteşte cu atentie textu l u rm ă to r:

Apoi foamea îi dete în ştire că el *viază încă; se sculă de pre mormânt cu inima

zdrobită de durere şi de întristare, se duse la viţă, şi cu mare mâhnire văzu că se uscase;

atunci îşi aduse aminte de vorbele bătrânului şi se sui în pod, unde găsi frâul; îl scutură şi

iată că veni un *şoimulean aripat şi, stând înainte-i, zise:

- Ce porunceşti, stăpâne?

Copilul spuse calului din cuvânt în cuvânt toată *şiritenia cu moartea bătrânului şi

adăogă:

- Iată-mă aicea singur. Dumnezeu mi-a luat pe tatăl ce-mi dedese, rămâi tu cu mine,

dară să mergem într-altă parte, unde să ne facem o colibă [...].

- Nu aşa, stăpâne, îi răspunse calul, noi o să ne ducem să locuim unde sunt mulţi

oameni ca dumneata. [...]

După ce ajunse în oraşul cel mai de aproape şi se văzu întru mulţimea aia de oameni,

[...] se cam spăimântă copilul de atâta zgomot, şi îmbla tot cu frică, mirându-se de

frumuseţea caselor şi de tot ce vedea; băgă însă de seamă că fiecare lucru-şi are rânduiala

sa. [...]

Şi, după ce şezu acolo câteva zile,[...] plecă luându-şi calul cu sine şi se duse, şi se

duse, până ce ajunse pe tărâmul unor zâne.

Ajungând la zâne, cari erau în număr de trei, căută să se bage *argat la dânsele; aşa îl

sfătui calul să facă. Zânele deocamdată nu prea voiau să-l ia în slujbă, dară se înduplecară

la rugăciunile lui şi-l primiră.

Calul adesea venea pe la domnul său, şi într-o zi îi zise să bage de seamă, cum că în

una din ca-se zânele aveau o baie, că acea baie, la câţiva ani, într-o zi hotărâtă, curge aur,


şi cine se scaldă întâi aceluia i se face părul de aur. Ii mai spuse să vază că într-unul din

tronurile casei zânele aveau o legătură cu trei rânduri de haine, pe care le păstrau cu

îngrijire. Băiatul băgă la cap toate zisele calului şi, de câte ori avea câte ceva greu de făcut,

chema calul şi-i da ajutor.

(Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur)

*viază- trăieşte

* şoimulean-un şoim mai mic

*şiritenia- fir al întâmplărilor

*argat-slugă angajată (în trecut) pentru muncile agricole, creşterea vitelor sau muncile din

gospodăria stăpânului.

A . În ţe leg ea rea te xtu lu i lite ra r

1. Num eşte personajele pe care le-ai „ întâln it” în textul citit.

2. Transcrie din text un fragm ent din care reies sentimentele unuia dintre personaje.

3. Caută în text două figu ri de stil învăţate şi numeşte-le.

4. Potriveşte ideile din coloana A cu cele din coloana B pentru a obţine enunţuri referitoare la

text:

A . B .

a. C o p ilu l este im presionat 1. după ce scutură frâul lăsat de tatăl său.

b. C a lu l î l avertizează pe tânăr 2 . pentru că tatăl său murise.

c. O ri de câte ori avea nevoie de ajutor 3. tânărul îş i chema calul.

d. A ju n s la zâne, băiatul încearcă 4. că zânele aveau o baie cu totul deosebită.

e. C a lu l apăru înaintea tânărului 5. de aspectul oraşului în care î l duce calul.

f. Bă iatu l era foarte trist 6. să intre argat la acestea.

a. 5

5. Com pletează desenele de m ai jo s cu două aspecte care aparţin realităţii şi cu două aspecte

care aparţin ficţiu n ii din text.

21


B . L im b a ro m â n ă

1. Scrie câte două cuvinte care încep cu literele de mai jos:

râ ........................................., râ ......................................... ; c ă .........................................., c ă ............................

p ă ................................................... , p ă ...................................................

2. Notează în spaţiile punctate vocalele şi sem ivocalele din cuvintele date:

foamea: vo ca le .............................sem ivocale....................................

sui: vo ca le ....................................... sem ivocale ...................................

rămâi: vo ca le ............................... sem ivocale ....................................

baie: vo ca le .....................................sem ivocale....................................

3. Precizează numărul sunetelor şi al literelor din cuvintele: atunci, aicea, rugăciunile, curge.

4. Desparte în silabe cuvintele: mâhnire, Dumnezeu, îmbla, rânduiala.

5. Identifică în fragmentul din chenar elementele unei situaţii de com unicare învăţate apoi

notează-le în spaţiile colorate:

22

_____ y


6. Transcrie din text câte un exem plu pentru fiecare din grupurile ce şi ge şi precizează numărul

de sunete pe care le auzi în fiecare cuvânt. Form ulează apoi o regulă.

7. A lcătuieşte un d ia log de 7-10 replic i respectând următoarele elemente ale com unicării:

emiţător/receptor: tu, doamna bibliotecară;

" mesajul: doreşti să îm prum uţi cartea ,,Basmele românilor”, de P. Ispirescu;

contextul: biblioteca;

canalul: aerul;

codul: lim ba română.

* * Dovedeşte că eşti cel m a i bun!

1. Colorează silaba accentuată în cuvintele următoare: i-n i-m a; m âh-ni-re; ru -gă-ciu -n i-le ; a-ce-lu-

ia.

2. D ă exem ple de cuvinte în care să existe:

u - vo ca lă :................................................. ; o - vo ca lă ........................................................

sem ivocală.......................................... ; sem ivocală..................................................

e - vo ca lă ..................................................

sem ivocală.........................................

3. A lcătuieşte propoziţii în care să existe următoarele cuvinte accentuate diferit: ochi, umbrele, voi,

mască.

4. Rescrie textul de mai jo s, corectând toate greşelile existente:

Urecile căţeluşului erau chiulite la zgomotul făcut de copi.

Se uita parcă într-un punct fics, dar a venit repede la kemarea băiatului.

5. Într-o compunere de 100-150 de cuvinte, im aginează-ţi aventura tânărului la palatul celor trei

zâne. În compunerea ta, trebuie:

să relatezi întâmplarea, respectând succesiunea lo g ică a evenimentelor;

să introduci alte două personaje în compunere;

să foloseşti povestirea şi dialogul;

să ai un conţinut adecvat cerinţei;

să respecţi precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

23


P R I E T E N I

D IN L U M E A A N I M A L E L O R

I

N A R A T I V U L L I T E R A R

Aminteste-ti!9 9

• V o cale le lim b ii române sunt..............................D intre acestea, ................................pot

fi şi sem ivocale.

• Personificarea este o ..........................................prin care li se atribuie lucrurilor sau

fiinţelor necuvântătoare......................................................................

• Naratorul este...................................... care....................................... întâm plările.

• Acestea pot fi relatate la persoana..................................... sau..................................

C iteste cu atentie textu l u rm ă to r:5 ?

De trei zile Grizzly era în adăpostul de animale.

Stăpânul său îi deschisese uşa de la maşină, iar el, naiv, [...] credea că merg la o

plimbare prin pădure. Fals! [...]. El avea nevoie de un nou stăpân[...]. Dar acum trebuia

să-şi aleagă ceva mai bun, nu din nou un trădător ca fostul lui stâpân.

