licenta soc anafilactic

CUPRINS

INTRODUCERE.pag2MOTIVATIA LUCRARII ....................................................pag 3

CAPITOLUL I SOCUL ANAFILACTIC....pag5 I.1.DEFINITIEpag5 SISTEMUL IMUNITAR.......pag6 I.2.SEMNE SI SIMPTOME..pag12 I.3.DIAGNOSTIC POZITIV.pag14 I.4.EVOLUTIA BOLII..pag17 I.5.TRATAMENT..pag18CAPITOLUL IIPLAN DE NGRIJIRE..pag22 1. CAZ: I.pag15 2. CAZ II..pag33 3. CAZ IIIpag44 CONCLUZII..pag48ANEXE ...pag.57 LISTA DE ABREVIERIpag.63 BIBLIOGRAFIE.....pag.64

INTRODUCERE

Hipersensibilitatea poate fi definit ca o exagerare a rspunsului fiziologic al organismului, expus contactului cu unele substane strine, denumite antigene. Inc din primii ani ai secolului trecut, Ch. Richet i P. Portier (1902), cutand s stimuleze aprarea organismului, imunitatea sau filaxia, au fost surprini de un fenomen cu totul neateptat, caracterizat printr-o brutalitate particular i o evoluie inexorabil, pe care l-au denumit anafilaxie (opus aprrii, imunitii).

Statisticile arat c Prevalena anafilaxiei este de 45 la suta de mii de persoane pe an,cu un risc de-a lungul vieii de 0,5%2%.Se pare c aceste rate sunt in cretere. Numrul de oameni cu anafilaxie in anii '80 era de aproximativ 20 la suta de mii de persoane pe an, in timp ce in anii '90 era de 50 la suta de mii de persoane pe an.Creterea pare a se datora in principal anafilaxiei produse de mancare.Riscul este mai mare la tineri i la femei.

Actualmente anafilaxia produce 5001000 de decese pe an (2,4 la milion) in Statele Unite ale Americii, 20 de decese pe an in Marea Britanie (0,33 la milion) i 15 decese pe an in Australia (0,64 la milion). Termenul aphylaxis a fost inventat de Charles Richet in 1902 i a fost mai tarziu schimbat in anaphylaxis deoarece suna mai plcut. El a primit ulterior premiul Nobel pentru medicin i fiziologie pentru lucrrile sale asupra anafilaxiei din 1913. Ins reacia ca atare a fost descris incepand cu antichitatea. Termenul provine din cuvintele greceti ana, contra i phylaxis, protecie.

In domeniul cercetrii sunt susinute eforturi pentru a dezvolta epinefrin care poate fi aplicat sub limb pentru a trata anafilaxia (epinefrin sublingual).Injectarea subcutanat a anticorpului anti-IgE numit omalizumab este cercetat dac ar putea fi o metod pentru a preveni reapariia ocului, dar nu este inc o practic recomandabil.

MOTIVAIA LUCRRII

Am ales acest subiect pentru lucrarea de licen, deoarece ocul anafilactic este o manifestare alergic sistemic, ca i iminen de oc", i constituie un cortegiu de simptome si semne rapid instalate, cu desfurare dramatic, ce poate avea o evoluie spontan de la rapid reversibil pn la moarte.Am inut cont n aceast alegere i de faptul c n ultimii ani numrul cazurilor de oc anafilactic a fost n cretere.Diferena de intensitate depinde de numeroi factori, dar brutalitatea fenomenelor instalate las un timp foarte scurt pentru recunoaterea sindromului, tratamentul fiind o veritabil urgen medical.Cadrul mediu sanitar are ca obiectiv cunoaterea, prevenirea i tratarea bolilor, precum i recuperarea socio-profesional a bolnavului.Dei ocup un loc modest n lumea profesional medical, are un rol foarte important, fiind elementul de legtur ntre persoana suferind i personalul medical, avnd sarcina de a consacra cea mai mare perioad de timp bolnavilor.Asistentul medical este cadrul care se afla in permanenta lng bolnav. El este legtura directa si cea mai calificata dintre medic si omul suferind. Rmnnd mai mult timp dect medicul lng bolnav, ngrijindu-l, administrndu-i medicaia zilnica, controlndu-i temperatura, pulsul si tensiunea arterial, observnd felul cum umbla, cum se odihnete, cum vorbete sau reacioneaz, asistentul medical poate sa-si fac o imagine foarte exacta asupra evoluiei bolii, care, mprtit medicului, poate ajuta in mod deosebit la stabilirea unui diagnostic exact sau a tratamentului de urmat.Pentru a putea rspunde la sarcinile complexe pe care le implic actul medical, asistentul medical trebuie sa manifeste, pe lng o contiinciozitate perfecta, ataament fata de bolnav si sa se bazeze in aciunile lui pe cunotine temeinice de specialitate.nsuirea acestor cunotine cere multa srguin si studierea sistematica a tuturor noiunilor din acest domeniu, deoarece fiind strns legate intre ele, numai cunoscndu-le pe toate, asistentul medical va putea sa dobndeasc pregtirea necesara pentru a fi factor activ in ngrijirea bolnavilor.

CAPITOLUL I

OCUL ANAFILACTIC

I.1DEFINITIE

Anafilaxia este o reacie alergic sever care poate pune in pericol viaa unei persoane. Aceasta poate s apar in cateva secunde sau minute de la expunerea la un alergen, cum ar fi veninul rezultat in urma unei inepturi de albine sau consumul unei alune. Cantitatea mare de substane chimice eliberate de sistemul imunitar in timpul ocului anafilactic poate provoca stare de oc, tensiunea arterial va scdea brusc, cile respiratorii se vor ingusta, iar respiraia se va bloca. Anafilaxia este o reacie alergic sever care survine brusc i poate cauza moartea. Simptomele tipice ale anafilaxiei includ prurit, inflamaia gatului i hipotensiune. Se manifest hipersensibilitatea imediat, sau de tip I, care survine la cateva minute dup contactul cu antigenul. In mod obinuit, boala este cauzat de mucturi i inepturi de insecte, de alimente i medicamente. Anafilaxia este indus de eliberarea de proteine din anumite tipuri de leucocite. Aceste proteine sunt substane care pot declana sau agrava o reacie alergic. Eliberarea acestora poate fi indus fie de o reacie a sistemului imunitar, fie de o alt cauz fr legtur cu sistemul imunitar. Anafilaxia este diagnosticat pe baza simptomelor i semnelor prezentate de pacient. Ca tratament primar, se prescriu injecii cu epinefrin, uneori in combinaie cu alte medicamente. Starea unei persoane care, fiind sensibilizat in urma introducerii unui alergen in organism, este susceptibil s reacioneze violent la introducerea ulterioar a unei noi doze, chiar minime, din acest alergen.[2]Aproximativ 0,052% din populaia mondial sufer de anafilaxie la un moment dat de-a lungul vieii. Se observ o cretere a incidenei acestei boli. Termenul provine din cuvintele greceti ana, impotriv i phylaxis, protecie.

SISTEMUL IMUNITAR

Existenta tuturor organismelor vii este conditionata de activitatea unor mecanisme de rezistenta si de imunitate, capabile sa protejeze individualitatea lor chimica, prin mecanisme de recunoastere si diferentiere a substantelor proprii (self) de cele straine (nonself). In mod normal, aceste mecanisme sunt perfect tolerante fata de moleculele self, dar se activeaza si reactioneaza mai mult sau mai putin viguros pentru a ndeparta, a neutraliza sau a distruge substantele nonself.Mecanismele de rezistenta si imunitate sunt prezente pe toata scara evolutiva a organismelor, ncepnd cu bacteriile si se complexeaza n evolutie.La vertebrate, apararea este asigurata de mecanisme complicate celulare si humorale, de rezistenta si imunitate. Functia esentiala a sistemelor de aparare este protectia fata de agentii patogeni invadatori.Interactiunea permanenta cu microorganismele are un rol hotartor n dobndirea complexitatii structurale si functionale a sistemului imunitar.Dovada o constituie faptul ca la animalele germ-free (axenice), numarul limfocitelor B si titrul anticorpilor serici naturali sunt de 5-10 ori mai mici dect la organismele conventionale. Evolutia a generat tipuri celulare specializate, tot mai eficiente functional, care neutralizeaza, sechestreaza, omoara sau ndeparteaza agentii infectiosi.La vertebrate, reactiile de aparare sunt rezultatul actiunii unor factori humorali nespecifici (complement, substante bactericide) si specifici (anticorpi) si a unor populatii de celule specializate, cu actiune nespecifica (fagocite) sau specifica (limfocite).Din punct de vedere structural, n conceptia moderna, sistemul imunitar al organismelor superioare este considerat ca un organ difuz sui-generis, alcatuit dintr-un numar foarte mare de molecule si celule, reunite ntr-o retea de interactiuni complexe, a carei functie este asigurarea integritatii si individualitatii structurale a organismului.n conceptia restrictiva a lui N.K. Jerne, sistemul imunitar este reprezentat n exclusivitate de limfocite, iar ntr-o acceptiune mai larga, pe lnga limfocite, n alcatuirea sistemului imunitar intra o serie de celule accesorii cu rol esential n declansarea raspunsului imun: macrofagele si o serie de celule nrudite(celulele Lagerhans din tegument, celulele dendritice si cele interdigitate).Se apreciaza ca numarul limfocitelor, la adultul normal, este de 1012, iar al moleculelor de imunoglobuline, de ordinul a 1020. Impreuna, aceste componente formeaza organul difuz, cu greutatea de circa 910 g (1-2% din greutatea corpului), a carui existenta este adeseori ignorata, datorita caracterului sau difuz, n tot organismul. Celulele si moleculele sistemului imunitar sunt prezente n toate tesuturile, dar n unele organe (splina, ganglioni limfatici, placi Peyer, amigdale, timus), componentele celulare au o densitate maxima.Sistemul imunitar este unul din cele mai complexe ale organismului. Complexitatea lui deriva din structura de retea complicata de comunicatii intercelulare, din ubicvitatea sa n organism si din efectele multiple pe care le determina un numar mic de categorii celulare. Sistemul imunitar este considerat un adevarat creier mobil.Din punct de vedere structural si functional, sistemul de aparare al organismelor superioare prezinta numeroase dualitati: existenta unui compartiment al rezistentei nespecifice si neadaptative (nascuta) si a unui compartiment cu actiune specifica si adaptativa (sistemul imunitar); prezenta a doua populatii nclinate de limfocite (T si B), care mediaza imunitatea celulara si respectiv humorala; activitatea limfocitelor este modulata fie stimulator, fie inhibitor, sub actiunea unor celule si a unor factori humorali; existenta organelor limfoide centrale (primare) si periferice (secundare); existenta unui raspuns imun primar si a unui raspuns imun secundar; dualitatea structurala (doua perechi de catene polipeptidice) si functionala (bivalenta) a moleculei de anticorp; comportamentul dublu al moleculei de anticorp: molecula de anticorp recunoaste epitopul specific si la rndul ei este recunoscuta de molecule cu rol receptor.Numarul celulelor sistemului imunitar (cu un ordin de marime superior neuronilor) si al moleculelor sale nu reflecta fidel potentialul de aparare a organismului, deoarece n cursul raspunsului imun are loc proliferarea si amplificarea numerica a limfocitelor, precum si a potentialului de biosinteza. La aceasta se adauga o rata nalta de renoire si refacere a rezervelor sale celulare.La om se produc zilnic un miliard de limfocite ce trec n circulatie.Circulnd si recirculnd prin reteaua vaselor sanguine si limfatice, celulele si moleculele sistemului imunitar asigura supravegherea organismului, recunoasterea moleculelor si a celulelor nonself, pentru a le elimina.

