licenta de pe internet

8/7/2019 Licenta de pe internet

1/57

CUPRINS:

INTRODUCERE................................................................................................4

CAPITOLUL 1 CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TURISMUL RURAL N

ROMNIA SI OLTENIA DE NORD

1.1.Turismul rural nRomnia.....................................................................7

1.2.Specificitatea turismului rural romnesc...............................................13

1.3.Directii de impulsionare a turismului rural n Romnia........................16

1.4.Turismul rural la nivel european...........................................................19

CAPITOLUL 2 MODALITATI DE VALORIFICARE A RESURSELOR TURISTICEDIN LOCALITATEA POLOVRAGI

2.1. Contextul geografic al localitatii ...........................................................21

2.2. Patrimoniul natural ..............................................................................22

2.2.1. Resurse turistice naturale ............................................................22

2.2.2. Resurse turistice naturale cu regim protectiv .............................24

2.3. Patrimoniul cultural ..............................................................................24

2.3.1. Monumente cultural istorice ....................................................24

2.3.2. Elemente de patrimoniu etnocultural .........................................24

2.4. Oferta de petrecere a timpului liber ......................................................25

2.5. Calificarea fortei de munca din turism ................................................28

2.6. Evaluarea ofertei actuale probleme, disfunctionalitati .....................28

2.7. Competitia si tendintele pietei..................................................................29

2.8.Recomandari pentru agentii economici din turism ..............................30


2/57

CAPITOLUL 3 STRATEGII DE PROMOVARE A TURISMULUI RURAL PEPIATA MONDIALA

3.1.Serviciile turistice. Serviciile de cazare ...................................................36

3.2.Strategiile de dezvoltare ale produsului turistic romnesc...................37

3.2.1. Politici si strategii aplicate la nivel regional...............................40

3.2.2. Analiza SWOT a produsului turistic oltenesc............................41

3.3.Turismul Romniei n contextul integrarii n Uniunea Europeana.......44

3.4.Marketingul turistic rural......................................................................47

3.4.1. Analiza mediului intern si extern de marketing n turismul ruralromnesc.............................................................................49

3.4.2.Proiectarea imaginii n turismu5 | P a g e l rural........................................53

3.4.3.Principalele particularitati ale marketingului n turismulrural............................................................................................................55

3.5. Promovarea si distributia produsului turistic rural n tarile UniuniiEuropene...........................................................................................................57

3.5.1Strategii de promovare prin internet..............................................59

3.5.2. Promovarea turistica rurala a Romniei la nivel national siinternational.....................................................................................................60

CAPITOLUL4 LANSAREA N CIRCUITUL INTERNATIONAL A TRUISMULUIRURAL DIN POLOVRAGI

4.1. Polovragi - sat turistic european...............................................................63

4.2. Amenajarea turistica a satului Polovragi................................................65 4.3. Ofertaturistica pentru satul polovragi....................................................66

4.4. Analiza activitatii de turism rural in zona...............................................72

CONCLUZII.....................................................................................................74


3/57

BIBLIOGRAFIE ..............................................................................................77

INTRODUCERE

Turismul n zone rurale, complementar altor f 616d311g orme de turism, contribuie

la sustinerea acestuia, oferindu-i conditiile necesare transformarii turismului de circuit nturism de sejur. Aceasta zona poate si trebuie sa devina zona turistica de sejur, odestinatie pentru petrecerea concediului tot timpul anului, caci ea raspunde, nu numaimotivatiei turismului cultural si de cunoastere, ci si altei cerinte moderne: aceea depetrecere a timpului liber n natura, fapt de altfel constatat si n alte tari: anchetele facuteprintre vizitatorii monumentelor istorice demonstreaza ca atentia se ndreapta nu numaiasupra monumentelor, ci si asupra mediului lor nconjurator.

Turismul rural, ca parte integranta a ntregului angrenaj al turismului,implica o activitate turistica. Mediul nconjurator si comunitatile locale suntelementele sale de baza si, de aceea, sunt direct implicate n receptarea debeneficii si costuri.

Turismul rural poate fi considerat un raspuns la necesitatile miciiexploatari agrare, cu probleme de continuitate, care permite familiilor deagricultori sa ajunga la un nivel de viata care compenseaza dificultatile vietiirurale si aduce o anumita autonomie fata de sectorul agroindustrial.

Exista o multitudine de argumente n favoarea dezvoltarii turismuluirural, constnd n efectele imediate sau pe termen lung, de natura

economica, sociala, culturala etc. induse de organizarea rationala a spatiilorrurale.

Necesitatea turismului rural raspunde unei triple perspective: cea aoperatorilor, n masura n care diversificarea ofertei poate modifica crestereacompetitivitatii sectorului; cea a turistilor, pentru ca se ofera raspunsurioportune privind satisfacerea noilor necesitati de relaxare si, n sfrsit, cea aautoritatilor publice, deoarece aplica strategii de mbunatatire calitativa aturismului, att n timp, ct si n spatiu.

Turismul rural este expresia orientarii unei parti nsemnate din turistiicontemporani catre natura ca urmare a implicatiilor civilizatiei post industriale. Astarinatura devine pretext de reflectie, petru descoperire, pentru educatie, dar si pentrutratament, performante sportive si implicit pentru o viata noua.

Actiunile promotionale trebuie sa sigure o imagine sugestiva a turismului rural romnesc,att sub aspectul potentialului turistic, ct si a caracteristicilor sociale, culturale,psihologice specifice poporului nostru.


4/57

Prin aceasta lucrare s-a urmarit prezentarea potentialului turistic rural al tarii noastren contextul alinierii la exigentele turismului european precum si depistarea celor maibune cai de dezvoltare si promovare n corelatie cu resursele existente.

Lucrarea este structurata n patru capitole, astfel:

- n capitolul I se urmareste evidentierea principalelor trasaturi privind turismul ruraln Romnia si Oltenia de Nord, prezentndu-se succint cteva elemente referitoare laTurismul rural n Romnia,Turismul rural la nivel european directii de impulsionare aturismului rural n Romnia.

- in capitolul al II lea, denumit Modalitati de valorificare a resurselor turistice dinlocalitatea Polovragi, se urmareste evidentierea principalelor trasaturi definitorii alelocalitatii Polovragi, prezentndu-se succint cteva elemente referitoare la asezareageografica , patrimoniul natural si cultural precum si evaluarea ofertei actuale.

- n capitolul al III-lea se ncearca prezentarea unor strategii de promovare aturismului rural pe piata mondiala. Sunt urmarite: politici si strategii aplicate la nivelregional,analiza SWOT a produsului turistic oltenesc,precum si turismul Romniei ncontextul integrarii n Uniunea Europeana .

- capitolul al IV-lea denumit Lansarea n circuitul international a turismului rural dinPolovragi se evidentiaza cateva aspecte specifice localitatii precum: Polovragi - satturistic european, amenajarea turistica si analiza activitatii de turism rural in zona.

CAPITOLUL ICONSIDERATII GENERALE PRIVIND TURISMUL RURAL N

ROMNIA SI OLTENIA DE NORD

1.1.Turismul rural n Romnia

Turismul rural, ca parte integranta a ntregului angrenaj al turismului,

implica o activitate turistica. Mediul nconjurator si comunitatile locale suntelementele sale de baza si, de aceea, sunt direct implicate n receptarea debeneficii si costuri.

Motivatiile specifice turismului rural sunt urmatoarele:

- rentoarcerea la natura nemodificata, motivatie valabila pentru toate categoriile devrsta, sex, socio-profesionale, statut social, rezultat al trebuintei de conservare, sanatate,


5/57

confort fizic si spiritual, ce demonstreaza ca, omul modern nu se poate rupe de cadruloriginar de viata, iar contactul lui cu mediul rustic are ecouri largi n mecanismulechilibrului functional;

- cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenenta specifice zonelor rurale,

dintre care se desprind familia de tip patriarhal, comunitatea locativa, grupul de munca,grupul folcloric. n acest cadru, turistul si recapata conditia de membru al comunitatii,reputatia, prestigiul, consideratia celorlalti, precum si posibilitatea de a participa laactiuni comune creatoare;

- cunoasterea, ntelegerea, inventarea si elaborarea contactului nemijlocit cu piese aletezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilorpopulare transforma vacantele rustice ntr-un veritabil proces de asimilare a unor noi sinumeroase cunostinte si de dobndire a unor deprinderi ce dau turistilor satisfactiipersonale si sentimentul utilitatii. n acelasi timp, prin initierea n mestesuguri si ocupatiitraditionale locale, turistii si pot manifesta din plin aptitudinile creative personale, iesind

din monotonia si rutina activitatilor cotidiene;- motivatii estetice ce decurg din nevoia defrumos, ordine, puritate, armonie, naturalete, ce ndeamna pe majoritatea turistilor sa seconsidere privilegiati pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul sifarmecul lor;

- curiozitatea, satisfacuta prin informatii asupra ospitalitatii populare, obiceiurilorgastronomice, artizanatului si ritualurilor satesti;

- odihna, cura de aer si de fructe, consumul de alimente proaspete si terapia ocupationala;

- sportul, vnatoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile si drumetiile, care capata o nota

autentica, lasnd loc suficient initiativei, imaginatiei si nclinatiilor individuale.Pornind de la aceste considerente semnalam prezenta unei forme de turism specifice -turismul rural - care valorifica resursele turistice locale (naturale, culturale si economice)ca si dotarile si echipamentele, inclusiv pensiunile agroturistice. Practic, turismul ruralinclude o paleta larga de modalitati de cazare, de activitati, evenimente, festivitati,sporturi si distractii, toate acestea desfsurndu-se ntr-un mediu tipic rural.

Turismul rural poate fi considerat un raspuns la necesitatile miciiexploatari agrare, cu probleme de continuitate, care permite familiilor deagricultori sa ajunga la un nivel de viata care compenseaza dificultatile vietii

rurale si aduce o anumita autonomie fata de sectorul agroindustrial.

Dezvoltarea turismului trebuie ,sa se faca gradat, fara sa provoacevreun impact. Trebuie sa se bazeze pe utilizarea sustinuta a resurselor, perevitalizarea economiilor locale, pe integrarea populatiei locale si pe odezvoltare planificata si controlata care sa nu duca la aparitia unui fenomende masa, care sa aiba un impact scazut si sa fie sustinuta.


