Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe

TITLUL IDreptul de autor

PARTEA IDispozitii generale

CAPITOLUL IDispozitii introductive

Art. 1.(1) Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, precum si asupra oricaror asemenea opere de creatie intelectuala, este recunoscut si garantat in conditiile prezentei legi. Acest drept este legat de persoana autorului si comporta atribute de ordin moral si patrimonial.(2) Opera de creatie intelectuala este recunoscuta si protejata, independent de aducerea la cunostinta publica, prin simplul fapt al realizarii ei, chiar neterminata .

Art. 2.Recunoasterea drepturilor prevazute in prezenta lege nu prejudiciaza si nu exclude protectia acordata prin alte dispozitii legale.

CAPITOLUL IISubiectul dreptului de autor

Art. 3.(1) Este autor persoana fizica sau persoanele fizice care au creat opera.(2) In cazurile expres prevazute de lege, pot beneficia de protectia acordata autorului persoanele juridice si persoanele fizice altele decat autorul.(3) Calitatea de subiect al dreptului de autor se poate transmite in conditiile legii.

Art. 4.(1) Se prezuma a fi autor, pana la proba contrara, persoana sub numele careia opera a fost adusa pentru prima data la cunostinta publica.(2) Cand opera a fost adusa la cunostinta publica sub forma anonima sau sub un pseudonim care nu permite identificarea autorului, dreptul de autor se exercita de catre persoana fizica sau juridica ce o face publica numai cu consimtamantul autorului, atat timp cat acesta nu-si dezvaluie identitatea.

Art. 5.(1) Este opera comuna opera creata de mai multi coautori, in colaborare.(2) Dreptul de autor asupra operei comune apartine coautorilor acesteia, intre care unul poate fi autorul principal, in conditiile prezentei legi.(3) In lipsa unei conventii contrare, coautorii nu pot exploata opera decat de comun acord. Refuzul consimtamantului din partea oricaruia dintre coautori trebuie sa fie temeinic justificat.(4) In cazul in care contributia fiecarui coautor este distincta, aceasta poate fi exploatata

separat, cu conditia sa nu se prejudicieze exploatarea operei comune sau drepturile celorlalti coautori.(5) In cazul utilizarii operei create in colaborare, remuneratia se cuvine coautorilor in proportiile pe care acestia le-au convenit. In lipsa unei conventii, remuneratia se imparte proportional cu partile de contributie ale autorilor sau in mod egal, daca acestea nu se pot stabili.

Art. 6.(1) Este opera colectiva opera in care contributiile personale ale coautorilor formeaza un tot, fara a fi posibil, data fiind natura operei, sa se atribuie un drept distinct vreunuia dintre coautori asupra ansamblului operei create.(2) In lipsa unei conventii contrare, dreptul de autor asupra operei colective apartine persoanei fizice sau juridice din initiativa, sub responsabilitatea si sub numele careia a fost creata.

CAPITOLUL IIIObiectul dreptului de autor

Art. 7.Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma concreta de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, cum sunt:a) scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile, pledoariile, prelegerile si orice alte opere scrise sau orale, precum si programele pentru calculator;b) operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicarile, studiile, cursurile universitare, manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice;c) compozitiile muzicale cu sau fara text;d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice si pantomimele;e) operele cinematografice, precum si orice alte opere audiovizuale;f) operele fotografice, precum si orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;g) operele de arta plastica, cum ar fi: operele de sculptura, pictura, grafica, gravura, litografie, arta monumentala, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica sticlei si a metalului, precum si operele de arta aplicata produselor destinate unei utilizari practice;h) operele de arhitectura, inclusiv plansele, machetele si lucrarile grafice ce formeaza proiectele de arhitectura;i) lucrarile plastice, hartile si desenele din domeniul topografiei, geografiei si stiintei in general.

Art. 8.Fara a prejudicia drepturile autorilor operei originale, constituie, de asemenea, obiect al dreptului de autor operele derivate care au fost create plecand de la una sau mai multe opere preexistente, si anume:a) traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrarile documentare, aranjamentele muzicale si orice alte transformari ale unei opere literare, artistice sau stiintifice care reprezinta o munca intelectuala de creatie;b) culegerile de opere literare, artistice sau stiintifice, cum ar fi: enciclopediile si antologiile, colectiile sau compilatiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv

bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creatii intelectuale.

Art. 9.Nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor urmatoarele:a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile si inventiile, continute intr-o opera, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;b) textele oficiale de natura politica, legislativa, administrativa, judiciara si traducerile oficiale ale acestora;c) simbolurile oficiale ale statului, ale autoritatilor publice si ale organizatiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul si medalia;d) mijloacele de plata;e) stirile si informatiile de presa;f) simplele fapte si date.

CAPITOLUL IVContinutul dreptului de autor

Art. 10.Autorul unei opere are urmatoarele drepturi morale:a) dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa opera la cunostinta publica;b) dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei;c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publica;d) dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei - atingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau reputatia sa;e) dreptul de a retracta opera, despagubind, daca este cazul, pe titularii drepturilor de exploatare, prejudiciati prin exercitarea retractarii.

Art. 11.(1) Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renuntari sau instrainari.(2) Dupa moartea autorului, exercitiul drepturilor prevazute la Art. 10 lit. b) si d) se transmite prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe durata nelimitata. Daca nu exista mostenitori, exercitiul acestor drepturi revine Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor.

Art. 12.Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide daca, in ce mod si cand va fi utilizata sau exploatata opera sa, inclusiv de a consimti la utilizarea operei de catre altii.

Art. 13.Utilizarea sau exploatarea unei opere da nastere la drepturi distincte si exclusive ale autorului de a autoriza:a) reproducerea integrala sau partiala a operei;b) difuzarea operei;c) importul in vederea comercializarii pe teritoriul Romaniei a copiilor de pe opera, realizate cu consimtamantul autorului;d) reprezentarea scenica, recitarea sau orice alta modalitate publica de executie sau

de prezentare directa a - operei;e) expunerea publica a operelor de arta plastica, de arta aplicata, fotografice si de arhitectura;f) proiectia publica a operelor cinematografice si a altor opere audiovizuale;g) emiterea unei opere prin orice mijloc ce serveste la propagarea fara fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit;h) transmiterea unei opere catre public prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin orice alt procedeu;i) comunicarea publica prin intermediul inregistrarilor sonore si audiovizuale;j) retransmiterea nealterata, simultana si integrala a unei opere prin oricare dintre mijloacele citate la lit. g) si h), de catre un organism de emisie, diferit de organismul de origine a operei radiodifuzate sau televizate;k) difuzarea secundara;l) prezentarea intr-un loc public, prin intermediul oricaror mijloace, a unei opere radiodifuzate sau televizate;m) accesul public la bazele de date pe calculator, in cazul in care aceste baze de date contin sau constituie opere protejate.

Art. 14.(1) Prin reproducere, in sensul prezentei legi, se intelege realizarea uneia ori a mai multor copii ale unei opere, in orice forma materiala, inclusiv realizarea oricarei inregistrari sonore sau vizuale a unei opere, precum si stocarea permanenta ori temporara a acesteia cu mijloace electronice.(2) Prin difuzare, in sensul prezentei legi, se intelege distribuirea catre public a originalului ori a copiilor unei opere, prin vanzare, inchiriere, imprumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.(3) Nu se considera difuzare distribuirea catre public prin imprumut, cu titlu gratuit, a unei opere, in cazul in care se realizeaza prin intermediul bibliotecilor publice.

Art. 15.(1) Utilizarea sau exploatarea unei opere in modurile prevazute la Art. 13 lit. d) si e), precum si in orice alt mod similar constituie comunicare publica.(2) Se considera publica orice comunicare a unei opere, facuta intr-un loc deschis publicului sau in orice loc in care se aduna un numar de persoane care depaseste cercul normal al membrilor unei familii si al cunostintelor acesteia, indiferent daca membrii care compun acel public susceptibil de a receptiona astfel de comunicari pot sau nu sa o faca in acelasi loc sau in locuri diferite ori in acelasi timp sau in momente diferite.(3) Redifuzarea copiilor unei opere nu mai necesita autorizarea titularului dreptului de autor decat pentru inchirierea si importul acestora.

Art. 16.Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza traducerea, publicarea in culegeri, adaptarea, precum si orice alta transformare a operei sale prin care se obtine o opera derivata.

Art. 17.

(1) Autorul unei opere literare sau artistice beneficiaza de dreptul exclusiv de a autoriza inchirierea originalului si a copiilor operelor, inclusiv a operelor audiovizuale, a operelor cuprinse intr-o inregistrare sonora, a unui program pentru calculator sau a unei opere care poate fi utilizata cu ajutorul unui calculator ori al oricarui alt dispozitiv tehnic, chiar dupa difuzarea acestora in conformitate cu consimtamantul autorului.(2) Dreptul de a autoriza inchirierea operei reprezinta dreptul exclusiv al unui autor de a pune la dispozitie pentru utilizare originalul sau copiile operei pentru o perioada de timp limitata, in schimbul unui avantaj economic direct sau indirect.

Art. 18.(1) Imprumutul public consta in punerea la dispozitia unei persoane, cu titlu gratuit, pentru utilizare, a originalului sau a copiei unei opere pentru o perioada de timp determinata, prin intermediul unei institutii care permite accesul publicului in acest scop. Imprumutul public nu necesita autorizarea prealabila a autorului.(2) Imprumutul public da dreptul titularului dreptului de autor la o remuneratie echitabila.(3) Dispozitiile alin. (2) nu se aplica la:a) originalele sau copiile unor opere scrise, din biblioteci publice;b) proiectele de structuri arhitecturale;c) originalele sau copiile operelor de arta aplicata produselor destinate unei utilizari practice;d) originalele sau copiile operelor, in scopul comunicarii publice, ori pentru a caror utilizare exista un contract;e) lucrarile de referinta pentru utilizare imediata sau pentru imprumuturi intre institutii;f) operele create de autor in cadrul contractului individual de munca, daca acestea sunt utilizate de catre cel care a angajat autorul, in cadrul activitatii obisnuite.(4) Dispozitiile alin. (2) nu se aplica in cazul imprumutului public realizat in scop educativ ori cultural, prin institutii recunoscute potrivit legii sau organizate in acest scop de catre autoritati publice.(5) Imprumutul public al unor opere fixate in inregistrari sonore sau audiovizuale nu poate avea loc decat dupa 6 luni de la prima difuzare a operei.

Art. 19.Dreptul de comunicare publica prin intermediul inregistrarilor sonore sau audiovizuale reprezinta dreptul exclusiv al autorului de a autoriza comunicarea catre public a unor lecturi, interpretari muzicale sau scenice ori a altor forme de fixare a operei sale in inregistrari sonore sau audiovizuale.

Art. 20.Dreptul de difuzare secundara reprezinta dreptul exclusiv al autorului de a autoriza comunicarea catre public a operei sale, ulterior primei difuzari, prin oricare dintre mijloacele prevazute la Art. 13 lit. g), h), i), j)si l).

Art. 21.(1) In cazul fiecarei revanzari a unei opere de arta plastica la licitatie publica sau prin intermediul unui agent comisionar, ori de catre un comerciant, autorul are dreptul la 5%

din pretul de vanzare, precum si dreptul de a fi informat cu privire la locul unde se afla opera sa.(2) Licitatorii, agentii comisionari si comerciantii, care intervin in vanzare, trebuie sa-i comunice autorului informatiile prevazute la alin. (1) al prezentului articol in termen de doua luni de la data vanzarii. Acestia vor raspunde de retinerea din pretul de vanzare si de plata sumei corespunzatoare catre autor a cotei de 5%.(3) Drepturile prevazute in prezentul articol constituie dreptul de suita si nu pot face obiectul vreunei renuntari sau instrainari.

Art. 22.Proprietarul sau posesorul unei opere este dator sa permita accesul autorului si sa o puna la dispozitia acestuia, daca acest fapt este necesar pentru exercitarea dreptului sau de autor si cu conditia ca prin aceasta sa nu se aduca atingere unui interes legitim al proprietarului sau al posesorului. In acest caz, proprietarul sau posesorul poate pretinde autorului o garantie suficienta - pentru securitatea operei, asigurarea operei la o suma ce reprezinta valoarea pe piata a originalului, precum si o remuneratie corespunzatoare.

Art. 23.(1) Proprietarul originalului unei opere nu are dreptul sa o distruga inainte de a o oferi autorului la pretul de cost al materialului.(2) Daca nu este posibila returnarea originalului, proprietarul va permite autorului sa faca o copie de pe opera intr-o maniera corespunzatoare.(3) In cazul unei structuri arhitecturale, autorul are numai dreptul de a face fotografii ale operei si de a solicita trimiterea reproducerii proiectelor.

CAPITOLUL VDurata protectiei dreptului de autor

Art. 24.(1) Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice se naste din momentul crearii operei, oricare ar fi modul sau forma concreta de exprimare.(2) Daca opera este creata, intr-o perioada de timp, in parti, serii, volume si in orice alte forme de continuare, termenul de protectie va fi calculat, potrivit alin. (1), pentru fiecare dintre aceste componente.

Art. 25.(1) Drepturile patrimoniale prevazute la Art. 13, 16, 17, 18 si 21 dureaza tot timpul vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioada de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera a fost adusa la cunostinta publica in mod legal. daca nu exista mostenitori, exercitiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectiva mandatat in timpul vietii de catre autor sau, in lipsa unui mandat, organismului de gestiune colectiva cu cel mai mare numar de membri, din domeniul respectiv de creatie.(2) Persoana care, dupa incetarea protectiei dreptului de autor, aduce la cunostinta publica, in mod legal, pentru prima oara, o opera nepublicata inainte, beneficiaza de protectia echivalenta cu cea a drepturilor patrimoniale ale autorului. Durata protectiei acestor drepturi este de 25 de ani incepand din momentul in care a fost adusa pentru prima oara la cunostinta publica, in mod legal.

Art. 26.(1) Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor aduse la cunostinta publica sub pseudonim sau fara indicarea autorului este de 70 de ani de la data aducerii la cunostinta publica a acestora.(2) Cand identitatea autorului este adusa la cunostinta publica inainte de expirarea termenului prevazut la alin. (1), se aplica dispozitiile Art. 25 alin. (1).

Art. 27.(1) Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor realizate in colaborare este de 70 de ani de la moartea ultimului coautor.(2) In cazul in care contributiile coautorilor sunt distincte, durata drepturilor patrimoniale pentru fiecare dintre acestea este de 70 de ani de la moartea fiecarui coautor.

Art. 28.Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor colective este de 70 de ani de la data aducerii operelor la cunostinta publica. In cazul in care aceasta nu se realizeaza timp de 70 de ani de la crearea operelor, durata drepturilor patrimoniale expira dupa trecerea a 70 de ani de la crearea operelor.

Art. 29.Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor de arta aplicata este de 25 de ani de la data crearii acestora.

Art. 30.Drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator dureaza tot timpul vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioada de 50 de ani.

Art. 31.Modificarile neesentiale, adaugarile, taieturile sau adaptarile aduse in vederea selectiei ori aranjarii, precum si corectarea continutului unei opere sau colectii, care sunt necesare pentru continuarea activitatii colectiei in modul in care a intentionat autorul operei, nu vor extinde termenul de protectie a acestei opere sau colectii.

Art. 32.Termenele stabilite in prezentul capitol se calculeaza incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator mortii autorului sau aducerii operei la cunostinta publica, dupa caz.

CAPITOLUL VILimitele exercitarii dreptului de autor

Art. 33.(1) Sunt permise, fara consimtamantul autorului si fara plata vreunei remuneratii, urmatoarele utilizari ale unei opere aduse anterior la cunostinta publica, cu conditia ca acestea sa fie conforme bunelor uzante, sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de exploatare:a) reproducerea unei opere in cadrul procedurilor judiciare sau administrative, in masura

justificata de scopul acestora;b) utilizarea de scurte citate dintr-o opera, in scop de analiza, comentariu sau critica ori cu titlu de exemplificare, in masura in care folosirea lor justifica intinderea citatului;c) utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere in publicatii, in emisiuni de radio sau de televiziune ori in inregistrari sonore sau audiovizuale, destinate exclusiv invatamantului, precum si reproducerea pentru invatamant, in cadrul institutiilor publice de invatamant sau de ocrotire sociala, de articole izolate sau de scurte extrase din opere, in masura justificata de scopul urmarit;d) reproducerea pentru informare si cercetare de scurte extrase din opere, in cadrul bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor, arhivelor institutiilor publice culturale sau stiintifice, care functioneaza fara scop lucrativ; reproducerea integrala a exemplarului unei opere este permisa, pentru inlocuirea acestuia, in cazul distrugerii, al deteriorarii grave sau al pierderii exemplarului unic din colectia permanenta a bibliotecii sau a arhivei respective;e) reproducerea, difuzarea sau comunicarea catre public, in scopul informarii asupra problemelor de actualitate, de scurte extrase din articole de presa si reportaje radiofonice sau televizate;f) reproducerea, difuzarea sau comunicarea catre public de scurte fragmente ale conferintelor, alocutiunilor, pledoariilor si a altor opere de acelasi fel, care au fost exprimate oral in public, cu conditia ca aceste utilizari sa aiba ca unic scop informarea privind actualitatea;g) reproducerea, difuzarea sau comunicarea catre public a operelor in cadrul informatiilor privind evenimentele de actualitate, dar numai in masura justificata de scopul informatiei;h) reproducerea, cu excluderea oricaror mijloace care vin in contact direct cu opera, difuzarea sau comunicarea catre public a imaginii unei opere de arhitectura, arta plastica, fotografica sau arta aplicata, amplasata permanent in locuri publice, in afara cazurilor in care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri, difuzari sau comunicari si daca este utilizata in scopuri comerciale;i) reprezentarea si executarea unei opere in cadrul activitatilor institutiilor de invatamant, exclusiv in scopuri specifice si cu conditia ca atat reprezentarea sau executarea, cat si accesul publicului sa fie fara plata.(2) In cazurile prevazute la lit. b), c), e), f) si h) trebuie sa se mentioneze sursa si numele autorului, daca acesta apare pe lucrarea utilizata, iar in cazul operelor de arta plastica sau de arhitectura, si locul unde se gaseste - originalul.

Art. 34.(1) Nu constituie o incalcare a dreptului de autor, in sensul prezentei legi, reproducerea unei opere fara consimtamantul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu conditia ca opera sa fi fost adusa anterior la cunostinta publica, iar reproducerea sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de exploatare.(2) Pentru suporturile pe care se pot realiza inregistrari, sonor sau audiovizual, cat si pentru aparatele ce permit reproducerea acestora, in situatia prevazuta la alin. (1), se va plati o remuneratie stabilita conform prevederilor prezentei legi.

Art. 35.

Transformarea unei opere, fara consimtamantul autorului si fara plata unei remuneratii, este permisa in urmatoarele cazuri:a) daca este o transformare privata, care nu este destinata si nu este pusa la dispozitia publicului;b) daca rezultatul transformarii este o parodie sau o caricatura, cu conditia ca rezultatul sa nu creeze confuzie in ce priveste opera originala si autorul acesteia;c) daca transformarea este impusa de scopul utilizarii permise de autor.

Art. 36.(1) Operele prezentate in expozitii accesibile publicului, licitatii, targuri sau colectii pot fi reproduse in cataloage publicate si distribuite in acest scop de catre organizatorii unor astfel de activitati.(2) In cazurile mentionate la alin. (1) trebuie sa fie indicate sursa, precum si paternitatea operei, daca acestea sunt mentionate pe lucrarea utilizata.

Art. 37.In scopul de a testa functionarea produselor la momentul fabricarii sau vanzarii, societatile comerciale care produc sau vand inregistrari sonore sau audiovizuale, echipament pentru reproducerea sau comunicarea publica a acestora, precum si echipament pentru receptarea de - emisiuni de radio si de televiziune, pot reproduce si - prezenta extrase din opere, cu conditia ca aceste - operatiuni sa fie reduse la dimensiunile necesare testarii.

Art. 38.(1) Autorizatia pentru emiterea unei opere prin mijloace fara fir include si autorizarea pentru transmiterea acelei opere prin fir, prin cablu sau prin orice alt procedeu similar, fara plata unei remuneratii separate, cu conditia ca transmiterea sa fie realizata nealterat, simultan si integral de catre organismul emitator de origine si sa nu depaseasca zona geografica pentru care s-a acordat dreptul de emitere.(2) Dispozitiile alin. (1) al prezentului articol nu se aplica in cazul transmiterii digitale, prin orice mijloace, a unei opere.(3) Cesiunea dreptului de comunicare catre public a unei opere prin radio sau televiziune da dreptul organismului emitator sa inregistreze opera pentru nevoile propriilor emisiuni fara fir, in scopul realizarii, o singura data, a comunicarii autorizate catre public. In cazul unei noi emiteri a operei astfel inregistrate este necesara o noua autorizare. Daca in termen de 6 luni de la prima emitere nu se solicita aceasta autorizare, inregistrarea trebuie distrusa.

CAPITOLUL VIICesiunea drepturilor patrimoniale de autor

Sectiunea I Dispozitii comune

Art. 39.(1) Autorul sau titularul dreptului de autor poate ceda prin contract altor persoane numai drepturile sale patrimoniale.(2) Cesiunea drepturilor patrimoniale ale autorului poate fi limitata la anumite drepturi, pentru un anumit teritoriu si pentru o anumita durata.

(3) Drepturile patrimoniale ale autorului sau ale titularului dreptului de autor se pot transmite prin cesiune exclusiva ori neexclusiva.(4) In cazul cesiunii exclusive, insusi titularul dreptului de autor nu mai poate utiliza opera in modalitatile, pe termenul si pentru teritoriul convenite cu cesionarul si nici nu mai poate transmite dreptul respectiv unei alte persoane. Caracterul exclusiv al cesiunii trebuie sa fie expres prevazut in contract.(5) In cazul cesiunii neexclusive, titularul dreptului de autor poate utiliza el insusi opera si poate transmite dreptul neexclusiv si altor persoane.(6) Cesionarul neexclusiv nu poate ceda dreptul sau unei alte persoane decat cu consimtamantul expres al cedentului.(7) Cesiunea unuia dintre drepturile patrimoniale ale titularului dreptului de autor nu are nici un efect asupra celorlalte drepturi ale sale, daca nu s-a convenit altfel.(8) Consimtamantul mentionat la alin. (6) nu este necesar in cazul in care cesionarul, persoana juridica, se transforma prin una dintre modalitatile prevazute de lege.

Art. 40.In cazul cesiunii dreptului la reproducere a unei opere se prezuma ca dreptul la difuzarea copiilor unei astfel de opere a fost, de asemenea, cesionat, cu exceptia dreptului la import, daca nu se prevede altfel prin contract.

Art. 41.(1) Contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale trebuie sa prevada drepturile patrimoniale transmise, modalitatile de exploatare, durata si intinderea cesiunii, precum si remuneratia titularului dreptului de autor. Absenta oricareia dintre aceste prevederi da dreptul partii interesate de a cere anularea contractului.(2) Cesiunea drepturilor patrimoniale privind totalitatea operelor viitoare ale autorului, nominalizate sau nenominalizate, este lovita de nulitate absoluta.

Art. 42.Existenta si continutul contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale se pot dovedi numai prin forma scrisa a acestuia. Fac exceptie contractele avand drept obiect opere utilizate in presa.

Art. 43.(1) Remuneratia cuvenita in temeiul unui contract de cesiune a drepturilor patrimoniale se stabileste prin acordul partilor. Cuantumul remuneratiei se calculeaza fie proportional cu incasarile provenite din exploatarea operei, fie in suma fixa sau in orice alt mod.(2) Cand remuneratia nu a fost stabilita prin contract, autorul poate solicita organelor jurisdictionale competente, potrivit legii, stabilirea remuneratiei. Aceasta se va face avand in vedere sumele platite uzual pentru aceeasi categorie de opere, destinatia si durata exploatarii, precum si alte circumstante ale cazului.(3) In cazul unei disproportii evidente intre remuneratia autorului operei si beneficiile celui care a obtinut cesiunea drepturilor patrimoniale, autorul poate solicita organelor jurisdictionale competente revizuirea contractului sau marirea convenabila a remuneratiei.(4) Autorul nu poate sa renunte anticipat la exercitiul dreptului prevazut la alin. (3).

Art. 44.(1) In lipsa unei clauze contractuale contrare, pentru operele create in cadrul unui contract individual de munca, drepturile patrimoniale apartin autorului operei create. Daca o asemenea clauza exista, aceasta urmeaza sa cuprinda termenul pentru care au fost cesionate drepturile patrimoniale de autor. In absenta precizarii termenului, acesta este de 3 ani de la data predarii operei.(2) la expirarea termenului mentionat in alin. (1) drepturile patrimoniale revin autorului.(3) Autorul unei opere create in cadrul unui contract individual de munca isi pastreaza dreptul exclusiv de utilizare a operei, ca parte din ansamblul creatiei sale.

Art. 45.(1) In lipsa unei conventii contrare, titularul dreptului de autor asupra unei opere aparute intr-o publicatie periodica pastreaza dreptul de a o utiliza sub orice forma, cu conditia sa nu prejudicieze publicatia in care a aparut opera.(2) In lipsa unei conventii contrare, titularul dreptului de autor poate dispune liber de opera, daca aceasta nu a fost publicata in termen de o luna de la data acceptarii, in cazul unui cotidian, sau in termen de 6 luni, in cazul altor publicatii.

Art. 46.(1) Contractul de comanda a unei opere - viitoare trebuie sa cuprinda atat termenul de predare, cat si termenul de acceptare a operei de catre utilizatori.(2) Persoana care comanda opera are dreptul sa denunte contractul, daca opera nu indeplineste conditiile stabilite. In caz de denuntare a contractului, sumele incasate de autor raman acestuia. Daca, in vederea crearii unei opere care a facut obiectul unui contract de comanda, s-au executat lucrari pregatitoare, autorul are dreptul la - restituirea cheltuielilor efectuate.

Art. 47.(1) Autorul poate solicita desfiintarea contractului de cesiune a dreptului patrimonial in cazul in care cesionarul nu il exploateaza sau il exploateaza intr-o masura insuficienta si daca, prin aceasta, interesele justificate ale autorului sunt afectate considerabil.(2) Autorul nu poate solicita desfiintarea contractului de cesiune, daca motivele de neexploatare sau de exploatare insuficienta se datoreaza propriei culpe, faptei unui tert, unui caz fortuit sau de forta majora.(3) Desfiintarea contractului de cesiune, mentionata la alin. (1), nu poate fi solicitata inainte de expirarea a 2 ani de la data cesionarii dreptului patrimonial asupra unei opere. In cazul operelor cedate pentru publicatiile cotidiene, acest termen va fi de 3 luni, iar in cazul publicatiilor periodice, de un an.(4) Proprietarul originalului unei opere de arta plastica sau fotografica are dreptul sa o expuna public, chiar daca aceasta nu a fost adusa la cunostinta publica, in afara cazului in care autorul a exclus in mod expres acest drept prin actul de instrainare a originalului.(5) Autorul nu poate renunta anticipat la exercitarea dreptului sau de a solicita desfiintarea contractului de cesiune mentionat la alin. (1).(6) Dobandirea proprietatii asupra suportului material al operei nu confera prin ea insasi un drept de exploatare asupra operei.

Sectiunea a II-aContractul de editare

Art. 48.(1) Prin contractul de editare, titularul dreptului de autor cedeaza editorului, in schimbul unei remuneratii, dreptul de a reproduce si de a difuza opera.(2) Nu constituie contract de editare conventia prin care titularul dreptului de autor imputerniceste, pe cheltuiala sa, pe un editor pentru a reproduce si, eventual, a difuza opera.(3) In situatia prevazuta la alin. (2) se aplica prevederile de drept comun referitoare la contractul de antrepriza.

Art. 49.Titularul dreptului de autor poate ceda editorului si dreptul de a autoriza traducerea si adaptarea - operei.

Art. 50.Cesiunea catre editor a dreptului de a autoriza alte persoane sa adapteze opera sau sa o foloseasca in orice alt mod trebuie sa faca obiectul unui contract distinct.

Art. 51.(1) Contractul de editare trebuie sa cuprinda clauze cu privire la:a) durata cesiunii;b) natura exclusiva sau neexclusiva si intinderea teritoriala a cesiunii;c) numarul maxim si minim al exemplarelor;d) remuneratia autorului, stabilita in conditiile prezentei legi;e) numarul de exemplare rezervate autorului cu titlu - gratuit;f) termenul pentru aparitia si difuzarea exemplarelor fiecarei editii sau, dupa caz, ale fiecarui tiraj;g) termenul de predare a originalului operei de catre autor;h) procedura de control al numarului de exemplare produse de catre editor.(2) Absenta oricareia dintre clauzele prevazute la lit. a), b) si d) da dreptul partii interesate de a cere anularea contractului.

Art. 52.(1) Editorul care a dobandit dreptul de publicare a operei sub forma unui volum are, fata de alti ofertanti similari, la pret egal, dreptul prioritar de publicare a operei in forma electronica. Editorul trebuie sa opteze in scris, in cel mult 30 de zile de la primirea ofertei scrise a autorului.(2) Dreptul mentionat la alin. (1) este valabil timp de 3 ani de la data publicarii operei.

Art. 53.Editorul este obligat sa permita autorului sa aduca imbunatatiri sau alte modificari operei in cazul unei editii noi, cu conditia ca aceste imbunatatiri sau modificari sa nu mareasca esential costurile editorului si sa nu schimbe caracterul operei, daca in contract nu se prevede altfel.

Art. 54.Editorul va putea ceda contractul de editare numai cu consimtamantul autorului.

Art. 55.Editorul este obligat sa inapoieze autorului originalul operei, originalele operelor de arta, ilustratiile si orice alte documente primite pentru publicare, daca nu s-a convenit altfel.

Art. 56.(1) In lipsa unei conventii contrare, contractul de editare va inceta dupa expirarea duratei stabilite sau dupa epuizarea ultimei editii convenite.(2) Se considera epuizate editia sau tirajul al caror numar de exemplare nevandute este mai mic de 5% din numarul total de exemplare si, in orice caz, daca este mai mic de 100 de exemplare.(3) Daca editorul nu publica opera in termenul convenit, autorul poate solicita, potrivit dreptului comun, desfiintarea contractului si daune pentru neexecutare. In acest caz, autorul pastreaza remuneratia primita sau, dupa caz, poate solicita plata remuneratiei integrale prevazute in contract.(4) Daca termenul pentru publicarea operei nu este prevazut in contract, editorul este obligat sa o publice in termen de cel mult un an de la data acceptarii acesteia.(5) In cazul in care editorul intentioneaza sa distruga copiile operei, ramase in stoc dupa o perioada de 2 ani de la data publicarii, si daca in contract nu se prevede o alta perioada, acesta este obligat sa le ofere mai intai autorului la pretul pe care l-ar fi obtinut prin vanzarea pentru distrugere.

Art. 57.(1) In cazul distrugerii operei datorita fortei majore, autorul este indreptatit la o remuneratie care ii va fi platita numai daca opera s-a publicat.(2) Daca o editie pregatita este distrusa total datorita fortei majore inainte de a fi pusa in circulatie, editorul este indreptatit sa pregateasca o editie noua, iar autorul va avea drept de remuneratie numai pentru una dintre aceste editii.(3) Daca o editie pregatita este distrusa partial datorita fortei majore inainte de a fi pusa in circulatie, editorul este indreptatit sa reproduca, fara plata remuneratiei catre autor, numai atatea copii cate au fost distruse.

Sectiunea a III-aContractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala

Art. 58.Prin contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala, titularul dreptului de autor cedeaza unei persoane fizice sau juridice dreptul de a reprezenta sau de a executa in public o opera actuala sau viitoare, literara, dramatica, muzicala, dramatico-muzicala, coregrafica sau o pantomima, in schimbul unei remuneratii, iar cesionarul se obliga sa o reprezinte ori sa o execute in conditiile convenite.

Art. 59.(1) Contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala se incheie in scris, pe o durata determinata ori pentru un numar determinat de comunicari catre public.

(2) Contractul trebuie sa prevada termenul in care va avea loc premiera sau singura comunicare a operei, dupa caz, caracterul exclusiv sau neexclusiv al cesiunii, teritoriul, precum si remuneratia autorului.(3) Intreruperea reprezentarilor timp de 2 ani consecutiv, daca nu s-a prevazut un alt termen prin contract, da dreptul autorului de a solicita desfiintarea contractului si daune pentru neexecutare, potrivit dreptului comun.(4) Beneficiarul unui contract de reprezentare teatrala sau executie muzicala nu il poate ceda unui tert, organizator de spectacole, fara consimtamantul scris al autorului sau al reprezentantului sau, in afara de cazul cesiunii concomitente, totale sau partiale, a acestei activitati.

Art. 60.(1) Cesionarul este obligat sa permita autorului sa controleze reprezentarea sau executarea operei si sa sustina in mod adecvat realizarea conditiilor tehnice pentru interpretarea lucrarii. De asemenea, cesionarul trebuie sa trimita autorului programul, afisele si alte materiale tiparite, recenzii publice despre spectacol, daca nu este prevazut altfel in contract. (2) Cesionarul este obligat sa asigure reprezentarea sau executarea publica a operei in conditii tehnice adecvate, precum si respectarea drepturilor autorului.

Art. 61.(1) Cesionarul este obligat sa comunice periodic titularului dreptului de autor numarul de reprezentatii sau de executii muzicale, precum si situatia incasarilor. In acest scop, contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala trebuie sa prevada si perioadele de comunicare, dar nu mai putin de o data pe an.(2) Cesionarul trebuie sa plateasca autorului, la termenele prevazute in contract, sumele in cuantumul convenit.

Art. 62.Daca cesionarul nu reprezinta sau nu executa opera in termenul stabilit, autorul poate solicita, potrivit dreptului comun, desfiintarea contractului si daune pentru neexecutare. In aceasta situatie, autorul pastreaza remuneratia primita sau, dupa caz, poate solicita plata remuneratiei integrale prevazute in contract.

Sectiunea a IV-aContractul de inchiriere

Art. 63.(1) Prin contractul de inchiriere a unei opere, autorul se angajeaza sa permita folosinta, pe timp determinat, cel putin a unui exemplar al operei sale, in original sau in copie, in special programe pentru calculator ori opere fixate in inregistrari sonore sau audiovizuale. Cesionarul dreptului de inchiriere se angajeaza sa plateasca o remuneratie autorului pe perioada cat foloseste acel exemplar al operei.(2) Autorul pastreaza dreptul de autor asupra operei inchiriate, cu exceptia dreptului de difuzare, daca nu s-a convenit altfel.(3) Contractul de inchiriere a unei opere este supus dispozitiilor de drept comun privind contractul de locatiune.

Partea a II-aDispozitii speciale

Capitolul VIIIOperele cinematografice si alte opere audiovizuale

Art. 64.Opera audiovizuala este opera cinematografica sau opera exprimata printr-un procedeu similar cinematografiei, care utilizeaza imaginea sau combinarea sunetului cu imaginea.

Art. 65.(1) Regizorul sau realizatorul operei audiovizuale este persoana fizica ce isi asuma conducerea crearii si realizarii operei audiovizuale, in calitate de autor principal.(2) Producatorul unei opere audiovizuale este persoana fizica sau juridica ce isi asuma responsabilitatea producerii operei si, in aceasta calitate, organizeaza realizarea operei si furnizeaza mijloacele necesare tehnice si financiare.

Art. 66.Sunt autori ai operei audiovizuale, in conditiile prevazute la Art. 5 din prezenta lege, regizorul sau realizatorul, autorul adaptarii, autorul scenariului, autorul dialogului, autorul muzicii special create pentru opera audiovizuala si autorul grafic pentru operele de animatie sau al secventelor de animatie, cand acestea reprezinta o parte importanta a operei. In contractul dintre producatorul si regizorul sau realizatorul operei, partile pot conveni sa fie inclusi ca autori ai operei audiovizuale si alti creatori care au contribuit substantial la crearea acesteia.

Art. 67.(1) In cazul in care unul dintre autorii prevazusi la articolul precedent refuza sa definitiveze contributia sa la opera audiovizuala sau se afla in imposibilitatea de a o face, el nu se va putea opune folosirii acesteia in vederea definitivarii operei audiovizuale. Acest autor va avea dreptul la remuneratie pentru contributia avuta.(2) Opera audiovizuala se considera finita, cand versiunea definitiva a fost stabilita de comun acord intre autorul principal si producator.(3) Este interzisa distrugerea suportului original al - versiunii definitive a operei audiovizuale in forma copiei-standard.(4) Autorii operei audiovizuale, altii decat autorul principal, nu se pot opune aducerii la cunostinta publica, precum si exploatarii in orice fel a versiunii definitive a acesteia.

Art. 68.(1) Dreptul la adaptarea audiovizuala este dreptul exclusiv al titularului dreptului de autor asupra unei opere preexistente de a o transforma sau de a o include intr-o opera audiovizuala.(2) Cesiunea dreptului prevazut la alin. (1) se poate face numai pe baza unui contract scris intre titularul dreptului de autor si producatorul operei audiovizuale, distinct de contractul de editare a operei.(3) Prin incheierea contractului de adaptare, titularul dreptului de autor asupra unei opere preexistente transfera unui producator dreptul exclusiv de transformare si de includere a operei respective intr-o opera audiovizuala.(4) Autorizarea acordata de titularul dreptului de autor asupra operei preexistente trebuie

sa prevada expres conditiileproductiei, difuzarii si proiectiei operei audiovizuale.

Art. 69.Drepturile morale asupra operei finite sunt recunoscute numai autorilor stabiliti potrivit Art. 66 din prezenta lege.

Art. 70.(1) Prin contractele incheiate intre autorii operei audiovizuale si producator, in lipsa unei conventii contrare, se prezuma ca acestia, cu exceptia autorilor muzicii special create, ii cedeaza producatorului drepturile exclusive privind exploatarea operei in ansamblul sau, prevazute de Art. 13 lit. a), b), c), f), g), h), i), j), k) si l), Art. 16,  Art. 17 si Art. 18, precum si dreptul de a autoriza dublarea si subtitrarea, in schimbul unei remuneratii - echitabile.(2) In lipsa unei conventii contrare, autorii operei audiovizuale, precum si alti autori ai unor contributii la aceasta isi pastreaza toate drepturile de exploatare separata a propriilor contributii, in conditiile prezentei legi.

Art. 71.(1) In lipsa unei conventii contrare, remuneratia pentru fiecare mod de exploatare a operei audiovizuale este proportionala cu incasarile brute rezultate din exploatare.(2) Producatorul este obligat sa remita autorilor, periodic, situatia incasarilor percepute dupa fiecare mod de exploatare. Autorii vor primi remuneratiile cuvenite fie prin intermediul producatorului, fie direct de la utilizatori, fie prin organismele de gestiune colectiva a drepturilor de autor, pe baza contractelor generale incheiate de acestea cu - utilizatorii.(3) Daca producatorul nu finalizeaza opera audiovizuala in timp de 5 ani de la incheierea contractului sau nu difuzeaza opera audiovizuala intr-un an de la finalizarea acesteia, coautorii pot cere rezilierea contractului, daca nu s-a convenit altfel.

CAPITOLUL IXProgramele pentru calculator

Art. 72.(1) Prin prezenta lege, protectia programelor pentru calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicatie si sistemele de operare, exprimate in orice fel de limbaj, fie in cod-sursa sau cod-obiect, materialul de conceptie pregatitor, precum si manualele.(2) Ideile, procedeele, metodele de functionare, conceptele matematice si principiile care stau la baza oricarui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza interfetelor sale, nu sunt protejate.

Art. 73.Autorul unui program pentru calculator beneficiaza in mod corespunzator de drepturile prevazute de prezenta lege, in partea I a prezentului titlu, indeosebi de dreptul exclusiv de a realiza si de a autoriza:a) reproducerea permanenta sau temporara a unui program, integral sau partial, prin orice mijloc si sub orice forma, inclusiv in cazul in care reproducerea este determinata de incarcarea, afisarea, transmiterea sau stocarea programului pe calculator;

b) traducerea, adaptarea, aranjarea si orice alte transformari aduse unui program pentru calculator, precum si reproducerea rezultatului acestor operatiuni, fara a prejudicia drepturile persoanei care transforma programul pentru calculator;c) difuzarea originalului sau a copiilor unui program pentru calculator sub orice forma, inclusiv prin inchiriere.

Art. 74.In lipsa unei conventii contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator, create de unul sau de mai multi angajati in exercitarea atributiilor de serviciu sau dupa instructiunile celui care angajeaza, apartin acestuia din urma.

Art. 75.(1) In lipsa unei conventii contrare, printr-un contract de utilizare a unui program pentru calculator se prezuma ca:a) utilizatorului i se acorda dreptul neexclusiv de utilizare a programului pentru calculator;b) utilizatorul nu poate transmite unei alte persoane dreptul de utilizare a programului pentru calculator.(2) Cesiunea dreptului de utilizare a unui program pentru calculator nu implica si transferul dreptului de autor asupra acestuia.

Art. 76.In lipsa unei conventii contrare, nu sunt supuse autorizarii titularului dreptului de autor actele - prevazute la Art. 73 lit. a) si b), daca acestea sunt necesare pentru a permite dobanditorului sa utilizeze programul pentru calculator intr-un mod corespunzator destinatiei sale, inclusiv pentru corectarea erorilor.

Art. 77.(1) Utilizatorul autorizat al unui program pentru calculator poate face, fara autorizarea autorului, o copie de arhiva sau de siguranta, in masura in care aceasta este necesara pentru asigurarea utilizarii programului.(2) Utilizatorul autorizat al copiei unui program pentru calculator poate, fara autorizarea titularului dreptului de autor, sa observe, sa studieze sau sa testeze functionarea acestui program, in scopul de a determina ideile si principiile care stau la baza oricarui element al acestuia, cu ocazia efectuarii oricaror operatiuni de incarcare in memorie, afisare, conversie, transmitere sau stocare a programului, operatiuni pe care este in drept sa le efectueze.(3) Dispozitiile Art. 10 lit. e) din prezenta lege nu se aplica programelor pentru calculator.