Dar cum recunoşti adevăraţii iubitori de câini? [...]

Lumea era atât de tristă, că Grizzly nici nu mai dorea să deschidă ochii. Când

deodată un miros minunat îi dezmierdă nasul[...]. Un băiat stătea în faţa cuştii lui,

24


apăsându-şi faţa în grilaj. In spatele lui erau doi oameni mari. Grizzly sări şi se apropie dând

din coadă, de micuţul om cu miros minunat. Işi strecură năsucul rece prin grilaj, adulmecă şi

zâmbi cu zâmbetul lui cel mai frumos de câine.

- Dar doream un câine mic, zise unul din oamenii mari.

Cei doi nu miroseau atât de bine precum cel mic, dar era “suportabil”.

- Cred că este perfect, zise băiatul, Pe el vreau să-l am. Vă rog!

Se întoarse spre Grizzly şi-l lăsă să-i adulmece mâna. [...].

- Atenţie! zise unul din oamenii mari. Poate te muşcă! [...].

Băiatul ţopăia agitat în faţa grilajului. Grizzly dădea tot mai tare din coadă. Nu

îndrăznea să latre. Asta nu le plăcea oamenilor. [...].

- Mă numescMax, zise băiatul.Şi tu? [...].

- Se numeşte Grizzly, spuse unul din oamenii mari. Cel puţin

aşa scrie pe plăcuţa de la cuşca lui. “Vârsta: 6 luni, iubitor de

copii, poate f i lăsat când şi când singur acasă.” [...].

- Bine! zise în sfârşit unul din ei. E al tău!

Max începu să ţopăie de bucurie în faţa cuştii. Bătea din palme şi râdea. [...].

Când uşa de la cuşca lui Grizzly se deschise, în sfârşit, acesta de bucurie, mai că-l

dărâmă la pământ pe noul său prieten.

Seara, Grizzly adormi pe un covoraş lângă patul lui Max. Dar, când afară se lumină

de ziuă, Grizzly se sui foarte atent în pat şi-şi rezemă botul de burtica micuţului om. Max se

trezi. [...]. Niciodată în viaţa lui de câine Grizzly nu se mai simţise atât de fericit.

(C o rn e lia Funke, Noul stăpân al lui Grizzly)

A . În ţe leg erea te xtu lu i lite ra r

1. Uneşte prin săgeţi cuvintele din prim a coloană cu cele din a doua coloană, asfel încât

perechile formate să aibă acelaşi înţeles:

25


I. II.

naiv

dezm ierdă

G rila j

adulm ecă

să ţopăie

A g itat

nelin iştit

credul, prostuţ

m iroase

încântă

gard

să sară

2. Ordonează ideile principale ale fragm entului, ţinând cont de cronologia evenimentelor:

M a x hotărăşte să ia câinele acasă.

Câine le se simte foarte singur.

Stăpânul îş i duce câinele la un adăpost pentru animale.

G r iz z ly se simte foarte feric it alături de M ax.

M a x îm preună cu părinţii se opresc în faţa grila ju lu i.

B ăiatu l se bucură la vederea câinelui.

3. Transcrie din textul dat fragm entul din care reiese că G r iz z ly simte prezenţa copilu lu i.4. Propune un răspuns la întrebarea adresată de naratorul textului: Dar cum recunoşti

adevăraţii iubitori de câini?5. Prezintă în 30-50 de cuvinte sentimentele câinelui identificate în fragm entul citit.

26


re, be, plim, gri, tor, ri, cu,

că, iu, e, a, dul, zâm, laj, bu

me, bi, o da, tă, nici, ba, tul

2. Com pletează spaţiile punctate cu tipul sunetelor din următoarele cuvinte:

Ţ o p ă ie :...................................................................................................................................................deodată.

............................................................................................ iu b itor.....................................................................

3. N otează num ărul de litere şi de sunete din următoarele cuvinte:

(să) deschidă, rece, plăcea, fericit.

4. A le g e varianta corectă: servici/serviciu; câm piile/câm pile; rucsac/ruxac; exemplu/egzem plu;

A lecsandri/A lexandri; foarfecă/foarfece; înorat/innorat; xilo fon/csilo fon; ortodocs/ortodox;

toxic/tocsic; înodat/înnodat; idee/ideie; aleie/alee; giam /geam ; aşează/aşază.

27


5. Grupează cuvintele următoare, conform cerinţei din tabel: trei, z ile , deschisese, m inunat,

apropie, atent, fals, n ic i, m ari, adulmecă, deodată, miros.

Cuvinte formate

dintr-o silabă

Cuvinte formate din

două silabe

Cuvinte formate din

trei silabe

Cuvinte formate din

patru silabe

6. R escrie textul de m ai jos, fo losind corect toate semnele grafice:

- B u n ă M aria U nde ne întâln im pentru a merge la bibliotecă

- Bună, Ştefania Te vo i aştepta în faţa şco lii, de acolo vom merge îm preună. E

bine asa

- E u vo i veni însoţită de R e x pentru că nu-i place să rămână singur. D u p ă ce

îm prum utăm cărţile vom ieşi la o plim bare prin parc.

7. Îţi doreşti foarte m ult un căţel. A lcătuieşte un d ia log de 8-10 replici în care s-o conving i

pe m ama să-ţi perm ită adoptarea unui căţel de la un adăpost.

* *** Dovedeşte că eşti cel m a i bun!

1. D ă exem ple din textul citit de cuvinte accentuate pe prim a silabă, pe a doua silabă, apoi pe a

treia silabă.

2. Scrie enunţuri în care să existe următoarele cuvinte (cu şi fără diacritice): musca/muşcă;

paste/paşte; tine/ţine; var/văr; bat/băţ; râu/rău.

3. Scrie câte două cuvinte în care sunetele c, i, v să fie notate prin literele k, y, w.

4. Su b lin iază doar cuvintele în care numărul literelor este egal cu num ărul sunetelor: merge,

gheaţă, plăcinte, agitat, girafă, niciodată, dulceaţă, ureche, unghie.

5. Într-o compunere de 100-150 de cuvinte, im aginează-ţi o continuare a fragm entului citit.


În compunerea ta, trebuie:

să relatezi întâm plarea, respectând succesiunea lo g ică a evenimentelor;

să păstrezi legătura cu textul;

să ai un conţinut adecvat cerinţei;

să respecţi precizarea referitoare la num ărul de cuvinte.

P R I E T E N I D IN L U M E A

A N I M A L E L O R

I I

N A R A T I V U L N O N L I T E R A R

Aminteste-ti!9 9

• V ocabularu l fundamental conţine..............................................................

• Cuvinte le cu form ă diferită şi înţeles opus se num esc.........................

• C um recunoşti un text nonliterar? Scrie trei trăsături pe care le ştii:

29


________________________________________________aC iteşte cu atentie textu l u rm ă to r:5 ?

Calul troian a fost subterfugiul (viclenie, şiretenie)

folosit de greci pentru a intra în Cetatea Troia, pe vremea

când cele două tabere erau în război. [...]

Zece ani s-au războit grecii cu troienii şi nu au

reuşit să îi învingă, aşa că s-au gândit la un şiretlic. Au

construit un cal uriaş, din lemn, şi au ascuns patruzeci de

soldaţi, pe cei mai buni pe care îi aveau, în interiorul lui.