6/57

Principala problema care apare atunci cnd se pune problematurismului rural este sustinerea, mai precis capacitatea de a satisface cererea,asigurnd o mentinere n timp a ofertei.

n definitiv, este vorba de stabilirea unui circuit nchis sibidimensional ntre natura si resursele economice. Natura trebuie sa creezeresurse economice (prin intermediul turismului), n timp ce aceasta activitatetrebuie sa fie capabila sa contribuie, sa mentina si sa mbunatateascacantitatea si calitatea resurselor naturale existente.

Necesitatea turismului rural raspunde unei triple perspective: cea aoperatorilor, n masura n care diversificarea ofertei poate modifica crestereacompetitivitatii sectorului; cea a turistilor, pentru ca se ofera raspunsurioportune privind satisfacerea noilor necesitati de relaxare si, n sfrsit, cea a

autoritatilor publice, deoarece aplica strategii de mbunatatire calitativa aturismului, att n timp, ct si n spatiu. Orice proces de planificare aturismului rural implica doua directii mari de actionare. Pe de o parte,crearea infrastructurilor necesare pentru ca impacturile fizice negative aleturismului sa fie minime, si, pe de alta parte, educatia agentilor implicati nturismul rural, n mod direct sau indirect.

Infrastructura reprezinta toate elementele care, n cadrul zoneiturismului alternativ, sunt destinate sa reduca impactul negativ alvizitatorilor n zona (cosuri de hrtii, zone de odihna, servicii de curatenie,

brosuri, afise care indica modul corect de comportare etc.) si sa potentezeoportunitatile (cu o oferta diversificata si ncercnd sa disperseze vizitatoriidin punct de vedere spatial si temporal).

Educatia este al doilea pilon al planificarii turismului rural[1] si constan crearea unei constiinte respectuoase fata de mediul nconjurator, tinndcont de cele doua colectivitati receptoare, vizitatorii si comunitatile locale.Functia educativa poate fi realizata printr-o comunicare personala (ghiziitrebuie sa fie formati sa protejeze spatiul natural de care sunt responsabili si,de asemenea, comunitatile locale) si prin forme de comunicare non-personale, ca: mijloace de comunicare n masa, mijloace care se adreseaza nmod special vizitatorilor (distribuirea de prospecte, emisiuni audio-vizuale,afise etc.). Trebuie sa se tina seama de faptul ca, n planificarea acestoractivitati, atentia cea mai importanta se acorda mediului nconjurator.
http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-STRATEGII-D12163114.php#_ftn1http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-STRATEGII-D12163114.php#_ftn1


7/57

Exista o multitudine de argumente n favoarea dezvoltarii turismuluirural, constnd n efectele imediate sau pe termen lung, de naturaeconomica, sociala, culturala etc. induse de organizarea rationala a spatiilorrurale.

Astfel, dezvoltarea ofertei de cazare conduce la aparitia unui cadruconstruit de calitate, ce are ca efect mbunatatirea aspectului arhitectonic alsatului. Apar mutatii n conceptia celor care construiesc, care vor acceptaideea consultarii unui arhitect n vederea realizarii unei case functionale,gospodaria taraneasca se consolideaza, gradul de confort va fi mai ridicat,att n beneficiul turistului, ct si al proprietarului. Gazdele vor deveni maiprospere dect restul locuitorilor satului si prin urmare vor fi mai dispuse sainvesteasca n scopul cresterii nivelului lor de trai, ca si n scopul prosperariicomunitatii rurale.

Urmare a intensificarii circulatiei turistice se dezvolta activitatieconomice pe plan local (agricultura, prelucrarea materiilor prime, industriausoara, mestesugurile) pentru a satisface o cerere sporita de produse agricolesi neagricole. Direct sau indirect se asigura cresterea numarului locurilor demunca n plan local.

Pe baza experientei internationale si a practicilor ntlnite n ultimii ani, n Rom-nia sunt considerate ca favorabile dezvoltarii turismului zonele montane, litoralul si DeltaDunarii, iar prin actiunile desfasurate de asociatiile ce au ca obiect de activitate turismul

rural si agroturismul, numarul zonelor si localitatilor rurale atrase n circuitul turistic acrescut.

Dupa 1990, o data cu ntelegerea importantei turismului rural siagroturismului si corespunzator cu elaborarea unor reglementari legate dedezvoltarea acestora, primele gospodarii au fost omologate n zona montana.

Problema principala a turismului romnesc n perioada urmatoare inclusiv aturismului rural este calitatea produsului turistic privita, n principal, sub aspectulserviciilor turistice, fara de care nici un patrimoniu turistic, orict ar fi de valoros, nupoate fi valorificat eficient.

Ridicarea calitatii produsului turistic romnesc, indiferent de forma sa concreta,necesita aplicarea unor strategii de flexibilitate, de diversificare a genurilor de prestatiituristice si de diferentiere a produsului turistic oferit, comparativ cu oferteleconcurentilor.


8/57

Strategia de flexibilitate permite urmarirea evolutiei cererii turistice si adaptareaprestatiilor turistice n functie de specificul si variatiile acesteia, precum si n concordantacu caracteristicile mediului natural si vocatia turistica a zonei.

Strategia de diversificare a genurilor de prestatii turistice asigura largirea si

diferentierea actiunilor turistice n functie de preferintele diferitelor categorii de turisti:zone geografice, profesie, vrsta, turism organizat si turism neorganizat etc.

Strategia de diferentiere a produsului turistic comparativ cu ofertele concurentilorpermite dezvoltarea originalitatii produsului turistic, prin crearea de spatii si modalitati deviata turistica, cu valente spirituale si specific national, ndeosebi pe piata internationalaprodusul turistic trebuie si poate sa posede atributele unicitatii[2]

ara noastra are o remarcabila vocatie turistica. Dispunem de importante resurseturistice, concretizate n existenta unui spatiu geografic variat, combinat cu valoroasecreatii istorice si de arta si cu un potential balneoclimateric deosebit al pamntului.

Valorificarea eficienta a acestor resurse turistice si n interesul economiei nationalepoate constitui o sansa de dezvoltare a Romniei[3]. Desi este ramura economica cuavantajul competitiv international cel mai mare, performantele sale economice n prezentsunt modeste.

Turismul, prin natura sa, prezinta numeroase avantaje fata de alte domenii deactivitate: n cazul turismului materia prima folosita exista din belsug n tara si esteextrem de valoroasa; valoarea adaugata n turism este superioara; turismul nu este oramura energointensiva; turismul permite transformarea n valuta a unor resurse materialesi umane, neexploatabile pe alte cai etc. n pofida acestor avantaje, contributia turismului

la dezvoltarea economiei noastre nationale este mult sub posibilitatile de care dispunem.

Avnd n vedere ca potentialul turistic de care dispunem este superior celui dincelelalte tari din Europa centrala si de Est, n perioada urmatoare se impunereconsiderarea locului si rolului turismului, inclusiv al turismului rural, n cadruleconomiei noastre nationale.

Viitorul turismului romnesc la nceputul mileniului III depinde hotartor decapacitatea agentilor economici si a spatiului de a valorifica potentialul deosebit de caredispunem, de a se adapta exigentelor crescnde ale cererii turistice si de a ridica calitateaactivitatii turistice sub toate aspectele, adica de a organiza si realiza u n turism modern si

competitiv. Totodata, depasirea neajunsurilor si dificultatilor cu care este confruntatturismul romnesc n prezent necesita o politica nationala coerenta si eficienta. Exemplultarilor care au realizat un turism dezvoltat este edificator n acest sens.

Problema principala[4] a turismului romnesc n perioada urmatoare inclusiv aturismului rural este calitatea produsului turistic privita, n principal, sub aspectulserviciilor turistice, fara de care nici un patrimoniu turistic, orict ar fi de valoros, nupoate fi valorificat eficient.
http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-STRATEGII-D12163114.php#_ftn2http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-STRATEGII-D12163114.php#_ftn3http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-STRATEGII-D12163114.php#_ftn3http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-STRATEGII-D12163114.php#_ftn4http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-STRATEGII-D12163114.php#_ftn4http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-STRATEGII-D12163114.php#_ftn2http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-STRATEGII-D12163114.php#_ftn3http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-STRATEGII-D12163114.php#_ftn4


9/57

Necesitatea concentrarii atentiei asupra calitatii produsului turistic decurge din celputin trei mprejurari:

a) cresterea ofertei de produse turistice n fiecare tara si la nivelul economieimondiale, fapt ce determina o sporire a utilizatorilor;

b) cresterea ponderii calitatii n cadrul concurentei produselor turistice pe piatanationala si internationala;

c) influenta hotartoare a calitatii asupra celorlalti indicatori economici ai firmeituristice.

n directia relansarii turismului romnesc o atentie deosebita se cere acordatamediului nconjurator, acesta reprezentnd materia prima , obiectul si domeniul dedesfasurare a activitatii turistice. n aceste conditii, relatia turism mediu nconjuratorprezinta o semnificatie deosebita, dezvoltarea si ocrotirea mediului constituind conditia

sine qua non a practicarii lui : produsele turistice care include resurse degradate simicsoreaza valoarea determina reducerea cererii turistice si deci utilizarea mai redusa abazei materiale turistice, scaderea ncasarilor provenite din comercializarea lor.

Desi n Romnia degradarea resurselor turistice nu a atins limite ngrijoratoare,problema se impune mentinuta n actualitate si luata n calcul n ortice strategie dedezvoltare a turismului.

Prin asemenea orientari de dezvoltare a turismului, Romnia se poate transformadintr-o tara cu un potential turistic bogat si variat ntr-o tara cu un turism dezvoltat,modern si competitiv.

La realizarea acestui obiectiv strategic al turismului romnesc, turismul rural poatesi trebuie sa aduca o contributie substantiala. Specialistii n domeniu considera caturismul rural, agreat si solicitat n prezent pe piata turistica, va constitui turismulviitorului si va avea un aport important la rezolvarea probelemelor mai sus mentionate.

1.2 .Specificitatea turismului rural romnesc[5].

Fiind un produs turistic n curs de fundamentare, delimitare si organizare,conceptele teoretice si instrumentele metodologice comporta nca discutii.

n principiu, turismul rural include toate activitatile care se desfasoara n acestmediu. El este reprezentat de asezarile rurale situate ntr-un mediu nepoluat,semnificative prin valorile etnofolclorice si culturale, pastratoare de traditii satesti sau cuun bogat trecut istoric, care n afara functiilor administrative, economice si culturaleproprii, ndeplinesc sezonier sau n tot cursul anului si functia de primire si gazduire aturistilor pentru petrecerea unui sejur.


10/57

Turismul rural este expresia orientarii unei parti nsemnate din turistii contemporanictre natura ca urmare a implicatiilor civilizatiei post industriale. Astari natura devinepretext de reflectie, petru descoperire, pentru educatie, dar si pentru tratament,performante sportive si implicit pentru o viata noua.

