Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.55 din 07 octombrie 2013

RAPORTUL auditului gestionării finanţelor publice şi patrimoniului de stat

de către Academia de Ştiinţe a Moldovei şi unele organizaţii din sfera ştiinţeişi inovării din subordine în perioada anilor 2009-2012

I.Introducere

Auditul gestionării finanţelor publice şi patrimoniului de stat de către Academia de Ştiinţe a Moldovei (în continuare – AŞM) şi unele organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării din subordine în perioada anilor 2009-2012 a fost efectuat în temeiul art.28, art.30 alin.(4) şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.20081 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012, tranzitoriu pe anul 2013.

Scopul auditului a constat în verificarea gestionării finanţelor publice şi patrimoniului de stat de către AŞM şi unele organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării din subordine auditate.

Responsabilitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării din subordine auditate, în calitate de executori de buget, este de a asigura buna gestiune a fondurilor publice destinate sferei ştiinţei şi inovării, legalitatea şi conformitatea planificării, utilizării şi raportării, avînd obligaţia de a elabora şi a implementa un sistem de management financiar şi control intern eficient, inclusiv pentru prevenirea erorilor şi fraudelor.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în auditarea unor aspecte şi conturi/operaţiuni/tranzacţii financiare semnificative, în scopul obţinerii probelor de audit relevante şi adecvate pentru susţinerea concluziilor de audit asupra regularităţii gestionării finanțelor publice şi patrimoniului de stat de către AŞM şi unele organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării din subordine auditate.

Metodologia de audit. Auditul gestionării finanţelor publice şi patrimoniului de stat de către AŞM şi unele organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării din subordine în perioada anilor 2009-2012 a fost efectuat conform Standardelor de audit ale Curţii de Conturi2. În vederea susţinerii constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obţinute prin desfăşurarea procedurilor de evaluare a riscului şi procedurilor de audit ulterioare, care au cuprins testul controalelor şi procedurilor de fond. Pentru auditarea operaţiunilor economico-financiare reieşind din zonele identificate cu probabilitate de risc, au fost examinate: aspectele ce țin de etapele alocării mijloacelor financiare pe domenii, cu colectarea probelor de audit în aspectul utilizării finanțelor publice în cadrul unor proiecte de cercetare fundamentală, cercetare aplicată și transfer tehnologic, precum și cheltuielile pentru retribuirea muncii; cheltuielile pentru plata unor mărfuri şi

1 Legea Curţii de Conturi nr.261- XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).2 Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

1

servicii; veniturile şi cheltuielile din mijloace speciale; situaţiile privind evidenţa patrimoniului public, datoriile, achiziţiile publice etc.

Entităţile supuse auditului. În funcţie de abordarea de audit, probele de audit au fost acumulate în cadrul a 11 entităţi: aparatul Consiliului Suprem al AŞM; Institutul de Fizică Aplicată (în continuare – IFA); Institutul de Energetică (în continuare – IE); Institutul de Chimie (în continuare – IC); Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică (în continuare – IPPAE); Institutul de Economie (în continuare – IEFS), Finanţe şi Statistică; Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (în continuare – AITT); Centrul pentru Finanţarea Cercetării Fundamentale şi Aplicative (în continuare – CFCFA); Întreprinderea de stat „Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale”; Centrul Proiecte Internaţionale; Consiliul Consultativ de Expertiză al Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (în continuare – Consiliul Consultativ de Expertiză).

II.Prezentare generală

Academia de Ştiinţe a Moldovei, conform prevederilor Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova3, este unica instituţie publică de interes naţional în sfera ştiinţei şi inovării, coordonator plenipotenţiar al activităţii ştiinţifice şi de inovare, cel mai înalt for ştiinţific al ţării şi consultantul ştiinţific al autorităţilor publice ale Republicii Moldova.

Activitatea AŞM este reglementată de Constituţia Republicii Moldova,Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, Acordul de parteneriat încheiat cu Guvernul Republicii Moldova4, Statutul AŞM5 şi de alte acte legislative şi normative. În conformitate cu prevederile Acordului de parteneriat, Guvernul i-a delegat AȘM competenţele privind realizarea politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării.

Organul suprem de conducere al Academiei de Ştiinţe a Moldovei este Asambleea, constituită din membri titulari, membri corespondenţi şi 78 de doctori habilitaţi, aleşi pentru o perioadă de 4 ani.

Organul executiv al Asambleei este Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (în continuare – Consiliul Suprem), competenţa căruia constă în: efectuarea controlului asupra utilizării raţionale a resurselor financiare bugetare în sfera ştiinţei şi inovării; organizarea expertizei în sfera ştiinţei şi inovării prin Consiliul Consultativ de Expertiză şi secţiile AȘM; organizarea gestionării eficiente şi dezvoltării patrimoniului şi potenţialului intelectual; utilizarea raţională şi eficientă a resurselor materiale, financiare, intelectuale, informaţionale şi a infrastructurii AȘM; distribuirea alocaţiilor bugetare pe direcţii strategice; elaborarea mecanismelor de monitorizare şi stimulare a implementării rezultatelor programelor de stat în sfera ştiinţei şi inovării etc.

Activitatea în sfera ştiinţei şi inovării se finanțează din mijloacele bugetului de stat, mijloacele proprii ale subiecților activităţii din sfera ştiinţei şi inovării, mijloacele bugetelor unităţilor teritorial-administrative etc.

3 Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 259-XV din 15.07.2004 (în continuare - Codul cu privire la ştiinţă şi inovare).

4 Hotărîrea Guvernului nr.27 din 22.01.2009 ,,Cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anii 2009-2012” (în continuare – Acordul de parteneriat).

5 Statutul AŞM, aprobat prin Hotărîrea nr.2 a Asambleei Academiei de Ştiinţe din 29.10.2004 (în continuare – Statutul AŞM).

2

Evidenţa contabilă urmează a fi ţinută în conformitate cu regulile generale obligatorii ale contabilităţii prevăzute de Legea contabilităţii6 şi Instrucţiunile Ministerului Finanţelor privind evidenţa contabilă în instituţiile publice7.

III. Constatări, concluzii şi recomandări

3.1 Cu privire la cadrul instituţional La situaţia din 31.12.2012, în subordinea AŞM îşi desfăşurau activitatea 21 de

organizaţii de drept public din sfera ştiinţei şi inovării (membrii instituţionali), 5 instituții auxiliare şi 11 întreprinderi și organizații auxiliare al căror fondator este AŞM. Auditul a identificat că din 11 întreprinderi și organizații auxiliare, 10 entități sînt incluse în Hotărîrea Consiliului Suprem nr.239 din 20.12.2012 ,,Cu privire la structura Academiei de Științe a Moldovei pentru anul 2013”, iar Î.S. ,,Bioreg” nu se regăsește în Hotărîrea respectivă.

Din 21 de organizaţii de drept public, 14 entități au fost create/reorganizate prin Hotărîri ale Guvernului8, una – prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.1093-IV din 23.04.2007 (Universitatea AŞM), 5 instituţii – prin hotărîrile interne ale AŞM (prin Hotărîrea Adunării Generale a AŞM din noiembrie 1998, au fost instituite Grădina Botanică (Institut), Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie, Institutul de Matematică şi Informatică; prin Hotărîrea Prezidiului AŞM din februarie 1991, au fost create Institutul de Zoologie, Institutul de Energetică, şi prin Hotărîrea Prezidiului Academiei de Ştiințe a URSS din februarie 1959, a fost creat Institutul de Chimie).

Din 5 organizaţii auxiliare care îşi desfăşoară activitatea în cadrul AŞM, 1 organizaţie a fost creată prin Hotărîrea Prezidiului Academiei de Ştiințe a RSSM din septembrie 1963 (Biblioteca Ştiinţifică Centrală), 2 organizații – prin Hotărîrile Asambleei AŞM din octombrie 2004 (AITT, Centrul Proiecte Internaționale) şi 2 organizații – prin Hotărîrile Consiliului Suprem din decembrie 2011 (Centrul pentru Finanțarea Cercetării Fundamentale și Aplicative, Consiliul Consultativ de Expertiză).

În rezultatul verificărilor, s-au constatat următoarele: Unele structuri cu statut de persoană juridică sînt formate conform Codului

cu privire la știință și inovare, iar altele - prin Hotărîre de Guvern9, inclusiv create şi/sau reorganizate în rezultatul restructurării AŞM şi a unor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice (institute, centre naţionale, agenții etc.).

Se relevă că Codul cu privire la ştiinţă şi inovare atribuie Consiliului Suprem al AŞM funcţia de a decide asupra reorganizării sau dizolvării organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării finanţate integral de la bugetul de stat. Asemenea reorganizări ale infrastructurii ştiinţei şi inovării s-au efectuat de către Guvern prin Hotărîrea nr.1326 din 14.12.2005, o parte din structuri (instituţii auxiliare) fiind create prin Hotărîrile Asambleei10, cu toate că prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi

6 Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.7 Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinele Ministerului Finanţelor nr.85 din 09.10.1996 și nr.93 din

19.07.2010.8 Hotărîrea Guvernului nr.1326 din 14.12.2005 „Cu privire la măsurile de optimizare a infrastructurii sferei științei și inovării”; Hotărîrea Guvernului

nr.1342 din 23.11.2006 „ Cu privire la crearea Liceului Academiei de Științe a Moldovei”; Hotărîrea Guvernului nr.26 din 22.01.2009 „Cu privire la reorganizarea Institutului de Filozofie, Sociologie și Științe Politice”; Hotărîrea Guvernului nr.1017 din 12.09.2007 „Cu privire la instituirea Instituției publice „Enciclopedia Moldovei”.

9 Hotărîrea Guvernului nr.27 din 22.01.2009 ,,Cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anii 2009-2012” şi Hotărîrea Guvernului nr.1326 din 14.12.2005,,Cu privire la măsurile de optimizare a infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării”.

10 Art.80 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare .

3

inovare nu statuează o astfel de competenţă pentru acest organ. În acelaşi timp, Codul prevede că statutele organizaţiilor auxiliare urmează a fi aprobate de Asambleea Academiei, dar în realitate acestea sînt aprobate prin hotărîrile Consiliului Suprem.

Nerespectîndu-se prevederile art.83 din Codul cu privire la știință și inovare, a fost numit un vicepreședinte al AȘM cu evitarea cerințelor privind numirea și fără aprobarea de către Asambleea AȘM.

Concluzii la compartimentul 3.1. Cu privire la cadrul instituţional Cadrul instituțional existent nu în toate aspectele a fost conformat la

prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, fapt ce condiţionează incertitudini referitor la crearea noilor structuri din subordinea AȘM, precum și la restructurarea celor existente.

Recomandări conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei:1. Să întreprindă măsuri de racordare a cadrului regulator la prevederile

Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, prin prisma delimitării clare a competențelor și responsabilităților, în vederea asigurării unei structuri eficiente a sferei științei și inovării.

3.2. Cu privire la regularitatea finanțării și executării cheltuielilor bugetului AȘM pe perioada 2009-2012

3.2.1. Referitor la finanţarea şi executarea alocaţiilor per ansamblu ale AȘM, inclusiv în sfera ştiinţei şi inovării. În corespundere cu prevederile Legilor bugetului de stat pe anii 2009-2012, AŞM i-au fost alocate 1495,6 mil.lei, sinteza acestora fiind prezentată în Tabelul nr.1.

Tabelul nr.1 (mil.lei)

Nr. d/o

Indicatori

Total inclusiv:

  precizat executat 2009 2010 2011 2012  precizat executat precizat executat precizat executat precizat executat1. Componenta de bază 1305,9 1257,5 355,3 322,3 326,1 323,7 295,3 293,8 319,2 317,72. Componenta mijloace speciale 189,7 179,1 36,1 34,1 45,2 43,0 56,9 53,4 51,5 48,6  Total 1495,6 1436,6 391,4 356,4 371,3 366,7 352,2 347,2 370,7 366,3Alocaţii neutilizate

Componenta de bază 48,4 33,0 2,4 1,5 1,5Mijloace speciale 10,6 2,0 2,2 3,5 2,9

% executării Componenta de bază 96,3% 90,7% 99,3% 99,5% 99,5%Mijloace speciale 94,4% 94,4% 95,2% 94,0% 94,3%

Sursă: Rapoartele anuale privind executarea bugetului AŞM pe anii 2009-2012

Datele din tabel relevă că nivelul executării de către AŞM a limitelor de alocaţii la toate componentele a constituit 96,1%, sau 1436,6 mil.lei, inclusiv la componenta de bază a variat de la 90,7% - în anul 2009, pînă la 99,5% - în anii 2011-2012, în perioada auditată neexecutîndu-se alocaţii de la componenta de bază în sumă totală de 48,4 mil.lei.

În aspectul clasificaţiei funcţionale, alocaţiile bugetare executate sînt prezentate în Tabelul nr.2.

Tabelul nr.2(mil.lei)

Gr.pr. Denumirea Total Inclusiv pe anii:

2009 2010 2011 2012total c/bază m/s total c/bază m/s total c/bază m/s total c/bază m/s total c/bază m/s

7.01 Cercetări ştiinţifice fundamentale 348,8 319,4 29,4 92,8 86,1 6,7 89,1 81,6 7,5 82,4 74,5 7,9 84,5 77,2 7,3

7.02 Cercetări ştiinţifice aplicate 764,9 657,4 107,5 177,6 158,7 18,9 188,1 163,2 24,9 198,2 164,3 33,9 201,0 171,2 29,8Total 1113,7 976,8 136,9 270,4 244,8 25,6 277,2 244,8 32,4 280,6 238,8 41,8 285,5 248,4 37,1

7.03 Pregătirea cadrelor ştiinţifice 74,9 56,0 18,5 18,3 14,8 3,5 19,2 13,5 5,7 18,1 13,1 5,0 18,9 14,6 4,3

7.04 Instituţii şi activităţi din sfera ştiinţei şi inovării 164,0 156,8 7,2 52,1 51,1 1,0 48,9 47,5 1,4 25,7 23,6 2,1 37,3 34,6 2,7

7.10 Organe administrative 39,0 24,0 14,6 9,8 6,0 3,8 9,1 6,0 3,1 9,7 5,8 3,9 10,4 6,6 3,8

4

Total gr.7 1391,2 1214 177,2 350,6 316,7 33,9 354,4 311,8 42,6 334,1 281,3 52,8 352,1 304,2 47,96.3  Învăţămînt secundar 19,9 19,6 0,3 2,7 2,7 0,0 4,9 4,9 0,0 5,5 5,4 0,1 6,8 6,6 0,26.4  Învăţămînt superior 25,5 23,9 1,6 3,1 2,9 0,2 7,4 7,0 0,4 7,6 7,1 0,5 7,4 6,9 0,5  Total gr.6 45,4 43,5 1,9 5,8 5,6 0,2 12,3 11,9 0,4 13,1 12,5 0,6 14,2 13,5 0,7  Total general 1436,6 1257,5 179,1 356,4 322,3 34,1 366,7 323,7 43,0 347,2 293,8 53,4 366,3 317,7 48,6

Sursă: Rapoartele anuale privind executarea bugetului AŞM pe anii 2009-2012

În anii 2009-2012, cheltuielile bugetului AŞM au însumat 1436,6 mil.lei, din care executate pentru: cercetări ştiinţifice aplicate – 764,9 mil.lei (sau 54,9%), cercetări ştiinţifice fundamentale – 348,8 mil.lei (sau 25,1%), instituţii şi activităţi din sfera ştiinţei şi inovării – 164,0 mil.lei (sau 11,8%), pregătirea cadrelor ştiinţifice – 74,9 mil.lei (5,4%) şi pentru organele administrative – 39,0 mil.lei (2,8%). Astfel, în aspectul nivelului finanţării cercetărilor ştiinţifice, se relevă tendinţa de majorare în dinamică a resurselor bugetare (toate componentele) de la 270,4 mil.lei – în anul 2009, pînă la 285,5 mil.lei – în anul 2012. De asemenea, cheltuielile aferente instituţiilor de învăţămînt (toate componentele) create în decursul perioadei auditate (Liceul AŞM şi Universitatea AŞM) au înregistrat în bugetul AŞM o creştere semnificativă de la 5,8 mil.lei – în anul 2009, pînă la 14,2 mil.lei – în anul 2012, constituind pe anii 2009-2012 suma totală de 45,4 mil.lei, sau 3,2% din totalul alocaţiilor executate de la toate componentele.

Potrivit prevederilor legale11, statul asigură finanţarea sferei ştiinţei şi inovării în cuantum de 1% din Produsul Intern Brut, cu specificarea plafonului anual în Acordul de parteneriat. Analiza situaţiei vizînd raportul volumului de finanțare a sferei științei și inovării faţă de Produsul Intern Brut şi faţă de plafonul de finanţare stabilit în Acordul de parteneriat, pe anii 2009-2012, este prezentată în Tabelul nr.3.

Tabelul nr.3(mil.lei)

Nr. d/o

Indicatori 2009 2010 2011 2012

1. Produsul Intern Brut (PIB) 60430,0 71886,0 82349,0 87847,02. Bugetul AŞM (total, precizat), inclusiv: 350,6 354,4 334,1 352,1

- componenta de bază 316,7 311,8 281,3 304,2- mijloace speciale 33,9 42,6 52,8 47,9

3. Ponderea în PIB (2/1), total, inclusiv: 0,58% 0,49% 0,41% 0,40%- componenta de bază 0,52% 0,43% 0,34% 0,35%- mijloace speciale 0,06% 0,06% 0,06% 0,05%

4. Cuantumul-limită al finanţării de stat stabilit în PIB prin Acordul de parteneriat, % 0,80% 0,53% 0,40% 0,40%5. Depăşirea plafonului (rîndul 3 - rîndul 4), puncte procentuale -0,22 -0,04 0,01 0,00

Sursă: Rapoartele AŞM pe anii 2009-2012

Datele prezentate în tabel relevă că finanţarea bugetului AŞM în perioada anilor 2009-2010 a înregistrat un nivel puţin sub limitele cuantumului stabilit prin Acordul de parteneriat (respectiv, cu 0,15 puncte procentuale – în anul 2009, şi cu 0,01 puncte procentuale – în anul 2010). Totodată, cuantumul-limită la finanţarea AŞM a fost depăşit în anul 2011 cu 0,03 puncte procentuale, iar în anul 2012 – cu 0,02 puncte procentuale.

Situaţia privind executarea alocaţiilor bugetare în aspectul beneficiarilor de alocaţii (membrii instituționali, de profil şi afiliați) de la componenta de bază este prezentată în Tabelul nr.4.

Tabelul nr.4(mil.lei)

IndicatoriTotal 2009 2010 2011 2012

Suma Ponderea, % Suma Ponderea,

% Suma Ponderea, % Suma Ponderea

, % Suma Ponderea, %

Membrii instituţionali 508,9 52.1 128,2 52,4 126,0 51,5 123,7 51,8 131,0 52,7Membrii de profil și afiliați 467,9 47,9 116,6 47,6 118,8 48,5 115,1 48,2 117,4 47,3Total pentru știință 976,8 100 244,8 100 244,8 100 238,8 100 248,4 100

Sursă: Datele din Rapoartele AŞM pe anii 2009-2012

11 Art. 125 alin.(4) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare.

5

Potrivit datelor prezentate, auditul relevă că, în aspectul beneficiarilor de alocaţii, resursele publice predominant sînt direcționate la finanțarea activității membrilor instituționali, care, în medie, pe anii 2009-2012 a constituit 52,1%, sau 508,9 mil.lei, și aferentă activității membrilor de profil și afiliați – 47,9%, sau 467,9 mil.lei.

Concomitent cu finanţarea de la componenta de bază a bugetului de stat, organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării beneficiază de venituri din contul mijloacelor speciale, al căror mod de formare şi de utilizare este aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.724 din 26.06.200612. Mijloacele speciale ale AŞM se constituie din servicii contra plată, plata pentru chiria/arenda bunurilor proprietate publică, granturi etc.

