CORMAC JAMES

legirea lasuprafafd

Traducere de

DIANA CRUPENSCHI

ffuNrvrns

PARTEA I

185o

25mai

Au traversat cercurile de culoarea noroiului qi cercurile de

culoarea mugtaruiui, care treceau chiar prin mijlocul curentului.

Au alunecat in masele de ceafi ce stiteau nemigcate, ca moarte,

pe api gi fbceau si dispari totul, in afarl de vocile 1or, Ei au alune-

cat inapoi in lumina zilei ca gi cum ar fi iegit dintr-o sauni. La

iegirea dintr-o asemenea masi de ceafi, pe 25, au intdlnit un bric

cu infbligare ciudati. Toati marea fusese numai a lor de cindplecaseri din Aberdeen, au salutatvasui din toati inima, dar cei-

la\i n-au dat nici un semn ci i-ar fi vizut, vasul a alunecat tdcut

pe langi ei, dispdrind in ceafi, gi nu l-au mai vizut de atunci.

Cipitanul Myer insista slfie respectat un program strict ca

si imblinzeasci zilele. La ora qapte. La opt. La qi jumitate.

Priciuri. Micul dejun. Baie. Voia ca toate gurile si se hrlneascl

in acelagi timp, indiferent dacl erau infometate sau nu' La ora

fixatl, voia ca tofi si fie in paturile lor, chiar daci nu le era somn.

Vorbea echipajului navei ca gi cum ar fi vorbit unei familii unite

cu trup Ei suflet. in fiecare zi,laprttnz,fbrd' greg, il vedeau potri-

vindu-gi cele cdteva cronometre.

Pe 27, in sf1rgit, cineva de la bord a strigat ,,Pi.Lrndnt!". Oa-

menii au venit cu tolii pe punte 9i s-au uitat la linia coastei ca

la o minune. Groenlanda, aga se numea. Arita ca o mlagtinipArjottn. FIri un singur copac, fbri un singur tufig. Zdrenfuite

gi jerpelite pe margini, inci mai erau petice de zitpadd pe cul-

mile dinspre nord.

La Disko nu mai era nici un vas. Mult deasupra niveluluiapei, se ridica o casi singuraticd din lemn scorojit de umezea-ld, avXnd in spate mai multe colibe sdpate chiar in panta dealu_lui. Colibele erau acoperite cu pimdnt pe care cre$tea iarbd, lanivelul coastei, iar vdzute diniuntrul vasului, prin hublouri,boccelele astea murdare pireau ci se tArisc afari din nigte gi_uri fbcute in plmAnt.

Baleniera a inaintat spre firm, cu Myer stAnd la prori. Era opozilie studiatd, pe care o admira in secret. Mulpmi de femei gicopii aqteptau deja pe stdnci. Era un abator in aer liber. Oase,resturi si miruntaie peste tot. $i, peste tot, fAgii de carne deaproape un metru sau rnai mrrltzdceaucanigte ferigi arse de gerdirect pe pdmdnt, la uscat. Mirosul care plutea in aer era uprou_pe dulce. Firi si se adreseze nimdnui in special, Myer a anunlat:Ce mai primire. Un carnaval al spurciciunii.

Sub vas, uriage tentacule cenusii, care pireau mai mult ani_male decAt vegetale, incercau si prolifereze, alene. LocotenentulMorgan, secundul balenierei, se uita in jos la ele de la pror6. Cuo vari in urmi, inotase in jadul lichid al Mdrii Egee. Lui, careera acum un alt om, aceea i se pirea a fi o altd lume.

Casa guvernatorului era atAt de curatd Ei de ordonati incdtdidea de binuit, ca 9i cum ceva ciudat s-ar fi intAmplat acolo,ceva ce ldsase urme pe care ai casei speraserS si le gteargi. Era ocontradicfie evidentd cu tot ce se putea vedea pe [6rm. podeleleerauverzi gi pireau proaspdt vopsite. Thvanele joase erau de unalbastru palid. Stipdna casei era sora guvernatorului, domni-goara Rink. Era palidd ca o bolnavi, desi strilucea de sinitate.Pdnd gi pielea ei pirea ciudat de curatd.

