licenta arta scenografica

8/12/2019 Licenta Arta Scenografica

1/16

ARTA SCENOGRAFICA

Subiectul 1

1. Teatrul grec in antichitate - edificiul teatral, costue, asti- secolul ! si " i.e.n. - teatrul grec are origine religioasa - #ion$sos , %eul &inului si fertilitatii era cele'rat

de ( ori )e al )rin sar'atorile dion$siace. *a ince)ut )iesa a fost s)usa doar de cor, a)oi a fost introdus

conce)tul de actor, denuit )rotagonist.

-)regatirea se facea tot anul. toate rolurile erau inter)retate de 'ar'ati.

-Grecii credeau ca cercul are )utere sacra si au facut ca teatrul lor sa fie dis)us du)a aceasta fora.

S)atiul teatral cu)rindea deo)otri&a ultiea )ri&itorilor, )u'licul, ase%at seicircular.

-Teatrul grec era aena+at in aer li'er, )e o )anta sau o colina, si era co)us din ( ari )arti - orchestra

de fora circulara unde e&olua corul, scena )eretele de fundal cu unul sau doua eta+e, )roscena )artea

din fata scenei unde +ucau )ersona+ele, gradenele,

artea scenei cu fata catre )u'lic ser&ea ca decor si re)re%enta un )alat sau un te)lu- du)a arhitectura

&reii.

-festi&itatile durau ( %ile

-in grecia nu erau niciodata ai ult de ( actori in scena. fata actorului era aco)erita de o asca )ictata a

carei gura larg deschisa da &ocii o re%onanta )rofunda. actorul )oarta &esinte lungi si greoaie si este

incaltat cu sandale inalte. ro)ortiile cor)ului erau e/agerate )rin ueri, solduri, )ie)turi false.

-unul dintre )rinci)alele teatre grecesti era cel din E)hessos- acu in Turcia.

-Eschil, Sofocle, Euri)ide - )iese 0 Antigona, Electra. tee- un erou care lu)ta cu destinul

- actorii )urtau asti, ai ari decat figurile lor si a&eau di&erse e/)resii de erois, durere, s)aia.

ser&ea si la a)lificarea &ocii si la o anuita intonatie si gra&itate. #e e/., )t tragedie se foloseau 2de

asti- de 'atrani, tineri, feei si scla&i. 3asca si'oli%ea%a dis)aritia oului indi&idual in s)atele unui

rol.

. Afiteatrul roan - )articularitati

- teatrul roan )utea a&ea o ca)acitate de )ana la 45 ii locuri, desi iita odelul grecesc )utea fi

transforat intr-o arena inchisa.

-ontarile erau fastuoase- fundalul era co)us din ( eta+e, cel de +os a&ea ( )otri de intrare si re)re%enta

un te)lu sau un )alat, iar celelalte doua a&eau coloane si statui de arura.

-teatrele erau niste cladiri inde)endente a)lasate in i+locul oraselor. in aceste cladiri erau organi%are si

lu)te de gradiatori sau lu)te cu fiare etc.

-laut, Seneca -)iese. 3edeea, 6ercule

-eta+ele cu arcade se decorau in stiluri diferite- ince)and de +os in sus- doric, ionic si corintic.

-arena este un teatru du'lu - doua teatre seicirculare aflate fata in fata - cel ai insenat este

Colosseuul.

-cladirea afiteatrului este a)lasata in +urul unei arene circulare sau o&ale )re&a%uta cu locuri )entru

se%ut, ase%ate in tre)te.


2/16

Subiectul 2Cadrul scenografic de desfasurare a draei liturgice, iracolelor si isterelor edie&ale

-decor i)unator, &esinte stralucitoare, dialog intre )reot si cor, u%ica

- )rinci)ala anifestare a teatrului edie&al s-a )etrecut in orase.- teatrul religios- teatrul edie&al cult isi are originile in anifestarile religioase- c)rinde draa liturgica,

iracolele si isterele.

-7iserica a incura+at acest teatru inca din sec 15, acesta de%&oltandu-se si ca)atand o are stralucire in

sec 1( si culinand cu grandioasele re)re%entatii de istere din sec 1". S-a de%&oltat cel ai ult in

Franta si a ser&it ca odel si altor tari.

-draa liturgica este un ti) de draa u%icala care s-a de%&oltat in cadrul slu+'ei religioase catolice, intre

sec 15-1(. a luat nastere in sco)ul redarii ai )lastice a unor scene 'i'lice. la ince)ut acest dialog cantat

era inter)retat de cati&a clerici, se 'a%a )e fragente elodice si te/te ada)tate. Cu ti)ul, dialogul se

largeste, se inultesc re)licile si nr )ersona+elor. A)ar costuatii s)eciale si se a)elea%a si la o a)aratura

tehnica )riiti&a.

-ai tar%iu in sec. 18-1" teatrul isterelor i)resionea%a )rin fa)tul ca o intreaga counitate era atasata

de aceasta fora de arta, de &iata - re)re%entatii )e te/te de %eci de ii de &ersuri, cu sute de )ersona+e si

ai ulte %ile de s)ectacol

-draele au de&enit sei-liturgice, )rin i)licarea oaenilor din afara 'isericii in )unerea lor in scena si

incet incet au ince)ut sa se +oace si in afara s)atiilor religioase. iesele erau )use in scena )e )latfore cu

roti, care erau o'ile si folosite )entru ca tru)a de teatru sa se )oata uta. Aceste scene erau denuite

scene &agon.

-in tarile eruo)ene actorii erau de a'ele se/e, dar in Anglia toti erau 'ar'ati.

-)t scenografia isterelor s-au )ro)us doua odele0 decoruri +u/ta)use si scena circulara. e scena erau

inghesuite ai ulte co)artiente ale decorului care sa sugere%e locuri &ariate, dar actorul nu isi )utea

desfasura +ocul in aceste s)atii strate, asa incat isi facea a)aritia acolo )t a fi/a locul actiunii si a&ansaa)oi s)re i+locul scenei. s)ectatotul intelege con&entia si )resu)une ca )ersona+ul nu a )arasit niciodata

co)artientul res)ecti&.

Subiectul 3E&olutia scenei in Renasterea italiana a sec 1"-1! des)re i)ortanta Tratatului de arhitectura a lui

9itru&iu - Cutia italiana la Serilo, alladio, eru%%i, Sa''atini

Tratatul lui 9itru&iu - )t 9itru&iu arhitectura insena inainte de toate stiinta a)licata. Arhitectul nu tre'uia

sa fie un si)lu teoretician, un costructor de case si te)le, )rofesia sa era de o are i)ortanta sociala.