În anii 2009-2012, mijloacele speciale au fost executate la venituri - în sumă de 180,4 mil.lei, şi la cheltuieli – de 179,1 mil.lei. Din totalul veniturilor încasate, cota majoritară revine veniturilor de la prestarea serviciilor contra plată – 95,8 mil.lei (53,5 %), fiind urmate de veniturile provenite de la plata pentru chiria/arenda bunurilor proprietate publică – 47,7 mil.lei (26,6%), granturi – 33,3 mil.lei (18,6%) şi alte mijloace speciale – 2,4 mil.lei (1,3%). Cele mai semnificative direcţii de utilizare a mijloacelor speciale au fost: plăţile salariale – în sumă de 69,7 mil.lei (38,9%), plăţile pentru mărfuri şi servicii – 79,1 mil.lei (44,2%) etc.

Dinamica soldurilor de mijloace speciale formate la finele anilor 2009-2012 se prezintă în Tabelul nr.5.

Tabelul nr.5(mii lei)

Indicatori 2009 2010 2011 2012Servicii contra plată 5088.6 3500,3 1130,6 3771,2Arenda bunurilor 2692,3 3151,0 218,9 1031,3Granturi 1502,5 4051,0 4216,6 10461,3Alte mijloace speciale 5,9 16,0 102,2 18,5Total 9289,3 10718,3 5668,3 15282,3Total fără granturi 7786,8 6667,3 1451,7 4821,0

Sursă: Rapoartele privind executarea bugetului AŞM pe anii 2009-2012

Conform datelor raportate de AŞM, se atestă tendinţa de creștere a soldurilor disponibile de mijloace speciale, acestea majorîndu-se de la 9,2 mil.lei – în anul 2009, pînă la 15,3 mil.lei – în anul 2012, datorită creșterii soldurilor mijloacelor băneşti aferente granturilor condiţionate (de la 1,5 mil.lei – în anul 2009, pînă la 10,5 mil.lei – în anul 2012).

Cu excepţia granturilor, soldurile de mijloace băneşti indică o descreştere de la 7,8 mil.lei – în anul 2009, pînă la 4,8 mil.lei – în anul 2012. Excluzînd din soldul mijloacelor băneşti la finele anului 2012 (4821,0 mii lei) datoriile creditoare cu termenul de achitare expirat (peste 30 de zile) la cheltuieli (3089,7 mii lei), soldul mijloacelor libere la finele anului 2012 a constituit 1731,3 mil.lei. În acest context, auditul denotă problematica condiționată de nefuncționalitatea prevederilor pct.8 din Regulamentul cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget13 și ale art.12 din Legea nr.847-XIII din 24.05.199614. În aceste circumstanțe, instituțiile utilizează ulterior soldurile de mijloace băneşti formate la începutul anului bugetar pentru cheltuielile în anul curent fără operarea

12 Hotărîrea Guvernului nr.724  din  26.06.2006 ,,Cu privire la mijloacele speciale ale organizaţiilor subordonate Academiei de Ştiinţe a Moldovei”.

13 Pct. 8 din Ordinul ministrului finanțelor nr.94 din 31.12.2004 despre aprobarea Regulamentului cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget , care stipulează : ,,Dacă veniturile depăşesc necesităţile de cheltuieli pentru anul bugetar respectiv, iar depăşirea respectivă nu este autorizată, în modul stabilit, pentru utilizare în anul bugetar viitor, suma depăşirii în cauză se include în partea de cheltuieli a devizului de cheltuieli, la articolul 133.15 al clasificaţiei economice şi se transferă la veniturile de bază ale bugetului respectiv”.

14 Art. 12 din Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar nr.847- XIII din 24.05.1996, care stipulează :,,Soldurile de mijloace bănești la conturile de mijloace speciale ale instituțiilor publice, în care nu s-au efectuat operațiuni la cheltuieli într-o perioadă de cel puțin 3 ani, se transferă de către executorii de buget la conturile bancare ale bugetelor respective”.

6

modificărilor respective prevăzute de cadrul normativ. Astfel, în anul 2012, în unele cazuri, 12 instituții din sfera ştiinţei şi inovării au utilizat, fără modificarea devizelor, soldurile de mijloace băneşti formate la începutul anului în sumă totală de 836,5 mii lei (AŞM – 6,4 mii lei, AITT – 2,6 mii lei, Academia „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne – 44,7 mii lei, Institutul de Chimie – 23,9 mii lei, Institutul de Energetică – 29,8 mii lei, Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „D.Ghițu” – 631,0 mii lei, Institutul de Filologie – 67,7 mii lei, Institutul Știinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare – 30,4 mii lei).

3.2.2. Referitor la cheltuielile aferente cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicate, sub aspectul direcțiilor strategice. Prin Hotărîrea Parlamentului nr.160-XVI din 21.07.200515, au fost aprobate 6 direcții strategice ale activității din sfera științei și inovării. Evoluţia surselor financiare publice distribuite în aspectul acestor direcții, inclusiv în aspect fundamental și aplicat, pe perioada anilor 2009-2012 (componenta de bază), este prezentată în Tabelul nr.6.

Tabelul nr.6( mil.lei)

 Direcţiile strategice

Perioada Total Ponderea 2012/20092009 2010 2011 2012

precizat executat precizat executat precizat executat precizat executat precizat executat precizat executatI. Biotehnologii agricole, fertilitatea solului și securitatea alimentară 63,4 59,2 65,4 65,0 63,9 63,8 65,7 65,7 258,4 253,7 103,6 110,9

fundamentale 11,4 11,2 10,1 10,0 10,3 10,3 12,0 12,0 43,8 43,5 105,3 107,1aplicate 52,0 48,0 55,3 55,0 53,6 53,5 53,7 53,7 214,6 210,2 103,3 111,9II. Nanotehnologii, inginerie industrială, produse si materiale noi 52,6 47,5 39,8 39,8 30,3 30,2 31,8 31,8 154,5 149,3 60,5 66,9

fundamentale 19,3 18,9 16,6 16,6 8,6 8,6 8,0 8,0 52,5 52,1 41,5 42,3aplicate 33,3 28,6 23,2 23,2 21,7 21,6 23,8 23,8 102,0 97,2 71,5 83,2III. Eficientizarea complexului energetic si asigurarea securităţii energetice, inclusiv prin folosirea resurselor renovabile

9,0 7,5 5,7 5,7 5,2 5,1 6,1 6,1 26,0 24,4 67,7 81,3

fundamentale 2,2 2,2 0,7 0,7 0,8 0,8 0,9 0,9 4,6 4,7 40,9 40,9aplicate 6,8 5,3 5,0 5,0 4,3 4,3 5,2 5,2 21,3 19,7 76,5 98,1IV. Edificarea statului de drept și punerea în valoare a patrimoniului cultural și istoric al Moldovei în contextul integrării europene

34,9 34,2 35,1 35,0 31,6 31,6 31,4 31,4 133,0 132,2 90,0 91,8

fundamentale 30,2 29,6 31,0 30,9 27,1 27,1 26,7 26,7 115,0 114,3 88,4 90,2aplicate 4,7 4,6 4,1 4,1 4,5 4,5 4,7 4,7 18,0 17,9 100,0 102,2V. Valorificarea resurselor umane, naturale, informaţionale pentru dezvoltarea durabilă

56,1 53,0 58,3 58,0 64,9 64,7 68,6 68,6 247,9 244,3 122,4 129,5

fundamentale 15,8 15,3 15,4 15,3 20,2 20,2 21,7 21,7 73,1 72,5 137,3 141,8aplicate 40,3 37,7 42,9 42,7 44,7 44,5 46,9 46,9 174,8 171,8 116,4 124,4VI. Biomedicina, farmaceutica, menţinerea și fortificarea sănătăţii 44,0 42,8 40,6 40,5 38,9 38,9 40,8 40,8 164,3 163,0 92,7 95,3

fundamentale 9,1 8,8 8,0 8,0 7,6 7,6 7,9 7,9 32,6 32,3 86,8 89,8aplicate 34.9 34,0 32,5 32,5 31,3 31,3 32,9 32,9 131,6 130,7 94,3 96,8*Proiect pentru procurarea de utilaj din Fondul de rezervă 1,5 0,6 1,0 0,8 4,8 4,5 4,1 4,0 11,4 9,9 273,3 666,7

Total 261,5 244,8 245,9 244,8 239,6 238,8 248,5 248,4 995,5 976,8 95,0 101,5

Sursă: Informaţia AŞM privind alocaţiile bugetare pe direcţii strategice pentru sfera ştiinţei şi inovării pe anii 2009-2012, cheltuielile de bază

Datele din tabel relevă că pentru finanţarea activităţilor din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2009-2012 au fost preconizate 995,5 mil.lei şi executate 976,8 mil.lei. În aspectul direcţiilor strategice, aceste mijloace au fost orientate spre: biotehnologii agricole, fertilitatea solului și securitatea alimentară – 26,6% (253,7 mil.lei); valorificarea resurselor umane, naturale, informaţionale pentru dezvoltarea durabilă – 25,0% (244,3 mil.lei); biomedicină, farmaceutică, menţinerea și fortificarea sănătăţii – 16,7% (163,0 mil.lei); nanotehnologii, inginerie industrială, produse și materiale noi – 15,3% (149,3 mil.lei); edificarea statului de drept și punerea în valoare a patrimoniului cultural și istoric al Moldovei în contextul integrării europene – 13,5% (132,2 mil.lei); eficientizarea complexului energetic și

15 Hotărîrea Parlamentului nr.160-XVI din 21.07.2005 „Cu privire la aprobarea Direcțiilor strategice ale activității din sfera științei și inovării pentru anii 2006-2010” (extinsă pentru perioada auditată).

7

asigurarea securităţii energetice, inclusiv prin folosirea resurselor renovabile – 2,6% (24,4 mil.lei) din suma totală a cheltuielilor.

Analiza comparativă a alocaţiilor utilizate pentru direcţiile strategice în anul 2012, în comparaţie cu anul 2009, denotă că, în rezultatul concursurilor, pentru unele direcţii strategice dinamica este în creştere (biotehnologii agricole, fertilitatea solului și securitatea alimentară - cu 10,9% (2,2 mil.lei); edificarea statului de drept si punerea în valoare a patrimoniului cultural și istoric al Moldovei în contextul integrării europene – cu 12,2% (3,4 mil.lei); valorificarea resurselor umane, naturale, informaţionale pentru dezvoltarea durabilă – cu 29,5% (15,6 mil.lei)), iar pentru altele este în descreştere (nanotehnologii, inginerie industrială, produse și materiale noi – cu 33,1% (15,7 mil.lei); eficientizarea complexului energetic și asigurarea securităţii energetice, inclusiv prin folosirea resurselor renovabile – cu 18,7% (2,9 mil.lei); biomedicina, farmaceutica, menţinerea si fortificarea sănătăţii – cu 4,7% (2,0 mil.lei)).

Conform Regulamentului privind finanțarea activităților în sfera științei și inovării, în vederea realizării celor 6 direcții strategice, în scopul finanțării programelor de stat, de inovare și de transfer tehnologic, proiectelor din cadrul acestora și a proiectelor independente, selectate pe bază de concurs, în perioada auditată, au fost încheiate 1985 de contracte de finanțare, cu indicarea volumului finanțării pentru anul bugetar respectiv. Avînd în vedere faptul că activitățile/proiectele în sfera științei și inovării includ perioade de realizare mai mari decît perioada de finanțare indicată în contract (2-4 ani), auditul denotă că în perioada auditată AȘM a gestionat 1333 de proiecte, din care au fost finalizate 812 proiecte, restul proiectelor fiind în derulare. Din totalul proiectelor finalizate, rezultatele la circa 50 de proiecte au fost implementate în viaţa socio-economică, prin intermediul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi al unor antreprenori, iar cea mai mare parte a rezultatelor ştiinţifice obţinute (circa 62,1%) au fost materializate în perioada auditată prin 16845 de publicații, 826 de brevete și 997 de medalii de aur etc.

Constatările pe perioada auditată indică necesitatea îmbunătăţirii procesului de alocare strategică a resurselor, dat fiind faptul că finanțarea este orientată spre cheltuielile aferente proiectelor instituționale, care includ în mod semnificativ cheltuieli pentru salarizare și regie. În această situație, este evidentă necesitatea prioritizării direcţiilor strategice şi raportării obligatorii către Guvern şi Parlament a rezultatelor obţinute în raport cu resursele financiare publice alocate, avînd în vedere că direcţiile strategice se aprobă de Parlament, iar cu Guvernul se încheie Acordul de parteneriat, astfel asigurîndu-se evitarea riscului la utilizarea fondurilor publice în sfera ştiinţei şi inovării și respectarea principiului de transparenţă.

3.2.3. Referitor la cheltuielile destinate cercetărilor fundamentale și aplicate, sub aspectul tipurilor de proiecte. Conform art.125 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, mijloacele destinate sferei ştiinţei şi inovării finanțate de la bugetul de stat se utilizează pentru cercetări ştiinţifice şi la întreţinerea/dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi infrastructurii; întreţinerea instituţională a AŞM, inclusiv a bibliotecii centrale, arhivei, sistemului informaţional; pentru organizarea de concursuri, seminare etc.

8

Dinamica cheltuielilor pentru sfera ştiinţei şi inovării în domeniul cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicate (în aspectul tipurilor de proiecte ştiinţifice) în anii 2009-2012 este prezentată în Tabelul nr.7.

Tabelul nr.7(mil.lei)

Denumireaproiectelor

Anii Total Ponderea în total, %2009 2010 2011 2012precizat executat precizat executat precizat executat precizat executat precizat executat precizat executat

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13Total cercetări ştiinţifice: 261,5 244,8 245,9 244,8 239,6 238,8 248,5 248,4 995,5 976,8 100 100fundamentale 88,1 86,1 81,8 81,6 74,7 74,6 77,1 77,2 321,7 319,5 32,7 32,7aplicate 173,4 158,7 164,1 163,2 164,9 164,2 171,4 171,2 673,8 657,3 67,3 67,3 proiecte instituţionale: 211,7 202,5 208,2 207,6 207,7 207,4 221,5 221,5 849,1 839,0 85,9 85,9fundamentale 76,5 75,4 75,2 75,0 69,6 69,5 73,7 73,8 295,0 293,7 30,1 30,1aplicate 135,2 127,1 133,0 132,6 138,1 137,9 147,8 147,7 554,1 545,3 55,8 55,8 programe de stat: 18,4 17,0 9,8 9,7 5,8 5,8 5,5 5,5 39,5 38,0 3,9 3,9fundamentale 1,2 1,1 1,1 1,1 0,6 0,6 0,6 0,6 3,5 3,4 0,3 0,3aplicate 17,2 15,9 8,7 8,6 5,2 5,2 4,9 4,9 36,0 34,6 3,5 3,5 proiecte independente (pentru tinerii savanţi ): 4,9 4,4 5,2 5,2 3,6 3,5 3,0 3,0 16,7 16,1 1,6 1,6

fundamentale 2,2 2,1 2,0 2,0 1,4 1,4 0,9 0,9 6,5 6,4 0,7 0,7aplicate 2,7 2,3 3,2 3,2 2,2 2,1 2,1 2,1 10,2 9,7 1,0 1,0 proiecte de transfer tehnologic şi de creare a infrastructurii inovaţionale:

15,8 12,0 13,9 13,8 11,0 11,0 10,0 10,0 50,7 46,8 4,8 4,8

aplicate 15,8 12,0 13,9 13,8 11,0 11,0 10,0 10,0 50,7 46,8 4,8 4,8

programe internaționale: 9,2 8,3 7,8 7,7 6,7 6,7 4,4 4,4 28,1 27,1 2,8 2,8

fundamentale 8,2 7,5 3,5 3,5 3,1 3,1 1,9 1,9 16,7 16,0 1,6 1,6aplicate 1,0 0,8 4,3 4,2 3,6 3,6 2,5 2,5 11,4 11,1 1,1 1,1proiecte pentru procurarea utilajului științific 1,5 0,6 1,0 0,8 4,8 4,4 4,1 4,0 11,4 9,8 1,0 1,0

Sursă: Rapoartele financiare ale AŞM pe anii 2009-2012

Analiza efectuată de audit denotă că, în raport cu reglementarea direcţionării finanţării pentru ştiinţă şi inovare şi pentru proiecte științifice instituţionale, ponderea majoră de 85,9% (839,0 mil.lei) din totalul cheltuielilor pentru cercetări științifice în sumă de 976,8 mil.lei revine proiectelor instituţionale, fiind urmate de proiectele de transfer tehnologic şi de creare a infrastructurii inovaţionale – 4,8% (46,8 mil.lei), programele de stat – 3,9% (38,0 mil.lei), programele internaționale – 2,8% (27,1 mil.lei), proiectele independente (pentru tineri cercetători) – 1,6% (16,1 mil.lei) etc. Astfel, alocațiile destinate sferei științei și inovării în mod prioritar sînt direcționate pentru finanțarea proiectelor științifice instituționale, care, în mare parte, includ cheltuieli pentru salarizare și de regie. În această situație, repartizarea fondurilor publice de către AŞM exclude criteriile de prioritizare a temelor proiectelor în aspect de strategii, programe de stat şi de transfer tehnologic, avînd prioritate proiectele științifice instituţionale, temele pentru care sînt aprobate fără a se ține cont de impactul lor tehnologico-inovaţional şi de beneficiile socio-economice. În acest aspect, auditul relevă riscul distribuirii mijloacelor publice în lipsa reglementării mecanismului corespunzător.

Verificările auditului asupra regularității utilizării mijloacelor alocate în cadrul instituțiilor subordonate, sub aspectul tipurilor de proiecte ştiinţifice, au relevat următoarele:

(i) În anul 2009 nu s-au respectat prevederile legale16 referitor la organizarea concursurilor pentru proiectele științifice instituționale, AȘM direcţionînd alocațiile la finanțarea proiectelor științifice instituţionale în sumă totală de 6,3 mil.lei.

16 Conform art.73 lit.f) din Codul cu privire la știință și inovare, AŞM organizează concursuri de proiecte pentru sfera ştiinţei şi inovării, finanţate de la bugetul de stat; conform art.86 lit.f), Consiliul Suprem organizează concursuri de proiecte finanţate de la bugetul de stat; conform art.125 (5) lit.d), mijloacele destinate sferei ştiinţei şi inovării de la bugetul de stat se utilizează pentru organizarea de concursuri şi finanţarea de proiecte în sfera ştiinţei şi inovării; conform pct.8 din Acordul de parteneriat , ,,Finanţarea proiectelor de cercetare ştiinţifică fundamentală şi a proiectelor de cercetare ştiinţifică aplicată se realizează pe bază de concurs, alocaţiile pentru realizarea programelor de stat, de inovare şi transfer tehnologic, proiectelor din cadrul acestora şi a proiectelor independente se distribuie pe organizaţii conform rezultatelor concursului”.

9

(ii) Mijloacele alocate pentru programele de stat, de transfer tehnologic şi proiecte independente sînt gestionate de către AȘM în baza principiilor generale de finanțare pe bază de contracte, în corespundere cu prevederile Acordului de parteneriat, fiind raportate la componenta de bază. O parte din aceste mijloace sînt cheltuite pentru salarizarea personalului științific implicat în realizarea proiectelor, care poate fi atras atît din cadrul instituției respective, cît și din exterior, inclusiv din cadrul aparatului AȘM. Verificarea selectivă a contractelor de finanțare și a contractelor individuale de muncă cu personalul implicat în acestea a relevat că plățile personalului sînt stabilite și achitate în mărimea salariului aferent proiectului.