Datorita resurselor sale naturale si antropice deosebit de bogate, diversificate siechilibrat repartizate n teritoriu, tara noastra prezinta o mare disponibilitate pentruturismul rural. Prin tot ce poseda (munti, dealuri mpadurite si ntinse cmpii, litoralulMarii negre, Delta Dunarii, numeroase monumente istorice si culturale de vocatieuniversala, artizanatul si ospitalitatea specifica etc) Romnia poate satisface gusturile sipreferintele celor mai exigenti turisti romni si straini.

Varietatea si valoarea peisagistica a cadrului natural, diversitatea si dispersia nteritoriu si cu precadere n spatiul rural a patrimoniului cultural istoric, asigura acesteiforme de turismconditii de desfasurare n peste 60 % din cuprinsul tarii, ceea cereprezinta un mare avantaj fata de alte tari.

Cu toate aceste conditii extrem de favorabile, turismul rural n Romnia, ca formaorganizata si de mare dimensiune se practica de putin timp. Fata de alte tari europene,experienta noastra n organizarea turismului rural este redusa. Specialistii n domeniumentioneaza anii 1973-1974 drept un moment semnificativ n dezvoltarea turismuluirural, cnd s-a ncercat identificarea a 33 de sate turistice din toate zonele etnografice siomologarea gospodariiilor taranesti pentru activitati turistice. Aceasta actiune nu a fostnsa finalizata, doar doua sate, Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu), fiind angajate n turismulrural. n consecinta, abia dupa 1990 s-au initiat actiuni sistenmatice de ordinorganizatoric si legislativ de promovare a turismului rural. ntrzierea promovariisistematice a turismului rural n tara noastra obliga la studierea atenta a experientei altor

tari n aceasta directie si valorificarea ei n toate masurile de revitalizare a turismului ruralromnesc.

Prin continutul sau, turismul rural se interfereaza, n mare masura, cu alte forme deturism cu care se completeaza si se stimuleaza reciproc. Avem n vedere n specialturismul cultural, turismul cinegetic si de pescuit, turismul legat de Delta Dunarii. Drepturmare, cercetatorii disting mai multe tipuri de sate turistice: etnografico folclorice, decreatie artistica si artizanala, climaterice si pisagistice, pescaresti si de interes vnatoresc,viti pomicole etc.

Dezvoltarea tuturor acestor sate turistice ntr-o conceptie unitara, ofera posibilitati

deosebite de echilibrare a pietei turistice n profil teritorial, cu numeroase incidentepozitive asupra turismului rural.

Prin prezenta conditiilor favorabile de desfasurare n peste 60 % din cuprinsultarii, turismul rural contribuie la introducerea n circuitul intern si international a uneipartinsemnate a potentialului turistic al tarii noastre, fapt ce impune o atentie speciala dinpartea factorilor raspunzatori. Se poate afirma ca sansa turismului romnesc depinde, nmare masura, de dezvoltarea corespunzatoare a turismului rural.


11/57

Fata de alte forme, turismul rural nu necesita investitii mari pentru amenajarile deinfrastructura sau pentru alte dotari si nu produce aglomerari care creeaza diverseprobleme pentru localitartile urbane. Pentru structurile de primire, pe lnga gospodariileunor sateni, se pot folosi fermele si pensiunile agricole.

Turismul rural constituie un rezultat dar si o premisa a dezvoltarii economiei rurale.El poate contribui din plin la echilibrarea dezvoltarii teritoriale a tarii. n acest sens avemn vedere urmatoarele: posibilitatea de a deveni un suport pentru noi afaceri si locuri demunca ; ncurajarea activitatilor traditionale locale, cu precadere artizanatul, dar si celecare pot determina dezvoltarea unui comert specific si crearea de noi locuri de munca;cresterea veniturilor locuitorilor asezarilor rurale rezultate din valorificarea resurselorlocale si a produselor agroalimentare ecologice pentru consumul turistilor.

n raport cu agricultura, care ramne activitatea principala a satelor, turismul ruralconstituie o activitate complementara si nu o alternativa sau o substitutie a acesteia[6];

n conditiile specifice tranzitiei Romniei la economia de piata, turismul ruralndeplineste si o importanta functie de protectie sociala, oferind populatiei cu veniturireduse posibilitatea realizarii unor concedii de odihna, de petrecere a timpului liber npeisajul pitoresc al mediului rural din zona muntoasa, litoralul Marii Negre sau DeltaDunarii.

Din acest punct de vedere interventia statului n sprijinirea dezvoltarii turismuluirural este nu numai necesara, ci si urgenta.

1.3.Directii de impulsionare a turismului rural n Romnia

innd cont de particularitartile turismului rural, dar si de interactiunea sa cucelelalte forme, impulsionarea acestuia depinde att de masurile adoptate la nivelulfiecarei zone, judet si sat turistic, ct si de masurile initiate si aplicate la nivelulturismului romnesc.

n prezent, turismul romnesc trece printr-o profunda criza, determinata, ntre altele,de unele restructurari insuficient elaborate si ineficient aplicate, precum si de retragereastatului din politica turistica. Desi avem resure turistice deosebite, circulatia turistica estedin 1990 n scadere, iar indicatorii economici de rezultate, asa cum s-a mentionat, suntnesemnificativi. n acest context si ritmul extinderii turismului rural n tara noastra aramas lent n raport cu alte tari europene.

Experienta tarilor care practica un turism eficient demonstreaza ca punerea nvaloare a potentialului turistic valoros de care se dispune nu se produce automat, cidepinde direct de capacitatea investitionala si manageriala a agentilor din acest sector, destrategia generala a statului n domeniul turismului. Acest lucru este cu att mai necesarn cazul turismului rural care cuprinde unitati mici si neexperimentate. Dezvoltareainitiala a turismului rural necesita adesea subventii publice si masuri fiscale de favorizare.


12/57

Turismul rural se poate dezvolta numai n masura n care turismul romnescprivit in ansamblu si formeaza o puternica piata.n perioada actuala si tot mai mult nviitor nici o activitate economica nu mai poate fii gndita si rezolvata fara analizaprealabila a pietei, fara proiectarea unor strategii de lansare si comercializare a produselorrespective.

n orice domeniu piata nu se creeaza de la sine si peste noapte. Cu deosebire ndomeniul turismului piata se construieste prin actiuni complexe att la nivelul fiecaruiagent, ct si la nivelul economiei nationale, deoarece piata turistica prezinta o anumitaspecificitate: turismul, n calitate de client, urmareste nu doar achizitionarea siconsumarea unor marfuri obisnuite, comune si generalizate la nivelul ntregii populatii, cipropunerea unor satisfactii individuale potrivite cu pretentiile si mofturile sale, pe care leinduc actiunile din cadrul acestui sector de activitate; locul ofertei coincide cu loculconsumului, dar nu si cu locul de formare a cererii; oferta turistica este perceputa desolicitant sub forma unor imagini formate prin cumularea tuturor informatiilor receptate,direct si indirect, de fiecare potential turistic; sezonalitatea cererii si ofertei turistice

marcheaza profund ntreaga activitate a agentilor implicati n turism etc.Toate acestea fac ca piata turistica sa aiba o mare ncarcatura de factori de risc si sa

necesite studii profunde de marketing si management. Turismul ramne un domeniu deactivitate pe ct de apropiat, pe att de necunoscut. n plus, un timp se lucreaza subpragul rentabilitatii.

Intensificarea turismului rural n Romnia presupune definitivarea urgenta acadrului organizatoric si legislativ[7]. n scopul informarii profesionale a celor ce vor sase orienteze spre acest sector, n anul 1994 a luat fiinta Asociatia Nationala pentru TurismRural, Ecologic si Cultural (ANTREC), cu filiale n majoritatea judetelor tarii. S-au

aprobat normele de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice si au fost adoptateunele reglementari privind scutirea de impozite pentru agentii ce practica turismul rural.

Sunt nsa necesare multe alte reglementari privind mbunatatirea infrastructuriirurale, a cailor de acces si a drumurilor, asigurarea cu apa curenta a satelor respective,semnalizarea satelor turistice, editarea unor materiale promotionale privind turismulrural, etc.

Cuprinderea n sfera de activitate a turismului rural a ntregului teritoriu national. nacest scop specialistii n domeniul turismului rural preconizeaza nfiintarea unor centreteritoriale (filiale) amplasate n urmatoarele zone: Maramures, Bucovina, Moldova

Centrala, Vrancea, Delta Dunarii, Litoralul Marii Negre, Muntenia, Dealurilesubcarpatice, Oltenia de sub Munte, Muntii Banatului, Crisana, Muntii Apuseni,Dealurile Transilvaniei, Culoarul Bran-Rucar.

Prin intermediul acestor centre se poate acorda gospodariilor taranesti asistentatehnica si financiara din partea asociatiilor si organizatiilor de turism nationale siinternationale, att pentru derularea activitatii, ct si pentru extinderea formelor decooperare n domeniul turismului rural.


13/57

Formarea profesionala pentru turismul rural, prin organizarea sistematica de cursurisi actuni n teritoriu, grupate pe zone, de seminarii pentru pregatirea prestatorilor sitouroperatorilor, a ghizilor si agentilor locali, etc.

n acelasi scop, este necesar sa se organizeze stagii de documentare si schimburi de

experienta ntre centrele care dispun de rezultate deosebite n turismul rural si sa sestimuleze participarea la astfel de actiuni la nivel international.

Facilitarea colaborarii ntre organismele si organizatiile implicate n dezvoltareaturismului rural din Romnia si organisme similare din celelalte tari europene cu turismrural traditional, prin sprijinirea asocierii la organismele internationale de profil,participarea la actuni internationale si invitarea reprezentantilor organismelorinternationale la actunile organizate pe plan intern.

Actiunile promotionale trebuie sa sigure o imagine sugestiva a turismului ruralromnesc[8], att sub aspectul potentialului turistic, ct si a caracteristicilor sociale,

culturale, psihologice specifice poporului nostru.

n cadrul acestor actiuni este necesar sa fie evidentiat atributul de unicitate a unorcomponente, reflectate printr-un relief divers, ntr-un mediu natural nepoluat sineaglomerat si multitudinea elementelor de cultura folclor, monumente, obiceiuri,traditii. Totodata, se impune sa se reflecte imaginea de multilateralitate a ofertei carepoate sa satisfaca o gama vasta de preferinte si motivatii ale turistilor, de la categoriile cuvenituri mici la cele cu venituri mari.