Art. 78.Autorizarea titularului dreptului de autor este obligatorie atunci cand reproducerea codului sau traducerea formei acestui cod este indispensabila pentru obtinerea informatiilor necesare interoperabilitatii unui program pentru calculator cu alte programe pentru calculator, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:a) actele de reproducere si de traducere sunt indeplinite de o persoana care detine dreptul

de utilizare a unei copii a programului sau de o persoana care indeplineste aceste actiuni in numele celei dintai, fiind abilitata in acest scop;b) informatiile necesare interoperabilitatii nu sunt usor si rapid accesibile persoanelor prevazute la lit. a) a prezentului articol;c) actele prevazute la lit. a) a prezentului articol sunt limitate la partile de program necesare interoperabilitatii.

Art. 79.Informatiile obtinute prin aplicarea Art. 78:a) nu pot fi utilizate in alte scopuri decat realizarea interoperabilitatii programului pentru calculator, creat independent;b) nu pot fi comunicate altor persoane, in afara cazului in care comunicarea se dovedeste necesara interoperabilitatii programului pentru calculator, creat independent;c) nu pot fi utilizate pentru definitivarea, producerea ori comercializarea unui program pentru calculator, a carui expresie este fundamental similara, sau pentru orice alt act ce aduce atingere drepturilor autorului.

Art. 80.Dispozitiile Art. 78 si 79 nu se aplica, daca se cauzeaza un prejudiciu titularului dreptului de autor sau exploatarii normale a programului pentru calculator.

Art. 81.Dispozitiile cap. VI din prezentul titlu nu se aplica programelor pentru calculator.

CAPITOLUL XOperele de arta plastica, de arhitectura si fotografice

Art. 82.Persoana fizica sau juridica organizatoare a expozitiilor de arta raspunde de integritatea operelor expuse, luand toate masurile pentru inlaturarea oricarui risc.

Art. 83.(1) Contractul de reproducere a unei opere de arta trebuie sa contina indicasi care sa permita identificarea operei, cum ar fi o descriere sumara, o schita, un desen, o fotografie, precum si referiri la semnatura - autorului.(2) Reproducerile nu vor putea fi puse in vanzare fara ca titularul dreptului de autor sa fi aprobat exemplarul ce i-a fost supus spre examinare.(3) Pe toate exemplarele trebuie sa figureze numele ori pseudonimul autorului sau orice alt semn convenit care sa permita identificarea acestuia.(4) Modelele originale si alte elemente ce au servit celui care a facut reproducerile trebuie sa fie restituite detinatorului cu orice titlu al acestora, daca nu s-a convenit altfel.(5) Instrumentele special create pentru reproducerea operei trebuie sa fie distruse sau facute inutilizabile, daca titularul dreptului de autor asupra operei nu le achizitioneaza si daca nu s-a convenit altfel.

Art. 84.(1) Studiile si proiectele de arhitectura si urbanism expuse in apropierea santierului operei de arhitectura, precum si constructia realizata dupa acestea trebuie sa poarte scris, la loc

vizibil, numele autorului, daca prin contract nu s-a convenit altfel.(2) Construirea unei opere de arhitectura, realizata total sau partial dupa un alt proiect, nu poate fi facuta decat cu acordul titularului dreptului de autor asupra acelui proiect.

Art. 85.(1) Sunt considerate opere fotografice si fotogramele peliculelor cinematografice.(2) Nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor fotografiile unor scrisori, acte, documente de orice fel, desene tehnice si altele asemenea.

Art. 86.(1) Dreptul autorului unei opere fotografice de a exploata propria opera nu trebuie sa prejudicieze drepturile autorului operei de arta reproduse in opera fotografica.(2) Drepturile patrimoniale asupra operei fotografice, care a fost creata in executarea unui contract individual de munca sau la comanda, se prezuma ca apartin, pentru o perioada de 3 ani, celui care angajeaza sau persoanei care a facut comanda, daca prin contract nu s-a prevazut altfel.(3) Instrainarea negativului unei opere fotografice are ca efect transmiterea drepturilor patrimoniale ale titularului dreptului de autor asupra acesteia, daca prin contract nu s-a prevazut altfel.

Art. 87.(1) Fotografia unei persoane, atunci cand este executata la comanda, poate fi publicata, reprodusa de persoana fotografiata sau de succesorii sai, fara consimtamantul autorului, daca nu s-a convenit altfel.(2) Daca numele autorului figureaza pe fotografia originara, el trebuie sa fie mentionat si pe reproduceri.

CAPITOLUL XIProtectia portretului, a destinatarului corespondentei

si a secretului sursei de informareArt. 88.(1) Difuzarea unei opere care contine un portret necesita autorizarea persoanei reprezentate in acest portret. Autorul, proprietarul sau posesorul acesteia nu are dreptul sa o reproduca sau sa o comunice public fara consimtamantul persoanei reprezentate sau al succesorilor acesteia, timp de 20 de ani dupa moartea sa.(2) In lipsa unei conventii contrare, autorizarea nu este ceruta daca persoana reprezentata in portret este de profesie model sau a primit o remuneratie pentru a poza.(3) Autorizarea nu este necesara pentru difuzarea unei opere care contine portretul:a) unei persoane general cunoscute, daca portretul a fost executat cu ocazia activitatilor sale publice;b) unei persoane a carei reprezentare constituie numai un detaliu al unei opere ce prezinta o adunare, un peisaj sau o manifestare publica.

Art. 89.Difuzarea unei corespondente adresate unei persoane necesita autorizarea destinatarului, iar dupa moartea acestuia, timp de 20 de ani, a succesorilor sai, daca persoana destinatara nu si-a exprimat o alta dorinta.

Art. 90.Persoana reprezentata intr-un portret si persoana destinatara a unei corespondente pot exercita dreptul prevazut la Art. 10 lit. d) din prezenta lege, in ce priveste difuzarea operei ce contine portretul sau corespondenta, dupa caz.

Art. 91.(1) Editorul sau producatorul, la cererea autorului, este obligat sa pastreze secretul surselor de informatii folosite in opere si sa nu publice documentele referitoare la acestea.(2) Dezvaluirea secretului este permisa cu consimtamantul persoanei care l-a incredintat sau in baza unei hotarari judecatoresti, definitive si irevocabile.

TITLUL IIDrepturile conexe dreptului de autor

CAPITOLUL IDispozitii comune

Art. 92.(1) drepturile conexe dreptului de autor nu aduc atingere drepturilor autorilor. Nici o dispozitie a prezentului titlu nu trebuie interpretata in sensul unei limitari a exercitiului dreptului de autor.(2) Drepturile patrimoniale recunoscute in prezentul capitol pot fi transmise, in tot sau in parte, potrivit dreptului comun. Aceste drepturi pot sa faca obiectul unei cesiuni exclusive sau neexclusive.

Art. 93.In sensul prezentei legi, se considera fixare incorporarea de coduri, sunete, imagini ori de sunete si imagini sau de reprezentari numerice ale acestora, pe orice suport material, chiar electronic, care permite perceperea, reproducerea ori comunicarea lor intr-un mod oarecare.

Art. 94.Sunt recunoscuti si protejati ca titulari de drepturi conexe dreptului de autor artistii interpreti sau executanti, pentru propriile interpretari sau executii, producatorii de inregistrari sonore, pentru propriile inregistrari, si organismele de radiodifuziune si televiziune, pentru propriile emisiuni.

CAPITOLUL IIDrepturile artistilor interpreti sau executanti

Art. 95.In sensul prezentei legi, prin artisti interpreti sau executanti se intelege: actorii, cantaretii, muzicienii, dansatorii si alte persoane care prezinta, canta, danseaza, recita, declama, joaca, interpreteaza, regizeaza, dirijeaza ori executa in orice alta modalitate o opera literara sau artistica, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de varietati, de circ ori de marionete.

Art. 96.Artistul interpret sau executant are urmatoarele drepturi morale:

a) dreptul de a pretinde recunoasterea paternitatii propriei interpretari sau executii;b) dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul sau sa fie indicat ori comunicat la fiecare spectacol si la fiecare utilizare a inregistrarii acestuia;c) dreptul de a pretinde respectarea calitatii prestatiei sale si de a se opune oricarei deformari, falsificari sau altei modificari substantiale a interpretarii ori executiei sale sau oricarei incalcari a drepturilor sale, care ar prejudicia grav onoarea ori reputatia sa;d) dreptul de a se opune oricarei utilizari a prestatiei sale, daca prin aceasta utilizare se aduc prejudicii grave persoanei sale.

Art. 97.(1) Drepturile prevazute la Art. 96 nu pot face obiectul vreunei renuntari sau instrainari.(2) Dupa moartea artistului interpret sau executant, exercitiul drepturilor prevazute la Art. 96 se transmite prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe durata nelimitata.

Art. 98.Artistul interpret sau executant are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza urmatoarele:a) fixarea prestatiei sale;b) reproducerea prestatiei fixate;c) difuzarea prestatiei fixate prin vanzare, inchiriere, imprumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros ori cu titlu gratuit;d) prezentarea intr-un loc public sau comunicarea publica a prestatiei fixate ori nefixate pe un suport;e) adaptarea prestatiei fixate;f) emiterea sau transmiterea prin radiodifuziune ori prin televiziune a prestatiei sale, fixate sau nefixate pe un suport, retransmiterea prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar.

Art. 99.(1) Artistii interpreti sau executanti care participa in mod colectiv la aceeasi prestatie, cum ar fi membrii unui grup muzical, unui cor, unei orchestre, unui corp de balet sau unei trupe teatrale, trebuie sa isi desemneze dintre ei un reprezentant pentru acordarea autorizatiei prevazute la Art. 98.(2) Reprezentantul este desemnat in scris, cu acordul majoritatii membrilor grupului.(3) Sunt exceptati de la prevederile alineatelor precedente regizorul, dirijorul si solistii.

Art. 100.In cazul unei prestatii efectuate de artistul interpret sau executant in cadrul unui contract individual de munca, dreptul patrimonial prevazut la Art. 98 poate fi transmis celui care angajeaza, cu conditia ca transmiterea dreptului sa fie expres prevazuta in contractul individual de munca.

Art. 101.(1) In lipsa unei conventii contrare, artistul interpret sau executant, care a participat la realizarea unei opere audiovizuale ori a unei inregistrari sonore, se prezuma ca cedeaza producatorului acesteia dreptul exclusiv de exploatare a prestatiei sale prin fixare,

reproducere, difuzare si comunicare publica. Pentru comunicarea publica, artistului interpret sau executant i se cuvin 50% din sumele incasate de producator.(2) Dispozitiile Art. 43, 44 si 68 alin. (1) se aplica si artistilor interpreti sau executanti.

Art. 102.Durata drepturilor patrimoniale ale artistilor interpreti sau executanti este de 50 de ani, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a avut loc prima fixare sau, in lipsa, prima comunicare catre public.

CAPITOLUL IIIDrepturile producatorilor de inregistrari sonore

Art. 103.(1) Se considera inregistrare sonora sau fonograma, in sensul prezentei legi, orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori executie a unei opere sau a altor sunete ori a reprezentarilor numerice ale acestor sunete, oricare ar fi metoda si suportul utilizate pentru aceasta fixare. Nu se considera inregistrare sonora o fixare audiovizuala sau partea sonora a acesteia ori reprezentarea sa numerica.(2) Producatorul de inregistrari sonore este persoana fizica sau juridica ce isi asuma responsabilitatea organizarii si finantarea realizarii primei fixari a sunetelor, fie ca aceasta constituie sau nu o opera in sensul prezentei legi.

Art. 104.In cazul reproducerii si difuzarii inregistrarilor sonore, producatorul este in drept sa inscrie pe suporturile acestora, inclusiv pe coperte, cutii si alte suporturi materiale de ambalare, pe langa mentiunile privind autorul si artistul interpret sau executant, titlurile operelor si data fabricarii, numele si denumirea producatorului.

Art. 105.(1) Producatorul de inregistrari sonore are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza urmatoarele:a) reproducerea propriilor inregistrari sonore;b) difuzarea propriilor inregistrari sonore, prin vanzare, inchiriere, imprumut sau orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit;c) emiterea sau transmiterea prin radiodifuziune sau televiziune a propriilor inregistrari sonore, retransmiterea prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar, precum si prin orice alt mijloc de comunicare catre public;d) prezentarea intr-un loc public a propriilor inregistrari sonore;e) adaptarea propriilor inregistrari sonore;f) importul pe teritoriul Romaniei al copiilor legal realizate ale propriilor inregistrari sonore.(2) De asemenea, producatorul de inregistrari sonore are dreptul patrimonial exclusiv de a impiedica importul de copii ale propriilor inregistrari sonore realizate fara autorizarea sa.(3) Drepturile prevazute la alin. (1) si (2) se transmit prin cesiune exclusiva sau neexclusiva, in conditiile prevazute pentru dreptul de autor la Art. 42 si 43.(4) Dispozitiile alin. (1) lit. f) nu se aplica atunci cand importul este facut de o persoana fizica, fara scopuri comerciale.

Art. 106.(1) Durata drepturilor patrimoniale ale producatorilor de inregistrari sonore este de 50 de ani, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a avut loc prima fixare.(2) In cazul in care inregistrarea sonora este adusa la cunostinta publica in aceasta perioada, durata drepturilor patrimoniale expira dupa trecerea a 50 de ani de la data aducerii la cunostinta publica.

CAPITOLUL IVDispozitii comune autorilor, artistilor interpreti

sau executanti si producatorilor de inregistrari sonoresi audiovizuale

Art. 107.(1) Autorii operelor inregistrate sonor sau audiovizual, pe orice fel de suporturi, au dreptul, impreuna cu editorii si producatorii operelor respective si cu artistii interpreti sau executanti ale caror executii sunt fixate pe aceste suporturi, la o remuneratie compensatorie pentru copia privata efectuatain conditiile Art. 34 alin. (2) din prezenta lege.(2) Remuneratia prevazuta la alin. (1) va fi platita de fabricantii sau importatorii de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor si de catre fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestora. Remuneratia se va plati in momentul punerii in circulatie pe teritoriul national a acestor suporturi si aparate si va reprezenta 5% din pretul de vanzare al suporturilor si aparatelor fabricate in tara, respectiv 5% din valoarea inscrisa in documentele organelor vamale pentru suporturile si aparatele importate.(3) Remuneratia prevazuta la alin. (1) se repartizeaza, prin intermediul organismelor de gestiune colectiva a drepturilor de autor, intre autori, artisti interpreti sau executanti, editori si producatori, dupa cum urmeaza:a) in cazul operelor inregistrate sonor pe suporturi, 40% din remuneratie revine, in parti negociabile, autorilor si editorilor operelor inregistrate, iar restul de 60% revine, in parti egale, artistilor interpreti sau executanti, pe de o parte, si producatorilor de inregistrari sonore, pe de alta parte;b) in cazul operelor inregistrate audiovizual pe suporturi, remuneratia se imparte in mod egal intre autori, artisti interpreti sau executanti si producatori.(4) Colectarea sumelor datorate in temeiul alin. (1) se va face de catre un singur organism de gestiune colectiva pentru un domeniu, desemnat de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor. Procedura repartizarii acestor sume intre beneficiari se va stabili printr-un protocol negociat intre acestia.(5) Organismele de gestiune colectiva care colecteaza sumele datorate in temeiul alin. (1) au dreptul sa solicite de la fabricanti si importatori informatii privind situatia vanzarilor si, respectiv, a importurilor de suporturi si aparate si sa controleze exactitatea acestora.(6) Dreptul prevazut la alin. (1) nu poate face obiectul unei renuntari din partea autorilor si a artistilor interpreti sau executanti.

Art. 108.Remuneratia prevazuta la Art. 107 nu se plateste in cazul in care suporturile audio sau video neinregistrate, fabricate in tara sau importate, se comercializeaza en gros catre producatorii de inregistrari sonore si audiovizuale sau catre organismele de radiodifuziune si televiziune, pentru propriile emisiuni.

Art. 109.(1) Autorii si editorii de opere fixate pe un suport grafic sau analog au dreptul la o remuneratie compensatorie pentru copia privata efectuata in conditiile Art. 34 din prezenta lege.(2) Remuneratia prevazuta la alin. (1) va fi platita de fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea operelor fixate pe suport grafic sau analog. Remuneratia se va plati in momentul punerii in circulatie pe teritoriul national a acestor aparate si va reprezenta 5% din pretul de vanzare al aparatelor fabricate in tara, respectiv 5% din valoarea inscrisa in documentele vamale pentru aparatele importate.(3) Remuneratia prevazuta la alin. (1) se repartizeaza prin intermediul organismelor de gestiune colectiva a dreptului de autor, in mod egal, intre autor si editor.(4) Colectarea sumelor datorate in temeiul alin. (1) se face de catre un singur organism de gestiune colectiva pentru fiecare domeniu, desemnat de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor. Procedura repartizarii acestor sume intre beneficiari se va stabili printr-un protocol negociat intre acestia.

Art. 110.Dispozitiile Art. 107 si 109 nu se aplica importului de suporturi si aparate destinate reproducerii, efectuat de o persoana, fara scop comercial.

Art. 111.Difuzarea exemplarelor unei prestatii artistice sau ale unei inregistrari sonore, ulterioara primei lor difuzari, nu mai necesita autorizarea titularului drepturilor conexe decat pentru inchiriere si pentru import.

Art. 112.Dispozitiile Art. 33, 34 si 38 se aplica, prin analogie, artistilor interpreti sau executanti si producatorilor de inregistrari sonore.

CAPITOLUL VOrganismele de radiodifuziune si de televiziune

Sectiunea I Drepturile organismelor de radiodifuziune si de televiziune

Art. 113.(1) Organismele de radiodifuziune si de televiziune au dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza, cu obligatia pentru cel autorizat de a mentiona numele organismelor, urmatoarele:a) fixarea propriilor programe de radio sau de televiziune;b) reproducerea propriilor programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de suport;c) difuzarea propriilor programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de suport, prin vanzare, inchiriere, imprumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit;d) retransmiterea propriilor programe de radio sau de televiziune prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar, precum si prin orice alt

mod de comunicare catre public;e) comunicarea intr-un loc accesibil publicului, cu plata intrarii, a propriilor programe de radio sau de televiziune;f) adaptarea propriilor programe de radio sau de televiziune fixate pe orice tip de suport;g) importul pe teritoriul Romaniei al copiilor legal realizate de pe propriile programe de radio sau televiziune, fixate pe orice tip de suport.(2) De asemenea, organismele de radio si de televiziune au dreptul patrimonial exclusiv de a impiedica importul de copii realizate fara autorizarea lor, de pe propriile programe de radio sau de televiziune, fixate pe orice tip de suport.(3) Drepturile prevazute la alin. (1) si (2) se transmit prin cesiune exclusiva sau neexclusiva, in conditiile prevazute pentru dreptul de autor la Art. 41 si 43.(4) Dispozitiile alin. (1) lit. f) nu se aplica atunci cand importul este facut de o persoana fizica, fara scopuri comerciale.

Art. 114.Durata drepturilor prevazute in prezentul capitol este de 50 de ani, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a avut loc prima emitere sau transmitere a programului organismului de radiodifuziune si de televiziune.

Art. 115.Difuzarea unui program de radio ori de televiziune fixat pe orice fel de suport, ulterioara primelor difuzari, nu mai necesita autorizarea titularului drepturilor conexe decat pentru inchiriere.

Art. 116.Dispozitiile cuprinse in Art. 33, 34 si 38 se aplica prin analogie si organismelor de radiodifuziune si de televiziune.

Sectiunea a II-aComunicarea publica prin satelit

Art. 117.(1) Organismele de radiodifuziune si de televiziune, care au ca obiect de activitate comunicarea publica a unor programe prin satelit, trebuie sa isi desfasoare activitatea cu respectarea dreptului de autor si a drepturilor conexe protejate prin prezenta lege.(2) In sensul prezentei legi, prin comunicare publica prin satelit se intelege introducerea, sub controlul si responsabilitatea unui organism de radiodifuziune sau de televiziune situat pe teritoriul Romaniei, a semnalelor purtatoare de programe destinate captarii de catre public, intr-un lant neintrerupt de comunicare ce conduce la satelit si revine la pamant.

Art. 118.(1) In cazul in care semnalele purtatoare de programe sunt difuzate sub o forma codificata, introducerea lor in lantul de comunicare este considerata comunicare publica, daca dispozitivul de decodificare a emisiunii este pus la dispozitia publicului prin organismul respectiv sau cu consimtamantul sau.(2) Responsabilitatea comunicarii publice, in cazul in care semnalele purtatoare sunt transmise de un organism situat in afara teritoriului Romaniei, este asigurata astfel :

a) daca semnalele sunt transmise satelitului prin intermediul unei statii de legatura ascensionala situate pe teritoriul Romaniei, responsabilitatea revine persoanei care exploateaza statia;b) daca nu se apeleaza la o statie de legatura ascensionala, dar comunicarea catre public a fost autorizata de catre un organism cu sediul in Romania, responsabilitatea revine organismului care a autorizat-o.

Art. 119.(1) Titularii dreptului de autor sau ai drepturilor conexe pot cesiona drepturile lor pentru comunicarea publica prin satelit numai printr-un contract incheiat individual sau prin intermediul unui organism de gestiune colectiva.(2) Contractul-cadru incheiat intre un organism de gestiune colectiva si un organism de radiodifuziune sau de televiziune, pentru transmiterea unei categorii de opere apartinand unui anumit domeniu, isi produce efectele si fata de titularii de drepturi care nu sunt reprezentati de organismele de gestiune colectiva, daca aceasta comunicare catre public prin satelit are loc simultan cu difuzarea terestra efectuata de catre acelasi organism difuzor. Titularul de drepturi nereprezentat are posibilitatea in orice moment sa inlature producerea efectelor contractului-cadru printr-un contract individual.(3) Prevederile alin. (2) nu se aplica operelor audio- vizuale.

Sectiunea a III-aRetransmiterea prin cablu

Art. 120.In sensul prezentei legi, prin comunicare publica realizata pe calea retransmiterii prin cablu se intelege retransmiterea simultana, neschimbata si integrala, prin cablu sau printr-un sistem de difuzare prin unde ultrascurte, pentru receptionarea de catre public a unei transmisii initiale de emisiuni de radio sau de televiziune difuzate publicului, cu sau fara fir.

Art. 121.(1) Titularii dreptului de autor sau de drepturi conexe isi pot exercita drepturile lor pentru autorizarea sau interzicerea retransmiterii prin cablu pe baza contractelor incheiate prin intermediul unui organism de gestiune colectiva.(2) Daca unii titulari de drepturi nu au incredintat gestiunea drepturilor lor unui organism de gestiune colectiva, organismul care gestioneaza drepturile din aceeasi categorie este considerat de drept a fi si gestionarul drepturilor lor. Daca exista in acelasi domeniu mai multe organisme de gestiune colectiva, titularul de drepturi poate opta intre acestea. Revendicarea drepturilor de catre acesti titulari se poate face in termen de 3 ani de la data retransmiterii prin cablu.(3) Exercitarea dreptului de retransmitere prin cablu de catre un organism de radiodifuziune si de televiziune pentru propriile programe se face prin contracte incheiate cu distribuitorii prin cablu.(4) Este permisa retransmiterea prin cablu, fara consimtamantul titularilor de drepturi si fara plata vreunei remuneratii, numai in cazul programelor proprii ale organismelor publice de radiodifuziune si de televiziune cu acoperire nationala, precum si acelora ale organismelor de radiodifuziune si de televiziune ale caror programe sunt retransmise prin cablu in mod obligatoriu, potrivit reglementarilor in vigoare.

Art. 122.Daca incheierea unui contract pentru retransmiterea prin cablu nu poate fi convenita de catre parti, acestea pot face apel la arbitrii desemnati conform prevederilor Codului de procedura civila.

Titlul IIIGestiunea si apararea dreptului de autor

si a drepturilor conexe

CAPITOLUL IGestiunea drepturilor patrimoniale de autor

si a drepturilor conexe

Sectiunea I Dispozitii generale

Art. 123.(1) Titularii dreptului de autor si ai drepturilor conexe isi pot exercita drepturile recunoscute prin prezenta lege in mod personal sau, la cererea lor, prin organismele de gestiune colectiva.(2) Dreptul de autor si drepturile conexe care, prin natura lor, corespund unui mod de exploatare a operelor sau a prestatiilor ce face imposibila autorizarea individuala, sunt in mod deosebit susceptibile de a fi gestionate in colectiv. Fac parte din aceasta categorie in special - drepturile prevazute la Art. 13 lit. g), h), j), k) si l), Art. 17, 18, 102, 107 si 109 din prezenta lege.

Sectiunea a II-aOrganismele de gestiune colectiva

a dreptului de autor si a drepturilor conexeArt. 124.Organismele de gestiune colectiva a dreptului de autor si a drepturilor conexe, denumite in cuprinsul legii organisme de gestiune colectiva, sunt, in sensul prezentei legi, persoane juridice constituite prin libera asociere, care au ca obiect de activitate, in principal, colectarea si repartizarea drepturilor a caror gestiune le este incredintata de catre titulari.

Art. 125.(1) Organismele de gestiune colectiva prevazute in prezentul capitol sunt supuse reglementarilor privind asociatiile fara scop lucrativ si pot dobandi personalitate juridica, in conditiile legii, cu avizul Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor.(2) Aceste organisme sunt create direct de titularii drepturilor de autor sau de drepturi conexe: autori, artisti interpreti sau executanti, producatori, organisme de radio si de televiziune, precum si alti titulari ai drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe, persoane fizice si juridice. Ele actioneaza in limitele mandatului incredintat si pe baza statutului adoptat dupa procedura prevazuta de lege.(3) Organismele de gestiune colectiva pot fi create in mod separat pentru gestionarea de categorii distincte de drepturi, corespunzand unor domenii diferite de creatie, precum si pentru gestionarea de drepturi apartinand unor categorii distincte de titulari.

Art. 126.(1) Avizul prevazut la Art. 125 alin. (1) se acorda organismelor de gestiune colectiva cu sediul in Romania, care:a) urmeaza sa se constituie sau functioneaza potrivit reglementarilor legale la data intrarii in vigoare a prezentei legi;b) fac dovada existentei unui repertoriu de opere ale membrilor si a mijloacelor umane si materiale necesare exploatarii acestuia;c) au adoptat un statut care indeplineste conditiile prevazute de prezenta lege;d) au capacitatea juridica si economica de gestionare a drepturilor pe intreg teritoriul tarii;e) sunt accesibile potrivit dispozitiilor exprese din statutul propriu oricaror titulari ai dreptului de autor sau de drepturi conexe din domeniul pentru care se infiinteaza.(2) Decizia Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor privind acordarea avizului unui organism de gestiune colectiva pentru a-si exercita drepturile se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, pe cheltuiala organismului de gestiune colectiva.

Art. 127.Statutul organismului de gestiune colectiva trebuie sa cuprinda dispozitii cu privire la:a) denumirea, domeniul si obiectul activitatii, cu indicarea drepturilor pe care le administreaza pe baza repertorului de opere, constituit in acest scop;b) conditiile in care se realizeaza gestionarea drepturilor pentru titularii acestora, pe baza principiului egalitatii de tratament;c) drepturile si obligatiile membrilor in raporturile cu organismul de gestiune colectiva;d) organele de administrare si de reprezentare, atributiile si functionarea acestora;e) patrimoniul initial si resursele economice prevazute;f) regulile aplicabile repartizarii drepturilor incasate;g) modalitatile de stabilire a comisionului datorat de titularii de drepturi organismului de gestiune colectiva, in vederea acoperirii cheltuielilor necesare functionarii;h) modalitatile de verificare a gestiunii economice si financiare de catre membri;i) orice alte dispozitii obligatorii potrivit legislatiei in vigoare.

Art. 128.In cazul in care intr-un domeniu de creatie exista mai mult de un organism de gestiune colectiva, organismul competent, in termenii prezentei legi, este cel la care s-a asociat titularul de drepturi. In cazul in care acesta nu este asociat la nici un organism, competenta revine organismului din domeniu, desemnat de titularul de drepturi. Revendicarea drepturilor de catre acesti titulari se poate face in termen de 3 ani de la exploatarea drepturilor.

Art. 129.(1) Mandatul de gestiune colectiva a drepturilor patrimoniale, de autor si conexe, este dat fie direct de catre titularii unui drept de autor sau de drepturi conexe prin contracte scrise, fie prin contracte corespunzatoare incheiate cu organisme straine care gestioneaza drepturi similare.(2) Dispozitiile din titlul I (capitolul VII, sectiunea I) nu se aplica contractelor de mandat prevazute la alin. (1).

(3) Orice titular al dreptului de autor sau al drepturilor conexe poate incredinta prin contract exercitiul drepturilor sale unui organism de gestiune colectiva, acesta din urma fiind tinut sa accepte exercitarea acestor drepturi pe o baza colectiva, daca gestiunea categoriei de drepturi in cauza intra in activitatea sa statutara.(4) Organismele de gestiune colectiva nu pot fi abilitate sa asigure exploatarea operelor si a drepturilor conexe pentru care au primit un mandat de gestiune colectiva.Sectiunea a III-aFunctionarea organismelor de gestiune colectiva

Art. 130.(1) Organismele de gestiune colectiva au urmatoarele obligatii:a) sa acorde utilizatorilor, prin contract, in schimbul unei remuneratii, autorizatii neexclusive de utilizare a operelor sau prestatiilor titularilor drepturilor, sub forma de licenta neexclusiva;b) sa elaboreze tabele pentru domeniul lor de activitate, cuprinzand drepturile patrimoniale cuvenite, precum si metodologiile ce trebuie negociate cu utilizatorii in vederea platii acestor drepturi, in cazul acelor opere al caror mod de exploatare face imposibila autorizarea individuala de catre titularii de drepturi;c) sa incheie, in numele titularilor de drepturi sau pe baza mandatului acordat de organisme similare din strainatate, contracte generale cu organizatorii de spectacole, organismele de radiodifuziune, televiziune si retransmitere prin cablu, avand ca obiect autorizarea de reprezentare si de difuzare a operelor sau a prestatiilor actuale si viitoare inscrise in repertoriul lor;d) sa reprezinte interesele membrilor lor, in ce priveste exploatarea operelor acestora, in afara teritoriului Romaniei, prin incheierea de contracte bilaterale cu organisme similare din strainatate, precum si prin afilierea la organisme internationale neguvernamentale din domeniu;e) sa incaseze sumele datorate de utilizatori si sa le repartizeze intre titularii de drepturi, potrivit prevederilor din statut;f) sa informeze, la cerere, pe titularii drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe despre modul de utilizare a drepturilor lor si sa le comunice raportul financiar anual si raportul de verificare financiar-contabila;g) sa acorde asistenta de specialitate titularilor de drepturi si sa ii reprezinte in cadrul procedurilor legale ce privesc obiectul lor de activitate;h) sa indeplineasca orice alta activitate conform mandatului primit de la titularii dreptului de autor sau ai drepturilor conexe, in limitele obiectului lor de activitate;i) sa ceara utilizatorilor comunicarea de informatii si inmanarea de documente indispensabile pentru determinarea cuantumului remuneratiilor si al taxelor pe care le colecteaza.(2) Elaborarea tabelelor si a metodologiilor prevazute la alin. (1) lit. b) se face pe baza negocierii lor cu reprezentantii asociatiilor patronale de utilizatori.

Art. 131.(1) Tabelele si metodologiile prevazute la Art. 130 alin. (1) lit. b) se negociaza in cadrul unei comisii constituite din:a) cate un reprezentant al principalelor organisme de gestiune colectiva, care functioneaza

intr-un domeniu;b) cate un reprezentant al principalelor asociatii patronale ale utilizatorilor dintr-un domeniu.(2) Organismele de gestiune colectiva, precum si asociatiile patronale ale utilizatorilor, reprezentate in comisie, pentru fiecare domeniu, se desemneaza de catre Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor.(3) Tabelele si metodologiile negociate se prezinta pentru avizare Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor care, in termen de 30 de zile, le inainteaza spre aprobare Guvernului.(4) In situatia in care, in urma negocierilor, comisia nu a putut stabili, in termen de 90 de zile de la data constituirii ei, tabelele si metodologiile, acestea se prezinta pentru mediere Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor. In vederea medierii, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor convoaca partile care au negociat, analizeaza punctele de vedere ale acestora si decide forma definitiva a tabelelor si a metodologiilor, pe care le inainteaza Guvernului spre aprobare, in termen de 30 de zile de la data primirii.(5) Tabelele si metodologiile aprobate prin hotarare a Guvernului sunt obligatorii si pentru utilizatorii care nu au participat la negocieri.(6) Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor poate fi sesizat cu o noua cerere de avizare a tabelelor si a metodologiilor, in vederea modificarii lor, de catre oricare dintre partile care le-au negociat, dar nu mai devreme de 3 ani de la aprobarea lor, in ceea ce priveste remuneratiile stabilite procentual.(7) Remuneratiile stabilite in suma fixa se pot modifica periodic de catre organismele de gestiune colectiva, o data cu indexarea veniturilor, stabilita la nivel national. Acestea devin efective incepand cu luna urmatoare comunicarii lor catre utilizatori.

Art. 132.Gestiunea colectiva a drepturilor de autor si a drepturilor conexe se poate face numai pentru operele si prestatiile aduse anterior la cunostinta publica.

Art. 133.(1) Organismele de gestiune colectiva, in cadrul negocierilor purtate conform Art. 130 alin. (1) lit. b) in numele membrilor ale caror drepturi le gestioneaza nu pot pretinde utilizatorilor mai mult de 10% in total pentru drepturile de autor si, respectiv, 3% pentru drepturile conexe, din incasarile brute, iar in lipsa acestora, din cheltuielile ocazionate de utilizare.(2) Colectarea sumelor datorate de utilizatori se va face de catre un singur organism de gestiune colectiva, pentru un domeniu, desemnat de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor, pe criteriul reprezentativitatii. Repartizarea acestor sume intre organismele de gestiune colectiva beneficiare se va face pe baza unui protocol negociat intre acestea.

Art. 134.(1) Exercitarea gestiunii colective incredintate prin contractul de mandat nu poate restrange in nici un fel drepturile patrimoniale ale titularilor.(2) Gestiunea colectiva se exercita potrivit urmatoarelor reguli:a) deciziile privind metodele si regulile de colectare a remuneratiei si a altor sume de la utilizatori si cele de repartitie a acestora intre titularii de drepturi, cat si cele privind alte aspecte mai importante ale gestiunii colective trebuie sa fie luate de membri, potrivit

statutului;b) titularii ale caror drepturi sunt gestionate de un organism de gestiune colectiva trebuie sa primeasca periodic informatii exacte, complete si detaliate despre toate activitatile organismului de gestiune colectiva;c) in lipsa unei autorizatii exprese din partea titularilor ale caror drepturi le gestioneaza, nici o remuneratie perceputa de un organism de gestiune colectiva nu poate fi utilizata in alte scopuri, cum ar fi cele culturale, sociale ori pentru a finanta activitati de promovare, altele decat acelea de a acoperi costurile reale ale gestiunii de drepturi in cauza si de a repartiza acestora sumele care au ramas dupa deducerea acestor costuri;d) sumele colectate de un organism de gestiune colectiva, dupa deducerea costurilor reale ale gestiunii colective, se impoziteaza potrivit prevederilor legale in materie. Dupa alte deduceri autorizate de titularii de drepturi, in concordanta cu dispozitiile lit. c) sumele respective se repartizeaza intre titulari proportional cu utilizarea reala a operelor lor.

Art. 135.(1) Organismele de gestiune colectiva sunt obligate sa furnizeze Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor informatii legate de exercitarea propriilor atributii si sa puna la dispozitia acestuia, in primul trimestru al fiecarui an, darea de seama anuala, aprobata de adunarea generala statutara, si raportul comisiei de verificare a gestiunii economice si financiare.(2) In cazul in care organismul de gestiune colectiva nu mai indeplineste conditiile prevazute la Art. 124 sau incalca, in mod manifest si repetat, obligatiile prevazute la Art. 130 si la alin. (1) al prezentului articol, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor poate acorda organismului de gestiune colectiva un termen pentru intrarea in legalitate. Ca urmare a nerespectarii acestor obligatii, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor poate solicita instantei de judecata desfiintarea organismului de gestiune colectiva respectiv.

Art. 136.Existenta organismelor de gestiune colectiva nu impiedica pe titularii dreptului de autor si ai drepturilor conexe sa se adreseze unor intermediari, persoane fizice sau persoane juridice specializate, pentru a fi reprezentati in negocierile cu titlu individual privind drepturile recunoscute prin prezenta lege.

CAPITOLUL IIOficiul Roman pentru Drepturile de Autor

Art. 137.(1) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, Agentia Romana pentru Protejarea Drepturilor de Autor, organ de specialitate aflat in subordinea Ministerului Culturii, isi schimba denumirea in Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor si functioneaza ca organ de specialitate in subordinea Guvernului, cu autoritate unica pe teritoriul Romaniei in ceea ce priveste evidenta, observarea si controlul aplicarii legislatiei in domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe, cheltuielile de functionare si de investitii fiind finantate integral de la bugetul de stat. Ministerul Finantelor va efectua modificarile corespunzatoare in bugetul de stat.(2) Guvernul numeste pe directorul general al Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, precum si un numar de 20 de arbitri dintre candidatii cu pregatire juridica desemnati de catre: organismele de gestiune colectiva, asociatiile de creatori, de artisti

interpreti sau executanti si de - producatori si organismele care grupeaza entitati a caror activitate profesionala are legatura cu utilizarea operelor, precum si organismele de radio si de televiziune.(3) Arbitrii nu au calitatea de salariat al Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor si au dreptul la remuneratie pentru participarea la medierea tabelelor si a metodologiilor de colectare a drepturilor gestionate de catre organismele de gestiune colectiva, potrivit Art. 130 alin. (1) lit. b) din - prezenta lege.(4) Printr-un regulament aprobat de Guvern vor fi stabilite normele privind structura personalului, organizarea si functionarea Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, precum si functionarea corpului de arbitri.

Art. 138.Atributiile Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor sunt urmatoarele:a) organizeaza si administreaza evidenta repertoriului de opere si de autori primit de la organismele de gestiune colectiva pentru drepturile de autor si drepturile conexe;b) acorda avize pentru constituirea ca persoane juridice, in conditiile legii, a organismelor de gestiune colectiva si urmareste aplicarea legislatiei de catre organismele a caror constituire a avizat-o;c) avizeaza, in conditiile legii, elaborarea si negocierea tabelelor si a metodologiilor stabilite de organismele de gestiune colectiva cu asociatiile patronale de utilizatori;d) exercita, la cererea si pe cheltuiala titularilor unor drepturi protejate, functii de observare si de control asupra activitatilor ce pot da nastere la incalcari ale legislatiei dreptului de autor si a drepturilor conexe;e) intervine, pe cale de mediere, in negocierile dintre organismele de gestiune colectiva si utilizatori, potrivit Art. 131 alin. (4);f) incheie procese-verbale de constatare a incalcarilor legii, in conditiile prevazute de Codul de procedura penala, si sesizeaza organele competente in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu;g) elaboreaza programe de instruire, de formare practica si teoretica in domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe;h) intretine relatii cu organizatiile de specialitate similare si cu organizatiile internationale din domeniu, la care statul roman este parte.

CAPITOLUL IIIProceduri si sanctiuni

Art. 139.(1) Incalcarea drepturilor recunoscute si garantate prin prezenta lege atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz, potrivit legii. Dispozitiile procedurale sunt cele prevazute in prezenta lege, care se completeaza cu cele de drept comun.(2) Titularii drepturilor incalcate pot solicita instantelor de judecata sau altor organisme competente, dupa caz, - recunoasterea drepturilor lor, constatarea incalcarii acestora si pot pretinde repararea prejudiciului in conformitate cu normele legale.(3) In cazul incalcarii unor drepturi recunoscute si protejate prin prezenta lege, titularii acestora pot cere instantei de judecata sau altor organe competente potrivit legii sa dispuna, de indata, luarea unor masuri pentru prevenirea producerii unor pagube iminente sau pentru asigurarea repararii acestora, dupa caz.(4) De asemenea, titularii drepturilor incalcate pot cere instantei de judecata sa dispuna

aplicarea oricareia dintre urmatoarele masuri:a) remiterea, pentru acoperirea prejudiciilor suferite, a incasarilor realizate prin actul ilicit sau, daca prejudiciile nu pot fi reparate in acest mod, remiterea bunurilor rezultate din fapta ilicita, in vederea valorificarii acestora, pana la acoperirea integrala a prejudiciilor cauzate;b) distrugerea echipamentelor si a mijloacelor aflate in proprietatea faptuitorului, a caror destinatie unica sau principala a fost aceea de producere a actului ilicit;c) scoaterea din circuitul comercial prin confiscarea si distrugerea copiilor efectuate ilegal;d) publicarea in mijloacele de comunicare in masa a hotararii instantei de judecata, pe cheltuiala celui care a savarsit fapta.(5) Dispozitiile alin. (4) lit. c) nu se aplica pentru constructiile arhitecturale, daca distrugerea cladirii nu este impusa de circumstantele cazului respectiv.

Art. 140.Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda de la 200.000 lei la 3 milioane lei, daca nu constituie o infractiune mai grava, fapta persoanei care, fara a avea autorizarea sau, dupa caz, consimtamantul titularului drepturilor recunoscute prin prezenta lege:a) aduce o opera la cunostinta publica;b) reprezinta scenic, recita, executa sau prezinta direct, in orice alta modalitate publica, o opera;c) permite accesul public la bazele de date pe calculator, care contin sau constituie opere protejate;d) traduce, publica in culegeri, adapteaza sau transforma o opera, pentru a obtine o opera derivata;e) fixeaza pe un suport prestatia unui artist interpret sau executant;f) emite ori transmite prin radiodifuziune sau prin televiziune o prestatie, fixata ori nefixata pe un suport, sau o retransmite prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin satelit ori prin orice alt procedeu similar sau prin orice alt mijloc de comunicare catre public;g) prezinta intr-un loc public inregistrarile sonore ale unui producator;h) emite ori transmite prin radiodifuziune sau prin televiziune inregistrarile sonore ale unui producator ori le retransmite prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar ori prin orice alt mijloc de comunicare catre public;i) fixeaza programe de radio sau de televiziune sau le retransmite prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar ori prin orice alt mijloc de comunicare catre public;j) comunica, intr-un loc accesibil publicului cu plata - intrarii, programe de radio sau de televiziune.