-Tratatul este co)us din 15 carti in care notiunea de arhitectura cu)rinde ( doenii distincte de

acti&itate0 - edificarea- arta de a contrui cladiri, gnoonica- stiinta de a confectiona instruente )tasurarea ti)ului si ecanica- stiinta de a contrui asini de ra'oi si ridicat greutati.

-( arti'ute de 'a%a )entru o cladire0 soliditate, utilitate si fruusete.

-9itru&iu dedica ( din cele 15 carti studiilor des)re teatrul roan si grec- des)re design si constructie.

Autorul da cate&a reguli generale referitoare la teatrele in aer li'er, de cu tre'uie sa fie gandita scena,

orchestra si auditoriuul. Aceste reguli sunt 'a%ate )e geoetria lui Euclid in aterie de )ro)ortie.

- a fost redesco)erita )ers)ecti&a, s-a incercat trecerea de la teatrul clasic care era circular si in e/terior


3/16

la teatrul de interior. - teatrul Ol$)ico - decorul reconstituia arhitectura orasului, intr-o )ers)ecti&a

fortata, erau redate stra%i, fatade si interioare de )alate.

-eru%ii - la ince)utul sec.1! a a)arut un nou eleent scenic- decorul in )ers)ecti&a care aco)erea toata

scena. eru%ii- era arhitect, )ictor si scenograf- influentat de scrierile lui 9itru&iu. Scenografia )iesei :*a

calandria: a fost un )unct i)ortant de )lecare- desena ai ulte case gru)ate )etru a fora o strada

centrala care ducea la o arcada inde)artata. Fundalul era )ictat in )ers)ecti&a si cele trei case din )ri)lan a)arent erau tridiensionale. Fundalul a fost )riul fundal ce oferea sen%atia de )ers)ecti&a din

istoria teatrului. #ecorul deonstra a'ilitatea de a unifica o co)o%itie scenica forata atat din o'iecte

'idiensionale si tridiensionale si de a sugera atat de 'ine adanciea.

-Se'astian Serlio- arhitect italian -la &arsta de "5 de ani a ince)ut sa lucre%e cu )eru%%i si atunci )ro'a'il

a de&enit influentat de teoriile lui 9itru&iu legate de designul de teatru. )u'lica &oluul :Arhitectura:-

)ria lucrare detaliata des)re designul si constructia unui teatru- in care a inclus niste desene- )ers)ecti&e

ale unor decoruri de teatru, enite sa arate )rofun%ii ari si distante ari in s)atiul restrans al scenei.

Aceste decoruri ar fi fost foarte greu de de)asat, de aceea s-au folosit foarte ult decoruri 'idiensionale.

3odelul de teatru )e care l-a )ro)us era un s)atiu )erforati& de interior cu o fora seicirculara. nu

a&ea totusi )rosceniu. oricu, orchestra se)ara scena de scaune. scena era lata, inalta si adanca. Efectul

de )ers)ecti&a era dat de un desen )e +os care se icsora din ce in ce ai ult in s)ate.

-a redesco)erit eleentul roan care se nuea :)eria;toi:- un dis)o%iti& cu ( fundaluri dis)use )e o

structura de )risa triunghiulara- care )eritea schi'area ra)ida a fundalurilor.

-a folosit luanari si la)i cu ulei dar a ascuns sursele de luina. a folosit &ase cu lichide colorate )entru

da efecte de culoare luinilor.

-alladio- Teatrul Ol$)ico- Niciun teatru in interior nu a ai fost construit in Euro)a de 1155 de ani, de

la caderea I)riului Roan. S-a dorit construirea unui teatru interior, re)lica a unui teatru Roan, )entru

a )une in scena )iese clasice. Arhitectul alladio a facut )lanurile )t acest s)atiu si a ince)ut constructia la

sfarsitul sec. 1!. Acesta a urit la ( luni de la ince)erea constructiei, dar a fost continuat de un alt arhitect

si inca ai este in )icioare si in %ilele noastre, inclu%and scena originala, care era construita in are )arte

din len. #ecorul era forat fatade care a&eau arcade deschise )rin care se )uteau &edea s)atiitridiensionale- re)re%entarea unor %one ur'ane de stra%i si cladiri. Stra%ile )ar sa con&earga catre scena,

asa cu stra%ile con&erg catre o )iata centrala. In s)atele acestor stra%i erau fundaluri )ictate cu cer.

ers)ecti&a era fortata si e/agerata, astfel incat in anuite %one era )ractic i)osi'il sa earga cine&a.

Acest decor este o)era lui Scao%%i.

Scenografi ca eru%ii, Scao%%i si Serilo faceau decoruri care iitau )iatete ur'ane.

-Sa''atini - arhitect in )erioada 'aroc- sf sec 1!-ince).sec 14- a fost foarte i)ortant )t luea teatrului

)entru decoruri ino&ati&e, design de teatre, luini si ecanise de scena. El a fost )rintre )riii

designeri de teatru care au creat decoruri si efecte sonore realiste- cu ar fi area &alurile, furtuna,

fulgerul, tunetul, focul, %ei %'uratori, nori etc. A scris una dintre cele ai i)ortante carti des)re cu sa

se construiasca si sa se se foloseasca anuite dis)o%iti&e scenice si ecanise.

-El a de%&oltat si a descris un nuar de oduri de a iluina scena cu ar fi un ecanis cu diere

care facea intuneric )e toata scena, luini de accent )entru a luina doar anuite %one ale scenei. Se

s)une ca a in&entat efectul de reflector.

-rintre in&entiile scenice, a de%&oltat anuite feluri de a schi'a re)ede fundalurile )ictate0 )anouri care

se schi'au asa cu se dau )aginile cartilor, cortine care se rulau -desco)erind fundaluri care erau unul

in fata celuilalt - aceste ino&atii creau efecte ilu%ionistice uiitoare.

-intr-unul din ca)itolele cartii lui a scris des)re cu ar tre'ui ales locul )entru )rint- locul din care toate


4/16

o'iectele de )e scena arata cel ai 'ine.

Subiectul 4Coedia dell Arte- )ers)ecti&a scenografica

-a a)arut in sec. 1" si si-a )astrat )o)ularitatea )ana la sf sec 12.-feeile a&eau dre)tul sa )artici)e la anifestarile teatrale, nu doar ca )u'lic

-tru)a a&ea de cele ai ulte ori 15 oaeni-4 'ar'ati si ( feei- care calatoreau de-a lungul tarii,la

ince)ut )iesele nu a&eau ta/a de &i%ionare si erau sustinute de donatii.

-se )ractica i)ro&i%atia, ulte dintre )iese a&eau )ersona+e satirice, )ersona+ele erau )ortreti%are de

actori care )urtau asti.

-)ersona+e0 )antalone, arlechino, cou'ina, 'righella,)agliaccio

-astile a&eau un rol esential, toate )ersona+ele, cu e/ce)tia :indragostitilor: )urtau asti din )iele

colorate, erau folosite )entru a contura ai 'ine )ersona+ele si )t a le face sa se diferentie%e unul fata de

celalalt, ulte erau siilare cu cele folosite in teatrul roan.