(iii) Lipsa interconexiunii/conlucrării între subdiviziunile AȘM (Consiliul Suprem, Centrul pentru Finanțarea Cercetării Fundamentale și Aplicative, instituțiile-executor) a cauzat nerespectarea prevederilor pct.21 din Regulamentul cu privire la înregistrarea şi evidenţa de stat a rezultatelor activităţii de cercetare ştiinţifică (Anexa nr.5 la Acordul de parteneriat), care stipulează expres că „organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, ce sînt finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat şi care nu deţin adeverința de înregistrare a rezultatelor pentru proiectele finalizate, nu pot participa la concursul pentru obţinerea noilor proiecte de cercetare, finanţate de la bugetul de stat”. În acest aspect, examinările auditului asupra regularității finanțării de la bugetul de stat a noilor proiecte de cercetare de către instituțiile-executor au relevat că, deși unele dintre acestea nu au asigurat înregistrarea obligatorie a rezultatelor la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, ulterior au beneficiat de dreptul de participare la concurs, obținînd noi proiecte finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat. Astfel, analiza Registrului de stat al cercetărilor științifice, ținut de Centrul pentru Finanţarea Cercetării Fundamentale şi Aplicative, denotă că, în lipsa mențiunii referitor la adeverința de înregistrare a rezultatelor activității de cercetare științifică la 18 proiecte executate de 13 instituții, au fost admise la concurs pentru finanţare de la bugetul de stat 7 instituții cu 11 proiecte noi. În acest sens, exemplificăm că Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, avînd 2 proiecte neînregistrate, a obținut finanțarea a 3 proiecte noi; Universitatea de Stat din Tiraspol, cu 2 proiecte neînregistrare - 3 proiecte noi; Academia de Studii Economice din Moldova, cu 2 proiecte neînregistrate – un proiect nou; Institutul de Istorie, Stat şi Drept, Grădina Botanică, Universitatea Agrară de Stat din Moldova și Institutul de Neurologie si Neurochirurgie, avînd cîte un proiect neînregistrat, au obținut finanțarea a cîte un proiect nou.

Totodată, analiza efectuată de audit asupra regularității înregistrării rezultatelor activității de cercetare științifică a identificat că acestea sînt înregistrate după o perioadă de la 3 luni pînă la 18 luni de la finalizarea proiectului, fapt condiționat, în opinia auditului, și de lipsa reglementării privind termenul-limită de înregistrare a acestora la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, ceea ce expune riscului transparența rezultatelor și corectitudinea/eficiența finanțării.

Referitor la executarea prevederilor art.14 lit.(ş) din Acordul de parteneriat, AŞM, în comun cu Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, în termen de pînă la 01.07.2009, urmau să elaboreze metodologia/indicatorii calitativi de performanţă privind evaluarea impactului social şi economic al investiţiilor bugetare direcţionate pentru sfera ştiinţei şi inovării asupra dezvoltării economiei

10

naţionale. În acest aspect, s-a relevat că AŞM pînă în anul 2009 a dispus de unii indicatori, care au stat la baza aprobării la 23.02.2012 a indicatorilor de performanţă pentru evaluarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice pe domenii.

Pentru perioada auditată, indicatorii de evaluare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice nu au avut o descriere/dezvăluire a criteriilor de acordare a punctajului în dependenţă de specificul fiecărei instituţii, fiind atestată lipsa divizării în aspect de instituții prin prisma rezultatului total obţinut la evaluare, ceea ce ar caracteriza/califica performanţa finală a cercetărilor ştiinţifice. Nu au fost prezentate auditului criteriile de evaluare în dependenţă de punctajul obţinut, iar în cazul obținerii unor rezultate minime – ce măsuri urmează să fie întreprinse. Conform informației AȘM, în anul 2013, indicatorii de evaluare a rezultatelor cercetărilor și procedurile de evaluare au fost dezvoltate, iar în rezultatul implementării acestora a fost stopată finanțarea a 3 proiecte neperformante.

În opinia auditului, modul de evaluare aplicat nu asigură fundamentarea direcţionării resurselor publice (financiare, umane, materiale etc.) în dependenţă de calitatea şi performanța rezultatelor la momentul evaluării, fapt ce implică riscul afectării eficienţei şi economicităţii utilizării mijloacelor publice pentru sfera ştiinţei şi inovării.

3.2.4. Referitor la cheltuielile destinate realizării programelor de stat. În anii 2009-2012 au fost desfăşurate activităţi de cercetare ştiinţifică în cadrul a 15 programe de stat (150 de proiecte), cu valoarea cumulativă de 38,0 mil.lei, acestea fiind repartizate pe direcţii strategice, conform Anexei nr.4 la Acordul de parteneriat.

Dinamica alocaţiilor utilizate în anii 2009-2012 pentru realizarea programelor de stat atestă tendința de descreştere în anul 2012 (5,5 mil.lei), în comparaţie cu anul 2009 (17,0 mil.lei), cu 11,5 mil.lei, sau cu 67,6%, concomitent fiind în descreştere numărul de programe de stat și numărul de proiecte. Astfel, numărul programelor de stat s-a micşorat de la 12 – în anul 2009, pînă la 6 – în anul 2012, iar numărul proiectelor – de la 96 – în anul 2009, pînă la 46 – în anul 2012.

Ponderea majoră în totalul alocaţiilor pentru programele de stat (17,6 mil.lei) revine direcției strategice ,,Valorificarea resurselor umane, naturale, informaţionale pentru dezvoltarea durabilă” (11,6 mil.lei/30,4%), urmată de direcția strategică ,,Eficientizarea complexului energetic și asigurarea securităţii energetice, inclusiv prin folosirea resurselor renovabile” (9,7 mil.lei/25,6%, din care pentru proiectul aferent Satelitului Moldovenesc au fost alocate 3,3 mil.lei/34,0%) și direcția strategică „Nanotehnologii, inginerie industrială, produse şi materiale noi” (8,1 mil.lei/21,2%) etc.

Verificările auditului referitor la regularitatea realizării proiectelor în cadrul programelor de stat, inclusiv conformitatea întocmirii dosarelor aferente acestora, au relevat următoarele:

Conform art.59 din Codul cu privire la știință și inovare, programul de stat în sfera științei și inovării reprezintă un complex de proiecte în această sferă și principala formă de promovare a politicii de stat în sfera științei și inovării. În contextul acestor prevederi, pe fundalul menținerii volumului de finanțare pentru sfera științei și inovării integral de la componenta de bază a bugetului de stat, care în anul 2009 a însumat 244,8 mil.lei, iar în anul 2012 – 248,4 mil.lei, se atestă

11

descreșterea cuantumului alocaţiilor bugetare destinate programelor de stat ca pondere în volumul total al alocațiilor de la 6,9 % – în anul 2009, pînă la 2,1% – în anul 2012. În aceste circumstanțe, este evidentă necesitatea perfecționării sistemului de finanțare, cu revizuirea modalității de distribuire a resurselor preconizate pentru sfera științei și inovării, fiind conformată cerințelor legale, mijloacele urmînd a fi direcționate prioritar la realizarea programelor de stat.

Neevaluarea rezultatelor programelor de stat finalizate nu asigură aprecierea gradului atingerii obiectivelor stabilite de Guvern, cu determinarea gradului de eficienţă a utilizării banilor publici, AȘM nedispunînd de indicatori de evaluare a programelor de stat, precum și de criterii de evaluare a rezultatelor proiectelor. În această situație, nu poate fi asigurată eficiența monitorizării procesului de realizare a programelor de stat și a riscurilor neatingerii obiectivelor stabilite. Verificările auditului au relevat că AȘM examinează rezultatele proiectelor finanțate în cadrul programelor de stat pe baza rapoartelor prezentate de conducătorii acestora (rapoarte narative), care nu în toate cazurile reflectă gradul de realizare a obiectivelor şi rezultatele obţinute faţă de cele prognozate, inclusiv prin prisma utilizării mijloacelor financiare (costurilor). De menționat că nici Regulamentul privind aplicarea indicatorilor de evaluare a activităţii organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, aprobat de Consiliul Suprem în anul 2009, nu prevede criteriile de evaluare a unui program sau a unui proiect, prevederile acestuia fiind stabilite la nivel de instituţii, laboratoare şi cercetători ştiinţifici.

Auditul a constatat utilizarea mijloacelor financiare pentru unele programe de stat și unele proiecte din cadrul acestora care pe parcurs au fost sistate sau comasate, ca urmare a nestabilirii priorităţilor pe domenii de activitate, insuficienței de mijloace financiare etc. În perioada auditată, în cadrul programelor de stat au fost finalizate 130 de proiecte, cu costul total de circa 18,0 mil.lei, valoarea a 2 proiecte sistate a însumat 0,4 mil.lei şi a 2 proiecte comasate în unul – 1,5 mil.lei. În acest aspect, exemplificăm situația din cadrul Programului de stat ,,Valorificarea resurselor regenerabile de energie în condiţiile Republicii Moldova şi elaborarea Satelitului Moldovenesc”, racordat la direcţia strategică „Eficientizarea şi asigurarea complexului energetic şi securităţii energetice, inclusiv prin folosirea resurselor renovabile”, cînd în anul 2009 au fost comasate 3 proiecte cu costul total de 2350,0 mii lei17 (perioada de executare prevăzută pentru anii 2009-2010), fiind executate de Universitatea Tehnică a Moldovei, în calitate de membru de profil . Ulterior, în anul 2011, au fost aprobate încă 3 proiecte separate pentru anii 2011-2012, în valoare totală de 1673,0 mii lei18.

Analiza dosarelor proiectelor nominalizate a relevat lipsa în acestea a fișelor de evaluare a proiectelor derulate în anii 2009-2010, acceptate spre finanţare în lipsa expertizării în sumă totală de 2350,0 mii lei, acestea nefiind prezentate auditului pînă la finalizarea misiunii. Auditul denotă că proiectele aferente Satelitului Moldovenesc nu corespund obiectivului direcţiei strategice, astfel nefiind respectate prevederile art.59 alin.(2) din Codul pentru ştiinţă şi inovare, care stipulează că „Programele de stat în sfera ştiinţei şi inovării se definitivează de Guvern şi de comunitatea ştiinţifică în persoana Academiei de Ştiinţe, în funcţie de direcţiile

17 Sistemul de navigare şi control al Satelitului – 900,0 mii lei; Sistemul de orientare şi stabilizare a Satelitului – 650,0 mii lei; Sistemul de alimentare cu energie a Satelitului Moldovenesc – 800,0 mii lei.

18 Cercetarea metodelor şi procedurilor de control al atitudinii microsateliţilor la captarea, prelucrarea şi transmisiunea imaginilor în timp real – 197,0 mii lei; Elaborarea sistemului operaţional şi cercetarea atitudinii şi dinamicii Satelitului în condiţii de vid – 876,0 mii lei; Elaborarea sistemului microsatelitului de scanare a suprafeţei terestre – 600,0 mii lei.

12

strategice ale activităţii din această sferă”. Totodată, proiectele finanţate în anii 2011-2012 au fost expertizate acordîndu-li-se punctajul maximal posibil, ceea ce a asigurat aprobarea spre finanţare a acestora de către Consiliul Suprem. În perioada auditată, toate aceste proiecte de cercetare științifică aplicată din cadrul programelor de stat, executate de Universitatea Tehnică de Stat din Moldova și de Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D.Ghițu”, au fost acceptate spre finanţare cu cota de cofinanţare „zero”, prin ce nu s-au respectat prevederile regulamentare19 în ce priveşte finanţarea cercetărilor științifice aplicate ale membrilor de profil, prioritate acordîndu-se proiectelor care vor avea o pondere mai mare de cofinanţare din mijloacele speciale ale acestor organizaţii şi din alte surse nebugetare. În aceste circumstanțe, poate fi prezent riscul finanțării continue a proiectului respectiv, cu divizarea în mai multe subproiecte separate.

3.2.5. Referitor la regularitatea finanțării proiectelor de transfer tehnologic. În anii 2009-2012 au fost încheiate 115 contracte de finanțare pentru realizarea a 85 de proiecte de transfer tehnologic, fiind alocate mijloace publice în sumă de 29,4 mil.lei, dintre care prin intermediul AITT – 39 de proiecte (17,7 mil.lei), celelalte 46 de proiecte (11,7 mil.lei) realizîndu-se prin intermediul membrilor instituționali și de profil. Verificările auditului au fost efectuate pe un eșantion de 64 de proiecte din 85.

Constatările rezultate din verificările auditului referitor la regularitatea selectării proiectelor spre finanțare:

o În perioada anilor 2009-2011, în lipsa prevederilor cadrului regulator (astfel de prevederi fiind aprobate în anul 2012), decizia de finanțare a proiectelor de transfer tehnologic cu opinii contrare ale experților (pozitivă și negativă) a fost luată de Consiliul Suprem, la inițiativa AITT, după o analiză suplimentară a proiectului, în aceste condiții fiind finanțate 4 proiecte evaluate cu opinii contrare (3,6 mil.lei, inclusiv de la bugetul de stat - 1,9 mil.lei).

o La 31 de proiecte, derulate în anii 2009-2011, lipsește devizul de cheltuieli, la contractele de finanțare fiind anexate calcule în aspectul cheltuielilor, prin ce n-au fost respectate cerințele Acordului de parteneriat, situația fiind remediată începînd cu anul 2012.

o În 3 cazuri au fost acceptate spre finanțare de la bugetul de stat proiecte de transfer tehnologic cu condiția cofinanțării, din care în 2 cazuri (793,0 mii lei) cofinanțarea provine din fondul de subvenționare a producătorilor agricoli, și într-un caz (380,0 mii lei) – din fondul nucului, fapt ce denotă atragerea mijloacelor din două surse bugetare.

Notă: Prin Acordul de parteneriat, pentru anul 2013 a fost restricționată cofinanțarea din fondurile de subvenționare.

o În condițiile lipsei unor reglementări aferente noțiunilor ,,know-how” etc., în dosarele a 15 proiecte s-a atestat prezența documentului prin care se confirmă rezultatul inovației (brevet de invenţie), pe cînd în celelalte 49 de proiecte o astfel de documentare lipsește, ceea ce implică incertitudini în vederea stabilirii rezultatului implementării proiectului ca obiect de proprietate intelectuală (brevet de invenţie, model industrial, topografie a circuitelor integrate, know-how etc.) sau

19 Pct.13(b) din Regulamentul privind finanţarea activităţilor în sfera ştiinţei şi inovării, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.27 din 22.01.2009.

13

îmbunătăţirii parametrilor tehnico-economici ai tehnologiilor aplicate şi/sau ai producţiei fabricate (lucrărilor executate, serviciilor prestate).

Verificările auditului referitor la regularitatea monitorizării proiectelor de transfer tehnologic au relevat următoarele:

o Monitorizarea proiectelor de transfer tehnologic se efectuează de către AITT în baza procedurii aprobate de aceasta. În perioada anilor 2009-2012, din start au fost sistate 5 proiecte de transfer tehnologic aprobate spre finanțare, din motiv că nu au fost cofinanțate pentru primele tranșe. Alte trei proiecte au fost sistate după un an, fiind admisă utilizarea ineficientă a 527,3 mii lei, alocați de la buget fără obținerea unor rezultate. Analizînd situaţia creată, s-a constatat că suspendarea acestor proiecte este cauzată de lipsa cofinanţării a două proiecte în sumă de 368,9 mii lei, iar un proiect (158,4 mii lei) a fost sistat din cauza condițiilor climaterice nefavorabile (de secetă). Totodată, un proiect a atins obiectivele preconizate în primul an, fiind alocate cu 100,0 mii lei mai puțin. Întru reducerea numărului de astfel de cazuri, urmează a fi dezvoltate cerințele la etapa selectării rezidenților, cu intensificarea procesului de monitorizare.

o Urmare verificării la locul realizării proiectului de transfer tehnologic „Implementarea liniei tehnologice pentru fabricarea din cereale a produselor alimentare și furajere competitive” din cadrul direcției strategice „Biotehnologii agricole, fertilitatea solului și securitatea alimentară” (finalizat în anul 2011, cu costul total de 1,1 mil.lei, inclusiv de la bugetul de stat - 480,0 mii lei, executor S.R.L. „Ecoprodsan”, rezident al Parcului științifico-tehnologic „Inagro”), s-a constatat că linia tehnologică pentru fabricarea produselor alimentare și furajere competitive la acel moment nu funcționa. Din data finalizării proiectului de transfer tehnologic antreprenorul nu a activat, motivînd cu prețurile înalte la materia primă, ceea ce condiționează neprofitabilitatea afacerii. Această situație denotă că la selectarea și aprobarea spre finanțare a proiectelor de transfer tehnologic AITT a acceptat spre participare la concurs agenți economici cu potențial economic redus, în lipsa unui studiu de fezabilitate, ceea ce reduce rata de recuperare/răscumpărare a investițiilor alocate. Situația respectivă este motivată de AITT prin lipsa pîrghiilor și reglementărilor la acest capitol în vederea monitorizării proiectelor după finalizare.

o Prin prisma prevederilor pct.108 din Acordul de parteneriat, care stipulează că „Plata finală se efectuează numai după transferarea dreptului de proprietate asupra bunurilor materiale, procurate din mijloacele corespunzătoare, organizaţiei prin intermediul căreia a fost efectuată finanţarea”, AITT a efectuat plățile finale în lipsa transferării dreptului de proprietate asupra bunurilor procurate din contul mijloacelor bugetului de stat în sumă de 5,2 mil.lei. În aceste condiții, n-a fost atestată nici modalitatea de înregistrare, evidență și raportare a valorii acestor bunuri în cazul procurării lor din 2 surse ( din contul mijloacelor publice și din cofinanțarea beneficiarului).

o Cotele de cofinanţare pot fi sub formă de: mijloace băneşti, bunuri materiale procurate de cofinanţator sau utilizarea utilajului cofinanţatorului, auditul identificînd lipsa informaţiei generalizate şi oficializate privind cofinanţarea20 în aspectul acestor surse, avînd în vedere faptul că pentru unele proiecte cofinanţarea este o condiție obligatorie de participare la concurs.

20 Regulamentul AITT privind monitorizarea și evaluarea activității parcurilor științifico-tehnologice și incubatoarelor de inovare și a rezidenților acestora din 29.11.2012.

14

Verificările auditului relevă că unii beneficiari de proiecte de transfer tehnologic nu au respectat clauzele contractuale privind utilizarea mijloacelor alocate. Astfel, în cazul a 23 de proiecte (din care 11 proiecte implementate de membrii instituționali și de profil) auditul a constatat utilizarea mijloacelor pentru cheltuieli neprevăzute în devizul de cheltuieli, unele dintre acestea fiind coordonate cu AITT, fără aprobarea modificărilor solicitate și în lipsa încheierii unui acord adițional la contractul de finanțare; în cazul a 13 proiecte nu au fost respectate termenele de executare a activităților preconizate, acestea fiind extinse fără alocarea suplimentară a resurselor; la 40 de proiecte lipsesc unele documente justificative21 aferente rapoartelor privind executarea devizului de cheltuieli din contul bugetului, iar la 20 de proiecte - documentele justificative22 aferente rapoartelor privind executarea cofinanțării; la 3 proiecte au fost acceptate spre finanțare tranșele ulterioare, nefiind semnate de către conducerea AITT actele de predare-recepție a lucrărilor, ca bază pentru finanțare luîndu-se nota-raport a persoanei responsabile din cadrul secției transfer tehnologic; pentru 15 proiecte a fost efectuată finanțarea tranșelor ulterioare de la bugetul de stat, fără prezentarea raportului privind utilizarea cofinanțării; pentru 6 proiecte nu a fost respectat plafonul stabilit prin Acordul de parteneriat la aprobarea devizului de cheltuieli pentru deplasări peste hotare.

De asemenea: o Prin Regulamentul privind aplicarea indicatorilor de evaluare a activităţii

organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării din 26.11.2009, aprobat de Consiliul Suprem, au fost stabilite criteriile de evaluare pentru instituţii, laboratoare şi cercetători ştiinţifici, dar acesta nu prevede criteriile de evaluare a unui program sau a unui proiect, inclusiv de transfer tehnologic. AITT a elaborat criterii de performanţă pentru evaluarea rezultatelor proiectelor de inovare și transfer tehnologic începînd cu anul 2012, proiectele fiind evaluate cu mențiuni generale (,,Lucrările s-au executat deplin”, ,,Realizarea pe etape s-a respectat” şi ,,Obiectivele sînt îndeplinite integral”).

o Pentru anii 2009-2011, actele de predare-recepție nu în toate cazurile sînt însoțite de planul de realizare a proiectului pentru etapa respectivă, cu descrierea celor realizate în comparație cu cele preconizate23, ceea ce urmează să justifice executarea în termen a lucrărilor și utilizarea conform destinației a mijloacelor de transfer tehnologic,impunîndu-se necesitatea fortificării activităților de monitorizare și perfecționare a cadrului intern de raportare a executării proiectelor de transfer tehnologic.

o Evitarea aplicării prescripției pct.61 din Regulamentul privind finanțarea activităților în sfera științei și inovării24 prin neincluderea în contractele de finanțare a proiectelor de transfer tehnologic a obligației de transfer în primii 5 ani de la data iniţierii proiectului a 2% din volumul realizării producţiei sau serviciului de inovare de către beneficiarii proiectelor a condiționat neîncasarea veniturilor în sumă de circa 2,5 mil.lei pentru perioada auditată. În așa mod, prin prisma prevederilor art.89 alin.(3) din Codul cu privire la știință și inovare, s-a evitat formarea unor surplusuri

21 Pct.2.3. din Regulamentul AITT privind monitorizarea și evaluarea activității parcurilor științifico-tehnologice și incubatoarelor de inovare și a rezidenților acestora din 29.11.2012.