1.4.Turismul rural la nivel european

Turismul verde a sedus n special europenii, n mod deosebitlocuitorii marilor aglomerari urbane, dar nu numai. Pentru aceasta tot mai multidintre actorii lumii turismului ncearca o dezvoltare ct mai orchestrata aechipamentelor si zonelor turistice cu mediul natural si socio-cultural al ariilor dereceptie. Att prestatorii ct si turistii ncearca o armonizare a interesului pentru o vacantaexcelenta cu dorinta de a mbunatati impactul acesteia din punct de vedere social,cultural si al protejarii, respectiv atenuarii efectului de degradare asupra mediuluinconjurator.

Aceste preocupari fac ca din ce n ce mai multi turisti - an de an mai numerosi sadescopere vraja, romantismul, libertatea si facilitatea practicarii turismului n spatiul

rural. n general acesti turisti doresc conditii de cazare si viata tipic rurale, ungrad de confort decent, preparate culinare traditionale si specifice regiunii n care seafla, asteptnd o diversificare n timp a ofertei.

CAPITOLUL 2

MODALITATI DE VALORIFICARE A RESURSELOR TURISTICE DINLOCALITATEA POLOVRAGI
http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-STRATEGII-D12163114.php#_ftn8http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-STRATEGII-D12163114.php#_ftn8http://www.scritube.com/geografie/turism/LUCRARE-DE-LICENTA-STRATEGII-D12163114.php#_ftn8


14/57

2.1. Contextul geografic al localitatii

Comuna Polovragi este asezata la poalele de sud-vest ale Muntilor Capatnii, ndepresiunea cu acelasi nume, n partea de nord-est a judetului Gorj, pe malul stng alOltetului. Depresiunea Polovragi face parte din Depresiunea Subcarpatica olteana, situata

ntre Bistrita Vlcii / Dealul Costesti, la est si rul Motru, la vest. Valea Oltetului desparteMuntii Parng (spre vest) de Muntii Capatna (spre est), printr-un un relief abruptcalcaros, de circa 200 - 300 m naltime.

Teritoriul administrativ al comunei are o suprafata de 8.783,8 ha - din care 3.267ha reprezinta teren agricol si se ntinde spre nord pna n creasta principala a MuntilorCapatnii, avnd ca vecini: orasul Horezu spre est, Malaia spre nord, Baia de Fier sprevest, iar spre sud, Alimpesti si Slatioara. ntre aceste limite, altitudinea variaza de la 420m, n extremitatea sudica, la 2.108 m, n Vf. La Nedei, situat pe creasta principala aMuntilor Capatnii.

Comuna Polovragi este alcatuita din doua sate: Polovragi - resedinta de comuna siRacovita. Asemenea ntregii zone submontane dintre Gilort si Bistrita Vlcii, populatiacomunei Polovragi a suferit puternice influente demografice si etnoculturale dinspreMarginimea Sibiului. Rezultatul acestei interferente se regaseste n graiul, portul sitraditia pastorala asemanatoare satelor din Marginime, aspect care reprezinta un punctforte n dezvoltarea turistica a localitatii, prin elementele culturale cu valoare de unicat pecare le poate oferi potentialilor vizitatori. Pastrarea acestui patrimoniu etnoculturaltrebuie sa reprezinte, alaturi de infrastructura si utilitati, obiectivul principal al strategieide dezvoltare a localitatii.

2.2. Patrimoniul natural

Pozitia localitatii, n arealul Subcarpatii Olteniei, care determina varietatea sistructura reliefului, tipul de vegetatie si lipsa surselor depoluare sunt elementedeterminante n constituirea cadrului natural al zonei. Localitatea beneficiaza asadar, delocuri atractive, pitoresti, cu un climat favorabil recrearii si petrecerii timpului liber, denumeroase obiective turistice spre care se ndreapta anual zeci de mii de turisti.

2.2.1. Resurse turistice naturale

Formele de relief montan si submontan, avnd ca suport o structura geologicacomplexa (n principal roci cristaline si calcare jurasice, pe care s-au dezvoltat numeroase

forme de relief carstic), mbogatesc aspectul peisagistic al zonei si creeaza oportunitatipentru practicarea unor variate forme de turism. Importanta stiintifica (geologica,geomorfologica, botanica si forestiera) a ntregii zone carstice a determinat declarareaacesteia ca arie protejata,

Cheile Oltetului[9] de circa 2,2 km lungime, impresioneaza prin salbaticia singustimea defileului, n lungul caruia serpuieste un drum forestier de 18 km lungime;urmarind cursul prului Oltet pna la obrsie (limita naturala ntre Muntii Parng si


15/57

Muntii Capatna), drumul forestier trece creasta Parngului pe la Curmatura Oltetului,pentru a ajunge apoi n Valea Latoritei, importanta zona turistica din bazinul Lotrului.ntreaga zona a Cheilor Oltetului prezinta un deosebit interes si din punct de vederefloristic si peisagistic. Pe putinul sol format ntre stncile calcaroase, vegeteazanumeroase specii submediteraneene. n acest cadru generos, mai putem adauga existenta

unei paduri seculare de castan comestibil, urmare a influentelor climaticesubmediteraneene. Aici exista peste 300 de specii de plante caracteristice terenurilorcalcaroase: unghia ciutei, strejnicul, ruginita. Drumul forestier, amenajat de-a lungulcanionului, permite accesul rutier facil spre pestera, aflata la circa 200 m dupa intrarea nchei, la 670 m altitudine, n versantul stng al Oltetului si totodata pune n evidentafrumusetea si salbaticia peisajului carstic. Pestera, cu o lungime totala de circa 9.000 m,este un vechi meandru subteran al Oltetului, aflat la nivelul de 25 m. Sub acest nivel,actiunea eroziva a Oltetului a dus la adncirea albiei si formarea unui adevarat canion.Din galeria principala, n cea mai mare parte orizontala, se desprind mai multe culoarelaterale, n parte colmatate cu aluviuni. De-a lungul galeriei se disting trei sectoare, maiimportant fiind cel din dreapta, numit "Culoarul Liliecilor". Galeria, din care circa 1 km

este electrificata, continua cu naltimi de 2 - 8 m si largimi de circa 10 m. Sunt frecventeprabusirile, scurgerile din tavan, hornurile; aici se deschid culoare secundare mici,mpodobite cu calcit. trasee de alpinism din zona carstica (Cheile Oltetului), unde existamai multe trasee de alpinism, de diferite grade de dificultate traseul prului Oltet, nsotitde drumul forestier, este deosebit de pitoresc; n locul denumit Luncile Oltetului, laiesirea din chei, nspre amonte, exista un amplasament propus pentru amenajarea unui satde vacanta, inclusiv cu platforma de campare; realizarea proiectului investitional vacontribui la aparitia n aceasta zona a unui complex turistic de agrement si recreere;Fondul forestier bogat, reprezentat prin paduri de foioase si conifere, mbraca versantii

sud-vestici ai Muntilor Capatna, creeaza un mediu ambiant atractiv, curat, recomandatpentru vacante active;

Flora pajistilor montane si a fnetelor, de o diversitate impresionanta, nfunctie de altitudine, mbogatesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore;elementele climatice ale zonei, fara valori extreme, sunt favorabile practicarii turismuluin tot timpul anului, pentru repunere n forma a organismului dupa stres.

2.2.2. Resurse turistice naturale cu regim protectiv

Cheile Oltetului si Pestera Polovragi rezervatie complexa, cu osuprafata de 150 ha

Padurea de castani comestibili, cu exemplare multiseculare, situata lnga manastire cu o suprafata de10 ha.


16/57

2.3. Patrimoniul cultural

2.3.1. Monumente cultural istorice

Fortificatia geto-dacica, situata deasupra versantului n care se afla Pestera

Polovragi, n punctul denumit Crucea lui Ursache;

Manastirea Polovragi, monument istoric si de arhitectura; biserica manastirii, cuhramul Adormirea Maicii Domnului, a fost atestata documentar ntr-un hrisov emis deMatei Basarab, n anul 1648; a fost rezidita n 1643 1647 si restaurata n perioada 1690- 1693 din initiativa domnitorului Constantin Brncoveanu; poseda o importanta colectiede icoane pe sticla si lemn (peste 650 exemplare), datnd din sec. XVIII - XIX, precum sio biblioteca valoroasa, cu peste 3.000 volume; Biserica bolnitei, cu hramul Sf. Nicolae,a fost zidita n stil bizantin, ntre anii 1731 1732;

Biserica de lemn cu hramul Sf. Nicolae, ctitorita n anul 1806.

2.3.2. Elemente de patrimoniu etnocultural

Centrul etnografic Polovragi este centru etnofolcloric, cu traditii legate de pastoritsi transhumanta; renumit pentru:

portul popular ciobanesc cu influente din zona Marginimii Sibiului,

arhitectura traditionala case vechi de lemn cu pridvor, specifice zonei

etnografice Oltenia de sub Munte; costumul popular, fie n doua culori, alb si negru, asemanator zonei

Marginimea Sibiului;

cusaturi si tesaturi artistice (saculeti, disagi), mestesuguri cu o raspndiredin ce n ce mai redusa;


17/57

confectionare de instrumente muzicale - fluiere;

prelucrarea artistica a lemnului obiecte de uz gospodaresc: lazi, cosuri,furci de tors lna s.a.;

manifestari etnofolclorice: Nedeia de la Polovragi - se desfasoara nperioada 18 - 20 iulie si atrage un mare numar de turisti din toata zona denord a Olteniei. Este un eveniment deosebit pentru viata social economica si culturala a localitatii. Este o parada a portului, cntecului sidansului popular oltenesc

2.4. Oferta de petrecere a timpului liber

Diversitatea si valoarea potentialului turistic existent pe teritoriul comuneiPolovragi sunt premise care favorizeaza modalitati multiple de petrecere activa a timpuluiliber, de odihna, de recreere si de practicarea unor forme de turism specifice.

Turismul cultural-religios este favorizat de prezenta unor obiective religioase devaloare exceptionala, intrate deja n circuitele nationale si cu un segment fidel de turisticare vin perioadic n pelerinaj la manastirile din nordul Olteniei. Manastirea Polovragimai este vizitata si de turistii sositi la tratament n statiunile balneare de pe Valea Oltului.

Manastirea Polovragi reprezinta un important centru monahal care contribuie laconservarea spiritualitatii si culturii ortodoxe romnesti, de la sud de Carpati.