FIZIOLOGIA SISTEMULUI IMUNIMUNITATEA Definitie: 1. condiie n care organismul, n contact cu un agent patogen (microbian sau de alt natur) nu contracteaz n mod specific starea patologic (boala) indus de agentul patogen respectiv;2.totalitatea mecanismelor de aparare impotriva microorganismelor invazive (bacterii, virusuri,paraziti) si a structurilor non-self.IMUNITATEA INNASCUTA NESPECIFICA: structuri si mecanisme cu rol protector (tegumente, mucoase, enzime din secretii exocrine lizozimul, bactericidina),pH-ul secretiei gastrice, temperatura corpului ce ofera conditii precare de dezvoltare unor microorganisme, presiunea mare a O2 in alveolele pulmonare ce inhiba dezvoltarea germenilor anaerobi,nivelul cortizolemiei ce influenteaza raspunsul inflamator si rezistenta la infectii.IMUNITATEA INNASCUTA SPECIFICA: rezistenta unui organism fata de anumiti agenti microbieni care il particularizeaza de alte organisme din aceeasi populatie sau specie, sensibile la actiunea acelor agenti microbieni.Atunci cnd rezistena caracterizeaz toi membrii unei specii, aceasta nu este o condiie de imunitate, ci o lipsa de susceptibilitate a speciei, sau lips de agresivitate a agentului microbian.IMUNITATEA DOBINDITA: condiia organismului care prezint o stare de rezisten specific fa de un anumit agent patogen microbian. Aceast rezisten se poate instala ACTIV, ca IMUNITATE NATURALA, n urma contactului cu diferite microorganisme, sau ARTIFICIALA, n cazul administrrii de antigene sub forma VACCINURILOR.IMUNITATEA NATURALA DOBINDITA IN MOD PASIV: este consecutiv pasajului anticorpilor materni la ft.IMUNITATEA DOBINDITA ARTIFICIAL: se poate instala n mod pasiv, n urma administrrii de seruri imune sau anticorpi preformai.ANTIGENUL: este orice substan de origine endogen sau exogen capabil s declaneze un RASPUNS IMUN.RASPUNSUL IMUN: implic n mod absolut necesar stimularea i proliferarea limfocitelor antigen-specifice i sinteza unor molecule de recunoatere a antigenului, reprezentate de anticorpi i/sau receptori membranari.O substan este antigenic dac ea declaneaz un rspuns imun i reacioneaz specific cu anticorpii sau receptorii membranari aprui n timpul rspunsului imun.Rspunsul imun se deruleaz n trei secvene:1.Selecia clonal este etapa n care sunt selectate de ctre antigen doar acele limfocite capabile s recunoasca antigenul, denumite limfocite antigen-specifice.O clon limfocitar este o populaie de limfocite capabil s recunoasca un singur tip de antigen, datorit prezenei pe suprafaa membranei celulare a unui singur tip de receptor pentru antigen.2.Activarea clonal: activarea metabolismului intermediar al limfocitelor selectate;3.Expansiunea clonal: proliferarea celulelor selectate i activate metabolic; consecin: creterea numrului limfocitelor din clona stimulat de antigen.Antigenul: caracter imunogen; imunogenitatea este complementar unei alte caliti a antigenului, specificitatea: capacitatea antigenului de a reaciona specific numai cu receptorii antigenici solubili (anticorpi) sau membranari, aprui ca urmare a stimulrii antigenice.Antigenele se mpart n dou categorii: antigenele complete sau imunogenele i antigenele incomplete sau haptenele.Imunogenele: antigene caracterizate de imunogenitate i specificitate. Ele sunt timodependente i timoindependente.ANTIGENELE COMPLETE TIMODEPENDENTE declaneaz fie rspuns imun de tip celular, (RIC), fie rspuns imun de tip umoral (RIU); apariia rspunsului imun este condiionat de implicarea LIMFOCITELOR T HELPER (LTH) ntr-un proces complex de cooperare intercelular. Majoritatea antigenelor aparin acestei categorii, fiind de natur proteic.ANTIGENELE COMPLETE TIMOINDEPENDENTE sunt capabile s declaneze doar RIU, ele stimulnd direct limfocitele B, independent de prezena LTH. Ele reprezint o categorie minoritar de antigene.ANTIGENELE INCOMPLETE (haptenele) sunt substane cu greutate molecular mic sau foarte mic incapabile s declaneze un rspuns imun n lipsa cuplrii cu o macromolecul complex i intens imunogen, denumit purttor sau carrier. Haptenele au numai specificitate, nu i imunogenitate.ORGANIZAREA SISTEMULUI IMUNSistemul imun cuprinde dou compartimente:1. compartimentul central: alctuit din mduva hematogen (unde se produc i matureaz limfocitele B i se produc limfocitele T) i din timus, sediul maturrii limfocitelor T i2. compartimentul periferic: reprezentat de esutul limfoid capsulat i necapsulat. Splina i ganglionii limfatici alctuiesc esutul limfoid capsulat i reprezint sediul derulrii celei mai mari pri a rspunsului imun. Ariile timodependente ale organelor limfoide secundare capsulate, populate de limfocite T, sint: paracortexul ganglionar si stratul limfoid periarteriolar intern al splinei. Ariile bursodependente, populate de limfocite B, ale acestor structuri sint: cortexul ganglionar si stratul periarteriolar extern al splinei. Celulele B sint dispuse in aglomerari denumite foliculi. esutul limfoid necapsulat este localizat la nivelul epiteliului digestiv, bronic i la nivel cutanat.