Art. 141.Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 5 ani sau cu amenda de la 500.000 lei la 10 milioane lei fapta persoanei care isi insuseste, fara drept, calitatea de autor al unei opere sau fapta persoanei care aduce la cunostinta publica o opera sub un alt nume decat acela decis de autor, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

Art. 142.Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 700.000 lei la 7 milioane lei, daca nu constituie o infractiune mai grava, fapta persoanei care, fara a avea consimtamantul titularului drepturilor recunoscute prin prezenta lege:a) reproduce integral sau partial o opera;b) difuzeaza o opera;c) importa, in vederea comercializarii pe teritoriul Romaniei, copii de pe o opera;d) expune public o opera de arta plastica, de arta aplicata, fotografica sau de arhitectura;e) proiecteaza public o opera cinematografica sau alta opera audiovizuala;f) emite o opera prin orice mijloc ce serveste la propagarea fara fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit;g) transmite o opera catre public prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin orice alt procedeu similar;h) retransmite o opera prin orice mijloc ce serveste la propagarea fara fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit, sau retransmite o opera prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin orice alt procedeu similar;i) emite sau transmite intr-un loc accesibil publicului o opera radiodifuzata sau televizata;j) reproduce prestatia unui artist interpret sau executant;k) difuzeaza prestatia unui artist interpret sau executant;l) reproduce inregistrarile sonore ale unui producator;m) difuzeaza inregistrarile sonore ale unui producator, inclusiv prin inchiriere;n) importa, in vederea comercializarii in Romania, inregistrarile sonore ale unui producator;o) reproduce programe de radio sau de televiziune, fixate pe orice fel de suport;p) difuzeaza, inclusiv prin inchiriere, programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de suport;r) importa, in vederea comercializarii in Romania, programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de suport.

Art. 143.Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 500.000 lei la 5 milioane lei, daca nu constituie o infractiune mai grava, fapta persoanei care:a) pune la dispozitia publicului prin vanzare sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros ori cu titlu gratuit mijloace tehnice destinate stergerii neautorizate sau neutralizarii dispozitivelor tehnice care protejeaza programul pentru calculator;b) refuza sa declare organelor competente provenienta exemplarelor unei opere sau provenienta suporturilor pe care este inregistrata o prestatie ori un program de radio sau de televiziune, protejate in temeiul prezentei legi, aflate in posesia sa in vederea difuzarii.

Art. 144.Actiunea penala se pune in miscare in cazul infractiunilor prevazute laArt. 140, 141 si 142 lit. a), c), j), l), n) si o), la plangerea prealabila a persoanei vatamate in sensul prezentei legi.

Art. 145.Actele incheiate de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor in exercitarea atributiilor sale de control, conform Art. 138 lit. d) si f), urmeaza regimul prevazut de Art. 214 din Codul de procedura penala.

TITLUL IVAplicarea legii. Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 146.Dispozitiile prezentei legi se aplica in oricare dintre urmatoarele situatii:A. operelor:a) care nu au fost aduse inca la cunostinta publica si ai caror autori sunt cetateni romani;b) care nu au fost aduse la cunostinta publica si ai caror autori sunt persoane fizice sau juridice cu domiciliul ori cu sediul in Romania;c) care au fost aduse la cunostinta publica prima data in Romania sau care au fost aduse la cunostinta publica pentru prima data in alta tara si simultan, dar nu mai tarziu de 30 de zile, in Romania;d) de arhitectura construite pe teritoriul Romaniei;B. prestatiilor artistilor interpreti sau executanti:a) care au loc pe teritoriul Romaniei;b) sunt fixate in inregistrari sonore protejate de prezenta lege;c) nu au fost fixate in inregistrari sonore, dar sunt transmise prin emisiuni de radio sau de televiziune protejate de prezenta lege;C. inregistrarilor sonore:a) ai caror producatori sunt persoane fizice ori juridice cu domiciliul ori cu sediul in Romania;b) a caror prima fixare pe un suport material a avut loc pentru prima data in Romania;c) aduse la cunostinta publica prima data in Romania sau aduse la cunostinta publica pentru prima data in alta tara si simultan, dar nu mai tarziu de 30 de zile, in Romania;D. programelor de radio si de televiziune:a) emise de organisme de radiodifuziune si de televiziune cu sediul in Romania;b) transmise de organisme transmitatoare cu sediul in Romania.

Art. 147.Strainii, titulari ai dreptului de autor sau ai drepturilor conexe, beneficiaza de protectia prevazuta prin conventiile, tratatele si acordurile internationale la care Romania este parte, iar in lipsa acestora, beneficiaza de un tratament egal cu cel al cetatenilor romani, cu conditia ca acestia sa beneficieze, la randul lor, de tratament national in statele respective.

Art. 148.(1) Existenta si continutul unei opere se pot dovedi prin orice mijloace de proba, inclusiv prin includerea acesteia in repertoriul unui organism de gestiune colectiva.(2) Autorii si alti titulari de drepturi sau detinatorii de drepturi exclusive ale autorilor, la care se face referire in prezenta lege, au dreptul sa inscrie, pe originalele sau pe copiile autorizate ale operelor, mentiunea de rezervare a exploatarii acestora, constand in simbolul C inconjurat de un cerc ,insotit de numele lor, de locul si anul primei publicari.

(3) Producatorii de inregistrari sonore, artistii interpreti sau executanti si alti detinatori de drepturi exclusive ale producatorilor sau ale artistilor interpreti sau executanti la care se face referire in prezenta lege au dreptul sa inscrie, pe originalele sau pe copiile autorizate ale inregistrarilor sonore sau audiovizuale ori pe invelisul care le contine, o mentiune de protectie a drepturilor lor, constituita din - simbolul P inconjurat de un cerc, insotit de numele lor, de locul si anul primei publicari.(4) Pana la proba contrara se prezuma ca drepturile exclusive semnalate prin simbolurile C si P exista si - apartin persoanelor care le-au utilizat.(5) Dispozitiile alin. (2), (3) si (4) nu conditioneaza - existenta drepturilor recunoscute si garantate prin prezenta lege.(6) Autorii de opere si titularii de drepturi, o data cu includerea operei lor in repertoriul organismului de gestiune colectiva, isi pot inregistra si numele literar sau artistic, exclusiv in vederea aducerii acestuia la cunostinta publica.

Art. 149.(1) Actele juridice incheiate sub regimul legislatiei anterioare isi produc toate efectele conform aceleia, cu exceptia clauzelor care prevad cesiunea drepturilor de exploatare a totalitatii operelor pe care autorul le poate crea in viitor.(2) Beneficiaza de protectia prezentei legi si operele create anterior intrarii in vigoare a acesteia, inclusiv - programele pentru calculator, inregistrarile sonore, operele cinematografice si audiovizuale, precum si programele organismelor de radiodifuziune si de televiziune, in conditiile prevazute la alin. (1).(3) Durata drepturilor de exploatare asupra operelor create de autorii decedati inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi si pentru care au expirat termenele de protectie se prelungeste pana la termenul de protectie prevazut in prezenta lege. Prelungirea produce efecte numai de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

Art. 150.(1) Utilajele, schitele, machetele, manuscrisele si orice alte bunuri care servesc direct la realizarea unei opere ce da nastere unui drept de autor nu pot face obiectul unei urmariri silite.(2) Sumele datorate autorilor ca urmare a utilizarii operelor lor beneficiaza de aceeasi protectie ca si salariile si nu pot fi urmarite decat in aceleasi conditii. Aceste sume sunt supuse impozitarii conform legislatiei fiscale in materie.(3) Sunt scutite de taxa de timbru actiunile si cererile civile nascute din raporturile reglementate de prezenta lege, precum si din caile de atac aferente acestora, introduse de titularii dreptului de autor sau ai drepturilor conexe ori de persoanele fizice sau juridice care ii reprezinta.

Art. 151.Litigiile privind dreptul de autor si drepturile conexe sunt de competenta organelor jurisdictionale, potrivit prezentei legi si dreptului comun.

Art. 152.Organismele de gestiune colectiva care functioneaza la data intrarii in vigoare a prezentei legi sunt obligate sa se conformeze dispozitiilor Art. 125, in termen de 6 luni de la

intrarea in vigoare a prezentei legi.

Art. 153.Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu dispozitiile dreptului comun.

Art. 154.(1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei.(2) Pe aceeasi data se abroga Decretul nr. 321 din 21 iunie 1956 privind dreptul de autor, cu modificarile - ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.(3) Pana la aprobarea tabelelor si a metodologiilor negociate conform prevederilor Art. 131 din prezenta lege, se aplica tarifele stabilite prin actele normative in vigoare.

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 19 februarie 1996, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

Legea nr. 17/2000, lege privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, republicata in 2007

Capitolul I - Dispozitii generale

Art. 1 (1) Persoanele varstnice au dreptul la asistenta sociala, potrivit dispozitiilor prezentei legi, in raport cu situatia sociomedicala si cu resursele economice de care dispun. (2) Masurile de asistenta sociala prevazute de prezenta lege sunt complementare celor reglementate prin sistemul asigurarilor sociale. (3) Persoanele varstnice care beneficiaza de asistenta sociala au dreptul si la alte forme de protectie sociala, in conditiile legii. (4) Sunt considerate persoane varstnice, in sensul prezentei legi, persoanele care au implinit varsta de pensionare stabilita de lege.

Art. 2 Asistenta sociala pentru persoanele varstnice se realizeaza prin servicii si prestatii sociale.

Art. 3 Beneficiaza de prevederile prezentei legi persoana varstnica, definita la art. 1 alin. (4), care se gaseste in una dintre urmatoarele situatii: a) nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozitiilor legale in vigoare; b) nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii; c) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ingrijirii necesare; d) nu se poate gospodari singura sau necesita ingrijire specializata; e) se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile sociomedicale, datorita bolii ori starii fizice sau psihice.

Capitolul II - Servicii si prestatii sociale

Sectiunea 1 - Evaluarea situatiei persoanelor varstnice care necesita asistenta sociala

Art. 4 Nevoile persoanelor varstnice se evalueaza prin ancheta sociala care se elaboreaza pe baza datelor cu privire la afectiunile ce necesita ingrijire speciala, capacitatea de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii cotidiene, conditiile de locuit, precum si veniturile efective sau potentiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vietii.

Art. 5 Nevoile persoanelor varstnice aflate in situatia de pierdere totala sau partiala a autonomiei, care pot fi de natura medicala, sociomedicala, psihoafectiva, se stabilesc pe baza grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, care prevede criteriile de incadrare in grade de dependenta.

Art. 6 (1) Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si a Ministerului Sanatatii Publice*). (2) Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice poate fi revizuita anual si, in mod obligatoriu, o data la 3 ani. ___________*) Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice a fost aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 886/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 507 din 16 octombrie 2000.

Sectiunea 2 - Servicii comunitare pentru persoanele varstnice

Art. 7 (1) Serviciile comunitare pentru persoanele varstnice care se gasesc in situatiile prevazute la art. 3 se realizeaza cu consimtamantul acestora si au in vedere: a) ingrijirea temporara sau permanenta la domiciliu; b) ingrijirea temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice; c) ingrijirea in centre de zi, cluburi pentru varstnici, case de ingrijire temporara, apartamente si locuinte sociale, precum si altele asemenea. (2) In situatia in care starea de sanatate a persoanei varstnice nu permite obtinerea consimtamantului acesteia, pentru acordarea ingrijirilor prevazute la alin. (1) decizia se ia de serviciul social al consiliului local sau de directia de asistenta sociala din cadrul directiilor de munca, solidaritate sociala si familie judetene si a municipiului Bucuresti, pe baza anchetei sociale si a recomandarilor medicale facute de medicul de familie, prin consultarea si a medicului specialist, cu acceptul rudelor de gradul I ale persoanei respective sau, in lipsa acestora, cu acceptul unui alt membru de familie. (3) In cazul decesului persoanei varstnice lipsite de sustinatori legali sau cand acestia nu pot sa isi indeplineasca obligatiile familiale datorita starii de sanatate sau situatiei economice precare, serviciile comunitare asigura inmormantarea.

Art. 8 Serviciile comunitare asigurate persoanelor varstnice la domiciliu sunt: a) servicii sociale privind, in principal, ingrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale si sprijinirea pentru reintegrarea sociala, consiliere juridica si administrativa, sprijin pentru plata unor servicii si obligatii curente, ingrijirea locuintei si gospodariei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei; b) servicii sociomedicale privind, in principal, ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacitatilor fizice si psihice, adaptarea locuintei la nevoile

persoanei varstnice si antrenarea la activitati economice, sociale si culturale, precum si ingrijirea temporara in centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate; c) servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale la domiciliu sau in institutii de sanatate, consultatii si ingrijiri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare si de dispozitive medicale.

Art. 9 (1) Serviciile comunitare de consiliere, in vederea prevenirii marginalizarii sociale si pentru reintegrare sociala, se asigura fara plata unei contributii, ca un drept fundamental al persoanelor varstnice, de catre asistenti sociali. (2) Serviciile prevazute la art. 8 lit. a) si b) se asigura fara plata contributiei persoanelor varstnice care, evaluate potrivit grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, nu au venituri sau ale caror venituri sunt mai mici de 5 ori decat nivelul venitului net lunar luat in calcul la stabilirea ajutorului social pentru o persoana singura.

Art. 10 Persoanele varstnice care se incadreaza in grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, indreptatite sa beneficieze de serviciile prevazute la art. 8 lit. a) si b) si care realizeaza venituri ce se situeaza peste nivelul prevazut la art. 9 alin. (2), beneficiaza de servicii cu plata unei contributii, in functie de tipul de servicii acordate si de venitul persoanei, fara a se depasi costul acestora calculat pentru perioada respectiva. Tipurile de servicii si costul acestora se stabilesc de consiliile locale.

Art. 11 Serviciile medicale prevazute la art. 8 lit. c) sunt acordate in baza reglementarilor legale privind asigurarile sociale de sanatate.

Art. 12 Organizarea serviciilor prevazute la art. 8 lit. a) si b) revine consiliilor locale, direct sau pe baza de conventii incheiate cu organizatii neguvernamentale, unitati de cult recunoscute in Romania ori cu alte persoane fizice sau juridice.

Art. 13 (1) Pentru asigurarea ingrijirii la domiciliu a persoanei varstnice aflate in situatia de dependenta sociomedicala, stabilita potrivit grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, consiliile locale pot angaja personal de ingrijire prin plata cu ora, fractiuni de norma sau norma intreaga, in functie de perioada de ingrijire necesara a se acorda. (2) Sotul si rudele care au in ingrijire o persoana varstnica dependenta pot beneficia de program lunar redus de lucru, de o jumatate de norma, cu suportarea drepturilor salariale pentru cealalta jumatate de norma din bugetul local, corespunzator salariului brut lunar al asistentului social debutant cu pregatire medie. Timpul cat sotul si rudele au fost incadrate in aceste conditii se considera, la calculul vechimii in munca, timp lucrat cu norma intreaga. (3) Persoanele care acorda ingrijire varstnicilor vor fi acreditate de directiile de munca, solidaritate sociala si familie judetene si a municipiului Bucuresti potrivit metodologiei

aprobate prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.

Art. 14 Serviciile comunitare asigurate persoanelor varstnice in camine sunt: a) servicii sociale, care constau in: - ajutor pentru menaj; - consiliere juridica si administrativa; - modalitati de prevenire a marginalizarii sociale si de reintegrare sociala in raport cu capacitatea psihoafectiva; b) servicii sociomedicale, care constau in: - ajutor pentru mentinerea sau readaptarea capacitatilor fizice ori intelectuale; - asigurarea unor programe de ergoterapie; - sprijin pentru realizarea igienei corporale; c) servicii medicale, care constau in: - consultatii si tratamente la cabinetul medical, in institutii medicale de profil sau la patul persoanei, daca aceasta este imobilizata; - servicii de ingrijire-infirmerie; - asigurarea medicamentelor; - asigurarea cu dispozitive medicale; - consultatii si ingrijiri stomatologice.

Art. 15 La solicitarea organizatiilor neguvernamentale, a organizatiilor de pensionari sau a unitatilor de cult recunoscute in Romania, caminele pot asigura unele servicii prevazute la art. 14, ingrijirea unor persoane varstnice la domiciliu, pe baza de conventii incheiate cu finantatorul.

Art. 16 (1) Ingrijirea persoanelor varstnice in camine reprezinta o masura de asistenta sociala si poate fi dispusa cu titlu de exceptie pentru persoanele care se gasesc in una dintre situatiile prevazute la art. 3. (2) Accesul unei persoane varstnice in camin se face avandu-se in vedere urmatoarele criterii de prioritate: a) necesita ingrijire medicala permanenta deosebita, care nu poate fi asigurata la domiciliu; b) nu se poate gospodari singura; c) este lipsita de sustinatori legali sau acestia nu pot sa isi indeplineasca obligatiile datorita starii de sanatate sau situatiei economice si a sarcinilor familiale; d) nu are locuinta si nu realizeaza venituri proprii.

Art. 17 Activitatile sociale si sociomedicale prevazute in prezenta lege se monitorizeaza si se evalueaza de personalul de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor locale si al directiilor de munca, solidaritate sociala si familie judetene si a municipiului Bucuresti.

Sectiunea 3 - Organizarea si functionarea caminelor pentru persoane varstnice

Art. 18 (1) Caminul pentru persoane varstnice este institutia de asistenta sociala cu personalitate juridica, infiintata, organizata si finantata potrivit dispozitiilor prezentei legi. (2) Caminele asigura conditii corespunzatoare de gazduire si de hrana, ingrijiri medicale, recuperare si readaptare, activitati de ergoterapie si de petrecere a timpului liber, asistenta sociala si psihologica. (3) Caminele pentru pensionari, caminele pentru batrani si caminele pentru batrani bolnavi cronici, existente la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau care vor fi date ulterior in folosinta, vor functiona sub forma de camine pentru persoane varstnice, cu sectii pentru: a) persoane dependente; b) persoane semidependente; c) persoane care nu sunt dependente. (4) Pentru buna functionare a caminelor pentru persoane varstnice directiile de munca, solidaritate sociala si familie judetene si a municipiului Bucuresti vor asigura indrumarea metodologica si coordonarea activitatii de specialitate necesare. (5) Cheltuielile curente si de capital ale caminelor pentru persoane varstnice se asigura din venituri extrabugetare si din subventii acordate de la bugetul de stat.

Art. 19 Principalele obiective ale unui camin sunt: a) sa asigure persoanelor varstnice ingrijite maximum posibil de autonomie si siguranta; b) sa ofere conditii de ingrijire care sa respecte identitatea, integritatea si demnitatea persoanei varstnice; c) sa permita mentinerea sau ameliorarea capacitatilor fizice si intelectuale ale persoanelor varstnice; d) sa stimuleze participarea persoanelor varstnice la viata sociala; e) sa faciliteze si sa incurajeze legaturile interumane, inclusiv cu familiile persoanelor varstnice; f) sa asigure supravegherea si ingrijirea medicala necesara, potrivit reglementarilor privind asigurarile sociale de sanatate; g) sa previna si sa trateze consecintele legate de procesul de imbatranire.

Capitolul III - Finantarea asistentei sociale pentru persoanele varstnice

Sectiunea 1 - Finantarea din fonduri bugetare

Art. 20 Finantarea serviciilor de asistenta sociala si a prestatiilor prevazute de prezenta lege se asigura pe principiul impartirii responsabilitatii intre administratia publica centrala si cea locala.

Art. 21 (1) De la bugetul de stat se aloca fonduri pentru: a) finantarea activitatilor de asistenta sociala desfasurate de asociatii si fundatii romane cu personalitate juridica, precum si de unitatile de cult recunoscute in Romania; b) cheltuieli de investitii si reparatii capitale pentru unitati de asistenta sociala din zone defavorizate; c) completarea veniturilor extrabugetare ale caminelor prevazute la art. 18, atunci cand resursele bugetelor locale devin insuficiente; d) alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale. (2) De la bugetul local se aloca fonduri pentru: a) subventii acordate in completarea veniturilor extrabugetare ale caminelor prevazute la art. 18; b) finantarea activitatii de asistenta sociala a unor asociatii si fundatii romane cu personalitate juridica, precum si a unitatilor de cult recunoscute in Romania; c) finantarea cheltuielilor pentru organizarea si functionarea serviciilor comunitare de asistenta sociala, precum si pentru ingrijirea la domiciliu in conditiile art. 13; d) cheltuieli pentru inmormantarea asistatilor, in situatia prevazuta la art. 7 alin. (3). (3) Sponsorizarile si donatiile in bani sau in natura, facute de persoane fizice si juridice romane si straine caminelor pentru persoane varstnice sau institutiilor sociale prevazute la art. 7 alin. (1) lit. b), se folosesc ca venituri extrabugetare numai in scopul pentru care au fost acordate.

Art. 22 Investitiile pentru construirea, dotarea, intretinerea, modernizarea, precum si cheltuielile pentru functionarea caminelor care deservesc mai multe unitati administrativ-teritoriale se finanteaza potrivit conventiilor incheiate intre finantator si consiliile locale interesate.

Art. 23 (1) Cheltuielile pentru servicii medicale, materiale sanitare, dispozitive medicale si medicamente se suporta din fondurile si in conditiile prevazute de reglementarile privind asigurarile sociale de sanatate. (2) Cheltuielile care nu se suporta din fondurile asigurarilor sociale de sanatate, in conditiile legii, sunt asigurate de caminul pentru persoane varstnice, prin care se realizeaza asistenta persoanei in cauza.

Sectiunea 2 - Contributia persoanelor varstnice sau a sustinatorilor legali ai acestora

Art. 24 (1) Persoanele varstnice care dispun de venituri proprii si sunt ingrijite in caminele organizate potrivit prezentei legi, precum si sustinatorii legali ai acestora au obligatia sa plateasca lunar o contributie de intretinere, stabilita pe baza costului mediu lunar de intretinere. (2) Persoanele varstnice care nu au venituri si nici sustinatori legali nu datoreaza contributia de intretinere, aceasta fiind asigurata din bugetele locale sau judetene, dupa caz, in limita hotarata de acestea. (3) Consiliile locale sau judetene hotarasc cu privire la cuantumul contributiei lunare de

intretinere datorate de persoanele varstnice ingrijite in camine si/sau de sustinatorii legali si in situatia in care veniturile acestor persoane sunt insuficiente pentru acoperirea costului mediu lunar de intretinere.

Art. 25 (1) Costul mediu lunar de intretinere se stabileste anual de catre consiliile locale si/sau judetene, dupa caz, inainte de adoptarea bugetelor proprii. (2) Costul mediu lunar de intretinere se stabileste in functie de gradul de dependenta al persoanei varstnice ingrijite si are in vedere cheltuielile de intretinere, pentru hrana si gospodarie, obiecte de inventar, echipament si cazarmament, materiale sanitare si altele asemenea, in conformitate cu clasificatia bugetara specifica bugetelor autoritatilor administratiei publice locale. (3) Cheltuielile aferente platii salariilor pentru personalul angajat in camine, platii medicamentelor si cheltuielile de capital nu se iau in calcul la stabilirea costului mediu lunar de intretinere. (4) Costul mediu lunar de intretinere trebuie sa asigure indeplinirea nivelului standardelor de calitate pentru serviciile oferite, adoptate si aprobate in conditiile legii. (5) Acoperirea valorii integrale a contributiei lunare se stabileste astfel: a) persoanele varstnice care au venituri si sunt ingrijite in camin datoreaza contributia lunara de intretinere in cuantum de pana la 60% din valoarea veniturilor personale lunare, fara a se depasi costul mediu lunar de intretinere aprobat pentru fiecare camin; b) diferenta pana la concurenta valorii integrale a contributiei lunare de intretinere se va plati de catre sustinatorii legali ai persoanelor varstnice ingrijite in camine, daca realizeaza venit pe membru de familie mai mare decat salariul minim brut pe tara in vigoare; c) sustinatorii legali pot acoperi din veniturile proprii contributia lunara integrala printr-un angajament de plata. (6) Daca prin aplicarea cotei prevazute la alin. (5) lit. a) se acopera valoarea totala a contributiei lunare, sustinatorii legali nu mai sunt tinuti de obligatia sustinerii platii diferentei de contributie. (7) Obligatia de plata a contributiei lunare de intretinere in sarcina persoanei varstnice si/sau a sustinatorilor legali se stabileste printr-un angajament de plata, semnat de persoana varstnica, de reprezentantul sau legal, dupa caz, si/sau de sustinatorul legal. Angajamentul de plata constituie titlu executoriu. (8) Obligatia de plata a contributiei lunare in sarcina sustinatorilor legali se poate stabili si prin hotarare judecatoreasca.

Art. 26 Sumele reprezentand contributia lunara de intretinere constituie venituri extrabugetare ale caminelor pentru persoane varstnice.

Capitolul IV - Procedura de stabilire, suspendare si incetare a drepturilor de asistenta sociala pentru persoanele varstnice

Art. 27

Asistenta sociala se acorda la cererea persoanei varstnice interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instantei judecatoresti, a personalului de specialitate din cadrul consiliului local, a politiei, a organizatiei pensionarilor, a unitatilor de cult recunoscute in Romania sau a organizatiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenta sociala a persoanelor varstnice.

Art. 28 (1) Dreptul la asistenta sociala, prevazut de prezenta lege, se stabileste pe baza anchetei sociale, cu respectarea criteriilor prevazute in grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice. (2) Ancheta sociala se realizeaza de un colectiv format din 2 asistenti sociali din cadrul consiliului local sau de la directia de munca, solidaritate sociala si familie judeteana sau a municipiului Bucuresti. In situatia persoanelor varstnice dependente colectivul se va completa in mod obligatoriu cu medicul specialist al persoanei respective. (3) Colectivul prevazut la alin. (2) poate fi completat si cu reprezentanti ai organizatiilor pensionarilor, unitatilor de cult recunoscute in Romania sau ai altor organizatii neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenta sociala a persoanelor varstnice.

(4) Pe baza analizei situatiei sociale, economice si medicale a persoanei varstnice, prin ancheta sociala se propune masura de asistenta sociala justificata de situatia de fapt constatata.

Art. 29 Aprobarea, respingerea, suspendarea sau incetarea dreptului la servicii de asistenta sociala pentru persoanele varstnice, prevazute de prezenta lege, se face de catre: a) primar, pentru serviciile de asistenta sociala organizate pe plan local, pentru ingrijirea in caminele aflate in administrare si pentru ingrijirea la domiciliu; b) directorul general al directiei de munca, solidaritate sociala si familie judetene si a municipiului Bucuresti, pentru asistenta sociala acordata de asociatiile si fundatiile romane si de unitatile de cult recunoscute in Romania, care au primit transferuri din fondurile gestionate de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

Art. 30 Persoana varstnica, astfel cum este definita la art. 1 alin. (4), va fi asistata, la cererea acesteia sau din oficiu, dupa caz, in vederea incheierii unui act juridic de instrainare, cu titlu oneros sau gratuit, a bunurilor ce-i apartin, in scopul intretinerii si ingrijirii sale, de un reprezentant al autoritatii tutelare a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana varstnica respectiva.

Art. 31 Obligatia de intretinere si de ingrijire, precum si modalitatile practice de executare a lor vor fi mentionate expres in actul juridic incheiat de notarul public.

Art. 32 Autoritatea tutelara a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana varstnica va primi din oficiu un exemplar al actului juridic incheiat conform art. 30 si 31.

Art. 33 Neexecutarea obligatiei de intretinere si de ingrijire de catre noul proprietar al bunurilor obtinute ca urmare a actului juridic de instrainare poate fi sesizata autoritatii tutelare a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana varstnica de catre orice persoana fizica sau juridica interesata. Autoritatea tutelara se poate sesiza si din oficiu.

Art. 34 Autoritatea tutelara a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana varstnica, sesizata in conditiile art. 33, va efectua ancheta sociala completa a cazului in termen de 10 zile de la sesizare si, in situatia in care va constata ca cele sesizate sunt reale, va propune masurile necesare de executare legala a dispozitiilor inscrise in actul juridic incheiat.

Art. 35 (1) Dreptul la serviciile de asistenta sociala inceteaza daca nu mai sunt indeplinite conditiile pentru acordarea acestora. (2) Daca perioada in care asistenta sociala a persoanelor varstnice este temporara, dar nu mai mare de 6 luni, acordarea serviciilor de asistenta sociala se suspenda prin decizie motivata a celui care a stabilit dreptul. La incetarea suspendarii reluarea acordarii serviciilor sau prestatiilor de asistenta sociala se face pe baza de ancheta sociala.

Art. 36 Decizia privind stabilirea, respingerea, incetarea sau suspendarea dreptului la serviciile de asistenta sociala prevazute de prezenta lege poate fi contestata potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990*). ___________ *) Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 a fost abrogata si inlocuita prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004.

Art. 37 Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, materiala, civila sau penala, dupa caz.

Art. 38 Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei asigura indrumarea metodologica, coordoneaza, controleaza si evalueaza aplicarea dispozitiilor prezentei legi.

Capitolul V - Dispozitii finale si tranzitorii

Art. 39 Caminele pentru persoane varstnice si institutiile sociale prevazute la art. 7 alin. (1) lit. b) pot organiza, cu aprobarea finantatorului, in functie de conditiile de care dispun, gospodarii-anexa, ca activitati autofinantate pentru imbunatatirea hranei.

Art. 40 Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 41 Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 253/1971 privind contributia de intretinere in unele institutii de ocrotire, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 90 din 30 iulie 1971, precum si orice dispozitii contrare.

Lege nr. 19/2000

CAPITOLUL IDispoziţii generale

Art. 1. - Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public.Art. 2. - Sistemul public se organizează şi funcţionează având ca principii de bază:a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public bazat pe aceleaşi norme de drept;b) principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;c) principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;d) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;e) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;f) principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public, conform legii;g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public, conform legii.Art. 3. - (1) În baza prezentei legi, în termen de 30 de zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, se înfiinţează Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, denumită în continuare, prescurtat, CNPAS.(2) În subordinea CNPAS se înfiinţează case judeţene de pensii în fiecare municipiu-reşedinţă de judeţ, precum şi Casa de pensii a municipiului Bucureşti, denumite în continuare case teritoriale de pensii.(3) CNPAS poate înfiinţa case locale de pensii, în funcţie de numărul, complexitatea şi structura asiguraţilor, care funcţionează sub conducerea şi controlul casei judeţene de pensii şi, respectiv, Casei de pensii a municipiului Bucureşti.Art. 4. - (1) În sistemul public sunt asigurate, în condiţiile prezentei legi, persoanele fizice, denumite în continuare asiguraţi.(2) Asiguraţii pot fi cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România.(3) Asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţii de asigurări sociale şi au dreptul să beneficieze de prestaţii de asigurări sociale, conform prezentei legi.Art. 5. - (1) În sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

I. persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I;III. persoanele care beneficiază de ajutor de şomaj, ajutor de integrare profesională sau alocaţie de sprijin, ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri;IV. persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puţin 3 salarii medii brute pe economie, şi care se află în una dintre situaţiile următoare:a) asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;b) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management;c) membri ai asociaţiei familiale;d) persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;e) persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora;f) proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere;g) persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilor individuale sau activităţi private în domeniul forestier;h) membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură;i) persoane care desfăşoară activităţi în unităţile de cult recunoscute potrivit legii şi care nu au încheiat contract individual de muncă;V. persoanele care realizează prin cumul venituri brute pe an calendaristic, echivalente cu cel puţin 3 salarii medii brute pe economie, şi care se regăsesc în două sau mai multe situaţii prevăzute la pct. IV;VI. persoanele care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de prestări de servicii şi care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin 3 salarii medii brute pe economie.(2) Se pot asigura în sistemul public, pe bază de contract de asigurare, în condiţiile prezentei legi, şi alte persoane care nu se regăsesc în situaţiile prevăzute la alin. (1).(3) Salariul mediu brut pe economie pentru anul următor se prognozează şi se face public de către CNPAS până la data de 31 decembrie a anului curent.Art. 6. - (1) Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI, denumite în continuare angajatori, precum şi instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj pentru şomerii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. III sunt obligate să depună în fiecare lună, la termenul stabilit de CNPAS, declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat. Declaraţia se depune la casa teritorială de pensii, în raza căreia se află sediul angajatorului.(2) Persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. IV şi V, care au împlinit vârsta de 18 ani, sunt obligate să depună declaraţia de asigurare la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul asiguratului, în termen de 30 de zile de la încadrarea în situaţiile menţionate.(3) Se exceptează de la obligativitatea depunerii declaraţiei de asigurare persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. IV şi V, dacă se regăsesc şi în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi III.

(4) Persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de convenţii civile de prestări de servicii au obligaţia să declare angajatorului, pe propria răspundere, dacă sunt încadrate cu contract individual de muncă la alt angajator.Art. 7. - (1) În sistemul public prestaţiile de asigurări sociale reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor profesionale, ca urmare a bătrâneţii, invalidităţii, accidentelor, bolii, maternităţii sau decesului, denumite în continuare riscuri asigurate.(2) Prestaţiile de asigurări sociale se acordă sub formă de: pensii, indemnizaţii, ajutoare, alte tipuri de prestaţii prevăzute de lege, corelative cu obligaţiile privind plata contribuţiei de asigurări sociale.(3) În sistemul public asiguraţii nu pot beneficia concomitent de două sau mai multe prestaţii de asigurări sociale pentru acelaşi risc asigurat, cu excepţia celor pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă.Art. 8. - (1) Constituie stagiu de cotizare perioadele în care persoanele au plătit contribuţii de asigurări sociale în sistemul public din România, precum şi în alte ţări, în condiţiile stabilite prin acordurile sau convenţiile internaţionale la care România este parte.(2) Drepturile de asigurări sociale cuvenite în sistemul public din România se pot transfera în ţările în care asiguraţii îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte.(3) Prestaţiile de asigurări sociale aferente drepturilor prevăzute la alin.(2) pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.Art. 9. - (1) Evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale în sistemul public se realizează pe baza codului personal de asigurări sociale.(2) Codul personal de asigurări sociale şi modalităţile de atribuire a acestuia se stabilesc de CNPAS.(3) Fiecărui asigurat în sistemul public i se atribuie un singur cod personal de asigurări sociale.Art. 10. - În România se pot organiza şi pot funcţiona societăţi private de asigurări sociale, reglementate prin lege specială.

CAPITOLUL IIBugetul asigurărilor sociale de stat

Art. 11. - (1) Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile şi cheltuielile sistemului public.(2) Guvernul elaborează anual, pe baza propunerilor CNPAS, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat, pe care îl supune spre aprobare Parlamentului.(3) Dacă legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul precedent până la adoptarea noului buget.Art. 12. - Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din contribuţii de asigurări sociale, dobânzi, majorări pentru plata cu întârziere a contribuţiilor, precum şi din alte venituri, potrivit legii.Art. 13. - (1) Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea

prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul public, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului public, finanţarea unor investiţii proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege.(2) Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual până la 3% pentru constituirea unui fond de rezervă.(3) Fondul de rezervă cumulat nu poate depăşi nivelul cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar respectiv.(4) Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.Art. 14. - (1) Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pot fi utilizate în anul următor, potrivit destinaţiilor aprobate prin lege, după restituirea transferurilor primite de la bugetul de stat.(2) Fondul de rezervă se reportează în anul următor şi se completează potrivit prevederilor art. 13 alin. (2) şi (3).(3) Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului de asigurări sociale de stat din anii precedenţi şi, în continuare, din fondul de rezervă.Art. 15. - Disponibilităţile băneşti ale asigurărilor sociale de stat sunt purtătoare de dobânzi; nivelul dobânzilor se stabileşte prin convenţii încheiate de CNPAS cu trezoreria statului sau cu băncile.Art. 16. - În mod excepţional, în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat.Art. 17. - (1) În sistemul public, pe teritoriul României, contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se plătesc în lei.(2) Contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale, stabilite în moneda altor ţări, se plătesc pe teritoriul României în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României din ziua plăţii.