Apoi au părăsit câmpul de luptă, iar troienii, bucuroşi că s-a terminat războiul, au dus calul

în cetate, iar noaptea soldaţii greci au coborât din cal, au deschis porţile oraşului şi i-au

omorât pe troieni, căci corăbiile grecilor se întorseseră. Aşa au reuşit grecii să câştige

războiul. Povestea este spusă în “Eneida” lui Virgiliu, iar evenimentul este menţionat şi de

Homer, în “Iliada” şi “Odiseea”. [...]

Ideea construirii calului i-ar f i venit lui Odiseu (vestit erou grec), iar animalul ales

era chiar simbolul Troiei. Calul a fost construit în trei zile, iar apoi soldaţi greci, aleşi dintre

cei mai viteji, s-au ascuns în cal. Giganticul animal a fost lăsat pe câmpul de luptă, alături

de un soldat, în vreme ce grecii au strâns totul, au încărcat în corăbii şi au plecat. Când

troienii au descoperit fuga grecilor, dar şi calul şi soldatul, au început întrebările. Sinon,

soldatul grec, le-a spus troienilor o poveste pe care aceştia au crezut-o: camarazii lui au

construit calul în cinstea zeiţei Atena pentru a-i ajuta să ajungă cu bine acasă. Ar f i vrut să îl

ducă la ei în cetate, dar era prea mare, aşa că au fost nevoiţi să îl lase în urmă. O inscripţie

sculptată de greci pe cal îi susţine povestea: „Pentru întoarcerea lor acasă, grecii dau

această ofrandă Atenei.

(adaptare după Calul troian, o lecţie de război, https://www.tribuna.ro/stiri/descopera-

lum ea/calul-troian-o-lectie-de-razboi)

30

https://www.tribuna.ro/stiri/descopera-lumea/calul-troian-o-lectie-de-razboihttps://www.tribuna.ro/stiri/descopera-lumea/calul-troian-o-lectie-de-razboi


A . În ţe leg erea te xtu lu i n o n lite ra r

1. Întâm plările menţionate în textul citit se petrec în t im p u l................................................, care a

durat............................ani şi despre ele au scris şi autorii....................................................................

2. Scrie sursa (de unde a fost preluat) acestui text.

3. D e ce a fost construit de către greci calul uriaş?

4. Care a fost m otivul pentru care grecii au lăsat calu l pe câm pul de luptă?

5. Precizează numele zeiţei căreia i-a fost înch inat acest cal uriaş. C e sim b oliza calul pentru

zeiţa respectivă?


1. Consultă un dicţionar al lim b ii române (ex. dexonline.ro, D E X ) şi scrie sensul următoarelor

2 . Transcrie din text patru cuvinte care aparţin vocabularulu i fundamental şi alte patru care

fac parte din m asa vocabularulu i.

3. N otează sensul opus al cuvintelor:

31


interior: ......................................................................................

am deschis: ..............................................................................

v i t e j i : ...........................................................................................

întrebări: .....................................................................................

au început: .................................................................................

4. Construieşte enunţuri cu sensurile asemănătoare cuvintelor subliniate din enunţurile de

m ai jos:

Pupi trăia fericit într-o mică fermă de la ţară...Cum la acea oră ograda era pustie,

Pupi o şterse spre pădure, ca să-şi caute pe acolo un tovarăş de joacă [...]. Bursucel

locuia într-o casă sub pământ, numită vizuină.

(G ordon V o lke , Robert Toon, Căţeluşul murdar)

5. N otează sensurile verbului a face din următoarele structuri:

Salut, M ark! C e m ai faci?

S-a făcut! N e vedem la ora patru!

- Îm i cer scuze pentru acest telefon

târziu!

- N u face n im ic, nu dormeam încă!

Îm i face bine aerul curat! V o i mai

veni la munte!

A m luat o notă m ică! C e -i de făcut?

Z iln ic facem doi kilom etri pe jos.

32


6 . D ă exem ple de alţi trei ze i despre care ai învăţat la istorie sau la lim ba maternă.

7. A lcătuieşte patru d ialoguri scurte (a câte patru rep lic i) după m odelul din m anual

(pagina 46, ex.17), ilustrând următoarele situaţii:

A i ajuns la şcoală după ora 8 şi te-ai întâln it cu domnul director;

S o lic iţ i doamnei secretare o adeverinţă pentru abonament;

E şt i la gară şi vrei să călătoreşti cu trenul până la Bucureşti;

M ergi la cabinetul m edical al şco lii pentru că nu te sim ţi bine.

D ovedeşte că eşti cel m a i bun!

1. Scrie trei elemente com une şi trei deosebiri dintre textele ,,Făt-Frumos cu părul de

aur” şi fragm entul Calul troian, o lecţie de război.

2. A lcătuieşte câte un enunţ cu sensul opus al cuvintelor subliniate în fragm entul de mai

jos:

Apoi au părăsit câmpul de luptă, iar troienii, bucuroşi că s-a terminat războiul, au dus

calul în cetate, iar noaptea soldaţii greci au coborât din cal, au deschis porţile oraşului şi

i-au omorât pe troieni, căci corăbiile grecilor se întorseseră. Aşa au reuşit grecii să

câştige războiul.

luptă.................................................................................................................................................................

ră zb o i..............................................................................................................................................................

au co b o râ t......................................................................................................................................................

să c â ş t ig e ........................................................................................................................................................

3. Uneşte prin săgeţi expresiile din coloana A cu exp licaţiile potrivite existente în coloana

B :

A. B.A v isa (sau a vedea, a spune) cai verzi (pe

pereţi)

a ajunge într-o stare sau situaţie mai rea, m ai proastă

Calul-troian niciodată

A um bla după potcoave de cai morţi a-şi pierde vrem ea cu lucruri fără rost, fără importanţă

A ajunge din cal m ăgar a-şi în ch ip u i (sau a spune) lucruri fantastice, im posib ile , de necrezut.

L a paştile cailo r (sau ca lu lu i) inam ic deghizat sub m asca unui binefăcător.


4. R e a lizează un d ia log cu colegul de bancă în care să prezinţi personajul care te-a

im presionat cel m ai m ult din film ele recomandate în m anualul de Limba română,

pagina 56. Argum entează-ţi alegerea.

5. Într-un text de 100-150 de cuvinte scrie rezum atul unei povestiri pentru copii din

literatura maternă sau universală în care relaţia de prietenie dintre un copil (om ) şi un

anim al te-a im presionat în mod deosebit.

P R I E T E N I D IN L U M E A

A N I M A L E L O R

I IN A R A T I V U L N O N L I T E R A R

Aminteste-ti!9 9

• M asa vocabularulu i conţine.................................

• C e este un dicţionar?...............................................

• Elem entele unei situaţii de com unicare sunt:

_______________________________________________ £C iteşte cu atentie te xtu l u rm ă to r:5 ?

I. Pentru cel mai bun prieten al omului, probabil cel mai cunoscut nume din istorie este

Hachiko. Povestea lui Hachiko este arhicunoscută. Iubirea pe care acesta a avut-o pentru

stăpânul lui l-a trecut pe micul patruped în istorie. In Japonia anilor 1925, profesorul Ueno

Hidesaburo moare din cauza unei hemoragii cerebrale. In staţia Shibuya, Hachiko îl

aşteaptă pe omul care l-a adoptat de când era un pui si care i-a oferit dragoste, însă acesta

nu mai vine. Timp de zece ani, Hachiko a mers zi de zi în staţie aşteptându-l. Anii au trecut,


iar Hachiko moare de bătrâneţe pe 8 martie 1935. O poveste tristă, dar care ne învaţă si

acum după mai bine de 80 de ani despre iubire si devotament.