I.2.SEMNE I SIMPTOME

Semnele i simptomele anafilaxiei includ puls rapid, slab, erupie la nivelul pielii, greaa i vrsturi. O persoan care sufer de anafilaxie necesit solicitarea asistenei medicale de urgen i injectarea de epinefrin. Dac anafilaxia nu este tratat imediat, se poate ajunge la pierderea contientei sau chiar la moarte. In mod tipic, anafilaxia produce numeroase simptome diferite in decurs de cateva minute sau ore. Simptomele apar in medie dup 5-30 de minute in cazul in care alergenul ptrunde in corp direct in fluxul sangvin (pe cale intravenoas) i dup aproximativ 2 ore dac sunt provocate de un aliment ingerat de ctre pacient.Organele cel mai des afectate sunt: pielea (8090%), plmanii i cile respiratorii (70%), stomacul i intestinele (3045%), inima i vasele sangvine (1045%) i sistemul nervos central (1015%).De regul, sunt afectate cel puindou dintre aceste sisteme. Anafilaxia este o reactie severa care afecteaza mai multe zone ale corpului. Severitatea reactiei variaza de la o persoana la alta. Reactiile ulterioare declansarii acesteia sunt, de obicei, de acelasi tip. Simptomele debuteaza rapid, iar reactiile sunt destul de severe. Prezenta unui istoric de boli alergice nu amplifica riscul dezvoltarii anafilaxiei mediate de IgE, dar nici nu predispune la o reactie non-IgE mediata. Astmul poate determina o reactie mai severa si poate fi mult mai dificil de tratat. Riscul de a dezvolta anafilaxie se poate diminua in timp, in cazul in care nu exista expuneri repetate sau reactii. Cu toate acestea, o persoana la care sunt prezenti factori de risc, trebuie sa se astepte intotdeauna la ce este mai rau si sa fie pregatita Manifestarile unei reactii anafilactice pot sa apara in cateva secunde de la expunere, la 15-30 de minute sau chiar o ora sau mai mult dupa expunere (reactia tipica la aspirina si la alte medicamente similare). Primele simptome apar adesea la nivelul pielii si pot sa includa:- inrosirea fetei;- prurit (in zona abdomenului sau axile);- urticarie. Manifestarile sunt adesea insotite de:- sentiment iminent de sfarsit al lumii;- anxietate;- puls neregulat si rapid; Dupa aceste manifestari se declanseaza umflarea gatului, limbii, raguseala, dificultati de inghitire si de respiratie. Pot sa apara simptome de rinita (febra fanului) sau astm bronsic, provocand rinoree, stranut, respiratie suieratoare dar si dificultati de respiratie, crampe stomacale si varsaturi. Aproximativ in 25% din cazuri, mediatorii care iriga vasele de sange declanseaza o deschidere generalizata a capilarelor avand loc: - scaderea tensiunii arteriale; - ameteala; - pierderea constientei. Aceste sunt caracteristicile tipice ale socului anafilactic. Simptomele tipice includ erupia pe piele a unor bicue (urticarie), mancrime, inroirea feei sau a pielii (eritem), sau inflamarea buzelor. In cazul persoanelor care prezint inflamaii ale esutului subcutanat (angioedem), senzaia de mancrime poate fi inlocuit cu senzaia de arsur. Pan la 20% din cazuri prezint inflamaii ale limbii sau ale gatului.Alte simptome includ rinoree i inflamarea membranei mucoase care cptuete suprafaa globului ocular i faa intern a pleoapelor (conjunctiva).De asemenea, pielea poate primi o coloraie albastr (cianoz) datorit insuficienei de oxigen. Simptomele i semnele respiratorii includ dispnee, respiraie aspr (astmatic), sau respiraie uiertoare (stridorul).Respiraia astmatic este in mod tipic indus de spasme musculare ale tractului respirator inferior (muchii bronhici).Stridorul apare ca urmare a unei inflamaii a tractului respirator superior, care ingusteaz pasajul respirator. Pot aprea i alte simptome cum ar fi rgueala, deglutiia dificil sau tusea. Eliberarea histaminei de ctre anumite celule cardiace poate cauza contracii subite ale arterelor coronare (spasm arterial coronarian).Aceasta intrerupe fluxul sangvin ctre inim, ceea ce poate duce la moartea celulelor cardiace (infarct miocardic) sau la tulburarea ritmului normal al inimii (aritmie cardiac) sau la oprirea inimii (stop cardiac).Persoanele care sufer de boli cardiace prezint un risc crescut de afeciuni ale inimii induse de anafilaxie.In timp ce accelerarea ritmului cardiac datorit hipotensiunii este mai des intalnit, 10% dintre persoanele cu anafilaxie pot suferi de rrirea ritmului cardiac (bradicardie) insoit de hipotensiune. (Combinaia dintre ritmul cardiac lent i hipotensiune este cunoscut sub numele de reflex BezoldJarisch).Persoana afectat poate avea senzaia de ameeal sau ii poate pierde cunotina datorit scderii anormale a tensiunii arteriale. Scderea tensiunii arteriale poate fi cauzat de dilatarea vaselor sangvine (oc distributiv) sau de insuficiena ventricular (oc cardiogen).Rareori, tensiunea arterial foarte sczut poate fi singurul simptom al anafilaxiei. Printre simptomele gastrointestinale se numr crampele i durerile abdominale, diareea i voma.Persoana afectat poate avea senzaia de confuzie a gandirii, incontinen urinar i durere pelvian asemntoare crampelor uterine.Dilatarea vaselor sangvine din creier pot cauza dureri de cap.De asemenea, poate aprea starea de anxietate sau senzaia de moarte iminent.

I.3.DIAGNOSTIC POZITIV

Anafilaxia poate fi cauzat de reacia organismului fa de aproape orice substan strin. Cel mai adesea, anafilaxia este provocat de veninul eliberat in urma inepturilor sau mucturilor de insecte, sau de unele alimente sau medicamente. Alimentele provoac apariia bolii cel mai adesea in cazul copiilor i adolescenilor. Medicamentele, inepturile i mucturile de insecte cauzeaz boala cel mai des in randul adulilor.Printre cauzele mai puin obinuite se numr factorii fizici, agenii biologici (ca deexemplu, sperma), latexul, schimbrile hormonale, aditivii alimentari (ca de exemplu, glutamatul de sodiu i coloranii alimentari) i medicamentele aplicate pe piele (medicamentele topice).De asemenea, exerciiile fizice sau temperatura (prea ridicat sau prea joas) poate declana apariia bolii, provocand eliberarea de ctre anumite celule tisulare (cunoscute sub denumirea de mastocite) a unor substane chimice care induc reacia alergic. Anafilaxia provocat de exerciiile fizice este adesea corelat cu ingerarea anumitor alimente.Dac anafilaxia se produce in timpul administrrii unei anestezii, cauzele declanatoare sunt anumite medicamente administrate cu scopul de a provoca paralizia (ageni de blocare neuromuscular), antibioticele i latexul. In 32-50% din cazuri, cauza este necunoscut (anafilaxie idiopatic). Cauzele anafilaxiei sunt impartite in doua grupe majore: - IgE mediate - Aceasta forma este socul anafilactic real, care necesita o expunere initiala in care are loc sensibilizarea cu o expunere ulterioara. Aceasta implica eliberarea de mastocite si bazofile (celule din sange si tesuturi care secreta substante ce provoaca reactii alergice, cunoscute sub numele de mediatori) de catre IgE si eliberarea exploziva a mediatorilor chimici imediat dupa reexpunere - non-IgE mediate - Aceste reactii asa numite reactii anafilactoide sunt similare cu cele de anafilaxie reala, dar implica anticorpii IgE. Acestea sunt de obicei cauzate de stimularea directa a celulelor mastocite si bazofile. Aceiasi mediatori apar intr-adevar in cazul unei anafilaxii reale si rezulta aceleasi efecte si rezultate. Aceasta reactie poate fi intamplatoare si deseori apare initial si dupa expuneri ulterioare deoarece nu necestia sensibilizare. Termenii de anafilaxie si reactii anafilactoide sunt utilizati pentru a descrie aceasta reactie alergica severa. Efectele reactiilor sunt aceleasi si in general se trateaza in acelasi mod.Adesea, cele doua tipuri nu pot fi distinse, initial.Desi ar putea sa para ca anafilaxia IgE mediata se produce dupa prima expunere la un aliment, medicament, intepatura de insecta, aceasta a mai avut loc anterior si probabil involuntar, s-a produs o sesibilizare, la o expunere anterioara. FACTORII CARE POT DECLANA ANAFLIAXIA:- alimentele - in special oua, fructe de mare, nuci, cereale, lapte, alune;- medicamente - mai ales antibiotice din grupul cefalosporinelor sau penicilinelor;- intepaturi de insecte;- anestezice injectabile - procaina, lidocaina;- substante de contrast - utilizate in investigatiile cu rol de diagnostic ce folosesc raze X;- produse industriale chimice - latexul si produsele din cauciuc folosite de catre lucratorii din domeniul sanatatii;- preparate injectabile cu rol in dezvoltarea imunitatii. Numeroase alimente pot provoca anafilaxia, chiar i in cazul in care alimentul respectiv este consumat pentru prima oar. In cultura vestic, printre cauzele cel mai des intalnite se gsesc ingestia sau contactul cu alune, grau, nuci, crustacee, pete, lapte i ou. In Orientul Mijlociu, susanul este unul dintre alimentele care cauzeaz cel mai adesea aceast boal. In Asia,orezul i nutul provoac deseori anafilaxia. Cazurile grave apar de obicei in urma ingerrii alimentului,ins unele persoane pot avea o reacie sever in cazul contactului alimentului cu o anumit parte a corpului. Cu varsta, copiii pot deveni imuni la alergii. Pan la varsta de 16 ani, 80% dintre copiii cu anafilaxie la lapte sau ou i 20% dintre copiii cu un singur antecedent de anafilaxie la alune pot consuma aceste alimente fr probleme. Orice medicament poate cauza anafilaxie. Cele mai obinuite sunt antibioticele betalactamice (ca de exemplu, penicilina), urmate de aspirin i antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS).In cazul persoanelor alergice la un anumit AINS, de obicei se poate administra un AINS diferit fr ca acesta s provoace anafilaxie. Alte cauze obinuite ale anafilaxiei sunt chimioterapia, vaccinurile, protamina (prezent in sperm) i medicamentele pe baz de plante.Unele medicamente, printre care vancomicina, morfina i medicamentele administrate cu scopul de a imbunti calitatea radiografiilor (ageni de contrast) provoac anafilaxie prin distrugerea anumitor celule tisulare, inducand eliberarea de histamin (degranulare amastocitelor). Frecvena unei reacii la un medicament depinde, pe de o parte, de frecvena administrrii acestuia i, pe de alt parte, de modul in care medicamentul acioneaz in organism. Anafilaxia la penicilin i cefalosporin se produce numai dup formarea legturilor cu proteinele din organism, unele legturi realizandu-se mai uor decat altele. Incidena anafilaxiei la penicilin este de 1 la 2.000-10.000 de persoane tratate. Moartea survine in mai puin de 1 din 50.000 de cazuri.Anafilaxia la aspirin i AINS se produce in aproximativ 1 din 50.000 de persoane. Anafilaxia la penicilin crete riscul de reacie la cefalosporine, acesta rmanand ins sub 1 la 1000. Medicamentele de generaie anterioar utilizate in imagistica medical (ageni de contrast) au cauzat reacii in 1% din cazuri. Agenii de contact de nougeneraie, cu osmolaritate redus, provoac reacii in 0,04% din cazuri.Veninul eliberat in urma inepturilor sau mucturilor de insecte de genul albinelor i viespilor (Hymenoptera) sau plonielor (Triatominae) pot cauza anafilaxie.In caz de reacii anterioare la venin, manifestate in afara zonei din jurul inepturii, riscul de anafilaxie in viitor este mai ridicat. Totui, jumtate dintre persoanele care mor din cauza anafilaxiei nu au avut anterior nicio reacie extins (sistemic).