CAPITOLUL IIIContribuţia de asigurări sociale

Art. 18. - (1) În sistemul public sunt contribuabili, după caz:a) asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;b) angajatorii;c) persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. II şi VI, asimilate în condiţiile prezentei legi angajatorului;d) Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională care administrează bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj;e) persoanele prevăzute la art. 5 alin. (2), care încheie contract de asigurare.(2) Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă normale, deosebite sau speciale.(3) Cotele de contribuţii de asigurări sociale se aprobă anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.Art. 19. - (1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii deosebite reprezintă acele locuri care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esenţial

capacitatea de muncă a asiguraţilor datorită gradului mare de expunere la risc.(2) Criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi a Ministerului Sănătăţii.(3) Hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (2) se va adopta în termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.(4) Locurile de muncă în condiţii deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de muncă sau, în cazul în care nu se încheie contracte colective de muncă, prin decizia organului de conducere legal constituit, cu respectarea criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute la alin. (2).(5) Avizul inspectoratului teritorial de muncă este obligatoriu pentru încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite.Art. 20. - În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din:a) unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;b) activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii;c) aviaţia civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1;d) activitatea artistică desfăşurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 2.Art. 21. - (1) Contribuţia de asigurări sociale se datorează din momentul încadrării în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) sau de la data încheierii contractului de asigurare.(2) Contribuţia individuală de asigurări sociale, datorată de asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI, reprezintă o treime din cota de contribuţie de asigurări sociale, stabilită anual pentru condiţii normale de muncă.(3) Contribuţia de asigurări sociale, datorată de angajatori, reprezintă diferenţa faţă de contribuţia individuală de asigurări sociale, prevăzută la alin. (2), până la nivelul cotelor de contribuţie de asigurări sociale stabilite prin legea anuală a bugetului de stat, în funcţie de condiţiile de muncă.(4) Asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. IV şi V şi alin. (2) datorează integral cota de contribuţie de asigurări sociale corespunzătoare condiţiilor de muncă în care îşi desfăşoară activitatea.(5) Contribuţia de asigurări sociale pentru şomeri se suportă integral din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale de muncă.(6) Contribuţia de asigurări sociale datorată de contribuabilii prevăzuţi la art. 18 alin. (1) nu se impozitează.Art. 22. - (1) Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale, datorată de asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI şi de angajatorii acestora, se fac lunar de către angajatori.(2) Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale pentru şomeri se fac lunar de către instituţia care administrează bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj.(3) Plata contribuţiei de asigurări sociale, datorată de asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. IV şi V şi alin. (2), se face lunar de către aceştia, pe baza calculului efectuat şi comunicat de casele teritoriale de pensii la care sunt asiguraţi.(4) Plata contribuţiei de asigurări sociale, în cazul asiguraţilor aflaţi în situaţiile prevăzute

la art. 5 alin. (1) pct. IV lit. f), g), h) şi alin. (2), se poate face şi la intervale mai mari de o lună, fără a depăşi 6 luni, cu respectarea termenelor prevăzute în declaraţia sau în contractul de asigurare.Art. 23. - (1) Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguraţilor o constituie:a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, şi/sau veniturile asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI;b) venitul lunar asigurat, prevăzut în declaraţia sau contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economie.(2) Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate de către persoanele juridice din România este salariul brut lunar în lei, corespunzător funcţiei în care persoana respectivă este încadrată în ţară, inclusiv sporurile şi celelalte adaosuri care se acordă potrivit legii.(3) Baza de calcul prevăzută la alin. (1) şi (2) nu poate depăşi plafonul a de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie.(4) Salariul mediu brut lunar pe economie este cel prevăzut la art. 5 alin.(3).Art. 24. - (1) Baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I şi II, precum şi veniturile brute lunare realizate de asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. VI.(2) Baza lunară de calcul, la care persoana juridică din România datorează contribuţia de asigurări sociale pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate, o constituie fondul total de salarii rezultat din însumarea salariilor brute individuale la care s-a calculat contribuţia de asigurări sociale, conform prevederilor art. 23 alin. (2).(3) Baza de calcul prevăzută la alin. (1) şi (2) nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu al asiguraţilor din luna pentru care se calculează contribuţia şi valoarea corespunzătoare a 3 salarii medii brute lunare pe economie.(4) Prevederile alin. (3) se aplică şi în cazul bugetului Fondului pentru plata ajutorului de şomaj.Art. 25. - Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru şomeri o constituie cuantumul ajutorului de şomaj, ajutorului de integrare profesională sau al alocaţiei de sprijin, după caz.Art. 26. - (1) Contribuţia de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentând:a) prestaţii de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de acesta, potrivit prezentei legi;b) drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale, în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă sau al încetării calităţii de membru cooperator;c) diurnele de deplasare, detaşare şi indemnizaţiile de transfer, drepturile de autor;d) sumele obţinute în baza unei convenţii civile de prestări de servicii sau executări de lucrări de către persoane care au încheiate contracte individuale de muncă;e) sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit;f) premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale.(2) Sumele exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale nu se iau în considerare

la stabilirea cuantumului prestaţiilor de asigurări sociale.Art. 27. - (1) Sumele reprezentând prestaţii de asigurări sociale, care se plătesc de angajator asiguraţilor, potrivit prevederilor prezentei legi, în contul asigurărilor sociale, se reţin de acesta din contribuţiile de asigurări sociale datorate pentru luna respectivă.(2) Sumele reprezentând prestaţii de asigurări sociale plătite de angajator asiguraţilor, potrivit prevederilor prezentei legi, care depăşesc suma contribuţiilor datorate de acesta în luna respectivă, se recuperează din contul asigurărilor sociale de la casa teritorială de pensii în raza căreia se află sediul acestuia.Art. 28. - (1) Contribuţia individuală de asigurări sociale, datorată de asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI, se reţine integral din salariul sau, după caz, din venitul brut lunar al asiguratului şi se virează lunar de angajator la casa teritorială de pensii în raza căreia se află sediul acestuia.(2) Angajatorul calculează şi virează lunar contribuţia de asigurări sociale pe care o datorează bugetului asigurărilor sociale de stat, împreună cu contribuţiile individuale reţinute de la asiguraţi.(3) În cazul în care contribuţia lunară de asigurări sociale achitată de contribuabili este mai mare decât contribuţia datorată, suma plătită în plus se regularizează ulterior, conform procedurilor stabilite de CNPAS.Art. 29. - Termenele de plată a contribuţiei de asigurări sociale sunt:a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;b) data stabilită pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor ce efectuează plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;c) până la sfârşitul lunii, pentru luna în curs, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. IV lit. a), b), c), d) şi e);d) cel mai târziu până la datele fixate prin declaraţia sau prin contractul de asigurare, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. IV lit.f), g), h), i) şi alin. (2);e) până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. III;f) data prevăzută în convenţia civilă de prestări de servicii pentru plata sumelor celor angajaţi exclusiv pe bază de convenţie civilă de prestări de servicii, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.Art. 30. - (1) Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune în bancă, o dată cu documentaţia pentru plata salariilor şi a altor venituri ale asiguraţilor, şi documentele pentru plata contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, plăţile efectuându-se simultan, sub control bancar.(2) În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, casele teritoriale de pensii vor proceda la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite, conform dispoziţiilor legale privind executarea creanţelor bugetare.Art. 31. - (1) Neplata contribuţiei de asigurări sociale la termenele prevăzute la art. 29 generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data

achitării sumei datorate inclusiv.(2) Cota majorărilor de întârziere, prevăzută la alin. (1), se stabileşte potrivit reglementărilor privind executarea creanţelor bugetare.(3) Sumele reprezentând majorările de întârziere se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.(4) Calculul majorărilor de întârziere, evidenţierea în contabilitate şi urmărirea plăţii acestora se fac de către angajator sau, după caz, de instituţia care efectuează plata ajutorului de şomaj.(5) Calculul majorărilor de întârziere pentru asiguraţii cu declaraţie sau contract de asigurare se efectuează, după caz, de aceştia sau de casele teritoriale de pensii.Art. 32. - În cazul lichidării administrative sau al falimentului angajatorului, sumele datorate de acesta bugetului asigurărilor sociale de stat vor fi recuperate conform procedurii prevăzute de lege.Art. 33. - Neplata contribuţiei de asigurări sociale de către asiguraţii cu declaraţie sau contract de asigurare la termenele stabilite atrage neacordarea drepturilor la prestaţii până la achitarea contribuţiilor datorate şi a majorărilor de întârziere aferente.Art. 34. - Asiguraţii care fac dovada că nu se mai regăsesc în situaţiile pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit art. 5 alin. (1) pct. IV şi V, trebuie să depună la casele teritoriale de pensii, în termen de 30 de zile de la modificarea situaţiei, formularul-tip de retragere a declaraţiei de asigurare.Art. 35. - (1) Contractul de asigurare poate fi reziliat la iniţiativa oricăreia dintre părţi, conform clauzelor prevăzute în contract.(2) În cazul rezilierii contractului de asigurare, contribuţiile de asigurări sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifică la stabilirea dreptului de pensie.(3) Calitatea de asigurat se redobândeşte după încheierea unui nou contract de asigurare.(4) După redobândirea calităţii de asigurat dreptul la prestaţii de asigurări sociale, altele decât pensiile, se reia după realizarea unui nou stagiu de cotizare, prevăzut de lege, pentru aceste prestaţii.Art. 36. - (1) Colectarea şi evidenţa contribuţiilor de asigurări sociale se asigură prin casele teritoriale de pensii, pe baza codului personal de asigurări sociale.(2) Păstrarea şi evidenţa datelor privind contribuţiile de asigurări sociale, pe fiecare asigurat, se realizează de casele teritoriale de pensii şi de CNPAS.(3) De la data intrării în vigoare a prezentei legi contribuţiile de asigurări sociale, colectate prin casele teritoriale de pensii, vor fi alocate lunii pentru care s-a efectuat plata.(4) Debitele către bugetul asigurărilor sociale de stat, corespunzătoare perioadelor anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi urmărite distinct, potrivit reglementărilor privind executarea creanţelor bugetare.Art. 37. - (1) În sistemul public stagiul de cotizare se constituie din însumarea lunilor în care s-a plătit contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat, atât de asigurat, cât şi de angajator sau, după caz, numai de asigurat, în situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. IV, V, VI şi alin. (2).(2) În luna în care asiguratului i s-a reţinut contribuţia de asigurări sociale, iar angajatorul nu şi-a achitat contribuţia datorată în calitatea sa de contribuabil, stagiul de cotizare ce se ia în calcul reprezintă o treime din luna respectivă.Art. 38. - (1) În sistemul public se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:

a) a beneficiat sau beneficiază de drepturi de asigurări sociale, cu excepţia celor prevăzute la art. 40 lit. a), b), c) şi e);b) a urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora;c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.(2) Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ superior, conform prevederilor alin. (1) lit. b), beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) beneficiază de perioade asimilate, dacă în aceste perioade nu se regăsesc în situaţiile prevăzute la art. 5.(4) Perioadele asimilate, prevăzute la alin. (1), se valorifică numai pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş.Art. 39. - (1) Stagiul de cotizare se certifică asiguraţilor anual, din oficiu, de către CNPAS, prin casele teritoriale de pensii.(2) Stagiul de cotizare se certifică şi la cererea asiguraţilor, contra cost, oricând în timpul anului. Tariful serviciului respectiv se stabileşte anual de CNPAS.

CAPITOLUL IVPensii

Art. 40. - În sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii:a) pensia pentru limită de vârstă;b) pensia anticipată;c) pensia anticipată parţială;d) pensia de invaliditate;e) pensia de urmaş.

SECŢIUNEA 1Pensia pentru limită de vârstă

Art. 41. - (1) Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.(2) Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creşterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei şi de la 62 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3.(3) Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi este de 15 ani. Creşterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3.(4) Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creşterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei şi de la 30 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3.

(5) Asiguraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1)-(4) pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului.Art. 42. - (1) Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea, total sau parţial, în condiţii deosebite de muncă au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1.TABELUL Nr. 1

�������������������������������������������������

Stagiul de cotizare Reducerea vârstelor

în condiţii deosebite standard de pensionare

de muncă (ani împliniţi) (ani împliniţi)

�������������������������������������������������

6 1,0

8 1,5

10 2,0

12 2,5

14 3,0

16 3,5

18 4,0

20 4,5

22 5,0

24 5,5

26 6,0

28 6,5

30 7,0

32 7,5

35 8,0

�������������������������������������������������

(2) Vârstele de pensionare reduse, conform prevederilor alin. (1), nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei şi de 55 de ani pentru bărbaţi.Art. 43. - (1) Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la

art. 20 lit. a) şi care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani în aceste condiţii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani.(2) Asiguraţii care au realizat în condiţii speciale de muncă un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1), beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu 15 ani.(3) Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b) şi care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţii sau de 17 ani în zona II de expunere la radiaţii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă.Art. 44. - Asiguraţii care au realizat în condiţii speciale de muncă un stagiu de cotizare mai mic de 25 de ani beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea proporţională a vârstelor standard de pensionare, în condiţiile realizării stagiilor totale de cotizare necesare, conform prevederilor anexelor nr. 4 şi 5.Art. 45. - Personalul navigant din aviaţia civilă beneficiază de prevederile art. 43 alin. (2) şi ale art. 44, în condiţiile realizării unui număr minim de ore de zbor, salturi, respectiv starturi, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, a Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului Transporturilor, în urma consultării cu CNPAS. Hotărârea Guvernului va fi adoptată până la intrarea în vigoare a prezentei legi.Art. 46. - Asiguraţii care au realizat stagii de cotizare atât în condiţii deosebite, cât şi în condiţii speciale de muncă beneficiază, cumulativ, de reducerea vârstelor standard de pensionare, corespunzătoare fiecărei situaţii, fără ca această reducere să depăşească 12 ani.Art. 47. - (1) Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat, în funcţie de gradul handicapului, beneficiază de reducerea stagiilor de cotizare şi a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3, astfel:a) cu 15 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;b) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;c) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.(2) Asiguraţii nevăzători beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.Art. 48. - Beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 6 luni pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate după data de 23 august 1944 şi/sau de prizonierat asiguraţii cu stagiul complet de cotizare, cărora li s-au stabilit drepturi privind vechimea în muncă în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) şi c) şi alin. (2) din Decretul-lege nr 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare.SECŢIUNEA a 2-aPensia anticipată

Art. 49. - (1) Asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare.(2) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limită de vârstă.(3) La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au în vedere perioadele asimilate, prevăzute de prezenta lege.SECŢIUNEA a 3-aPensia anticipată parţialăArt. 50. - (1) Asiguraţii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum şi cei care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 10 ani pot solicita pensie anticipată parţială cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2.TABELUL Nr. 2

�����������������������������������������

Stagiul de cotizare Procentul de

realizat peste stagiul diminuare pentru

standard complet de fiecare lună

cotizare prevăzut în de anticipare

anexa nr. 3 (%)

(coloanele 3 şi 6)

�����������������������������������������

până la 1 an 0,50

peste 1 an 0,45

peste 2 ani 0,40

peste 3 ani 0,35

peste 4 ani 0,30

peste 5 ani 0,25

peste 6 ani 0,20

peste 7 ani 0,15

peste 8 ani 0,10

între 9 şi 10 ani 0,05

�����������������������������������������

Art. 51. - Asiguraţii care au desfăşurat activităţi în condiţii deosebite sau în condiţii speciale de muncă, dar care nu se pot pensiona cu reducerea vârstei de pensionare pe această bază, pot beneficia de prevederile art. 50. În aceste cazuri reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 5 ani.Art. 52. - La împlinirea vârstelor standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege, pensia anticipată parţială devine pensie pentru limită de vârstă, prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 50 alin. (2) şi adăugarea eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.SECŢIUNEA a 4-aPensia de invaliditateArt. 53. - (1) Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:a) accidentelor de muncă, conform legii;b) bolilor profesionale şi tuberculozei;c) bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin.(1), şi asiguraţii care satisfac obligaţii militare prevăzute la art. 38 alin.(1) lit. c).(3) Au dreptul la pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin.(1) lit. a), şi elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită accidentelor sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.(4) Persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul şi la pensie de invaliditate, indiferent de vechimea în muncă, pe timpul cât durează invaliditatea, stabilită în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.Art. 54. - În raport cu cerinţele locului de muncă şi cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, a capacităţii de autoservire, de autoconducţie sau de orientare spaţială, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce şi de a se orienta spaţial, fără ajutorul altei persoane;c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională.Art. 55. - Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale împreună cu Ministerul Sănătăţii, la propunerea CNPAS, care va fi adoptată până la data intrării în vigoare a prezentei legi.Art. 56. - (1) Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie,

emisă de medicul specializat în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.(2) Împotriva deciziei emise în condiţiile alin. (1) se poate face contestaţie la casa teritorială de pensii, în termen de 30 de zile de la comunicare.(3) La soluţionarea contestaţiei casa teritorială de pensii poate consulta Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă.(4) Termenul de rezolvare a contestaţiei este de 30 de zile de la data înregistrării acesteia.(5) Decizia casei teritoriale de pensii, dată în soluţionarea contestaţiei prevăzute la alin. (2), poate fi contestată la instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.(6) Decizia de încadrare sau de neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.Art. 57. - (1) Asiguraţii care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unei boli obişnuite sau unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă îndeplinesc stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta, conform tabelului nr. 3.TABELUL Nr. 3

��������������������������������������������

Vârsta asiguratului Stagiul de cotizare

în momentul ivirii necesar

invalidităţii (ani)

��������������������������������������������

sub 25 ani 5

25-31 ani 8

31-37 ani 11

37-43 ani 14

43-49 ani 18

49-55 ani 22

peste 55 ani 25

��������������������������������������������

(2) Beneficiază de pensie de invaliditate şi asiguraţii care, până la data ivirii invalidităţii, au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul nr. 3.(3) Asiguraţii prevăzuţi la art. 47 beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul nr. 3, în raport cu vârsta avută la data expertizării.

(4) Au dreptul la pensie de invaliditate şi persoanele care la data ivirii invalidităţii nu mai au calitatea de asigurat, dar îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), (2) sau (3).Art. 58. - În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale, a tuberculozei, precum şi în situaţia în care invaliditatea s-a ivit în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. c), asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.Art. 59. - (1) La stabilirea pensiei de invaliditate asiguraţilor li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până în momentul încadrării într-un grad de invaliditate.(2) În cazul asiguraţilor care au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul nr. 3, stagiul potenţial se determină ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare necesar.(3) Stagiul potenţial rezultat conform alin. (1) şi (2) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul ar fi putut să îl realizeze de la vârsta ivirii invalidităţii până la împlinirea vârstei la care, în condiţiile prezentei legi, poate solicita o pensie pentru limită de vârstă.Art. 60. - (1) Asiguraţilor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiile de cotizare cerute la art. 47 şi stagiile de cotizare realizate efectiv.(2) În cazul persoanelor prevăzute la art. 53 alin. (3), stagiul potenţial luat în calcul la stabilirea pensiei de invaliditate îl constituie stagiul complet de cotizare, conform prezentei legi.Art. 61. - (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix.(2) Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară.(3) În timpul execuţiei bugetare cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor se reactualizează prin hotărâre a Guvernului.Art. 62. - (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, în funcţie de afecţiune, la intervale de 6-12 luni, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii.(2) După fiecare revizuire medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o nouă decizie prin care se stabileşte, după caz:a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;b) încadrarea în alt grad de invaliditate;c) încetarea calităţii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobândirii capacităţii de muncă.(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.(6) Decizia emisă după revizuirea medicală se supune aceleiaşi proceduri de contestare şi

soluţionare, conform art. 56 alin. (2)-(6).(7) Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;b) au împlinit vârstele prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă;c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.Art. 63. - (1) Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 62 alin. (7), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în vederea reintegrării socioprofesionale în aceeaşi muncă sau în alta.(2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării.(3) Suspendarea plăţii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.Art. 64. - (1) La împlinirea vârstei standard prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasă dintre pensii.(2) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 61 se menţine indiferent de pensia pentru care se optează.SECŢIUNEA a 5-aPensia de urmaşArt. 65. - Au dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.Art. 66. - Copiii au dreptul la pensie de urmaş:a) până la vârsta de 16 ani;b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).Art. 67. - (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.Art. 68. - (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an.(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale sau tuberculozei şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie.Art. 69. - Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 67 şi art. 68 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru

care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie.Art. 70. - Soţul supravieţuitor care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie.Art. 71. - (1) Pensia de urmaş se calculează, după caz, din:a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă şi era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată, pensie anticipată parţială sau ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, la una dintre aceste categorii de pensie.(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului, prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

a) pentru un singur urmaş - 50%;

b) pentru 2 urmaşi - 75%;

c) pentru 3 sau mai mulţi urmaşi - 100%.

Art. 72. - Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, reprezintă însumarea drepturilor de urmaş, calculate după fiecare părinte.Art. 73. - În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 71 alin. (2).Art. 74. - Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.Art. 75. - Beneficiarii pensiei de urmaş prevăzuţi la art. 66 lit. c) şi la art. 68 alin. (1) sunt expertizaţi, supuşi revizuirii medicale şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii conform aceloraşi reglementări prevăzute pentru pensia de invaliditate.SECŢIUNEA a 6-aCalculul pensiilorArt. 76. - În sistemul public cuantumul pensiei la data înscrierii la pensie se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie din luna ieşirii la pensie.Art. 77. - Punctajul mediu anual, realizat de asigurat în perioada de cotizare, se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzători stagiului complet de cotizare.Art. 78. - (1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a

punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Naţională pentru Statistică.(2) Pentru perioadele în care Comisia Naţională pentru Statistică a comunicat numai salariul mediu brut lunar pe economie la nivel anual punctajul anual al asiguratului se determină ca raport între media lunară din anul respectiv a salariilor brute individuale, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, şi salariul mediu brut lunar pe economie din anul respectiv, comunicat de Comisia Naţională pentru Statistică.(3) Pentru lunile pentru care Comisia Naţională pentru Statistică nu a comunicat încă salariul mediu brut lunar pe economie se utilizează (pentru întreaga lună) ultimul salariu mediu brut lunar pe economie comunicat.(4) Punctajul asiguratului, stabilit conform alin. (1) şi (2), nu poate fi mai mare de 3 puncte într-un an calendaristic.(5) Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează:a) cuantumul pensiei de invaliditate sau al altor drepturi de asigurări sociale obţinute în perioadele respective, în cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a);b) 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, pentru cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 53 alin.(3).(6) Pentru stagiul potenţial, acordat asiguraţilor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului este de:a) 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav;b) 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap accentuat;c) 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu.(7) Stagiul de cotizare realizat şi stagiul potenţial acordat pentru perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate gradul III se iau în considerare, prin cumulare, la stabilirea altor categorii de pensie.(8) Asiguraţii care, după îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă reglementate de prezenta lege, contribuie o anumită perioadă la sistemul public, regăsindu-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5, beneficiază de majorarea punctajului realizat cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar.Art. 79. - CNPAS comunică asiguratului, prin casele teritoriale de pensii, punctajul anual şi punctajul cumulat pentru perioada de cotizare, în condiţiile art. 39.Art. 80. - (1) Valoarea unui punct de pensie reprezintă cel puţin 45% din salariul mediu brut lunar pe economie, prognozat pentru anul respectiv, şi se aprobă prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.(2) În situaţia în care într-o anumită perioadă se constată abateri mai mari de 10% între salariul mediu brut lunar pe economie realizat faţă de cel prognozat, CNPAS, de comun acord cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi cu Ministerul Finanţelor, va recalcula valoarea punctului de pensie pe baza unei noi prognoze a salariului mediu brut lunar pe

economie.SECŢIUNEA a 7-aReactualizarea pensiilorArt. 81. - După aprobarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pensiile aflate în plată se reactualizează în funcţie de valoarea stabilită a punctului de pensie.SECŢIUNEA a 8-aStabilirea şi plata pensiilorArt. 82. - (1) Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procură specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia.(2) Cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul asiguratului.Art. 83. - Drepturile de pensie pentru limită de vârstă şi de pensie anticipată se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare prevăzute de prezenta lege şi se acordă:a) de la data încetării calităţii de asigurat, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată;b) de la data depunerii cererii, în cazul persoanelor care nu mai sunt asigurate în momentul solicitării, precum şi în situaţia nerespectării termenului prevăzut la lit. a).Art. 84. - (1) Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate.(2) Drepturile de pensie de invaliditate se acordă:a) de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate;b) de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate, în cazul persoanelor care nu mai sunt asigurate la data expertizării, dacă cererea a fost depusă în termenul prevăzut la lit. a);c) de la data depunerii cererii, în situaţiile în care s-a depăşit termenul prevăzut la lit. a).Art. 85. - (1) Drepturile de pensie de urmaş, în cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege la data decesului susţinătorului asigurat, se acordă la cerere:a) începând cu luna următoare decesului, în cazul în care susţinătorul decedat era pensionar, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data decesului;b) de la data decesului susţinătorului, în cazul în care susţinătorul decedat nu era pensionar la data decesului, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la această dată;c) de la data depunerii cererii, în situaţiile în care s-au depăşit termenele prevăzute la lit. a) şi b).(2) În cazul în care urmaşul îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege ulterior datei decesului susţinătorului asigurat, drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data îndeplinirii condiţiilor, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data îndeplinirii condiţiilor.(3) În situaţia în care s-a depăşit termenul prevăzut la alin. (2), drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data depunerii cererii.Art. 86. - (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii.

(2) Decizia casei teritoriale de pensii va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.(3) Decizia de pensionare se comunică în scris persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.Art. 87. - Decizia de pensionare poate fi contestată la instanţa judecătorească competentă, în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului, în termen de 30 de zile de la comunicare.Art. 88. - Decizia de pensionare necontestată în termen este definitivă.Art. 89. - În situaţia în care se constată erori în stabilirea şi în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile şi modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovaţi.Art. 90. - (1) Plata pensiei se face lunar.(2) Pensia se plăteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia.(3) Modalităţile de plată a pensiilor se stabilesc prin regulament al CNPAS, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. 91. - (1) Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care:a) beneficiarul a decedat;b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;c) urmaşul a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.(2) Instanţele judecătoreşti au obligaţia ca, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), să comunice această situaţie, în scris, CNPAS.Art. 92. - (1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:a) pensionarul îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plăteşte de către celălalt stat;b) beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5;c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică;d) beneficiarul unei pensii de urmaş realizează dintr-o activitate profesională venituri brute lunare mai mari decât jumătate din salariul mediu brut pe economie;e) copilul urmaş nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 66 lit. b) şi c);f) soţul supravieţuitor, beneficiarul unei pensii de urmaş, se recăsătoreşte.(2) Plata indemnizaţiei de însoţitor se suspendă pe perioada în care pensionarul de invaliditate gradul I, cu excepţia nevăzătorilor, este internat în instituţii de asistenţă socială sau în unităţi medicale specializate, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanentă.Art. 93. - (1) Reluarea în plată a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendării.(2) În situaţia în care cererea de reluare în plată a fost depusă după expirarea termenului de 30 de zile, plata se face începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea.(3) Reluarea în plată a pensiei de urmaş suspendate ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor

prevăzute la art. 66 lit. b) şi c) se face de la data începerii anului şcolar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.Art. 94. - (1) Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective:a) copiii urmaşi orfani de ambii părinţi, pe perioada şcolarizării, până la vârstele prevăzute la art. 66 lit. a) şi b);b) nevăzătorii;c) pensionarii pentru limită de vârstă.(2) Beneficiarii pensiei de urmaş pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, dacă veniturile brute lunare realizate nu depăşesc jumătate din salariul mediu brut lunar pe economie.Art. 95. - (1) Beneficiarii pensiei pentru limită de vârstă pot solicita recalcularea pensiei după fiecare stagiu de cotizare de minimum 12 luni, realizat în condiţiile prezentei legi.(2) Cererea de recalculare a pensiei urmează aceleaşi reguli procedurale privind soluţionarea şi contestarea, prevăzute pentru cererea de pensionare.(3) Pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare.Art. 96. - Beneficiarul dreptului de pensie este obligat să comunice casei teritoriale de pensii orice modificare privind condiţiile de acordare şi de plată a pensiei, în termen de 15 zile de la apariţia acesteia.Art. 97. - (1) Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul, şi, după caz, drepturile de pensie cuvenite şi neachitate până la deces se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.

CAPITOLUL VAlte drepturi de asigurări sociale

Art. 98. - (1) Asiguraţii sistemului public au dreptul, în afară de pensie, la:a) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă;b) prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă;c) indemnizaţie pentru maternitate;d) indemnizaţie pentru creşterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav;e) ajutor de deces.(2) Beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (1) asiguraţii care au un stagiu de cotizare de cel puţin 6 luni, realizat în ultimele 12 luni anterioare producerii riscului.(3) Asiguraţii cu contract individual de muncă pe durată determinată, precum şi cei prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. IV şi VI beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (1), dacă îndeplinesc condiţia de stagiu de cotizare prevăzută la alin. (2) sau de cel puţin 12 luni cotizate în ultimele 24 de luni anterioare producerii riscului.(4) Asiguraţii beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiţii de stagiu de cotizare, în cazul accidentelor de muncă, bolilor profesionale, urgenţelor medico-chirurgicale, tuberculozei şi bolilor infectocontagioase din grupa A. Lista cuprinzând urgenţele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din

grupa A va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, adoptată în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. 99. - (1) Baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a stabilit contribuţia individuală de asigurări sociale în lunile respective, conform prevederilor art. 23.(2) În situaţia în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 98 alin. (4) baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale o constituie media veniturilor lunare la care s-a calculat contribuţia de asigurări sociale din lunile respective sau, după caz, venitul lunar din prima lună de activitate pentru care s-a stabilit să se plătească contribuţia de asigurări sociale.(3) Pentru calculul indemnizaţiilor de asigurări sociale se utilizează numărul de zile lucrătoare din luna în care se acordă concediul medical sau, după caz, se solicită alte drepturi de asigurări sociale.(4) La stabilirea numărului de zile lucrătoare din luna în care se acordă dreptul de asigurări sociale se au în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbători legale în care nu se lucrează.

SECŢIUNEA 1Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă

Art. 100. - (1) În sistemul public asiguraţii beneficiază de concediu medical şi de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, dacă dovedesc incapacitatea temporară de muncă printr-un certificat medical, eliberat conform reglementărilor în vigoare.(2) În cazul bolilor profesionale sau accidentelor de muncă certificatul medical se vizează în mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de către Inspectoratul de Sănătate Publică, respectiv de inspectoratul teritorial de muncă în raza căruia se află sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului.(3) Şomerii aflaţi la cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare sau, după caz, la alte forme de pregătire profesională, organizate potrivit legii, care, datorită accidentelor survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale, suportă o incapacitate temporară de muncă mai mare de 3 zile, beneficiază de aceleaşi prevederi ca şi ceilalţi asiguraţi privind accidentul de muncă.Art. 101. - (1) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă astfel:A. de către angajator, în funcţie de numărul de angajaţi avut la data ivirii incapacităţii temporare de muncă, astfel:a) până la 20 de angajaţi, din a 4-a până în a 10-a zi de incapacitate temporară de muncă;b) între 21-100 de angajaţi, din a 4-a până în a 15-a zi de incapacitate temporară de muncă;c) peste 100 de angajaţi, din a 4-a până în a 20-a zi de incapacitate temporară de muncă;B. de bugetul asigurărilor sociale de stat, începând cu:a) a 4-a zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. III, IV şi alin. (2);b) ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. A, şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă sau pensionării.(2) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă nu se acordă asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 pentru primele 3 zile de incapacitate temporară de muncă.

Art. 102. - Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli profesionale sau accidente de muncă, se suportă din prima zi de incapacitate temporară de muncă şi până la data încetării acesteia sau pensionării, astfel:a) de către angajator, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct.I, II şi VI;b) de către angajatorul prestator al cursurilor de calificare, recalificare, perfecţionare sau al altor forme de pregătire profesională pentru şomeri, organizate potrivit legii, pentru situaţiile prevăzute la art. 100 alin. (3);c) de bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. IV, V şi alin. (2);d) de bugetul asigurărilor sociale de stat, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I şi II, precum şi al celor prevăzuţi la alin. (1) pct.III, aflaţi la cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare sau la alte forme de pregătire profesională, organizate potrivit legii, dacă bolile profesionale sau accidentele de muncă s-au produs din vina acestora.Art. 103. - (1) Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 180 de zile în interval de un an, socotit din prima zi de îmbolnăvire.(2) Începând cu a 90-a zi concediul medical se poate prelungi până la 180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.(3) Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale şi se diferenţiază astfel:a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară şi unele boli cardiovasculare, stabilite de CNPAS cu acordul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale;b) un an, cu drept de prelungire până la un an şi jumătate de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală şi urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, precum şi pentru SIDA şi cancer de orice tip, în funcţie de stadiul bolii;c) un an şi jumătate, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară operată şi osteoarticulară;d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.Art. 104. - (1) Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în cazul asiguraţilor cu contract individual de muncă pe durată determinată, precum şi al celor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. IV şi VI, este de cel mult 90 de zile în cursul unui an calendaristic.(2) În cazul în care incapacitatea temporară de muncă a asiguraţilor menţionaţi la alin. (1) este cauzată de un accident de muncă, boală profesională, urgenţe medicochirurgicale, tuberculoză sau boală infectocontagioasă din grupa A, stabilite în condiţiile prevăzute la art. 98 alin. (4), indemnizaţia corespunzătoare se acordă pe toată durata incapacităţii temporare de muncă.Art. 105. - (1) Medicul curant propune pensionarea de invaliditate, dacă bolnavul nu a fost recuperat la expirarea duratelor de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, prevăzute de prezenta lege.

(2) În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicul curant propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile, în scopul evitării pensionării de invaliditate şi menţinerii asiguratului în activitate.(3) Medicul expert al asigurărilor sociale decide, după caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, trecerea temporară în altă muncă, reducerea programului de lucru, reluarea activităţii în aceeaşi profesie sau într-o altă profesie ori pensionarea de invaliditate.(4) Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de CNPAS, în raport cu evoluţia cazului şi cu rezultatele acţiunilor de recuperare.Art. 106. - În cazul în care s-a emis avizul de pensionare de către medicul expert al asigurărilor sociale, plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se acordă până la sfârşitul lunii următoare celei în care s-a dat avizul, fără a se depăşi durata maximă de acordare a concediului medical, prevăzută de lege.Art. 107. - (1) Asiguraţii a căror incapacitate temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă sau al concediului fără plată beneficiază de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, conform prevederilor art.101, concediile fiind întrerupte, urmând ca zilele neefectuate să fie reprogramate.(2) Beneficiază de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi asiguraţi, pensionarii care, potrivit prezentei legi, realizează venituri dintr-o activitate profesională pentru care se calculează şi se plăteşte contribuţia de asigurări sociale.Art. 108. - (1) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea unui procent de 75% la baza de calcul stabilită conform art. 99.(2) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boală profesională, accident de muncă sau asimilat acestuia, tuberculoză, SIDA, cancer de orice tip şi boală infectocontagioasă din grupa A, stabilită în condiţiile prevăzute la art. 98 alin. (4), este de 100% din baza de calcul stabilită conform art. 99.SECŢIUNEA a 2-aPrestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperareacapacităţii de muncăArt. 109. - (1) În scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă, în sistemul public asiguraţii pot beneficia de:a) indemnizaţie pentru trecerea temporară în altă muncă;b) indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă;c) indemnizaţie pentru carantină;d) ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice, care nu sunt suportate, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate;e) tratament balnear care nu este suportat, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate;f) reabilitare profesională.(2) Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile, precum şi pensionarii de invaliditate pot beneficia de tratament balnear şi reabilitare profesională, în conformitate cu prevederile programului individual de recuperare.Art. 110. - (1) Asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I şi II, care, datorită unei boli profesionale sau unui accident de muncă, nu mai pot lucra în condiţiile de la locul de

muncă anterior producerii riscului, pot trece temporar în altă muncă.(2) Indemnizaţia pentru trecerea temporară în altă muncă se acordă, dacă la noul loc de muncă asiguratul realizează un venit salarial brut lunar inferior mediei veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare riscului, care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în lunile respective.Art. 111. - Indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală se acordă asiguraţilor cu contract individual de muncă care, din motive de sănătate, nu mai pot realiza durata normală de muncă.Art. 112. - (1) Indemnizaţiile prevăzute la art. 110 şi 111 se acordă, la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale pentru cel mult 90 de zile într-un an calendaristic, în una sau mai multe etape.(2) Cuantumul lunar al indemnizaţiilor prevăzute la art. 110 şi 111 este egal cu diferenţa dintre baza de calcul stabilită conform art. 99 şi venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de muncă sau prin reducerea timpului normal de muncă, fără a depăşi 25% din baza de calcul.Art. 113. - (1) Indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de inspectoratul de sănătate publică.(2) Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru carantină reprezintă 75% din baza de calcul stabilită conform art. 99.Art. 114. - Indemnizaţiile prevăzute la art. 109 alin. (1) lit. a), b) şi c) se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.Art. 115. - (1) Asiguraţii şi pensionarii sistemului public pot beneficia de ajutoare şi indemnizaţii de la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru procurare de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice, care nu sunt suportate, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate.(2) Modalităţile de stabilire şi de acordare a ajutoarelor şi indemnizaţiilor pentru procurarea de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice se stabilesc prin lege.Art. 116. - (1) Pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 109 alin. (2) medicul expert al asigurărilor sociale întocmeşte programul individual de recuperare, în funcţie de natura, stadiul şi prognosticul bolii, structurat pe etape.(2) Programul individual de recuperare este obligatoriu şi se realizează de către organele competente.(3) Dreptul la prestaţii de asigurări sociale se suspendă în cazul în care asiguraţii nu urmează sau nu respectă programul individual de recuperare.(4) După fiecare etapă prevăzută în programul individual de recuperare asiguraţii sunt supuşi reexaminării medicale. În funcţie de rezultatele acesteia medicul expert al asigurărilor sociale, după caz, actualizează programul individual de recuperare, recomandă reluarea activităţii profesionale sau propune pensionarea de invaliditate.(5) Asiguraţii care şi-au redobândit capacitatea de muncă total sau parţial se pot reîncadra în muncă potrivit recomandărilor medicului expert al asigurărilor sociale, cu sprijinul caselor teritoriale de pensii şi al agenţiilor pentru ocupare şi formare profesională judeţene şi a municipiului Bucureşti.Art. 117. - (1) Programul individual de recuperare poate include tratament balnear care nu este suportat, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate, în funcţie de tipul bolii.

(2) Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile şi se stabileşte de medicul expert al asigurărilor sociale în funcţie de tipul afecţiunii şi de natura tratamentului.(3) Pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 109 alin. (2) contravaloarea biletelor pentru tratament balnear se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.(4) Pot beneficia de tratament balnear şi alte categorii de asiguraţi, în limitele fondului alocat pentru tratament balnear, cu suportarea de către beneficiar a unei părţi din costul biletului de tratament balnear.(5) Criteriile pe baza cărora se acordă bilete pentru tratament balnear, precum şi nivelul cotei de participare individuală a asiguraţilor se aprobă anual de CNPAS.SECŢIUNEA a 3-aIndemnizaţia de maternitateArt. 118. - (1) Asiguratele au dreptul, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcină şi lăuzie, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate.(2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care au încetat plata contribuţiei de asigurări sociale, în condiţiile prezentei legi, dar care nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat.Art. 119. - (1) Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naştere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naştere.(2) Concediile pentru sarcină şi lăuzie se compensează între ele, în funcţie de recomandarea medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare.(3) Persoanele cu handicap asigurate beneficiază, la cerere, de concediu pentru sarcină, începând cu luna a 6-a de sarcină.(4) În cazul în care copilul se naşte mort sau moare în perioada concediului de lăuzie, indemnizaţia de maternitate se acordă pe toată durata acestuia.Art. 120. - (1) Cuantumul lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilită conform art. 99.(2) Indemnizaţia de maternitate se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.SECŢIUNEA a 4-aIndemnizaţia pentru creşterea copiluluisau îngrijirea copilului bolnavArt. 121. - (1) Asiguraţii au dreptul la:a) indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;b) indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani.(2) Indemnizaţiile prevăzute la alin. (1) se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.Art. 122. - (1) Beneficiază, la cerere, de indemnizaţia pentru creşterea copilului sau pentru îngrijirea copilului bolnav, opţional, unul dintre părinţi, dacă solicitantul îndeplineşte condiţiile de stagiu de cotizare prevăzute la art. 98 alin. (2) sau (3).(2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi asiguratul care, în condiţiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, căruia i s-au încredinţat copii spre creştere şi educare sau în plasament familial.Art. 123. - (1) Indemnizaţia pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani se acordă, la cerere, pe baza livretului de familie.

(2) Indemnizaţia pentru creşterea copilului cu handicap până la împlinirea vârstei de 3 ani se acordă, la cerere, pe baza livretului de familie şi a certificatului de persoană cu handicap, emise în condiţiile legii.(3) Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afecţiuni intercurente până la împlinirea vârstei de 18 ani se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie şi a certificatului pentru persoanele cu handicap emis, în condiţiile legii, după caz.Art. 124. - Durata de acordare a indemnizaţiei prevăzute la art. 121 alin.(1) lit. b) este de 14 zile calendaristice pe an pentru un copil, cu excepţia situaţiilor în care copilul contractează boli contagioase, este imobilizat în aparat gipsat sau este supus unor intervenţii chirurgicale; durata concediului medical în aceste cazuri va fi stabilită de medicul de familie.Art. 125. - Cuantumul lunar al indemnizaţiei prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. a) şi b) este de 85% din baza de calcul stabilită conform art. 99.SECŢIUNEA a 5-aAjutorul de decesArt. 126. - (1) În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului beneficiază de ajutor de deces o singură persoană care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiţiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.(2) Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu brut pe economie prognozat şi făcut public de către CNPAS, conform prevederilor art. 5 alin. (3).Art. 127. - (1) Asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie aflat în întreţinerea sa şi care nu are un drept propriu de asigurări sociale.(2) Se consideră membru de familie, în sensul prezentei legi:a) soţul;b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;c) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.(3) Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate din cuantumul prevăzut la art. 126 alin. (2).Art. 128. - Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat şi se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.SECŢIUNEA a 6-aAlte dispoziţii privind drepturile de asigurări socialeArt. 129. - În cazul falimentului angajatorului indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, care a început să curgă anterior acestei situaţii şi care, potrivit prezentei legi, se suportă de către angajator, se achită asiguraţilor din bugetul asigurărilor sociale de stat, sumele urmând să fie recuperate conform procedurii prevăzute de prezenta lege.Art. 130. - Pentru persoana asigurată care se regăseşte în două sau mai multe situaţii prevăzute la art. 5 şi care desfăşoară activitate în mai multe unităţi, în fiecare fiind asigurată conform prezentei legi, indemnizaţiile de asigurări sociale se calculează şi se plătesc, după caz, de fiecare angajator sau de casele teritoriale de pensii, în condiţiile

legii.Art. 131. - Durata concediilor medicale pentru tuberculoză, sarcină, lăuzie şi îngrijirea copilului bolnav nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecţiuni.Art. 132. - (1) Concediile medicale acordate cu întrerupere între ele se iau în considerare separat, durata lor necumulându-se, iar plata se suportă conform art. 101 şi 102.(2) În situaţia în care, în aceeaşi lună, un asigurat are două sau mai multe concedii medicale pentru afecţiuni diferite, fără întrerupere între ele, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se calculează şi se suportă separat, iar plata se face conform art. 101 şi 102.Art. 133. - (1) Calculul şi plata indemnizaţiilor de asigurări sociale se fac pe baza certificatului medical emis în condiţiile legii, care constituie ordin de plată.(2) Calculul şi plata indemnizaţiei de asigurări sociale se fac lunar de către:a) angajator, cel mai târziu o dată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI;b) instituţia care administrează bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în termen de 3 zile de la data depunerii certificatului medical, pentru şomeri;c) casa teritorială de pensii, în termen de 3 zile de la data depunerii certificatului medical, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. IV şi alin. (2).Art. 134. - CNPAS, pe baza normelor metodologice emise, efectuează, prin intermediul caselor teritoriale de pensii, controlul asupra corectitudinii acordării concediilor medicale, respectării programelor recuperatorii şi oportunităţii stabilirii acestora.Art. 135. - Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de către:a) angajator, în cazul decesului asiguratului prevăzut la art. 5 alin. (1) pct. I, II sau VI, respectiv al unui membru de familie al acestuia;b) instituţia care gestionează bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în cazul decesului şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia;c) casa teritorială de pensii, în cazul decesului pensionarului sau asiguratului prevăzut la art. 5 alin. (1) pct. IV sau alin. (2), respectiv al unui membru de familie al acestuia.Art. 136. - (1) Indemnizaţiile de asigurări sociale se achită beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procură specială de către acesta.(2) Indemnizaţiile de asigurări sociale cuvenite pentru luna în curs şi neachitate asiguratului decedat se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, persoanei care dovedeşte că l-a îngrijit până la data decesului.Art. 137. - (1) Indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări sociale pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, în termenul de prescripţie de 3 ani, calculat de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite.(2) Cuantumul indemnizaţiilor şi ajutoarelor de asigurări sociale solicitate potrivit alin. (1) se achită la nivelul cuvenit pentru perioada prevăzută în certificatul medical neonorat sau, după caz, la data decesului, înscrisă în certificatul de deces.Art. 138. - (1) Plata indemnizaţiilor de asigurări sociale încetează începând cu ziua următoare celei în care:a) beneficiarul a decedat;b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru acordarea indemnizaţiilor;c) beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România nu are încheiată convenţie de asigurări sociale;

d) beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că indemnizaţiile se plătesc de către celălalt stat.(2) Plata indemnizaţiilor de asigurări sociale se suspendă pe perioada în care beneficiarul indemnizaţiei prevăzute la art. 121 este decăzut din drepturile părinteşti, respectiv din dreptul de a fi tutore, sau copilul este abandonat ori internat într-o instituţie de ocrotire.(3) Reluarea în plată a indemnizaţiei de asigurări sociale suspendate potrivit alin. (2) se face la cerere, începând cu ziua următoare celei în care a încetat cauza suspendării.

CAPITOLUL VICasa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale

Art. 139. - (1) CNPAS este instituţie publică autonomă de interes naţional, cu personalitate juridică, care administrează şi gestionează sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.(2) Sediul CNPAS este în municipiul Bucureşti.(3) Casa de pensii a municipiului Bucureşti şi casele judeţene de pensii sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică.