(Povesti despre devotament, curaj, iubire https://cluj.com/arti cole/cel -m ai-bun-prieten-al -

om ului)

II. Hachiko a fost un câine de culoare auriu-maronie din rasa Akita, născut în 1923, la o

fermă din apropierea oraşului Odate. Profesorul Hidesaburo Ueno l-a luat în gazdă,

ducându-l la casa sa, nu departe de Gara Shibuya, şi s-a dovedit a f i un stăpân bun şi blând.

Câinele l-a adorat cu toată fiinţa sa. In fiecare dimineaţă, când profesorul se îndrepta spre

serviciu, Hachiko îl însoţea pe stăpânul său, mergând alături de el până la staţia Shibuya. Il

urmărea cumpărându-şi biletul şi apoi dispărând în staţie. Hachiko se aşeza, mai apoi, în

mica piaţă aflată în faţa staţiei şi aştepta revenirea stăpânului său de la serviciu, până

după-amiaza târziu.

Legendara loialitate a lui Hachiko a devenit un simbol naţional

de fidelitate care a impresionat populaţia din Japonia, prezentând un

spirit de loialitate familială, pentru care cu toţii ar trebui să ne

străduim să îl atingem. Profesorii şi părinţii au folosit veghea lui

Hachiko ca un exemplu de urmat, pentru copii.

(httys://www.aziammvataLro/ro/Hachiko-cel-mai-loial-came-dm-istorie-)

A . În ţe leg erea te xtu lu i n o n lite ra r

1. Su b lin iază varianta corectă: C e le două fragmente fac parte din texte

literare/nonliterare.

2. Transcrie din textele de m ai sus câte un enunţ care arată relaţia stăpânului cu câinele

său.

3. Încercuieşte litera care conţine răspunsul corect:

H ach iko a fost găsit: a. la gară; b. la o fermă; c. pe stradă.

4. M archează cu X căsuţa potrivită pentru fiecare afirmaţie:

A firm a ţ ie : A d e v ă ra t F a ls4.

Persoanele la care se face referire sunt imaginare. 1| 1|_JL __L

Vocabularul textului impresionează prin figuri de stil. 11JL

11

JLTextele fac parte dintr-o ştire/articol de ziar. 11

111

JLPrincipalul scop al fragmentelor este de a informa cititorul.

https://cluj.com/articole/cel-mai-bun-prieten-al-omuluihttps://cluj.com/articole/cel-mai-bun-prieten-al-omuluihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Akita_Inuhttps://www.aziaminvatat.ro/ro/Hachiko-cel-mai-loial-caine-din-istorie-i9621.html


j Textu l al doilea prezintă o întâm plare reală.■ i

i i

rii

\ Textele fo losesc un lim baj obişnuit. ■ “ i i i

rii

5. Num eşte două sentimente (identificate în prim ul text) care î i unesc pe cei doi prieteni.


1. A şa ză în ordine alfabetică următoarele cuvinte: prieten, probabil, povestea, pui,

profesorul, stăpânul, staţia, serviciu. E x p lic ă felu l în care ai procedat pentru cuvintele care

încep cu aceeaşi literă.

2. Form ează cuvinte din literele amestecate m ai jos:

3 .Su b lin iază cu aceeaşi culoare perechile de cuvinte cu sens opus: prietenie, iubire, bătrâneţe,

tristă, departe, dispărând, tinereţe, apărând, aproape, ură, duşmănie, veselă, frică.

4. Grupează cuvintele d in acelaşi câmp lex ica l: devreme, pedeapsă, devotament, stăpân,

prietenie, dimineaţa, iubire, târziu, devreme, iarnă, ani, frică, după-amiază.

5.Notează în dreptul fiecărei propoziţii sensul cuvântului subliniat potrivit contextului,

fo losind articolul de dicţionar de m ai jos:

SERVICIU, servicii, s. n. 1. Acţiunea, faptul de a servi, de a sluji; formă de muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva. ◊ Expr. A fi (sau a se pune) în serviciul cuiva (sau a ceva) = a 36sluji, a servi unei persoane sau unui scop, unei idei etc. ♦ (În construcţie cu verbele „ a face ”, „a


aduce ”) Faptă, acţiune care serveşte, avantajează pe cineva; îndatorire, obligaţie. 2. Ocupaţie pe care o are cineva în calitate de angajat; slujbă. ♦ îndatorire care revine cuiva în calitate de angajat; îndeplinirea acestei îndatoriri. 3. Subdiviziune, fără personalitate juridică, a unei întreprinderi sau instituţii; p. ext. colectivul de muncă corespunzător. 4. Grup de obiecte care

alcătuiesc un tot cu destinaţie specială.. 5. [...], 6. (Sport) Punere în joc a mingii. - Din fr.

service, lat. servitium.

Profesorul mergea z iln ic la s e rv ic iu ..........................................................................................

I-am cumpărat mamei un serviciu nou de ce a i........................................................................

Te rog să-m i faci un serviciu, ca un adevărat prieten ce-m i eşti!......................................

S im ona H alep a câştigat m eciul în urm a unui serv iciu fără greşeală.................................

M ă adresez unei persoane de la serv iciu c lie n ţi.........................................................................

6 .M enţionează form a din dicţionar a urm ătoarelor cuvinte: omului, aşteptând, oraşului, a

adorat, părinţii, au folosit.

7.Scrie trei proverbe despre prietenie din lim ba maternă traduse în lim ba română.

* *** Dovedeşte că eşti cel m a i bun!

1. Găseşte câte un cuvânt cu sens asemănător pentru cuvintele subliniate în fragmentele

următoare:

,,Iubirea pe care acesta a avut-o pentru stăpânul lui l-a trecut pe micul patruped

în istorie.”

,,Anii au trecut...”

2. In d ică sensul verbului ,,a veni” din următoarele enunţuri:

Oaspeţii v in pe la ora 14 .........................................................................................................

N u -m i vine în minte sensul acestui cuvânt........................................................................

Săptămâna ce vine m ă duc la z o o .........................................................................................

I-a venit in im a la loc când s-a văzut în curtea case i........................................................

Iţi v ine bine această rochiţă!..................................................................................................

R âu l curge cu v iteză la v a le .....................................................................................................

3. Scrie în 2-4 enunţuri ce te-a im presionat din întâm plarea prezentată în textele citite.m ai

sus.

37


4. C âinele tău s-a pierdut. R e a lizează un afiş pe care î l aşezi într-un loc pub lic pentru a ruga

oam enii să te ajute în găsirea lu i. Textu l afişu lu i să cuprindă 50-70 de cuvinte.

5. Într-o compunere de 100-150 de cuvinte povesteşte o întâm plare reală sau im aginară în

care să evidenţiezi devotamentul unui câine faţă de stăpânul său.