-Goldoni, Go%%i

-nu e/istau decoruri foarte ela'orate. unerile in scena erau inialiste- rar ce&a ai ult decat un

fundal )ictat cu o scena de strada sau o )iata )u'lica- si scenele erau de cele ai ulte ori structuri

te)orare de e/terior. In schi' erau folosite foarte ulte o'iecte de +oc, inclu%and aniale, ancare,

o'ila, dis)o%iti&e de udat, are.

-costuele- )u'licul )utea distinge du)a costue, ce ti) ce caractere re)re%entau. Erau folosite atat

costue foarte colorate, dar si costue onocroe. 3e'ri anuitor clase sociale )urtau anuite culori

)entru a re)re%enta diferite eotii.

Subiectul 5

1.Scena elisa'ethana - origini, )articularitati.-teatrul era construit ca o arena deschisa. diensiunea )utea &aria )ana la (5 in diaetru cu o fora

octogonala sau circulara.

-aterialele folosite la constructia teatrelor erau0 lenul ca aterial de 'a%a, )iatra si i)sos. Constructia

unui teatru dura cca ! luni, a&and o ca)acitate a )u'licului intre 1"55 si (555 de )ersoane. Arela din aer

li'er era nuita adeseori :curte: sau :groa)a:. Scena era ridicata la unul din ca)ete, fiind incon+urata de

trei ni&eluri de galerii aco)erite cu 'alcoane )entru o &edere in ansa'lu. #e o'icei e/ista o singura

intrare )rinci)ala. 3ai tar%iu s-au introdus scarile care a&eau acces direct la galerii. Scaunele erau ase%ate

)e ( ni&eluri in galerii a&and ( randuri de 'anci de len. *uino%itatea era )rodusa natural )rin

deschi%aturi ale teatrului, de)in%and de intensitatea luinii care se dorea. Totusi erau si cate&a surse de

luina artificiala, folosite )entru a )roduce atosfera nocturna.

-erau folosite o'iecte )entru a si'oli%a un s)atiu -deoarece locurile in care se )etreceau actiunile eraufoarte diferite si se schi'au re)ede intre ele

-scena era o )latfora - cu latura cade 1 si era incon+urata )e ( laturi de s)ectatori. Era inaltata fata

de ni&elul solului si la unul din ca)ete era o fatada cu ai ulte ni&eluri, cu doua usi ari la ni&elul

scenei. Scena a&ea tra)e

-costuele erau foarte i)ortante, )u'licul stia ca un actor inter)retea%a un alt )ersona+ datorita fa)tului

ca isi schi'a costuul - erau conte)orane


5/16

-unul dintre cele ai re)re%entati&e- Teatrul Glo'e- construit )e un design siilar cu cel roanic.

Afiteatrul era foarte are si )eritea un nuar are de s)ectatori. Au fost folosite efecte s)eciale

&i%uale e/traordinare )t acea )erioada- folosirea sforilor )entru :%'orul actorilor:, usile ascunse )entru

intrari si iesiri de )e scena. *a 18 ani du)a construirea lui, teatrul a luat foc si a ars )ana in teelii.

-rolurile feinine erau +ucate e 'ar'ati, care a&eau achia+ sau o asca al'a.

.Inigo


6/16

Ea sustinea ca realisul de )e scena necesita un realis si in costue. *a fel, la o alta )iesa de teatru a

a)arut i'racata intr-o rochie si)la de scla&a si cu lanturi )e aini. In aris )u'licul a fost foarte

incantat de aceste schi'ari aduse )e scena si a recunoscut ca &erosiilitatea unei actiuni teatrale este

data foarte ult de atentia acordata costuului corect. #e atunci incolo actorii au fost o'ligati sa renunte

la costuele lor &echi si sa ii ure%e e/e)lul.

Aceasta de aseenea a sustinut ca foarte ult achia+,cu era folosit, nu lasa actorul sa fie foartee/)resi&, a sustinut renuntarea la )udra al'a de )e fata si a sustinut fa)tul ca eotiile tre'uiesc citite )e

fetele actorilor0 uschi tensionati, &ene uflate, inrosirea o'ra+ilor.

Subiectul 73i+loace de e/)resie scenografice in Teatrul Roantic - 1255-12"5

-Toate artele teatrale- arhitectura,actoria,costuele,decorurile,)ictura,regia si )roductia- au ca)atat un nou

statut si o are )o)ularitate in sec.al 1=lea.

-Iluinarea ult ai controlata a dus la niste efecte scenice foarte con&ingatoare.

-ictura scenica a raas &itala. Forele si foratul decorurilor s-a schi'at, dar dragostea )entru

iaginile 'i-diensionale )ictate a raas la fel de )uternica ca intotdeuna.

-Roantisul in Franta si Gerania.

In Gerania a e/istat o tendinta )entru acuratetea in costue si decor, o re&olutie in arhitectura teatrului

si introducerea unei noi fore teatrale- Roantisul Geran. Autorii gerani au fost din ce in ce ai

fascinati de trecutul lor de Teutoni si a&eau un sit crescut de nationalis.

In contrast cu scenele a)roa)e goale din teatrul Elisa'ethan sau cu decorurile sugerate, draa Roantica

a de&enit un :teatru al ilu%illor: .

Scriitorii de teatru si-au dat seaa ca odata cu cresterea nuarului de efecte &i%uale co)le/e se )oate

a+unge la un are succes financiar )entru s)ectacolele lor. Indicatiile scenice au de&enit din ce in ce ai

s)ecifice si ai co)licate. #ecorurile tre'uiau sa isi schi'e )eranent infatisarea. Era o ne&oie

crescuta de scenografi, constructori de decor si asinisti.Erau a)reciate )eisa+ele cat ai ela'orate, decorurile cat ai detaliate si efectele cat ai s)ectaculoase,

ai ult decat +ocul actorilor. ictorii au )rofitat de aceasta o)ortunitate si au creat decoruri foarte

realiste. Se facea o cercetare aanuntita atat istorica cat si geografica )entru a se asigura ca totul este cat

de )recis )osi'il.

S-a )utut folosi cortina intre acte, )entru a facilita schi'area decorului.

Scenografii >illia Ca)on, >illia Clar;son Stanfield

->illia Ca)on a fost un artist engle%, )ictor de decoruri.In )ria )erioada a secolului 1=, acesta a

utili%at eleente de decor aran+ate in anuite unghiuri si fundaluri. #ecorurile sale erau grandioase si

erau foarte )recise din )unct de &edere istoric.

#ecorurile lui Ca)on erau foarte autentice deoarece erau co)iate du)a sit-uri ade&arate.