SECŢIUNEA 1Organizarea CNPAS

Art. 140. - (1) Conducerea CNPAS este formată din preşedinte şi consiliul de administraţie, compus din 19 persoane, dintre care un preşedinte şi 18 membri.(2) Preşedintele CNPAS este numit de primul-ministru pe o perioadă de 5 ani şi îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie.(3) Preşedintele CNPAS este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat şi poate delega această atribuţie în condiţiile legii.(4) Membrii consiliului de administraţie sunt reprezentanţi ai Guvernului, patronatului şi asiguraţilor, după cum urmează:a) 6 reprezentanţi ai Guvernului;b) 6 reprezentanţi ai patronatului;c) 6 reprezentanţi ai asiguraţilor, dintre care:- 3 reprezentanţi ai confederaţiilor sindicale reprezentative;- 3 reprezentanţi ai organizaţiilor naţionale ale pensionarilor.(5) Membrii consiliului de administraţie sunt numiţi prin decizie a primului-ministru, la propunerea Guvernului, a organizaţiilor patronale, confederaţiilor sindicale reprezentative şi a organizaţiilor naţionale ale pensionarilor, după caz.(6) Membrii consiliului de administraţie sunt numiţi pe o perioadă de 4 ani.(7) Consiliul de administraţie funcţionează în mod legal în prezenţa a cel puţin 13 dintre membrii săi.(8) Membrii consiliului de administraţie pot fi revocaţi de primul-ministru, la propunerea celor care i-au desemnat.Art. 141. - (1) CNPAS îşi elaborează statutul propriu care se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) Statutul va cuprinde în mod obligatoriu atribuţiile consiliului de administraţie, ale preşedintelui CNPAS, precum şi modul de organizare şi funcţionare a CNPAS şi a caselor teritoriale de pensii.

Art. 142. - Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului public se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, în limita unui procent de 3% aplicat cheltuielilor anuale totale prevăzute prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.Art. 143. - Salarizarea preşedintelui şi a personalului angajat al CNPAS, al caselor teritoriale de pensii, precum şi indemnizaţiile membrilor consiliului de administraţie se stabilesc prin lege, care va fi elaborată în termen de 90 de zile de la data înfiinţării CNPAS.SECŢIUNEA a 2-aAtribuţiile CNPASArt. 144. - În aplicarea prevederilor prezentei legi CNPAS îndeplineşte următoarele atribuţii:a) îndrumă şi controlează modul de aplicare a dispoziţiilor legale de către casele teritoriale de pensii, precum şi de către persoanele juridice şi fizice cărora le revin drepturi şi obligaţii care decurg din prezenta lege;b) furnizează datele necesare pentru fundamentarea şi elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat;c) prezintă Guvernului şi partenerilor sociali rapoarte cu privire la modul de administrare a bugetului asigurărilor sociale de stat;d) publică bianual raportul său de activitate;e) colectează şi virează contribuţiile de asigurări sociale şi alte tipuri de contribuţii, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;f) urmăreşte încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat;g) ia măsuri, în condiţiile legii, pentru dezvoltarea şi administrarea eficientă a patrimoniului sistemului public, precum şi pentru asigurarea integrităţii acestuia;h) ia măsuri, în condiţiile legii, pentru protecţia fondurilor de asigurări sociale;i) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor contribuabililor la sistemul public;j) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale la nivel naţional, pe baza codului personal de asigurări sociale;k) certifică anual stagiul de cotizare şi punctajul pentru fiecare asigurat;l) îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;m) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale la care România este parte;n) dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul asigurărilor sociale din alte ţări, în baza convenţiilor încheiate de statul român;o) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul asigurărilor sociale;p) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă;r) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care este implicată ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;s) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.

CAPITOLUL VIIRăspunderea juridică

Art. 145. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

SECŢIUNEA 1Infracţiuni

Art. 146. - Fapta persoanei care dispune utilizarea în alte scopuri şi nevirarea la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuţiei de asigurări sociale, reţinută de la asigurat, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.Art. 147. - Completarea formularelor tip privind contribuţia de asigurări sociale de către funcţionar cu date nereale, având ca efect denaturarea evidenţelor privind asiguraţii, stagiul de cotizare sau contribuţia de asigurări sociale ori efectuarea de cheltuieli nejustificate din bugetul asigurărilor sociale de stat constituie infracţiune de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit prevederilor Codului penal.SECŢIUNEA a 2-aContravenţiiArt. 148. - Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:a) nedepunerea la termen a declaraţiei prevăzute la art. 6 alin. (1);b) nedepunerea la termen a declaraţiei de asigurare prevăzute la art. 6 alin.(2);c) nerespectarea cotelor de contribuţie de asigurări sociale stabilite conform art. 18 alin. (3) şi art. 21;d) nerespectarea metodologiei de încadrare în condiţii deosebite de muncă, conform art. 19 alin. (2)-(5);e) nerespectarea prevederilor art. 23, 24 şi 25 privind baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale;f) nerespectarea prevederilor art. 31 privind majorările de întârziere la plata contribuţiei de asigurări sociale;g) nerespectarea prevederilor art. 96 privind obligaţia anunţării modificărilor survenite pentru acordarea pensiei;h) neachitarea de către angajator a indemnizaţiilor de asigurări sociale care se suportă din fonduri proprii, conform prevederilor art. 101 şi 102;i) calculul şi plata eronată ale indemnizaţiilor şi ajutoarelor de asigurări sociale de către instituţia care efectuează plata conform prevederilor art. 133 şi 135;j) nerespectarea prevederilor art. 189;k) nevirarea, în condiţiile legii, la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuţiei de asigurări sociale;l) refuzul de a pune la dispoziţie organelor de control ale CNPAS şi ale caselor teritoriale de pensii documentele justificative şi actele de evidenţă necesare în vederea stabilirii obligaţiilor de asigurări sociale.Art. 149. - Contravenţiile prevăzute la art. 148 se sancţionează după cum urmează:a) cele prevăzute la lit. b), c), f), g) şi i), cu amendă de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei;b) cele prevăzute la lit. a), d), e), h), j), k) şi l), cu amendă de la 6.000.000 lei la 9.000.000 lei.Art. 150. - Nivelul amenzilor, prevăzut la art. 149, va fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 151. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de organele de control ale CNPAS şi ale caselor teritoriale de pensii.Art. 152. - Amenzile contravenţionale, aplicate conform prezentei legi, constituie venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat.Art. 153. - (1) Dispoziţiile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, se completează cu prevederile Legii nr 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare.(2) Dispoziţiile prezentei legi, referitoare la obligaţiile faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat, se completează cu prevederile Legii nr 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.

CAPITOLUL VIIIJurisdicţia asigurărilor sociale

Art. 154. - (1) Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel.(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se organizează secţii de asigurări sociale sau, după caz, complete specializate pentru asigurări sociale la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel, cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare.(3) Pentru aplicarea dispoziţiilor alin. (1) şi (2) numărul maxim de posturi de judecători şi personal de specialitate auxiliar se suplimentează prin hotărâre a Guvernului.Art. 155. - Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:a) modul de calcul şi de depunere a contribuţiei de asigurări sociale;b) modul de stabilire a majorărilor de întârziere;c) înregistrarea, evidenţa şi certificarea contribuţiei de asigurări sociale;d) deciziile de pensionare;e) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale;f) modul de stabilire şi de plată a pensiilor, a indemnizaţiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale;g) plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţii încheiate conform prezentei legi;h) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;i) alte drepturi şi obligaţii de asigurări sociale născute în temeiul prezentei legi.Art. 156. - Cererile îndreptate împotriva CNPAS sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.Art. 157. - (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi irevocabile.Art. 158. - Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr 92/1992, republicată, cu modificările ulterioare.Art. 159. - Cererile în faţa oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurări

sociale, sunt scutite de orice fel de taxă de timbru.

CAPITOLUL IXDispoziţii tranzitorii

Art. 160. - (1) Vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare.(2) Constituie stagiu de cotizare şi perioadele în care, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, o persoană:a) s-a aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 38;b) a beneficiat de prevederile Decretului-lege nr 118/1990, republicat, cu modificările ulterioare.(3) Constituie stagiu de cotizare şi timpul util la pensie realizat de agricultori, în condiţiile reglementate de Legea nr 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cel realizat anterior apariţiei Legii nr.80/1992.(4) Persoanele cărora până la data intrării în vigoare a prezentei legi nu li s-a calculat timpul util în baza Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările ulterioare, vor putea solicita caselor teritoriale de pensii, în termen de un an de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, stabilirea timpului util.(5) Dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori şi a duratei de asigurare, realizată până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege, pe baza cărora se poate stabili că s-a achitat contribuţia de asigurări sociale.(6) Certificarea stagiului de cotizare, realizat anterior intrării în vigoare a prezentei legi, se realizează de către CNPAS prin casele teritoriale de pensii, pe măsura preluării datelor din actele doveditoare prevăzute la alin.(5).Art. 161. - (1) În cazul în care în carnetul de muncă, în carnetul de asigurări sociale sau în oricare alt act prevăzut de lege au fost înregistrate salarii pe oră sau salarii pe zi, salariile lunare se vor calcula prin înmulţirea salariilor orare sau, după caz, zilnice cu numărul mediu de ore pe lună, respectiv cu numărul mediu de zile lucrătoare pe lună din perioadele respective, astfel:a) 25,5 zile (204 ore) pe lună, pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1978;b) 24,5 zile (196 de ore) pe lună, pentru perioada 1 ianuarie 1978 - 1 martie 1990;c) 23,6 zile (189 de ore) pe lună, pentru perioada 1 martie 1990 - 30 septembrie 1990;d) 21,25 zile (170 de ore) pe lună, pentru perioada 1 octombrie 1990 - 1 ianuarie 1997;e) 21,16 zile (169,33 de ore) pe lună, pentru anul 1997;f) 21,25 zile (170 de ore) pe lună, pentru anul 1998;g) 21,50 zile (172 de ore) pe lună, pentru anul 1999;h) pentru anul 2000 şi în continuare numărul mediu de zile şi, respectiv, de ore lucrătoare pe luni se vor calcula conform prevederilor Legii nr 75/1996 pentru stabilirea zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează.(2) În condiţiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. În caz contrar drepturile salariale luate în calcul se consideră egale cu salariul minim brut

pe economie, în vigoare în perioada respectivă.Art. 162. - (1) Pentru persoanele asigurate în alte sisteme de asigurări sociale, integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat până la data intrării în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului se ia în calcul, după caz, salariul minim pe economie, venitul asigurat stipulat în contractul de asigurare la care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale sau salariul, inclusiv celelalte drepturi, înregistrate în carnetul de muncă.(2) La determinarea punctajului anual pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unităţi agricole cooperatiste, precum şi pentru fiecare an de contribuţie, realizat de ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările ulterioare, se utilizează salariul minim pe economie brut sau net, după caz, din perioadele respective.(3) Pentru perioadele de contribuţie realizate conform Legii nr 80/1992, republicată, cu modificările ulterioare, şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului anual se ia în calcul venitul asigurat la care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.Art. 163. - (1) Pentru perioadele asimilate, care au constituit vechime în muncă utilă la pensie considerată în condiţiile legii până la intrarea în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează, după caz, salariul minim pe economie brut sau net, respectiv salariul de bază minim brut pe ţară din perioadele respective.(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) perioadele recunoscute în condiţiile Decretului-lege nr 118/1990, republicat, cu modificările ulterioare, pentru care la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează echivalentul a 1,5 salarii minime pe economie brute sau nete, după caz, din perioadele respective.Art. 164. - (1) La determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a prezentei legi se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel:a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.(2) Salariile anuale medii şi minime pe economie, brute sau nete, după caz, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt prezentate în anexele nr. 6 şi 7.Art. 165. - (1) Asiguraţii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele anuale realizate în aceste perioade, astfel:a) 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973;b) 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978;c) 14% pentru perioada 1 ianuarie1978-1 iulie 1986;d) 21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990;e) 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 aprilie 1991;f) 14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992;g) 13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999;h) 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999;i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.(2) Asiguraţii care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele

anuale realizate în aceste perioade, astfel:a) 26% pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1978;b) 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986.Art. 166. - Punctajul anual realizat până la intrarea în vigoare a prezentei legi nu este supus plafonării prevăzute la art. 78.Art. 167. - De la data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data în care stagiile complete de cotizare cerute sunt de 30 de ani pentru femei şi 35 de ani pentru bărbaţi:a) persoanele care au desfăşurat activităţi încadrate prin prezenta lege în condiţii deosebite de muncă beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 42, în raport cu vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3;b) persoanele care au desfăşurat activităţi încadrate prin prezenta lege în condiţii speciale de muncă beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare în condiţiile prevăzute în anexele nr. 4 şi 5.Art. 168. - (1) Guvernul va lua măsuri de recorelare a tuturor categoriilor de pensii, având în vedere schimbările produse în baza de calcul a acestora începând cu anul 1991, ca urmare a trecerii la salarii individuale brute, a luării în considerare a sporurilor cu caracter permanent, precum şi a majorării salariilor în sectorul bugetar sau negocierii acestora la societăţi comerciale şi regii autonome.(2) Metodologia de recorelare a pensiilor în condiţiile prevăzute la alin.(1) va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. 169. - (1) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia.(2) Cererea de recalculare a pensiei urmează aceleaşi reguli procedurale privind soluţionarea şi contestarea, prevăzute pentru cererea de pensionare.(3) Pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare.Art. 170. - (1) Pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, în care o persoană a fost asigurată simultan la două sau mai multe sisteme de asigurări sociale care au fost integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat, la stabilirea punctajului perioadele respective se iau în calcul o singură dată.(2) Pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, în care o persoană a fost asigurată simultan la sistemul de asigurări sociale şi pensii pentru agricultori şi la sistemul de asigurări sociale de stat, la stabilirea punctajului se cumulează veniturile asigurate din perioadele respective.Art. 171. - În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia pentru soţul supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu îndeplinirea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.Art. 172. - (1) Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.(2) Până la înfiinţarea secţiilor de asigurări sociale şi a completelor specializate pentru asigurări sociale la nivelul tribunalelor şi al curţilor de apel, cererile privind raporturile de asigurări sociale, născute în temeiul prezentei legi, se depun la instanţele competente să le

soluţioneze conform legislaţiei anterioare.Art. 173. - (1) În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României primul-ministru va numi preşedintele CNPAS.(2) În termen de 30 de zile de la numirea preşedintelui CNPAS se constituie consiliul de administraţie şi se aprobă statutul CNPAS.Art. 174. - (1) În termen de 30 de zile de la data adoptării statutului CNPAS preia activităţile corespunzătoare funcţionării şi organizării sistemului public de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, direcţiile generale de muncă şi protecţie socială judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi de la Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă şi Oficiul Central de Plata Pensiilor.(2) În termenul prevăzut la alin. (1) CNPAS preia:a) în administrare - dotările, clădirile, spaţiile şi terenurile proprietate publică a statului, utilizate sau aflate în administrarea structurilor prevăzute la alin. (1), conform listei aprobate prin hotărâre a Guvernului;b) în proprietate - casele de odihnă şi tratament balnear ale ţărănimii, patrimoniul fostei Uniuni Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi al uniunilor sale judeţene, patrimoniul fostei Case de Asigurări Sociale şi Pensii din Cooperaţia Meşteşugărească şi al unităţilor sale teritoriale, precum şi elementele de patrimoniu care se află sau care se va dovedi ulterior că s-au aflat în proprietatea sistemelor de asigurări sociale integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat.(3) Organizarea caselor de odihnă şi tratament balnear ale ţărănimii, prevăzute la alin. (2) lit. b), se face prin hotărâre a Guvernului.(4) CNPAS are obligaţia să revendice bunurile imobile care au aparţinut asigurărilor sociale şi care au fost trecute în proprietatea statului sau a altor persoane juridice.(5) Sumele provenite din exploatarea bunurilor prevăzute la alin. (2) lit.b), care depăşesc cheltuielile, constituie venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat.Art. 175. - (1) De la data constituirii consiliului de administraţie şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi CNPAS organizează casele teritoriale de pensii.(2) În termen de 30 de zile de la data adoptării statutului CNPAS preia de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, pe bază de protocol şi bilanţ contabil, bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi indicatorii aferenţi cheltuielilor de personal, în raport cu numărul personalului preluat.(3) Personalul care va fi preluat de CNPAS şi de casele sale teritoriale de pensii va fi transferat în interesul serviciului de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi unităţile sale subordonate.Art. 176. - Până la data intrării în vigoare a prezentei legi Guvernul, autorităţile publice locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziţie CNPAS localurile necesare în vederea funcţionării caselor teritoriale de pensii organizate potrivit prezentei legi.Art. 177. - (1) Până la data intrării în vigoare a legii salarizării prevăzute la art. 143 salarizarea preşedintelui, a membrilor consiliului de administraţie, precum şi a personalului angajat al CNPAS şi al caselor teritoriale de pensii se stabileşte după cum urmează:a) salariul preşedintelui - la nivelul indemnizaţiei prevăzute de lege pentru funcţia de ministru;b) indemnizaţia de şedinţă pentru membrii consiliului de administraţie, cu excepţia preşedintelui - la nivelul a 10% din salariul preşedintelui; totalul sumelor cuvenite unui

membru al consiliului de administraţie, ca urmare a participării la şedinţe, nu poate depăşi într-o lună 20% din salariul preşedintelui;c) salariile personalului angajat al CNPAS şi al caselor teritoriale de pensii se asigură între limitele prevăzute în anexele la Legea nr 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, cu modificările ulterioare.(2) Personalul prevăzut la art. 175 alin. (3) îşi va păstra salariul de bază şi celelalte drepturi salariale avute anterior, dacă va ocupa aceleaşi funcţii, grade sau trepte profesionale.(3) Cheltuielile privind salarizarea preşedintelui, membrilor consiliului de administraţie, precum şi a personalului angajat al CNPAS şi al caselor teritoriale de pensii se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.Art. 178. - Până la intrarea în vigoare a prezentei legi CNPAS stabileşte codul personal de asigurări sociale şi modalităţile de atribuire a acestuia, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. 179. - Modelul declaraţiei privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, al declaraţiei de asigurare, al contractului de asigurare, precum şi modelele celorlalte documente necesare în vederea evidenţei drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale se stabilesc de CNPAS şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.Art. 180. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi pensiile de asigurări sociale de stat şi pensiile suplimentare, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul prezentei legi.(2) CNPAS va lua măsurile necesare astfel încât până la intrarea în vigoare a prezentei legi să fie determinat punctajul mediu anual realizat de fiecare pensionar, conform prevederilor art. 77, 78 şi 165, pentru perioada de cotizare definită la art. 160.(3) Pentru pensiile de asigurări sociale ale agricultorilor, stabilite după intrarea în vigoare a Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările ulterioare, punctajul stabilit va fi determinat conform metodologiei prevăzute la art. 162 alin. (2) şi (3).(4) Pentru pensiile de asigurări sociale ale agricultorilor, stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările ulterioare, punctajul stabilit în baza prevederilor art. 162 alin. (2) şi (3) se va calcula după determinarea timpului util, conform metodologiei prevăzute de Legea nr 80/1992, republicată, cu modificările ulterioare.(5) Pe baza punctajului determinat conform alin. (2)-(4) şi a valorii punctului de pensie din anul aplicării prezentei legi se stabileşte cuantumul pensiilor pentru primul an de aplicare a legii.(6) În cazul în care prin aplicarea prevederilor alin. (5) rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât pensia cuvenită potrivit legislaţiei anterioare, se păstrează cuantumul avantajos.(7) Prevederile alin. (6) se aplică pe toată perioada în care pensia calculată pe baza punctajului determinat conform alin. (2)-(4) şi a valorii punctului de pensie este mai mică decât pensia cuvenită potrivit legislaţiei anterioare.Art. 181. - Pentru persoanele asigurate atât în sistemul asigurărilor sociale de stat, cât şi în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în acest sistem până la data intrării în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului în vederea stabilirii pensiei se ia în

calcul salariul brut sau net lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile la salariu, sau, după caz, venitul asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale din perioada în care această contribuţie a fost achitată sistemului asigurărilor sociale de stat. Pensia astfel rezultată va fi achitată de CNPAS.Art. 182. - Până la data intrării în vigoare a prezentei legi CNPAS comunică conturile în care se virează sumele reprezentând contribuţia de asigurări sociale.Art. 183. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi contribuţia de asigurări sociale, suportată de asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI, nu va diminua venitul net al acestora.(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI se realizează prin majorarea drepturilor salariale şi a veniturilor asigurate corespunzător cotei de contribuţie de asigurări sociale suportate de aceştia conform prezentei legi.(3) Pentru asiguraţii care realizează venituri salariale lunare mai mari decât plafonul stabilit la 3 salarii medii brute pe economie majorarea prevăzută la alin. (2) se aplică la acest plafon.(4) Aplicarea prevederilor referitoare la baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, respectiv la majorarea drepturilor salariale şi a veniturilor asigurate, astfel încât contribuţia de asigurări sociale suportată de asiguraţi să nu conducă la diminuarea venitului net al acestora, se va face pe baza normelor metodologice aprobate de Guvern.Art. 184. - Reluarea în plată a pensiilor stabilite conform legislaţiei anterioare, suspendate în momentul intrării în vigoare a prezentei legi, se face în cuantumul determinat conform art. 180, cu respectarea condiţiilor legale existente la data stabilirii iniţiale a pensiei.Art. 185. - Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor soluţiona conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de asigurări sociale şi pensii.Art. 186. - Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului public, prevăzute la art. 142, vor fi stabilite în valori de 5% pentru primul an de funcţionare a CNPAS, 4,5% pentru cel de-al doilea an şi, respectiv, 4% pentru cel de-al treilea an.

CAPITOLUL XDispoziţii finale

Art. 187. - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripţie de 3 ani.(2) În cazul prestaţiilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituţia care efectuează plata drepturilor de asigurări sociale.(3) Casele teritoriale de pensii recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuţi la alin. (2).(4) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu.Art. 188. - (1) Sumele încasate necuvenit, cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.

(2) Sumele stabilite în conformitate cu alin. (1), rămase nerecuperate de la asiguraţii decedaţi, se recuperează de la moştenitori, în condiţiile dreptului comun.(3) Debitele provenite din drepturi de asigurări sociale se recuperează prin executorii proprii ai CNPAS şi constituie venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat.Art. 189. - Angajatorii, persoane fizice şi juridice, sunt obligaţi să pună la dispoziţie CNPAS şi caselor teritoriale de pensii datele şi documentele necesare pentru atribuirea codului personal şi întocmirea evidenţelor privind stagiul de cotizare, conform unei metodologii elaborate de CNPAS şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. 190. - În aplicarea prezentei legi CNPAS poate emite norme care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. 191. - Baza de date privind asiguraţii sistemului public este proprietatea CNPAS şi are caracter confidenţial.Art. 192. - Stabilirea şi plata unor drepturi finanţate din bugetul de stat se efectuează în continuare prin CNPAS şi prin casele teritoriale de pensii.Art. 193. - (1) La efectuarea oricăror operaţiuni care nu sunt legate de stabilirea şi de plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale de către CNPAS şi casele teritoriale de pensii se percepe un comision de 3% aplicat la suma totală ce face obiectul operaţiunii.(2) Sumele rezultate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1) constituie venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat.Art. 194. - (1) Între sistemul public şi celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş.(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia în sistemul public se stabileşte numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.(3) Perioadele asimilate stagiului de cotizare, prevăzute la art. 38 alin.(1) lit. b) şi c), care constituie şi vechime în muncă sau în serviciu în sistemul pensiilor militare şi în celelalte sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate, se iau în calcul, opţional, în unul dintre sisteme.Art. 195. - La stabilire pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale se rotunjesc din 1.000 în 1.000 lei în favoarea beneficiarului.Art. 196. - Prezenta lege intră în vigoare în termen de un an de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 3, 140, 141, 143, 168, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, ale art. 180 alin. (2)-(4), ale art. 182 şi 186, care intră în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României.Art. 197. - Anexele nr. 1 - 7 fac parte integrantă din prezenta lege.Art. 198. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:- prevederile referitoare la stabilirea vechimii în muncă pentru drepturi de asigurări sociale din Decretul nr 112/1965 privind acordarea unor drepturi personalului muncitor trimis să lucreze în ţări cu climă greu de suportat, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 10 din 22 martie 1965, cu modificările ulterioare;- H.C.M. nr 880/1965 privind acordarea de ajutoare materiale în cadrul asigurărilor sociale de stat, publicată în Colecţia de hotărâri şi dispoziţii a Consiliului de Miniştri nr. 33 din 21 august 1965, cu modificările ulterioare;

- Decretul nr 389/1972 cu privire la contribuţia pentru asigurările sociale de stat, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 112 din 18 octombrie 1972, cu modificările ulterioare;- art. 10 şi prevederile referitoare la fişa de pensie din Decretulnr 92/1976 privind carnetul de muncă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I,nr. 37 din 26 aprilie 1976;- Decretul nr 217/1977 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiilor de pensii şi asigurări sociale şi a comisiilor de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 70 din 16 iulie 1977;- Decretul nr 216/1977 privind criteriile şi normele de încadrare în gradele de invaliditate, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 70 din 16 iulie 1977;- Legea nr 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 82 din 6 august 1977, cu modificările ulterioare;- Decretul nr 232/1986 pentru modificarea unor dispoziţii legale cu privire la pensia suplimentară, cu excepţia articolului II, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 40 din 30 iunie 1986;- Decretul-lege nr 70/1990 privind modificarea şi completarea unor reglementări referitoare la pensii, asigurări sociale şi ocrotiri sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 9 februarie 1990, cu modificările ulterioare;- Decretul-lege nr 51/1990 privind vechimea în muncă a soţiei salariate care îşi urmează soţul trimis în misiune permanentă în străinătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 6 februarie 1990;- Ordinul nr 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, a activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite, care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 20 martie 1990;- Ordinul nr 100/1990 privind completarea Ordinului 50/1990;- Ordinul nr 125/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite, care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrată după 1 martie 1990;- art. 10 şi 11 din Decretul-lege nr 98/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din transporturile pe calea ferată, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 20 martie 1990;- Decretul-lege nr 114/1990 privind încadrarea unor categorii de salariaţi în grupele I şi II de muncă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 2 aprilie 1990;- Legea nr 73/1991 privind stabilirea unor drepturi de asigurări sociale, precum şi de modificare şi completare a unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale şi pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 16 decembrie 1991;- Legea nr 49/1992 pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 26 mai 1992;- Hotărârea Guvernului nr 723/1992 privind preluarea în plată, prin Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, a ajutoarelor acordate emigranţilor politici greci prin societatea de Cruce Roşie din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 4 decembrie 1992;- Legea nr 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor,

republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.37 din 9 februarie 1994, cu modificările ulterioare;- Hotărârea Guvernului nr 89/1993 privind integrarea sistemului asigurărilor sociale şi pensiilor scriitorilor în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 5 martie 1993;- Hotărârea Guvernului nr 326/1993 privind integrarea sistemului asigurărilor sociale şi pensiilor compozitorilor şi muzicologilor în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 21 iulie 1993;- Legea nr 34/1993 privind integrarea sistemului de asigurări sociale al cooperaţiei meşteşugăreşti în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 15 iunie 1993;- Legea nr 52/1993 privind integrarea sistemului de asigurări sociale al personalului Bisericii Ortodoxe Române în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 12 iulie 1993;- Legea nr 2/1995 privind pensionarea anticipată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 13 ianuarie 1995;- Legea nr 117/1995 privind integrarea sistemului asigurărilor sociale pentru cultele armeano-gregorian, creştin de rit vechi şi musulman în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 8 decembrie 1995;- Legea nr 127/1995 privind integrarea sistemului de asigurări sociale şi pensii ale membrilor Uniunii Artiştilor Plastici din România în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 28 decembrie 1995;- Legea nr 42/1996 privind integrarea sistemului de asigurări sociale şi pensii ale cineaştilor în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 29 mai 1996;- Hotărârea Guvernului nr 565/1996 privind aplicarea măsurilor de protecţie socială a pensiilor de asigurări sociale de stat şi militare, stabilite şi recalculate după data de 1 august 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 30 iulie 1996, cu modificările ulterioare;- Legea nr 49/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 8 aprilie 1997;- Legea nr 120/1997 privind concediul plătit pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la 2 ani, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 11 iulie 1997;- Legea nr 86/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 30 mai 1997;- Legea nr 203/1997 privind integrarea sistemului asigurărilor sociale al Cultului Mozaic din România în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 10 decembrie 1997;- Legea nr 167/1998 privind integrarea sistemului de asigurări sociale al personalului Bisericii Române Unite cu Roma Greco-catolică în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 1 octombrie 1998;- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraţilor din unităţile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale,

ordinii publice şi siguranţei naţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 5 noiembrie 1998 (aprobată prin Legea nr 128/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 20 iulie 1999);- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 2/1999 privind modificarea şi completarea Decretului nr 389/1972 cu privire la contribuţia pentru asigurările sociale de stat, modificat şi completat prin Legea nr 49/1992 pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 1 februarie 1999;- orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 24 februarie 2000, cu respectarea prevederilor art 74 alin. (1) şi ale art 145 din Constituţia României.PREŞEDINTELE SENATULUIMIRCEA IONESCU-QUINTUSAceastă lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 7 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 145 din Constituţia României.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORION DIACONESCUBucureşti, 17 martie 2000.Nr. 19.ANEXA Nr. 1LISTAcuprinzând personalul navigant din aviaţia civilă,ale cărui locuri de muncă se încadrează în condiţii speciale1. Personal navigant pe:a) avioane turboreactoare şi turbopropulsoare de transport;b) avioane clasice de transport public;c) avioane clasice în misiuni sanitare sau de specialitate;d) elicoptere şi avioane utilitare;e) aeronave prototipuri la încercare în zbor.2. Echipaje de recepţie în zbor a aeronavelor, instructori în şcoli, cursuri şi aerocluburi, pe:a) avioane clasice;b) avioane turboreactoare sau turbopropulsoare.3. Personal de încercare în zbor a aeronavelor noi, de serie4. Personal navigant de control în zbor5. Personal tehnic care execută recepţia şi controlul tehnic în zbor al aeronavelor6. Instructori în şcoli, cursuri şi aerocluburi de zbor fără motor7. Personal de paraşutism profesionist care execută:a) salturi din aeronavă în procesul de instrucţie, antrenament sau salturi speciale;b) salturi pentru recepţia paraşutelor;c) salturi din turnul de paraşutism;d) instructor de paraşutism la bordul aeronavei din care se execută salturi cu paraşuta.8. Însoţitori de bordANEXA Nr. 2LISTAcuprinzând profesiile din activitatea artistică

ale căror locuri de muncă se încadrează în condiţii speciale1. Balerin2. Dansator3. Acrobat4. Jongler5. Clovn6. Călăreţ de circ7. Dresor de animale sălbatice8. Solist vocal de operă şi de operetă9. Instrumentist la instrumente de suflat10. CascadorANEXA Nr. 3

pentru femei şi bărbaţi, pe ani şi pe luni, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015

������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

FEMEI BĂRBAŢI

PERIOADA ——————————————���������������������������������������� �������������������������

Vârsta Stagiul Stagiul Vârsta Stagiul Stagiul

asiguratei complet minim asiguratului complet minim

la ieşirea de cotizare de cotizare la ieşirea de cotizare de cotizare

la pensie ani/luni ani/luni la pensie ani/luni ani/luni

ani/luni ani/luni

——————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

1 2 3 4 5 6 7

——————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

aprilie 2001 - martie 2002 57 25 10 62 30 10

aprilie 2002 - septembrie 2002 57/1 25/1 10/1 62/1 30/1 10/1

octombrie 2002 - martie 2003 57/2 25/2 10/2 62/2 30/2 10/2

aprilie 2003 - septembrie 2003 57/3 25/3 10/3 62/3 30/3 10/3

octombrie 2003 - martie 2004 57/4 25/4 10/4 62/4 30/4 10/4

aprilie 2004 - septembrie 2004 57/5 25/5 10/5 62/5 30/5 10/5

octombrie 2004 - martie 2005 57/6 25/6 10/6 62/6 30/6 10/6

aprilie 2005 - iulie 2005 57/7 25/7 10/7 62/7 30/7 10/7

august 2005 - noiembrie 2005 57/8 25/8 10/8 62/8 30/8 10/8

decembrie 2005 - martie 2006 57/9 25/9 10/9 62/9 30/9 10/9

aprilie 2006 - iulie 2006 57/10 25/10 10/10 62/10 30/10 10/10

august 2006 - noiembrie 2006 57/11 25/11 10/11 62/11 30/11 10/11

decembrie 2006 - martie 2007 58 26 11 63 31 11

aprilie 2007 - iulie 2007 58/1 26/2 11/2 63/1 31/2 11/2

august 2007 - noiembrie 2007 58/2 26/4 11/4 63/2 31/4 11/4

decembrie 2007 - martie 2008 58/3 26/6 11/6 63/3 31/6 11/6

aprilie 2008 - iulie 2008 58/4 26/8 11/8 63/4 31/8 11/8

august 2008 - noiembrie 2008 58/5 26/10 11/10 63/5 31/10 11/10

decembrie 2008 - martie 2009 58/6 27 12 63/6 32 12

aprilie 2009 - iulie 2009 58/7 27/2 12/2 63/7 32/2 12/2

august 2009 - noiembrie 2009 58/8 27/4 12/4 63/8 32/4 12/4

decembrie 2009 - martie 2010 58/9 27/6 12/6 63/9 32/6 12/6

aprilie 2010 - iulie 2010 58/10 27/8 12/8 63/10 32/8 12/8

august 2010 - noiembrie 2010 58/11 27/10 12/10 63/11 32/10 12/10

decembrie 2010 - martie 2011 59 28 13 64 33 13

aprilie 2011 - iulie 2011 59/1 28/2 13/2 64/1 33/2 13/2

august 2011 - noiembrie 2011 59/2 28/4 13/4 64/2 33/4 13/4

decembrie 2011 - martie 2012 59/3 28/6 13/6 64/3 33/6 13/6

aprilie 2012 - iulie 2012 59/4 28/8 13/8 64/4 33/8 13/8

august 2012 - noiembrie 2012 59/5 28/10 13/10 64/5 33/10 13/10

decembrie 2012 - martie 2013 59/6 29 14 64/6 34 14

aprilie 2013 - iulie 2013 59/7 29/2 14/2 64/7 34/2 14/2

august 2013 - noiembrie 2013 59/8 29/4 14/4 64/8 34/4 14/4

decembrie 2013 - martie 2014 59/9 29/6 14/6 64/9 34/6 14/6

aprilie 2014 - iulie 2014 59/10 29/8 14/8 64/10 34/8 14/8

august 2014 - noiembrie 2014 59/11 29/10 14/10 64/11 34/10 14/10

decembrie 2014 - martie 2015 60 30 15 65 35 15

——————————————————————————————————————————������������������������������������������������������������������������

ANEXA Nr. 4

REDUCEREA VÂRSTELOR

STANDARD DE PENSIONARE

în funcţie de stagiul de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă

1. Stagiul complet de cotizare între 30 şi 31 de ani

(perioada: aprilie 2001 - octombrie 2006)

����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

Stagiul de cotizare realizat Stagiul de cotizare de realizat

Reducerea vârstei de pensionare cu: în condiţii speciale în alte condiţii de muncă Stagiul total de cotizare necesar

����������������������������������� ���������������������������� �������������������������������� ���������������������������������

(ani) (ani) (luni) (ani) (luni) (ani) (luni)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

10 20 - - - 20 -

9 18 - 3 - 21 -

8 16 - 6 - 22 -

7 14 - 9 - 23 -

6 12 - 12 - 24 -

5 10 - 15 - 25 -

4 8 - 18 - 26 -

3 6 - 21 - 27 -

2 4 - 24 - 28 -

1 2 -

27 - 29 -

����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

2. Stagiul complet de cotizare între 31 şi 32 de ani

(perioada: noiembrie 2006 - noiembrie 2008)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

Stagiul de cotizare realizat Stagiul de cotizare de realizat

Reducerea vârstei de pensionare cu: în condiţii speciale în alte condiţii de muncă Stagiul total de cotizare necesar

——————————————————����������������������������������� ���������������������������� �������������������������������� ���������������

(ani) (ani) (luni) (ani) (luni) (ani) (luni)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

10 21 - - - 21 -

9 18 11 3 1 22 -

8 16 10 6 2 23 -

7 14 9 9 3 24 -

6 12 8 12 4 25 -

5 10 6 15 6 26 -

4 8 5 18 7 27 -

3 6 4 21 8 28 -

2 4 3 24 9 29 -

1 2 2

27 10 30 -

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

3. Stagiul complet de cotizare între 32 şi 33 de ani

(perioada: decembrie 2008 - noiembrie 2010)

����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

Stagiul de cotizare realizat Stagiul de cotizare de realizat

Reducerea vârstei de pensionare cu: în condiţii speciale în alte condiţii de muncă Stagiul total de cotizare necesar

——————————————————————————————————— ———————————————————————————— ———————————————————————————————— —————————————————————————————————

(ani) (ani) (luni) (ani) (luni) (ani) (luni)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

10 22 - - - 22 -

9 19 9 3 3 23 -

8 17 7 6 5 24 -

7 15 4 9 8 25 -

6 13 2 12 10 26 -

5 11 - 16 - 27 -

4 8 10 19 2 28 -

3 6 7 22 5 29 -

2 4 5 25 7 30 -

1 2 3 28 9 31 -

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

4. Stagiul complet de cotizare între 33 şi 34 de ani

(perioada: decembrie 2010 - noiembrie 2012)

����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

Stagiul de cotizare realizat Stagiul de cotizare de realizat

Reducerea vârstei de pensionare cu: în condiţii speciale în alte condiţii de muncă Stagiul total de cotizare necesar

——����������������������������������� ���������������������������� �������������������������������� �������������������������������

(ani) (ani) (luni) (ani) (luni) (ani) (luni)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

10 23 - - - 23 -

9 20 9 3 3 24 -

8 18 6 6 6 25 -

7 16 2 9 10 26 -

6 13 11 13 1 27 -

5 11 7 16 5 28 -

4 9 3 19 9 29 -

3 6 11 23 1 30 -

2 4 8 26 4 31 -

1 2 4 29 8 32 -

———————————————————���������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

5. Stagiul complet de cotizare între 34 şi 35 de ani

(perioada: decembrie 2012 - noiembrie 2014)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

Stagiul de cotizare realizat Stagiul de cotizare de realizat

Reducerea vârstei de pensionare cu: în condiţii speciale în alte condiţii de muncă Stagiul total de cotizare necesar

�������������—————————————————————— ———————————————————————————— ———————————————————————————————— —————————————————————————————————

(ani) (ani) (luni) (ani) (luni) (ani) (luni)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

10 24 - - - 24 -

9 21 8 3 4 25 -

8 19 3 6 9 26 -

7 16 10 10 2 27 -

6 14 5 13 7 28 -

5 12 - 17 - 29 -

4 9 8 20 4 30 -

3 7 3 23 9 31 -

2 4 10

27 2 32 -

1 2 5 30 7 33 -

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

6. Stagiul complet de cotizare de 35 de ani

(începând cu luna decembrie 2014)

———————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————�����������������

Stagiul de cotizare realizat Stagiul de cotizare de realizat

Reducerea vârstei de pensionare cu: în condiţii speciale în alte condiţii de muncă Stagiul total de cotizare necesar

——————————————————————————————————— ———————————————————————————— ———————————————————————————————— —————————————————————————————————

(ani) (ani) (luni) (ani) (luni) (ani) (luni)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

10 25 - - - 25 -

9 22 6 3 6 26 -

8 20 - 7 - 27 -

7 17 6 10 6 28 -

6 15 - 14 - 29 -

5 12 6 17 6 30 -

4 10 - 21 - 31 -

3 7 6 24 6 32 -

2 5 - 28 - 33 -

1 2 6 31 6 34 -

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

ANEXA Nr. 5

REDUCEREA VÂRSTELOR STANDARD DE PENSIONARE

în funcţie de stagiul de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă

1. Stagiul complet de cotizare între 25 şi 26 de ani

(perioada: aprilie 2001 - noiembrie 2006)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

Stagiul de cotizare realizat Stagiul de cotizare de realizat

Reducerea vârstei de pensionare cu: în condiţii speciale în alte condiţii de muncă Stagiul total de cotizare necesar

——————————————————����������������������������������� ���������������������������� �������������������������������� ���������������

(ani) (ani) (luni) (ani) (luni) (ani) (luni)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

10 15 - - - 15 -

9 13 6 2 6 16 -

8 12 - 5 - 17 -

7 10 6 7 6 18 -

6 9 - 10 - 19 -

5 7 6 12 6 20 -

4 6 - 15 - 21 -

3 4 6 17 6 22 -

2 3 - 20 - 23 -

1 1 6 22 6 24 -

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

2. Stagiul complet de cotizare între 26 şi 27 de ani

(perioada: decembrie 2006 - noiembrie 2008)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

Stagiul de cotizare realizat Stagiul de cotizare de realizat

Reducerea vârstei de pensionare cu: în condiţii speciale în alte condiţii de muncă Stagiul total de cotizare necesar

——————————————————————————————————— ———————————————————————————— ———————————————————————————————— —————————————————————————————————

(ani) (ani) (luni) (ani) (luni) (ani) (luni)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

10 16 - - - 16 -

9 14 5 2 7 17 -

8 12 10 5 2 18 -

7 11 3

7 9 19 -

6 9 8 10 4 20 -

5 8 - 13 - 21 -

4 6 5 15 7 22 -

3 4 10 18 2 23 -

2 3 3 20 9 24 -

1 1 8 23 4 25 -

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

3. Stagiul complet de cotizare între 27 şi 28 de ani

(perioada: decembrie 2008 - noiembrie 2010)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

Stagiul de cotizare realizat Stagiul de cotizare de realizat

Reducerea vârstei de pensionare cu: în condiţii speciale în alte condiţii de muncă Stagiul total de cotizare necesar

——————————————————����������������������������������� ���������������������������� �������������������������������� ���������������

(ani) (ani) (luni) (ani) (luni) (ani) (luni)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

10 17 - - - 17 -

9 15 3 2 9 18 -

8 13 7 5 5 19 -

7 11 11 8 1 20 -

6 10 2 10 10 21 -

5 8 6 13 6 22 -

4 6 10 16 2 23 -

3 5 1 18 11 24 -

1 1 9 24 3 26 -

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

4. Stagiul complet de cotizare între 28 şi 29 de ani

(perioada: decembrie 2010 - noiembrie 2012)

����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

Stagiul de cotizare realizat Stagiul de cotizare de realizat

Reducerea vârstei de pensionare cu: în condiţii speciale în alte condiţii de muncă Stagiul total de cotizare necesar

—————————————————����������������������������������� ���������������������������� �������������������������������� ����������������

(ani) (ani) (luni) (ani) (luni) (ani) (luni)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

10 18 - - - 18 -

9 16 1 2 11 19 -

8 14 4 5 8 20 -

7 12 6 8 6 21 -

6 10 9 11 3 22 -

5 8 11 14 1 23 -

4 7 2 16 10 24 -

3 5 5 19 7 25 -

2 3 7 22 5 26 -

1 1 10 25 2 27 -

——————————————————————————————————————————————————��������������������������������������������������������������������������������������

5. Stagiul complet de cotizare între 29 şi 30 de ani

(perioada: decembrie 2012 - noiembrie 2014)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

Stagiul de cotizare realizat Stagiul de cotizare de realizat

Reducerea vârstei de pensionare cu: în condiţii speciale în alte condiţii de muncă Stagiul total de cotizare necesar

——————————————————����������������������������������� ���������������������������� �������������������������������� ���������������

(ani) (ani) (luni) (ani) (luni) (ani) (luni)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

10 19 - - - 19 -

9 17 2 2 10 20 -

8 15 3 5 9 21 -

7 13 4 8 8 22 -

6 11 5 11 7 23 -

5 9 6 14 6 24 -

4 7 8 16 4 25 -

3 5 8 20 4 26 -

2 3 10 23 2 27 -

1 1 11 26 1 28 -

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

6. Stagiul complet de cotizare de 30 de ani

(începând cu luna decembrie 2014)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

Stagiul de cotizare realizat Stagiul de cotizare de realizat

Reducerea vârstei de pensionare cu: în condiţii speciale în alte condiţii de muncă Stagiul total de cotizare necesar

——————————————————————————————————— ———————————————————————————— ———————————————————————————————— —————————————————————————————————

(ani) (ani) (luni) (ani) (luni) (ani) (luni)

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

10 20 - - - 20 -

9 18 - 3 - 21 -

8 16 - 6 - 22 -

7 14 -

9 - 23 -

6 12 - 12 - 24 -

5 10 - 15 - 25 -

4 8 - 18 - 26 -

3 6 - 21 - 27 -

2 4 - 24 - 28 -

1 2 - 27 - 29 -

————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————————

ANEXA Nr. 6CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU ANUAL

��������������������������������������������������������������

Anul Câştigul salarial mediu (lei)

————————————————————————————————————————

brut net

——————————————————————————————————————————————————————————————

1938 168 -

1947 261 -

1948 293 -

1949 335 -

1950 366 337

1951 397 365

1952 403 370

1953 447 410

1954 487 456

1955 536 499

1956 593 549

1957 671 619

1958 747 684

1959 784 726

1960 854 802

1961 898 833

1962 947 880

1963 1.005 932

1964 1.046 965

1965 1.115 1.028

1966 1.179 1.083

1967 1.210 1.107

1968 1.248 1.139

1969 1.297 1.180

1970 1.434 1.289

1971 1.471 1.318

1972 1.498 1.339

1973 1.563 1.391

1974 1.663 1.471

1975 1.813 1.595

1976 1.964 1.712

1977 2.102 1.818

1978 2.344 2.011

1979 2.457 2.108

1980 2.602 2.238

1981 2.721 2.340

1982 2.936 2.525

1983 3.024 2.601

1984 3.224 2.773

1985 3.285 2.827

1986 3.317 2.855

1987 3.337 2.872

1988 3.422 2.946

1989 3.538 3.063

1990 4.010 3.381

1991-1999 Salariul mediu brut

lunar pe economie comunicat

de Comisia Naţională

pentru Statistică

��������������������������������������������������������������

Legea 25/2012 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie. Lege nr. 25/2012

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 165 din 13 martie 2012

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. ILegea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 367 din 29 mai 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 1, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(2) Statul roman, prin autoritatile competente, elaboreaza si implementeaza politici si programe destinate prevenirii si combaterii violentei in familie, precum si protectia victimelor violentei in familie."