T e st su m a tiv

N a ra t iv u l lite ra r (au to r, n a ra to r, p e rso n a j, acţiu n e , in d ic i sp a ţio -te m p o ra li);N a ra t iv u l n o n lite ra r

F ig u r i de stil (p e rso n ifica re , enum eraţie , repetiţie);Fo n e tica . V o c a b u la ru l

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.• T im p u l de lucru efectiv este de 50 de minute.

C iteşte cu atenţie fra g m e n tu l de m a i jo s :

Cu toţii ştim că în lume există personaje cu numele: Tristeţe, Bucurie,

Smerenie, Mândrie, Răbdare, Răutate, Fericire, împlinire, Zâmbet, Te rog, Mulţumesc.

Ne aflăm într-un oraş cu oameni frumoşi, eleganţi, dar trişti şi permanent

nemulţumiţi. Dialogurile dintre ei sunt de genul:

- Dă-mi o pâine!

- Serveşte-te singur!

- E verde. Lasă-mă să traversez!

- Cedează-mi locul!

Văzând că nimeni nu le acordă interes, de parcă ar f i invizibili, cei doi prieteni

foarte buni, Te rog şi Mulţumesc au decis *să evadeze din oraşul în care haosul şi

răutăţile şi lipsa bunului-simţ *au dat buzna.

Mergând îngânduraţi şi trişti că oamenii au uitat de existenţa unor prieteni

magici, care pot salva o situaţie la un moment dat, au ajuns într-un sat împrejmuit de

munţi. Liniştea din acele locuri de basm i-a uimit. [...]

38


- Bine aţi venit, dragii moşului. Ce vânt vă poartă prin aceste locuri?

- De bunăvoie am ales să pornim spre meleaguri cu linişte, armonie şi oameni care

să îşi amintească de importanţa noastră.

Bătrânul pădurar este cel care i-a întâmpinat cu bucurie şi cu braţele

deschise.

- Te rog, gustă acest lapte de capră şi dă-ţi cu părerea.

- E nemaipomenit de gustos, om bun.

- Mă bucur că îţi place, dragule. Mulţumesc, îţi sunt recunoscător că m-ai ajutat să

tai arborele ce căzuse în urma furtunii de ieri.

( C lau d ia G roza, Tolba cu poveşti)

*a evada - a fugi, a scăpa.*a da buzna- a se repezi să intre sau să iasă.

A . În ţe leg erea te xtu lu i (25 de puncte)

1. Transcrie enunţul din care reiese m otivu l nem ulţum irii oam enilor din oraş.

5 puncte

2. Identifică în textul citit două figu ri de stil învăţate. 5 puncte

3. Scrie câte un exem plu pentru fiecare element al unei com unicări dialogate din

textul marcat în chenar (emiţător, receptor, cod, context). 5 puncte

4. Form ulează două idei principale pentru fragm entul dat. 5 puncte

5. Enum eră două trăsături ale textului literar pe care le iden tific i în fragmentul dat,

ilustrându-le cu exemple. 5 puncte

B . L im b a ro m â n ă (35 de puncte)

1. A şa ză cuvintele subliniate în text în ordine alfabetică. 5 puncte

2. Scrie sinonim ele cuvintelor scrise îngroşat din secvenţa: Mergând îngânduraţi şi

trişti că oamenii au uitat de existenţa unor prieteni magici, care pot salva o

situaţie la un moment dat, au ajuns într-un sat împrejmuit de munţi. Liniştea din

acele locuri de basm i-a uimit. [...] 5 puncte

3. N otează numărul literelor şi al sunetelor din cuvintele: fericire, (au) decis,

existenţa, magici, deschise. 5 puncte

4. Precizează felu l sunetelor din cuvintele următoare: pâine, uimit. 5 puncte39


5. Scrie literele care nu devin niciodată sem ivocale din secvenţa: Mă bucur că îţi

place.... 5 puncte

6 . Uneşte cu o lin ie cuvintele din coloana A cu antonimele lo r din coloana B .

A B

frum oşi gă lăgia

nim eni tânărul

prieten urâţi

lin iştea duşman

bătrânul toţi 5 puncte

7. Transcrie c in ci cuvinte, dintre cele scrise îngroşat la începutul textului, astfel încât

să facă parte din acelaşi câmp lexica l. 5 puncte

C . ( 16 puncte)

Scrie un dialog, de 70-100 de cuvinte, în care să-i foloseşti pe cei doi buni prieteni

T e ro g şi M u lţu m esc.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei - 2 p.; coerenţa

textului - 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului- 2 p; ortografia - 3 p;

punctuaţia - 3 p; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea - 2 p)

MULT SUCCES

40


J O C U R I S I J U C Ă R I I5

( I )

N a ra t iv u l lite ra r (co m u n ica re n a ra t iv ă )M o d u rile de expunere: n a raţiu n e , d escrie re (au to p o rtret, p o rtre t, tab lo u ) S u b sta n tiv u l com un şi p ro p r iu . N u m ă ru l şi gen u l su b sta n tiv u lu i

M-am dus de Sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietenă, ca

s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaş foarte drăguţ de

vreo opt anişori. N-am voit să merg cu mâna goală şi i-am dus băieţelului o minge foarte

mare de cauciuc şi foarte elastică. Atenţiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele şi

mai ales copilului, pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roşiori în uniformă de mare

tinută.41


Am observat doamnei Popescu că în anul acesta nu se prea vede la plimbare, la

teatru, la petreceri... Doamna mi-a răspuns că de la o vreme i se urăşte chiar unei femei

cu petrecerile, mai ales când are copii.

— Să-ţi spun drept, cât era Ionel mititel, mai mergea; acu, de când s-a făcut băiat

mare, trebuie să mă ocup eu de el; trebuie să-i fac educaţia. Si nu ştiţi d-voastră bărbaţii

cât timp îi ia unei femei educaţia unui copil, mai ales când mama nu vrea să-l lase fără

educaţie!

Pe când doamna Popescu îmi expune părerile ei sănătoase în privinţa educaţiei

copiilor, auzim dintr-o odaie de alături o voce răguşită de femeie bătrână:

— Uite, coniţă, Ionel nu s-astâmpără!

— Ionel! strigă madam Popescu. Ionel! vin' la mama!

Apoi, cătră mine încet:

— Nu ştii ce ştrengar se face... şi deştept...

Madam Popescu sărută o dată dulce pe maioraşul, îl scuipă, să nu-l deoache, şi-l

lasă jos. El a pus sabia în teacă, salută milităreşte şi merge într-un colţ al salonului unde,

pe două mese, pe canapea, pe foteluri şi pe jos, stau grămădite fe l de fe l de jucării.

Dintre toate, maiorul alege o trâmbiţă şi o tobă. Atârnă toba de gât, suie pe un superb cal

vânăt rotat, pune trâmbiţa la gură şi, legănându-se călare, începe să bată toba cu o mână

şi să sufle-n trâmbiţă.

( I.L .C a ra g ia le , Vizită...)


1. Încercuieşte un em oticon pentru a ilustra ce ai sim ţit

după ce ai lecturat fragm entul dat. E x p lic ă oral alegerea făcută.

2. Num eşte personajul care se jo acă înch ipu indu-şi că e pe câm pul de luptă.

3. Transcrie din textul dat un indice spaţial şi unul temporal.

4. N otează două idei principale/ secundare care reies din fragm entul dat.

42


5. L a ce persoană sunt relatate întâm plările? E xe m p lific ă prin forme verbale

potrivite.