S-au asezat gi se uitau finti la soba in care duduia focul gi l_aul6sat pe Rink sd vorbeascd. se chinuia s6 scoati dopul unei sticle.LAngi foc era o colivie pentru pisdri, din alami. Dopul sticlei aiegit cu un oftat zdravdn, de cunoscitor.

Dumneata gi ofiferii dumitale sunteti oaspefii mei, a spusRink. Atdta timp cAt sunte{i aici.

t0

Nici nu ne gindim si vi murdirim ceargafurile doar pen-

tru o singuri noapte, a zis MYer.

Ce importanfi are? a rlspuns Rink' Las-o si spele 9i ea niq-

te ceargafuri. Se pldnge aproape tot timpul ci se plictiseqte.

Chiar nu st[m deloc riu unde suntem acum' a spus Morgan'()am inghesuifi, e-adevirat, dar confortabil, cu toate astea.

Ea a intrebat fbri ocoliguri cAli erau, iar Myer i-a spus' Erau

qase ofileri, zece marinari, un mus gi un groenlandez, ca siaibl grijn de cAini gi si traduci,la nevoie.

Nici nu ne gindim sd vi cerem si ne glzdui]i pe toti' a

spus Myer.N-am prea des plicerea unei conversafii adevirate, azis ea'

Vedefi,le-a spus Rink.Probabil ci primi{i in mod regulat vizite ale vdnltorilor de

lralene, i-a spus Morgan femeii.

Vdnltorii de balene sunt o categorie foarte deosebiti, era sispun ciudati, de oameni. ii admir foarte mult, dar farmecul

lor are limite, aga mi se Pare.Ea avea pirul blond, prins intr-un coc foarte strAns. Ar fi

fost o mare ugurare, aga i se pirea lui Morgan, dacd dintr-oda-

ti chestia aia s-ar fi desfhcut'

Myer a spus ci chiar nu aveau cum s[ rdmALni, oricAt de mult

i-ar fi atras ospitalitatea domnului Rink 9i a surorii lui. Erau

deja in urmd cu programul lor, a spus. Aveau intAlnire cu vasele

Amiralitefli pe insula Beechey, in strAmtoarea Lancaster, de

unde se puteau risipi in mai multe direclii in arhipelag, ca siinceapi ciutarea inainte si-i apuce iarna'

Nu cred, a spus Rink.Iarna o si vini mai td'rziu anul ista, a zis ea.

Sperim si trecem cu bine prin Marea de Gheati, a zis Myer'

O si fie deja mare lucru, a zis Rink, daci ajungefi acolo.

Numai luna asta, a zis ea, trei baleniere au fost strivite de

stdnci in golful Melville. Cdnd ieqeau din portul Peterhead'

Altele doud, schilodite, de-abia au plecat acas6.

Myer a spus c[ nu le vizuse cind veniseri in sus spre coasti'

n

Chiar credea Myer c6 mai exista vreo speranfl s6_i giseas_ci? a intrebat Rink. Pe Franklin gi cele doui vase care dispdru-ser5, voia sd spuni. Nu era de pdrere ci. trecuse cam prea multtimp, cdli ani erau acum de cdnd nimeni nu_i mai v[zuse ginu-i mai auzise? Tiebuie s6 incerci.m, a zis Myer. Trebuie si nestriduim si facem tot ce putem gi sl nu ne pierdem speranla.

in saloanele din Londra nici nu vor sd audi altceva, a zisDeHaven.

Myer s-a strdmbat. Nu luafi in seami obrdznicia doctoruluiDeHaven, a zis el. Nu pierde nici o ocazie sd faci glume in legi_turi cu cilitoria noastrd, dar pot si vi asigur cd nu existi om maihotirdt ca el la bord. Fratele lui mai mic e imbarcat p e Terror.

Myer a spus ci avea pentru Rink o scrisoare de la DirectoriiCompaniei Regale de Comerf din Groenlanda. A dat din capcdtre Morgan, care i-a intins plicul.