Turism etnocultural. Caracterul si traditia acestei zone a orientat locuitorii catremestesuguri artizanale cu specific romnesc, precum tesaturile executate manual (costum

popular, stregare oltenesti), cusaturi, prelucrarea artistica a lemnului. Vechile legaturi alepopulatiei locale cu ungurenii de peste munte din satele Marginimii Sibiului, si-au pusamprenta asupra obiceiurilor legate de oierit din pacate, pastrate din ce n ce mai putin,asupra traditiilor, folclorului, graiului si a costumului popular. Existenta acestor traditiietnoculturale arhaice, sustin practicarea turismului etnocultural.

Sarbatorile traditionale locale, legate de preponderent de sarbatorile religioase,constituie un prilej de relaxare, de ntlnire a fiilor satului, de stabilirea de contacteumane ntre localnici si oaspeti, ntre cei plecati la oras si cei ramasi n sat, ntrereprezentantii administratiei locale si diverse personalitati invitate. Sarbatoarea de Sf.Ilie, de la 20 iulie, a devenit de foarte multi ani o traditie a zonei, care atrage formatii

artistice, rapsozi populari, turisti si societati comerciale din toata zona de nord a Olteniei.Nedeia este asteptata cu interes de catre localnici, dar si de catre administratia locala,pentru aspectul economic al acestei manifestari.

Speoturismul este favorizat de prezenta Complexului carstic Cheile Oltetului sia numeroaselor forme de relief carstic adapostite de acesta. n zona se cunosc mai multepesteri, dar cea mai cunoscuta este Pestera Polovragi.


18/57

Turism rural este nca n faza de pionierat, dar localitatea Polovragi beneficiaza detoate oportunitatile pentru dezvoltarea acestuia: cadru natural atractiv, resurse turisticevariate, accesibilitate directa la DN 67 si prin aceasta la doua drumuri europene de largacirculatie turistica, existenta unor pensiuni rurale care pot constitui un model si pentru altiproprietari de gospodarii taranesti, existenta unor dotari tehnicoedilitare care pot sta la

baza dezvoltarii turistice a zonei. Promovarea turismului rural va asigura acestui spatiupastrator de valori traditionale romnesti o dezvoltare durabila si echilibrata.

Turismul de sfrsit de saptamna (weekend) este o forma de turism din ce n cemai apreciata, locuitorii din marile centre urbane dorind sa-si petreaca sfrsitul desaptamna n locuri nepoluate, departe de aglomeratia si stresul marilor orase.

Pensiunea Cheile Oltetului, ncadrata la 3 margarete, pune la dispozitia turistilor unnumar de 15 camere, din care 10 camere duble si 5 apartamente de maxim 4 persoane.Cele 15 camere totalizeaza un numar de 40 de locuri de cazare si prezinta numeroasedotari si facilitati de petrecere a timpului liber.

Pensiunea Casa Mihaiescu, cu 2 margarete, pune la dispozitia turistilor pentru cazareun numar de 8 locuri, distribuite n patru camere duble (dotate cu grup sanitar, televizor,frigider si telefon n fiecare camera) si alte facilitati de petrecere a timpului liber.

Pensiunea Dumitrescu, ncadrata la 2 margarete, are o capacitate de 4 persoane, n2 camere duble, dotate cu grup sanitar.

Structuri de cazare n Polovragi

Denumirea unitatii Nr. de locuriPensiunea Cheile Oltetului 3 margarete 40Pensiunea Casa Mihaiescu 2 margarete 8Pensiunea Dumitrescu 2 margarete 4Total 52

La aceste locuri trebuie adaugate si posibilitatile de cazare la chiliile ManastiriiPolovragi, adica aproximativ 10 locuri.

Ca elemente primordiale al bazei tehnico-materiale, structurile de cazare din Polovragisunt slab diversificate (doar trei pensiuni, de categoria 2 si 3 margarete), nesatisfacndnevoile variate ale turistilor pentru serviciile de cazare.

n localitatea Polovragi exista doua societati care ofera conditii de servire a mesei,tip restaurant, cu aproximativ 50 de locuri la mese.


19/57

Raportul dintre numarul locurilor la masa si cel al locurilor de cazare (inclusiv cazare lamanastire) este de 0,8. Acest raport semnifica faptul ca n localitatea Polovragi, serviciilede alimentatie publica sunt slab reprezentate si deci nu satisfac n totalitate nevoileturistilor.

2.5. Calificarea fortei de munca din turismCalificarea personalului care lucreaza n turism este un aspect determinant pentru

calitatea serviciilor. n conditiile unei concurente tot mai accentuate, chiar si numai pepiata romneasca, serviciile si calitatea acestora sunt de cele mai multe ori determinanten alegerea unei destinatii turistice.

Autoritatea Nationala pentru Turism, prin Compartimentul Cercetare sinvatamnt, organizeaza cursuri de specialitate pentru sectorul turistic, prin reteauaMinisterul Educatiei si Cercetarii si acorda brevete si certificate de specialitate. Pentrulucratorii din turismul local, care nu sunt absolventi de studii superioare de specialitate,

sunt recomandate cursuri de instruire profesionala pentru administratori de pensiune,ospatari, bucatari, cursuri de perfectionare pentru de limbi straine si calculator.

2.6. Evaluarea ofertei actuale probleme, disfunctionalitati

Desi dispune de resurse turistice variate, ce permit practicarea unor forme de turismdiferite, precum turismul religios, turismul speologic sau chiar turismul pentru sporturiextreme, localitatea Polovragi nu are conturata o activitate turistica eficienta,identificndu-se urmatoarele probleme si disfunctionalitati ale ofertei turistice actuale:

structuri turistice de cazare putin diversificate, ca tip si categorie de confort

(doar doua pensiuni de 2 si 3 margarete);

structuri turistice de alimentatie insuficiente, n raport cu numarul actual delocuri de cazare;

lipsa unor amenajari specifice agrementului;

activitate turistica n neconcordanta cu valoarea potentialului turistic;

lipsa unor actiuni de distributie si promovare eficiente;

insuficienta colaborarilor cu agentiile de turism care sa promoveze ofertaturistica;

lipsa activitatilor de marketing care sa conduca la construirea imaginii dedestinatie turistica.


20/57

2.7. Competitia si tendintele pietei

n Polovragi, resurse turistice existente favorizeaza practicarea unor variate formede turism, ntre care turismul speologic si cel religios sunt cele principale. Din acest punctde vedere, zonele cu care localitatea Polovragi intra n competitie sunt cele cu oferte

similare, din arealul nvecinat. Aici sunt incluse localitatile cu potential religios sispeologic din judetele Vlcea, Gorj si Arges.

Produsele oferite de zonele concurente, strict din punct de vedere al turismului religios sia speoturismului, au la baza promovarea obiectivelor turistice prezentate pentru fiecarelocalitate n parte.

Fenomenul religios ce caracterizeaza, printre altele, localitatea Polovragi mbracaforme specifice fiecarui spatiu geografic. Prin urmare, este dificil sa se realizeze ocomparatie ntre zonele concurente din punctul de vedere al potentialul religios, fiecarebiserica sau manastire fiind unica n felul ei si raspunznd unor motivatii ale caror

intensitati sunt greu de determinat, deoarece au o ncarcatura subiectiva sau psihologica,ce difera de la o persoana la alta.

Un punct forte al localitatii Polovragi, fata de concurenta, este faptul ca,exceptnd comuna Costesti, este singura localitate, dintre cele alese, care poate dezvoltasi promova att un produs turistic religios, ct si unul speologic. Celelalte localitatidispun fie de obiective turistice din sfera turismului religios, fie doar de formatiunicarstice. n plus, acestor forme de turism de baza li se pot adauga turismul etnofolcloricsau chiar cel pentru sporturi extreme, ceea ce contureaza o imagine complexa a oferteituristice a localitatii Polovragi.

Piata produselor religioase este o piata n crestere, n a carei dezvoltare sipromovare merita investit. Turismul religios si-a definit un loc aparte n contextulturismului mondial, datorita dimensiunii sale actuale, devenind o componenta deosebit devaloroasa a turismului cultural. Romnia detine un patrimoniu carstic deosebit de valorossub aspect stiintific si peisagistic, dar nevalorificat prin turism la valoarea lui reala si lastandarde europene. Pesterile au constituit din totdeauna o curiozitate, au strnit interes siau atras vizitatori, devenind astfel obiective turistice valoroase. Turismul speologic, prinapartenenta lui la turismul activ, prezinta o tendinta de crestere, generata de interesultinerilor n special pentru aceasta forma de turism.

2.8. Recomandari pentru agentii economici din turism

Analiza prezentata mai sus scoate n evidenta valoarea potentialului turistic sioportunitatile de care dispune localitatea Polovragi, asa nct turismul poate sa devina nurmatorii ani o activitate principala n economia localitatii Resursele locale de caredispune zona (naturale, antropice, umane) trebuie valorificate astfel nct sa conduca ladiversificarea ofertei si la atragerea unui numar din ce n ce mai mare de turisti.

Recomandari pentru autoritatea locala:


21/57

n cadrul aparatului propriu al Primariei este necesar a fi nfiintat un Departamentpentru Turism, a carul activitate trebuie sa se axeze pe organizarea activitatiituristice locale si acordarea de consultanta pentru agentii din turism.

Primaria, prin angajatii Departamentului pentru Turism, are un rol determinant n

consilierea / convingerea proprietarilor de gospodarii cu un standardcorespunzator, asupra avantajelor ce deriva ca urmare a clasificarii acestora capensiuni turistice. Lipsa structurilor turistice clasice trebuie suplinita prin aparitiaunui numar ct mai mare de pensiuni rurale.

Extinderea retelei de pensiuni turistice poate fi stimulata de atuoritatea locala prinacordarea, prin Hotarre de Consiliu Local, a unor facilitati sau scutiri detaxe/impozite pentru perioade determinate, prin promovarea gratuita a acestorape site-ul primariei, prin invitarea si sustinerea financiara n vederea participariila diverse trguri si manifestari organizate de primarie, prin racordarea gratuita lareteaua de utilitati a comunei s.a.

Pentru a sustine dezvoltarea durabila a turismului n localitate este absolut necesara se realiza doua dintre utilitatile de baza: canalizarea apelor menajere siamenajarea unui punct de transfer al deseurilor menajere, n conformitate cupolitica de mediu din acest domeniul Foarte putini investitori vor dori sa nceapao activitate economica ntr-o localitate fara infrastructura si utilitatile de baza.

Pentru valorificarea turistica a spectaculoasei vaii a Oltetului, este necesaraamenajarea unei platforme de observatie vis-a-vis de intrarea n pestera.