1. N otează din text două substantive proprii şi două substantive comune:

2. Com pletează tabelul următor cu substantivele potrivite:

G e n u l m a scu lin G e n u l fe m in in G e n u l n e u tru

3. Pune la plural următoarele substantive:

prietenă_________________________________________

fiu _________________________________________

mână _________________________________________

m inge _________________________________________

salon _________________________________________

4. Su b lin iază cu roşu desinenţele de plural de la exerciţiu l anterior.

5. A lcătuieşte enunţuri cu form ele de plural ale substantivelor :

sg. corn pl. cornuri

pl. coarne

sg. m asă pl. mase

pl. mese

43


6 . Su b lin iază în textul dat patru substantive la num ărul plural şi 4 substantive la

num ărul singular.

7. Com pletează tabelul cu substantive după următorul model:

G e n m a scu lin G e n fe m in in G e n fe m in in G e n m a scu lin

lup lupoaică

>cd'S"u- răţoi

8 . A lcătuieşte o listă de substantive care prezintă aceeaşi form ă atât pentru fem inin,

cât şi pentru m asculin, continuând exemplele:


V

Dovedeşte că eşti cel mai bun!9 y

1.Scrie în spaţiul punctat două proverbe despre prietenie.

2. A le g e unul dintre următoarele fenomene ale naturii: ploaia, bruma, zăpada. A lcătuieşte

figu ri de stil potrivite cu acestea după m odelul următor:

Ploaia dansa împreună cu noi

Se-nveselea cândrâdeam amândoi... fD o in a Badea. Ploaia si noi)

N otează în caietul tău două asemenea exem ple în lim ba m aghiară sau în altă lim bă

studiată.

3.Pornind de la inform aţiile oferite de textul dat, descrie camera ta în 4-5 rânduri. Prezintă

im aginea de ansam blu a acesteia şi oferă detalii sem nificative! A pelează la lim baju l

expresiv!

4. Prezintă c in ci calităţi şi c in ci defecte care te definesc într-o descriere de tip

autoportret.

45


5. D escrie în caietul de temă locul tău preferat din natură într-o compunere de 10-12

rânduri fo losind substantive proprii şi comune.

J O C U R I S I J U C Ă R I5

N a ra t iv u l lite ra r (co m u n ica re n a ra t iv ă )M o d u rile de expunere: n a raţiu n e , d escrie re (au to p o rtret, p o rtre t, tab lo u ) C a z u r ile su b sta n tiv u lu i. A rt ic u la re a su b stan tive lo r A rt ic o lu l h o tărâ t si cel n ehotărât; A rt ic o lu l p o sesiv -ge n itiva l

46


C iteşte cu atenţie fra g m e n tu l de m a i jo s :

A-nceput de ieri să cadă Câte-un fulg, acum a stat, Norii s-au mai răzbunat Spre apus, dar stau gramadă

Peste sat.

Sunt copii. Cu multe sănii,De pe coastă vin ţipând Si se-mping şi sar râzând;Prin zăpadă fac mătănii,

Vrând-nevrând. Ploi vestesc.(George Coşbuc, Iarna pe uliţă)


1. Enum eră elementele naturii descrise în poezia Iarna pe uliţă.

2. Precizează într-un enunţ locu l şi tim pul descrierii artistice, sublin iind în text

in d ic ii spaţio- temporali.

3. Prezintă în 3-4 rânduri atmosfera care se desprinde din text.

Nu e soare, dar e bine,Si pe râu e numai fum.

Vântu-i liniştit acum,Dar năvalnic vuiet vine

De pe drum.

Gură fac ca roata morii;Si de-a valma se pornesc, Cum prin gard se gâlcevesc Vrăbii gureşe, când norii

47


4. R escrie din text versurile în care poţi identifica două figu ri de stil învăţate.

Num eşte cele două figu ri de stil!

5. A i fost la săniuş?

Descoperă în poezie culorile iernii. Desenează peisajul sugerat de versurile

poeziei


1. N otează din text câte două substantive pentru fiecare gen:

G e n fe m in in G e n m a scu lin G e n n eu tru

2. Grupează zece substantive din poezie după caz. Câte c in ci pentru fiecare:

3. Su b lin iază substantivul în cazul genitiv. A lcătuieşte un enunţ în care acesta să fie în cazul acuzativ:

48 J


4. A le g e câte patru substantive pentru fiecare coloană:

N e a rticu la te A rt ic u la te

5. Trece substantivul fu lg la cazurile dativ şi vocativ. A lcătuieşte două enunţuri cu form ele obţinute:

6 . A rticu lează substantivul sat cu articole hotărâte şi nehotărâte, la singular. Su b lin iază articolele:

7. Trece la plural substantivul râu. A rticu lează-l hotărât şi nehotărât. A lcătuieşte patru propoziţii dezvoltate cu form ele obţinute:

8. E x p lic ă ortografia cuvântului săniile:

Dovedeşte că eşti cel mai bun!


1.Form ează substantive de la următoarele cuvinte de bază: ( a) începe, (a) cădea, (a) sta,

(a se) răzbuna.

2 .Com pletează enunţurile următoare cu articolele posesive sau genitivale potrivite.

Casa e ste ....... pădurarului.

N u cu l de lângă poartă este .... ve cin ilo r mei.

Săn iile s u n t .....prietenilor noştri.

P it ic ii din grădină s u n t .....unchiu lu i meu.

C e observi? Uneşte prin săgeţi cu cine se acordă articolul posesiv sau genitival.

3.Num eşte jo cu l co p iilo r din poezie. Enum eră alte jo cu ri ale iernii.

4.Prezintă în scris, sub form a unei reclam e T V , propria săniuţă, într-un text nonliterar

hazliu.

Încearcă să traduci oral în lim ba m aghiară sau în altă lim bă studiată reclam a ta.

5. Prezintă în 4- 5 rânduri sem nificaţiile versurilo r u ltim ei strofe a poeziei.

6 . A lcătuieşte o compunere narativă de 100-120 de cuvinte în care să prezinţi o întâm plare

petrecută iarna, la care ai participat.

5o


N a ra t iv u l lite ra r (co m u n ica re n a ra t iv ă ) E x p r im a re a în s u s ir ilo r (a d je ctiv u l)

Aminteste-ti!9 9

• Autoportretul surprinde

• A d jectivu l

exprim ă..........................................................................................

A d jectivu l se acordă î n .......................ş i ............................. cu substantivul

___________________________________________________________________________ S

C iteşte cu atentie fra g m e n tu l de m a i jo s :

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie! Şi, Doamne, frumos era pe atunci, căci şi părinţii, şi fraţii şi surorile îmi erau sănătoşi, şi casa ne era îndestulată, şi copiii şi copilele megieşilor erau de-a pururea în petrecere cu noi, şi toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea! Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi sturlubatic şi copilăros ca vântul în tulburarea sa.

Şi mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet uneori, când începea a se ivi soarele dintre nori după o ploaie îndelungată: „Ieşi, copile cu

51


părul bălan, afară şi râde la soare, doar s-a îndrepta vremea “ şi vremea se îndrepta după râsul meu... Ştia, vezi bine, soarele cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei,..

( Io n C re a n g ă , Amintiri din copilărie)


1. Oferă sinonim e pentru cuvintele următoare: casa, mă ţineam, bucurie, megiesilor,

vestită.