I.4.EVOLUTIA BOLII

Anafilaxia este o manifestare inedit, provocat experimental la animal, care la om survine in mod accidental (in special la indivizii atopici), dup recontactul cu un antigen sau alergen anterior introdus, care a provocat producerea in organism a unor globuline anticorpi din grupul IgA i IgE. De regul, reacia anafilactic recunoate un contact iniial (preparant) al organismului cu antigenul i un al doilea contact (declanant) cu acelai antigen, dup o perioad de laten, necesar producerii de anticorpi specifici. In cazul in care anafilaxia este indus de o reacie imunitar, imunoglobulina E (IgE) formeaz legturi cu materialul strin care declaneaz reacia alergic (antigenul). Combinaia dintre IgE i antigen activeaz receptorii FcRI in mastocite i bazofile. Mastocitele i bazofilele reacioneaz eliberand mediatori inflamatori cum ar fi histamina. Aceti mediatori stimuleaz contraciile muchilor bronhici i dilatarea vaselor de sange (vasodilatare), sporesc scurgerea de lichid din vasele de sange i inhib aciunea muchiului cardiac.Exist i un mecanism imunologic independent de IgE, ins nu se cunoate dac acesta se produce in cazuloamenilor. Structura antigenelor capabile s induc fenomene anafilactice este foarte divers, indiferent dac este vorba de antigene complete, haptene, sau antigene incomplete, cele mai obinuite cauze declanatoare ale ocului anafilactic fatal la om fiind reprezentate de penicilin, seruri heterologe, extracte de polen, anestezice locale, vaccinuri, substane iodate, aspirin, veninuri de insecte. Dei anticorpii responsabili de hipersensibilitatea imediat pot circula liber in organism, experienele au dovedit c, in cursul unei reacii de hipersensibilitate, ei sunt maiintai fixai de unele celule inainte de a se combina cu antigenul, in special pe celule conintoare de histamin, cum sunt mastocitele i leucocitele bazofile.Combinarea reaginelor fixate pe mastocite cu antigenul corespunztor declaneaz un lan de evenimente enzimatice care duc la eliberarea de histamin, reacie ce nu pare a fi influenat de complement. In anafilaxia sever (adeseori terminat prin oc fatal) simptomele apar brusc, iar moartea popate surveni in cateva minute, mult prea repede pentru ca modificrile morfopatologice extensive s se poat instala, prin aciunea mai multor compui farmacologici activi, dintre care cei mai importani sunt histamina, serotonina, SRS-A, bradikinina, acetia provocand contracia musculaturii netede, vasodilataie generalizat, creterea marcat a permeabilitii capilare, constricie broniolar.Vasele sanguine i muchii netezi sunt cele dou zone reactive afectate primar deanafilaxie. In cursul reaciei anafilactice se produce dilatarea arteriolelor i venulelor, realizanduse in acest mod, o cretere marcat a permeabilitii capilare; de asemenea se produce o contracie a musculaturii netede, inclusiv a bronhiilor, intestinului sau chiar a vaselor mari, fiziopatologia ocului anafilactic explicandu-se printr-o combinaie a acestor efecte principale.Aspectele clinice ale anafilaxiei sunt variabile, nu numai din punct de vederesimptomatologic, dar i in ceea ce privete intervalul de expunere la antigen i debutul simptomelor. Reacia iniial are ca semne peremptorii amorelile ori pruritul limbii, mainilor, feei sau capului, xerostomia, senzaia de agresiune toracic, durerile precordiale i dispneea de diferite grade.Aceste simptome preced, in general, dispneea, respiraiile laborioase, pulsul rapid i slab, cianoza i insuficiena circulatorie, in cazurile uoare se ajunge la sincop i oc. Cu toate acestea, in multe cazuri dispneea sever i ocul circulator pot aprea ca simptome iniiale, la care se mai asociaz uneori i durerile toracice. Debutul este de regul tipic, manifestandu-se dup 5-15 minute dup expunerea la agentul cauzal, dar poate fi i instantaneu, iar in cursul reaciilor brutale, decesul poate s survin in primele 15 minute dup debutul simptomelor.

I.5.TRATAMENT

Terapia curent a ocului anafilactic la om se bazeaz in special pe administrarea a trei grupe de medicamente:a) relaxante ale musculaturii netede vasoconstrictoare simpaticomimetice: adrenalina 50-100 g, repetat in funcie de valorile TA;b) antihistamine inhibitori ai receptorilor H1 (difenilhidramina 0,5-1 mg/kgcorp) i H2(4-6 mg/kgcorp cimetidin)c) antiinflamatorii corticoizi adrenergici: hemisuccinat de hidrocortizon 500-1000 g,sau metilprednisolon 30 g/kgcorp. Un alt obiectiv principal al tratamentului este evitarea hipoxiei prin asigurarea unei funcii optime a cilor respiratorii. Astfel, in cazurile de edem laringian sever, traheotomia de urgen se impune. In aceste cazuri, oxigenul trebuie administrat de urgen, iar asistarea mecanic a ventilaiei, prin utilizarea unor presiuni pozitive i negative intermitente, trebuie s se instituie ori de cate ori este cazul.La pacienii cu hipersecreie bronic, aspiraia eficient i uneori bronhoscopic, sunt eseniale, pentru a se evita moartea prin stop respirator. Tratamentul general, dup controlarea reaciei anafilactice, const in terapie iv cu expandare de volum, preferabil coloizi, bicarbonat de sodiu, suportul funciilor vitale, antiinflamatorii i antihistaminice Anafilaxia este o urgent medical ce poate necesita msuri de salvare a vietii cum ar fi gestionarea fluxului de aer, oxigen suplimentar, volume mari de fluide intravenoase si monitorizare atent.Epinefrina este tratamentul preferat. Antihistaminicele si steroizii sunt adesea folosite impreun cu epinefrina. O dat ce persoana a revenit la normal, ea trebuie supravegheat de la 2 la 24 de ore pentru a se asigura c simptomele nu revin, asa cum se intampl in cazul persoanelor cu anafilaxie bifazic. Tratamentul anafilaxiei este dependent de severitatea conditiei. Nu se recomand a se administra nicio mancare pe cale oral pan la disparitia simptomelor acute. Este recomandat plasarea de garouri proximal de locul intepturii dac este posibil, pentru a stopa fluxul venos si limfatic (dar nu si cel arterial). Cel mai des prescris medicament este epinefrin.O versiune mai veche a injectiei autoadministrate EpiPenEpinefrina (adrenalina) este tratamentul primar al anafilaxiei. Nu exist motive a de nu fi folosit (nu are contraindicatii). Se recomand ca solutia de epinefrin s fie injectat in muschiul coapsei anterolaterale imediat ce se presupune c cineva are soc anafilactic. Injectia poate fi repetat la fie care 5 sau 15 minute dac pacientul nu rspunde bine la tratament. O a doua doz este necesar in de la 16 la 35% din cazuri. Rar se intampl s fie nevoie de mai mult de dou doze. Injectarea in muschi (administrarea intramuscular) este preferat injectiilor sub piele (administrare subcutanat), deoarece in acest caz medicamentul este absorbit prea lent.Efecte adverse minore ale epinefrinei includ tremurturi, anxietate, dureri de cap si palpitatii.Epinefrina s-ar putea s nu produc efect in cei care iau betablocante. In acest caz,dac epinefrina nu d rezultate, se poate administra intravenos glucagon. Glucagonul are un mecanism de actiune care nu implic receptorii beta.Dac este necesar, epinefrina poate fi de asemenea injectat intr-o ven (injectieintravenoas) folosind o solutie diluat. Epinefrina intravenoas pare totusi a fi legat de btisneregulate ale inimii (tulburri de ritm cardiac) si infarct miocardic (stop cardiac). Injectiile cu epinefrin autoadministrate, care le permit celor care au anafilaxie s-si injecteze singuri epinefrin in muschi, este in mod obisnuit disponibil in dou dozri, una pentru adulti si pentru copiii care cantresc mai mult de 25 kg si alta pentru copiii care cantresc de la 10 la 25 kg.Antihistaminicele sunt adesea folosite impreun cu epinefrina. Se credea c ele suntefective in baza unui rationament teoretic, dar nu prea exist dovezi c antihistaminicele ar fi efective in tratarea anafilaxiei. Se consider c antihistaminicele nu au niciun efect asupra stocrii de lichide sau a spasmelor respiratorii.Corticosteroizii au o probabilitate mic de a face vreo diferent pentru o persoan care are deja anafilaxie. Ei pot fi folositi in speranta de a scdea riscul de anafilaxie bifazic, dar efectivitatea lor in a preveni anafilaxiile urmtoare este nesigur.Salbutamolul care este primit printr-un dispozitiv de respirat (nebulizator) poate fi efectiv atunci cand epinefrina nu rezolv simptomele de spasm bronhic. Albastrul de metil a fost folosit pentru cei care nu rspund la alte tratamente deoarece poate relaxa musculatura neted.