->illia Clar;son Stanfield- )ictor de decoruri- a )ictat )este ""5 de fundaluri la 145 de )roductii. A

)ictat la scara are )anorae si diorae ta'lou de ari diensiuni, reali%at )e ai ulte )lanuri . Cea

ai noua ino&atie in acest doeniu erau dioraele o'ile. Acestea constau in )icturi uriase care erau

rulate si se schi'au in anuite oente ale )ieselor, care erau aco)aniate de efecte sonore sau

luinoase- fiind astfel )unctul de teelie care a stat la 'a%a )rielor decoruri cineatografice.


7/16

Subiectul 8:Theatre d?Art: al )oetului aul Fort si :Theatre de l?Oeu&re: al actorului si regi%orului *ugne oe

aul Fort 124-1=!5- )oet france% asociat cu iscarea si'olista. *a &arsta de 12 ani, ca reactie

i)otri&a teatrului naturalist, Fort a fondat Theatre d?Art.- sustinea fa)tul ca teatrul este un loc unde se e/ercita iaginatia

-&i%ual, cea ai socanta trasatura a teatrului si'olist a fost si)litatea, in contrast cu toate detaliile si

ultitudinea de eleente care in&adasera scena in deceniile anterioare.

-s-a renuntat la decorurile tridiensionale care iitau realitatea si s-au folosit eleente si'olice,

incadrate de dra)a+e.

-in teatrul si'olist se )uteau atinge )erforante datorita ins)iratiei, nu datorita i+loacelor tehnice.

-acest teatru a durat doar 14 luni,cand Fort a renuntat la el si s-a dedicat intru totul )oe%iei.

A&and aceasta 'a%a a fost fondat Theatre de ?Oeu&re de *ugne oe. A fost considerat o casa )entru artistii

iscarii si'oliste de la sfarsitul sec. al 1=lea.

-a incercat sa cree%e un teatru nonrealist al )oe%iei si &isurilor )rintr-o atosfera si un +oc actoricesc

stili%ate. #ecorul era redus la fundaluri si)le, a'stracte. Scena era luinata sau intunecata de deasu)ra.

de cele ai ulte ori )e scena era seiintuneric.

-costuele erau si)le si ate)orale.

-nu erau folosite eleente de o'ilier si de recu%ita

-erau folosite ateriale seitrans)arente )entru a crea ilu%ia de ceata si fundaluri )ictate in culori cenusii

)entru a sustine acest aer de ister.

-s-a incercat unificarea s)atiului )entru a daraa 'ariera i)usa de arcul )rosceniuului

Subiectul 9Teatrul de la 3einingen 1245-12=5 din )ers)ecti&a scenografica

In a doua +uatate a secolului 1=, o rearca'ila co'inatie de circustante si talente indi&iduale a facut

ca un teatru de curte dintr-un stat ic geran sa de&ina sen%atia )erioadei lui.

In secolul 1= s-a facut un )rogres ra)id in iluinarea scenei )rin introducerea iluinarii cu ga%. O serie

de efecte au )utut fi create, nuarul acestora crescand atunci cand a fost in&entata luina electrica.

Teatrele din Gerania, cu toate acestea au ince)ut sa fie echi)ate cu instalatii co)lete de luina

electrica a'ia la sfarsitul )erioadei de functionare a Teatrului 3einingen.

ictorii de la teatrul 3einingen, 7ruc;nerii, au folosit o etoda care era folosita la ince)utul secolului al

1=-lea, aceea de a )icta costuele in culori ai deschise decat culorile decorului, )entru a iesi in

e&identa.

#ecorurile in dora de cutie, cu )ereti laterali, )lafoane decorate si usi erau folosite in od curent )entru

interioarele din decorurile Teatrului 3einingen, dar fundalurile )ictate si arlechinii au continuat sa fie o

resursa de 'a%a )entru teatrele din Gerania.


8/16

7ucatile de decor care au su)ra&ietuit deonstrea%a cand de i)resionante erau efectele de adancie

care )uteau fi o'tinute cu a+utorul fundalurilor )ictate.

Arta )icturii de fundaluri cu un sit deose'it al e)rs)ecti&ei, la care fratii 7ruc;ner erau aestri, era

su)lientata de decoratiuni tridiensionale si eleente de o'ilier stal)i, statui etc.

Era de )referat ca un actor sa sta'ileasca, intr-un fel natural, un ra)ort cu un o'iect de o'ilier sau un alt

o'iect din scena )entru a creste sen%atia de realitate si naturalete. #aca scena a&ea ni&eluri diferite deinaltie- tre)te, dealuri, )ietre etc- actorul tre'uia sa nu negli+e%e o)ortunitatea de a da )osturii sale un

as)ect aronios @tre'uia sa nu stea niciodata cu )icioarele la acelasi ni&el de inaltie.

#ucele de 3einingen )une in scena o serie de s)ectacole foarte inutios )regatite d)d& al docuentarii

si al detaliilor istorice.

Scena era de ti) realist, inlocuindu-se decorurile )ictate 'idiensionale cu cele )ictate tridiensionale,

construite, astfel de o'tine o are s)atialitate )rin folosirea de )ractica'ile, scari, 'alcoane etc.

Cu cat )iesa era ai realista, cu atat ontarea necesita ai ulte accesorii.

Subiectul 10Con&entia celui de-al )atrulea )erete in Theatre *i'reB a lui Antoine aris @ 1224,12=! @ naturalisul

)e scenaB

riul dintre teatrele inde)endente a fost Theatre-*i'reB Teatrul *i'er fondat in 1224 de Andre

Antoine actor, regi%or, director de teatru. Erau un teatru de aatori fara un sediu sta'il. Se inchiriau Sali

sau teatre care erau dis)oni'ile si 'iletele erau &andute unui )u'lic dintr-un cerc inchis. In acest fel era

e&itata cen%ura. Cel ai are i)act l-au a&ut )iesele naturaliste.

In acest nou ti) de teatru se &roia o'tinerea &eridicitatii, nu nuai datorita te/tului, ci si )rin felul de +oc

al actorilor si )rin decoruri. Antoine a fost )riul care a cerut unui actor sa se intoarca cu s)atele la

)u'lic. In s)atele acestui )ereteB-in&i%i'il )entru audienta, o)ac )entru actor- ediul care era sugerat

tre'uia sa fie cat ai autentic )osi'il.ria )roductie a Teatrului *i'er nu a&ea deloc decor, cu e/ce)tia cator&a )iese de o'ilier i)ruutate

de la aa lui Antoine, si cu toate acestea, a fost )iesa care a )us 'a%ele stilului naturalist. Teatrul

naturalist tre'uia sa cree%e o re)re%entare a luii e/terioare, in loc sa se focuse%e )e trairole interioare ale

)ersona+elor. Strind'erg a aratat ca niste o'iecte alese cu atentie )ot sugera o inca)ere intreaga. Cu aceste

idei ale lui Antoine si Strind'erg, %ilele fundalurilor )ictate au de&enit nuarate.