Ce scrie? a intrebat Rink.Firegte cd nu am deschis-o, a zis Myer. $i, chiar daci ag fi

deschis-o, cred cl-i scrisd in danez6.Dar Rink arefuzatsi atingd lucrul acela.Sora lui l-a luat gi a rupt pecetea. A citit pe sirite, mormlind,

politelurile de introducere, a parcurs-o repede, ca si dea de ches-tiile esen{iaie. Acolo unde este posibil, a citit ea, vom _ s_a opritca sd dea o traducere cdt mai buni -, vom acoperi necesitiJilemateriale ale purtitorului acestei scrisori.

Rink n-a rlspuns. Se uita pe fereastri, pirea sl nu fi auzit.Bduse singur o jumdtate de sticli. Scheletul unui vas zdcea pefirm. Un vas care fusese gisit plutind in derivd de_a lungul coas_tei, pirdsit, cu o vari inainte. O poveste ciudatd, a zis Rink.

Ofiferii l-au l6sat si vorbeascd. Din cAnd in c6nd, Myer igidregea glasul, politicos. Morgan a surprins-o pe sora lui Rinkuitandu-se la el. Femeia gi-a inil{at sprdncenele o clipi, a ridi-cat din umeri gi a oftat neauzit. in fiecare an venea.et. on pu_chet din Upernavik cu ultima balenieri - cu toate romanelesentimentale, oricdt de multe, pe care preotul de acolo reugeasi ie cerqeasci de la clpitani in sezonul respectiv. Doar pe astea

t2

qi povegtile fratelui ei le avea pentru a face si-i treaci mai ugor

lungile nopli de iarnd.

Stind la fereastri in spatele lui, Myer a spus ci nu indriznea

s[-qi imagineze cum era in colibele biqtinaqilor. Rink l-a con-

clus spre cea mai apropiati dintre ele, iar Myer l-a urmat cu

neribdare. De pe terasa casei, l-au vizut dAnd deoparte pielea

cle animal de la intrare.L-auvhzutcum gi-a bigat nasul iniun-tru gi apoi s-a dat repede inapoi, ca 9i cum ar fi primit o lovitu-

r[. Oamenii SEtia triiesc intr-o groapi, a strigat el spre casi 9i

qi-a chemat ofi|erii si vini gi s6 vadi 9i ei.

Ofilerii s-au supus, dar, in timp ce Morgan se pregitea si-irlrmeze, domniEoara Rink i-a pus o mAni pe bra!. A clitinattlin cap. A ficut o strimblturi. Aga c[ el a rirnas. Au stat acolo

in tbcere, singuri pe terasi. Morgan s-a uitat la ea cum apisa

ugor chigtocul llgirii de un stAlp gi punea ce rimisese din el

inapoi in pachet. Cu o migcare la fel de delicati, ea gi-a atins cu

vdrfurile degetelor pandantiwl de sticld verde, in form[ de pi-

cituri, care-i atdrna la git. Ca 9i cum ar fi wut si se asigure cimai era acolo - un pretext pentru un gest elegant. Stiteau 9i

ascultau gheafa mormiind qi bolborosind jos, pe firm. Stitea

si ploui. Cerul scund era o lespede de piatrl.Chiar egti sigur ci nu poli rimine la cini? a intrebat ea'

Mi-ar plicea foarte mult, a zis el'

Vorbeau cu griji. Ea a spus cd nu mai pusese piciorul pe un

vas sau intr-o sanie de cinci ani.

Morgan n-a fbcut nici un comentariu. Rink 9i ceilalli ofiferi

s-au intors qi au rimas ln picioare pe terasa acoperiti, la adb-

post de ploaie. Myer il bitea la cap pe guvernator cu proviziile.

Nu existau provizii, a zis Rink. Cel mult putea sI le ofere

cAfiva iepuri silbatici, un ied. $i puteau si ia orice cantitate de

cod voiau, fireqte.

Dar nigte blinuri avefi? a zis Myer. Didea orice la schimb.

Cirfi, rom, bere * orice gi-ar fi dorit Rink Ei sora lui.

Nu avea nici o importanfi. Nu aveau blinuri' Renii, a zis

Rink, qi qi-a desfdcut bra{ele intr-un gest de neputin}i.

l3

Vremurile bune se duseseri de mult. Ar fi trebuit sd se opreas_cd mai la sud.