2. Dupa articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 1^1, cu urmatorul cuprins: "Art. 1^1Protectia si promovarea drepturilor victimelor violentei in familie se realizeaza in conformitate cu urmatoarele principii: a) principiul legalitatii; b) principiul respectarii demnitatii umane; c) principiul prevenirii savarsirii actelor de violenta in familie; d) principiul celeritatii; e) principiul parteneriatului; f) principiul egalitatii de sanse si de tratament."

3. La articolul 2, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 2(1) In sensul prezentei legi, violenta in familie reprezinta orice actiune sau inactiune intentionata, cu exceptia actiunilor de autoaparare ori de aparare, manifestata fizic sau verbal, savarsita de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca ori poate cauza un prejudiciu sau suferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori psihologice, inclusiv amenintarea cu asemenea acte, constrangerea sau privarea arbitrara de libertate."

4. Dupa articolul 2 se introduc trei noi articole, articolele 2^1-2^3, cu urmatorul cuprins: "Art. 2^1Violenta in familie se manifesta sub urmatoarele forme: a) violenta verbala � adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare; b) violenta psihologica � impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace, violenta demontrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrangerile de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar; c) violenta fizica � vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire, trantire, tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar; d) violenta sexuala � agresiune sexuala, impunere de acte degradante, hartuire, intimidare, manipulare, brutalitate in vederea intretinerii unor relatii sexuale fortate, viol conjugal; e) violenta economica � interzicerea activitatii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de sustragere intentionata a bunurilor personale, interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de munci grele si nocive in detrimentul sanatatii,

incusiv unui membru de familie minor, precum si alte actiuni cu efect similar; f) violenta sociala � impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate si de prieteni, interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea izolarii prin detentie, inclusiv in locuinta familiala, privare intentionata de acces la informatie, precum si alte actiuni cu efect similar; g) violenta spirituala � subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii necesitatilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase, impunerea aderarii la credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni cu efect similar sau repercusiuni similare.

Art. 2^2In sensul prezentei legi, prin membru de familie se intelege: a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude; b) sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie; c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc; d) tutorele sau alta persoana care exercita in fapt sau in drept drepturile fata de persoana copilului; e) reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala sau handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea sarcinilor profesionale.

Art. 2^3Victima violentei in familie are dreptul: a) la respectarea personalitatii, demnitatii si a vietii sale private; b) la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale; c) la protectie speciala, adecvata situatiei si nevoilor sale; d) la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare sociala, precum si la asistenta medicala gratuita, in conditiile prezentei legi; e) la consisliere si asistenta juridica gratuita, in conditiile legii."

5. Articolul 3 se abroga.

6. Articolul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 4(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale au obligatia sa ia masurile necesare pentru prevenirea violentei in familie si pentru preintampinarea unor situatii de incalcare repetata a drepturilor fundamentale ale victimelor violentei in familie. (2) Autoritatile administratiei publice centrale si locale au obligatia sa asigure exercitarea dreptului la informare al victimelor violentei in familie, potrivit competentelor ce le revin, dupa caz, cu privire la: a) institutiile si organizatiile neguvernamentale care asigura consiliere psihologica sau orice alte forme de asistenta si protectie a victimei, in functie de necesitatile acesteia; b) organul de urmarire penala la care pot face plangere;

c) dreptul la asistenta juridica si institutia unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept; d) conditiile si procedura pentru acordarea asistentei juridice gratuite; e) drepturile procersuale ale persoanei vatamate, ale partii vatamate si ale partii civile; f) conditiile si procedura pentru acordarea compensatiilor financiare de catre stat, potrivit legii."

7. Dupa articolul 4 se introduce un nou capitol, capitolul I^1, cu urmatorul titlu: "CAPITOLUL I^1 - Institutii cu atributii in prevenirea si combaterea violentei in

familie"

8. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 5(1) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, prin structurile lor teritoriale, desemneaza personalul cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie. (2) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, autoritatile administratiei publice locale, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societatii civile vor desfasura, separat sau, dupa caz, in cooperare, activitati de prevenire si combatere a violentei in familie. (3) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale este autoritatea publica centrala care elaboreaza politica de asistenta sociala si promoveaza drepturile victimelor violentei in familie. (4) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin structurile sale specializate de la nivel central si teritorial, elaboreaza si aplica masuri speciale de integrare pe piata muncii a victimelor violentei in familie. (5) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice au responsabilitatea elaborarii unei strategii la nivel national pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare si monitorizare a activitatilor intreprinse, care se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si a Ministerului Administatiei si Internelor."

9. Dupa articolul 5 se introduc trei noi articole, articolele 5^1-5^3, cu urmatorul cuprins: "Art. 5^1Ministerul Sanatatii, impreuna cu Ministerul Adminitratiei si Internelor, elaboreaza si difuzeaza materiale documentare privind cauzele si consecintele violentei in familie.

Art. 5^2Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului realizeaza, cu sprijinul celorlalte ministere implicate si in colaborare cu organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniu, programe educative pentru parinti si copii, in vederea prevenirii violentei in familie.

Art. 5^3

Serviciul de probatiune din cadrul tribunalului, in colaborare cu organizatiile neguvernamentale care desfasoara activitati specifice in domeniu sau cu specialistii, va desfasura activitati de reinsertie sociala a infractorilor condamnati pentru infractiuni de violenta din familie."

10. Articolul 6 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 6Autoritatile prevazute la art. 5 asigura pregatirea si perfectionarea continua a persoanelor desemnate cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie."

11. Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 7(1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice: a) sa includa problematica prevenirii si combaterii violentei in familie in strategiile si programele de dezvoltare regionala, judeteana si locala; b) sa acorde sprijinul logistic, informational si material compartimentelor cu atributii in prevenirea si combaterea violentei in familie; c) sa infiinteze, direct sau in parteneriat, unitati de prevenire si combatere a violentei in familie si sa sustina functionarea acestora; d) sa dezvolte programe de prevenire si combatere a violentei in familie; e) sa sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologica, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare si dezalcoolizare; f) sa elaboreze si sa implementeze proiecte in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie; g) sa isi prevada in bugetul anual sume pentru sustinerea serviciilor sociale si a altor masuri de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea violentei in familie; h) sa suporte, din bugetul local, in cazurile sociale grave, cheltuielile cu intocmirea actelor juridice, precum si pentru obtinerea certificatelor medico-legale pentru victimele violentei in familie; i) sa colaboreze la implementarea unui sistem de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie. (2) Autoritatile administratiei publice locale desemneaza personalul specializat sa implementeze sistemul de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie. (3) Primarii si consiliile locale vor conlucra cu organizatiile de cult, organizatiile neguvernamentale, precum si cu orice alte persoane juridice si fizice implicate in actiuni caritabile, acordandu-le sprijinul necesar in vederea indeplinirii obligatiilor prevazute la alin. (1) si (2). (4) La nivelul judetelor si sectoarelor municipiului Bucuresti se infiinteaza, pe langa directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene/ale sectoarelor municipiului Bucuresti, echipa intersectoriala in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, cu rol consultativ. (5) Echipa intersectoriala are in componenta sa cate un reprezentant al politiei, jandarmeriei, directiei de sanatate publica, al compartimentului violentei in familie din cadrul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, al unitatilor pentru

prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si al organizatiilor neguvernamentale active in domeniu. (6) Din echipa intersectoriala pot face parte, dar fara a se limita, si reprezentantii serviciilor de probatiune, al unitatilor de medicina legala, precum si ai altor institutii cu atributii in domeniu. (7) Echipa intersectoriala propune masuri de imbunatatire a activitatii in domeniu, asigura cooperarea dintre instutiile prevazute la alin. (5) si (6) si evalueaza anual activitatea in domeniu. (8) Infiintarea si modul de organizare si functionare a acestora se aproba prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti."

12. Dupa articolul 7 se introduce un nou articol, articolul 7^1, cu urmatorul cuprins: "Art. 7^1Persoanele desemnate de autoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in familie vor avea urmatoarele atributii principale: a) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deservita; culegerea informatiilor asupra acestora; intocmirea unei evidente separate; asigurarea accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor acestora; b) informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatii lor specifice intalnesc situatii de violenta in familie; c) identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea acestora spre servicii de specialitate; d) colaborarea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazurilor, in conformitate cu legislatia in vigoare; e) indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii; f) solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii: g) instrumentarea cazului impreuna cu asistentul social."

13. Capitolul III "Asistentii familiali", cuprinzand articolele 12-15, se abroga.

14. Capitolul IV "Masuri de prevenire si combatere a violentei in familie", cuprinzand articolele 16-18, se abroga.

15. Capitolul V "Medierea in cazurile de violenta in familie", cuprinzand articolele 19-22, se abroga.

16. La capitolul VI "Unitati pentru prevenirea si combaterea violentei in familie", tilul sectiunii 1 "Centrele pentru adapostirea victimelor violentei in familie" se abroga.

17. Articolul 23 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 23(1) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sunt: a) centre de primire in regim de urgenta; b) centre de recuperare pentru victimele violentei in familie;

c) centre de asistenta destinate agresorilor; d) centre pentru prevenirea si combaterea violentei in familie; e) centre pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei. (2) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie ofera gratuit servicii sociale destinate victimelor violentei in familie."

18. Dupa articolul 23 se introduce un nou articol, articolul 23^1, cu urmatorul cuprins: "Art. 23^1(1) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie poti fi publice, private sau in parteneriat public-privat. (2) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie pot fi infiintate numai de catre furnizorii de servicii sociale, acreditati in conditiile legii. (3) Infiintarea, organizarea si functionarea unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se aproba prin hotarari ale consiliilor judetene sau, dupa caz, a consiliilor locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti. (4) Finantarea unitatilor publice pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se asigura prin bugetele locale. (5) In cazul unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale se supune controlului organelor abilitate de lege. (6) Institutia care a acordat finantarea sau subventia unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, publice, private sau in parteneriat public-privat, monitorizeaza folosirea fondurilor alocate. (7) Asistarea sau, dupa caz, gazduirea victimelor, respectiv asistarea agresorilor in unitatile prevazute la art. 23 alin (1) lit. a)-c) se face in baza incheierii unui contract de acordare a serviciilor sociale. Pentru minori contractul de acordare a serviciilor sociale este semnat de parintele insotitor sau, dupa caz, de reprezentantul legal."

19. Articolul 24 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 24(1) Centrele de primire in regim de urgenta, denumite in continuare adaposturi, sunt unitati de asistenta sociala, cu sau fara personalitate juridica, de tip rezidential, care asigura protectie, gazduire, ingrijire si consiliere victimelor violentei in familie. (2) Adaposturile asigura gratuit, pe o perioada determinata, asistenta familiala atat victimei, cat si minorilor aflati in ingrijirea acesteia, protectie impotriva agresorului, asistenta medicala si ingrijire, hrana, cazare, consiliere psihologica si consiliere juridica, potrivit instructiunilor de organizare si functionare elaborate de autoritate. (3) Primirea victimelor in adapost se face numai in caz de urgenta sau cu aprobarea scrisa a directorului directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, atunci cand izolarea victimei de agresor se impune ca masura de protectie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul in incinta adapostului unde se gasesc victimele. (4) Locatia adaposturilor este secreta publicului larg. (5) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimtamantul acestora sau, dupa caz, al reprezentantului legal. (6) Toate adaposturile trebuie sa incheie o conventie de colaborare cu un spital sau cu alta

unitate sanitara, care sa asigure ingrijirea medicala si psihiatrica. Conventia se incheie de catre consiliile locale, respectiv de catre consiliile sectoarelor municipiului Bucuresti sau, dupa caz, de catre consiliile judetene, precum si de organele de conducere ale furnizorilor de servicii sociale privati acreditati."

20. La capitolul VI "Unitati pentru prevenirea si combaterea violentei in familie", titlul sectiunii a 2-a "Alte unitati de asistenta sociala specializate pentru prevenirea si combaterea violentei in familie" se abroga.

21. Articolul 25 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 25(1) Centrele de recuperare pentru victimele violentei in familie sunt unitati de asistenta sociala de tip rezidential, cu sau fara personalitate juridica, care asigura gazduirea, ingrijirea, consilierea juridica si psihologica, sprijin in vederea adaptarii la o viata activa, insertia profesionala a victimelor violentei in familie, precum si reabilitarea si reinsertia sociala a acestora. (2) Centrele de recuperare pentru victimele violentei in familie vor incheia conventii cu autoritatile pentru ocuparea fortei de munca judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti in vederea acordarii suportului pentru integrarea in munca, readaptarea si recalificarea profesionala a persoanelor asistate. (3) Prevederile la art. 24 alin. (5) si (6) se aplica in mod corespunzator."

22. Articolul 25^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 25^1(1) Centrele de asistenta destinate agresorilor sunt unitati de asistenta sociala care functioneaza ca centre de zi, cu sau fara personalitate juridica, care asigura reabilitarea si reinsertia sociala a acestora, masuri educative, precum si servicii de consiliere si mediere familiala. (2) Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare si dezintoxicare acordate prin centrele de asistenta destinate agresorilor se asigura in spitalele sau unitatile sanitare cu care s-au incheiat conventii, in conditiile prevazute la art. 24 alin. (6)."

23. Articolul 25^2 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 25^2Centrele pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sunt unitati de asistenta sociala in regim de zi, cu sau fara personalitate juridica, care asigura asistenta sociala, consiliere psihologica, juridica, precum si informarea si orientarea victimelor violentei in familie."

24. Articolul 25^3 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 25^3Centrele pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei sunt centre de asistenta sociala, cu sau fara personalitate juridica, care ofera servicii de informare si educare, asistenta sociala si un serviciu telefonic de urgenta pentru informare si consiliere."

25. Articolul 25^4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 25^4(1) Persoanele condamnate pentru infractiuni de violenta in familie sunt obligate sa participe la programe speciale de consiliere si reinsertie sociala organizate de catre institutiile insarcinate cu executarea pedepsei in evidenta carora se afla. (2) Cazurile de violenta in familie pot fi supuse medierii la cererea partilor, conform legii."

26. Titlul capitolului VII se modifica si va avea urmatorul cuprins: "CAPITOLUL VII - Ordinul de protectie"

27. Articolul 26 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 26(1) Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa dispuna, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri � obligatii sau interdictii: a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei; c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima; d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate; e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic; f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima; g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute; h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora. (2) Prin aceeasi hotarare, instanta poate dispune si suportarea de catre agresor a chiriei si/sau a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc sau urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala. (3) Pe langa oricare dintre masurile dispuse potrivit alin. (1), instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psiholgica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de congtrol, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii."

28. Articolul 27 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 27(1) Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie se stabileste de judecator, fara a putea depasi 6 luni de la data emiterii ordinului.

(2) Daca hotararea nu cuprinde nicio mentiune privind durata masurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioada de 6 luni de la data emiterii ordinului."

29. Dupa articolul 27 se introduc unsprezece noi articole, articolele 27^1-27^11, cu urmatorul cuprins: "Art. 27^1(1) Cererea pentru emiterea ordinului de protectie este de competenta judecatoriei de pe raza teritoriala in care isi are domiciliul sau resedinta victima. (2) Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusa de victima personal sau prin reprezentant legal. (3) Cererea poate fi introdusa in numele victimei si de: a) procuror; b) reprezentantul autoritatii sau structurii competente, la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, cu atributii in materia protectiei victimelor violentei in familie; c) reprezentantul oricaruia dintre furnizorii de servicii sociale in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, acreditati conform legii, cu acordul victimei.

Art. 27^2(1) Cererea privind emiterea ordinului de protectie se intocmeste potrivit formularului de cerere prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta lege. (2) Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru.

Art. 27^3(1) Cererile se judeca de urgenta, in camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatgorie. (2) Citarea partilor se face potrivit regulilor privind citarea in cauze urgente. (3) La cerere, persoanei care solicita ordinul de protectie i se poate acorda asistenta sau reprezentare prin avocat. (4) Asistenta juridica a persoanei impotriva careia se solicita ordinul de protectie este obligatorie. (5) In caz de urgenta deosebita, instanta poate emite ordinul de protectie chiar in aceeasi zi, pronuntandu-se pe baza cererii si a actelor depuse, fara concluziile partilor. (6) Procurorul are obligatia de a informa persoana care solicita ordinul de protectie asupra prevederilor legale privind protectia victimelor infractiunii. (7) Judecata se face de urgenta si cu precadere, nefiind admisibile probe a caror administrare necesita timp indelungat. (8) pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare.

Art. 27^4In cazurile prevazute la art. 27^1 alin (3), victima poate renunta, potrivit art. 246 din Codul de procedura civila, la judecarea cererii privind ordinul de protectie.

Art. 27^5(1) Ordinul de protectie este executoriu. (2) La cererea victimei sau din oficiu atunci cand imprejurarile cauzei impun astfel,

instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea vreunui termen.

Art. 27^6(1) Hotararea prin care se dispune ordinul de protectie este supusa numai recursului, in termen de 3 zile de la pronuntare daca s-a dat cu citarea partilor si de la comunicare, daca s-a data fara citarea lor. (2) instanta de recurs poate suspenda executarea pana la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta. (3) Recursul se judeca cu citarea partilor. (4) Participarea procurorului este obligatorie.

Art. 27^7(1) Ordinul de protectie se comunica de indata structurilor Politiei Romane in ca caror raza teritoriala se afla locuinta victimei si a agresorului. (2) Ordinul de protectie prin care se dispune oricare dintre masurile prevazute la art. 26 alin. (1) se pune in executare de indata de catre sau, dupa caz, sub supravegherea politiei. (3) Pentru punerea in executare a ordinului de protectie, politistul poate intra in locuinta familiei si in orice anexa a acesteia, cu consimtamantul persoanei protejate sau, in lipsa, al altui membru al familiei. (4) Organele de politie au indatorirea sa supravegheze modul in care se respecta hotararea si sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executare.

Art. 27^8(1) Incalcarea oricareia dintre masurile prevazute la art. 26 alin. (1) si dispuse prin ordinul de protectie constituie infractiunea de nerespectare a hotararii judecatoresti si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. (2) In caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

Art. 27^9La expirarea duratei masurilor de protectie, persoana protejata poate solicita un nou ordin de protectie, daca exista indicii ca, in lipsa masurilor de protectie, viata, integritatea fizica sau psihica ori libertatea i-ar fi puse in pericol.

Art. 27^10(1) Persoana impotriva careia s-a depus o masura prin ordinul de protectie pe durata maxima poate solicita revocarea ordinului sau inlocuirea masurii dispuse. (2) Revocarea se poate dispune daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatorarele conditii: a) agresorul a respectat interdictiile sau obligatiile impuse; b) agresorul a urmat consiliere psihologica, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice alta forma de consiliere sau terpie care a fost stabilita in sarcina sa ori care i-a fost recomandata sau a respectat masurile de siguranta, daca asemenea masuri s-au luat, potrivit legii; c) daca exista indicii temeinice ca agresorul nu mai prezinta un real pericol pentru

victima violentei sau pentru familia acesteia. (3) Cererea de revocare se solutioneaza cu citarea partilor si a unitatii de politie care a pus in executare ordinul de protectie a careui revocare se solicita. Participarea procurorului este obligatorie.

Art. 27^11Daca, odata cu solutionarea cererii, instanta constata existenta uneia dintre situatiile care necesita instituirea unei masuri de protectie speciala a copilului, va sesiza de indata autoritatea publica locala cu atributii privind protectia copilului."

30. Inaintea articolului 28 se introduce un nou capitol, capitolul VII^1, cu urmatorul titlu: "CAPITOLUL VII^1 - Finantarea in domeniul prevenirii si combaterii violentei in

familie"

31. Articolul 28 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 28Activitatile in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie se finanteaza din urmatoarele surse: a) bugetul de stat; b) bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice; c) bugetele fondurilor externe nerambursabile; d) bugetele locale ale judetelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si ale municipiilor, oraselor si comunelor; e) donatii, sponsorizari si alte surse, in conditiile legii."

32. Dupa articolul 28 se introduc trei noi articole, articolele 28^1-28^3, cu urmatorul cuprins: "Art. 28^1(1) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale poate finanta sau, dupa caz, cofinanta programe de interes national care au ca scop prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si ocrotirea si sprijinirea familiei in vederea cresterii calitatii vietii acesteia, din fonduri alocate de la bugetul de stat cu aceasta destinatie, din fonduri externe rambursabile si nerambursabile, precum si din alte resurse, in conditiile legii. (2) Serviciile sociale in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie pot fi dezvoltate si prin: a) finantarea in parteneriat a serviciilor sociale pentru asigurarea continuitatii serviciului, in conformitate cu nevoia sociala si cu principiul subsidiaritatii; b) finantarea proiectelor-pilot pentru implementarea programelor din domeniul asistentei sociale.

Art. 28^2Programele de interes national prevazute la art. 28^1 alin. (1), complementare actiunilor de finantare la nivel local, au urmatoarele obiective: a) realizarea investitiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea si

buna functionare a unitatilor de prevenire si combatere a violentei in familie; b) sustinerea functionarii unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie; c) realizarea de studii, cercetari si publicatii in domeniu; d) instruirea personalului de specialitate din domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, in special instruirea personalului care isi desfasoara activitatea in cadrul serviciilor sociale si unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si instruirea personalului din cadrul institutiilor cu competente in domeniu desemnat sa instrumenteze cazurile de violenta in familie; e) informarea, constientizarea si sensibilizarea opiniei publice privind drepturile victimelor violentei in familie, precum si fenomenul violentei in familie; f) mentinerea si dezvoltarea sistemului de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie; g) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sanatatii si de reinsertie sociala; h) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice si psihiatrice; i) initierea si coordonarea parteneriatelor sociale in scopul prevenirii si combaterii violentei in familie; j) orice alte obiective corespunzatoare domeniului de activitate al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Art. 28^3Finantarea unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se asigura prin: a) bugetele locale ale autoritatilor administratiei publice locale care au aprobat infiintarea acestora, precum si din subventii acordate in conditiile legii; b) sume din donatii si sponsorizari; c) fonduri externe, rambursabile si nerambursabile; d) din alte surse, cu respectarea legislatiei in domeniu."

33. Articolul 29 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 29(1) Constituie contraventii, daca, potrivit legii penale, nu constituie infractiuni, si se sanctioneaza cu amenda intre 1.000 lei si 5.000 lei urmatoarele fapte: a) refuzul primirii in adapost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivata a asistentului social, ingrijire medicala gratuita celui aflat in suferinta vizibila, pentru inlaturarea consecintelor violentelor; b) schimbarea destinatiei adapostului. (2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 500 lei si 1.000 lei refuzul parasirii adapostului, indiferent de motiv, in momentul in care conditiile care au determinat internarea au disparut. (3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 500 lei si 1.000 lei incercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a patrunde in incinta adapostului in care se afla sau crede ca se afla victima. (4) Contraventiile se constata si sanctiunile se aplica, conform legii, de catre asistentii sociali, primar sau imputernicitii acestuia. (5) Contraventiilor le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea

nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare."

34. Articolul 30 se abroga.

Art. IIPrezenta lege se completeaza cu prevederile corespunzatoare din Codul penal, Codul civil, Codul de procedura penala si Codul de procedura civila.

Art. IIIPrezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. IVLegea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 367 din 29 mai 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

LEGE nr. 44 din 1 iulie 1994*) (*republicata*)

privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi

EMITENT:     PARLAMENTUL

PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 783 din 28 octombrie 2002

 

    *) Republicata in temeiul art. II din Legea nr. 167/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 254 din 16 aprilie 2002, dandu-se textelor o noua numerotare.

    Legea nr. 44/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 7 iulie 1994, a fost modificata prin:

    - Ordonanta Guvernului nr. 17/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 186 din 17 august 1995 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 122/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 293 din 19 decembrie 1995);

    - Ordonanta Guvernului nr. 24/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 193 din 25 august 1995 (aprobata prin Legea nr. 114/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 282 din 5 decembrie 1995);

    - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 378 din 29 decembrie 1997 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 246/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 495 din 22 decembrie 1998);

    - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 130 din 31 martie 1999 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 114/1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 297 din 25 iunie 1999);

    - Legea nr. 132/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 25 iulie 2000;

    - Legea nr. 135/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 25 iulie 2000;

    - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 215/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 606 din 25 noiembrie 2000 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 770/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 14 din 11 ianuarie 2002);

    - Legea nr. 770/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 14 din 11 ianuarie 2002;

    - Legea nr. 167/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 254 din 16 aprilie 2002. Legea nr. 167/2002 a fost rectificata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 676 din 11 septembrie 2002.

 

 

    CAP. 1

    Calitatea de veteran de razboi si vaduva de razboi

 

    ART. 1

    Au calitatea de veteran de razboi persoanele care au participat la primul sau al doilea razboi mondial in armata romana si s-au aflat intr-una din urmatoarele situatii:

    a) au luptat in unitati militare - subunitati, mari unitati sau comandamente - la diferite esaloane ori au facut parte din formatiunile logistice, astfel cum sunt prevazute in Nomenclatorul Marelui Stat Major;

    b) au actionat in unitatile speciale din zona interioara la dezamorsarea proiectilelor, precum si la curatarea teritoriului de mine pana la 31 decembrie 1946;

    c) au fost comandanti militari sau comandanti ai garzilor militare ori membri in comisiile militare de control si receptie in intreprinderi furnizoare de material de razboi, prevazute in Nomenclatorul Marelui Stat Major;

    d) au luptat pe teritoriul national vremelnic ocupat de inamic, impotriva acestuia, in unitati ori formatiuni constituite, recunoscute ca atare de Marele Stat Major;

    e) au facut parte din justitia militara, politia militara, jandarmerie, din unitati de pompieri militari si companii de politie din cadrul Ministerului de Interne, care au actionat in zona de operatiuni ori s-au aflat in unitati sau formatiuni constituite si au actionat in timpul razboiului, in perioadele aratate in Nomenclatorul Marelui Stat Major;

    f) au devenit invalizi de razboi;

    g) au fost prizonieri de razboi.

    ART. 2

    Sunt considerati, de asemenea, veterani de razboi:

    a) cetatenii romani din orice teritoriu care s-au inrolat voluntar si au luptat in randurile armatelor Natiunilor Unite;

    b) locuitorii din provinciile romanesti, vremelnic ocupate in perioada 1940-1945, care au fost incorporati sau mobilizati in mod obligatoriu si au luptat in armatele altor state, in cazul in care si-au pastrat sau redobandit cetatenia romana si domiciliul in Romania;

    c) persoanele de nationalitate germana care au fost incadrate obligatoriu in unitati ale armatei germane, in cazul in care si-au pastrat sau redobandit cetatenia romana si domiciliul in Romania.

    ART. 3

    Invalid de razboi este veteranul de razboi care a suferit prin ranire sau accidentare in timpul sau din cauza razboiului o invaliditate atestata printr-un act medical legal.

    ART. 4

    Prizonier de razboi este:

    a) persoana capturata de inamic in cursul operatiunilor de razboi, indiferent daca a fost combatant sau necombatant, precum si cea asimilata cu aceasta potrivit conventiilor internationale la care Romania este parte;

    b) persoana care, dupa inceterea ostilitatilor, la 23 august 1944, a fost dezarmata de trupele sovietice sau germane, sau, chiar nedezarmata, a fost internata in lagare de prizonieri;

    c) elevul scolilor militare de ofiteri, subofiteri si maistri militari, trimis la studii in Germania, precum si soldatul si cadrul aflati in aceasta tara la specializare, considerati prizonieri de razboi de catre autoritatile germane la 23 august 1944.

    ART. 5

    Calitatea de veteran de razboi se stabileste de catre Ministerul Apararii Nationale, pe baza datelor din livretul militar ori, in lipsa acestora, pe baza de acte oficiale eliberate de catre organele stabilite de acest minister, prin care se confirma situatiile prevazute la art. 1 si 2.

    Invalizii de razboi, indiferent de gradul de invaliditate, isi dovedesc calitatea prin procesul-verbal de clasare si decizia de pensie respectiva.

    Prizonierii de razboi isi dovedesc calitatea prin datele inscrise in livretul militar, precum si in orice alt document emis de Ministerul Apararii Nationale ori de organul la care au fost retinuti.

    In cazurile in care, din diferite motive, cei indreptatiti nu poseda livret militar ori nu li se poate elibera dovada necesara datorita inexistentei sau distrugerii arhivelor, confirmata in scris, calitatea de veteran de razboi se va determina de catre comisiile de reconstituire, cu martori, in conditiile prevazute de lege si de metodologia stabilita, in acest scop, de Ministerul Apararii Nationale.

    ART. 6

    Legitimatia de veteran de razboi se elibereaza persoanelor prevazute la art. 1 si 2 de catre Ministerul Apararii Nationale.

    Legitimatia de veteran de razboi se poate elibera celor indreptatiti si de catre Asociatia Nationala a Veteranilor de Razboi sau de catre alte asociatii ale veteranilor de razboi constituite legal, fiecare pentru membrii sai; aceasta va fi contrasemnata de imputernicitii Ministerului Apararii Nationale.

    ART. 7

    Calitatea de veteran de razboi nu poate fi dobandita de persoana care:

    a) a comis acte de tradare de patrie ori a acceptat sa fie folosita de inamic ca spion sau agent de diversiune pe teritoriul tarii, fapte constatate printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva;

    b) a luptat ca voluntar in armate straine impotriva tarii sau a Natiunilor Unite ori a savarsit acte de teroare si crime impotriva populatiei autohtone din teritoriile vremelnic ocupate de inamic;

    c) a dezertat din armata romana in timpul razboiului;

    d) a obtinut actul doveditor prevazut la art. 5 alin. 1 prin declaratii false ori prin manopere dolosive constatate prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva sau cand hotararea comisiei de reconstituire data in conditiile art. 5 alin. 4 a fost anulata.

    Dovedirea imprejurarilor restrictive prevazute la art. 2 lit. a) si b), precum si la art. 7 lit. b) si c) revine organului competent in stabilirea calitatii de veteran de razboi sau se constata, dupa caz, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva.

    In cazul in care faptele prevazute la alin. 1 lit. a), b) si c) au fost constatate dupa stabilirea calitatii de veteran de razboi, precum si in cazul prevazut la alin. 1 lit. d), cel in cauza va pierde aceasta calitate si va fi obligat, potrivit legii, sa restituie sumele incasate necuvenit, precum si contravaloarea facilitatilor de care a beneficiat ca veteran de razboi.

    ART. 8

    In afara de cazurile in care legea dispune altfel, drepturile decurgand din calitatea de veteran de razboi nu sunt transmisibile si ele inceteaza prin moartea titularului.

    Drepturile decurgand din calitatea de veteran de razboi decorat, legate de improprietarirea cu loc de casa sau echivalent, sunt transmisibile mostenitorilor legali, daca titularul a depus cererea de obtinere a acestor drepturi in timpul vietii.

    ART. 9

    Vaduva de razboi este sotia supravietuitoare a celui decedat pe front, in prizonierat sau ca urmare a ranilor ori bolilor contractate pe front sau in prizonierat.

    Calitatea de vaduva de razboi se stabileste pe baza de documente, in conditiile prevazute in reglementarile elaborate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.

 

    CAP. 2

    Drepturile veteranilor de razboi si vaduvelor de razboi

 

    ART. 10

    Timpul participarii in razboi, precum si perioadele de prizonierat, de spitalizare si de concedii medicale, ca urmare a ranilor suferite in razboi sau in prizonierat, se considera vechime in munca sau in serviciu, la calcularea pensiei, indiferent de teatrul de operatiuni pe care au luptat.

    ART. 11

    Vaduva de razboi care are dreptul la pensia I.O.V.R. in conditiile legii primeste, pe langa aceasta pensie, si pensia de asigurari sociale.

    Sotul supravietuitor al veteranului de razboi, care nu s-a recasatorit, beneficiaza de jumatate din indemnizatia de veteran de razboi si din renta lunara prevazuta la art. 13 si 14, precum si de jumatate din numarul calatoriilor gratuite la care avea ori trebuia sa aiba dreptul, potrivit legii, sotul decedat.

    Vaduvele de veterani de razboi care nu s-au recasatorit vor beneficia de 100% din indemnizatia de veteran de razboi, daca sotii acestora inaintea decesului nu au fost decorati cu ordine sau medalii de razboi ori cu Medalia "Crucea comemorativa a celui de-al doilea razboi mondial 1941-1945".

    ART. 12

    Veteranii de razboi beneficiaza de indemnizatiile si de sporul lunar, proportional cu timpul cat au luptat in razboi, potrivit legii.

    De aceleasi drepturi beneficiaza si vaduvele de razboi care nu s-au recasatorit, cu exceptia sporului lunar mentionat la alineatul precedent.

    In cazurile in care una si aceeasi persoana se incadreaza atat in categoria de veteran de razboi, cat si in aceea de fost detinut politic sau deportat, inclusiv prizonier de razboi in fosta U.R.S.S., luat dupa 23 august 1944 sau, desi declarat inainte de aceasta data, a fost retinut dupa data armistitiului, beneficiaza cumulativ de drepturile banesti pe perioadele corespunzatoare calitatii avute, cu conditia ca perioadele sa fie distincte.

    Persoana prevazuta la alineatul precedent nu poate cumula celelalte drepturi, altele decat cele banesti, dar va avea dreptul sa opteze pentru cele mai avantajoase sau, dupa caz, sa le obtina pe cele care nu sunt prevazute in prezenta lege, dar sunt recunoscute prin lege pentru cealalta categorie sau celelalte categorii in care se incadreaza.

    ART. 13

    Veteranii de razboi, carora le-au fost acordate ordine si medalii pentru faptele de arme savarsite pe campul de lupta, beneficiaza de urmatoarele drepturi, daca nu le-au primit prin alte legi de improprietarire de la data decorarii pana in prezent si dovedesc cu acte legale dreptul solicitat:

    a) cei decorati cu Ordinul Mihai Viteazul sau Ordinul Virtutea Aeronautica cu spade, clasa Cavaler:

    - improprietarirea cu un lot de 5 ha teren agricol, din rezerva creata conform Legii fondului funciar nr. 18/1991 in localitatea de domiciliu sau un loc de casa de 500 mp in municipiul, orasul sau comuna in care domiciliaza decoratul;

    - cei decorati cu Ordinul Mihai Viteazul, de o renta lunara echivalenta cu solda de baza a unui sublocotenent, compusa din solda de grad si solda de functie la minim;

    - cei decorati cu Ordinul Virtutea Aeronautica cu spade, clasa Cavaler, de o renta lunara echivalenta cu solda de grad a unui sublocotenent;

    b) cei decorati cu Ordinul Steaua Romaniei cu spade si panglica de Virtute Militara sau cu Ordinul Steaua Romaniei cu spade, Ordinul Virtutea Aeronautica cu spade, Ordinul Coroana Romaniei cu spade si panglica de Virtute Militara sau Ordinul Coroana Romaniei cu spade, Ordinul Crucea Regina Maria, Medalia Virtutea Militara de Razboi, Medalia Virtutea Maritima, Medalia Virtutea Aeronautica sau Medalia Aeronautica, Medalia Serviciul Credincios cu spade, Medalia Barbatie si Credinta cu spade, Crucea Serviciul Credincios cu spade, Crucea Meritul Sanitar si Medalia Virtutea Ostaseasca:

    - improprietarirea cu 500 mp pentru loc de casa in municipiul, orasul sau comuna in care domiciliaza sau, daca acest lucru nu este posibil, cu 1 ha teren arabil in extravilan.

    Cei decorati cu ordinele sau medaliile prevazute la lit. b) beneficiaza de o renta lunara echivalenta cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent.

    Veteranii de razboi care, din cauza deficitului de teren in localitatile unde domiciliaza sau in alte localitati, nu au putut fi improprietariti conform legii vor fi despagubiti cu o suma ce reprezinta contravaloarea terenului la care erau indreptatiti conform legii.

    Cuantumul despagubirilor se stabileste luandu-se in considerare valoarea terenului la data atribuirii si se suporta din bugetul de stat.

    ART. 14

    Veteranii de razboi care nu sunt decorati cu ordine, medalii sau cruci de razboi prevazute la art. 13 alin. 1 lit. a), b) si c), dar carora le-a fost conferita Medalia "Crucea comemorativa a celui de-al doilea razboi mondial, 1941-1945" beneficiaza de o renta lunara echivalenta cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent.

    ART. 15

    Veteranii de razboi pot beneficia de avansari onorifice in grad cu ocazia zilei de 9 Mai, Ziua Victoriei, potrivit propunerilor anuale ce se vor face de catre asociatiile veteranilor de razboi, cu respectarea criteriilor stabilite de Ministerul Apararii Nationale sau de Ministerul de Interne, dupa caz.

    Veteranii de razboi au dreptul de a purta uniforma militara in conditiile stabilite de Ministerul Apararii Nationale si, respectiv, de Ministerul de Interne.

    ART. 16

    Veteranii de razboi si vaduvele de razboi beneficiaza si de urmatoarele drepturi:

    a) cate 12 calatorii gratuite, dus-intors, sau 24 calatorii simple, in cursul unui an calendaristic, la clasa I pe calea ferata, la tren de orice rang, pentru marii mutilati, pentru invalizii de razboi, precum si pentru veteranii de razboi decorati cu ordine si medalii.

    Veteranii de razboi nedecorati, precum si vaduvele de razboi au dreptul, in cursul unui an calendaristic, la 6 calatorii interne gratuite, dus-intors, sau la 12 calatorii simple pe calea ferata, la tren de orice rang. Generalii si ofiterii calatoresc la clasa I, iar ceilalti veterani de razboi nedecorati si vaduvele de razboi, la clasa a II-a.