Ino&atiile lui Antoine au sta'ilit ca fiecare )iesa are ne&oie de un decor distinct fata de alte )roductii, cu o

atosfera )ro)rie si refu%a sa foloseasca aceleasi eleente de ai ulte ori.

Antoine credea ca ediul in care sta ne deterina caracterul si de aceea deseori ince)ea re)etitiile la un

s)ectacol du)a ce a&ea gata decorul care ii oferea actorului )osi'ilitatea sa isi e/)lore%e )ersona+ul intr-un

od autentic. #e ulte ori re)eta intr-un s)atiu care a&ea 8 )ereti si la sfarsit decidea care )erete sa fie

daraat si unde sa a)lase%e )u'licul.

Ideea celui de-al )atrulea )erete era ca e/ista o liita iaginara intre re)re%entatiile de )e scena si

audienta. Actorii tre'uiau sa se )oarte ca si cu nieni nu i-ar fi o'ser&at. Cu alte cu&inte, &or'itul catre

)u'lic re)re%inta s)argerea celui de-al )atrulea %id.

Subiectul 11


9/16

A))ia si Craig @ contri'utii fundaentale in oderni%area s)ectacolului de teatru

Secolul al 5-lea este nuit secolul re&olutiei in istoria teatrului. Este o )erioada in care artele teatrale au

fost refacute cu fore co)let noi fata de con&entiile care se de%&oltasera din Renastere.

9i%ionari radicali, cu au fost A))ia si Craig, au sustinut fa)tul ca fundalurile )ictate a)artin trecutului si

sunt inadec&ate si nefolositoare. A))ia si Craig a&eau oti&e sa dis)retuiasca decorurile )ictate, )ro'a'ildatorita ediocritatii acestora. Solutia lor a fost radicala si fara loc de co)roisuri. Nici o )ictura care

de dea ilu%ia unui s)atiu nu a fost )erisa in noua lor a'ordare. Noua scena era un s)atiu in care actorul

tre'uia sa traiasca. #ecorul nu tre'uia sa intre in conflict sau sa concure%e cu &ocea, iscarea sau

)re%enta actorului.

A))ia si Craig nu au renuntat la fundalurile )ictat de unii singuri. Au fost )arte dintr-o iscare artistica

internationala re&olutionara care a inclus )ictura, u%ica, arhitectura, literatura si dansul @ )e scurt, toate

eleentele teatrului. Aceasta re&olutie a )eris scenografiei sa se aturi%e%e catre o fora de arta unica

in care sa integre%e noi tehnologii.

A))ia a cre%ut ca in teatrul &echi e/istau ( eleente )rinci)ale care intrau in conflict unele cu altele0

actorii- )ersoane tridiensionale care se isca, decorul 'idiensional stationar si )odeaua ori%ontala.

Contri'utia arhitectului si teoreticianului scenei Adol)he A))ia la re&olutionarea s)atiului scenic este

legat de teoriile lui, cu )ri&ire la a)ortul luinii Dn crearea iaginii scenice, o luin care s )un Dn

&aloare )lasticitatea cor)ului uan. A))ia a )ro)us inlocuirea fundalului ilu%oriu )ictat cu structuri

tridiensionale care sa )oata fi a)arent odificate &ariind culoarea, intensitatea si directia luinii.

Sturcturile solide )uteau ser&i )entru a fora o legatura intre )odeaua ori%ontala si decorul &ertical si sa

s)oreasca )osi'ilitatea de iscare a actorului.

*uina de aseenea tre'uia sa se schi'e in acord cu u%ica, refectand odificarile eotiilor, starilor si

actiunilor care a&eau loc )e scena. A))ia a facut designul unor )iese arhitecturale a'stracte cu )latfore

si scari care )uteau fi aran+ate in di&erse co'inatii.

Craig l-a cunoscut )e A))ia in 1=18 si au desco)erit ca au in coun o are adiratie unul )entru celalalt

si ca sunt )e aceeasi lungie de unda in ceea ce )ri&este conce)tul de decor.na dintre cele ai ari ino&atii ale lui Craig a fost o structura forata din ai ulte )ara&ane o'ile,

care au )eris o rea+ustare a s)atiului )e tot )arcursul )iesei. El a e/)erientat cu ai ulte feluri de

ateriale si efectele luinii asu)ra lor.A )ro)us ca )anoul de control al luinilor sa fie )lasat in s)atele

)u'licului, )ractica care este &ala'ila in %ilele noastre, )entru a )erite inginerului de luina sa

coordone%e luina cu iscarea actorilor.

Iaginea scenica, in conce)tia lui Craig tre'uie nu doar sa co)ie%e cadrul realitatii, ci sa il de)aseasca,

counicand s)ectatorului si'olurile lucrurilor.

Craig se o)une reconstituirii )itoresti si ilu%iei o)tice. El goleste scena, considerand ca teatrul se sufoca

su' ornaente ca o feeie infofolita careia nu i se ai disting forele.

Subiectul 12latoul ulti)lu la Anton Giulio 7ragaglia #el teatro teatrale ossia del teatroB 12=8-1=!5

7ragaglia a fost un )ionier in de%&oltarea fotografiei italiene futuriste si a Cinea-ului futurist. El a scris

des)re fil, teatru si dans. *a al sau Teatru al Inde)endentei, 7ragaglia a introdus in Italia )iese scrise de

Strind'erg, 3aeterlin;, A)ollinire.


10/16

E* a fost dornic sa e/)eriente%e noi etode de a ca)tura iscarea, ceea ce la &reea aceea, era un lucru

liitat datorita sensi'ilitatii aterialelor fotografice in )re%enta luinii ai a calitatii sla'e a

echi)aentului o)tic folosit.

7ragaglia a dus conce)tul de dinais in fotografie. Asa cu )ictorii incercau sa redea den%atia de

dinais in loc sa cree%e un oent fi/, 7ragaglia a incercat sa inlocuiasca realitatea o'iecti&a a unui

su'iect ca)turat intr-o )o%a instantanee cu )roiectia esentei interioare a su'iectului, )e care el o atri'uiaunei iscari )ure. El a facutfotografii cu e e/)unere )relungita su'iectilor care stateau su' o sursa de

luina )uternic concentrata, )entru a reda traiectoria iscarii. 7ragaglia si-a nuit aceste fotografii

iagini fotodinaiceB .

Regi%orul si scenograful AntonGiulio 7ragaglia a de%&oltat conce)tul scenei )olidiensionale,

)rinstudiilesi e/)erientele facute la Teatrul Inde)endentei de la Roa.