Dar Myer nici nu se gAndea si se intoarci. Se temea si nuintdrzie, sd nu-s,i rateze sansa, se temea ci n-o si poatd ajungeacolo. Pind la urmi, ofiferii s-au intors in casd gi au agteptatimpreuni cu sora guvernatorului, bdnd din cafeaua ftcute deea, in timp ce Rink dddea o raitd pe la colibe, confiscind totce-i cddea in mAni.

Se uitau pe fereastri la ploaia care biciuia noroiul gi_l flceasi sari in aer. Apa curgea roqie pe flgage, ca gi cum tot finutular fi fost vopsit cu o vopsea ieftini. S-au uitat la noroiul carescotea aburi sub ndvala aceea, p6ni cand au auzitclopotul careanunla ora, pe vasul din golf. Sub mugetul ploii, bitaia clopo_tului era o tinichea ieftini.

Chiar in timp ce aruncau blinurile in barci, ea a venit dupiei. Le aducea o pungl de cafea 9i o punguld de seminfe. Scrisesein englezd,pe hdrtia impdturiti: CHIMEN. VAnitorii de balenejurau cI e bun pentru sAnge. Aveau nevoie de cilduri, le_a spus,dar puteau si fie puse la incollit undeva la intuneric. Morgan.i-a spus sd se intoarci repede in casi. ploaia se mai potolise, darasta nu avea sd dureze mult.

29 mai

Pe 29, au iegit din golf qi au cArmit citre nord. parAmeleerau pline de cod sirat, atdrnat in bdtaia vdntului. Apa, gheafagi cerul erau de culoarea cenugii.

Dupi doui zile,lapatru dimineafa, Myer gi-a zorit tofi ofi_terii sd se scoale qi si urce pe pUnte. Aici, in sfdrgit, formAnd unlirm pe partea feriti de vdnturi a vasului, se intindea Marea deGheafi, despre care auziseri atAtea. in linigtea diminefii, au as_cultat. Trosnea ca un bugtean in flIciri.

Dupd ce restul oamenilor s-au dus jos si, mindnce de dimi_neafi, Morgan a rdrnas la prori cu MacDonald, preotul. Stiteau

I4

unul lengi altul ca hipnotizali. Chiar in fala lor, ridicdndu-se din

itp[, se inilp un bloc de marmuri mare cittTai Mahal. Fiecare in

l'clul lui, amdndoi ii admirau indiferenfa absoluti la agitafia 9i

vuietul constante ale mirii.Laprdnz, MacDonald a declarat: in predica de duminica

viitoare, sunt tentat si propun aisbergul ca pe un simbol al

Atotputernicului insugi, adicd intruchiparea perfectd a puterii

nelimitate de-a pururi in a;teptare. O analogie cu care domnul

Morgan, mi se pare mie, va fi cu totul de acord.

Nu vreau si te contrazic, domnule MacDonald, dar nu gtiu

claci ag putea vedea chestia aia in felul in care o vezi dumnea-

[a, a zis Morgan.Dar cum ai vedea-o?

Nu gtiu.

Haide, haide, a zis MacDonald. Doar !i-am vizut toli raftul

cu c[r!i. fi-am citit tofi rapoartele. EEti un om care gtie sl se

exprime. Mdcar dd-ne o idee despre ce vrei s[ spui. Uite, noi

suntem numai ochi gi urechi.

Nu mi fandosesc, a zis Morgan. Pur gi simplu nu gtiu ce

simt fali de chestia aia. Nu qtiu ce am vdzut de dimineafi. Asta

e adevirul gol-golu!.Uqa s-a deschis dintr-o smucituri. Era Cabot, bucitarul.

Giorgio! A dispirut. Pe ghea{i.

S-au repezit pe punte. La vreo doui sute deyarzi de vas,

cam la cincizecideyarziin interiorul Mirii de Gheaf6, un grup

de birbafi stiteau in picioare pe un sloi uriag. Ofilerii au vAslit

pdni acolo, au inaintat cit de mult au putut cu barca, s-au ci!i-rat cu greu pe ghea![.

Biiatul plecase cu Petersen, ca si-i care franghia 9i harpoanele.