Terapia de urgenta la nivelul cabinetului medical1. Se aseaza copilul in clinostatism cu membrele inferioare ridicate mai sus decat planul orizontal.2. De preferat este prinderea de urgenta a unei vene. Daca nu, se foloseste cale de administrare subcutanata.3. Primul medicament adrenalina fiole a 1 ml solutie apoasa injectabila 1 ml = 1 mgDoza: 0,5 1 ml s.c.sau 1 fiola + 10 ml ser fiziologic se administreaza 2,5 ml i.v.4. Al doilea medicament hemisuccinat de hidrocortizon fiole a 25 mg : 8 mg/kg corp i.v sau Metilprednisolon fiole a 50 mg 2 mg/kg corp i.v. sau i.m.5. Pentru bronhospasm Miofilin Teofilina 5 mg/kg corp i.v. 5 ml din fiola (fiola are 10 ml/240 mg) administrate i.v. in dilutie obigatorie 5 ml Miofilin + 25 ml ser fiziologic sau: Salbutamol spray 2 pufuri6. Antihistaminic Romergan fiole a 2 ml cate 30 mg Doza: 1 mg/kg corp i.m.7. Ideal: - Oxigen- Perfuzie venoasa cu Dextran sau ser fiziologic- Aspiratie + pipa Guedel Daca banuiti ca o persoana sufera o reactie anafilactica, este important sa se ia urmatoarele masuri de ajutor. In general, incercati sa le aplicati in ordinea in care sunt prezentate. - Sunati imediat la serviciul de urgenta. - Daca pacientul dispune de un EpiPen, injectati imediat epinefrina. Aceasta poate fi injectata in exteriorul coapsei si poate fi administrata printr-o tesatura usoara. Frecati locul pentru a imbunatati absorbtia medicamentelor.- Incercati sa intindeti persoana si sa-i ridicati picioarele daca este posibil. - Stati cu bolnavul pana cand soseste ajutorul. - Daca sunteti instruiti, initiati masurile de prim ajutor specifice (tehnicile de resuscitare) in cazul in care persoana nu mai respira sau nu are puls.Injectia cu epinefrina poate fi administrata print-o imbracaminte subtire, cum ar fipantaloni, fusta, ciorapi. Articolele groase de imbracaminte vor fi eliminate inainte de injectare.Se va injecta epinefrina doar daca pacientul are un istoric de reactii anafilactice sau sub indrumarea unui furnizor de asistenta medicala. Dupa 10-15 minute, in cazul in care simptomele sunt semnificative, puteti administra o alta doza de epinefrina. Chiar daca reactia dispare, bolnavul trebuie sa mearga de urgenta la o camera de garda.Alte tratamente care ar putea fi instituite sunt: administrarea de oxigen, de fluide,medicamente pentru usurarea respiratiei si chiar epinefrina. Steroizii antihistaminici pot fi recomandati dar acestia sunt utili in prima faza a anafilaxiei si nu vor putea inlocui epinefrina.Cu toate acestea, acestia pot fi mult mai utili in prevenirea unei reactii recurente intarziate. Nu fiti suprinsi daca adrenalina va ofera o stare de nesiguranta si accelereaza pulsul. Aceste efecte secundare sunt normale si nu sunt periculoase cu exceptia persoanelor care au probleme cardiac grave.

PLANURI DE NGRIJIRE NURSING

n subcapitolul 2 am prezentat trei cazuri clinice din cadrul Spitalului Judeean de Urgen Piatra-Neamt Secia UPU cu diagnosticul de oc anafilactic, n care s-au studiat i aprofundat diagnosticele de nursing clinic i la care au fost aplicate ngrijire speciale i generale, pe langa acestea am studiat si tehnicile ce au fost folosite in cazul unui soc anafilactic.Tehnicile folosite au fost:n ngrijirea pacienilor am inut cont de demersul tiinific, respectnd etapele fundamentale ale acestui demers:1. culegerea datelor2. analiza i interpretarea datelor formulnd diagnosticul de nursing3. planificarea interveniilor stabilind obiectivele n legtur cu pacientul4. interveniile asistentului medical 5. evaluarea rezultatelor

CAZUL CLINIC NR. 1

DATE INDIVIDUALEA. Culegere date:Informaii generale:Nume: A.Prenume: I.Data naterii: 21.07.1985Vrsta: 30 aniSex: masculinStare civil: cstoritaCaracteristici individuale:Naionalitate: romnReligia: ortodoxOcupaia: agent vnzriGusturi personale i obiceiuriAlimentaia: corespunztoareRitm de via: corespunztorConsum de alcool: nuConsum de cafea: da, 2/ziTutun: daEvenimente biografice legate de sntate:Antecedente heredocolaterale: neagAntecedente patologice i fiziologice: neagIntervenii chirurgicale: nuElemente fizice i reacionale: Grup sanguin: AII, Rh pozitivAlergii: nu tie s aibB. Date variabile:Domiciliul: Judeul Piatra- Neamt, Localitatea Piatra-NeamtCondiii de locuit: foarte bunePrezentarea persoanei:Bolnavul A.I. are o nlime de aproximativ 175 cm, Gr = 80 kg, C. Date variabile legate de starea fizicTO = 35,9OCTA = 50/30 mm HgP = 130 p/minutD. Date variabile legate de condiiile psiho-socialeAnxietate: moderatStres: moderatStare de contien: confuzieCapacitatea de comunicare: ineficaceIstoricul boliiPacient acuz o neptur de viespe n regiunea cervical in urma cu o oraData internarii: 01.01.2014Data externarii: 05.01.2014Se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.Examen clinic generalStare general alteratStare de contien: confuzieDiagnostic medicaloc anafilactic

Diagnostic nursing tulburri de vorbire confuzie agitaie psihomotorie convulsii alterarea respiraiei hipotermie deficit motor deficit de autongrijire

Pe baza rezultatelor analizelor efectuate am constatat ca pacienta A. I. Este dependent in satisfacerea urmatoarelor nevoi in ordinea prioritatilor:1. Nevoia de a respira insuficien respiratorie acut (edem laringian)2. Nevoia de a evita pericolele riscul de agravare a afeciunii (nu trebuie micat)3. Nevoia de a se mica i a avea o postur corect repaus la pat4. Nevoia de a comunica comunicare ineficace5. Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite normale - hipotermie6. De a nva cum s-i pstrezi sntatea lipsa informaiei

NevoiaProblemaObiectivul

1. Nevoia de respira i a avea o bun circulaie.DispneePacienta s nu mai prezinte dispnee.

2. Nevoia de a se mica i a avea o bun postura.Alterarea mobilitii.Pacienta s se poat mobiliza fr dificultate.

3. Nevoia de a se alimenta i hidrata.Alimentaie inadecvat.Pacienta s se alimenteze conform nevoilor organismului.

4. Nevoia de a dormi i a se odihni.Insomnia.Pacienta s se poat odihni.

5. Nevoia de a comunica.Comunicare ineficienta la nivel afectiv.Pacienta s fie comunicativa.

6..Nevoia de a nvat cum s-i pstreze sntatea.Cunotine insuficiente.Pacienta s dobndeasc cunotine noi.

1) Nevoia de respira i a avea o bun circulaieP: dispnee; E: procesul bolii; S: sete de aer, facies crispat.Obiectiv: Pacienta s-i diminueze dispneea i s respire fr minimum de dificultate.Interveniile proprii: Asigur pacientei repaus absolut la pat; Monitorizez funciile vitale; Asigur pacientei poziie care s-i favorizeze respiraia; Linitesc pacienta i o supraveghez n permanen; Educ pacienta s nlture obiceiurile duntoare (fumat, mese copioase, mbrcminte strmt); Pregtesc psihic pacienta n vederea oricrei tehnici la care va fi supus; Asigur un climat cald i lenjerie curate; Linitesc pacient cu privire la starea sa de sntate explicndu-i scopul i natura investigaiilor i interveniilor care se fac pe perioada spitalizrii.Intervenii delegate:Administrez medicaia prescris de medic. - administrare de miofilin (1 fiol i.v. lent)- oxigenoterapie- intubaie orotraheal- traheostomie- administrare de adrenalin subcutanat (0,5-1 mg), intramuscular sau intravenos lent dizolvat n 10 ml ser fiziologicEvaluare: n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat pacienta resimte o ameliorare a dispneei i poate respire fr dificultate.2)Nevoia de a se mica i a avea o bun postura

P: alterarea mobilitii;E: stare general alterat, procesul bolii;S: imposibilitate de a se deplasa, de a se auto-ngriji.Obiectiv: Pacienta s se poat deplasa singur n condiii de maxim siguran.

Interveniile proprii: Asigur pacientei microclimat corespunztor: salon aerisit, lenjerie curat, pat confortabil; Recomand pacientei o poziie comod care s-i favorizeze respiraia,fr riscuri pentru pacient; Suplinesc pacienta n satisfacerea nevoilor organismului; Supraveghez n permanen pacient; Asigur pacientei transportul n condiii de siguran n slile de tratament sau explorri paraclinice.Intervenii delegate: Administrez tratamentul prescris de medic (antalgice)Evaluare: n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat, pacienta nu a prezentat vulnerabilitate fa de pericole pe toat durata spitalizrii.