Cea ai cunoscuta teorie cu )ri&ire la latoul ulti)luB e/)usa in lucrarea #es)re teatrul teatral sau

des)re teatruB. Teoria sa de)asea )roiectul scenei cu ( )artitii, care )resu)unea doua 'u%unare laterale ce

)eriteau ontarea cate unui act intreg. latoul ce luneca )e sine s)re scena i)ingea decorul )recedent

in s)ate. Noua scena )e care o )ro)une iaginea%a o instalatie scenica foarte co)le/a, din sase eleente

intersan+a'ile, fiecare in stare sa cu)rinda )lantatia unui ta'lou.

Cele sase )latouri sunt dis)use astfel0 doua laterale, flancand scena, unul dedesu't si doua su)ra)use,

deasu)ra acestuia. 3iscarile de alunecare, co'oare sau suire, foarte ingenios conce)ute tehnic)ot asigura

o are ra)iditate schi'arilor de decor )recu si infinite solutii i%anscenei.

Subiectul 13Constructi&isul @ Tairo&, 3e$erhold

3ai )uin )oenit a%i, Constructi&isul este o iHcare artistic iniiat Dn Rusia Dn +urul anului 1=18 Hi

care du) 1=14 de&ine for doinant a artei, de acolo se rs)ndeHte s)re occident influennd uli

artiHti care ader la ideile constructi&isului. 3iHcarea se caracteri%a )rin folosirea aterialelorindustriale @ sticl, )lastice alia+e etalice, clar relaionate Dntre ele. #u) 1=5 se%is se)ararea Dntre

dou constructi&isuri, cel so&ietic Hi cel internaional, cel din ur acce)tnd o art ult ai

di&ersificat Hi fle/i'il. Terenul de constructi&is so&ietic era de)arte de a fi )recis definit. A a)rut ca

o e&oluie a Futurisului rusesc. Scul)torul rus 9ladiir Tatlin se Dntoarce de la aris Dn 1=18 Hi Dnce)e s

)roduc construcii Dn relief, a'stracioniste, folosind foi de etal, sr, len, su' influena scul)turii

e/)erientale, ingenioase, e/)us de icasso.

Re)re%entantii constructi&isului in teatru su'ordonau atat actorul, renuntand la decorul detaliat in

fa&oarea )latforelor scarilor si o'ilierului greoi, enite sa transita calitatile dinaice si socante ale

noii Rusii so&ietice.

3e$erhold- regi%or rus de origine gerana, de'utea%a alaturi de Stanisla&s;i de a carui estetica se

des)rinde ulterior.

-a )us 'a%ele 'ioecanicii, al carei )rinci)iu era0 cor)ul este o asina, cel care lucrea%a este un asinist,

sta)anirea si coordonarea )eranenta a gesturilor.

3e$erhold credea ca luina )uternica ins)ira )u'licului o stare festi&a atunci cand a+ung la teatru si ca

asta ii face )e actori sa ras)unda cu un entu%ias egal.

Ca si iscator, 3e$erhold a e/)erientat )rin folosirea filelor, a iaginilor )roiectate,a graficii in

)roductiile sale. In )erioada de du)a Re&olutie s-au o'ser&at ulte as)ecte ale ideilor Constructi&iste


11/16

folosite in arhitectura si design , a)licate in teatru. #ecorurile din )erioada constructi&ista a lui 3e$erhold

erau re)re%entate de asinarii scenice co)le/e. Scheletele erau la &edere si se iscau. latforele

a'stracte ale lui Craig si A))ia au intrat intr-o era a asinariilor. #ecorurile, oricare ar fi originile lor,

sunt re%ultatul studiilor lui 3e$erhold des)re iscare si a eforturilor sale de a desco)eri ecanisul

articulatiilor actorilor. #ecorurile constructi&iste erau incor)orate in actiune, si iscarile actorilor erau

coordonate cu iscarea, diensiunile, functiunile si iscarile decorului.

Ale;sandr Tairo& a utili%at decoruri a'stracte cu un design cu'ist. 3ai intai a a&ut ideea unui teatru

sintetic in care toate eleentele unei )roductii dialoguri, u%ica, iscare, gesturi, decoruri, costue si

luina sunt unificate intr-o aronioasa forta e/)riand un anuit rit. #ecorurile sale erau co)le/e,

a&eau scari, )latfore sus)endate, schele, )e fundaluri al'e, )entru a scoate in e&identa orice iscare a

actorilor care erau i'racati in costue inchise la culoare.

Tairo& structurea%a s)atiul du)a )lanuri, linii si cur'e care fac din scena o asinarie de +oc. Tairo& este

unul dintre )riii regi%ori care si-au luat li'ertatea sa inter&ina in te/tul draatic, 'a%a teatrului. El

scurtea%a sau chiar odifica te/tul, in sli+'a uneo e/)resi&itati su)erioare sau accentuarii unor anuite

sensuri.

Tairo& fondea%a in 1=18 Teatrul de Caera @ un la'orator in care conce)tul scenic a e&oluat de la fa%a

futurista la cea constructi&ista.

#igitalcollections.n$)l.orgJitesJ='!(1=d-fc=2-c4d2-e585-e55a125!"e11

Influenta )rinci)iilor scolii 7auhaus asu)ra iscarilor teatrale

7auhaus a fost o scoala de arta din Gerania intre anii 1=1= si 1=((, fondata de >alter Gro)ius.

Scoala 7auhaus si-a )ro)us forarea unui o nou, co)le/,nedeforatde )rinci)ii rigide, aronios,

creator de ansa'luriunitare la liita dintre arhitectura si artele )lastice, dintre arta si industrie. Este

)ria scoala care include s)ecialitatea de Scenografie.

Gro)ius a fost arhitect si )ri&ea scena de teatru in legatura foarte stransa cu arhitectura, in s)ecial din

cau%a fa)tului ca scena este s)atiul care ansa'lul care include un s)atiu tri-diensional si toateeleentele )e care le i)lica. A re%ultat o geoetri%are a forelor, o si)lificare a indi&idualitatilor si

iscarilor.

nul dintre scenografii re)re%entati&i )entru aceasta )erioada a fost Schleer. *a ince)ut acesta

cocheta cu )ictura si astfel a a+uns sa ai'a )ro)riul sau li'a+ cu'ist al forelor, acest lucru o'ser&andu-

se in costuele reali%ate de el. Acesta )ractic transfora dansatorii si actorii in fore arhitecturale in

iscare. Costuele erau co)use din fore geoetrice care arcau anuite )arti ale cor)ului

deaseenea )ersona+ele )urtau asti. Acesta a a&ut un atelier de scul)tura )e care l-a transforat tre)tat

intr-unul de scenografie, care a de&enit un loc s)lendid )entru in&atare.