2. Caută în dicţionar sensul cuvintelor subliniate.

3. Precizează într-un enunţ unul dintre m otivele pentru care personajul este fericit.

4. Care este perioada rememorată de către narator?

5. N otează două idei principale/ secundare care reies din fragm entul dat.

6 . L a ce persoană sunt relatate întâm plările? E xe m p lif ic ă prin form e verbale

potrivite.

52



1. N otează din text c in ci adjective.

2. Care este însuşirea mamei evidenţiată în text?

3. Precizează form ele urm ătoarelor adjective:

părintească

copilăresc

sănătoşi

vesel

4. A trib u ie câte două adjective urm ătoarelor substantive: zâmbet, soarele, norii.

5. Extrage din textul dat patru structuri substantiv +adjectiv.

6 . A lcătuieşte două enunţuri în care adjectivul să fie aşezat în faţa substantivului.

C e observi în privinţa articolului?

7. Form ează substantive de la următoarele cuvinte de bază: gândesc, jucându-se,

începusem, râde.

53


8 . Com pletează tabelul cu adjective din m em orie după următorul model:

G e n m a scu lin

n r. s in g u la r

G e n fe m in in

n r. s in g u la r

G e n fe m in in

n r. p lu ra l

G e n m a scu lin

n r. p lu ra l

tulburător strălucitoare

9. A n a lize a ză substantivele şi adjectivele din pasajul scris îngroşat:

Dovedeşte că eşti cel mai bun!9 yl.E n u m eră personajele evidenţiate în autoportret.

54


2.Care sunt persoanele pe care ai vrea să le evidenţiezi în autoportretul tău?

3. Pornind de la inform aţiile oferite de textul dat, realizează portretul m amei tale

în 4-5 rânduri. A pelează la lim baju l expresiv!

4. Redactează un d ia log de 6 - 8 rep lic i între băiatul din text şi soare. V e i fo losi

patru adjective variab ile şi două adjective invariab ile pe care le ve i sublinia,


5. Redactează în caietul tău o compunere de 10-12 rânduri în care să descrii o

grădină fermecată. Foloseşte cât mai multe adjective!

T e st su m a tivS u b sta n tiv u l. A d je c t iv u l.A rt ic o lu l h o tărâ t şi cel neh otărât. A rt ic o lu l p o ses iv -ge n itiva l

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.• T im p u l de lucru efectiv este de 50 de minute.

Citeşte cu atenţie fragm entul de m ai jos:

Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. A intrat în baltă. Pe picioarele lungi,

subţiri ca nişte lujere, trupul lui se leagănă agale. Din când în când îşi udă pliscul;

uneori se opreşte de se uită, ispititor, în fundul apei, ca şi cum ar f i dat peste ceva ce

căuta de mult. E răcoare, şi răcoarea îl încântă. Nu simte nicio altă dorinţă decât să-şi

scalde picioarele în unda rece, care-i trimite fiori până sub aripi.

Deodată se opreşte; încordează gâtul şi priveşte. Pe frunza unui nufăr, o broscuţă

se bucură şi ea de frumuseţea şi răcoarea dimineţii. Când l-a văzut, biata broscuţă a

încremenit pe picioruşele de dinapoi; cu ochii mari deschişi, cată la cumplitul duşman. In

spaima ei, îl vede uriaş, cu capul atingând cerul, cu pliscul lung, larg, să soarbă dintr-o

dată balta şi, dimpreună cu balta, pe ea. Inima i s-a oprit. Işi aşteptă sfârşitul.

Cocostârcul o vede şi înţelege. Dar dimineaţa e mărinimos. Ş-apoi i se pare atât

de mică, atât de neînsemnată această vietate a bălţii, că, de la o vreme, parcă o pierde

din ochi în fundul apei, şi nici n-o mai zăreşte. Ridică piciorul, păşeşte dispreţuitor şi

trece, măreţ, mai departe.

Broscuţei nu-i vine să creadă. Mai stă aşa câteva clipe. Apoi, de bucurie, sare pe

o altă frunză; şi-ntr-un avânt de recunoştinţă, ea, cea dintâi, taie tăcerea dimineţii:

— Oaac!

(E m il Gârleanu, Mărinimie)

56


A . În ţe leg erea te xtu lu i lite ra r (25 de puncte)1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele: s-a sculat, trupul, îl încântă,

duşman, zăreşte. 5 puncte

2. Precizează într-un enunţ care sunt personajele textului. 5 puncte

3. Precizează m otivul pentru care cocostârcul a intrat în baltă. 5 puncte

4. Form ulează două idei principale/secundare ale textului de m ai sus. 5 puncte

5. E x p lic ă sem nificaţia enunţului următor, va lo rificân d fragm entul de mai sus: Apoi, de

bucurie, sare pe o altă frunză; şi-ntr-un avânt de recunoştinţă, ea, cea dintâi, taie tăcerea

dimineţii:

— Oaac! 5 puncte

B . L im b a ro m â n ă (35 de puncte)

1. Trece genul urm ătoarelor substantive: cocostârcul, trupul, baltă, picioarele,

frunză. 5 puncte

2. Pune la plural substantivele: noaptea, trupul, pliscul, frunza, broscuţa.

5 puncte

3. Precizează cazul substantivelor subliniate în text. 5 puncte

4. A lcătuieşte o propoziţie în care cuvântul cocostârcul să fie articulat cu articol

nehotărât. 5 puncte

5. Extrage din text propoziţia în care apare un articol genitival. 5 puncte

6 . Scrie toate form ele adjectivelor (la singular şi la plural): lungi, subţiri, rece,

mari, cumplit. 5 puncte

7. A lcătuieşte 2 enunţuri după aceste 2 scheme : 5 puncte

A d j. + Subst. + Verb + Prep. +Subst. + A d j.

Verb + Prep.+ Su b st.+ A d j.+ A d j.

C . (16 puncte)

Pornind de la enunţul: Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. A intrat în baltă. Pe

picioarele lungi, subţiri ca nişte lujere, trupul lui se leagănă agale, alcătuieşte o

compunere narativă de 80-100 de cuvinte, în care să-ţi im aginezi o altă continuare a

întâm plării.

În realizarea com punerii, ve i avea în vedere următoarele cerinţe:


-fo losirea a două substantive la cazul dativ pe care le ve i sublinia;

- utilizarea a trei personificări;

- crearea unui conţinut adecvat cerinţei;

- respectarea lim ite lor de spaţiu indicate.

V e i p r im i 14 puncte p e n tru re d a ctare a în tre g ii lu c r ă r i (unitatea com poziţiei - 2

p.; coerenţa textului - 2 p.; registrul de com unicare, stilu l şi vocabularul adecvate

con ţin u tu lu i- 2 p; ortografia - 3 p; punctuaţia - 3 p; aşezarea corectă în pagină,

liz ib ilitatea - 2 p)

M U L T S U C C E S !

N a ra t iv u l f ic ţio n a l (n o n lite ra r).V e rb u l. M o d u rile personale . M o d u l in d ic a tiv : t im p u rile p rezen t, im p erfe ct, p erfectu l com pus ş i v iito r;V a lo r ile m o rfo lo g ice ale ve rb e lo r: a f i, a avea ş i a vre a;

58


£

Legenda spune că atunci când a venit prima toamnă pe lume toate păsările s-au

grăbit să plece spre ţări mai calde. Una singură mai rămăsese: o păsărică mică si

zgribulită, pe o creangă de la marginea codrului. Avea, sărăcuţa, o aripă ruptă si nu

putea să zboare prea mult. S-a dus să ceară ajutorul unui copac, deoarece acesta având

rădăcini puternice, de bună seamă că nu va pleca nicăieri si va sti cum să înfrunte frigul

si crivăţul iernii.