3)Nevoia de a se alimenta i hidrata

P: alimentaie inadecvat;E: procesul bolii, ignoranta;S: starea de slbiciune, inapetenta, uoar scdere n greutate.Obiectiv:- pacientul s se alimenteze in raport cu nevoile sale cantitative si calitative pe 24 de ore;- s se obin echilibrul metabolic;-pacienta s se alimenteze conform nevoilor organismului i s respecte regimul alimentar impus.Interveniile proprii: Educ pacient cu privire la importana respectrii regimului alimentar pentru reuita tratamentului; Stabilesc de comun acord cu pacient care este lista cu alimente preferate i dac nu exist restricii deservesc pacient cu alimente pe plac; Aerisesc salonul naintea servirii mesei; Msor greutatea corporal; Alctuiesc mpreun cu pacienta un regim alimentar conform dietei (hiposodat); Educ pacient cu privire la evitarea obiceiurilor duntoare; Educ pacienta s-i ia tratamentul la timp i respecte regimul alimentar.Intervenii delegate: Administrez tratamentul prescris de medic: recoltez produse patologie pentru examenul de laborator.Evaluare: n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat, pacienta s-a alimentat conform nevoilor sale.4)Nevoia de a dormi i a se odihniP: insomnie;E: mediul spitalicesc;S: ochi ncercnai, apatie, stare de slbiciune.Obiectiv: Pacienta s prezinte un somn att calitativ ct i cantitativ conform nevoilor organismului.Interveniile proprii: Aerisesc salonul nainte de culcare; Asigur pacientei lenjerie de pat i de corp curata i pat confortabil; Rog pacientele din salon s pstreze linitea; Oferim pacientei un pahar de lapte cald nainte de culcare; Aezm pacienta ntr-o poziie confortabil; Stabilesc mpreun cu pacienta un orar de odihn limita somn; Supraveghez calitatea i cantitatea somnului.Intervenii delegate- administrez sedative la indicaia medicului.Evaluare:In urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat, pacienta

5)Nevoia de a comunicaP: comunicare ineficienta la nivel afectiv;E: preocupare pentru prognostic, mediul spitalicesc;S: nelinite, pacienta nu comunic, plnge.Obiectiv: Pacienta s fie echilibrat psihic.Interveniile proprii: Asigur pacientei microclimat corespunztor; Ofer pacientei posibilitatea prin discuiile purtate s-i exprime temerile, sentimentele; ncurajez pacienta prezentndu-i cazuri similare cu evoluie favorabil; Comunic n permanen cu pacienta; Rog familia s-i fie alturi i s o susin; Cer prerea pacientei n anumite situaii pentru ai crea sentimental de utilitatea.Intervenii delegate: Administrez tratamentul prescris de medic (anxiolitice):Evaluare: n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat pacienta a comunicat eficiena cu echipa medical i familia.

6)Nevoia de a nvat cum s-i pstreze sntatea

P: cunotine insuficiente despre boala;E: lipsa surselor de informare;S: pacienta manifesta interes pentru a nva, solicita informaii.Obiectiv: Pacienta s acumuleze cunotine noi pe toat durata spitalizrii.Interveniile proprii: Explorez nivelul de cunotine a pacientei; Ofer informaii clare la nivelul de nelegere al pacientei; Stimulez dorina de nvare a pacientei; Informez pacienta de importana respectrii regimului alimentar; Educ pacienta s respecte tratamentul prescris de medic; Informez pacienta de importanta controlului medical periodic.Evaluare: n urma interveniilor cu rol propriu aceasta a dobndit cunotine noi cu privire la starea sa.Evaluare finalPacienta A. I. se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.Pe perioada spitalizrii se intervine pentru reducerea efectelor ocului anafilactic dup care starea pacientei se amelioreaz treptat.Se externeaz cu recomandrile: evitarea tratamentelor cu penicilin evitarea locurilor cu insecte

CAZUL CLINIC NR. 2

DATE INDIVIDUALEA. Date relativ stabileInformaii generale:Nume: Z.Prenume: C.Data naterii: 30.11.1979Vrsta: 35 aniSex: femininStare civil: necstorit

Caracteristici individuale:Naionalitate: romnReligia: ortodoxOcupaia: vnztoareGusturi personale i obiceiuriAlimentaia: corespunztoareRitm de via: corespunztorConsum de alcool: nuConsum de cafea: da, 1/ziTutun: nuEvenimente biografice legate de sntate:Antecedente heredocolaterale: neagAntecedente patologice i fiziologice: neagIntervenii chirurgicale: nuElemente fizice i reacionale: Grup sanguin: BII, Rh pozitivAlergii: nu tie s aibB. Date variabile:Domiciliul: Judeul Piatra-Neamt, Localitatea Piatra-NeamtCondiii de locuit: bunePacienta locuiete ntr-un apartament cu 2 camere, mpreun cu priniiPrezentarea persoanei:Bolnava Z.C. are o nlime de aproximativ 160 cm, Gr = 52 kg, pr aten C. Date variabile legate de starea fizicTO = 35,8OCTA = 60/40 mm HgP = 130 p/minutIstoricul boliiPacientei i s-a fcut o injecie cu penicilin fr a i se face nainte testarea alergic.Data internarii: 01.01.2014Data externarii: 05.01.2014Se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.Se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.Diagnostic medicaloc anafilacticDiagnostic nursing tulburri de vorbire confuzie agitaie psihomotorie convulsii alterarea respiraiei hipotermie deficit motor deficit de autongrijire

Anamneza asistentei1. Nevoia de a respira insuficien respiratorie acut (edem laringian)2. Nevoia de a elimina pierderi involuntare de urin, transpiraii profunde3. Nevoia de a evita pericolele riscul de agravare a afeciunii (nu trebuie micat)4. Nevoia de a se mica i a avea o postur corect repaus la pat5. Nevoia de a comunica comunicare ineficace6. Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite normale hipotermie7. De a nva cum s-i pstrezi sntatea lipsa informaiei



2.Nevoia de a eliminaPierderi involuntare de urina





7.Nevoia de a nvat cum s-i pstreze sntatea.Cunotine insuficiente.Pacienta s dobndeasc cunotine noi.

Evaluare finalPacienta Z.C. se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.Pe perioada spitalizrii se intervine pentru reducerea efectelor ocului anafilactic dup care starea pacientei se amelioreaz treptat.Se externeaz cu recomandrile: evitarea tratamentelor cu penicilin

1)Nevoia de respira i a avea o bun circulaieP: dispnee; E: procesul bolii; S: sete de aer, facies crispat.Obiectiv: Pacienta s-i diminueze dispneea i s respire fr minimum de dificultate.Interveniile proprii: Asigur pacientei repaus absolut la pat; Monitorizez funciile vitale; Asigur pacientei poziie care s-i favorizeze respiraia; Linitesc pacienta i o supraveghez n permanen; Educ pacienta s nlture obiceiurile duntoare (fumat, mese copioase, mbrcminte strmt); Pregtesc psihic pacienta n vederea oricrei tehnici la care va fi supus; Asigur un climat cald i lenjerie curate; Linitesc pacient cu privire la starea sa de sntate explicndu-i scopul i natura investigaiilor i interveniilor care se fac pe perioada spitalizrii.Intervenii delegate:Administrez medicaia prescris de medic. - administrare de miofilin (1 fiol i.v. lent)- oxigenoterapie- intubaie orotraheal- traheostomie- administrare de adrenalin subcutanat (0,5-1 mg), intramuscular sau intravenos lent dizolvat n 10 ml ser fiziologicEvaluare: n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat pacienta resimte o ameliorare a dispneei i poate respire fr dificultate.2)Nevoia de a se mica i a avea o bun posturaP: alterarea mobilitii;E: stare general alterat, procesul bolii;S: imposibilitate de a se deplasa, de a se auto-ngriji.Obiectiv: Pacienta s se poat deplasa singur n condiii de maxim siguran.

Interveniile proprii: Asigur pacientei microclimat corespunztor: salon aerisit, lenjerie curat, pat confortabil; Recomand pacientei o poziie comod care s-i favorizeze respiraia,fr riscuri pentru pacient; Suplinesc pacienta n satisfacerea nevoilor organismului; Supraveghez n permanen pacient; Asigur pacientei transportul n condiii de siguran n slile de tratament sau explorri paraclinice.Intervenii delegate: Administrez tratamentul prescris de medic (antalgice)Evaluare: n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat, pacienta nu a prezentat vulnerabilitate fa de pericole pe toat durata spitalizrii.


P: alimentaie inadecvat;E: procesul bolii, ignoranta;S: starea de slbiciune, inapetenta, uoar scdere n greutate.Obiectiv:- pacientul s se alimenteze in raport cu nevoile sale cantitative si calitative pe 24 de ore;- s se obin echilibrul metabolic;-pacienta s se alimenteze conform nevoilor organismului i s respecte regimul alimentar impus.Interveniile proprii: Educ pacient cu privire la importana respectrii regimului alimentar pentru reuita tratamentului; Stabilesc de comun acord cu pacient care este lista cu alimente preferate i dac nu exist restricii deservesc pacient cu alimente pe plac; Aerisesc salonul naintea servirii mesei; Msor greutatea corporal; Alctuiesc mpreun cu pacienta un regim alimentar conform dietei (hiposodat); Educ pacient cu privire la evitarea obiceiurilor duntoare; Educ pacienta s-i ia tratamentul la timp i respecte regimul alimentar.Intervenii delegate: Administrez tratamentul prescris de medic: recoltez produse patologie pentru examenul de laborator.Evaluare: n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat, pacienta s-a alimentat conform nevoilor sale.4)Nevoia de a dormi i a se odihniP: insomnie;E: mediul spitalicesc;S: ochi ncercnai, apatie, stare de slbiciune.Obiectiv: Pacienta s prezinte un somn att calitativ ct i cantitativ conform nevoilor organismului.Interveniile proprii: Aerisesc salonul nainte de culcare; Asigur pacientei lenjerie de pat i de corp curata i pat confortabil; Rog pacientele din salon s pstreze linitea; Oferim pacientei un pahar de lapte cald nainte de culcare; Aezm pacienta ntr-o poziie confortabil; Stabilesc mpreun cu pacienta un orar de odihn limita somn; Supraveghez calitatea i cantitatea somnului.Intervenii delegate- administrez sedative la indicaia medicului.