Subiectul 14 de completat7aletele rusesti

7aletele rusesti au fost fondate de Serge #iaghile&, )roducator si director, care s-a o)us ideii traditionale

de 'alet. 3area lui reali%are a fost aceea ca a integrat designul, u%ica si dansul. Incura+and cola'orarea

dintre ai ulte genuri de artisti, de la )ictori, la coregrafi si co)o%itori, #iaghile& a creat un nou ti) de

'alet odern. Intre 1=5= si 1== aceasta co)anie a a&ut s)ectacole in aris, in alte orase din Euro)a, in

Aerica de Nord si de Sud, dar nu si in Rusia.


12/16

3ai ulti artisti rusi cele'ri au contri'uit ult la decorurile s)ectacolelor 7aletelor Rusesti, si au fost

influentati de decorurile si costuele create de #iaghile&, care integrau eleente )riiti&e cu eleente

e/otice, cu'iste, futurisre si constructi&iste.

#esigneri0 Ale/andre 7enois, *eon 7a;st, Goncharo&a

Costuele si decorurile lui 7a;st contineau culori foarte a)rinse, )attern-uri ela'orate si o )uternica

influenta folclorica.Chiar si icasso, Chagall, 3atisse au contri'uit la aceste s)ectacole facand atat designul costuelor cat si

al decorurilor.

Reiinoirea era sustinuta si )rin unele influente orientale care au i)ulsionat )ictorii catre o noua

e/u'eranta coloristica.

Subiectul 15S&o'oda si s)ectacolul ultiedia

Artistul ii adira neconditionat )e *eonardo #a 9inci si 3ichelangelo. In&atase de la )arintele sau,

ti)lar, ca intotdeauna tre'uie sa fii cel ai 'un, sa cistigi res)ectul celorlalti, iar )entru asta tre'uie sa

uncesti continuu. Arhitect ca foratie, scenograful odela s)atiul din )ers)ecti&a arhitecturala,

su'liniindu-i )sihologia, dar era concoitent si inginer, )ictor, fi%ician, utili%ind &oluetria, ecanica,

tehnologia ca surse de e/)resi&itate, de alientare a eotionalitatii.

Totul era in )reala'il testat la scara ica, in atelierul sau de (/( , )rin achete, e/)eriente, solutii

ingenioase. Calitatea si cantitatea lucarilor lui este rearca'ila0 in ai )utin de " de ani el a reali%at

scenografia )entru a)roa)e ("5 de )roductii, i)artite a)ro/iati& egal intre re)ertoriul de o)era si cel

de teatru, )entru ulte din cele ai i)ortante teatre din Euro)a.

#esi nuele lui S&o'oda este asociat in )rinci)al cu e/)loatarea )e o scara larga a i+loacelor

scenografice - cele ai recente dis)o%iti&e ecanice, o)tice ulte )e care le-a de%&oltat el insusi , asa

%isa scena cinetica ,si cu utili%area la scara larga de tehnici de iluinare si de )roiectie sofisticateinclu%and noi fore care co'inau filul cu teatrul , rolul tehnicii in scenografiile sale este usor

a'i&alent. Este ade&arat ca el a i'ratisat noile tehnici si dis)o%iti&e si ca a fost ca)a'il sa 'eneficie%e

la a/i de ele dar utili%area lor nu este cu ade&arat esentiala )entru creatia lui. Ceea ce este i)ortant

este a'ordarea lui 0

:As fi incantat sa cree% un decor din 'ran%a daca s-ar )otri&i cel ai 'ine )iesei. Tre'uie sa utili%ati

i+loacele de e/)resie care se )otri&esc )recis cu conce)tul )roductiei. Acesta este ade&arata fruusete a

uncii de scenograf, din )unctul eu de &edere.:

:Nu &reau o iagine statica, ci ce&a care e&oluea%a, care are iscare, nu nea)arat iscare fi%ica, e&ident,

dar un decor care este dinaic, ca)a'il sa e/)rie relatiile schi'atoare, sen%atiile, starile de s)irit, )oate

doar )rin luina, )e tot )arcursul actiunii.:

Scenograful a&ea con&ingerea ca decorul nu tre'uie sa )refigure%e actiunea sau sa ofere o ilustrare a

re%uatului actiunii0 : Teatrul inseana iscare, dinais, este un lucru &iu. rin urare, decorul nu ar

tre'ui fi/at si aratat dintr-o data, asa cu designul e/)resionist tinde sa o faca.:

3ai ulte as)ecte ale )rinci)iului general de :dinais: )ot fi ilustrate intr-ul studiu al cator&a din

tehnicile scenografice )e care S&o'oda le-a de%&oltat0 scena cinetica, oglin%ile si )oiectiile.

9ariatiile scenei cinetice si a oglin%ilor sunt e&idente in )roductiile :Roeo si


13/16

:Roeo si


14/16

cantareti, dansatori si u%icieni. Au fost adaugate cate&a )osi'ilitati de e/)resie )rin filarile )anoraice

si )rin ulti-e/)unerea )roiectiei )e ai ulte ecrane siultan. roiectiile de )e ecranele o'ile erau

strans legate de +ocul actorului.

In 1=!4 S&o'oda a creat unul dintre efectele s)eciale cele ai cunoscute, reflectorul care ii )oarta si

nuele, o )erdea tri-diensionala de luina.

Subiectul 16*i&iu Ciulei si scenografia s)ectacolelor de la Teatrul 7ulandra Teatrali%area )icturii de teatru,

art.Re&ista Teatru, nr., 1="!

*a i+locul anilor "5 a ince)ut un de%ghet al cliatului )olitic si cultural roanesc. In aceste

circustante, *i&iu Ciulei a )u'licat in re&ista TeatrulB un articol cu &aloare de anifest, intitulat

Teatrali%area )icturii de teatruB.

Ideea centrala a articolului era i)ortanta restaurarii )e scena a fortei de sugestie, a con&entiei, a

iaginatiei s)ecific teatrale. Ciulei facea un a)el eloc&ent )t eli'erarea teatrului de )o&ara, de asi&itatea

decorulrilor construite sa iite realitatea.

Ateatrali%a scenografiaB, su'linia Ciulei, inseana a reda realitatea cu iagini s)ecifice artei scenice.