22 Pct.2.3. din Regulamentul AITT privind monitorizarea și evaluarea activității parcurilor științifico-tehnologice și incubatoarelor de inovare și a rezidenților acestora din 29.11.2012.

23 Pct.97-102 din Regulamentul privind finanțarea activităților în sfera științei și inovării, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.27 din 22.01.2009.

24 Anexa nr.2 la Acordul de parteneriat între Guvern și AȘM pentru anii 2009-2012, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.27 din 22.01.2009.

15

de mijloace pentru stimularea activității de inovare, inclusiv a activității de marketing etc. Conform datelor raportate de către AITT, pentru anii 2009-2012, volumul producţiei inovaţionale comercializate după realizarea proiectelor de transfer tehnologic a constituit 123,7 mil.lei. De asemenea, coraportul dintre banii investiţi în proiecte de transfer tehnologic (65,0 mil.lei) şi cei obținuți din producere constituie 1,90 lei la 1,0 leu investit, astfel atestîndu-se tendința de creștere cu 0,77 lei (de la 1,59 lei – în anul 2009, pînă la 2,36 lei – în anul 2012).

o Raportarea privind executarea devizului de cheltuieli de către executorii proiectelor de transfer tehnologic din afara sistemului bugetar urmează a fi revizuită, deoarece nu relevă situația reală a executării proiectelor respective, limitîndu-se numai la indicatorii de alocații aprobate și executate prin metoda de casă, fără raportarea cheltuielilor efective, datoriilor debitoare și creditoare. Se exemplifică, în acest sens, contractul de finanțare a proiectului de transfer tehnologic din iunie 2012, încheiat între AITT, Institutul Științifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară și S.R.L. ,,Agrolacta-M”. Acest proiect, cu costul total de 794,0 mii lei, inclusiv mijloace bugetare – 397,0 mii lei, care avea ca obiectiv implementarea raselor specializate de caprine, în scopul obținerii tineretului de reproducție și a laptelui de capră cu proprietăți dietetice și curative, urma a fi finalizat în decembrie 2012. Conform documentelor prezentate, rasele specializate de caprine au fost procurate din Polonia, transferul de mijloace bănești fiind efectuat în luna noiembrie 2012 (44,2 mii euro, echivalentul a 702,7 mii lei, inclusiv 322,3 mii lei – mijloace finanțate de la bugetul de stat). Ținînd cont de faptul că raportarea executării devizului de cheltuieli pentru proiecte de transfer tehnologic este bazată pe metoda de casă, executorul proiectului a raportat că la finele anului 2012 utilizase integral mijloacele alocate. În realitate, din cauza nelivrării mărfii, suma de 702,7 mii lei (inclusiv 322,3 mii lei – din bugetul de stat) reprezintă o datorie debitoare. De menționat că livrarea mărfii a fost eșalonată pentru luna martie 2013, dar de facto, conform documentelor justificative, lotul de caprine a intrat în țară la 31.07.2013, urmare cărui fapt resursele financiare bugetare (322,3 mii lei) au fost dezafectate pe o perioadă mai mare de 8 luni. Situații analogice se atestă și în cadrul altor proiecte. În acest aspect, auditul denotă că, datorită nereflectării în evidență și neraportării cheltuielilor efective, datoriilor debitoare și creditoare, precum și nemonitorizării utilizării resurselor pentru realizarea proiectelor, sînt prezente riscuri înalte de neintegritate a resurselor publice alocate în sfera științei și inovării. De menționat că AȘM, prin intermediul AITT, în calitate de responsabil de implementarea și monitorizarea executării proiectelor de transfer tehnologic, urmează să-și consolideze managementul și procedurile de control intern, în vederea asigurării integrității resurselor publice.

o Cadrul regulator25 determină monitorizarea sub aspectul supravegherii performanţelor activităţilor şi eficienţei utilizării resurselor umane, materiale şi financiare, aceasta fiind atribuită și urmînd a fi efectuată de către Consiliul Suprem, abilitat cu funcţii de control al contractorilor şi autorităţilor contractante.

Concluzii la compartimentul 3.2. Cu privire la regularitatea finanțării și executării cheltuielilor bugetului AȘM pe perioada 2009-2012

25 Acordul de parteneriat între Guvern şi AŞM pentru anii 2009-2012, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.27 din 22.01.2009.

16

În perioada anilor 2009-2012, finanţarea bugetului AŞM a variat de la 391,4 mil.lei - în anul 2009, pînă la 370,7 mil.lei - în anul 2012, gradul de valorificare a surselor financiare pentru acești ani înregistrînd o tendință de creștere ( 356,4 mil.lei - în anul 2009, și 366,3 mil.lei - în anul 2012). Urmare acestui nivel de valorificare, totalul alocaţiilor neutilizate a constituit 48,4 mil.lei. Concomitent, se atestă neutilizarea în limitele și în scopurile determinate a resurselor provenite din mijloacele speciale, majorîndu-se soldurile disponibile de la 9,2 mil.lei - în anul 2009, pînă la 15,3 mil.lei - în anul 2012, prioritar aferente granturilor condiţionate (de la 1,5 mil.lei - în anul 2009, pînă la 10,5 mil.lei - în anul 2012).

În totalul bugetului AȘM, cuantumul finanţării cercetărilor ştiinţifice indică tendinţa de creștere în dinamică a mijloacelor alocate de la 270,4 mil.lei - în anul 2009, pînă la 285,5 mil.lei - în anul 2012.

Evoluţia surselor financiare publice distribuite în aspectul celor 6 direcții strategice ale activității în sfera științei și inovării denotă că pentru unele direcţii strategice dinamica este în creştere, iar pentru altele – în descreştere. În aspectul programelor de stat, se atestă descreşterea resurselor financiare ca pondere în volumul total al alocațiilor (de la 6,9 % - în anul 2009, pînă la 2,1 % - în anul 2012), precum și micșorarea numărului acestora (de la 12 - în anul 2009, pînă la 6 - în anul 2012). În aceste circumstanțe, este evidentă necesitatea perfecționării sistemului de finanțare, cu revizuirea modalității de distribuire a resurselor preconizate pentru sfera științei și inovării, fiind conformată cerințelor legale, acestea urmînd a fi direcționate prioritar la realizarea programelor de stat.

În aspectul beneficiarilor de alocaţii, resursele publice sînt direcționate preponderent la finanțarea activității membrilor instituționali, cărora le-a revenit circa 52,1% (508,9 mil.lei), și a membrilor de profil și afiliați – respectiv,47,1% (467,9 mil.lei). Astfel, alocațiile destinate sferei științei și inovării în mod prioritar sînt direcționate la finanțarea proiectelor științifice instituționale, care, în mare parte, reprezintă cheltuieli pentru salarizare și cheltuieli de regie. În această situație, repartizarea fondurilor publice de către AŞM exclude criteriile de prioritate aferente temelor proiectelor în cadrul direcțiilor strategice, programelor de stat şi de transfer tehnologic.

Verificările auditului asupra regularității utilizării mijloacelor alocate AȘM au relevat mai multe nereguli, care se exprimă prin:

(i) nerespectarea în anul 2009 a prevederilor legale26 referitor la organizarea concursurilor pentru proiectele științifice instituționale, cu direcţionarea alocațiilor pentru finanțarea proiectelor științifice instituţionale în sumă totală de 6,3 mil.lei evitînd procedura de concurs;

(ii) imperfecțiunea modului de evaluare a proiectelor la organizarea concursurilor și la etapa de finalizare a înregistrării rezultatelor cercetărilor științifice, inclusiv în aspectul programelor de stat, care nu asigură direcţionarea resurselor publice (financiare, umane, materiale etc.) în dependenţă de calitatea şi performanța rezultatelor, fapt ce creează riscul afectării eficienţei şi economicităţii utilizării mijloacelor publice pentru sfera ştiinţei şi inovării;

26 Conform art.73 lit.f) din Codul cu privire la știință și inovare, AŞM organizează concursuri de proiecte pentru sfera ştiinţei şi inovării, finanţate de la bugetul de stat; conform art.86 lit.f), Consiliul Suprem organizează concursuri de proiecte finanţate de la bugetul de stat; conform art.125 (5) lit.d), mijloacele destinate sferei ştiinţei şi inovării de la bugetul de stat se utilizează pentru organizarea de concursuri şi finanţarea de proiecte în sfera ştiinţei şi inovării; conform pct.8 din Acordul de parteneriat, ,,Finanţarea proiectelor de cercetare ştiinţifică fundamentală şi a proiectelor de cercetare ştiinţifică aplicată se realizează pe bază de concurs, alocaţiile pentru realizarea programelor de stat, de inovare şi transfer tehnologic, proiectelor din cadrul acestora şi a proiectelor independente se distribuie pe organizaţii conform rezultatelor concursului”.

17

(iii) deşi pentru unele proiecte cofinanţarea este o condiție obligatorie, atît AŞM, cît și alte subdiviziuni (prin intermediul cărora se finanţează proiectele) nu deţin informaţia sistematizată și oficializată privind suma stabilită şi achitată a cofinanţării, aspect în care auditul identifică unele fapte de acceptare a proiectelor în lipsa cofinanțării, iar în alte cazuri – atragerea surselor din alte fonduri publice cu destinații speciale;

(iv) neimplementarea prescripțiilor regulamentare prin neincluderea în contractele de finanțare a proiectelor de transfer tehnologic a obligației de transfer în primii 5 ani de la data iniţierii realizării proiectului a 2% din volumul realizării producţiei sau serviciului de inovare de către beneficiarii proiectelor, ceea ce a condiționat neîncasarea veniturilor în sumă de circa 2,5 mil.lei pentru perioada auditată;

(v) nerespectarea de către beneficiarii de proiecte a clauzelor contractuale privind utilizarea mijloacelor alocate, fiind constatate cazuri de devieri de la devizul de cheltuieli.

Recomandări conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei:2. Să revizuiască, în comun cu alte părți implicate, sistemul de finanțare, în

vederea asigurării unei modalități eficiente de distribuire, utilizare, evidență și raportare a resurselor pentru sfera științei și inovării, fiind conformată cerințelor legale.

3. Să asigure monitorizarea utilizării resurselor financiare alocate pentru sfera științei și inovării, în vederea minimizării riscului de direcționare a acestora la menținerea exclusivă a infrastructurii, cu determinarea relației cost-eficiență și a impactului realizat.

4. Să întreprindă măsuri concrete în vederea lichidării tuturor neregulilor și abaterilor de la legislație admise la utilizarea mijloacelor alocate pentru cercetările științifice.

5. Să intensifice monitorizarea asupra utilizării și raportării executării devizului de cheltuieli la realizarea proiectelor de știință și inovare, prin stabilirea cadrului de raportare și consolidarea gradului de responsabilizare în procesul de monitorizare sub aspectul supravegherii performanţelor activităţilor şi eficienţei utilizării resurselor umane, materiale şi financiare, cu raportarea corespunzătoare Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică.

6. Să excludă finanțarea proiectelor în lipsa confirmării înregistrării obligatorii, în condițiile legii, la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, a rezultatelor proiectelor anterioare.

3.3. Cu privire la regularitatea gestionării mijloacelor publice alocate pentru crearea și dezvoltarea infrastructurii sferei științei și inovării

Art.25 din Codul cu privire la știință și inovare stipulează că infrastructura sferei științei și inovării este totalitatea organizațiilor care contribuie la desfășurarea activității științifice și de inovare (AȘM, alte organizații din sfera științei și inovării, fonduri și agenții de susținere a activității din domeniu, bussness-incubatoare, parcuri de inovare (științifice, tehnico-științifice și tehnologice) etc.)

18

Verificările auditului privind regularitatea finanțării, administrării, evidenței și raportării mijloacelor alocate de la bugetul de stat pentru crearea și dezvoltarea infrastructurii sferei științei și inovării au relevat următoarele.

3.3.1. Gestionarea mijloacelor publice alocate pentru crearea și dezvoltarea infrastructurii parcurilor științifico-tehnologice și incubatoarelor de inovare este afectată de mai multe nereguli și neajunsuri. Astfel:

Prin Legea nr.138-XVI din 21.06.200727 este reglementată stimularea activităţii de inovare şi de transfer tehnologic, aceasta fiind desfășurată prin crearea parcurilor științifico-tehnologice (în continuare – PȘT) și incubatoarelor de inovare (în continuare – I.I.), avînd ca scop transformarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi inovaţiilor în produse, servicii, procese noi sau perfecţionate. Întru stimularea activităților de inovare și de transfer tehnologic, au fost create și activează 3 PȘT și 7 incubatoare de inovare, în calitate de structuri subordonate AITT. Acestea nu au statut de persoană juridică și sînt administrate de administratori care urmează a fi selectați prin concurs, fiind responsabili de aspectele operaţionale şi de administrare conform procedurii aprobate de Consiliul Suprem.

Auditul a constatat că selectarea administratorului PȘT „Inagro” s-a desfățurat în 2 etape: I etapă – prezentarea solicitărilor, stabilită pentru perioada 03-15.09.2008, fiind sistată la 10.09.2008, și a II etapă – 10.09.2008-30.09.2008, urmare căreia, la 30.09.2008, AȘM înregistrează oferta S.R.L. „Agroecoprod”, care la acel moment nu deținea certificatul de înregistrare la Camera Înregistrării de Stat, aceasta fiind înregistrată la 24.12.2008, sau după 3 luni de la termenul-limită de desfășurare a concursului, fapt ce confirmă că la data finală de înregistrare a solicitărilor S.R.L. „Agroecoprod” nu era creată ca persoană juridică. AȘM, la 25.12.2008, sau peste o zi după crearea acesteia, prin Hotărîrea nr.263 din 21.07.2007 a Consiliului Suprem28, a aprobat rezultatele concursului pentru selectarea administratorului. De asemenea, auditul a constatat că S.R.L. „Agroecoprod”, la desemnare, nu întrunea criteriile de selectare în calitate de administrator prevăzute de art.11 și art.12 din Legea nr.138-XVI din 21.06.2007, referitor la prezența personalului, a informaţiei despre numărul mediu scriptic de personal din anul anterior, fondul de salarizare pentru anul 2009 fiind aprobat fără prezentarea nominală a personalului angajat.

Se atestă că, potrivit Legii nr.138-XVI din 21.06.200729 și Acordului de parteneriat, incubatoarele de inovare sînt create la propunerea Clusterelor științifico-tehnologice. Cu nerespectarea acestor prevederi, la propunerea Clusterului științifico-educațional, a fost creat Incubatorul Educațional și Inovațional „Universcience” (în continuare – IEI „Universcience”), a cărui activitate nu corespunde obiectivului unui incubator de inovare. Activitatea acestuia este reglementată de Statutul aprobat prin Hotărîrea Senatului Universității AȘM (nr.5 din 18.05.2011), care stipulează că incubatorul reprezintă o subdiviziune în cadrul Centrului de Instruire Continuă al Universității AȘM și Clusterului științifico-educațional „Universcience”, obiectivele de activitate fiind:organizarea de cursuri, instruiri, schimburi de experiență și preluarea bunelor practici; dezvoltarea spiritului

27 Legea nr.138-XVI din 21.06.2007 „Cu privire la parcurile științifico-tehnologice și incubatoarele de inovare” ( în continuare- Legea nr. 138-XVI din 21.06.2007).

28 Hotărîrea Consiliului Suprem nr.263-XVI din 25.12.2008 privind aprobarea rezultatelor concursului pentru selectarea administratorului PȘT „Inagro”.

29 Art. 3 și 4 din Legea nr.138-XVI din 21.06.2007 și pct.11 din Acordul de parteneriat.

19

antreprenorial în rîndul specialiștilor, cercetărilor, proiectanților, cadrelor didactice, studenților; stimularea inițiativei private; promovarea activității de cercetare și inovare; reprezentarea rezidenților și promovarea reciprocă, ceea ce nu corespunde semnificației noțiunii de incubator de inovare30. Totodată, se relevă că administratorul incubatorului nu a fost selectat prin concurs, ci numit prin Decizia Senatului Universității AȘM. În astfel de circumstanțe, pentru activitatea acestui incubator, în perioada august 2011- decembrie 2012, au fost alocate 600,0 mii lei, din care 209,5 mii lei (34,9%) – pentru plăți salariale; 172,8 mii lei (28,8%) – pentru procurarea mijloacelor fixe; 72,5 mii lei (12%) – pentru alte cheltuieli, în realitate, acestea fiind utilizate suplimentar la întreținerea instituțională a Universității AȘM. Activitatea IEI „Universciance” se desfășoară în lipsa rezidenților, situație caracteristică încă pentru 5 incubatoare, deși acestora le-au fost alocate în total 2,6 mil.lei pentru dezvoltarea infrastructurii. Auditul menționează că cadrul legal actual nu reglementează astfel de situații, în aceste condiții mijloacele alocate fiind utilizate pentru întreținerea angajaților incubatorului sub formă de suport financiar în lipsa activității rezidenților.

Notă: Conform informației AȘM, prezentată la 09.10.2013, finanțarea a 5 incubatoare inovaționale a fost sistată în anul 2013, ca urmare a lipsei rezidenților.

După ședința Plenului Curții de Conturi Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică prin Hotărîrea nr.265 din 15.10.2013, a restructurat Incubatorul Educațional și Inovațional „Universcience”.

Conform datelor raportate de AȘM, la grupa ,,Cercetări științifice aplicate”, pentru perioada auditată, au fost alocate de la bugetul de stat (componenta de bază) mijloace în sumă totală de 657,4 mil.lei. Din acestea, 17,5 mil.lei revin activității parcurilor științifico-tehnologice și a incubatoarelor de inovare. Conform prevederilor art.8 alin.(1) din Legea nr.138-XVI din 21.06.2007, „Mijloacele financiare destinate activităţilor din cadrul parcului ştiinţifico-tehnologic şi al incubatorului de inovare provin din surse financiare private şi publice”. Se relevă că pentru activitățile PȘT și I.I. au fost alocate prioritar mijloace bugetare (17,5 mil.lei) și atrase surse nesemnificative ale administratorilor (0,8 mil.lei).

Analiza efectuată de audit asupra modului de finanțare, utilizare, atribuire și raportare a mijloacelor alocate pentru cercetări științifice aplicate aferente activității parcurilor științifico-tehnologice și a incubatoarelor de inovare (17,5 mil.lei) a relevat că, prin prisma prevederilor art.25 din Codul cu privire la știință și inovare, mijloacele s-au utilizat pentru întreținerea/dezvoltarea infrastructurii acestora, dar nu pentru activități de știință și inovare. Aceste circumstanțe indică asupra necesității stringente de delimitare cu certitudine de către AȘM, în comun cu părțile implicate în proces, a cheltuielilor pentru cercetări în știință și inovare de cheltuielile administrative/de întreținere/adiționale, luîndu-se în considerație și faptul că Clasificația bugetară include/determină poziții separate ale acestor cheltuieli.

Conform datelor prezentate auditului de către AITT, la finele anului 2012 erau înregistrați 39 de rezidenți ai PȘT și I.I., din care 24 de rezidenți aveau proiecte de transfer tehnologic cu finanțare de la buget, iar 15 – proiecte cu finanțare integrală din sursele proprii. Verificările auditului referitor la respectarea condițiilor de eligibilitate a rezidenților atestă că AITT, încălcînd norma legală31, n-a asigurat 30

Art.3 din Legea nr.138-XVI din 21.06.2007.31

Articolele 59,60,61 din Codul cu privire la știință și inovare.