Evaluare:In urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat, pacienta

5)Nevoia de a comunicaP: comunicare ineficienta la nivel afectiv;E: preocupare pentru prognostic, mediul spitalicesc;S: nelinite, pacienta nu comunic, plnge.Obiectiv: Pacienta s fie echilibrat psihic.Interveniile proprii: Asigur pacientei microclimat corespunztor; Ofer pacientei posibilitatea prin discuiile purtate s-i exprime temerile, sentimentele; ncurajez pacienta prezentndu-i cazuri similare cu evoluie favorabil; Comunic n permanen cu pacienta; Rog familia s-i fie alturi i s o susin; Cer prerea pacientei n anumite situaii pentru ai crea sentimental de utilitatea.Intervenii delegate: Administrez tratamentul prescris de medic (anxiolitice):Evaluare: n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat pacienta a comunicat eficiena cu echipa medical i familia.

6)Nevoia de a nvat cum s-i pstreze sntateaP: cunotine insuficiente despre boala;E: lipsa surselor de informare;S: pacienta manifesta interes pentru a nva, solicita informaii.

Obiectiv: Pacienta s acumuleze cunotine noi pe toat durata spitalizrii.Interveniile proprii: Explorez nivelul de cunotine a pacientei; Ofer informaii clare la nivelul de nelegere al pacientei; Stimulez dorina de nvare a pacientei; Informez pacienta de importana respectrii regimului alimentar; Educ pacienta s respecte tratamentul prescris de medic; Informez pacienta de importanta controlului medical periodic.Evaluare: n urma interveniilor cu rol propriu aceasta a dobndit cunotine noi cu privire la starea sa.Evaluare finalPacienta Z.C. se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.Pe perioada spitalizrii se intervine pentru reducerea efectelor ocului anafilactic dup care starea pacientei se amelioreaz treptat.Se externeaz cu recomandrile: evitarea tratamentelor cu penicilin

CAZUL CLINIC NR. 3

DATE INDIVIDUALEA. Date relativ stabileInformaii generale:Nume: M.Prenume: B.Data naterii: 15.02.1999Vrsta: 12 aniSex: femininStare civil: necstoritCaracteristici individuale:Naionalitate: romnReligia: ortodoxOcupaia: elevGusturi personale i obiceiuriAlimentaia: corespunztoareRitm de via: corespunztorEvenimente biografice legate de sntate:Antecedente heredocolaterale: neagAntecedente patologice i fiziologice: neagIntervenii chirurgicale: nuElemente fizice i reacionale: Grup sanguin: 0 I, Rh pozitivAlergii: nu tie s aibB. Date variabile:Domiciliul: Judeul Piatra-Neamt, Localitatea Piatra-NeamtCondiii de locuit: bunePacienta locuiete ntr-un apartament cu 3 camere, mpreun cu priniiPrezentarea persoanei:Bolnava M.B. are o nlime de aproximativ 130 cm, Gr = 34 kg, pr aten C. Date variabile legate de starea fizicTO = 35,8OCTA = 60/40 mm HgP = 130 p/minut

Istoricul boliiPacientei a consumat preparate pe baz de molute (scoici).Se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.

Diagnostic medicaloc anafilactic

Diagnostic nursing tulburri de vorbire confuzie agitaie psihomotorie convulsii alterarea respiraiei hipotermie deficit motor deficit de autongrijire

Anamneza asistentei1. Nevoia de a respira insuficien respiratorie acut (edem laringian)2. Nevoia de a elimina transpiraii profunde3. Nevoia de a evita pericolele riscul de agravare a afeciunii (nu trebuie micat)4. Nevoia de a se mica i a avea o postur corect repaus la pat5. Nevoia de a comunica comunicare ineficace6. Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite normale - hipotermie7. De a nva cum s-i pstreze sntatea lipsa informaiei

Stabilirea prioritilor1. S-i uurez respiraia2. S-i asigur un regim adecvat3. S se poat mica4. S beneficieze de un somn odihnitor5. S l ajut s se mbrace i s se dezbrace6. S menin temperatura corpului n limite normale7. S asigur o igien riguroas a tegumentelor i a cavitii bucale8. S beneficieze de un echilibru psihic s comunice fr dificultate9. Asigurarea rencrederii10. S aib acces la informaie



2.Nevoia de a eliminaTraspiratii profunde Pacienta urmeze un regim adecvat





6.Nevoia de a nvat cum s-i pstreze sntatea.Cunotine insuficiente.Pacienta s dobndeasc cunotine noi.

1)Nevoia de respira i a avea o bun circulaieP: dispnee; E: procesul bolii; S: sete de aer, facies crispat.Obiectiv: Pacienta s-i diminueze dispneea i s respire fr minimum de dificultate.

Interveniile proprii: Asigur pacientei repaus absolut la pat; Monitorizez funciile vitale; Asigur pacientei poziie care s-i favorizeze respiraia; Linitesc pacienta i o supraveghez n permanen; Educ pacienta s nlture obiceiurile duntoare (fumat, mese copioase, mbrcminte strmt); Pregtesc psihic pacienta n vederea oricrei tehnici la care va fi supus; Asigur un climat cald i lenjerie curate; Linitesc pacient cu privire la starea sa de sntate explicndu-i scopul i natura investigaiilor i interveniilor care se fac pe perioada spitalizrii.Intervenii delegate:Administrez medicaia prescris de medic. - administrare de miofilin (1 fiol i.v. lent)- oxigenoterapie- intubaie orotraheal- traheostomie- administrare de adrenalin subcutanat (0,5-1 mg), intramuscular sau intravenos lent dizolvat n 10 ml ser fiziologicEvaluare: n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat pacienta resimte o ameliorare a dispneei i poate respire fr dificultate.

2)Nevoia de a se mica i a avea o bun postura

P: alterarea mobilitii;E: stare general alterat, procesul bolii;S: imposibilitate de a se deplasa, de a se auto-ngriji.Obiectiv: Pacienta s se poat deplasa singur n condiii de maxim siguran.Interveniile proprii: Asigur pacientei microclimat corespunztor: salon aerisit, lenjerie curat, pat confortabil; Recomand pacientei o poziie comod care s-i favorizeze respiraia,fr riscuri pentru pacient; Suplinesc pacienta n satisfacerea nevoilor organismului; Supraveghez n permanen pacient; Asigur pacientei transportul n condiii de siguran n slile de tratament sau explorri paraclinice.Intervenii delegate: Administrez tratamentul prescris de medic (antalgice)Evaluare: n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat, pacienta nu a prezentat vulnerabilitate fa de pericole pe toat durata spitalizrii.


P: alimentaie inadecvat;E: procesul bolii, ignoranta;S: starea de slbiciune, inapetenta, uoar scdere n greutate.Obiectiv:- pacientul s se alimenteze in raport cu nevoile sale cantitative si calitative pe 24 de ore;- s se obin echilibrul metabolic;-pacienta s se alimenteze conform nevoilor organismului i s respecte regimul alimentar impus.Interveniile proprii: Educ pacient cu privire la importana respectrii regimului alimentar pentru reuita tratamentului; Stabilesc de comun acord cu pacient care este lista cu alimente preferate i dac nu exist restricii deservesc pacient cu alimente pe plac; Aerisesc salonul naintea servirii mesei; Msor greutatea corporal; Alctuiesc mpreun cu pacienta un regim alimentar conform dietei (hiposodat); Educ pacient cu privire la evitarea obiceiurilor duntoare; Educ pacienta s-i ia tratamentul la timp i respecte regimul alimentar.Intervenii delegate: Administrez tratamentul prescris de medic: recoltez produse patologie pentru examenul de laborator.Evaluare: n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat, pacienta s-a alimentat conform nevoilor sale.4)Nevoia de a dormi i a se odihniP: insomnie;E: stare de epuizare,anxietate;S: oboseala,scaderea rezistentei,agitatie,caderea atentiei;Obiectiv: Pacienta s prezinte un somn att calitativ ct i cantitativ conform nevoilor organismului.Interveniile proprii: Aerisesc salonul nainte de culcare; Asigur pacientei lenjerie de pat i de corp curata i pat confortabil; Rog pacientele din salon s pstreze linitea; Oferim pacientei un pahar de lapte cald nainte de culcare; Aezm pacienta ntr-o poziie confortabil; Stabilesc mpreun cu pacienta un orar de odihn limita somn; Supraveghez calitatea i cantitatea somnului.Intervenii delegate- administrez sedative la indicaia medicului.

Evaluare:In urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat, pacienta

5)Nevoia de a comunicaP: comunicare ineficienta la nivel afectiv;E: stare generala alterata, mediul spitalicesc;S: nelinite, pacienta nu comunic, izolareObiectiv: Pacienta s fie echilibrat psihic.Interveniile proprii: Asigur pacientei microclimat corespunztor; Ofer pacientei posibilitatea prin discuiile purtate s-i exprime temerile, sentimentele; ncurajez pacienta prezentndu-i cazuri similare cu evoluie favorabil; Comunic n permanen cu pacienta; Rog familia s-i fie alturi i s o susin; Cer prerea pacientei n anumite situaii pentru ai crea sentimental de utilitatea.Intervenii delegate: Administrez tratamentul prescris de medic (anxiolitice):Evaluare: n urma interveniilor att cu rol propriu dar i delegat pacienta a comunicat eficiena cu echipa medical i familia.

6)Nevoia de a nvat cum s-i pstreze sntateaP: cunotine insuficiente despre boala;E: lipsa surselor de informare;S: pacienta manifesta interes pentru a nva, solicita informaii.