Groenlandezul zirise o foci gi se duseseri si-gi incerce norocul.

Doar pentru distracfie, a zis Petersen. Pirea mai mult plicti-

sit decdt supdrat. Siriseri de pe un sloi pe altul, el o luase inain-

te, iar cdnd se intorsese, biiatul dispiruse. Franghia plutea in

api, intr-una dintre cripituri. Poate c[ ancora mici i se agifase

de haine gi il trisese in apd. Nu se vedea nici o urmi.

15

2 octombrie

S-a dus din nou s-o vadd. AtAta weme cit dura furtuna, nu

era prea mult de fbcut. Dar, pe cdnd stitea dincolo de uq[' ceva

i-a qpus si nu bati, sdL mai rimAnd acolo. Se auzeau voci la celi-

lalt capit al coridorului, in cabina ofi1erilor' A venit mai aproa-

pe, a stat gi a ascultat cum DeHaven le explica totul oamenilor'

Le explica - insistind - c6, dacdMyer avea si lase vasul sd plu-

teasci gi mai departe spre nord, el avea si-l declare inapt pen-

tru comandi. Tot timpul Morgan crezuse ci, doar fbce auhaz de

situafie, de neajutorarea lor, de ei inqiqi. Dar acum vedea c[DeHaven chiar credea ci puteau da vina pe cineva 9i ci era

ceva concret de fbcut.

in probleme medicale, eu am ultimul cuvint, a spus el'

Myer o si spuni ci ai fost impotrivi de la inceput'

Paranoia, a sPus DeHaven.

Replicile se completau una pe alta' Omul deja hotirise -imaginase - totul. Morgan trebuia si-gi asume comanda, siintoirclvasul, si incerce si rizbati cAt mai departe spre sud 9i

si giseasci un loc adipostit ca sl agtepte asediul iernii. Asta era

ce irebuia si fac6. Er4 noul ro1 pe care-l scriseseri pentru el'

$i cAnd vine primlvara, spunea DeHaven, cu primul prilej,

la Disko, qi apoi acasi'

Toate astea erau nigte promisiuni deqarte, nigte ameninfiri

inutile. Pluteau spre nord. AjunseserdL deja prea departe' Chiar

dacl ar fi fost la comand6, Morgan n-ar fi fost mai capabil si

conducivasul decit celdlalt. Era totuna daci-l lisau pe Myer in

funcfie. Trecdseri o linie invizibili. Doar DeHaven 9i discipolii

lui erau capabili si pretindi altceva.

in seara aceea acitit din nou scrisorile sofiei lui, cele pe care

le adusese cu el. A recitit chiar Ei citeva dintre scrisorile lui pe

care nu le trimisese niciodati. Erau o carte veche de istorie datijos de pe raft. Rizboaie uitate, campanii inutile. Fuseseri atdt de

imporiante atunci pentru cei implicali in ele, iar acum ii dideau

impresia unor nigte inciierlri copilireqti, in care toati lumea

pirea absolut hotiritl si luPte.

r23

3 octombrie

La ora patru, s-a sculat ca sd-gi facd schimbul impreuni cucabot gi l-a gdsit in cambuzi,lipit de plitd qi sorbind din ibriculincdlzitpelampa cu spirt. $i-au pus cdciulile gi glugile gi mdgtilecare le apdrau fagadefrig, mdnuqile, blinurire gifiecare dintre eia mai inspirat o dati aerul cald diniuntru, apoi au ieqit. in lumi_na lunii banchiza ardta cao placi de granit lisati sd cadd de lainil{ime, spart6, intr-adevdr, destul de frumos. Sub ea, urlaumonqtri marini. Au privit cum se deplasa gheafa. Au urmiritdistanfa care se ingusta. Ugor, prima lespede a atins lemnul gi ainceput si preseze.

Au privit cum se ridicau gi cum se ingrdrnddeau una pestealta bucilile de gheald. Lespezinevlzute, qtia asta, erau trasededesubt Ei ridicau cu forlr vasur, ca un levier. se intreba ce felde sunete se auzeau sub punte. Se intreba cum rdsunau acelezgomote in cabina ei, iniuntrul ei.