20

înscrierea în Registrul de stat a proiectelor din sfera științei și inovării cu finanțarea integrală din sursele proprii. Totodată, se relevă admiterea situațiilor cînd termenul de realizare stabilit pentru proiectul respectiv (cel mult 2 ani) este mai mic decît termenul pentru care a fost eliberat certificatul de rezident (3 ani pentru rezident al I.I. și 5 ani pentru rezident al PȘT), astfel nefiind respectate cerințele art.6 din Legea nr.138-XVI din 21.06.2007.

Verificarea selectivă a 24 de dosare (din 50) ale rezidenților (PȘT ,,Academica”, PȘT ,,Inagro” și I.I. ,,Inovatorul”) denotă că în 2 dosare ale rezidenților lipsește documentarea faptului precum că aceștia dispun de un plan de afaceri de inovare pe un termen de 2-5 ani, prin ce n-au fost respectate prevederile legale. Totodată, 14 dintre rezidenți (34%), la momentul depunerii cererii pentru obținerea statutului de rezident, au activat circa 1 an, iar 5 dintre rezidenți au fost creați/formați cu 1-4 luni înainte de obținerea statutului de rezident. În aceste circumstanțe, la atribuirea statutului de rezident, Consiliul Suprem și AITT nu în toate cazurile au ținut cont de experiența solicitantului în domeniul de antreprenoriat și de prezența potențialului inovațional/material/financiar/uman al acestuia, ceea ce invocă un potențial risc de sistare a proiectelor și neobținerea rezultatelor scontate. Cele constatate de audit sînt determinate și de imperfecțiunea legislației, care nu asigură un complex mai extins și riguros al criteriilor de selectare a rezidenților, al responsabilităților privind activitatea rezidenților și administratorilor parcurilor științifico-tehnologice și incubatoarelor de inovare.

Conform cerințelor art.4 alin.(3) din Legea nr.138-XVI din 21.06.2007, „Terenurile şi patrimoniul parcului ştiinţifico-tehnologic sau ale incubatorului de inovare se constituie din aportul de participaţie al membrilor Clusterului ştiinţifico-tehnologic, conform contractului de asociere”, însă auditul a constatat formarea patrimoniului a 2 PȘT („Academica”, „Inagro”) și IEI „Universcience” numai din patrimoniul AȘM, gestionat prin intermediul instituțiilor subordonate/monitorizate.

Constatările auditului rezultate din colectarea probelor referitor la regularitatea activității PȘT „Inagro” și proiectelor din cadrul acestuia au relevat următoarele.

PȘT „Inagro” a fost creat la 17.07.2008, în scopul implementării realizărilor științifice din domeniul agriculturii ecologice în activitatea economică, fiindu-i transmise terenuri cu suprafața totală de 138,9 ha, din care 120,9 ha – cu destinație agricolă. În aspectul amplasării, 97,8 ha se află în mun.Chișinău, pe str.Dacia nr.58 (inclusiv 82,6 ha – cu destinație agricolă) și 41,1 ha – în r-nul Cahul, s.Roșu (inclusiv 38,3 ha – cu destinație agricolă). Concomitent cu terenurile, au fost transmise în gestiune și clădiri cu suprafața de peste 12,0 mii m2.

În perioada auditată, pentru administrarea PȘT „Inagro” au fost alocate 7,8 mil.lei, acesta beneficiind de cele mai semnificative alocații din perioada auditată. Din aceste considerente, auditul a supus verificării regularitatea cheltuielilor, constatînd utilizarea în anul 2009 a mijloacelor în alte direcții decît cele prevăzute în deviz, în sumă totală de 577,2 mii lei (19,2%), cheltuielile efectuîndu-se la discreția administratorului, fără modificarea devizului ( procurarea unui autoturism în valoare de 104,6 mii lei, depășindu-se suma din deviz cu 56,6 mii lei; achitarea premiilor în sumă de 124,1 mii lei, neprevăzute în deviz, precum și achitarea suplimentară a serviciilor de contabilitate (39,5 mii lei) și a serviciilor juridice (9,0 mii lei) din contul altor articole de cheltuieli, cu toate că au fost prevăzute cîte o unitate de

21

contabil și de jurist; alte cheltuieli neprevăzute de deviz în sumă totală de 304,0 mii lei), precum și nerespectarea cadrului legal la selectarea administratorului, acesta urmînd să dispună de personal calificat, cu experienţă în managementul afacerilor. Nereguli analogice au fost constatate de audit și pentru anul 2010, din contul devizului de cheltuieli al PȘT fiind efectuate cheltuieli neprevăzute de deviz în sumă de 69,3 mii lei și achitat impozitul pe imobil – 28,8 mii lei, care urma a fi achitat de rezident.

Nerespectînd regulile de prezentare a rapoartelor financiare, în anul 2009, PȘT „Inagro” nu a prezentat Raportul financiar privind executarea devizului de cheltuieli conform clasificației bugetare, fiind prezentat numai raportul narativ, cu anexarea la acesta a documentelor privind cheltuielile efectuate.

Auditul denotă că, deși planul calendaristic de realizare a activității în cadrul proiectului aprobat prin contractul de finanțare încheiat cu administratorul PȘT „Inagro” nu conține lucrări de cercetare științifică, în devizul de cheltuieli se indică la articolul de cheltuieli pentru retribuirea muncii personal cu atribuții de cercetare științifică (categoria 15-20), ca urmare acesta obținînd automat calificarea de cercetător științific, cu aplicarea prevederilor respective de salarizare conform Hotărîrii Guvernului nr.47 din 12.01.200732.

În perioada auditată, S.R.L. „Agroecoprod”, în calitate de administrator al PȘT „Inagro”, a desfășurat activitate de antreprenoriat, utilizînd bunurile și terenurile agricole transmise în gestiune de către AITT, cu acceptarea spre achitare din contul devizului PȘT a tuturor cheltuielilor de întreținere a infrastructurii (procurarea răsadei, prelucrarea terenurilor, colectarea roadei, depozitarea, transportarea), venitul obținut de la comercializarea roadei rămînînd la dispoziția administratorului. Astfel, neinvestind în prelucrarea terenurilor, administratorul PȘT a obținut venituri din vînzarea producției agricole, prin ce au fost încălcate prevederile art.16 din Legea cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare.

Contractul încheiat în anul 2010 cu administratorul PȘT „Inagro” (S.R.L. „Agroecoprod”) a fost reziliat la 28.12.2012, iar în februarie 2013 s-a încheiat un contract cu un alt administrator, care a fost reziliat la 21.08.2013, fără a fi efectuate alocații bugetare. În cadrul vizitei la fața locului, auditul a constatat că terenurile agricole amplasate în mun.Chișinău (str.Dacia 58) nu sînt prelucrate, iar serele se află în stare nesatisfăcătoare.

Totodată, echipa de audit, deplasîndu-se la terenurile PȘT din r-nul Cahul (s.Roșu), a constatat că toate 38 ha cu destinație agricolă au fost prelucrate și semănate cu grîu, floarea soarelui, cartofi, porumb, o parte din roadă deja fiind recoltată. Se menționează că lipsa monitorizării activității administratorului a condiționat darea în arendă de către administratorul PȘT „Inagro”, pe perioada 2012-2013, a terenurilor respective fără permisiunea AȘM sau a AITT, ultimii necunoscînd arendașul.

Notă: Urmare acțiunilor de audit, a fost identificat arendașul, care a inițiat procedura de reîncheiere a contractului de arendă pentru anul 2013 în condițiile legii.

Constatările auditului rezultate din colectarea probelor referitor la regularitatea activității PȘT „Academica” și a I.I. „Inovatorul”, al căror

32 Hotărîrea Guvernului nr.47 din 12.01.2007 „Cu privire la salarizarea angajaţilor organizaţiilor de drept public din sfera ştiinţei şi inovării finanţate de la bugetul de stat”.

22

administrator este Î.S. „Aselteh” (creată pe baza Uzinei experimentale „Aselteh” a AȘM), au identificat unele nereguli, precum:

- nedivizarea cheltuielilor aferente serviciilor comunale pentru activitățile desfășurate de Î.S.„Aselteh” în calitatea sa de antreprenor și de administrator, ceea ce a condiționat achitarea neîntemeiată din contul devizului PȘT cu 103,2 mii lei mai mult pentru serviciile comunale aferente spațiilor ocupate de 8 rezidenți (355,4 m2 din 2750,8 m2 de spații destinate PȘT);

- neluarea la evidență de către AITT a unor bunuri procurate în sumă de 9,8 mii lei din contul devizului PȘT, prin ce nu s-au respectat prevederile pct.67 din Acordul de parteneriat;

- admiterea utilizării de către unul dintre administratori a mijloacelor bugetare pentru cheltuieli improprii activității administratorilor PȘT și I.I., din care: (i) deplasări ale conducerii AITT, din contul administratorului, pentru schimb de experiență peste hotarele țării (8,0 mii lei), fără prezentarea în mod regulamentar a dării de seamă; (ii) seminare de 2 ore, cu costuri de la 5,3 mii lei pînă la 5,7 mii lei etc.

Notă: Pe parcursul auditului, bunurile în sumă de 9,8 mii lei au fost înregistrate în evidența AITT.

3.3.2. Constatări referitor la mijloacele publice alocate pentru alte organizații și instituții din sfera științei și inovării

Nivelul de monitorizare a executării contractelor de finanțare/cofinanțare în cadrul realizării proiectelor a condiționat, în unele cazuri, prezența litigiilor. Astfel, la momentul efectuării auditului, Institutul de Energetică se afla în litigiu cu Agenţia Ecoenergetică din anul 2010, pe cazul restituirii bunurilor şi reparării prejudiciului în sumă de 149,3 mii lei. Această situație s-a creat datorită faptului că Institutul de Energetică n-a justificat documentar transmiterea către Agenţia Ecoenergetică a bunurilor cu valoarea contractată de 149,3 mii lei, pentru executarea lucrărilor în cadrul unui proiect de transfer tehnologic, ceea ce ulterior a cauzat și neraportarea acestei sume la datorii debitoare. Totodată, se menţionează că suma respectivă nu a fost trecută în evidență în modul corespunzător.

Notă: În perioada efectuării auditului, Institutul de Energetică a corectat suma de 149,3 mii lei, reflectînd-o la contul 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă”.

Un alt caz de litigiu a fost constatat între Institutul de Chimie și un agent economic, care, conform condițiilor contractuale, urma să deconteze pe contul institutului 15% din venitul obţinut anual, sau 2,5% din volumul de producție al amestecurilor de tencuire a suprafeţelor interioare pentru anii 2009-2010, sau 158,4 mii lei. În condițiile neonorării de către ultimul a obligațiunilor contractuale, Institutul de Chimie a inițiat procedura de judecată.

Potrivit datelor raportate de AȘM, cheltuielile pentru salarizarea angajaţilor din sfera ştiinţei şi inovării în anii 2009-2012 au constituit 660,2 mil.lei, sau 45,1%.

Verificările auditului denotă afectarea regularității cheltuielilor pentru retribuirea muncii. Astfel:

Angajaţii din sfera ştiinţei şi inovării beneficiază de suplimente pentru participare în proiectele din cadrul programelor de stat și proiectele independente (tineri cercetători), acestea fiind calificate ca servicii prestate și achitate în temeiul

23

contractelor încheiate cu instituțiile-executor. Costul total al acestor proiecte în perioada auditată a constituit 54,0 mil.lei, din care 38,0 mil.lei - proiecte din cadrul programelor de stat, şi 16,0 mil.lei – proiecte independente (tineri cercetători). Analiza efectuată de audit asupra suplimentelor acordate în cadrul proiectelor (42 de entităţi din 51 de entități beneficiare de alocaţii de la buget) a evidențiat că acestea au constituit 75,9 mil.lei, sau 11,6% din totalul fondului de retribuire a muncii achitat de la componenta de bază. Verificarea datelor raportate la retribuirea muncii, sub aspectul alineatelor de cheltuieli, a relevat că în cazul instituțiilor/organizațiilor din cadrul AȘM, în calitate de instituții-executor de alte proiecte decît cele instituționale, angajații acestora pot fi remunerați pentru funcția de bază din cadrul instituției și pe bază de contract, în cazul participării în alte proiecte. În această situație, instituțiile, în cazul contractării angajaților în alte proiecte decît cele instituționale, stabilesc cuantumul plății, atribuie și raportează acest tip de plăți neuniform. De asemenea, s-a constatat că, pentru aprecierea costului proiectelor instituționale nu au fost stabilite criteriile privind numărul de participanţi în proiecte, precum şi plafonul retribuirii muncii, datorită cărui fapt acești indici variază de la caz la caz.

Nerespectînd prevederile pct.10 din Hotărîrea Guvernului nr.724 din 26.06.200633, Institutul de Protecție a Plantelor și Agricultură Ecologică a achitat conducătorului entităţii suplimente din contul mijloacelor speciale în sumă totală de 59,7 mii lei. De asemenea, din contul mijloacelor speciale, cu nerespectarea prevederilor pct.17 din Condiţiile unice de salarizare a personalului din unităţile bugetare34, institutul a achitat în perioada 2010-2011 plăţi salariale, care depăşesc salariul de funcţie şi sporul pentru vechimea în muncă, în sumă totală de 30,6 mii lei pentru 10 persoane.

Se atestă lipsa documentaţiei aferente activităţilor suplimentare executate de persoanele angajate prin cumul, atît din interior, cît şi din exterior. Cu nerespectarea art.267 din Legea nr.154-XV din 28.03.200335, Institutul de Fizică Aplicată n-a încheiat cu angajații care activează prin cumul contracte individuale de muncă. Totodată, la Institutul de Chimie şi la Institutul de Protecție a Plantelor și Agricultură Ecologică nu este ţinut registrul evidenţei timpului de muncă şi nu se documentează activităţile executate de angajații respectivi. De asemenea, Institutul de Fizică Aplicată, la cumularea funcțiilor, nu a prezentat justificările documentate vizînd sarcinile pe care urmează să le îndeplinească cumularzii, iar la Institutul de Protecție a Plantelor și Agricultură Ecologică și la Institutul de Chimie lipsesc fişele postului.

Notă: Pe parcursul efectuării auditului, Institutul de Chimie a întreprins măsuri de documentare a sarcinilor executate de cumularzii interni prin elaborarea contractelor individuale de muncă şi a fişelor postului şi specificarea expresă a atribuţiilor suplimentare, indicarea graficului de muncă etc.

În anii 2009-2012, unii angajați ai Serviciului finanțe și contabilitate de la Institutul de Chimie, concomitent cu funcțiile de bază, au cumulat cîte 0,5 din funcția vacantă de contabil-coordonator, în lipsa specificării activităților delegate suplimentar, concomitent avînd stabilite și alte suplimente pentru evidența

33 Hotărîrea Guvernului nr.724 din 26.06.2006 „Cu privire la mijloacele speciale ale organizaţiilor subordonate AŞM ” .

34 Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 „Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare” ( pct.17).

35 Codul muncii, aprobat prin Legea nr.154-XV din 28.03.2003 (în continuare – Codul muncii).

24

proiectelor, cu excepția celor instituționale, pentru lucrări de importanță deosebită, evidența mijloacelor speciale, care în final constituie circa 80% din fondul anual de retribuire a muncii pentru personalul respectiv.

Cu nerespectarea prevederilor art.45 din Codul muncii, auditul a constatat că în contractele individuale de muncă prin cumul intern, încheiate cu angajaţii Institutului de Protecție a Plantelor și Agricultură Ecologică, a fost indicat doar salariul de funcţie, în timp ce în perioada anilor 2009-2012 plăţile aferente suplimentelor pentru cumularea de funcţii (fără salariul funcţiei prin cumul) au constituit 295,0 mii lei.

AITT, nerespectînd prevederile legale36, a achitat unor angajați (4 persoane) sporuri din contul mijloacelor speciale, care depășesc salariul de funcţie, ţinîndu-se cont de sporul pentru vechime în muncă în sumă de 0,7 mii lei. De asemenea, s-au constatat cazuri de achitare neregulamentară37 a premiilor și suplimentelor conducerii AITT, de la componenta de bază și din mijloace speciale, în sumă totală de 39,9 mii lei.

În perioada anilor 2009-2012, 11 entităţi auditate, pentru plăţile salariale prin cumul, au utilizat mijloace bugetare în sumă de 11,8 mil.lei, sau 10,7% din totalul fondului de salarizare a acestora (111,1 mil.lei). Analiza efectuată de audit asupra numărului de personal și fondului de salarizare (componenta de bază) în cadrul entităţilor auditate este prezentată în Tabelul nr.8.

Tabelul nr.8(mii lei)

n/o Indicatorii

Componenta de bază2009 2010 2011 2012

unităţi fondul de salarizare unităţi fondul de

salarizare unităţifondul de salarizar

eunităţi fondul de

salarizare

1 Conform schemei de încadrare 866,0 27935,6 784,0 26867,2 795,8 27395,5 785,8 28881,52 Funcții vacante, total, inclusiv 213,6 3808,2 184,6 2359,6 202,5 2540,2 212,8 3127,8

2.1 Funcţii vacante 31,5 106,6 1,5 40,8 2,5 52,5 2,0 53,32.2. Cumul intern 94,8 1536,6 86,3 1136,5 111,0 1234,3 114,5 1570,82.3 Cumul extern 73,3 1798,8 83,8 840,4 73,0 839,5 79,3 987,62.4 Concedii de maternitate 14,0 366,2 13,0 341,9 16,0 413,9 17,0 516,13 Ponderea posturilor vacante (2/1) 24,7 13,6 23,5 8,8 25,4 9,3 27,1 10,84 Ponderea posturilor ocupate (100%-3) 75,3 86,4 76,5 91,2 74,6 90,7 72,9 89,2

Sursă: Datele serviciului de personal şi contabile ale entităţilor auditate.

Potrivit datelor din tabel, auditul denotă că, în anii 2009-2012, din totalul de 3231,6 unităţi aprobate pentru entităţile auditate, numărul funcțiilor vacante (fără titulari) variază de la 184,6 unităţi pînă la 213,6 unităţi anual, cu utilizarea integrală a fondului de salarizare.

Deşi entităţile au întreprins măsuri de completare a statelor de personal (anunţuri în ziare, pe paginile electronice ale instituţiilor etc.), acestea au fost insuficiente. În acest context, se menține tendinţa de suplinire a funcțiilor vacante prin cumul intern, care variază de la 44,4% - în anul 2009, pînă la 53,8% - în anul 2012.

În aspectul entităţilor supuse auditului, se atestă o abordare neuniformă referitor la stabilirea sporurilor pentru intensitatea muncii, pentru eficienţă înaltă, precum şi pentru majorarea volumului de lucru etc., acestea însumînd în total 14369,4 mii lei. Situația dată diferă de la caz la caz, generalizarea constatărilor fiind prezentată în Tabelul nr.9

Tabelul nr.9( mii lei)

Denumirea sporului, suplimentului IFA IE IC IPPAE IEFS Total

36 Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006,,Cu privire la condițiile de salarizare a personalului din instituțiile bugetare”.

37 Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 și pct.8 din Hotărîrea Guvernului nr.47 din 12.01.2007,,Privind salarizarea angajaților organizațiilor cu drept public de știință și inovare finanțate de la bugetul de stat”.

25

2009-2012Spor pentru eficiență înaltă 4023,9 25,9 4,3 27,7 4152,3 8234,1Spor pentru majorarea volumului de lucrări 363,3 - 118,6 261,9 - 743,8Spor pentru intensitatea muncii - 724,6 1303,4 713,8 - 2741,8Spor pentru majorarea volumului de lucru - - 235,6 - - 235,6Sporirea volumului de lucrări - 50 204,2 - 254,2Retribuirea complimentară - - 30,7 - 30,7Extinderea zonelor de deservire - - 290,9 - 290,9Spor pentru lucrări importante, deosebite - - 1784 2,5 - 1786,5Lucrări suplimentare - - 51,8 - 51,8Total: 4387,2 800,5 3445,9 1583,5 4152,3 14369,4

Sursă: Generalizarea constatărilor din rapoartele de audit la entitățile menţionate

În aspectul acestor constatări, auditul a solicitat prezentarea informațiilor de către toate instituțiile/organizațiile din sfera științei și inovării, acestea fiind prezentate de către 42 de organizaţii (din 51). În baza analizei informațiilor, s-a constatat că toate 42 de entități înregistrează o situaţie de abordare neuniformă referitor la stabilirea sporurilor şi suplimentelor (fără vechime în muncă, grad științific, nocivitate), care în perioada auditată au însumat în total 75,9 mil.lei. Acest fapt, în viziunea auditului, este condiționat de lipsa unei politici unice privind retribuirea muncii în cadrul întregului sistem instituțional al sferei științei și inovării, ceea ce determină neasigurarea respectării principiilor unice ale cheltuielilor bugetare.