Nu arhitectura inghesuita si iniali%ata )e o scenuta, nu cladiri sau )eisa+e re)roduse cu efort inutil din

carton, ci iagini scenice, )oetico-draatice, concreti%ate in decoruri. Ceea ce este &ala'il in latura

con&entional-sugesti&a a artei noastre fusese osandit si inlaturat, )t a fi inlocuit cu )ractica redarii

intocai a realitatii, desi se &or'ea insistent, )e )lan teoretic, des)re necesitatea )atrunderii in esenta si

senificatii. ... Teatrul, fara de alte arte, este foarte generos in )uterea lui de sugerare. n aanunt, daca

este )us in &aloare, a+uta )e s)ectatori sa confa'ule%e si triiterea in aceasta lue iaginati&a a

s)ectacolului )oate fi facuta cu )reci%ie.oate, doar u%ica lasa si ai ulta li'ertate iaginatiei

rece)ti&ului. .. In arta teatrului, dorinta de a arata totul creea%a tocai o liita in )osi'ilitatea

s)ectatorului de a iagina.B

Articolul a generat de%'ateri &ii legate de acest )unct de &edere care a arcat a)aritia unei cotituri in

teatrul roanesc. Ciulei afira ca scenografia unui s)ectacol defineste uni&ersul in care se desfasoara

actiunea draatica.

Acest cre% )rofund si-a gasit e/)resia in desenele )t teatru ale lui *i&iu Ciulei in anii care au urat.

Astfel, i)ulsul creator s)re teatrali%are, a)arut in iscarea teatrala &estica, si-a aflat re)lica as)iratiilorsale si in teatrul din Roania, care era i%olat de restul luii.

#intre ultele s)ectacole )e care Ciulei le-a reali%at la 7ulandra a ales doua e/e)le0 O scrisoare

)ierdutaB si FurtunaB.

Conce)and decorul )entru satira )olitica O scrisoare )ierdutaB , Ciulei a intentionat sa trate%e ironic asa

%isa arhitectura roani%ata din )erioada de la sfarsitul secolului 1=. Eleentul constant al decorului era

un cadru fi/, un eleent de arhitectura traforata si decorata cu 'ucati de sticla tricolore. Acesta era

)re%ent atat in scenele de interior cat si in cele de e/terior. In actul erau introduse in scena niste scari


15/16

laterale, dis)use sietric, care configurau in s)atiu un siste social, ierarhii, co)artiente, traiectorii

ascendente si descendente. In ultiul act este o iagine frontala, cu ese aran+ate in gra'a )entru oscatul

festi&, unde toti )oliticienii, atat cei la )utere cat si cei din o)o%itie stateau la asa laolalta cu fata catre

)u'lic, delectandu-se cu ici si 'autura si sar'atorind alegerile si i)acarea generala.

n alt decor de la 7uladra a fost )t )iesa lui Sha;es)eare , FurtunaB unde a conce)ut )e scena un fel de

atelier al lui ros)ero, un la'orator incon+urat nu de a)ele arii- ce i%olau insula )e care era e/ilatros)ero- ci de un sant )lin cu sange, in care erau scufundate )e +uatate un cola+ de lucruri0 carti,

scaune, cutii, o arura, un ceas etc. #ecorul lui Ciulei isi inde)lineste foarte 'ine sco)ul- acela de a reda

un clasic unui )u'lic conte)oran.

#ecorul era foarte )ictural. Si'olisul este e&ident0 incercarile no'ile ale oului de a crea o ci&ili%atie

fruoasa si uana au fost intotdeauna, in cele din ura, inecate in sangele ra%'oaielor.B Scena era

transforata intr-o insula )lutitoare, unde ros)ero gu&ernea%a )este trecutul, &iitorul si )re%entul

realitatii si iaginatiei.

Alte )iese de la 7ulandra0 *eonce si *ena , escarusul, #Male carna&alului. etc

Subiectul 17*i'a+ scenografic tendinte si orientari in ultiele doua decenii

#e%&oltarea ra)ida a tehnologiei a dus la folosirea unor sistee scenice din ce in ce ai )erforante si

ai )ractice, de la ecanisele de schi'are a decorului )ana la tehnica luinilor de scena.

Ca o continuare a e/)erientarii in scenografie care a ince)ut inca din secolulul al -lea, )entru a crea

o iagine scenica )otri&ita se )oate face a)el la nueroare eleente co)o%itionale si stilistice, care fac

)arte din doenii cone/e artei teatrale0 )ictura, scul)tura, instalatii, efecte &ideo si sonore, luina.

Scenografia secolului 1 are 'a%ele in trecut, cu area diferenta ca acu tehnologia este ult ai

accesi'ila si ai a&ansat. Folosirea din ce in ce ai are a co)uterelor a generat sistee de luini

co)uteri%are, ro'otica, tehnici de &ideo )roiectii din ce in ce ai a&ansate, tehnologii care )erit)eretilor de )e scena sa se ute, sa se ridice si sa coloare doar )rin atingerea unui 'uton.

9iitorul scenografiei &a fi 'a%at )e ino&atie si efecte &i%uale i)resionante.

O ino&atie din ce in ce ai folosita in ultiele doua decenii sunt )roiectiile de holograe, care au a+uns

sa ai'a o claritate si niste detalii uiitoare @ iagini (d in +urul carora daca te isti le &e%i din alte )o%itii

@ ca niste scul)turi care totusi sunt iateriale.

Scenografia filelor. #in ce in ce ai folosit in industria cineatografiei este ecranul &erde care se ai

nueste si chroa. Aceasta tehnica )erite filarea unor scene in )latou, sau in e/terior cu )ortiuni de

fundal &erde in locurile in care se doreste inserarea unor iagini, fundaluri. Cu a+utorul acestui )rocedeu

)ot fi reali%ate digital decoruri care altfel ar costa ult )rea ult sau ar fi foarte greu de reali%at )ractic.

Ro'ert >ilson

In noile )roductii teatrale, regi%orii a'andonea%a fidelitatea fata de autoritatea te/tului si incearca sa se

e/)rie )rin )ro)riul li'a+, al luinii, culorii, iscarii, gestului, este )us accentul )e i)ro&i%atie.

Efectele s)eciale sunt din ce in ce ai &ariate @ foc, %a)ada, ninsoare , fu etc.

9ideo-a))ing-ul este o tehnologie de ultia ora in aterie de )roiectii si este folosita )entru a

transfora o'iecte cu fore neregulate intr-o su)rafata de afisare )entru )roiectie. Sunt folosite

co)uteru-uri si softLare-uri s)eciali%ate )entru a trasa s)atial un o'iect # sau (# intr-un ediu &irtual.

Folosind aceasta inforatie, softLare-ul )oate interactiona ca un )roiector )entru a )otri&i orice iagine


16/16

dorita )e su)rafetele dorite.

Cu a+utorul acestei tehnici, artistii )ot adauga diensiuni su)lientare, ilu%ii o)tice, )e o'iecte statice.

Tehnicile coune folosite sunt atat tehnici de cartografiere (d cat si tehnici de )roiectie (d, )entru a crea

ilu%ia de adancie. Co'inate cu efecte sonore )otri&ite ti)ului de re)re%entatie, aceste a)ari &ideo )ot

a&ea un i)act a+os )uternic asu)ra )u'licului.

licenta arta scenografica

Documents