    Veteranii de razboi si vaduvele de razboi care locuiesc in mediul rural au dreptul in cursul unui an calendaristic la 12 calatorii interne dus-intors gratuite pe mijloacele de transport auto, daca nu exista posibilitatea sa calatoreasca pe calea ferata, sau la 12 calatorii interne gratuite dusintors pe caile fluviale, la alegere.

    In cadrul numarului de calatorii stabilit pentru titulari, acestia le pot folosi si pentru insotitori.

    Insotitorii marilor mutilati si ai invalizilor de gradul I beneficiaza de aceleasi drepturi de transport gratuit si la aceeasi clasa ca si titularii drepturilor ai caror insotitori sunt;

    b) gratuitati pe mijloacele de transport in comun in mediul urban (metrou, tramvai, troleibuz, autobuz);

    c) prioritate la repartizarea si inchirierea locuintelor din fondul locativ de stat;

    d) prioritate in acordarea de credite pentru construirea sau cumpararea de locuinte in conditii avantajoase;

    e) scutirea de plata impozitelor si taxelor locale. Aceste scutiri se aplica si vaduvelor nerecasatorite ale veteranilor de razboi;

    f) scutirea de plata abonamentului unui post telefonic, precum si a abonamentelor de radio si televiziune. Aceste scutiri se aplica in proportie de 50% si vaduvelor supravietuitoare ale veteranilor de razboi, care nu s-au recasatorit;

    g) acordarea unui ajutor anual pentru acoperirea unei parti din costul chiriei, energiei electrice si energiei termice aprovizionarii cu combustibil lichid, solid sau gaze naturale, dupa caz - pentru nevoi casnice, al carui cuantum se va stabili, in functie de evolutia preturilor, prin hotarare a Guvernului, pe baza propunerilor asociatiilor veteranilor de razboi. Ajutorul anual se va asigura prin organele care efectueaza plata indemnizatiilor de veteran de razboi, din fondurile puse la dispozitie in acest scop de la bugetul de stat;

    h) asigurarea gratuit a 4 mc lemne de foc sau echivalent carbuni pentru marii mutilati de razboi din mediul rural si urban care folosesc asemenea combustibil;

    i) asigurarea de facilitati la obtinerea buteliilor de aragaz;

    j) asistenta medicala gratuita in toate institutiile medicale civile de stat sau militare si asigurarea de medicamente gratuite atat in tratamentele ambulatorii, cat si pe timpul spitalizarii;

    k) bilete de tratament gratuite, in statiunile balneoclimaterice, pe baza reglementarilor stabilite de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si de Ministerul Sanatatii si Familiei, in limita a minimum 4% din numarul total al veteranilor, vaduvelor de razboi si vaduvelor

veteranilor de razboi; contravaloarea biletelor asigurate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, in limita plafonului de 3% din numarul veteranilor, vaduvelor acestora si al vaduvelor de razboi, se suporta din fondurile bugetului asigurarilor sociale de stat si se distribuie prin casele teritoriale de pensii, iar contravaloarea biletelor asigurate de Ministerul Sanatatii si Familiei, in limita a minimum 1% din numarul veteranilor, vaduvelor acestora si al vaduvelor de razboi, se suporta din Fondul de asigurari sociale de sanatate si se distribuie prin casele de asigurari de sanatate judetene.

    Din numarul total de bilete gratuite primite de asociatiile de veterani de razboi 10% vor fi repartizate vaduvelor de razboi care nu s-au recasatorit;

    l) obtinerea gratuita de catre invalizii de razboi a protezelor care se acorda conform contractului-cadru adoptat in baza Legii asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997. De aceleasi drepturi beneficiaza si veteranii de razboi, a caror stare de sanatate s-a inrautatit datorita imprejurarilor in care au participat pe front, pe baza recomandarilor medicale;

    m) reduceri cu 50% ale costului biletelor de intrare la toate spectacolele, iar la serbarile nationale li se vor rezerva 5% din totalul locurilor;

    n) acces gratuit la manifestarile cultural-sportive organizate de unitatile Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului de Interne;

    o) accesul la Cercul Militar National, la cercurile militare de garnizoana, la casele de cultura, la caminele de garnizoana, la restaurantele si popotele apartinand Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne, precum si la locurile de agrement ale acestora in aceleasi conditii ca si cadrele active.

    ART. 17

    Veteranii de razboi si vaduvele de razboi suferinzi pot benefica, la cerere si in conditiile legii, de internare in centre de ingrijire si asistenta si in alte asezaminte de ocrotiri sociale ce se vor mai infiinta.

    Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale vor lua in comun masuri in vederea construirii, dotarii si administrarii de centre de ingrijire si asistenta pentru veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi lipsiti de familie.

    Veteranilor si vaduvelor de razboi li se asigura in mod gratuit locuri de inhumare in cimitirele militare si civile sau incinerare, dupa caz. Veteranilor de razboi li se asigura funeralii cu onoruri militare, potrivit gradului avut la data decesului, conform reglementarilor in vigoare pentru cadrele militare active. Slujbele religioase se asigura gratuit de catre capelani in garnizoanele militare.

    ART. 18

    De drepturile prevazute la art. 16 lit. c), d), g), i), l), m) si la art. 17 alin. 3 beneficiaza si accidentatii de razboi in afara serviciului ordonat, care au suferit o infirmitate din cauza actiunii mijloacelor de lupta ale razboiului.

 

    CAP. 3

    Dispozitii finale

 

    ART. 19

    In desfasurarea activitatii lor, veteranii si vaduvele de razboi vor fi sprijiniti de Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de Interne prin:

    a) fondurile special repartizate de la bugetul de stat pentru desfasurarea in bune conditii a activitatilor pe care acestia le organizeaza pe plan intern si international, in scopul mentinerii unei stranse legaturi cu asociatiile nationale si internationale de profil la care urmeaza a se afilia si a plati cotizatii anuale in valuta;

    b) asigurarea spatiilor necesare pentru birouri, consfatuiri si activitati de educatie patriotica si de cinstire a eroilor care s-au jertfit pentru patrie;

    c) asigurarea cu mijloace de transport, cu personal activ strict necesar, in raport cu numarul veteranilor si vaduvelor de razboi in evidenta.

    ART. 20

    Contestatiile privind modul de stabilire a calitatii de veteran de razboi si de vaduva de razboi se solutioneaza conform Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.

    ART. 21

    Drepturile banesti ce se acorda in temeiul Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizatii si sporuri invalizilor, veteranilor si vaduvelor de razboi si al prezentei legi vor fi indexate periodic in functie de evolutia preturilor.

    ART. 22

    Suprafetele de teren necesare improprietaririlor prevazute la art. 13 se vor asigura prin grija autoritatilor administratiei publice din municipiile, orasele sau comunele in care veteranii de razboi isi au domiciliul, din disponibilitatile acestora, in conditiile Legii fondului funciar nr. 18/1991.

    ART. 23

    Pentru acoperirea tuturor cheltuielilor determinate de aplicarea acestei legi, fondurile necesare se vor suporta de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat sau de la bugetele locale, in limita sumelor aprobate anual Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale sau locale.

    Calatoria pe calea ferata se efectueaza pe baza de bilete speciale de calatorie puse la dispozitie de Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane, la cererea asociatiilor veteranilor de razboi legal constituite. Achitarea costurilor de calatorie pe calea ferata, caile fluviale si auto judetene, pe baza biletelor speciale, se face de

catre Ministerul Finantelor Publice direct Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, iar costul biletelor pe mijloacele de calatorie in comun din municipii si orase se suporta de catre consiliile judetene si locale.

    Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si agentii economici din domeniile respective de activitate vor lua fiecare masurile necesare ce le revin pentru aplicarea prezentei legi.

    ART. 24

    Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:

    - prevederile referitoare la sotiile celor morti sau disparuti in razboi, de la art. 5 al Decretului nr. 245/1977 privind pensiile I.O.V.R.;

    - art. 4 alin. (2) si art. 8 alin. (1) din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizatii si sporuri invalizilor, veteranilor si vaduvelor de razboi;

    - Hotararea Guvernului nr. 1.065/1990 privind gratuitatile si reducerile de tarife pentru calatoria cu mijloace de transport feroviare si auto acordate invalizilor si veteranilor de razboi, pensionarilor invalizi ca urmare a participarii la Revolutia din decembrie 1989, vaduvelor de razboi si vaduvelor celor cazuti in Revolutie, modificata prin Hotararea Guvernului nr. 233/1991, precum si orice alte dispozitii contrare.

 

                                -----------

 

HOTARARE nr. 1.217 din 14 octombrie 2003

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 13 alin. 3 si 4 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si

unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi

EMITENT:     GUVERNUL

PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 755 din 28 octombrie 2003

    In temeiul art. 107 din Constitutie,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

 

    ART. 1

    Se aproba Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 13 alin. 3 si 4 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor

si vaduvelor de razboi, republicata, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

    ART. 2

    Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2004.

                                 PRIM-MINISTRU

                                 ADRIAN NASTASE

                                Contrasemneaza:

                                ---------------

                        p. Ministrul apararii nationale,

                             George Cristian Maior,

                                secretar de stat

 

                         Ministrul pentru coordonarea

                     Secretariatului General al Guvernului,

                            Petru Serban Mihailescu

 

                    Ministrul administratiei si internelor,

                                    Ioan Rus

 

                 Ministru delegat pentru administratia publica,

                                 Gabriel Oprea

 

                         Ministrul finantelor publice,

                            Mihai Nicolae Tanasescu

 

    Bucuresti, 14 octombrie 2003.

    Nr. 1.217.

 

 

ANEXA                                 NORME METODOLOGICE

de aplicare a prevederilor art. 13 alin. 3 si 4 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi

    ART. 1

    (1) Beneficiaza de prevederile art. 13 alin. 3 si 4 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, referitoare la acordarea despagubirilor banesti, cetatenii romani care au calitatea de veteran de razboi si fac dovada ca sunt decorati cu ordine sau medalii de razboi dintre cele prevazute la art. 13 alin. 1 lit. a) si b) din aceeasi lege si care nu au fost improprietariti din cauza deficitului de teren in localitatile unde domiciliaza sau in alte localitati.

    (2) In baza prevederilor art. 8 alin. 2 din Legea nr. 44/1994, republicata, beneficiaza de despagubiri si mostenitorii legali ai persoanelor prevazute la alin. (1) daca titularii au depus cererea pentru acordarea dreptului de improprietarire in timpul vietii.

    ART. 2

    (1) Cererile persoanelor prevazute la art. 1, insotite de dosarul justificativ, se depun la primaria localitatii in raza careia domiciliaza, de regula, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.

    (2) Persoanelor carora, dupa data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, li se stabileste calitatea de veteran de razboi si care beneficiaza de prevederile art. 13 alin. 3 si 4 din Legea nr. 44/1994, republicata, in ceea ce priveste improprietarirea cu un lot de teren agricol sau arabil, pot depune cerere pentru acordarea despagubirilor la primaria localitatii pe raza careia domiciliaza, de regula, in termen de 90 de zile de la data primirii legitimatiei de veteran de razboi.

    (3) Veteranii de razboi care dobandesc dupa data prevazuta la alin. (2) un certificat eliberat de arhivele militare, din care sa rezulte ca sunt decorati cu ordine sau medalii de razboi dintre cele prevazute la art. 13 alin. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 44/1994, republicata, si care au dreptul la despagubiri conform art. 13 alin. 3 si 4 din aceeasi lege pot depune cerere pentru acordarea acestora, de regula, in termen de 90 de zile de la data primirii actului oficial.

    ART. 3

    (1) La cererea pentru stabilirea drepturilor prevazute de lege solicitantul are obligatia sa anexeze urmatoarele acte, constituite intr-un dosar justificativ:

    a) copie legalizata de pe legitimatia de veteran de razboi;

    b) copie legalizata de pe certificatul de nastere si buletinul/cartea de identitate;

    c) copie legalizata de pe certificatul eliberat de arhivele militare, din care sa rezulte decoratia primita;

    d) dovada ca titularul dreptului pretins a depus cerere in timpul vietii, in cazul mostenitorilor legali.

    (2) Mostenitorii legali accepta succesiunea potrivit dreptului comun in materie.

    (3) Dovada prevazuta la alin. (1) lit. d) se solicita de catre mostenitorii legali de la autoritatile administratiei publice locale.

    ART. 4

    Analizarea cererilor persoanelor indreptatite se face de catre comisiile comunale, orasenesti sau municipale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, constituite in baza prevederilor art. 2 alin. (1) din Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.172/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, care vor inainta propunerile cu persoanele care vor primi despagubiri comisiei judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, constituite in baza art. 4 din acelasi regulament, in termen de 30 de zile de la data depunerii dosarului justificativ prevazut la art. 3 alin. (1).

    ART. 5

    Comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de stabilire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor admit sau resping, prin hotarare motivata, propunerile comisiilor locale.

    ART. 6

    Prefectul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, in calitate de presedinte al comisiei judetene/municipale de stabilire a dreptului de proprietate, dispune prin ordin emis potrivit art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, alocarea despagubirilor in limita sumelor transferate de la bugetul de stat, in termen de 30 de zile de la data deschiderii creditelor bugetare.

    ART. 7

    Persoanele indreptatite conform legii primesc ca despagubire o suma ce reprezinta valoarea, dupa caz, a suprafetei terenului agricol sau arabil cu care trebuiau sa fie improprietarite, valoare care va fi determinata conform modului de evaluare a terenului, stabilit printr-o hotarare a Guvernului ce va fi adoptata in baza art. 40 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.

    ART. 8

    Sumele necesare pentru acordarea despagubirilor se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, si se distribuie beneficiarilor prin prefecturile judetene si a municipiului Bucuresti.

    ART. 9

    Hotararile comisiilor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, prevazute la art. 5, pot fi atacate la instantele de contencios administrativ, in conditiile legii.

Legea nr.49/1999 privind pensiile I.O.V.R.

Beneficiari:

a)     invalizilor şi accidentaţilor de război;b)    urmaşilor celor morţi sau dispăruţi în război;c)     urmaşilor foştilor pensionari invalizi şi accidentaţi de război. Drepturi *: 

408 lei pentru invalizii de război încadraţi în gradul I 367 lei pentru invalizii de război încadraţi în gradul II 245 lei pentru invalizii de război încadraţi în gradul III 204 lei pentru văduve de război 324 lei, sumă fixă pentru persoanele care se ocupă de îngrijirea invalizilor

încadraţi în gradul I de invaliditate asistenţă medicală gratuită în spitale şi ambulatoriu la întreţinere şi

medicamente pe timpul internării, în condiţiile legii bilete gratuite la tratament în staţiunile balneoclimaterice

Legea 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, republicata 2012. Lege nr. 61/1993 republicata 2012

Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 767 din 14 noiembrie 2012

Republicata in temeiul art. XI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 124/2011 privind modificarea si completarea unor acte normative care reglementeaza acordarea de beneficii de asistenta sociala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 938 din 30 decembrie 2011, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 166/2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 699 din 11 octombrie 2012, dandu-se textelor o noua numerotare. Legea nr. 61/1993 a mai fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 300 din 7 mai 2009.

Art. 1(1) Se instituie alocatia de stat pentru copii ca forma de ocrotire a sttului acordata tuturor copiilor, fara discriminare.

(2) Beneficiaza de alocatie de stat pentru copii toti copiii in varsta de pana la 18 ani. (3) Alocatia de stat pentru copii se acorda si tinerilor care au implinit varsta de 18 ani, care urmeaza cursurile invatamantului liceal sau postliceal, organizate in conditiile legii, pana la terminarea acestora. (4) Tinerii prevazuti la alin. (3) care repeta anul scolar nu beneficiaza de alocatie de stat, cu exceptia celor care repeta din motive de sanatate, dovedite cu certificat medical.

Art. 2Beneficiaza de alocatie de stat pentru copii si copiii cetatenilor straini si ai persoanelor fara cetatenie rezidenti, in conditiile legii, in Romania, daca locuiesc impreuna cu parintii.

Art. 3(1) Cuantumul alocatiei de stat pentru copii se stabileste in raport cu indicatorul social de referinta, denumit in continuare ISR, dupa cum urmeaza: a) 0,4 ISR pentru copiii cu varsta de pana la 2 ani (sau de pana la 3 ani, in cazul copilului cu handicap); b) 0,084 ISR pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 2 ani si 18 ani, precum si pentru tinerii prevazuti la art. 1 alin. (3);

c) 0,168 ISR pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 3 ani si 18 ani, in cazul copilului cu handicap, conform prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. (2) Titular al dreptului la alocatia de stat pentru copii este copilul. (3) Alocatia de stat pentru copii prevazuta la alin. (1) lit. a) se cumuleaza cu indemnizatia lunara, stimulentul lunar sau stimulentul de insertie, prevazute in Ordonanta de urgenta a

Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 4(1) Alocatia de stat pentru copii se plateste unuia dintre parinti pe baza acordului acestora sau, in caz, de neintelegere, pe baza deciziei autoritatii tutelare ori a hotararii judecatoresti, parintelui caruia i s-a incredintat copilul spre crestere si educare. (2) Alocatia de stat pentru copii se plateste si tutorelui, curatorului, persoanei careia i-a fost dat in plasament familial copilul, inclusiv asistentului maternal sau persoanei careia i-a fost incredintat copilul in vederea adoptiei, in conditiile legii. (3) Pentru copiii pentru care s-a stabilit masura de protectie speciala prevazuta la art. 58 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cu modificarile ulterioare, alocatia de stat pentru copii se plateste numai in cont personal, in cuantumurile prevazute la art. 3. (4) Dupa implinirea varstei de 14 ani, plata alocatiei de stat se poate face direct titularului, cu incuviintarea reprezentantului sau legal. (5) Pentru tinerii prevazuti la art. 1 alin. (3), plata alocatiei de stat se face direct acestora, pe baza de cerere. Procedura de plata se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.*) (6) Alocatia de stat pentru copiii prevazuti la alin. (3) se vireaza in conturile personale deschise pentru acestia de catre conducatorul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului din subordinea consiliului judetean, respectiv din subordinea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, denumita in continuare directie generala, inclusiv pentru copiii incredintati organismului privat acreditat si licentiat in conditiile legii. Sumele cu titlu de alocatie de stat pentru copii se capitalizeaza pana la implinirea de catre acestia a varstei de 14 ani. Dupa implinirea de catre titular a varstei de 14 ani alocatia de stat poate fi platita direct acestuia, cu incuviintarea conducatorului directiei generale, sau, in functie de optiunea acestuia, poate fi capitalizata in continuare in contul personal al acestuia pana la implinirea varstei de 18 ani. (7) Alocatia de stat platita in conditiile prevazute la alin. (6) se acorda titularului la implinirea de catre acesta a varstei de 18 ani. (8) In cazul decesului copilului prevazut la alin. (3) sumele cu titlu de alocatie de stat platite conform alin. (6) se fac venit la bugetul de stat. (9) In cazul in care pentru copilul prevazut la alin. (3) masura de protectie speciala prevazuta la art. 58 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 272/2004, cu modificarile ulterioare, inceteaza sau se modifica, alocatia de stat se va acorda potrivit situatiei in care se afla copilul. (10) In situatia in care copiii prevazuti la alin. (9) sunt in intretinerea familiei sau, dupa caz, s-a instituit masura alternativa a tutelei ori masura de protectie speciala a plasamentului la o familie, persoana sau la asistentul maternal, suma cu titlu de alocatie de stat capitalizata in conditiile alin. (6) poate fi utilizata de catre reprezentantul legal al copilului in interesul acestuia, prin hotararea comisiei pentru protectia copilului. (11) Dupa implinirea de catre copiii prevazuti la alin. (3) a varstei de 18 ani, acestia

beneficiaza de alcoatie de stat pentru copii in aceleasi conditii ca tinerii prevazuti la art. 1 alin. (3). ---------- *) A se vedea nota de subsol de la art. 11

Art. 5(1) Lunar, serviciile de stare civila ale consiliilor locale comunale, orasenesti, municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti comunica agentiei pentru plati si inspectie sociala judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, denumite in continuare agentii teritoriale, situatia privind copiii care au decedat. (2) Pentru tinerii prevazuti la art. 1 alin. (3) inspectoratul scolar judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, denumit in continuare inspectorat scolar, transmite agentiilor teritoriale pana la data de 1 octombrie a fiecarui an situatia centralizatoare privind elevii inscrisi in anul scolar. Situatia va cuprinde si elevii inscrisi in unitatile de invatamant private acreditate ori autorizate in conditiile legii. (3) Pe parcursul anului scolar, inspectoratele scolare transmit lunar agentiilor teritoriale situatia privind tinerii care au implinit varsta de 18 ani si care nu mai urmeaza cursurile invatamantului liceal sau profesional organizate in conditiile legii. (4) Pentru tinerii inscrisi in unitatile de invatamant din subordinea altor autoritati ale administraatiei publice centrale de specialitate, aceste unitati de invatamant au obligatia de a transmite agentiilor teritoriale situatiile prevazute la alin. (2) si (3).

Art. 6(1) Stabilirea dreptului de alocatie de stat pentru copii se face pe baza cererii si a actelor din care rezulta indeplinirea conditiilor de acordare a acestui drept. (2) Cererea se face in numele copilului, de catre persoanele prevazute la art. 4 alin. (1)-(3). (3) Dupa implinirea varstei de 14 ani, cererea se poate face si de catre copil, cu incuviintarea reprezentantului sau legal. (4) Dreptul la alocatia de stat pentru copii se stabileste incepand cu luna urmatoare celei in care s-a nascut copilul, iar plata drepturilor se face incepand cu luna urmatoare depunerii cererii. (5) In cazul in care cererea este inregistrata ulterior lunii in care s-a nascut copilul, plata alocatiei de stat pentru copii se poate face si pentru perioadele anterioare, dar nu mai mult de 12 luni. (6) Dreptul la alocatia de stat pentru copii inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care nu mai sunt indeplinite conditiile de acordare. (7) In cazul in care achitarea drepturilor de alocatie de stat pentru copii se face prin mandat postal, plata acesteia se suspenda daca timp de 3 luni reprezentantul legal al copilului nu a incasat drepturile cu titlu de alocatie de stat. reluarea in plata, inclusiv cu plata drepturilor restante, se face pe baza de cerere scrisa intocmita de reprezentantul legal al copilului, care se inregistreaza la agentia teritoriala.

Art. 7(1) Persoanele carora li se face plata alocatiei de stat pentru copii sunt obligate sa comunice orice schimbare in privinta componentei familiei sau a domiciliului/resedintei

care poate determina incetarea sau modificarea acordarii drepturilor de alocatie pentru copii, in termen de cel mult 15 zile de la aparitia acesteia, inclusiv situatia in care cetatenii romani isi stabilesc rezidenta in alta tara impreuna cu copiii lor. (2) Sumele platite necuvenit cu titlu de alocatie de stat pentru copii se recupereaza pe baza deciziei emise de persoana juridica care a efectuat plata alocatiei de stat pentru copii sau prin angajamentul de plata scris al persoanei care le-a incasat in mod necuvenit. (3) Decizia prin care se recupereaza sumele incasate necuvenit se comunica celui obligat la plata in termen de 15 zile de la emitere. (4) Decizia de recuperare si angajamentul de plata constituie titlu executoriu de la data comunicarii, respectiv de la data semnarii.

Art. 8Alocatia de stat pentru copii nu este impozabila si nu poate fi urmarita silit decat in vederea recuperarii sumelor platite necuvenit cu acest titlu.

Art. 9Contestatiile formulate impotriva modului de stabilire si de plata a alocatiei de stat pentru copii se solutioneaza potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 10(1) Fondurile pentru plata alocatiei de stat pentru copii, precum si pentru cheltuielile cu administrarea si transmiterea drepturilor se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. (2) Plata alocatiei de stat pentru copii se realizeaza prin mandat postal, cont curent personal sau cond de card. (3) In cazul achitarii drepturilor de alocatie de stat in cont curent personal sau cont de card, agentiile teritoriale efectueaza plata prin unitatile bancare, pe baza de borderou, cu plata unui comision bancar. (4) Comisionul bancar prevazut la alin. (3) nu poate fi mai mare de 0,1% din drepturile achitate si va fi stabilit prin negociere, la nivel teritorial, intre agentiile teritoriale si unitatile bancare.

Art. 11In aplicarea prezentei legi, precum si pentru reglementarea modalitatilor de stabilire si plata a drepturilor, se emit norme metodologice, care se aproba prin hotarare a Guvernului*). ------- *) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 577/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, precum si pentru reglementarea modalitatilor de stabilire si plata a alocatiei de stat pentru copii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 442 din 12 iunie 2008.

Art. 12(1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 a lunii urmatoare celei in care se publica in

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I**). (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 1-17, art. 28-30 si anexa din Drecretul nr. 310/1985***) privind alocatia de stat si indemnizatia pentru copii, ajutoarele ce se acorda mamelor cu mai multi copii si sotiilor de militari in termen, precum si indemnizatia de nastere, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

LEGE Nr. 76 din 16 ianuarie 2002privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării forŃei de muncă

Text în vigoare începând cu data de 3 ianuarie 2008Text actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, până la 31 decembrie 2007:- OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 124/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr.4/2003;- OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 147/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr.41/2003, cu modificările ulterioare;- Legea nr. 4/2003;- Legea nr. 232/2003*, modificată prin OrdonanŃa Guvernului nr. 86/2003;- Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 217/2003;- OrdonanŃa Guvernului nr. 86/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 609/2003, cumodificările ulterioare;- Legea nr. 519/2003, cu modificările ulterioare;- Legea nr. 107/2004;- Legea nr. 580/2004;- OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 144/2005, aprobată prin Legea nr. 68/2006;- Legea nr. 200/2006, cu modificările ulterioare;- Legea nr. 487/2006, cu modificările ulterioare;- OrdonanŃa Guvernului nr. 3/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 164/2007;- OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 91/2007- Legea nr. 387/2007.Actele normative marcate cu asterisc (*) sunt în prezent modificate, abrogate sau respinsesi modificările efectuate prin aceste acte normative asupra Legii nr. 76/2002 nu mai sunt deactualitate.NOTE:1. Prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 au fost aprobate Normele metodologice deaplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimulareaocupării forŃei de muncă.2. În textul actualizat, toate sumele exprimate anterior în lei vechi au fost transformate înlei noi.

CAP. 1DispoziŃii generaleART. 1În România fiecărei persoane îi sunt garantate dreptul de a-si alege liber profesia si locul demuncă, precum si dreptul la asigurările pentru somaj.ART. 2Prevederile prezentei legi reglementează măsurile pentru realizarea strategiilor si politicilorelaborate în vederea protecŃiei persoanelor pentru riscul de somaj, asigurării unui nivel ridicatal ocupării si adaptării forŃei de muncă la cerinŃele pieŃei muncii.ART. 3Măsurile prevăzute de prezenta lege au drept scop realizarea următoarelor obiective pepiaŃa muncii:a) prevenirea somajului si combaterea efectelor sociale ale acestuia;b) încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;c) sprijinirea ocupării persoanelor aparŃinând unor categorii defavorizate ale populaŃiei;d) asigurarea egalităŃii sanselor pe piaŃa muncii;e) stimularea somerilor în vederea ocupării unui loc de muncă;f) stimularea angajatorilor pentru încadrarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă;g) îmbunătăŃirea structurii ocupării pe ramuri economice si zone geografice;h) cresterea mobilităŃii forŃei de muncă în condiŃiile schimbărilor structurale care se producîn economia naŃională;i) protecŃia persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru somaj.ART. 4(1) În aplicarea prevederilor prezentei legi sunt excluse orice fel de discriminări pe criteriipolitice, de rasă, naŃionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sexsi vârstă.(2) Măsurile si drepturile speciale acordate prin prezenta lege unor categorii de persoanedefavorizate nu constituie discriminare în sensul prevederilor alin. (1).CAP. 2Concepte privind piaŃa muncii

SECłIUNEA 1Termeni si expresii utilizateART. 5În sensul prevederilor prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au următoarelesemnificaŃii:I. angajator - persoana juridică sau persoana fizică cu sediul, respectiv domiciliul, înRomânia ori sucursala, filiala, agenŃia, reprezentanŃa din România a unei persoane juridicestrăine cu sediul în străinătate, autorizată potrivit legii, care încadrează forŃă de muncă încondiŃiile legii;II. loc de muncă - cadrul în care se desfăsoară o activitate din care se obŃine un venit si încare se materializează raporturile juridice de muncă sau raporturile juridice de serviciu;III. persoană în căutarea unui loc de muncă - persoana care face demersuri pentru a-sigăsi un loc de muncă, prin mijloace proprii sau prin înregistrare la agenŃia pentru ocupareaforŃei de muncă în a cărei rază teritorială îsi are domiciliul sau, după caz, resedinŃa ori la altfurnizor de servicii de ocupare, acreditat în condiŃiile legii;IV. somer - persoana care îndeplineste cumulativ următoarele condiŃii:a) este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani si până laîndeplinirea condiŃiilor de pensionare;b) starea de sănătate si capacităŃile fizice si psihice o fac aptă pentru prestarea uneimunci;c) nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activităŃi autorizatepotrivit legii, venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată, învigoare;d) este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă s-ar găsi un locde muncă.IV^1. somer înregistrat - persoana care îndeplineste cumulativ condiŃiile prevăzute la pct.

IV si se înregistrează la agenŃia pentru ocuparea forŃei de muncă în a cărei rază teritorialăîsi are domiciliul sau, după caz, resedinŃa ori la alt furnizor de servicii de ocupare, carefuncŃionează în condiŃiile prevăzute de lege, în vederea obŃinerii unui loc de muncă.V. stagiu de cotizare - perioada în care s-a plătit contribuŃia de asigurări pentru somaj atâtde către asigurat, cât si de angajator sau, după caz, numai de către asigurat;VI. asigurat - persoana fizică care realizează venituri, potrivit legii, si este asigurată pentruriscul pierderii locului de muncă, prin plata contribuŃiei de asigurări pentru somaj;VII. indemnizaŃie de somaj - o compensaŃie parŃială a veniturilor asiguratului ca urmare apierderii locului de muncă sau a veniturilor absolvenŃilor instituŃiilor de învăŃământ similitarilor care au efectuat stagiul militar si care nu s-au putut încadra în muncă;VIII. măsuri de stimulare a ocupării forŃei de muncă - acele măsuri care au ca scopsprijinirea persoanelor în căutarea unui loc de muncă si, în mod deosebit, a somerilor pentru adobândi statutul de persoană ocupată.SECłIUNEA a 2-aIndicatori statistici privind piaŃa munciiART. 6(1) La nivel naŃional si teritorial situaŃiile si evoluŃiile de pe piaŃa muncii sunt monitorizate,în principal, cu ajutorul unui sistem de indicatori statistici privind:a) resursele de muncă;b) populaŃia activă;c) populaŃia ocupată;d) somerii;e) locurile de muncă vacante;f) indemnizaŃia de somaj;g) populaŃia iesită din somaj prin ocupare, precum si prin părăsirea pieŃei muncii;h) rata somajului.(2) Sistemul de indicatori statistici si metodologia de calcul a acestora se stabilesc de

Institutul NaŃional de Statistică în colaborare cu Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale siFamiliei.ART. 7(1) AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă, pe baza documentelor primare deînregistrare a somerilor, a comunicărilor făcute de furnizorii de servicii de ocupare acreditaŃisi de angajatori privind locurile de muncă vacante, calculează indicatorii statistici prevăzuŃi laart. 6 alin. (1) lit. d) - h) si alŃi indicatori specifici pieŃei muncii.(2) AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă elaborează, în funcŃie denecesităŃi, analize, studii si cercetări statistice speciale privind situaŃia si evoluŃia somajului sia ocupării, la nivel naŃional si teritorial, pe domenii de activitate.ART. 8(1) Pentru realizarea atribuŃiilor prevăzute la art. 7 AgenŃia NaŃională pentru OcupareaForŃei de Muncă asigură condiŃiile materiale, organizatorice si manageriale corespunzătoare,elaborează si administrează sistemul documentelor primare, constituie si exploatează bazaproprie de date.(2) Pentru realizarea unor analize, studii si cercetări statistice speciale de natura celorprevăzute la art. 7 alin. (2) AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă poate angajasi serviciile unor prestatori specializaŃi.(3) Metodologia de realizare a cercetărilor statistice speciale va fi avizată, potrivit legii, deInstitutul NaŃional de Statistică.ART. 9(1) AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă are obligaŃia să facă publiciindicatorii statistici privind piaŃa muncii, cu o periodicitate care va fi stabilită o dată cusistemul de indicatori prevăzut la art. 6 alin. (1).(2) AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă va pune la dispoziŃie Ministerului

Muncii, SolidarităŃii Sociale si Familiei indicatorii statistici, rezultatele cercetărilor statisticespeciale, analizele si studiile statistice.ART. 10(1) Angajatorii au obligaŃia să comunice agenŃiilor pentru ocuparea forŃei de muncăjudeŃene, respectiv a municipiului Bucuresti, denumite în continuare agenŃii pentru ocupareaforŃei de muncă, în a căror rază îsi au sediul, respectiv domiciliul, toate locurile de muncăvacante, în termen de 5 zile lucrătoare de la vacantarea acestora.(2) Furnizorii de servicii de ocupare acreditaŃi au obligaŃia de a comunica lunar agenŃiilorpentru ocuparea forŃei de muncă în a căror rază îsi au sediul date privind numărul somerilormediaŃi si încadraŃi în muncă.ART. 11În vederea elaborării strategiilor si politicilor, precum si pentru adoptarea unor măsuri pepiaŃa muncii, la nivel naŃional, pe domenii de activitate, ramuri, sectoare economice sau zone,Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale si Familiei iniŃiază reglementări privindobligativitatea angajatorilor de a comunica informaŃiile necesare cu privire la forŃa de muncă.ART. 12În sensul prezentei legi, Institutul NaŃional de Statistică are următoarele atribuŃii:a) calculează indicatorii statistici prevăzuŃi la art. 6 alin. (1) lit. a) - c);b) furnizează AgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea ForŃei de Muncă datele privind forŃa demuncă, rezultate din cercetările statistice proprii;c) elaborează în colaborare cu Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale si Familiei sistemulde indicatori statistici ai pieŃei muncii si metodologia de calcul a acestora;d) avizează cercetările statistice speciale realizate de AgenŃia NaŃională pentru OcupareaForŃei de Muncă sau de Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale si Familiei.SECłIUNEA a 3-aClasificarea ocupaŃiilorART. 13

Clasificarea ocupaŃiilor din România este sistemul de identificare, ierarhizare, codificare aocupaŃiilor din economie, care se elaborează de Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale siFamiliei în colaborare cu Institutul NaŃional de Statistică, cu alte ministere si instituŃii publiceinteresate si se aprobă prin hotărâre a Guvernului.ART. 14(1) Modificarea conŃinutului Clasificării ocupaŃiilor din România se aprobă prin hotărâre aGuvernului, la propunerea Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale si Familiei si cu avizulInstitutului NaŃional de Statistică.(2) Înscrierea de noi ocupaŃii în Clasificarea ocupaŃiilor din România se aprobă, lasolicitarea celor interesaŃi sau în baza unor reglementări speciale, prin ordin al ministruluimuncii, solidarităŃii sociale si familiei, care se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.ART. 15Utilizarea Clasificării ocupaŃiilor din România este obligatorie la completareadocumentelor oficiale.SECłIUNEA a 4-aCategorii de beneficiariART. 16Beneficiari ai prevederilor prezentei legi sunt persoanele în căutarea unui loc de muncă,aflate în una dintre următoarele situaŃii:a) au devenit someri în sensul prevederilor art. 5 pct. IV lit. c);b) nu au putut ocupa loc de muncă după absolvirea unei instituŃii de învăŃământ sau dupăsatisfacerea stagiului militar;c) ocupă un loc de muncă si, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia;d) au obŃinut statutul de refugiat sau altă formă de protecŃie internaŃională, conform legii;e) cetăŃeni străini sau apatrizi care au fost încadraŃi în muncă sau au realizat venituri înRomânia, conform legii;f) nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenŃie.

ART. 17(1) În vederea stabilirii dreptului de indemnizaŃie de somaj, somerii prevăzuŃi la art. 16 lit.a) sunt persoanele care se pot găsi în una dintre următoarele situaŃii:a) le-a încetat contractul individual de muncă sau contractul de muncă temporară dinmotive neimputabile lor;b) le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;c) le-a încetat mandatul pentru care au fost numiŃi sau alesi, dacă anterior nu au fostîncadraŃi în muncă sau dacă reluarea activităŃii nu mai este posibilă din cauza încetăriidefinitive a activităŃii angajatorului;d) a expirat durata pentru care militarii au fost angajaŃi pe bază de contract sau li s-adesfăcut contractul din motive neimputabile lor;e) le-a încetat raportul de muncă în calitate de membru cooperator, din motiveneimputabile lor;f) au încheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizează venituri sau realizează dinactivităŃi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe Ńarăgarantat în plată ce li s-ar fi cuvenit potrivit legii;g) au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate si care, ulterior, auredobândit capacitatea de muncă si nu au reusit să se încadreze în muncă;h) le-au încetat raporturile de muncă sau de serviciu din motive neimputabile lor, înperioada de suspendare a acestora, potrivit legii;i) *** Abrogatăj) reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă, nu mai esteposibilă la unităŃile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauza încetării definitive aactivităŃii, sau la unităŃile care au preluat patrimoniul acestora;k) le-a încetat activitatea desfăsurată exclusiv pe baza convenŃiei civile.(2) Sunt asimilate somerilor persoanele aflate în situaŃiile prevăzute la art. 16 lit. b), dacăîndeplinesc următoarele condiŃii:a) sunt absolvenŃi ai instituŃiilor de învăŃământ, în vârstă de minimum 16 ani, care într-o

perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reusit să se încadreze în muncă potrivitpregătirii profesionale;b) sunt absolvenŃi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap în vârstă de minimum16 ani, care nu au reusit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale;c) sunt persoane care, înainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost încadrate în muncăsi care într-o perioadă de 30 de zile de la data lăsării la vatră nu s-au putut încadra în muncă.CAP. 3Sistemul asigurărilor pentru somajSECłIUNEA 1Categorii de asiguraŃiART. 18(1) În sistemul asigurărilor pentru somaj sunt asigurate, în condiŃiile prezentei legi,persoanele fizice, denumite în continuare asiguraŃi.(2) AsiguraŃii pot fi:a) cetăŃenii români care sunt încadraŃi în muncă sau realizează venituri în România, încondiŃiile legii, cu excepŃia persoanelor care au calitatea de pensionari;b) cetăŃeni români care lucrează în străinătate, în condiŃiile legii;c) cetăŃeni străini sau apatrizi care, pe perioada în care au domiciliul sau resedinŃa înRomânia, sunt încadraŃi în muncă sau realizează venituri, în condiŃiile legii.(3) AsiguraŃii au obligaŃia să plătească contribuŃiile de asigurări pentru somaj si au dreptulsă beneficieze de indemnizaŃie de somaj, conform prezentei legi.ART. 19În sistemul asigurărilor pentru somaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:a) persoanele care desfăsoară activităŃi pe bază de contract individual de muncă sau pebază de contract de muncă temporară, în condiŃiile legii, cu excepŃia persoanelor care aucalitatea de pensionari;b) funcŃionarii publici si alte persoane care desfăsoară activităŃi pe baza actului de numire;

c) persoanele care îsi desfăsoară activitatea în funcŃii elective sau care sunt numite încadrul autorităŃii executive, legislative ori judecătoresti, pe durata mandatului;d) militarii angajaŃi pe bază de contract;e) persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;f) alte persoane care realizează venituri din activităŃi desfăsurate potrivit legii si care nu seregăsesc în una dintre situaŃiile prevăzute la lit. a) - e).ART. 20Se pot asigura în sistemul asigurărilor pentru somaj, în condiŃiile prezentei legi,următoarele persoane:a) asociat unic, asociaŃi;b) administratori care au încheiat contracte potrivit legii;c) persoane autorizate să desfăsoare activităŃi independente;d) membri ai asociaŃiei familiale;e) cetăŃeni români care lucrează în străinătate, conform legii;f) alte persoane care realizează venituri din activităŃi desfăsurate potrivit legii si care nu seregăsesc în una dintre situaŃiile prevăzute la lit. a) - e).ART. 21Angajatorii la care îsi desfăsoară activitatea persoanele prevăzute la art. 19 sunt obligaŃisă depună, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datoreazădrepturile salariale si/sau veniturile de natura acestora, la agenŃia pentru ocuparea forŃei demuncă în a cărei rază teritorială îsi au sediul sau domiciliul, declaraŃia lunară privindevidenŃa nominală a asiguraŃilor si a obligaŃiilor de plată la bugetul asigurărilor pentrusomaj.ART. 22(1) Persoanele prevăzute la art. 20 pot încheia contract de asigurare pentru somaj cuagenŃia pentru ocuparea forŃei de muncă în a cărei rază teritorială îsi au domiciliul sau,după caz, resedinŃa, dacă au cel puŃin vârsta de 18 ani si sunt asigurate în sistemul public depensii si în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

(2) Venitul lunar pentru care se asigură persoanele prevăzute la art. 20 nu poate fi mai micdecât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată.SECłIUNEA a 2-aBugetul asigurărilor pentru somajART. 23(1) Bugetul asigurărilor pentru somaj cuprinde veniturile si cheltuielile sistemuluiasigurărilor pentru somaj.(2) Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale si Familiei fundamentează anual, pe bazapropunerilor AgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea ForŃei de Muncă, proiectul bugetuluiasigurărilor pentru somaj.(3) Bugetul asigurărilor pentru somaj se aprobă prin legea bugetului asigurărilor sociale destat.ART. 24(1) Veniturile bugetului asigurărilor pentru somaj se constituie din:a) contribuŃiile angajatorilor si ale persoanelor juridice la care îsi desfăsoară activitateaasiguraŃii prevăzuŃi la art. 19 lit. b) - e), asimilate angajatorului, potrivit prezentei legi;b) contribuŃiile individuale ale persoanelor prevăzute la art. 19;c) contribuŃiile datorate de persoanele care încheie contract de asigurare pentru somaj;d) venituri din alte surse, inclusiv din finanŃare externă.(1^1) Cu sumele recuperate din debite provenite din venituri datorate bugetuluiasigurărilor pentru somaj se reîntregesc veniturile acestui buget, în funcŃie de natura surseila care a fost creat debitul.(2) În cazul în care sursele prevăzute la alin. (1) nu acoperă finanŃarea cheltuielilor,deficitul bugetar va fi acoperit prin subvenŃii de la bugetul de stat.ART. 25(1) Constituirea resurselor si efectuarea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru somaj serealizează prin trezoreria statului.(2) DisponibilităŃile bănesti înregistrate la finele anului de bugetul asigurărilor pentrusomaj se reportează si se utilizează în anul următor.