În anii 2009-2012, de la bugetul de stat, pentru organizarea studiilor de doctorat şi postdoctorat, pregătirea cadrelor ştiinţifice, au fost alocate circa 56,0 mil.lei, activitățile respective fiind desfăşurate prin intermediul a 46 de instituţii (31 instituții de cercetări ştiinţifice, 13 instituții de învățămînt superioare de stat şi 2 instituții private). Anual sînt încadrate în aceste studii circa 997 de persoane, dintre care 395 de doctoranzi – studii la zi, 558 de doctoranzi – studii cu frecvenţă redusă, şi 44 de postdoctoranzi. Potrivit informaţiei AŞM, numărul doctoranzilor şi al postdoctoranzilor exmatriculaţi pînă la absolvire, în perioada auditată, a constituit 220 de persoane. Conform calculelor efectuate de audit, costul mediu anual al activităţilor de pregătire a unui doctorand şi postdoctorand variază de la 7,0 mii lei (Ministerul Sănătății) pînă la 90,0 mii lei (instituțiile AȘM), în dependenţă de instituţie. În aceste condiții, auditul identifică necesitatea efectuării unei analize a situației constatate, prin prisma eficienței resurselor utilizate (financiare, materiale, umane etc.), cu identificarea cauzelor/circumstanțelor/motivelor, în vederea minimizării riscurilor de afectare a procesului utilizării fondurilor publice în cadrul procesului de pregătire a cadrelor științifice.

Concluzii la compartimentul 3.3. Cu privire la regularitatea gestionării mijloacelor publice alocate pentru crearea și dezvoltarea infrastructurii sferei științei și inovării

Regularitatea gestionării mijloacelor publice alocate pentru crearea și dezvoltarea infrastructurii sferei științei și inovări este afectată de mai multe nereguli, erori, situații problematice în cadrul activității parcurilor științifico-tehnologice, incubatoarelor de inovare și altor instituții subordonate AȘM. Nivelul insuficient de monitorizare a executării contractelor de finanțare/cofinanțare în cadrul realizării proiectelor a condiționat, în unele cazuri, prezența litigiilor, cum ar fi la Institutul de Energetică și Institutul de Chimie.

Modul existent de finanțare, utilizare, atribuire și raportare a mijloacelor alocate pentru cercetări științifice aplicate aferente activității parcurilor științifico-tehnologice și a incubatoarelor de inovare (17,5 mil.lei – alocații în perioada

26

auditată) determină executarea acestora pentru întreținerea/dezvoltarea infrastructurii lor, dar nu pentru activități de știință și inovare. Situația respectivă indică necesitatea stringentă de a delimita cu certitudine cheltuielile pentru cercetări în știință și inovare de cheltuielile administrative/de regie, avînd în vedere și faptul că Clasificația bugetară include poziții separate ale acestora.

Gestionarea mijloacelor publice alocate pentru crearea și dezvoltarea infrastructurii parcurilor științifico-tehnologice și incubatoarelor de inovare este afectată de nereguli, care se exprimă prin:

(i) nerespectarea procedurii de selectare prin concurs a unor administratori, neținîndu-se cont, în unele cazuri, de experiența solicitantului în domeniul antreprenoriatului și de prezența potențialului material/financiar/uman al acestuia;

(ii) prezența mai multor iregularități la crearea și în activitatea PȘT „Inagro”, care, dispunînd de cele mai semnificative alocații, a admis în anul 2009 utilizarea mijloacelor în sumă de 581,2 mii lei la alte destinații, în lipsa modificării devizului de cheltuieli, valoarea iregularităților constatate pe anul 2010 însumînd 98,1 mii lei;

(iii) la propunerea Clusterului științifico-educațional, a fost creat Incubatorul Educațional și Inovațional „Universcience”, activitatea căruia în calitate de incubator de inovare nu corespunde condițiilor legale. În perioada august 2011- decembrie 2012, acestuia i-au fost alocate 600,0 mii lei, care s-au utilizat suplimentar la întreținerea instituțională a Universității AȘM, activitatea fiind desfășurată în lipsa rezidenților. Situații analogice s-au constatat și la alte 5 incubatoare, acestora fiindu-le alocate în total 2,6 mil.lei pentru dezvoltarea infrastructurii.

O situație problematică reprezintă și faptul că, în anii 2009-2012, din totalul statelor de personal aprobate pentru entităţile auditate (3231,6 funcții), numărul funcțiilor vacante (fără titulari) a fost în creștere de la 184,6 unităţi pînă la 213,6 unităţi anual. Fondul de salarizare aferent acestor funcții vacante (11,8 mil.lei) a fost finanțat și utilizat integral, în perioada auditată menținîndu-se tendinţa de suplinire a funcțiilor vacante prin cumul intern, care a variat de la 44,4% - în anul 2009, pînă la 53,8% - în anul 2012.

În aspectul entităţilor auditate, se atestă o abordare neuniformă referitor la stabilirea sporurilor pentru intensitatea muncii, pentru eficienţă înaltă, precum şi pentru majorarea volumului de lucru etc., care au însumat în total circa 14,4 mil.lei, situația dată fiind cauzată de lipsa unei politici unice privind retribuirea muncii în cadrul întregului sistem instituțional în sfera științei și inovării.

Recomandări conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei:7. Să asigure implementarea unor criterii riguroase de selectare a

administratorilor și rezidenților parcurilor științifico-tehnologice și incubatoarelor de inovare, dezvoltînd procedurile de monitorizare a activității acestora.

8. Să analizeze situația existentă privind modul de finanțare, în vederea asigurării delimitării certe a alocațiilor pentru cercetări în știință și inovare de cele aferente cheltuielilor pentru întreținerea infrastructurii.

9. Să examineze situația privind tendința de creștere a numărului de funcții vacante, cu întreprinderea măsurilor relevante în vederea eficientizării cheltuielilor de mijloace publice.

27

10. Să aprobe politici unice privind retribuirea muncii în cadrul întregului sistem instituțional în sfera științei și inovării, pentru excluderea abordărilor neuniforme la achitarea acesteia.

11. Să analizeze situația vizînd utilizarea fondurilor publice în procesul de pregătire a cadrelor științifice, în cazul exmatriculării, în vederea excluderii riscurilor de afectare a eficienței utilizării resurselor (financiare, materiale, umane etc.).

3.4.Referitor la instituțiile auxiliare subordonate/monitorizare de către AŞM

Finanțarea în aspectul instituţiilor auxiliare din sfera ştiinţei şi inovării este prezentată în Tabelul nr.10.

Tabelul nr.10.( mii lei)

Nr. d/o

Indicatorii Total 2009 2010 2011 2012

1. Biblioteca Științifică Centrală ,,Andrei Lupan” 38241,8 12878,9 10827, 0 7603,0 6933,32. Centrul de instruire universitară, postuniversitară si de perfecționare 1785,9 742,4 762,1 281,8 -3. Agenţia de Stat pentru Inovare şi Transfer Tehnologic 39387 11796,4 11604,2 7837,3 8281,74. Centrul Proiecte Internaţionale 2755,6 317,2 318,0 653,3 1468,05. Centrul pentru Finanţarea Cercetării Fundamentale şi Aplicative 384,7 - - - 384,76. Consiliul Consultativ de Expertiza 340,1 - - - 340,1

  Total 82895,1 25734,9 23511,3 16375,4 17387,8

Sursă: Datele prezentate de AŞM pe perioada anilor 2009-2012

Datele din tabel relevă că nivelul finanţării instituţiilor auxiliare a variat de la 25,7 mil.lei – în anul 2009, pînă la 17,4 mil.lei – în anul 2012, ca urmare a reorganizării unor structuri din cadrul AȘM (crearea, pe baza unor direcţii din cadrul AŞM, a 2 structuri cu statut de persoane juridice), cu micșorarea respectivă a alocaţiilor. Auditul a constatat că celor 2 structuri formate cu statut de persoană juridică (Centrul Proiecte Internaţionale și Centrul pentru Finanţarea Cercetărilor Fundamentale şi Aplicative) le-au fost transmise atribuțiile exercitate de Direcţiile respective din cadrul AȘM (acestea rămînînd funcționale cu atribuții de politici), în anul 2012 numărul de personal aferent fiind de 16 unități.

Examinările la acest capitol au relevat că, deși atît prevederile regulamentare, cît și denumirea CFCFA determină și exercitarea funcției de finanțare, în realitate activitatea acestuia se limitează exclusiv la organizarea concursurilor programelor de stat şi proiectelor finanţate de la bugetul de stat, menţinerea Registrului proiectelor beneficiare de finanţare, precum şi la administrarea şi gestionarea mijloacelor alocate doar pentru întreţinerea propriei activități. În acest aspect, s-a constatat că acţiunile de organizare a concursurilor constau în verificarea formală a completării setului de documente prezentat de solicitanţi (numărul de documente și completarea rubricilor obligatorii), fără analizarea și verificarea fundamentării costurilor proiectelor propuse pentru finanțare. Analiza veridicităţii raportării de către CFCFA a cheltuielilor efective indică denaturarea acestora ( la art.113.03 au fost majorare cu 30,7 mii lei, la art.113.30 – micşorate cu 23,7 mii lei, la art. 242 – micşorate cu 7,0 mii lei). Acest fapt se datorează lipsei registrului de evidenţă a cheltuielilor efective, cu divizarea pe articole şi alineate ale clasificaţiei bugetare.

Urmare verificărilor auditului, s-a constatat că subdiviziunile formate țin evidența proiectelor în registre separate, fără consolidarea lor de către AȘM în Registrul de stat unic al proiectelor din sfera științei și inovării, după cum prevede cadrul legal. Concomitent, registrele ținute de CFCFA atestă indicarea numai a datelor generale aferente proiectului, dar nu și a datelor financiare, altor

28

caracteristici calitative și cantitative ale proiectelor, relevante procesului de monitorizare a realizării în dinamică, precum și a termenelor stabilite (denumirea proiectului; obiectivul proiectului; direcţia strategică; domeniul de cercetare; beneficiarii rezultatelor; costul total al proiectului (inclusiv de la bugetul de stat şi din contul cofinanţării); executorul proiectului; obiectivele stabilite; rezultatele obţinute; perioada/etapele realizării; menţiuni privind înregistrarea la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (brevete, patente); activitatea editorială (manuale, monografii, publicaţii) etc.). Astfel, registrele ținute nu oferă posibilitatea obținerii unor date sistematizate referitor la principalii indicatori cantitativi și calitativi ai proiectelor și costurilor acestora, în aspectul tipurilor de cercetări, strategii, domenii, beneficiari etc. În aceste circumstanțe, AȘM obține astfel de date la solicitare.

Se atestă și faptul că Consiliului Consultativ de Expertiză, începînd cu anul 2012, i s-a acordat statut de persoană juridică și i s-au aprobat 7 unități, din care 3 cercetători ştiinţifici. Aceștia au fost angajați prin ordinul conducătorului Consiliului Consultativ de Expertiză cu nerespectarea prevederilor art.135 alin.(2) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, care prevede că funcţia de cercetător ştiinţific se ocupă pe bază de concurs. Totodată, statutul Consiliului prevede anumite atribuții ce țin de expertizarea proiectelor, dar în realitate acesta asigură preponderent organizarea procesului de expertizare. În aceste circumstanțe, potrivit opiniei auditului, este necesară concretizarea competențelor și reglementarea atribuțiilor/responsabilităților aferente serviciilor de expertiză acordate de experții din mediul academic angajați în acest scop38, cu achitarea onorariilor respective, precum și conformarea procedurilor de angajare a personalului stiințific la prevederile legale.

Concluzii la compartimentul 3.4. Referitor la instituțiile auxiliare subordonate/monitorizare de către AŞM

AȘM nu asigură consolidarea evidenței proiectelor în Registrul de stat unic al proiectelor din sfera științei și inovării, precum prevede cadrul legal, această evidență ținîndu-se separat de către fiecare dintre subdiviziunile menționate, în registre separate, cu indicarea numai a datelor generale aferente proiectului. În situația dată, lipsește o informație sistematizată referitor la indicatorii cantitativi și calitativi ai proiectelor și costurilor, în aspectul tipurilor de cercetări, strategii, domenii, beneficiari etc.

În condițiile în care statutul Consiliului Consultativ de Expertiză prevede anumite atribuții ce țin de expertizarea proiectelor, auditul a constatat că în realitate acesta doar asigură organizarea procesului de expertizare, serviciile de expertiză fiind acordate de experții din mediul academic angajați în acest scop, din ce rezultă că este necesară reglementarea certă a atribuțiilor/responsabilităților aferente serviciilor de expertiză, precum și conformarea procedurilor de angajare a personalului stiințific la prevederile legale.

Recomandări conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei:12. Să asigure, în condițiile legii, ținerea evidenței proiectelor în Registrul

de stat unic al proiectelor din sfera științei și inovării, cu sistematizarea datelor referitor la principalii indicatori cantitativi și calitativi ai proiectelor.

38 Regulamentul cu privire la organizarea şi efectuarea expertizei în sfera ştiinţei şi inovării ( Anexa nr.4 din Acordul de parteneriat) .

29

13. Să reglementeze atribuțiile/responsabilitățile aferente serviciilor de expertiză acordate de experții din mediul academic și să conformeze procedurile de angajare a personalului stiințific la prevederile legale.

14. Să consolideze activitățile privind expertizarea proiectelor, în scopul asigurării unui proces eficient al utilizării resurselor financiare pentru realizarea cercetărilor științifice și de inovare.

3.5. Cu privire la administrarea patrimoniului public

Una dintre atribuţiile AŞM, prin prisma prevederilor art.74 lit.q), art.126 din Codul cu privire la știință și inovare, este administrarea patrimoniului (complexului patrimonial) prin intermediul Consiliului Suprem, acest complex fiind constituit din toate bunurile materiale şi nemateriale. Exercitîndu-şi atribuţiile de gestionare a obiectelor patrimoniale, AŞM asigură realizarea drepturilor statului ca proprietar al acestora, folosirea şi administrarea lor eficientă în limitele stabilite de legislaţie.

Analiza situației privind evoluția patrimoniului administrat de AȘM, conform datelor raportate, relevă că valoarea acestuia, în comparaţie cu începutul anului 2009, a crescut cu 574,2 mil.lei (sau cu circa 103,1%), constituind la finele anului 2012 circa 1131,1 mil.lei, această creştere esenţială fiind determinată de reflectarea în evidenţa contabilă în anii 2011-2012 a unor terenuri în valoare de 397,3 mil.lei.

Astfel, la finele anului 2012, valoarea complexului patrimonial administrat de către AŞM a constituit 1131,1 mil.lei, din care: mijloace fixe – 1057,5 mil.lei (bunuri imobile – 331,1 mil.lei, terenuri – 397,3 mil.lei, maşini şi utilaje – 194,7 mil.lei etc.), obiecte de mică valoare și scurtă durată – 49,6 mil.lei, materiale – 24,0 mil.lei. Bunurile imobile în valoare totală de 331,1 mil.lei, raportate la finele anului 2012 la contul „Clădiri”, în aspectul administratorilor de bunuri, revin: Consiliului Suprem (aparatul AŞM) – 25,2 mil.lei; membrilor instituţionali – 242,4 mil.lei; membrilor de profil – 63,5 mil.lei. Concomitent, valoarea totală a bunurilor imobile aferentă întreprinderilor auxiliare însumează 14,5 mil.lei, din care 1,1 mil.lei - valoarea imobilelor amplasate în afara țării (Baza de odihnă „Ştiinţa”, Ucraina).

Verificările auditului asupra regularității administrării patrimoniului public au identificat mai multe nereguli. Astfel,

Prin prisma responsabilităților, AŞM şi instituţiile subordonate, nerespectînd cerinţele legale39, nu au asigurat regularitatea evidenței patrimoniului gestionat. Conform informației prezentate de AŞM, bunurile imobile constituie 187 de unități, pe cînd conform datelor raportate (Raportul privind circulația mijloacelor fixe și Bilanțul AȘM), acestea numără 393 de unități, cu valoarea de 345,6 mil.lei. Auditul a constatat înregistrarea drepturilor patrimoniale la organul cadastral doar asupra 37 de bunuri imobile cu valoarea de 69,2 mil.lei. Verificarea corectitudinii/ veridicității/plenitudinii datelor raportate a relevat că bunurile imobile (393 de bunuri, în valoare de 345,6 mil.lei) includ: (i) 249 de bunuri (267,6 mil.lei) aferente instituțiilor bugetare subordonate AȘM; (ii) 40 de bunuri (14,5 mil.lei) aferente întreprinderilor auxiliare de stat fondate de AȘM; (iii) 104 de bunuri (63,5 mil.lei) aferente a 5 instituții bugetare din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia”, Institutul Științifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, Institutul de

39 Art.4 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02. 1998.

30

Fitotehnie ,,Porumbeni”, Institutul Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului ,,Nicolae Dimo”, Institutul Știinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară40), ultimele urmînd a fi reflectate corect în raportul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Urmare acestui fapt, raportarea situaţiei patrimoniale a fost majorată neîntemeiat la AŞM cu valoarea de 63,5 mil.lei a 104 imobile şi micşorată în aceeași mărime la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, situația dată afectînd semnificativ veridicitatea datelor raportate.

La finele anului 2012, valoarea a 37 de imobile reflectată în evidenţa contabilă nu a fost ajustată la cea cadastrală, care constituie 104,2 mil.lei, fiind raportată cu 35,0 mil.lei mai puţin.

Neregulamentar, AITT și Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei n-au atribuit și nu au transmis costul reparaţiilor capitale efectuate la imobilele ce nu le aparțin, acestea fiind reflectate la contul ,,Clădiri”, în sumă totală de 4,6 mil.lei, ceea ce condiționează raportarea eronată a valorii patrimoniului aflat în gestiune și prezintă risc pentru integritatea valorii acestuia în caz de înstrăinare. De asemenea, Institutul de Fizică Aplicată n-a majorat valoarea inițială a imobilului cu costul reparaţiilor capitale în sumă de 62,3 mii lei, reflectîndu-le în evidența analitică ca 4 obiecte separate, iar Institutul de Protecție a Plantelor și Agricultură Ecologică a reflectat neregulamentar la contul ,,Clădiri” Blocul de locuit nefinalizat cu 60 de apartamente (7903,3 mii lei), care corect urma a fi reflectat la contul ,,Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”, ca urmare fiind calculată neregulamentar uzura pentru clădirea nefinisată în sumă de 351,3 mii lei.

Totalul bunurilor imobile locative înregistrate include 16 unităţi, cu valoarea de 1,3 mil.lei, dintre care: 4 – înregistrate după AŞM (0,1 mii lei), şi 12 (1,2 mil.lei) - după Institutul de Protecție a Plantelor și Agricultură Ecologică. AŞM nu a întreprins măsurile regulamentare41 vizînd excluderea din evidență a proprietății devenită privată în condițiile legii. Astfel, deși unele construcţii locative sînt gestionate de Asociaţiile de locatari, achitarea serviciilor comunale se efectuează prin casieria AŞM (activități improprii), fapt ce a determinat înregistrarea datoriilor debitoare la finele anului 2012 în sumă de 95,1 mii lei, din care 77,6 mii lei (81,6%) - cu termenul de achitare expirat.

La 31.12.2012, AŞM a raportat terenuri în valoare de 397,3 mil.lei, din care în valoare de 396,5 mil.lei – aferente AȘM, și (neregulamentar) de 0,7 mil.lei – aferente Institutului Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. La momentul efectuării auditului, AȘM deținea 43 de Titluri de autentificare a deţinătorului dreptului de teren pentru 563,6 ha, din care 339,75 ha cu destinaţie agricolă, titlurile fiind înregistrate centralizat după AŞM, iar terenurile – transmise instituţiilor din subordine prin Hotărîrea Consiliului Suprem, fără ținerea evidenței cantitative a acestora.