Obiectiv: Pacienta s acumuleze cunotine noi pe toat durata spitalizrii.Interveniile proprii: Explorez nivelul de cunotine a pacientei; Ofer informaii clare la nivelul de nelegere al pacientei; Stimulez dorina de nvare a pacientei; Informez pacienta de importana respectrii regimului alimentar; Educ pacienta s respecte tratamentul prescris de medic; Informez pacienta de importanta controlului medical periodic.Evaluare: n urma interveniilor cu rol propriu aceasta a dobndit cunotine noi cu privire la starea sa.Evaluare finalPacienta M.B. se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.Pe perioada spitalizrii se intervine pentru reducerea efectelor ocului anafilactic dup care starea pacientei se amelioreaz treptat.Se externeaz cu recomandrile: Evitarea mancarurilor pe baza de scoici RegimConcluzii:Evaluare finalPacienta AI in varsta de 30 ani se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.Pe perioada spitalizrii se intervine pentru reducerea efectelor ocului anafilactic dup care starea pacientei se amelioreaz treptat.Se externeaz cu recomandrile: evitarea tratamentelor cu penicilin evitarea frecventarii in locurile cu insect protejare cu spreiuri special impotriva insectelorEvaluare finalPacienta Z.C. se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.Pe perioada spitalizrii se intervine pentru reducerea efectelor ocului anafilactic dup care starea pacientei se amelioreaz treptat.Se externeaz cu recomandrile: evitarea tratamentelor cu penicilinEvaluare finalPacienta M.B. se interneaz cu diagnosticul de oc anafilactic.Pe perioada spitalizrii se intervine pentru reducerea efectelor ocului anafilactic dup care starea pacientei se amelioreaz treptat.Se externeaz cu recomandrile: Evitarea mancarurilor pe baza de scoici Regim

Anexe :Incidena reaciilor anafilactice i anafilactoide la cele mai comune substane:Plasma i derivatele - 0,019 0,011Dextran 75 - 0,069Dextran 40 - 0,007Amidon (HES) - 0,085Penicilina - 0,002 poate da reacie fatal!Papain - 0,3-1,5 Numrul de cazuri de oc anafilactic internate n cadrul Spitalului Judeean de Urgen Spitalul Judetean Piatra-Neamt n perioada 01.01.2014-31.12.2014 repartiia pe sexe

Numrul pacienilor cu diagnosticul de oc anafilactic n perioada 01.01.2014-31.12.2014 la Spitalul Judeean Piatra-Neamt s-a ridicat la 26. Dintre acetia, 8 au fost de sex masculin i 18 de sex feminin.

Tabelul 1. Distribuia pacienilor cu oc anafilactic pe sexe

Numr total de pacieniMasculinFeminin

Nr. pacieni26818

%100%30,77%69,23%

Grafic 1. Distribuia cazurilor de oc anafilactic pe sexe

Se constat o inciden mai ridicat a ocului anafilactic la sexul feminin, fa de cel masculin.

2. Numrul de cazuri de oc anafilactic internate n cadrul Spitalului Judeean de Urgen Piatra-Neamt n perioada 01.01.2010-31.12.2010 repartiia pe mediul de via

Analiznd din punctul de vedere al mediului de via de provenien al pacientului, se observ c exist un echilibru ntre cele dou medii, 12 pacieni provenind din mediul urban i 14 din mediul rural.

Tabelul 2. Distribuia pacienilor cu oc anafilactic pe mediul de via

Numr total de pacieniUrbanRural

Nr. pacieni261214

%100%46,15%53,85%

Grafic 2. Distribuia cazurilor de oc anafilactic n funcie de mediul de via

3. Numrul de cazuri de oc anafilactic internate n cadrul Spitalului Judeean de Urgen Piatra-Neamt n perioada 01.01.2010-31.12.2010 repartiia pe categorii de vrst

Distribuia pe grupe de vrst a pacienilor cu oc anafilactic internai n cadrul Spitalului Judeean Piatra-Neamt n perioada 01.01.2010-31.12.2010 este prezentat n tabelul 3.Dintre cazurile internate, se observ c ocul anafilactic poate s apar la orice vrst, neexistnd o categorie mai vulnerabil.

Tabelul 3. Distribuia pe categorii de vrste a pacienilor cu oc anafilactic

Sub 1 an1-4 ani5-14 ani15-24 ani25-34 ani35-44 ani45-54 ani55-64 ani65-74 ani75-84 aniPeste 85 ani

Nr. pacieni-1346543---

%03,8411,5315,3823,0719,2315,3811,53000

Grafic 3. Distribuia cazurilor de oc anafilactic pe categorii de vrst4. Numrul de cazuri de oc anafilactic internate n cadrul Spitalului Judeean de Urgen Piatra-Neamt n perioada 01.01.2010-31.12.2010 repartiia n funcie de natura alergenilor

S-a fcut o analiz a cazurilor de oc anafilactic i n funcie de agenii cauzatori i anume: alergenii alimentari, medicamentele i nepturile de insecte. Rezultatele sunt prezentate n tabelul 4.

Tabelul 4. Distribuia cazurilor de oc anafilactic n funcie de categoria alergenilor

Alergeni alimentariMedicamentenepturi de insecte

Nr. pacieni1574

%58%27%15%

Grafic 4. Distribuia cazurilor de oc anafilactic n funcie de factorii etiologici

Numrul de reacii anafilactice cauzate de alergenii alimentari este in continua cretere, mai ales la copii. 58% dintre reaciile anafilactice au fost cauzate de alergeni alimentari. Cel mai frecvent produc reacii anafilactice alunele, arahidele, fructele de mare, unele legume si fructe (de exemplu elina, cpuni), laptele si oule.Reaciile anafilactice cauzate de medicamente sunt si ele relativ frecvent ntlnite, mai ales la penicilina, cefalosporine si substanele de contrast care se administreaz intravenos, dar si la aa-zisele anti-inflamatoare nesteroidiene (aspirina, ibuprofen etc.)In ceea ce privete nepturile de insecte (albine, viespi, pianjeni, furnici), ele produc in marea majoritate a cazurilor doar o reacie locala; ocurile anafilactice fiind mai rare.Rezultate i discuiin urma studiului statistic efectuat la Spitalul Judetean de Urgenta Piatra -Neamt n perioada 01.01.2014-31.12.2014 am constatat urmtoarele:- numrul pacienilor cu oc anafilactic internai n perioada 01.01.2014-31.12.2014 la Spitalul Judeean Piatra -Neamt s-a ridicat la 26. Dintre acetia, 8 au fost de sex masculin (30,77%) i 18 de sex feminin (69,23%).- analiznd din punctul de vedere al mediului de via de provenien al pacientului, se observ c exist un echilibru ntre cele dou medii urban (46,15%) i rural (53,85%).- se observ c nu exist categorii de vrst mai vulnerabile, cazurile de oc anafilactic fiind ntlnite la orice vrst- dintre alergeni, cele mai multe cazuri de oc anafilactic le dau alergenii alimentari (58%), urmai de medicamente (27%) i apoi de nepturile de insecte (15%).Dintre alergenii alimentari, cel mai frecvent produc reacii anafilactice alunele, arahidele, fructele de mare, unele legume si fructe (de exemplu elina, cpuni), laptele si oule.Reaciile anafilactice la medicamente apar mai ales la penicilina, cefalosporine si substanele de contrast care se administreaz intravenos, dar si la aa-zisele anti-inflamatoare nesteroidiene (aspirin, ibuprofen etc.).n ceea ce privete nepturile de insecte (albine, viespi, pianjeni, furnici), ele produc in marea majoritate a cazurilor doar o reacie locala; ocurile anafilactice fiind mai rare.

LIST DE ABREVIERI

ATI- anestezie terapie intensivAVC- accident vascular cerebralECF-A- factori chemotactici ai eozinofilelor din anafilaxieEKG- electrocardiogramai.m.- intramusculari.v.- intravenosP- pulsPAF- factori activatori plachetariRIC - rspuns imun celularSRS-A - substana lent-reactiv a anafilaxieiT- temperaturTA- tensiune arterial

BIBLIOGRAFIE

1. Anca I. - Urgente in pediatrie, Editura Medicala, 19912. Delves P.J, Roitt I. M. Encyclopedia of Immunology, vol. 1-4, sec. ed., 1998, Acad. Press.3. Fields B. N., Knipe D. M., Howley P. M. Fields Virology, 3rd edition, Lippincot Raven Publishers, Philadelphia, 19964. Grigora I. Anestezie i terapie intensiv, Editura Institutul European, Iai, 20075. Mihaescu G. Imunologie si imunochimie, Editura Universitatii din Bucuresti, 20016. Male D., Champion B., Anne Cook Advanced Immunology, J.B. Lippincot Company, 1987.7. Patrick S. Adn Larkin M. J. - Immunological and molecular aspects of bacterial virulence, J. Wiley & Sons, 1995.8. Radu N. Manual de anestezie si terapie intensiva, Vol.2, Ed. Medicala 1988.9. Roitt I. M. Essential Immunology, ninth edition, 1997, Blackwell Science10. Samter M, Talmage D. W., Frank M. M., Austen K. F., Claman H. N. Immunological diseases, vol. I, II, fourth ed., Boston, Toronto.11. Serhan C. N., Ward P. A. - Molecular and Celular basis of Inflamation, 1999, Humana Press.12. Sheehan Catherine Clinical Immunology, Principles and Laboratory Diagnosis, sec. edition, 1997, Lippincot, Philadelphia, New York

2

licenta soc anafilactic

Documents