Pentru introducerea n circuitul turistic a cetatii dacice Polovragi, situata deasuprapesterii, la 1.000 m altitudine, este necesara reamenajarea potecii de acces sisemnalizarea corespunzatoare a acesteia la punctul de ramificatie din drumulforestier.

Pentru cresterea atractivitatii zonei si diversificarea ofertei turistice a localitatiieste necesar a se amenaja un Muzeu al satului gorjan, care sa cuprinda: casevechi cu arhitectura traditionala (amenajate n interior cu obiecte de mobilierspecific zonei), instalatii tehnice populare (razboiul de tesut, darac pentru lna,furca de tors si vrtelnita rasucit lna, mori de apa, joagare hidraulice s.a.) si alte

utilaje folosite ntr-o gospodarie locala.

Este recomandat a se conserva toate cladirile vechi, valoroase, din localitate prinreabilitarea lor si aplicarea de placute cu text explicativ pe fiecare (anulconstruirii, stilul arhitectonic, proprietarul). Proprietarii caselor respective trebuiesa beneficieze de diverse facilitati acordate de administratia locala, pentru a fiinteresati sa faca aceste investitii de reabilitare.


22/57

Pentru petrecerea timpului liber este necesara realizarea unei baze de agrement(strand, terenuri de sport multifunctionale, alei de promenada s.a.) care sadeserveasca turistii aflati n vacanta, dar si populatia rezidentiala.

Marcarea, cu ajutorul elevilor, pe perioada vacantei de vara, a tuturor potecilor

turistice care pleaca din Polovragi spre Muntii Capatnii sau spre bazinul turistical Lotrului, este o activitate placuta si educativa pentru elevi, dar n acelasi timpnecesara pentru dezvoltarea si promovarea turismului n zona; refacereamarcajului pe traseele nr. 6 (Polovragi Curmatura Beleoaia Stna Funicel) sinr. 1 (Polovragi Curmatura Oltetului), va face legatura cu principalele traseeturistice de creasta ale Muntilor Capatnii si de acolo cu cele din Muntii Parng.

Initierea, cu ajutorul dascalilor, a unor activitati culturale la nivelul satului, cumar fi: nfiintarea echipei de fluierasi, a unui ansamblu coral, a unei echipe dedansuri populare, activitati disparute n ultimul deceniu, va contribui cu sigurantanu numai la afirmarea unei vieti culturale puternice, dar si la mobilizarea

energiilor tinerei generatii spre domenii educativ-culturale. Editarea unui ghid turistic / harta a localitatii, care sa se gaseasca spre comercializare la toatepensiunile turistice, la agentiile de turism si la chioscurile de ziare din judet.

Pentru atragerea unui numar crescut de turisti este binevenita organizarea deevenimente culturale, mondene, ntlniri de afaceri, al caror calendar sa fiepromovat n media, pe site-ul primariei sau prin trimiterea catre agentii deturism, asociatii profesionale interesate, administratii centrale si locale.

Aplecarea catre traditia si obiceiurile legate de sarbatorile religioase a populatieidin zona este bine cunoscuta. Sarbatorile de iarna (Craciun, Anul Nou), sunt

asadar un prilej pentru organizarea de catre Primarie a unor manifestari bazate peobiceiurile religioase ale locului, jocuri distractive si concursuri si pot deveni uneveniment care sa atraga n jurul lui nu numai localnicii, dar si locuitori dincentrele urbane apropiate, turistii sositi n vacanta. Antrenarea n aceste sarbatoria unor categorii socio-profesionale cu un nivel de pregatire ridicat profesori,preoti, elevi, pot imprima manifestarii o tinuta cultural-educativa si n acelasitimp distractiva.

Pe parcursul unui an se pot organiza si alte tipuri de manifestari care pot aveadiverse teme: gastronomice, culturale, istorice, sportive, despre protectia mediului,ntlniri cu fii satului, expozitii de fotografie tematica s.a.

Calitatea serviciilor oferite turistilor trebuie sa fie o preocuparepermanenta pentru toti agentii din turism, pentru a se impune pe piata si pentru a face fataconcurentei[10].

Calificarea si formarea profesionala permanenta a angajatilor din turismeste o garantie pentru o afacere profitabila si nu trebuie privita ca pe o cheltuiala, ci ca peo investitie pe termen lung.


23/57

Diversificarea serviciilor oferite turistilor, asa cum reiese din studiile de piatarealizate n decursul anilor de catre INCDT, este una din motivatiile importante nalegerea unei destinatii, de aceea trebuie sa i se acorde atentia cuvenita. Agrementul estedeficitar n oferta turistica de servicii a localitatii si a structurilor de primire turistica, deaceea este necesar a fi dezvoltat ca varietate si capacitate. Este recomandat ca fiecare

detinator de structura de cazare sa ofere gratuit turistilor: materiale informative (harti alezonei, pliante, ghiduri sau monografii ale obiectivelor naturale si culturale din zona),servicii de ghidaj, mijloc de transport pentru excursii locale, rezervari pentru mijloacelede transport n comun, servicii care pot atrage un numar din ce n ce mai mare de turisti.

CAPITOLUL 3

STRATEGII DE PROMOVARE A TURISMULUI RURAL PE PIATA MONDIALA

Promovarea in turism consta intr un ansamblu de demersuri de comunicare ce

vizeaza transmiterea permanenta , pe diverse cai,a unor mesaje destinate informarii atat aclientilor poentiali cat si a operatorilor de turism asupra caracteristicilor produselor siserviciilor turistice oferite spre comercializare ,cu scopul de a consolida o imaginepozitiva si de a cultiva o atitudine favorabila fata de acestea si firma ,respective de adetermina ,in mentalitatea si obiceiurile de cumparare si consum a turistilor,modificariconvenabile intrprinderii ofertante.

Promovarea turistica parcurge un proces de perfectionare si adaptare ,fiind nevoita

sa actioneze adecvandu-si strategiile in virtuea pozitionari intre un produs cucaracteristici complexe si in necontenita evolutie.

Si un consumator cu o motivatie diversa si o elasticitate accentuata a cererii ,in conditiileunei piete aflate intr un process de continua transformare .

Asadar ,de la produs la consumator ,prin intermediul pietei de profil ,acesti factoriesentiali de pe ;;traseul promovarii turistice isi evidentiaza pregnantspecificul,complexitatea si tendinta de schimbare.

De aceea elaborarea strategiei de comunicare promotionala la nivelul unitatii

turistice ,integrarea acesteia in strategia globala, conceperea unui mix promotional denatura sa valorifice efficient instrumentele promovarii constituie premise si rigori pentruactiuni coordinate ,coerente si interdependente.

Activitatile promotionale in turismul rural necesita investitii imoportante dincauza intinderii geografice mari a pietelor turisice ,manifestarii unei concurente acerbe sicaracterului intangibil al produsului turistic.Din aceasta ultima perspective se poate


24/57

afirma ca natura intangibila a servicilor turistice conduce la cresterea importanteistrategiei de promovare .

Una dintre cauzele declinului cererii turistice o reprezinta strategiile de produs aagentilor din turism care nu au tinut seama de evolutia pietei interne si externe, de

cerintele tot mai crescute ale consumatorilor din ce n ce mai avizati.Romnia are un avantaj esential fata de alte tari, prin faptul ca, datorita unui potentialturistic bogat si variat, poate oferi, n mod practic, toate formele de turism solicitate: sejurpe litoral, n statiuni de munte, n statiunile balneoclimaterice, sporturi de iarna,vnatoare, pescuit, circuite turistice culturale. Potentialul turistic romnesc de care se faceatta caz - munti, plaja, soare, clima, folclor, istorie etc. - este nsa insuficient pentru areprezenta doar prin el nsusi o reala si puternica atractie turistica.

Din pacate, asa cum releva unele studii realizate de firme straine de consultanta,Romnia se prezinta n fata turistilor straini cu un produs turistic depasit, o oferta

inadecvata pentru recreare si petrecerea timpului liber, cu o stare fizica a dotarilor cereflecta lipsa ntretinerii si investitiei".

3.1.Serviciile turistice. Serviciile de cazare

Baza materiala este, n linii mari, nvechita, infrastructura s-a degradat si adeseaeste depasita, echipamentele sunt n cea mai mare parte uzate iar calitatea serviciilor estenecorespunzatoare. Astfel, calitatea prestatiilor turistice este mult sub standardele cu caresunt obisnuiti vizitatorii din tarile occidentale. Relevant este faptul ca MinisterulTransporturilor, Constructiilor si Turismului nu recomanda dect aproximativ 15% dinhoteluri ca fiind conform standardelor.

Criteriile de clasificare a structurilor de primire au fost adaptate situatiei actuale:chiar daca tariful este ca pentru un hotel de trei stele, confortul nu-1 depaseste pe cel alunei unitati de o stea din strainatate. Astfel Romnia a ajuns o destinatie turistica scumpan conditiile n care serviciile sunt necorespunzatoare, iar baza materiala mbatrnita.

Imaginea dezolanta a produselor turistice romnesti este ntregita de standardul scazutal serviciilor de alimentatie publica n ceea ce priveste aspectul general, atmosfera,calitatea si varietatea preparatelor, comportamentul personalului, notele de platancarcate, muzica necorespunzatoare.

Serviciile de agrement din Romnia se caracterizeaza printr-o oferta turistica cuposibilitati reduse de divertisment. Acestea se limiteaza n cele mai bune cazuri la odiscoteca, un bar, un joc mecanic sau o masa de biliard. Este adevarat ca peisajul dinRomnia este mai frumos dect cel din alte tari turistice, dar aceasta nu este de ajuns. Ce-i oferi turistului n afara de peisaje pitoresti ? O zi le admira, o zi viziteaza monumenteleistorice, apoi se plictiseste. In tarile turistice, profesionistii din domeniu dau dovada de omare abilitate n a determina turistul sa cheltuiasca si n acelasi timp sa se simta bine.Vizitatorilor diferitelor destinatii turistice li se ofera forme diverse de agrement precum:


25/57

zboruri cu parapanta, coborri cu barca pneumatica pe rurile de munte, nchirieri descutere, biciclete, cursuri de calarie, programe de vnatoare si pescuit, sali de gimnasticade ntretinere (fitness), excursii diverse si multe altele. Turistii straini care ne viziteazatara nu prea fac cumparaturi, din cauza unei oferte insuficiente, fiind cunoscuta lipsasuvenirurilor, hartilor, pliantelor, ghidurilor turistice.