Se atestă că în evidenţa contabilă valoarea terenurilor este reflectată la preţul normativ (397,3 mil.lei), aceasta nefiind ajustată la valoarea cadastrală de 682,1 mil.lei (diferenţa constituind 284,8 mil.lei). De menționat că în perioada auditată (anii 2009-2012) nu erau evaluate circa 100,5 ha aferente instituțiilor din subordinea

40 Anexa nr.3 la Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 793  din  02.12.2009.

41 Legea privatizării fondului de locuințe nr.1324-XII din 10.03.1993 (cu modificările şi completările ulterioare).

31

AȘM. Auditul a constatat neînregistrarea la organul cadastral a drepturilor asupra a 1,7 ha aferente Institutului Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare, subordonat Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (fiind reflectate în evidenţa contabilă a institutului cu valoarea iniţială de 7,2 mii lei). În această situație, se remarcă nedelimitarea competențelor între AȘM și membrii de profil din subordinea altor autorități privind drepturile patrimoniale, cu înregistrarea/raportarea corespunzătoare.

Notă: AŞM, în perioada efectuării auditului, a obţinut de la Î.S. ,,Cadastru” documentele aferente evaluării terenurilor cu suprafaţa de 97,8 ha (1221,2 mii lei).

În anul 2010, la transmiterea de la balanța AITT la balanţa Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului a unui imobil (hotel), terenul aferent cu suprafața de 0,38 ha nu a fost transmis în modul stabilit, ca urmare a neînregistrării acestuia în evidenţa contabilă a Consiliului Suprem.

La 11.08.2010, AITT a încheiat cu un agent economic, prin negocieri directe, un contract de arendă a unui teren (conform Titlului de autentificare cu destinație agricolă) de pe str. Dacia 58, cu suprafaţa de 0,39 ha, deși prevederile art.22 alin.(2) din Legea nr.198-XV din 15.05.200342 stipulează că „arendarea terenurilor agricole proprietate publică se face prin licitaţie publică sau în alt mod prevăzut de lege”. Acest contract fiind reziliat în iunie 2012, AITT, la 02.07.2012, a încheiat cu un alt agent economic, pe o perioadă de 2 ani 11 luni, un contract de arendă a terenului cu suprafața de 0,94 ha (fapt ce denotă intenția de a evita procedura de înregistrare a contractului) și a unei construcții de 90 m2. Ambele contracte, avînd ca obiect arenda terenurilor agricole, au fost încheiate de către AITT cu agenții economici în scopul amenajării zonei de agrement, părțile convenind la micșorarea coeficientului aplicat de la 10% pînă la 5%, ceea ce a condiționat neobținerea veniturilor suplimentare în sumă de circa 61,7 mii lei.

Analiza utilizării terenurilor agricole (40 ha) la Institutul de Protecție a Plantelor și Agricultură Ecologică denotă administrarea neeficientă a acestora în scopuri de cercetare. Astfel, conform informației prezentate de entitate, se atestă tendința de diminuare a utilizării terenurilor cu destinație agricolă pentru cercetări științifice (de la 9 ha – în anul 2009, pînă la 2,8 ha - în anul 2012). Totodată, în perioada auditată, în scopuri de producție (activitate comercială) au fost utilizate 30 ha – în anii 2009, 25 ha – în anul 2010, 18,5 ha – în anul 2011, 26,2 ha – în anul 2012, din ce reiese că utilizarea acestora este axată pe producere, și nu pe cercetare științifică.

În anul 2011, Institutul Științifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, cu acordul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, a comercializat unui agent economic un depozit (neutilizat în procesul tehnologic), cu terenul aferent de 0,6233 ha (amplasat în mun. Chişinău, sect. Botanica), la prețul de 4,7 mil.lei (contractul de vînzare-cumpărare din 02.09.2011). Mijloacele obținute în rezultatul tranzacției urmau a fi virate integral la buget. Din totalul acestora, suma de 2,3 mil.lei aferentă cuantumului de 50% a fost încasată la contul de mijloace speciale al institutului (situație identificată în rezultatul examinării datelor raportate de AȘM), fiind utilizate pentru achitarea unor datorii istorice față de bugetul asigurărilor sociale de stat. Ulterior, agentul economic, în urma privatizării, a încheiat la 03.11.2011 contractul de vînzare-cumpărare a terenului aferent 42

Legea nr.198-XV din 15.05.2003 „Cu privire la arenda în agricultură”.

32

depozitului vizat, cu suprafaţa de 0,6233 ha, la preţul de 793,7 mii lei, sau cu 2,8 mil.lei mai puțin, comparativ cu preţul evaluat de organul cadastral la 01.06.2009, care însuma circa 3,6 mil.lei, ultimul nefiind reflectat în evidența contabilă.

Se exemplifică și unele fapte constatate de audit privind situația fondurilor publice. Astfel, bilanțul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică, la 31.12.2012, include bunul imobil – Baza de odihnă „Ceaica”, cu valoarea de bilanţ de 1618,7 mii lei (r-nul Dubăsari, s.Molovata Nouă), care a fost transmis în arendă în anul 2008 unui agent economic, ulterior acesta privatizîndu-l în anul 2009. Se relevă că acțiunile atît ale institutului, care a inițiat un litigiu pe marginea acestei privatizări, considerînd-o nelegitimă, cît și ale Procuraturii Generale nu s-au soldat cu anularea tranzacției.

De asemenea, totalul bunurilor raportate de Institutul de Energetică la 31.12.2012 include 9 obiecte amplasate pe poligonul pentru experimente cu tensiune înaltă (mun.Chişinău, sect.Botanica) şi terenul aferent cu suprafața de 5,5299 ha (proprietar AŞM). Se atestă că obiectele au fost supuse sechestrării în anul 2002 pentru datoriile creditoare ale AŞM faţă de Î.C.S. „Reţele Electrice”, mun.Chişinău la energia electrică consumată și neachitată, în sumă de 184,4 mii lei. Institutul de Energetică, considerînd ilegală această acțiune, s-a adresat în instanța de judecată, pe care fapt, în iulie 2012, a fost emisă hotărîrea irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie, potrivit căreia s-au declarat legale procedura de sechestrare și organizarea licitaţiei publice de vînzare a imobilelor sechestrate, acestea rămînînd a fi înregistrate după proprietar (cumpărător), concomitent aflîndu-se la balanța Institutului de Energetică.

Totodată, probele acumulate la Institutul de Economie, Finanțe și Statistică relevă că demisolul blocului administrativ amplasat pe str.Petricani, cu suprafaţa de 572,1 m2, este ocupat din anul 2006 de către un agent economic, în lipsa contractului de locațiune și fără ca acesta să achite plățile respective. Actualmente, institutul este în litigiu privind evacuarea agentului economic din spaţiile ocupate în imobilul ce-i aparţine.

În contextul exercitării de către AȘM a atribuțiilor în calitate de fondator al întreprinderilor auxiliare de stat monitorizate de aceasta, probele de audit colectate denotă următoarele.

În subordinea AŞM îşi desfăşoară activitatea 11 întreprinderi auxiliare, cu forma organizatorico-juridică „întreprindere de stat” și capitalul social în sumă totală de 18178,4 mii lei. Verificările auditului relevă necorespunderea datelor din informaţia prezentată la solicitarea auditului cu cele din Lista bunurilor imobile proprietate publică a statului, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.05.200543. Astfel, bunurile imobile aflate în gestiune economică la 7 întreprinderi nu se regăsesc în lista menţionată, iar la 3 întreprinderi s-au constatat divergenţe privind suprafeţele aferente reflectate în Lista bunurilor imobile și cele înregistrate la organul cadastral (la 2 entități – cu 2799,9 m2 mai puțin, și la o entitate - cu 96,0 m2 mai mult). Prin urmare, AȘM, în calitate de fondator, nu a întreprins măsurile ce se impun întru racordarea/ajustarea datelor din lista nominalizată cu cele real gestionate de către întreprinderile auxiliare.

43 Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 „Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului și la transmiterea unor bunuri imobile” (în continuare - Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 ).

33

Analiza rezultatelor activității întreprinderilor auxiliare denotă că 5 întreprinderi au înregistrat în activitatea lor pierderi în sumă totală de 4,7 mil.lei, iar altele 5 – profit în valoare totală de 5,8 mil.lei. Referitor la Î.S. ,,Bioreg”, AȘM, în calitate de fondator, nu a solicitat rapoartele financiare privind situația economico-financiară, acestea fiind prezentate pe parcursul auditului, fapt ce atestă neexercitarea atribuțiilor prevăzute de cadrul legal44.

Consiliile de administrare a 4 întreprinderi auxiliare nu au informat fondatorul despre necesitatea modificării capitalului social, astfel neasigurînd aplicarea prevederilor legale45.

AȘM, în calitate de fondator, în comun cu Consiliile de administrare şi cu administratorii întreprinderilor auxiliare, n-au asigurat prezenţa Listelor bunurilor depuse în capitalul social cu valoarea acestora, întocmite şi aprobate în conformitate cu cerinţele legale şi anexate în mod obligatoriu la statut. Astfel, nu este clar cînd şi ce fel de bunuri şi mijloace băneşti au fost transmise întreprinderilor de stat în calitate de depuneri materiale sau financiare în capitalul social de către fondator, prin ce nu s-au respectat cerinţele cadrului legal46.

Deşi Î.S. „Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale” a fost creată în anul 2008 (în rezultatul reorganizării Centrului Resurse si Reţele Informaţionale), AȘM, în calitate de fondator, a desemnat Consiliul de administrare abia în anul 2010, pentru perioada auditată neavînd încheiat nici contractul cu administratorul47. Probele de audit colectate referitor la proveniența veniturilor întreprinderii relevă că veniturile în sumă de 17,3 mil.lei, din totalul de 17,6 mil.lei, provin din mijloace încasate de la prestarea de servicii instituţiilor subordonate AŞM (7,9 mil.lei) și din finanțarea proiectelor științifice (9,4 mil.lei). Se atestă lipsa unei argumentări clare asupra necesității schimbării formei organizatorico-juridice, prin ce n-a fost atins scopul privind optimizarea infrastructurii și a cheltuielilor pentru întreținere. În aceste condiții, se constată că 98,2% din veniturile acesteia real provin din alocații bugetare, iar în contextul optimizării cheltuielilor publice se atestă o situație inversă, cînd costurile serviciilor prestate au crescut cu circa 20% (TVA aferentă serviciilor acordate în perioada de activitate a constituit circa 2,9 mil.lei).

Deși întreprinderea a fost acreditată pentru domeniul cercetărilor științifice abia în anul 2013, cu nerespectarea cerințelor Codului cu privire la ştiinţă şi inovare48, în perioada 2011-2012, aceasta a beneficiat de finanţare din mijloace bugetare pentru 1 proiect aplicativ în valoare de 1,9 mil.lei. În anul 2012, în lipsa acreditării și nedesemnării Consiliului ştiinţific al întreprinderii, aceasta a beneficiat de mijloacele aferente acestui proiect în baza contractului de finanțare încheiat cu Institutului de Matematică şi Informatică, angajînd doctori şi doctori habilitaţi prin cumul sau contract de muncă din exterior. De menționat că, în perioada 2009-2012, întreprinderea a alocat sub formă de cofinanțare pentru participare la proiectele de cercetări științifice suma de 2,2 mil.lei, în condițiile în care obține 98,2% venituri din plata pentru serviciile prestate instituțiilor subordonate AȘM (mijloace bugetare). Se atestă lipsa reglementărilor privind metodologia de stabilire a tarifelor

44 Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 „Cu privire la întreprinderea de stat”.

45 Art.13 alin.(6) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 „Cu privire la întreprinderea de stat”.

46Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 „Cu privire la întreprinderea de stat” și Hotărîrea Guvernului nr.770 din 20.10.1994 „Pentru aprobarea unor acte normative vizînd funcţionarea Legii cu privire la întreprinderea de stat”.

47 Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 „Cu privire la întreprinderea de stat”.

48 Art.99 alin.(1), art.100 alin.(8) şi art.125 alin.(6) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare.

34

(preţurilor) la serviciile prestate atît instituţiilor din cadrul Academiei, cît şi altor beneficiari. În aceeași perioadă, întreprinderea a realizat 5 proiecte în valoare de 9,4 mil.lei, ale căror rezultate, nefiind aplicate în practică, nu au determinat obţinerea veniturilor de către aceasta.

Notă: Începînd cu anul 2012, personalul scriptic al Î.S.„Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale” a fost completat cu 5 persoane cu grad ştiinţific, iar la 26.02.2013 a fost desemnat Consiliul ştiinţific al întreprinderii.

Concluzii la compartimentul 3.5. Cu privire la administrarea patrimoniului public

Managementul și sistemul de control intern existent au determinat neconformitatea și neregularitatea evidenței patrimoniului gestionat în condiții de neînregistrare integrală în evidența contabilă și la organele cadastrale, de nelegalizare a drepturilor patrimoniale, de neidenticitate/divergențe între datele luate la evidență, înregistrate la organele cadastrale, prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 și situația reală. De asemenea, informaţia gestionată de AŞM la nivel centralizat, aferentă terenurilor şi bunurilor proprietate publică, diferă de cea raportată şi reflectată în evidenţa contabilă a entităţilor. Astfel, se atestă nelegalizarea drepturilor patrimoniale la organul cadastral asupra a circa 252 obiective/imobile cu valoarea inițială de circa 212,9 mil.lei; raportarea neveridică a situaţiei patrimoniale neîntemeiat majorată la AŞM cu 63,5 mil.lei, aferentă a 104 imobile ale instituțiilor subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare; neajustarea valorii a 37 de imobile înregistrate în evidența contabilă la valoarea cadastrală cu 35,0 mil.lei; neasigurarea corectitudinii atribuirii costurilor reparațiilor capitale la valoarea inițială a imobilului reparat și netransmiterea în mod regulamentar a valorii reparațiilor capitale la unele bunuri ce nu le aparțin, în sumă totală de 4,7 mil.lei; neexcluderea din evidență a proprietății devenită privată în condițiile legii, fapt ce a condiționat raportarea neveridică a 16 blocuri locative (1,3 mil.lei), cu achitarea serviciilor comunale în sumă de 95,1 mii lei.

AȘM, deținînd 43 Titluri de autentificare a deţinătorului dreptului de teren pentru 563,6 ha, din care 339,75 ha – cu destinaţie agricolă, nu ține evidența cantitativă a acestora, situația datorîndu-se și neinventarierii în modul stabilit. Se atestă că în evidenţa contabilă valoarea terenurilor nu este ajustată la valoarea cadastrală de 682,1 mil.lei (diferenţa constituind 284,8 mil.lei); neevaluarea a 100,5 ha aferente instituțiilor din subordinea AȘM, precum și neînregistrarea în evidența contabilă și la organul cadastral a drepturilor asupra a 1,7 ha.

Se denotă tendința de diminuare a utilizării terenurilor cu destinație agricolă pentru cercetări științifice (Institutul de Protecție a Plantelor și Agricultură Ecologică, care a utilizat în scopuri de cercetări științifice terenuri de la 9 ha – în anul 2009, pînă la 2,8 ha – în anul 2012, restul terenurilor fiind utilizate în scopuri de producție).

AȘM, Consiliile de administrare şi administratorii întreprinderilor auxiliare/de stat n-au asigurat exercitarea atribuțiilor prin prisma legală, în lipsa listelor bunurilor depuse în capitalul social şi valorii acestora, întocmite şi aprobate în conformitate cu cerinţele legale şi anexate în mod obligatoriu la Statutul întreprinderilor de stat în calitate de depuneri materiale sau financiare în capitalul social de către fondator.

35

Recomandări conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei:15. Să asigure regularitatea întocmirii și prezentării listelor bunurilor depuse

în capitalul social, cu valoarea acestora, în calitate de depuneri materiale sau financiare în capitalul social al întreprinderilor auxiliare/de stat.

16. Să întreprindă măsuri în vederea inventarierii bunurilor (terenurilor şi imobilelor) proprietate publică, în ce priveşte obligativitatea înregistrării la oficiile cadastrale, evaluării cadastrale şi ajustării costului bunurilor reflectate în evidenţa contabilă a entităţilor, cu înlăturarea divergențelor.

17. Să intensifice monitorizarea activității întreprinderilor auxiliare/de stat, elaborînd reglementările oportune privind metodologia de stabilire a tarifelor (preţurilor) la serviciile prestate de Î.S. „Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale”.

3.6. Cu privire la alte iregularităţiVerificările auditului asupra inventarierii bunurilor au relevat că aceasta este

efectuată formal, fără înregistrările/mențiunile regulamentare privind situaţia reală a patrimoniului, existenţa efectivă a bunurilor şi compararea acestora cu datele contabilităţii, în vederea corespunderii/identicităţii lor. Astfel, cît privește regularitatea procesului de inventariere, s-au depistat cazuri cînd nu au fost supuse inventarierii toate activele şi pasivele, depistîndu-se lipsuri (la Institutul de Energetică – de 243,4 mii lei, Institutul de Fizică Aplicată – de 19,3 mii lei), legate de nereflectarea în evidenţa contabilă a ieşirii cărţilor, ediţiilor periodice specializate, editate de entitate, astfel fiind denaturate stocurile reale ale acestora.

La Institutul de Energetică, la contul ,,Mijloace de transport” sînt reflectate 4 unităţi de transport cu costul total de 224,4 mii lei, care, conform afirmațiilor contabilului-şef, nu se utilizează din anul 1996, avînd uzura de 100% și aflîndu-se într-o stare deplorabilă, dar nici nu s-au întreprins măsuri pentru casarea lor.

Verificarea corectitudinii casării mijloacelor fixe, conform autorizației AȘM din februarie 2011 (316,7 mii lei), denotă că AITT a casat 4 unități de transport cu costul total de 197,2 mii lei, în lipsa procedurii regulamentare de casare (lipsa procesului-verbal al comisiei privind expertizarea stării automobilului, a actului de evaluare a pieselor pasibile vînzării/utilizării etc.). De asemenea, AITT, din totalul de 138,9 ha aferente PȘT „Inagro”, nu a luat la evidența contabilă 2,4 ha de terenuri aferente (r-nul Cahul), precum și n-a asigurat înregistrarea lor la oficiile cadastrale. Se relevă că la AITT, în anul 2009, din suma totală a bunurilor de 74,5 mil.lei, au fost supuse inventarierii numai bunuri de 159,9 mii lei (2,1%); în anul 2010 – respectiv, din 66,7 mil.lei –230,0 mii lei (3,5%); în anul 2011 - din 73,1 mil.lei –65,7 mil.lei (98,8%), iar în anul 2012 - numai bunurile PȘT „Inagro”, fiind condiționată de necesitatea rezilierii contractului cu administratorul PȘT. Inventarierea selectivă a bunurilor a constatat că 2 bunuri (1 remorcă/65,4 mii lei și 1 automobil/104,2 mii lei) se află neregulamentar la domiciliul unui angajat.

Conform datelor raportate, la 31.12.2012, AȘM și instituțiile subordonate au înregistrat lipsuri în valoare de 1127,6 mii lei, sau cu 469,8 mii lei mai mult faţă de începutul anului 2009 (657,8 mii lei). Materialele privind lipsurile înregistrate au fost transmise în organele de anchetă. Cele mai semnificative lipsuri au înregistrat Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor – 838,5 mii lei, Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică – 80,0 mii lei, Institutul Științifico-Practic de

36

Horticultură – 76,5 mii lei, Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „D.Ghiţu” – 38,7 mii lei, Grădina Botanică (Institut) – 36,5 mii lei, Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie – 26,1 mii lei.

O inventariere formală se atestă și la Institutul de Energetică, unde materiale în valoare de 149,3 mii lei constatate lipsă au fost inventariate ca fiind existente, ceea ce a condiționat și o raportare eronată. Totodată, Institutul de Chimie, avînd în gestiune depozitul pentru păstrarea substanțelor chimice de pe str. Academiei 3, nu l-a înregistrat în evidența contabilă și nu are nici valoare. S-a constatat că, la situația din 31.12.2012, în acest depozit se păstrau substanțe chimice cu termenul de utilizare expirat, în valoare de 80,7 mii lei, ce prezintă risc ecologic.