S-a dus mai întâi la stejar, văzându-l mai falnic:

- Te rog frumos, lasă-mă să trăiesc printre ramurile tale, căci vine iarna si voi muri

fără adăpost!

- Nu pot, i-a răspuns semeţ stejarul, nu vreau să-mi mănânci ghindele. Caută-ţi de

drum!

S-a dus, biata păsărică, si la un fag, dar nici acesta nu s-a îndurat să o găzduiască:

- Imi pare rău, i-a zis fagul îngrijorat de vântul ce se înteţea. Am deja destule griji

si iarna o să fie grea. Nu pot să te ajut.

Si tot asa, de la un copac la altul... Biata păsărică nici nu stia încotro să se mai

îndrepte, când, trecând pe lângă brad, auzi spre mirarea si bucuria ei:

- Ei, păsărică, nu te mai frământa! Dacă vrei rămâi la mine. Poţi sta pe oricare

dintre crengile mele si împreună vom trece noi si peste iarna ce vine!

Bucuroasă, pasărea îsi făcu degrabă un culcus pe una dintre ramurile bradului. Si

chiar din noaptea aceea vântul rece începu să sufle. Palide, una câte una, frunzele

copacilor cădeau la pământ. Doar frunzele bradului rămâneau verzi, toţi fiind uimiţi de

asa minune. Si vântul se mira nespus, asa că s-a dus chiar înaintea Creatorului:

- Doamne, lasă-mă să scutur si frunzele bradului, asa cum fac cu toţi copacii...

- Nu, i-a răspuns Dumnezeu vântului. Bradului să nu-i faci nimic, că a fost bun cu

biata păsărică. De el să nu te atingi!

Si de atunci, toţi copacii îsi pierd haina lor de frunze si flori, doar bradul îsi

păstrează totdeauna frunzele verzi, fie vara, fie iarna.

(Legenda bradului)



1. Precizează într-un enunţ locu l şi tim pul acţiunii.

2. Transcrie din text un enunţ referitor la trăsăturile păsării.

3. Oferă sinonim e pentru cuvintele subliniate în text.

4. Care este figu ra de stil predominantă în text? M otivează alegerea făcută.

5. Enum eră în ordine personajele care iau parte la dialog.

6 . E x p lic ă rolu l fo lo sirii sem nului exclam ării în enunţul Caută- ţi de drum!


1. N otează din text c in ci verbe la m odul indicativ.

2. Scrie în colţurile stelelor verbe la tim pul indicat.

3. D a că nu ai identificat u ltim ul verb la tim pul viitor, observă form a aceasta: o să fie

grea. M od ifică-o astfel încât să obţii form a de v iito r (lim ba literară).

4. Com pletează tabelul cu verbele indicate. F i i atent la persoana cerută, la numărul

singular!

60


Persoana I vo i m uri vreau

Persoana a I I - a vrei poţi

Persoana a I I I -a spune va pleca

5. Selectează din text un verb la tim pul im perfect şi unul la perfectul compus.

A lcătuieşte câte un enunţ cu fiecare.

6 . Trece la num ărul plural, păstrând persoana, verbele din tabelul de mai sus.

7. M o d ifică enunţul urm ător trecând verbele la v iito r; Doar frunzele bradului

rămâneau verzi, toţi fiind uimiţi de asa minune.

8. Extrage din textul dat patru structuri substantiv +verb (subiect+ predicat).

9. Su b lin iază în prim ul alineat al textului dat verbele auxiliare.

10. Precizează valoarea m orfo logică a verbului a f i din structura că a fost bun cu biata

păsărică. A lcătuieşte alte două enunţuri cu va lo ri m orfologice diferite.

11. A n a lize a ză verbele din pasajul scris îngroşat:

61


Dovedeşte că eşti cel mai bun!> y

l.P re zin tă structura verbului a ve n i la m odul indicativ, tim pul perfectul compus.

2 .Reform ulează ideea din u ltim ul alineat al textului.

Căută explicaţia ştiin ţifică a ide ii că bradul are mereu frunza verde.

3. A i trăit vreodată mirarea si bucuria în acelaşi timp? Prezintă în 4-5 rânduri acel

moment. A pelează la lim baju l expresiv!

4. Redactează un d ia log de 6 - 8 rep lici între bradul cel m ărinim os şi fag. V e i fo losi

şi cele trei verbe cu valoare auxiliară. N u uita să le sublin iezi.

62


5. Redactează în caietul tău o compunere de 100-120 de cuvinte în care să prezinţi o

întâm plare reală sau im aginară petrecută în pădure.

N a ra t iv u l f ic ţio n a l (n o n lite ra r)V e rb u l. M o d u l co n ju n c tiv , t im p u l prezen t; M o d u l co n d iţio n a l-o p ta tiv , t im p u l prezent; M o d u rile nepersonale: m o d u l in f in it iv , p a rt ic ip iu .

63


î jC iteşte cu atentie textu l u rm ă to r:

5 5

C A P IT O L U L I.

ASTA E VIAŢA 13.03.2011. Duminică

Viaţa mea e ca şi gândul meu. Vine la mine, îmi dă târcoale, stă destul de

mult... asta până se plictiseşte şi apoi, când probabil că nimeni nu se aşteaptă, pleacă.

By the way...ar trebui să nu uit că trăiesc într-o lume a improbabilităţii, în care nimic nu

este ceea ce pare şi în care oamenii nu sunt cine par a fi. E înşelătoare, poţi să spui,

precum vremea. Dacă azi e soare, mâine probabil că va ploua şi alungă ceea ce a rămas

din albastrul cerului. Dar mie îmi place ploaia. Nu ştiu alţii ce zic şi sincer, nu prea mă

interesează opinia lor... sunt părerile mele şi gata! Pe mine ploaia mă face să zâmbesc.

Eu văd în lacrimile ploii mici balerine ce dansează până când ating pământul... şi fac o

ultimă piruetă înainte de a dispărea.. Alţii probabil că văd grenade care se năpustesc

asupra lor. Ş i... nah! Eu nu prea am ce să le fa c ...

Nu prea pot să schimb gândurile oamenilor. Şi mai mult ca sigur chiar dacă aş

putea nu aş face-o. Deoarece fiecare e special în felul său. Toţi suntem făcuţi din acelaşi

aluat... însă atât de diferiţi! Poate într-o zi cineva va găsi jurnalul acesta. Poate că în

acea zi voi schimba viaţa cuiva şi poate îl voi face să gândească limpede. Sau poate că

nu ... Cine ştie? Nimeni... Cel mai important este că eu am acest prieten drag...

carneţelul în care pot să scriu ce văd, ce fac, ce simt, ce trăiesc. Uneori pot chiar să

transform realitatea în ficţiune... în vis... In vis în cadrul altui vis!

( Je ff K in n e y , Jurnalul unui puşt

limba ªi literatura romÂnÃ auxiliar...maghiară, anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei...

Documents