3.2Strategiile de dezvoltare ale produsului turistic romnesc

Turismul romnesc este sustinut la ora actuala aproape exclusiv de resurselenaturale si vestigiile istorice, aportul infrastructurii fiind unul minor. Calitatea serviciilorturistice nu numai ca nu i atrage pe cetatenii straini, dar i alunga si pe romni, care audescoperit ca la aceiasi bani pot beneficia de conditii excelente n Turcia sau Grecia.

O alta problema cu care noi ne-am obisnuit este - si nu ne ferim sa o recunoastem -lipsa de siguranta a obiectelor personale si chiar cea individuala, putini sunt strainii careaccepta riscul de a ramne tara bani sau obiecte de valoare, furtisagurile mai mici sau mai

muri fiind frecvente pe aceste meleaguri. Iar turistii straini sunt cei mai vulnerabili, dnddovada de o naivitate specifica traiului ntr-un mediu cu un grad ridicat desiguranta[11].

n vederea cresterii competitivitatii ofertei pe piata nationala si internationala suntnecesare dezvoltarea si modernizarea produsului turistic romnesc. In acest sensmentionam faptul ca Ministerul Transporturilor. Constructiilor si Turismului a stabilit oserie de obiective strategice la nivel national:

mbunatatirea si consolidarea produsului turistic n acele zone, statiuni, localitati, traseecare sunt cele mai cunoscute n prezent pentru turistii straini si romni si unde exista,

deja, creata o anumita structura;

dezvoltarea si modernizarea produsului turistic astfel nct Romnia sa se distinga dealte tari de destinatie turistica;

ridicarea nivelului standardului serviciilor n conformitate cu categoria unitatii turisticesi tariful utilizat;

optimizarea si dezvoltarea la maximum a componentei culturale a produsului turistic;

tinnd cont de faptul ca circulatia turistica interna scazuta este datorata, n principal,

existentei unei ponderi mari a populatiei cu venituri mici si, deci, indisponibile pentrupracticarea turismului, strategia de dezvoltare a produsului turistic pentru perioadaurmatoare va trebui sa acorde o atentie sporita dezvoltarii acelor forme de turism cuadresabilitate catre aceste categorii de populatie;

cresterea calitatii si marirea capacitatii amenajarii turistice;


26/57

protejarea si mbunatatirea mediului natural n zonele turistice, mbunatatirea niveluluide protectie a turistilor, stiut fiind ca repercusiunile asupra mediului nconjurator crescproportional cu volumul turismului.

definitivarea si promovarea unui numar restrns de produse turistice pentru piata

externa, bine puse la punct; organizatorii de produse turistice (turoperatorii) sa fie buni cunoscatori ai traseele lorturistice, ai obiectivelor ce pot atrage vizitatori din tara si strainatate pentru a se puteavalorifica ntregul areal turistic, natural si antropic al Romniei;

reinventarierea tuturor surselor turistice naturale si antropice, avnd ca scopamenajarea, restaurarea, dezvoltarea si modernizarea destinatiilor de vacanta precum siextinderea si diversificarea serviciilor pe coordonate noi;

elaborarea unui plan strategic pe termen mediu si lung pentru a identifica piete nisa si

grupuri tinta de consumatori; crearea unei strategii pentru mbunatatirea nivelului serviciilor la hoteluri si restaurante;

valorificarea punctelor de atractie unice ale Romniei: zonele de turism cultural,folcloric si rural;

colaborarea cu parteneri regionali pentru a vinde pachete de programe cu destinatiimultiple;

asigurarea unor servicii de calitate pentru a valorifica produsele turistice atractive si a

stimula pietele turistice actuale si potentiale;Promovarea interna a produsului turistic romnesc va urmari scoaterea n evidenta a

celor doua mari avantaje ale acestuia fata de piata turistica n ansamblu:

diversitatea si complexitatea produsului turistic romnesc care acopera si cuprinde toateformele principale de turism: turismul estival, balnear, de sporturi de iarna, turismulcultural si rural s.a. si se poate orienta catre diferite segmente ale clientelei, de diferitevrste, cu venituri modeste sau ridicate etc.;

raportul pret-calitate, avantajos pentru marea masa a populatiei n comparatie cu

destinatiile externe, mai costisitoare, n multe cazuri pentru o oferta asemanatoare.Politicile de marketing care au ca obiect produsul turistic romnesc trebuie sa aiba n

vedere asigurarea conditiilor optime de cazare n hotel. Aici gama serviciilor care trebuieoferite trebuie sa fie foarte larga. Criteriile calitative ale serviciilor hoteliere vizeaza:

o curatenie exemplara, pornind de la exteriorul hotelului (parcari, trotuare etc.) siterminnd cu ultima camaruta din interior;


27/57

turistii occidentali sunt toarte sensibili n privinta acestui aspect, care poate devenidecisiv pentru o eventuala revenire n viitor;

adaptarea bucatariei ia gusturile turistilor. Astfel, exista turisti care prefera sa fieserviti, dar exista si unii care prefera sa-si aleaga singuri felul de mncare (self-service).

Bucataria va trebui sa fie adaptata cerintelor, preferintelor clientilor; asigurarea unor variante de recreare, odihna cum ar fi: sauna, piscina, parc sau gradina;

asigurarea cu maximum de operativitate a altor servicii hoteliere (rezervari de bilete,nchirieri de autoturisme, servicii obisnuite: spalat, calcat etc.).

Mentalitatea lucratorilor din industria ospitalitatii reprezinta o alta problema pe careRomnia trebuie sa o rezolve, daca doreste sa reintre n circuitul turistic international.Hotelierul de la noi din tara nu a nteles nca faptul ca zmbetul nu-l costa nimic... nplus, este deja cunoscut modul n care chelnerii romni si trateaza clientii, ncarcarea

notelor de plata sau, pur si simplu, escrocarea turistilor se regasesc, din nefericire, ntopul plngerilor clientilor straini. Lucratorii din turismul autohton si schimba vecheamentalitate foarte greu si ntmpina dificultati de ntelegere a psihologiei si nevoilorturistilor occidentali. Aici trebuie sa avem n vedere faptul ca se vinde confortul uneivacante care, n majoritatea cazurilor, se realizeaza o data pe an si sunt foarte greu decompensat nemultumirile care pot sa apara n rndul turistilor.

Este absolut necesara si realizarea unor infrastructuri cu facilitatile aferente:autostrazi, statii de alimentare cu combustibil suficiente (n aceasta privinta, progresuleste evident), indicatoare de prezentare a cailor de circulatie si a zonelor strabatute deautomobilisti, posibilitati de a nchiria autovehicule de o ct mai mare diversitate,

posibilitati de parcare, statii de spalare si reparatii etc.n plus, credem ca se impune asigurarea unei oferte variate de produse de tip suvenir.

O atentie deosebita trebuie acordata hartilor, pliantelor, ilustratelor si obiectelor deartizanat.

Atunci cnd grecii contemporani, spre exemplu, au demarat construirea unor punti sibalustrade din lemn ntr-o pestera oarecare, luminnd-o electric si gasindu-i, ulterior, si oanumita valoare istorica, ei au construit, de fapt, un produs turistic, n jurul caruia s-auridicat, apoi, minihoteluri si restaurante pentru turistii amatori sa viziteze pesterarespectiva. Aceasta este ordinea dupa care se structureaza o afacere n turism: mai nti

depistarea sau crearea produsului turistic si numai dupa aceea ridicarea infrastructurii (caide acces, unitati de cazare etc.).

3.2.1.Politici si strategii aplicate la nivel regional

Transformarea unor zone rurale n destinatii turistice se face progresiv fie lainitiativa unor grupuri de ntreprinzatori care dezvolta mici afaceri turistice cu scopul de a


28/57

atrage turisti, fie ca rezultat al descoperirii zonelor de catre vizitatori genernd astfelcererea pentru activitati turistice la care comunitatea locala reactioneaza.

In ultimele decenii politica dezvoltarii regionale a Uniunii Europene coroboratacu politicile nationale ale statelor membre au ncurajat orientarea turismului catre zonele

rurale lund n calcul efectele si implicatiile sociale pozitive ale acestuia. Din analizeleefectuate de Organizatia Mondiala a Turismului rezulta ca turismul rural se dezvolta ntr-un ritm mai rapid dect turismul international n ansamblul sau.

3.2.2.Analiza SWOT a produsului turistic oltenesc

Analiza SWOT se refera la punctele forte si punctele slabe ale firmeituristice, asociate cu oportunitatile si amenintarile existente la unmoment dat pe piata.Aceasta analiza se aplica mediului n care sedesfasoara afaceri si constituie primul pas pe care personalulcompartimentului de marketing trebuie sa-l faca pentru aprecierea gradulde ndeplinire a obiectivelor si nu n ultimul rnd pentru a identificaproblemele cu care aceasta se confrunta.

Puncte tari :

Potential natural ridicat;

Mediul natural bine conservat, diversitatea deoseebita, aerul curat, cadrul naturalpropice relaxarii;

Forme de relief deosebite;

Peisajele naturale atractive (cu paduri, ruri, lacuri, munti);

Ospitalitatea locuitorilor si traditiile;

Existenta asezamintelor cultural-spirituale;

Agroturismul, ecoturismul (turismul verde);

Dezvoltarea produselor turistice tip nisa (turism ecologic, montan);

Centre culturale, muzee istorice, casele memeoriale, monumentele unice pe planmondial;

Infrastructura specifica de cazare bine reprezentata;

Specialitatile gastronomice locale (bucataria traditionala);


29/57

Folclorul si festivalurile, obiceiurile de Anul Nou, muzica/dansurile traditionale;

Ospitalitatea agroturistica.

Puncte slabe :

Lipsa de comunicare si de coeziune ntre comunitatile umane pentru realizarea unorobiective de interes comun ;

Perturbarea transportului datorata starii cailor de acces (infrastructura precara, gropi,indicatoare lipsa), lipsa telefonului n anumite zone ;

Starea de conservare si de curatenie o unor monumente ;

Indiferenta unor oameni fata de mediu ;

Insuficienta pregatire de specialitate a unor lucratori din industria ospitalitatii, lipsade motivare a salariatilor, insuficient personal calificat, atestat si brevetat ;

Calitatea necorespunzatoare a serviciilor turistice ;

Existenta n unele cazuri a unor conditii precare de cazare, lipsa curateniei ;

Parteneriat slab n domeniul turismului (ntre administratia publica locala si firmelede turism) ;

Lipsa unui contract cadru legiferat si a unui cod de conduita ntre hoteluri si agentiilede turism ;

Insuficienta dezvoltare a potentialului turistic existent ;

Interes scazut pentru investitii ;

Promovare insuficienta si neunitara ;

Lipsa de educatie turistica a locuitorilor si turistilor ;

Sistem educational slab-multa teorie si foarte putina practica ;

Informatiile statistice nationale nu sunt de ncredere ;

Aparenta saracie vazuta din exterior si impresia neglijari multor monumente chiar dinzonele istorice.