Nava a inceput si geamd. A inceput sd tremure. Gheafa con_tinua sd se sfarme in bucifi lovindu-se de carend.. Ea cantireapeste o suti cincizeci de tone, dar a sdrit pur qi simplu din strdn-soarea de menghini. A fost de parc6 ar fi lovit o stAncd, simdna lui Cabot a ldgnit sd prindi bralul lui Morgan.

Cabot, a spus el, sper ci n-o si avem nici o manifestare deemolii nedemne de un bdrbat.

Sigur cd nu, a spus Cabot din spatele migtii. igi pierduseechilibrul, asta era tot.

Morgan azltmbitauzind explicalia asta, dar i se strAnsese ini_ma. Avea siL fie o noapte lungi - inc6 trei ore - in care trebuia sdincerce si-i pistreze calmul omului de lAngi el, si incerce si_lconvingi cd vasul n-avea si fie strivit, transformat intr_o grima_di de befe de chibrituri. in cele din urmi n-a spus nimic, fiindcinimic din ce putea spune nu era decAt o minciuni sfruntatd.

Imediat ce li s-a terminat schimbul, Morgan a cobordt subpunte. Foarte incet, a deschis uga cabinei ei. Ea pdrea linigtiti,inofensiv5, dar pe urmi a deschis ochii. Cumva, il auzise venind.

t24

A intrebat-o cum fusese noaptea, cum se simfea. Pulin obositi,

a spus ea. Pulin insetati. El i-a adus o canl de ceai. S-a uitat la

ea cum o sorbea cu griji. Au vorbit o vreme, iar el a incercat

s[-i descrie cum era afari, deasupra.

El s-a agezat risfoind una dintre revistele ei, gi-a ridicat din

nou privirea. Ea inchisese ochii doar o clipi qi afipise' Cana

stitea in echilibru pe pAntecele ei. in cani, ceaiul repeta ca un

ecou loviturile invizibile. Prin careni auzeazgomotul unei alte

lumi, forlele care acfionau 9i gheafa, industriile rivale' P[rea

imposibil de departe gi periculos de aproape'

A luat cana gi a pus-o pe dulap' Ea nu s-a trezit. S-a aplecat pe

scaunul pe care stitea 9i gi-a inglduit si se uite lung la ea' Nu

pirea mai mare ca inainte, dar hainele ei, in mod evident, pdreau

-ui ttta-t". Ori de cite ori le permitea, ochii o urmireau pAni

iegea pe ugl. Uitdndu-se la oamenii care o priveau, Morgan se

uita la sine insugi, cel care fusese in Disko, in urmi cu atAtea luni'

A contemplat-o un timp, dar gi pleoapele lui voiau sd se lase

peste ochi. Ea stitea, de departe, in cea mai cilduroasl cabini

de ia bord. A incercat din nou si audi loviturile dintr-un loc

indepirtat, aflat la adipost. Zgomotul infundat Ei tocit de un

zid de carne. Ca un ciocinit intr-o poarti aflati departe' Simfea

o anumitd solidaritate. Singur cu ea in cabinl. Prins in capcani

gi izolat. Uneori i se pirea ci o studia ca prin luneti, urmirind-o

cum se indepirta tot mai tare de el, zi de zi. Cu o zi inainte, se

uitase la ea ieqind din cadi. Kitty insistase ca el si rlmAni, spu-

nAnd ci-i era teami s6 nu alunece' El gtia ci ea voia s[ fie admirati. Stitea acolo cu apa giroind pe ea, cu pielea netedi 9i

strilucitoare gi ferml. impiunAndu-se cu ce-gi fbcuse singuri'

S-a striduit si nu se holbeze. Nu era femeia pe care o cunoscu-

se la Disko. Era altcineva.

PAni dimineafa, ceas dupi ceas' gheala s-a ingrdmidit fbri

incetare p6ni la nivelul punfii, apoi pinb la nivelul copastiei,

apoi Ei mai sus. Au muncit ca nigte sclavi pAni la arniaz6, pdnit

la ultimul om, cu lopeli gi vdsle 9i cingi, incercdnd si fini de-

parte buc[file de gheaf6. CAnd s-a l6sat seara, ghe]ii i s-a fbcut

r25