Notă: În timpul efectuării auditului, situația vizînd lipsurile în sumă de 149,3 mii lei a fost corectată.

Verificările auditului asupra situației datoriilor AȘM (toate componentele) au relevat că datoriile creditoare s-au diminuat nesemnificativ în comparație cu anul 2009 – cu 0,9 mil.lei, la finele anului 2012 constituind 20,4 mil.lei, din care cu termenul de achitare expirat - în sumă de 3,5 mil.lei, iar datoriile debitoare la finele anului 2012 au constituit 7,3 mil.lei, diminuîndu-se, comparativ cu anul 2009, cu 6,1 mil.lei, sau cu 54,5%, acestea fiind dezafectate sub formă de avansuri pe un termen nedeterminat.

Situaţia datoriilor debitoare la venituri din mijloace speciale a consemnat neîncasarea deplină a veniturilor la 31.12.2012 în sumă de 20,7 mil.lei, cele mai semnificative revenind instituțiilor subordonate Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” – 8,7 mil.lei, Institutul de Cercetări Culturale de Cîmp „Selecţia” – 5,3 mil.lei, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare – 0,9 mil.lei) și Institutului de Genetică şi Fiziologie a Plantelor – 0,3 mil.lei. Verificările auditului asupra realității datoriilor debitoare raportate au identificat că datoriile instituțiilor subordonate Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare includ datoriile aferente costurilor roadei anului viitor (venituri din perioadele ulterioare), fapt care determină incertitudini ce țin de corectitudinea/realitatea atribuirii acestora la datoriile debitoare aferente perioadei de gestiune. Aceste circumstanțe implică necesitatea reglementării modului de evidență și raportare a unor astfel de operațiuni.

Măsurile întreprinse de către instituții pentru diminuarea datoriilor debitoare la venituri nu în toate cazurile sînt eficiente. Astfel, la Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică s-au constatat datorii debitoare la venituri (4 agenţi economici) cu termenul de prescripţie expirat, în sumă totală de 51,5 mii lei (formate în anii 2008/2009), pentru care în anul 2010 s-au emis 3 Titluri executorii (47,7 mii lei), iar în perioada auditului a fost înaintată o cerere în instanţa de judecată (3,8 mii lei).

Din totalul datoriilor debitoare la venituri (823,8 mii lei), Institutul de Economie, Finanțe și Statistică a admis datorii cu termenul de prescripție expirat în sumă de 701,1 mii lei, formate în perioada anilor 2007-2009. De asemenea, s-a constatat că institutul a reflectat neregulamentar suma de 110,3 mii lei aferentă calculului veniturilor de la arenda Bazei de odihnă „Ceaica” pe perioada august-decembrie 2009, deși aceasta era privatizată.

Verificările la entitățile auditate au identificat fapte/situații care denotă nereguli în evidența contabilă, condiționate de nerespectarea principiilor generale

37

de organizare și de ținere a evidenței contabile. Astfel, Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică, la raportarea mijloacelor speciale pe anul 2009, a diminuat datele raportate la veniturile calculate cu 103,9 mii lei, la cheltuielile de casă – cu 81,4 mii lei, ca urmare fiind denaturat raportul privind încasarea și utilizarea mijloacelor speciale. Această situație se datorează aplicării neregulamentare a cadrului normativ la efectuarea operațiunilor prin decontări reciproce declarate neconstituţionale49, cu nereflectarea lor în evidența contabilă în sumă de 81,4 mii lei, neraportarea la venituri calculate a unor operațiuni în sumă de 22,5 mii lei, atribuirea neregulamentară a sumei de 11,8 mii lei la prestarea serviciilor de arendă/chirie, deși urmau a fi atribuite la venituri de la prestarea serviciilor contra plată.

AITT încasează la mijloace speciale un cuantum de 5% din suma finanțării bugetare a proiectelor de inovare și transfer tehnologic, avînd drept scop deservirea acestora. S-a constatat defalcarea și încasarea integrală a acestui cuantum fără justificarea documentară a serviciilor prestate și în lipsa nomenclatorului care ar aproba și specifica în condiții legale tipurile de servicii prestate, inclusiv costurile. De asemenea, nu se ține evidența analitică a serviciilor prestate atît la nivel de beneficiar, cît și la nivel de proiect.

Institutul de Protecție a Plantelor și Agricultură Ecologică nu ține evidența producției de la experimentarea soiurilor agricole colectate de pe loturile repartizate pentru cercetări științifice, acestea fiind păstrate în laboratoarele respective, fără luarea lor la evidența contabilă.

Cu încălcarea prevederilor pct.1 din Regulamentul privind gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice50, în anul 2010, Institutul de Chimie a atribuit la venituri şi la soldul de mijloace băneşti suma de 5,1 mii lei aferentă garanţiilor bancare ale furnizorilor de bunuri şi servicii, ca rezultat veniturile fiind majorate nejustificat.

În bilanţul totalizator al AŞM, la „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” şi la „Fondul investiţional” a fost reflectată suma de 24,3 mil.lei, ce reprezintă valoarea capitalului social al instituţiilor subordonate Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (Institutul Științifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare – 16,7 mil.lei, Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp „Selecţia” – 7,6 mil.lei), ca urmare a trecerii acestora la finanţare de la bugetul de stat (schimbarea formei organizatorico-juridice), ceea ce majorează neargumentat cota de participare a statului în capitalul social. Totodată, AŞM, în calitate de fondator al întreprinderilor de stat, n-a reflectat în evidența contabilă la „Investiţii pe termen lung în părţi legate” şi la „Fondul investiţional” capitalul social al acestora în sumă totală de 18,8 mil.lei. De asemenea, AȘM a raportat neregulamentar suma de 350,0 mii lei (valoarea blocului locativ nefinisat cu 72 de apartamente) la ,,Mijloace transmise şi primite” (Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo”, subordonat Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare), deși urma să fie raportată la ,,Cheltuieli din buget pentru investiţii capitale”.

Conform datelor AȘM, în perioada anilor 2009-2012, au fost obținute 826 brevete în cadrul implementării proiectelor finanțate din bugetul de stat. În acest aspect, auditul a identificat problematica neținerii/neînregistrării în evidenţă a 49

Hotărîrea Guvernului nr.318 din 21.04.1999 ,,Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de efectuare a compensărilor reciproce în procesul executării bugetului de stat”.50

Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94 din 31.12.2004 ,,Despre aprobarea Regulamentului cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget”.

38

valorii acestora, fapt determinat de lipsa cadrului regulator,ceea ce condiționează neraportarea integrală a valorilor publice.

Verificările auditului asupra regularității achizițiilor publice efectuate de Consiliul Suprem (23,6 mil.lei), prin eșantionarea a 36 de contracte din 111 (32%), au relevat nerespectarea normelor legale ce reglementează acest domeniu51. Astfel, nu au fost publicate anunţurile de intenţie privind achiziţiile publice, acestea fiind plasate doar pe site-ul AŞM; nu au fost stabilite funcţiile fiecărui membru al grupului de lucru, exercitate în cadrul procedurilor de achiziţie publică, grupul desfăşurîndu-și activitatea în lipsa Regulamentului intern de activitate; membrii grupului de lucru n-au îndeplinit declaraţia de confidenţialitate şi imparţialitate la licitaţiile desfășurate; dosarele achiziţiilor de bunuri materiale şi servicii nu sînt cusute şi păstrate regulamentar; registrul de înregistrare a proceselor-verbale ale achiziţiilor de bunuri materiale şi servicii, precum şi a contractelor încheiate cu operatorii economici nu este ţinut pe fiecare metodă de achiziţii separat, precum și nu este menţionat termenul de executare a contractelor de achiziţii etc. Aceleaşi neregularităţi au fost constatate și la Institutul de Fizică Aplicată.

Totodată, în anul 2009, Consiliul Suprem, nerespectînd prevederile art.69 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, a achiziţionat, prin cererea ofertelor de preţuri, mobilier în sumă de 203,1 mii lei, de la 2 agenţi economici, cu încheierea a 3 contracte separate.

Notă: Pe parcursul misiunii de audit, Consiliul Suprem şi Institutul de Fizică Aplicată au întreprins măsuri de lichidare a unor deficiențe constatate privind responsabilitățile membrilor grupului de lucru pentru achiziţii.

Concluzii la compartimentul 3.6. Cu privire la alte iregularităţi Managementul financiar existent a admis mai multe iregularități ce țin de

conformitatea ținerii evidenței contabile, inclusiv la compartimentul evidența, existența și inventarierea bunurilor, ceea ce a cauzat raportarea eronată a elementelor contabile.

În acest aspect, se atestă formalitatea aplicării procedurilor regulamentare la efectuarea inventarierii, ca rezultat nu s-au reflectat în evidența contabilă unele bunuri (2,4 ha terenuri și un depozit), nu s-au casat bunurile neutilizare din anul 1996 (224,4 mii lei), s-au admis lipsuri constatate de audit de circa 262,7 mii lei.

Se atestă și diminuarea nesemnificativă a datoriilor creditoare, care, în comparație cu anul 2009, s-au diminuat cu 0,9 mil.lei, la finele anului 2012 constituind 20,4 mil.lei, din care 3,5 mil.lei sînt datorii cu termenul de achitare expirat. Analogic, se atestă creșterea datoriilor debitoare la veniturile din mijloace speciale, ca urmare a neasigurării încasării la finele anului 2012 a sumei de 20,7 mil.lei, din care în sumă de 0,8 mil.lei - cu termenul de prescripție expirat. Nerespectarea principiilor generale de organizare și ținere a evidenței contabile a cauzat efectuarea unor tranzacții neregulamentare în sumă de 103,9 mii lei și raportarea lor neveridică, nereflectarea capitalului social în întreprinderile de stat în sumă de 18,8 mil.lei și neexcluderea din evidență a valorii capitalului social în sumă de 24,7 mil.lei aferent întreprinderilor de stat trecute în subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare . 51

Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 ,,Privind achiziţiile publice” (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007); Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului achiziţiilor publice de valoare mică” (cu modificările ulterioare); Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007 ,,Privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii” (cu modificările ulterioare); Hotărîrea Guvernului nr.245 din 04.03.2008 ,,Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri” (cu modificările ulterioare).

39

O problemă în cadrul ținerii evidenței contabile de către organizațiile din sfera științei și inovării se atestă în cazul evidenței brevetelor obținute în rezultatul executării proiectelor de cercetări științifice, fiind condiționată de lipsa prevederilor regulamentare aferente domeniului.

Recomandări conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în comun cu organizațiile și instituțiile din subordine:

18. Să asigure conformarea la cadrul legal a modului de ținere a evidenței contabile și de raportare financiară.

19. Să întreprindă măsurile de rigoare în vederea excluderii neregulilor admise în cadrul procesului aferent inventarierii.

20. Să consolideze elementele sistemului de control intern în ce privește asigurarea integrității bunurilor, efectuarea conformă a achizițiilor și neadmiterea creșterii datoriilor creditoare și debitoare.

3.7. Cu privire la auditul intern Serviciul audit intern al AȘM se subordonează și raportează Președintelui

AȘM. Conform rapoartelor de audit prezentate, în anii 2009-2012, s-au efectuat 27 de misiuni de audit, în baza rezultatelor cărora au fost adoptate hotărîri ale Președintelui AȘM. Auditul atestă că Serviciul audit intern al AŞM a instituit un mecanism de urmărire a implementării recomandărilor începînd cu anul 2011. În acest context, exemplificăm misiunile de audit intern din anul 2011 efectuate la 7 instituții, inclusiv la Grădina Botanică (Institut), privind corectitudinea și plenitudinea încasării mijloacelor financiare din acordarea serviciilor cu plată, la ultima fiind constatate supraplăți semnificative la retribuirea muncii personalului de conducere. Conform Hotărîrii nr.7-IV din 14.02.2011 a Președintelui AȘM privind rezultatele misiunii de audit, s-a impus examinarea obligatorie a rezultatelor auditului, cu lichidarea deficiențelor și neregulilor constatate și informarea despre executare. Ulterior, în anul 2012, în rezultatul inspectării financiare efectuate de către Inspecția Financiară a Ministerului Finanțelor, la aceeași entitate au fost depistate iregularități analogice, fapt ce confirmă neexecutarea Hotărîrii Președintelui AȘM, cu menținerea iregularităţilor pe toată perioada, ca rezultat al neimplementării unui mecanism de urmărire a realizării recomandărilor și de monitorizare a acestora. De asemenea, nu au fost prezentate auditului probe ce confirmă informarea imediată a Președintelui AȘM, printr-o notă informativă, despre suspiciunile privind fraudele și nivelul de implementare a recomandărilor auditului intern.

Avînd în vedere că domeniul activității AŞM este unul complex, prin prisma prevederilor art.22 din Legea nr.229 din 23.09.2010552, este relevantă elaborarea de către conducătorul Serviciului audit intern a unei instrucţiuni proprii de aplicare a Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern în sectorul public, specifice sectorului de activitate.

Concluzii la compartimentul 3.7. Cu privire la auditul intern În contextul celor constatate, auditul a identificat o activitate irelevantă a

auditului intern la AȘM, aceasta nefiind întru totul conformată cerințelor cadrului regulator aferent, ținîndu-se cont de complexitatea domeniului științei și inovării.52 Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010 ( în continuare – Legea nr. 229 din 23.09.2010)

40

Recomandări conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei:21. Să asigure funcționalitatea conformă cadrului legal a Serviciului audit

intern, inclusiv prin elaborarea și aprobarea unor norme interne prin prisma prevederilor art.22 din Legea nr.229 din 23.09.2010.

3.8.Cu privire la implementarea recomandărilor Curții de Conturi în rezultatul auditurilor anterioare

Urmare verificărilor auditului referitor la implementarea recomandărilor menționate în Hotărîrile precedente ale Curții de Conturi, se relevă că AȘM a întreprins măsuri întru executarea acestora. Astfel, Hotărîrea Curții de Conturi nr.48 din 29.10.200953 a fost executată integral. Totodată, unele recomandări au rămas neimplementate și/sau realizate parțial, cum ar fi cele din Hotărîrea Curții de Conturi nr.19 din 19.04.201154 și Hotărîrea Curții de Conturi nr.28 din 03.07.201255. Astfel, n-a fost implementată recomandarea auditului expusă în Hotărîrea Curții de Conturi nr.19 din 19.04.2011, ce ține de crearea bazei de date privind tematicile de cercetare pe domenii din ultimii 10 ani, principalii indicatori de activitate, potențialul științific și logistic al organizațiilor din sfera științei și inovării. Conform comentariilor AȘM, aceasta, în comun cu Institutul de Matematică și Informatică, au inițiat elaborarea bazei de date privind tematicile de cercetare. De asemenea, în proces de implementare sînt și recomandările privind crearea, pe lîngă stațiunile tehnologico-experimentale și stațiunile didactico-experimentale, a bazelor tehnico-materiale, a loturilor demonstrative de tehnologii performante pentru creșterea culturilor agricole; atragerea investițiilor străine pentru asigurarea organizațiilor din sfera științei și inovării cu utilaj și echipament performant și antrenarea tinerilor specialiști în procesul de cercetare.

Cît privește implementarea recomandărilor menționate în Hotărîrea Curții de Conturi nr.28 din 03.07.2012, auditul a constatat că, potrivit planului de acțiuni, AȘM derulează procesul de executare referitor la:

întocmirea proiectului Regulamentului privind asigurarea procesului de elaborare a bugetului în cadrul AȘM;

elaborarea sistemului de raportare anuală privind realizarea obiectivelor programelor sectoriale și eficiența utilizării resurselor financiare;

elaborarea metodelor și instrumentelor în vederea monitorizării bugetului pe programe.

De asemenea, se atestă că Consiliul Suprem a elaborat proiectul „Strategia de dezvoltare a cercetării-inovării pînă în anul 2020”, acesta fiind prezentat Guvernului spre examinare.

S-a constatat că recomandarea privind elaborarea politicilor de gestionare a riscurilor în cadrul AȘM și a programului de măsuri menit să soluționeze problemele identificate ale Serviciului audit intern n-a fost implementată.

53 Hotărîrea Curții de Conturi nr.48 din 29.10.2009 privind Raportul auditului regularității utilizării mijloacelor financiare alocate pentru dezvoltarea științei în anul 2008 Academiei de Științe a Moldovei și unor instituții beneficiare de aceste mijloace.

54 Hotîrîrea Curții de Conturi nr.19 din 19.04.2011 privind Raportul auditului performanței „Pentru ca beneficiile scontante să fie realizate, sînt necesare îmbunătățiri în politicile și procedurile Academiei de Științe a Moldovei de alocare și monitorizare a fondurilor destinate cercetărilor științifice” (în continuare - Hotîrîrea Curții de Conturi nr.19 din 19.04.2011).

55 Hotărîtrea Curții de Conturi nr.28 din 03.07.2012 cu privire la Raportul auditului performanței „Realizări și deficiențe în implementarea reformelor în domeniul managementului finanțelor publice, oportunității de îmbunătățire” (în continuare - Hotărîtrea Curții de Conturi nr.28 din 03.07.2012 ).

41

Concluzii la compartimentul 3.8. Cu privire la executarea recomandărilor Curții de Conturi în rezultatul auditurilor anterioare

În urma verificării nivelului de conformare la cerințele și recomandările Curții de Conturi, auditul atestă că au fost întreprinse unele acțiuni în vederea înlăturării neregulilor/abaterilor și neajunsurilor constatate în cadrul auditurilor precedente. Totodată, mai persistă și unele carențe, acestea fiind condiționate, după caz, de neîntreprinderea măsurilor sau de insuficiența celor întreprinse de către factorii de decizie, de lipsa/ineficiența sistemului de monitorizare asupra executării funcțiilor delegate conform cadrului legal, precum și de unele situații determinate de factorii externi.

Recomandări conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei:22. Să întreprindă măsuri în vederea executării/implementării incontestabile

a cerințelor/recomandărilor Curții de Conturi, în vederea asigurării bunei guvernări a fondurilor publice.

Concluzie generală de audit

Deși în perioada supusă auditării Academia de Ştiinţe a Moldovei, în calitate de executor primar de buget, a asigurat execuția de ansamblu a alocațiilor, încadrîndu-se în limitele preconizate, și a întreprins măsuri de monitorizare a activității organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, auditul a identificat rezerve la consolidarea managementului și implementarea unui sistem integru de control intern prin prisma optimizării guvernării fondurilor publice.

Prin prisma responsabilităților ce îi revin, Academia de Ştiinţe a Moldovei, în calitate de executor primar de buget, n-a asigurat în deplină măsură regularitatea controlului asupra planificării și utilizării conforme a alocațiilor bugetare de către organizațiile și instituțiile din sfera științei și inovării, efectuării regulamentare a inventarierii patrimoniului, în vederea confirmării integrității, veridicității și autenticității datelor contabilității și raportării financiare, monitorizării asigurării conformității și eficienței fondurilor publice utilizate în cadrul realizării proiectelor de cercetare științifică, de inovare și de transfer tehnologic.

În contextul constatărilor de audit, se impune necesitatea îmbunătăţirii procesului de alocare, în aspectul direcțiilor strategice, a resurselor prin asigurarea unei delimitări clare a cheltuielilor pentru cercetările ştiinţifice de cele pentru întreținerea infrastructurii sferei științei și inovării, cu implementarea unui management financiar și control eficient și a unui cadru instituțional relevant.

Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate la Academia de Ştiinţe a Moldovei şi unele instituţii şi organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării din subordine de către echipa de audit, în următoarea componenţă: controlorii de stat principali/auditori publici N.Furnica și M.Filip, controlorii de stat superiori O.Chirilici și R.Fricăţel, controlorii de stat S.Purici, N.Onofrei și I.Buga.

Şeful echipei de audit controlor de stat principal, auditor public Nicolae Furnica

Responsabil de monitorizarea desfăşurării,generalizării şi raportării rezultatelor auditului:

42

Şeful Direcţiei generale I (auditul bugetului de stat şi patrimoniului),auditor public Natalia Trofim

43