Oportunitati:


30/57


31/57

Cresterea asteptarilor turistilor, care nu vor putea fi satisfacute;

Decizii luate pe baza unor informatii inexacte;

Slaba convergenta a activitatilor partenerilor din turism (hoteluri, institutii de

instruire, autoritatile locale);

Alocarea inadecvata a timpului managerilor pentru recrutarea si instruirea personalului,n detrimentul celorlalte activitati manageriale;

Eventuala degradare a monumentelor de arta si arhitectura;

Cresterea competitivitatii ntre regiuni si lipsa de colaborare ntre acestea;

Proasta perceptie a Romniei n exterior.

3.3. Turismul Romniei n contextul integrarii n Uniunea Europeana

Integrarea europeana a turismului reprezinta un proces gradual secvential, princare modul de organizare, relatiile de functionare interioare si exterioare sistemului turism devine similar cu cel existent n practica Uniunii Europene. Principalulobiectiv al acestui proces l reprezinta crearea unui sisitem de compatibilitati n planinstitutional-structural, legislativ si al principiilor si mecanismelor de functionare aleacestui domeniu de activitate. In perespectiva mai larga, procesul de integrare europeanatrebuie sa genereze dezvoltarea durabila a turismului romnesc pa baza legilor pieteilibere.

Integrarea turistica europeana, proces n curs de realizare, are ca scop dezvoltareaturismului, concomitent cu protectia mediului si cresterea calitatii serviciilor, n acestscop, directiile principale ale politicii turismului urmaresc: mbunatattirea controlului si aformalitatilor la frontiera, a controlului traficului aerian, protectia mediului,perfectionarea pregatirii profesionale, cresterea calitatii serviciilor si a rolului social alturismului.

Ramura economica de mare importanta si cu variate posibilitati, turismul romnescsi evalueaza serios sansele de relansare si implicit de a deveni componenta activa sidinamizatoare a unui sistem economic dezorganizat n profunda si complexa eirestructurare.

Reusita revenirii turismului[12] ar antrena efecte pozitive globale ca: resursesuplimentare, echilibrarea balantei de plati, crearea de locuri de munca, amenajareateritoriului si reabilitarea imaginii internationale si stoparea procesului de marginalizare aRomniei n dinamica mondiala.

ntr-o perspectiva mai larga, procesul de integrare europeana trebuie sa generezedezvoltarea durabila a turismului romnesc pa baza legilor pietei libere:


32/57

Promovarea initiativelor locale: dezvoltarea produsului turistic si orientareaacestuia catre nevoile pietei sunt posibile prin dezvoltarea regionala si locala, faptce presupune implicarea comunitatilor, operatorilor economici si autoritatilorlocale n elaborarea si implementarea programelor de dezvoltare.

Beneficiarii directi ai acestui proces, sectorul public si cel privat la nivel local si

vor coordona eforturile n cadrul unui parteneriat real n vederea promovarii uneidezvoltari durabile a turismului. Perfectionarea cadrului legislativ: armonizarea legislatiei constituie un demers prin

care mbunatatirea cadrului legislativ n Romnia n domeniul turismuluipresupune abordarea problematicii si rezolvarii n spirit comunitar, n special prinprisma Cartii verzi a Comisiei Europene intitulata Rolul Uniunii n domeniulturismului , Bruxelles, 1995.

Stimularea managementului: abordarea moderna a managementului implicaschimbari de mentalitate si comportament la nivelul resurselor umane.Multiplicarea formelor si metodelor de formare profesionala ntr-un mediu profundconcurential are ca efect facilitarea accesului la procesul de instruire continua, n

plus, programele comunitare de sprijin a dezvoltarii turismului au ca o componentade baza, formarea profesionala. Cresterea numarului de programe la diferiteniveluri reprezinta un factor de spijin n aparitia unui comportament pro-activ si ndomeniul profesionalismului.

Avnd n vedere cele sustinute anterior, se pot deduce principalele componente aleunei strategii economice n turism:

Crearea de noi si diverse articole, servicii si piete turistice pornind de la elementelede baza si resursele fiecarei tari;

Atragerea comunitatilor locale n programele de dezvoltare a turismului-pentru o

reusita; Cultivarea cooperarii ntre factorii administrativi si executivi pentru a ntelege

nevoile si aspiratiile turistilor; Practicarea activitatilor de marketing prin folosirea unor tehnici optime de

marketing; Alocarea de fonduri bugetare adecvate pentru aceste activitati; Orientarea precisa spre grupe de consumatori care costituie un cstig de piata.

n vederea depasirii problemelor create de dificultatile conjunturale de ansamblu, ctsi a celor intrinseci domeniului turistic, se impun actiuni coordonate n urmatoareledirectii:

Continuarea si accelerarea ritmului privatizarii, conditie a manifestarii spirituluiconcurential, ceativitatii si initiativei, premise ale cresterii calitatii produsului turistic; ntreprinderea unor actiuni de modernizare a unitatilor de cazare si masa, aechipamentelor de agrement, n vederea alinierii la standardele de confort si utilitateeuropene, recalificarea unora dintre acestea si urmarirea respectarii concordanteidintre calitatea prestatiilor, echipamente si tarife;


33/57

n ceea ce priveste personalul, trebuie dezvoltat atasamentul la obiectivelegenerale prin motivarea muncii, spiritul critic fata de propria munca, de propriiledisponibilitati, trebuie constientizata necesitatea unei conduite profesionalecorespunzatoare exigentei impuse de vocatia sociala a turismului; Initierea unor politici promotionale active, chiar agresive si complexe, n toate

formele ei de realizare, revizuirea si actualizarea tutror materialelor publicitare grafice,impunerea neocolirii intermediarilor, cel putin n actuala etapa, acestia fiind mai nmasura, prin mijloacele financiare si personalul calificat, sa ntretina o activitatepromotionala adecvata; Integrarea n structurile europene, ca necesitate a nscrierii ofertei turisticeromnesti n oferta comuna europeana, a internationalizarii turismului romnesc,a controlarii actiunii concurentilor fie prin acorduri de colaborare, fie prinasocierea n diverse activitati (publicitate, comercializare, reprezentanta n strainatate,proiecte comune privind costruirea unor infrastructuri, asocierea la sistemele europenede rezervare hoteliera si de transport), facilitati legislative comune privind turismul.

Dincolo de problema de timp, putem considera ca optiunea manageriala nturismul romnesc este de a dori relansarea, de a actiona operativ si eficient n acest senssi, nu n ultimul rnd, de a mobiliza toate resursele financiare, materiale, umane siintelectuale.

3.4.Marketingul turistic rural

Aplicarea orientarii de marketing n turismul rural este influentata de faptul caserviciile oferite de aceasta forma de turism prezinta unele caracteristici ce le diferentiazade celelalte servicii turistice si nonturistice si anume:

preponderenta factorului emotional n raport cu cel rational n decizia decumparare a produsului turistic. Mentionam faptul ca turismul rural este, cuprecadere, un turism familial si ca succesul realizarii produselor turistice ruraledepinde de imaginea si experienta turistica a tuturor membrilor familiei. Dinalternativele oferite, va fi ales produsul turistic rural despre care grupul familial si-a format cea mai buna imagine si care i ofera n momentul respectiv cele mai marisatisfactii familiale:

complexitatea serviciilor turistice rurale, n turismul rural complexitatea are osemnificatie relativa, unele produse turistice avnd o structura simpla (deexemplu, produsele turistice rurale oferite la noi n tara, unde nu exista nca o

industrie a agrementului si unde lipsa cererii ncetineste progresul bazei tehnico-materiale specifice), altele avnd o structura complexa (de exemplu, produseleturistice rurale oferite n tari care au beneficiat de eforturi investitionalesubstantiale n acest sector). De asemenea, n general, turismul rural ofera o gamade servicii complementare mult mai restrnsa dect alte forme de turism (deodihna, de tratament, cultural etc.);


34/57

dependenta serviciilor turistice de serviciile oferite de ntreprinderilecomplementare. Astfel, serviciile turistice sunt oferite consumatorilor prinintermediul ntreprinderilor de turism, dar sunt prestate de catre firmelecomplementare. Intr-un pachet de vacanta oferit, transportul este realizat de unasau mai multe firme de profil angajate de ntreprinderea de turism, cazarea se

poate face n una sau mai multe structuri de primire turistica, masa poate fi servitantr-unul sau mai multe restaurante etc. n aceste conditii, ntreprinderilor turisticele revine sarcina de a avea n vedere att calitatea serviciilor oferite dentreprinderile complementare, chiar urmarirea n timp a evolutiei lor economico-sociale.

n turismul rural, numarul ntreprinderilor complementare se reduce, ntructtransportul se realizeaza, de regula, cu mijloace proprii, cazarea se face ntr-o singurastructura de primire turistica (pensiune sau ferma agroturistica), masa se serveste nincinta unitatii de cazare, prin specificul formei de turism etc. Serviciile turistice se oferaconsumatorului fie direct, fie prin intermediari, care au un rol important nu numai n

distributie, ci si n decizia de cumparare a consumatorului, n turismul rural, rolulintermediarilor creste ntruct prestatorii sunt, de regula, firme de dimensiuni mici, lipsitede putere proprie de distributie. Din aceasta cauza, decizia consumatorului de produseturistice rurale este direct dependenta de imaginea oferita de intermediari (canale dedistributie) n legatura cu calitatea serviciilor turistice rurale, acestia fiind consideratiexperti de catre consumatori.

Sezonalitatea n turism, n general si n turismul rural, de asemenea este determinatade factorii naturali si sociali si are intensitati diferite n functie de destinatia turistica. Dinacest motiv si elementele mix-ului de marketing sunt utilizate n mod diferit. Astfel, dacapromovarea se face n special n extrasezon, pretul si distributia ating valori maxime n

sezon. n perioadele de extrasezon se executa lucrari de ntretinere-reparatii si seproiecteaza viitoarele produse turistice.

Aplicarea strategiilor de marketing n activitatea turistica a condus si va conducela dezvoltarea fara precedent a acesteia, fenomenul avnd nsa si urmari negative asupramediului nconjurator si comunitatilor locale, ntruct, mai mult dect n orice alta formade turism, n turismul rural mediul nconjurator se constituie att

licenta de pe internet

Documents