(3) DisponibilităŃile bănesti ale bugetului asigurărilor pentru somaj sunt purtătoare dedobânzi.ART. 26*)Angajatorii au obligaŃia de a plăti lunar o contribuŃie la bugetul asigurărilor pentrusomaj, a cărei cotă se aplică asupra sumei veniturilor care constituie baza de calcul acontribuŃiei individuale la bugetul asigurărilor pentru somaj, conform art. 27 alin. (1).------------*) Reproducem mai jos prevederile art. 17 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Legea nr.387/2007:"ART. 17(1) În baza art. 29 din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, si aart. 7 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentruplata creanŃelor salariale, cu modificările ulterioare, pentru anul 2008 se stabilescurmătoarele cote ale contribuŃiilor:a) contribuŃia datorată de angajatori la bugetul asigurărilor pentru somaj conform art. 26din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, este de 1% în perioadaianuarie - noiembrie si 0,5% începând cu luna decembrie;[...](2) Cotele prevăzute la alin. (1) se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie2008 si, respectiv, cu cele aferente lunii decembrie 2008."ART. 27*)(1) Angajatorii au obligaŃia de a reŃine si de a vira lunar contribuŃia individuală la bugetulasigurărilor pentru somaj, a cărei cotă se aplică asupra bazei lunare de calcul, reprezentatăde venitul brut realizat lunar, în situaŃia persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii,prevăzute la art. 19.(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică pe perioada în care raporturile de muncă sau de

serviciu ale persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii, prevăzute la art. 19, suntsuspendate potrivit legii, cu excepŃia perioadei de incapacitate temporară de muncă, dacăaceasta nu depăseste 30 de zile.------------*) Reproducem mai jos prevederile art. 17 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr.387/2007:"ART. 17(1) În baza art. 29 din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, si aart. 7 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentruplata creanŃelor salariale, cu modificările ulterioare, pentru anul 2008 se stabilescurmătoarele cote ale contribuŃiilor:[...]b) contribuŃia individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru somaj conform art. 27din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, este de 0,5%;[...](2) Cotele prevăzute la alin. (1) se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie2008 si, respectiv, cu cele aferente lunii decembrie 2008."ART. 28*)Persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru somaj, prevăzute la art. 20,au obligaŃia de a plăti lunar o contribuŃie la bugetul asigurărilor pentru somaj, a cărei cotăse aplică asupra venitului lunar declarat în contractul de asigurare pentru somaj.------------*) Reproducem mai jos prevederile art. 17 alin. (1) lit. c) si alin. (2) din Legea nr.387/2007:"ART. 17(1) În baza art. 29 din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, si aart. 7 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru

plata creanŃelor salariale, cu modificările ulterioare, pentru anul 2008 se stabilescurmătoarele cote ale contribuŃiilor:[...]c) contribuŃia datorată la bugetul asigurărilor pentru somaj conform art. 28 din Legea nr.76/2002, cu modificările si completările ulterioare, de către persoanele asigurate în bazacontractului de asigurare pentru somaj este de 1,5% în perioada ianuarie - noiembrie si de1% începând cu luna decembrie;[...](2) Cotele prevăzute la alin. (1) se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie2008 si, respectiv, cu cele aferente lunii decembrie 2008."ART. 29Cotele contribuŃiilor prevăzute la art. 26 - 28 se stabilesc prin legea bugetului asigurărilorsociale de stat, în funcŃie de necesarul de resurse pentru acoperirea cheltuielilor bugetuluiasigurărilor pentru somaj.ART. 30Veniturile din alte surse ale bugetului asigurărilor pentru somaj se constituie, în principal,din dobânzi, majorări pentru neplata la termen a contribuŃiilor, restituiri ale crediteloracordate în baza legii, taxe încasate de AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncădin activitatea de formare profesională si cele pentru acreditarea furnizorilor de servicii deocupare, penalităŃi, amenzi si orice alte sume încasate potrivit legii la bugetul asigurărilorpentru somaj.(2) Taxele încasate de AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă din activitateacentrelor regionale de formare profesională a adulŃilor, precum si cele pentru acreditareafurnizorilor de servicii de ocupare se constituie ca venituri din alte surse ale bugetuluiasigurărilor pentru somaj, în măsura în care, potrivit dispoziŃiilor legale, nu se prevede

altfel.ART. 31(1) Termenul de depunere a declaraŃiei lunare privind evidenŃa nominală a asiguraŃilor sia obligaŃiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru somaj constituie si termen de plată.(2) În caz de neplată a contribuŃiilor datorate la bugetul asigurărilor pentru somaj, seaplică reglementările legale privind executarea creanŃelor bugetare.ART. 32(1) În cazul neachitării contribuŃiilor pentru constituirea bugetului asigurărilor pentrusomaj, a majorărilor de întârziere si a penalităŃilor, AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃeide Muncă va proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute de lege.(2) Recuperarea debitelor din contribuŃii si majorări se poate face si prin compensarea cuactive imobile din patrimoniul debitorilor, evaluate de instituŃii autorizate în condiŃiile legii,cu condiŃia ca acestea să fie necesare funcŃionării AgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea ForŃeide Muncă si să fie prevăzute în programul de investiŃii.ART. 33(1) Din sursele financiare constituite în cadrul bugetului asigurărilor pentru somaj seacoperă, în principal, următoarele cheltuieli privind:a) plata indemnizaŃiilor de somaj;b) plata contribuŃiilor pentru asigurări sociale de stat si a contribuŃiilor pentru asigurărisociale de sănătate pentru beneficiarii indemnizaŃiilor de somaj, stabilite potrivit legii;c) plăŃile compensatorii acordate potrivit legii;d) taxe, comisioane si alte cheltuieli ocazionate de efectuarea plăŃilor prevăzute la lit. a) -c);e) finanŃarea măsurilor pentru stimularea ocupării forŃei de muncă si a măsurilor pentruprevenirea somajului;f) finanŃarea serviciilor de formare profesională pentru persoanele care, potrivit legii,

beneficiază în mod gratuit de aceste servicii;g) finanŃarea studiilor, rapoartelor si analizelor privind piaŃa muncii, comandate instituŃiilorde specialitate de către Comisia NaŃională de Promovare a Ocupării ForŃei de Muncă si deAgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă;h) organizarea si funcŃionarea AgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea ForŃei de Muncă,inclusiv realizarea de obiective de investiŃii, dotări si alte cheltuieli de natura cheltuielilor decapital, în limitele prevăzute de lege;i) participarea la activitatea unor organizaŃii internaŃionale, inclusiv plata cotizaŃiilor pentruafilierea la acestea;j) aplicarea măsurilor în vederea recuperării debitelor;k) cofinanŃarea unor proiecte privind modernizarea serviciilor de ocupare si formareprofesională pe baza unor acorduri internaŃionale;l) cofinanŃarea unor programe privind stimularea ocupării forŃei de muncă;m) rambursarea împrumuturilor contractate în condiŃiile legii, precum si plata de dobânzi sicomisioane aferente acestora;n) alte cheltuieli prevăzute de legislaŃia în vigoare.(2) Nivelul cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru somaj se fundamentează deMinisterul Muncii, SolidarităŃii Sociale si Familiei, la propunerea AgenŃiei NaŃionale pentruOcuparea ForŃei de Muncă, în funcŃie de indicatorii sociali stabiliŃi pe baza analizelor,studiilor si prognozelor privind evoluŃiile de pe piaŃa muncii.SECłIUNEA a 3-aIndemnizaŃia de somajART. 34(1) Somerii prevăzuŃi la art. 17 alin. (1) beneficiază de indemnizaŃie de somaj dacăîndeplinesc cumulativ următoarele condiŃii:a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare dateiînregistrării cererii;b) nu realizează venituri sau realizează din activităŃi autorizate potrivit legii venituri mai

mici decât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată;c) nu îndeplinesc condiŃiile de pensionare, conform legii;d) sunt înregistraŃi la agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă în a căror rază teritorială îsiau domiciliul sau, după caz, resedinŃa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizatvenituri în acea localitate.(1^1) La stabilirea perioadei de 24 de luni, prevăzută la alin. (1) lit. a), nu se iau în calcul:a) perioada de suspendare a raporturilor de muncă sau de serviciu, cu excepŃia perioadeide incapacitate temporară de muncă, dacă aceasta nu depăseste 30 de zile;b) perioada de pensionare pentru invaliditate, dacă aceasta nu depăseste 12 luni, pentrupersoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. g);c) perioada cuprinsă între data suspendării raporturilor de muncă sau de serviciu si dataîncetării motivului pentru care acestea au fost suspendate, pentru persoanele prevăzute laart. 17 alin. (1) lit. h);d) perioada cuprinsă între data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu si datarămânerii definitive a hotărârii judecătoresti de reintegrare în muncă, dacă această perioadănu depăseste 12 luni, pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. j).(1^2) Pentru persoanele încadrate cu contract individual de muncă cu timp parŃial, stagiulde cotizare prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabileste proporŃional cu timpul efectiv lucrat, princumularea stagiilor realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parŃial.(1^3) Pentru persoanele încadrate cu contract de muncă temporară, stagiul de cotizareprevăzut la alin. (1) lit. a) se stabileste în funcŃie de durata fiecărei misiuni, respectiv detimpul cât persoanele se află la dispoziŃia agentului de muncă temporară, între misiuni.(2) Constituie stagiu de cotizare si perioadele în care angajatorul nu a plătit contribuŃia labugetul asigurărilor pentru somaj si se află în procedură de executare silită, reorganizare

judiciară, faliment, închidere operaŃională, dizolvare, lichidare, administrare specială sau nusi-a achitat contribuŃiile datorită unor situaŃii de forŃă majoră.(3) Somerii prevăzuŃi la art. 17 alin. (2) beneficiază de indemnizaŃii de somaj dacăîndeplinesc cumulativ următoarele condiŃii:a) sunt înregistraŃi la agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă în a căror rază teritorială îsiau domiciliul;b) nu realizează venituri sau realizează din activităŃi autorizate potrivit legii venituri maimici decât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată;c) nu îndeplinesc condiŃiile de pensionare, conform legii.ART. 35(1) Pentru persoanele care au avut raporturile de muncă sau de serviciu suspendate, cuexcepŃia suspendării pentru incapacitate temporară de muncă, dacă aceasta nu depăseste 30de zile, stagiul minim de cotizare se realizează prin cumularea perioadei de asigurarerealizată înainte de suspendare cu perioada de asigurare realizată după reluarea activităŃii.(2) Pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. g) si j), stagiul minim de cotizare serealizează prin cumularea perioadelor de asigurare realizate înainte de încetarearaporturilor de muncă sau de serviciu.(3) Pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h), stagiul minim de cotizare serealizează prin cumularea perioadelor de asigurare realizate înainte de suspendarearaporturilor de muncă sau de serviciu.ART. 36(1) Vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea drepturilor de somaj prevăzute deLegea nr. 1/1991 privind protecŃia socială a somerilor si reintegrarea lor profesională,republicată, cu modificările ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei legi seasimilează cu stagiul de cotizare.(2) Dovada vechimii în muncă, prevăzută la alin. (1), se face cu carnetul de muncă sau cu

alte acte prevăzute de lege.(3) Certificarea stagiului de cotizare realizat anterior intrării în vigoare a prezentei legi seface de către agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă.ART. 37(1) Constituie stagiu de cotizare perioadele în care angajaŃii sau, după caz, si angajatorii auplătit contribuŃii de asigurări pentru somaj în sistemul asigurărilor pentru somaj în România,precum si în alte Ńări, în condiŃiile stabilite prin acordurile si convenŃiile internaŃionale la careRomânia este parte.(2) Drepturile cuvenite în sistemul asigurărilor pentru somaj din România se pot transferaîn Ńările în care asiguraŃii îsi stabilesc domiciliul sau resedinŃa, în condiŃiile reglementate prinacorduri si convenŃii internaŃionale la care România este parte.(3) IndemnizaŃiile de somaj aferente drepturilor prevăzute la alin. (2) pot fi transferate înalte Ńări, în condiŃiile reglementate prin acorduri si convenŃii internaŃionale la care Româniaeste parte, în moneda Ńărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.ART. 38(1) IndemnizaŃia de somaj se acordă persoanelor prevăzute la art. 17, la cerere, după caz,de la data:a) încetării contractului individual de muncă sau a contractului de muncă temporară;b) încetării raporturilor de serviciu;c) încetării mandatului pentru care au fost numite sau alese;d) expirării duratei sau desfacerii contractului militarilor angajaŃi pe bază de contract;e) încetării calităŃii de membru cooperator;f) încetării contractului de asigurare pentru somaj;g) încetării motivului pentru care au fost pensionate;h) încetării motivului pentru care au fost suspendate raporturile de muncă sau de serviciu;i) *** Abrogatăj) rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti;k) încetării activităŃii desfăsurate exclusiv pe baza convenŃiei civile;

l) expirării perioadei de 60 de zile, prevăzută la art. 17 alin. (2) lit. a);m) absolvirii, pentru cazurile prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b);n) expirării perioadei de 30 de zile, prevăzută la art. 17 alin. (2) lit. c).(2) IndemnizaŃia de somaj se acordă de la data prevăzută la alin. (1), dacă cererea esteînregistrată la agenŃia pentru ocuparea forŃei de muncă, în termen de 30 de zile de la aceastădată.(3) Dacă cererea este înregistrată după expirarea termenului de 30 de zile, dar nu mai târziude 12 luni de la data prevăzută la alin. (1), indemnizaŃia de somaj se acordă începând cu dataînregistrării cererii.(4) Termenul de maximum 12 luni prevăzut la alin. (3) este termen de decădere dindrepturi.ART. 39(1) IndemnizaŃia de somaj se acordă somerilor prevăzuŃi la art. 17 alin. (1), pe perioadestabilite diferenŃiat, în funcŃie de stagiul de cotizare, după cum urmează:a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin un an;b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin 5 ani;c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.(2) Cuantumul indemnizaŃiei de somaj prevăzute la alin. (1) este o sumă acordată lunar siîn mod diferenŃiat, în funcŃie de stagiul de cotizare, după cum urmează:a) 75% din salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată, în vigoare la datastabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin un an;b) suma prevăzută la lit. a) la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea asupramediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei coteprocentuale diferenŃiate în funcŃie de stagiul de cotizare.(3) Cotele procentuale diferenŃiate în funcŃie de stagiul de cotizare, prevăzute la alin. (2)lit. b), sunt:a) 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin 3 ani;b) 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin 5 ani;c) 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin 10 ani;

d) 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puŃin 20 de ani.(4) Pentru persoanele care au fost asigurate în baza unui contract de asigurare pentrusomaj, la determinarea sumei calculate prin aplicarea unei cote procentuale diferenŃiate înfuncŃie de stagiul de cotizare, prevăzute la alin. (2) lit. b), se va avea în vedere venitul lunardeclarat în contractul de asigurare pentru somaj.ART. 40(1) IndemnizaŃia de somaj se acordă somerilor prevăzuŃi la art. 17 alin. (2) pe o perioadă de6 luni si este o sumă fixă lunară, al cărei cuantum reprezintă 50% din salariul de bază minimbrut pe Ńară garantat în plată, în vigoare la data stabilirii acesteia.(2) IndemnizaŃia de somaj prevăzută la alin. (1) se acordă somerilor prevăzuŃi la art. 17alin. (2) lit. a) si b), o singură dată, pentru fiecare formă de învăŃământ absolvită.ART. 41(1) Persoanele care beneficiază de indemnizaŃie de somaj au următoarele obligaŃii:a) să se prezinte lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate, la agenŃiapentru ocuparea forŃei de muncă la care sunt înregistrate, pentru a primi sprijin în vedereaîncadrării în muncă;b) să comunice în termen de 3 zile agenŃiei pentru ocuparea forŃei de muncă la care suntînregistrate orice modificare a condiŃiilor care au condus la acordarea drepturilor;c) să participe la serviciile pentru stimularea ocupării si de formare profesională oferite deagenŃia pentru ocuparea forŃei de muncă la care sunt înregistrate;d) să caute activ un loc de muncă.(2) Angajatorii care au încadrat în muncă, conform legii, persoane din rândul beneficiarilorde indemnizaŃii de somaj au obligaŃia de a anunŃa în termen de 3 zile agenŃiile pentruocuparea forŃei de muncă la care acestia au fost înregistraŃi.(3) ObligaŃia prevăzută la alin. (2) revine si caselor teritoriale de pensii care au stabilit si au

pus în plată pensiile cuvenite beneficiarilor de indemnizaŃie de somaj.ART. 42(1) Nu beneficiază de indemnizaŃie de somaj persoanele care, la data solicitării dreptului,refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor, situat la o distanŃă de celmult 50 km de localitatea de domiciliu, sau refuză participarea la servicii pentru stimulareaocupării si de formare profesională oferite de agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă.(2) Nu beneficiază de indemnizaŃie de somaj absolvenŃii care, la data solicitării dreptului,urmează o formă de învăŃământ.ART. 43(1) IndemnizaŃia de somaj se plăteste lunar în cuantumul prevăzut la art. 39 alin. (2),respectiv la art. 40 alin. (1).(2) Pentru fracŃiuni de lună indemnizaŃia de somaj se calculează proporŃional cu numărulde zile calendaristice din luna respectivă.ART. 44Încetarea plăŃii indemnizaŃiilor de somaj acordate beneficiarilor are loc după cum urmează:a) la data încadrării în muncă, conform legii, pentru o perioadă mai mare de 12 luni;b) la data când realizează, din activităŃi autorizate potrivit legii, venituri lunare mai maridecât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată;c) la 90 de zile de la data emiterii autorizaŃiei de funcŃionare pentru a desfăsura activităŃiindependente sau a certificatului de înmatriculare, conform legii, dacă realizează veniturilunare mai mari decât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată;d) la data refuzului nejustificat de a se încadra conform pregătirii sau nivelului studiilorîntr-un loc de muncă situat la o distanŃă de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu;e) la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea ocupării si deformare profesională sau la data întreruperii acestora din motive imputabile persoanei;

f) dacă perioada de pensionare pentru invaliditate depăseste 12 luni;g) la data îndeplinirii condiŃiilor de pensionare pentru limită de vârstă, de la data solicităriipensiei anticipate sau la data când pensia de invaliditate devine nerevizuibilă;h) la data plecării în străinătate a beneficiarului pentru o perioadă mai mare de 3 luni;i) la data începerii executării unei pedepse privative de libertate pentru o perioadă maimare de 12 luni;j) în cazul decesului beneficiarului;k) la expirarea termenelor prevăzute la art. 45 alin. (2) si (3);l) la expirarea termenelor prevăzute la art. 39 alin. (1), respectiv la art. 40 alin. (1);m) la data admiterii într-o formă de învăŃământ, în cazul persoanelor asimilate somerilor,prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. a) si b).*)-------------*) Înainte de modificarea efectuată prin Legea nr. 107/2004, litera m) a art. 44 aveaurmătorul conŃinut:"m) la data admiterii într-o formă de învăŃământ."Curtea ConstituŃională, prin Decizia nr. 217/2003, a stabilit că dispoziŃiile art. 44 lit. m)din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupăriiforŃei de muncă, în forma de mai sus, sunt neconstituŃionale.ART. 45(1) Suspendarea plăŃii indemnizaŃiilor de somaj acordate beneficiarilor are loc după cumurmează:a) la data la care nu si-a îndeplinit obligaŃia prevăzută la art. 41 alin. (1) lit. a);b) pe perioada îndeplinirii obligaŃiilor militare;c) la data încadrării în muncă, conform legii, pe o perioadă de cel mult 12 luni;d) la data plecării din Ńară pe o perioadă mai mică de 3 luni, la cererea persoanei;e) pe perioada în care este arestat preventiv sau pentru executarea unei pedepse privativede libertate de până la 12 luni;f) la data pensionării pentru invaliditate;g) pe perioada acordării indemnizaŃiei pentru incapacitate temporară de muncă, a

indemnizaŃiei de maternitate si a indemnizaŃiei pentru cresterea copilului până la împlinireavârstei de 2 ani, respectiv de 3 ani în cazul copilului cu handicap;h) pe perioada incapacităŃii temporare de muncă mai mare de 3 zile datorită accidentelorsurvenite în perioada cursurilor de calificare, recalificare, perfecŃionare sau, după caz, a altorforme de pregătire profesională, în timpul si din cauza practicii profesionale;i) pe perioada acordării plăŃilor compensatorii, potrivit legii.(2) Repunerea în plată, după suspendarea în condiŃiile alin. (1) lit. a), se face de la datadepunerii cererii beneficiarului, dar nu mai târziu de 60 de zile calendaristice de la datasuspendării.(3) Repunerea în plată, după suspendarea în condiŃiile alin. (1) lit. b) - i), se face de la datadepunerii cererii beneficiarului, dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la dataîncetării situaŃiei care a condus la suspendare.(4) Perioada de suspendare prevăzută la alin. (1) lit. a) face parte din perioada de acordarea indemnizaŃiei de somaj.ART. 46Drepturile bănesti prevăzute la art. 43 fac obiectul executării silite pentru debite provenitedin plata necuvenită a acestora, precum si pentru cazurile prevăzute de Codul de procedurăcivilă ori de alte dispoziŃii legale speciale.ART. 47(1) Sumele plătite fără temei legal, cu titlu de indemnizaŃie de somaj, precum si debitelecreate în condiŃiile prezentei legi se recuperează de la persoanele care le-au primit în modnecuvenit, pe baza deciziilor emise de agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă, careconstituie titluri executorii.(2) Sumele încasate necuvenit cu titlu de indemnizaŃie de somaj se recuperează de labeneficiari în termenul general de prescripŃie legal.(3) Sumele rămase nerecuperate de la beneficiarii decedaŃi nu se mai urmăresc.

ART. 48(1) Beneficiarii de indemnizaŃie de somaj sunt asiguraŃi în sistemul asigurărilor sociale destat si în sistemul asigurărilor sociale de sănătate si beneficiază de toate drepturile prevăzutede lege pentru asiguraŃii acestor sisteme.(2) ContribuŃia pentru asigurările sociale de stat si contribuŃia pentru asigurările sociale desănătate se suportă din bugetul asigurărilor pentru somaj si se virează caselor de asigurărirespective de către agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă.(3) Drepturile de asigurări sociale de stat ale persoanelor beneficiare de indemnizaŃie desomaj se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.CAP. 4Măsuri pentru prevenirea somajuluiART. 48^1(1) În scopul prevenirii somajului si consolidării locurilor de muncă prin cresterea sidiversificarea competenŃelor profesionale ale persoanelor încadrate în muncă, angajatorilorcare organizează, în baza planului anual de formare profesională, programe de formareprofesională pentru proprii angajaŃi, derulate de furnizori de servicii de pregătireprofesională, autorizaŃi în condiŃiile legii, se acordă, din bugetul asigurărilor pentru somaj, osumă reprezentând 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesională organizatepentru un număr de cel mult 20% din personalul angajat.(2) Angajatorii pot beneficia de suma prevăzută la alin. (1) pentru derularea unui singurprogram de formare profesională în cursul unui an.(3) Suma prevăzută la alin. (1) se acordă din bugetul asigurărilor pentru somaj, de lacapitolul "Cheltuieli de învăŃământ", în limită de cel puŃin 15%, angajatorilor selectaŃi anualde agenŃia pentru ocuparea forŃei de muncă.(4) Angajatorii sunt obligaŃi să menŃină raporturile de muncă sau de serviciu ale

persoanelor participante la programul de pregătire profesională, pentru care s-a acordatsuma prevăzută la alin. (1), cel puŃin 3 ani de la data acordării sumei.(5) Angajatorii care încetează raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelorprevăzute la alin. (4) anterior termenului de 3 ani sunt obligaŃi să restituie, în totalitate,agenŃiilor pentru ocuparea forŃei de muncă subvenŃia acordată, plus dobânda de referinŃă aBăncii NaŃionale a României, în vigoare la data încetării raporturilor de muncă sau deserviciu, dacă încetarea acestora a avut loc din motivele prevăzute la art. 83 alin. (2) si numai pot beneficia de prevederile alin. (1) o perioadă de 2 ani de la data încetării raporturilorde muncă sau de serviciu ale persoanelor respective.(6) Procedura si modul de acordare a sumei prevăzute la alin. (1) se stabilesc prinnormele metodologice de aplicare a prezentei legi.ART. 49În cazul concedierilor colective, angajatorii au obligaŃia să înstiinŃeze agenŃiile pentruocuparea forŃei de muncă în vederea adoptării unor măsuri pentru combaterea somajului siprevenirea efectelor sociale nefavorabile ale acestor concedieri.ART. 50(1) În situaŃiile prevăzute la art. 49 angajatorii sunt obligaŃi să acorde preaviz, conformprevederilor Codului muncii sau ale contractului colectiv de muncă, angajaŃilor care urmeazăsă fie disponibilizaŃi.(2) În perioada preavizului prevăzut la alin. (1) angajaŃii vor participa la serviciile depreconcediere realizate de agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă ori de alŃi furnizori deservicii de ocupare din sectorului public sau privat, acreditaŃi, selectaŃi de către acestea, încondiŃiile legii.(3) În vederea realizării serviciilor de preconcediere, angajatorii aflaŃi în situaŃiile

prevăzute la art. 49 sunt obligaŃi să înstiinŃeze agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă cucel puŃin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere.ART. 51În sensul prezentei legi, constituie servicii de preconcediere, în principal, următoareleactivităŃi:a) informarea privind prevederile legale referitoare la protecŃia somerilor si acordareaserviciilor de ocupare si de formare profesională;b) plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local si instruirea în modalităŃide căutare a unui loc de muncă;c) reorientarea profesională în cadrul unităŃii sau prin cursuri de formare de scurtă durată;d) sondarea opiniei salariaŃilor si consilierea acestora cu privire la măsurile de combatere asomajului.ART. 52(1) De serviciile de preconcediere prevăzute la art. 51 pot beneficia, la cerere, si altepersoane ameninŃate de riscul de a deveni someri.(2) Procedurile privind accesul la măsurile pentru prevenirea somajului, modalităŃile definanŃare si instrucŃiunile de implementare a acestora vor fi elaborate de AgenŃia NaŃionalăpentru Ocuparea ForŃei de Muncă, vor fi avizate de Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale siFamiliei si vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.CAP. 5Măsuri pentru stimularea ocupării forŃei de muncăSECłIUNEA 1Servicii specializateART. 53Măsurile pentru stimularea ocupării forŃei de muncă vizează:a) cresterea sanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;b) stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a somerilor si crearea de noi locuride muncă.ART. 54

Măsurile pentru stimularea ocupării forŃei de muncă se adresează atât persoanelor încăutarea unui loc de muncă, cât si angajatorilor si sunt realizate prin servicii specializate,furnizate de agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă ori de alŃi furnizori de servicii dinsectorul public sau privat.ART. 55(1) Furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării forŃei de muncă pot săpresteze, pe bază de contracte încheiate cu agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă, serviciifinanŃate din bugetul asigurărilor pentru somaj, numai dacă sunt acreditaŃi.(2) Acreditarea furnizorilor de servicii prevăzuŃi la alin. (1) se face de către AgenŃiaNaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă.(3) În vederea acreditării, AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă percepe otaxă al cărei cuantum este stabilit anual de către Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale siFamiliei, la propunerea acesteia, pentru fiecare tip de serviciu prestat.(4) Sumele rezultate din încasarea taxelor de acreditare constituie venit la bugetulasigurărilor pentru somaj.ART. 56Furnizorii de servicii pot presta serviciile specializate pentru stimularea ocupării forŃei demuncă, finanŃate din alte fonduri decât bugetul asigurărilor pentru somaj, numai dacă suntacreditaŃi de către AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă.ART. 56^1Nu se supun acreditării de către AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncăfurnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării forŃei de muncă din statelemembre ale Uniunii Europene si din SpaŃiul Economic European care au fost supusi uneiastfel de condiŃii în statul de origine sau de provenienŃă.SECłIUNEA a 2-aCresterea sanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncăART. 57

(1) Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă serealizează de către AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă, în principal, prin:a) informarea si consilierea profesională;b) medierea muncii;c) formarea profesională;d) consultanŃă si asistenŃă pentru începerea unei activităŃi independente sau pentruiniŃierea unei afaceri;e) completarea veniturilor salariale ale angajaŃilor;f) stimularea mobilităŃii forŃei de muncă.(2) Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se poaterealiza de către AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă si prin promovareaunor programe speciale în parteneriat cu alte persoane juridice de drept public sau privat.(3) Măsurile care vizează cresterea sanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unuiloc de muncă, prevăzute la alin. (1) lit. a) - d), se pot realiza si contra cost de către furnizoride servicii din sectorul public sau privat acreditaŃi si/sau autorizaŃi în condiŃiile legii.1. Informarea si consilierea profesionalăART. 58(1) Informarea si consilierea profesională constituie un ansamblu de servicii acordate înmod gratuit persoanelor în căutarea unui loc de muncă, care au ca scop:a) furnizarea de informaŃii privind piaŃa muncii si evoluŃia ocupaŃiilor;b) evaluarea si autoevaluarea personalităŃii în vederea orientării profesionale;c) dezvoltarea abilităŃii si încrederii în sine a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, învederea luării de către acestea a deciziei privind propria carieră;d) instruirea în metode si tehnici de căutare a unui loc de muncă.(2) Informarea si consilierea profesională se realizează de centre specializate, organizate încadrul agenŃiilor pentru ocuparea forŃei de muncă, precum si de alte centre si furnizori deservicii din sectorul public sau privat, acreditaŃi, care încheie cu agenŃiile pentru ocuparea

forŃei de muncă contracte, în condiŃiile legii.(3) Informarea privind piaŃa muncii, stabilirea traseului profesional, evaluarea siautoevaluarea se realizează prin autoinformare, prin acordarea de servicii de consiliereindividuală sau de grup oferite, la cerere, persoanelor în căutarea unui loc de muncă sau încadrul job-cluburilor organizate de agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă.(4) Consilierea profesională si instruirea în metode si tehnici de căutare a unui loc demuncă si de prezentare la interviuri în vederea ocupării se realizează de către consilieri deorientare a carierei, în cadrul centrelor de informare si consiliere privind cariera sau, la cerere,în cadrul altor forme organizate de instruire.2. Medierea munciiART. 59(1) Medierea muncii este activitatea prin care se realizează punerea în legătură aangajatorilor cu persoanele în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii de raporturi demuncă sau de serviciu.(2) AgenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă au obligaŃia de a identifica locurile de muncăvacante la angajatori si a le face cunoscute persoanelor în căutarea unui loc de muncă.(3) Serviciile de mediere pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă se acordă gratuitde către agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă si constau în:a) informaŃii privind locurile de muncă vacante si condiŃiile de ocupare a acestora prinpublicarea, afisarea, organizarea de burse ale locurilor de muncă;b) mediere electronică având ca scop punerea automată în corespondenŃă a cererilor siofertelor de locuri de muncă prin intermediul tehnicii de calcul;c) preselecŃia candidaŃilor corespunzător cerinŃelor locurilor de muncă oferite si înconcordanŃă cu pregătirea, aptitudinile, experienŃa si cu interesele acestora.ART. 60(1) În vederea realizării măsurilor pentru stimularea ocupării forŃei de muncă, agenŃiile

pentru ocuparea forŃei de muncă au obligaŃia de a întocmi, pentru fiecare persoană în căutareaunui loc de muncă, planul individual de mediere.(2) Procedura de elaborare, conŃinutul si monitorizarea planului individual de mediere vorfi stabilite prin ordin al presedintelui AgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea ForŃei de Muncă.ART. 61(1) Pentru somerii care beneficiază de indemnizaŃii de somaj, în condiŃiile prevăzute deprezenta lege, participarea la serviciile de mediere, la solicitarea agenŃiilor pentru ocupareaforŃei de muncă la care sunt înregistraŃi, este obligatorie.(2) Somerii care nu beneficiază de indemnizaŃii de somaj trebuie să depună o cerere laagenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă pentru a fi luaŃi în evidenŃă în vederea medierii si,în cazul neîncadrării în muncă, să reînnoiască cererea la 6 luni.(3) De servicii de mediere gratuite beneficiază, la cerere, si persoanele prevăzute la art. 16lit. c) - f).ART. 62Medierea muncii se poate realiza si contra-cost de către furnizori de servicii specializate,din sectorul public sau privat, acreditaŃi de AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei deMuncă.3. Formarea profesionalăART. 63(1) Persoanele în căutarea unui loc de muncă pot participa la programe de formareprofesională care să le asigure cresterea si diversificarea competenŃelor profesionale în scopulasigurării mobilităŃii si reintegrării pe piaŃa muncii.(2) Programele de formare profesională asigură, conform legii, iniŃierea, calificarea,recalificarea, perfecŃionarea si specializarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă.(3) Formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se face Ńinându-se

seama de cerinŃele de moment si de perspectivă ale pieŃei muncii si în concordanŃă cuopŃiunile si aptitudinile individuale ale persoanelor respective.(4) Formele prin care se realizează formarea profesională a persoanelor în căutarea unui locde muncă sunt: cursuri, stagii de practică si specializare, precum si alte forme, în condiŃiilelegii.ART. 64(1) Accesul la programele de formare profesională se face în urma activităŃii de informaresi consiliere profesională sau de mediere.(2) Programele de formare profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă seorganizează în mod distinct pe niveluri de pregătire si specializări, precum si pe categorii sigrupuri de persoane.ART. 65(1) Activitatea de formare profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă sedesfăsoară pe baza planului naŃional de formare profesională elaborat anual de către AgenŃiaNaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă.(2) Planul naŃional de formare profesională se aprobă de Ministerul Muncii, SolidarităŃiiSociale si Familiei.(3) FinanŃarea activităŃii de formare profesională se face din bugetul asigurărilor pentrusomaj, în baza indicatorilor stabiliŃi prin planul naŃional de formare profesională aprobat.ART. 66(1) Persoanele prevăzute la art. 16 lit. a), b), d), e) si f), precum si persoanele caredesfăsoară activităŃi în mediul rural si nu realizează venituri lunare sau realizează veniturilunare mai mici decât salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată si care suntînregistrate la agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă beneficiază, în mod gratuit, deservicii de formare profesională.

(2) Serviciile de formare profesională se asigură, gratuit, la cererea persoanelor angajate,cu acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, si pentru persoanele aflate înurmătoarele situaŃii:a) au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru cresterea copilului pânăla împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;b) au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar;c) au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităŃii de muncă după pensionareapentru invaliditate.(3) Prevederile alin. (2) se aplică în cazul în care cererea este formulată în termen de 12luni de la data reluării activităŃii persoanelor, o singură dată pentru fiecare situaŃie.(4) Persoanele aflate în detenŃie care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima zide executare a pedepsei pot urma un program de formare profesională organizat de agenŃiilepentru ocuparea forŃei de muncă judeŃene, respectiv a municipiului Bucuresti, cheltuielilenecesare pregătirii profesionale fiind suportate din bugetul asigurărilor pentru somaj.ART. 66^1(1) Prin servicii de formare profesională se înŃelege totalitatea drepturilor de carebeneficiază persoanele prevăzute la art. 66 alin. (1) si (2) pe durata participării la o formăde pregătire profesională.(2) Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, care beneficiază în mod gratuit deservicii de formare profesională, au următoarele drepturi:a) să beneficieze de pregătire teoretică si practică pe toată durata cursului si să susŃină,gratuit, de cel mult două ori examenul de absolvire la finalizarea acestuia;b) să beneficieze de rechizite si materiale de instruire si să primească în folosinŃămanuale;c) să beneficieze, dacă este cazul, de echipament de protecŃie pe timpul instruirii practice;

d) să beneficieze, pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire, de abonamentgratuit pe mijloacele de transport în comun sau, după caz, de decontarea cheltuielilor detransport, pentru cel mult 4 deplasări în cursul unei luni, dacă nu se pot deplasa zilnic launitatea de pregătire, în condiŃiile prevăzute de reglementările în vigoare pentru salariaŃiiinstituŃiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegării sidetasării în altă localitate, precum si în cazul deplasării, în cadrul localităŃii, în interesulserviciului, precum si de abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun pe traseul dela unitatea de cazare la unitatea de pregătire;e) să beneficieze de consultaŃii medicale, analize medicale si teste necesare frecventăriicursului.(2^1) Pentru traseele prevăzute la alin. (2) lit. d), pentru care nu se elibereazăabonamente, persoanele au dreptul să beneficieze de decontarea biletelor de călătorie pemijloacele de transport în comun.(3) Persoanele prevăzute la alin. (2), care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătiresau locuiesc la o distanŃă mai mare de 50 de km de aceasta, au dreptul pe perioada câtparticipă la pregătirea profesională să beneficieze de cazare si de o sumă de bani pentruacoperirea mesei la nivelul prevăzut de reglementările în vigoare pentru salariaŃiiinstituŃiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegării sidetasării în altă localitate, precum si în cazul deplasării, în cadrul localităŃii, în interesulserviciului.(3^1) Persoanele care beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (3) nu pot beneficia deabonament gratuit pe mijloacele de transport în comun pentru traseul de la domiciliu launitatea de pregătire.

(4) Procedurile privind modul de acordare a drepturilor de care beneficiază persoaneleaflate în căutarea unui loc de muncă pe durata participării la o formă de pregătireprofesională se elaborează de AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă si seaprobă prin ordin al ministrului muncii, solidarităŃii sociale si familiei, care se publică înMonitorul Oficial al României, Partea I.(5) Persoanele care beneficiază de indemnizaŃie de somaj sunt obligate să participe laprogramele de formare profesională oferite si organizate de agenŃiile pentru ocuparea forŃeide muncă, precum si la examenul de absolvire a acestora.(6) Persoanele prevăzute la art. 66 alin. (1) pot beneficia de servicii de formareprofesională gratuite, o singură dată, pentru fiecare perioadă în care se află în căutarea unuiloc de muncă.(7) Drepturile prevăzute la alin. (2) si (3) se suportă din bugetul asigurărilor pentrusomaj.ART. 67(1) Activitatea de formare profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă estecoordonată la nivel naŃional de către AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă.(2) Formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se realizează deagenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă prin centrele de formare profesională dinsubordinea acestora si prin centrele regionale pentru formarea profesională a adulŃilor aleAgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea ForŃei de Muncă, precum si prin furnizori de servicii deformare profesională, din sectorul public sau privat, autorizaŃi în condiŃiile legii.(3) Modul de organizare si funcŃionare al centrelor regionale pentru formareaprofesională a adulŃilor se aprobă prin hotărârea consiliului de administraŃie al AgenŃieiNaŃionale pentru Ocuparea ForŃei de Muncă.

(4) Ordinul presedintelui AgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea ForŃei de Muncă de punereîn aplicare a hotărârii consiliului de administraŃie se publică în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I.ART. 68(1) Cursurile de calificare, recalificare, perfecŃionare si specializare se organizează pentruocupaŃii, meserii si profesii definite si cuprinse în Clasificarea ocupaŃiilor din România.(2) AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă, precum si furnizorii de servicii deformare profesională autorizaŃi pot organiza cursuri de calificare, recalificare, perfecŃionare sispecializare si pentru ocupaŃii sau meserii neincluse încă în Clasificarea ocupaŃiilor dinRomânia, numai după ce au obŃinut avizul Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale siFamiliei.ART. 69(1) Formele prin care se realizează formarea profesională a persoanelor în căutarea unuiloc de muncă se desfăsoară având la bază standardele ocupaŃionale recunoscute la nivelnaŃional, respectiv standardele de pregătire profesională, aprobate potrivit legii.(2) Dacă pentru anumite ocupaŃii sau meserii nu există standarde ocupaŃionalerecunoscute la nivel naŃional, respectiv standardele de pregătire profesională, AgenŃiaNaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă poate solicita unor persoane juridice de dreptpublic sau privat proiecte de standarde ocupaŃionale ori de pregătire profesională, care vorfi aprobate potrivit legii.ART. 70Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale si Familiei exercită controlul asupra realizăriiplanului naŃional de formare profesională.4. ConsultanŃă si asistenŃă pentru începerea unei activităŃi independente sau pentru iniŃierea

unei afaceriART. 71(1) ConsultanŃa si asistenŃa pentru începerea unei activităŃi independente sau pentruiniŃierea unei afaceri se acordă, la cerere, persoanelor în căutarea unui loc de muncă, subformă de servicii juridice, de marketing, financiare, metode si tehnici eficiente demanagement si alte servicii de consultanŃă.(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) pot fi realizate de agenŃiile pentru ocuparea forŃei demuncă sau, după caz, de firme private, organizaŃii profesionale, fundaŃii si asociaŃiispecializate în aceste domenii, cu care agenŃiile încheie contracte în condiŃiile legii.(3) Serviciile prevăzute la alin. (1) se acordă gratuit:a) persoanelor prevăzute la art. 16, o singură dată, pentru fiecare perioadă în care se aflăîn căutarea unui loc de muncă;b) persoanelor care au calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor pentru somaj, osingură dată, pentru fiecare perioadă în care au calitatea de asigurat;c) studenŃilor care solicită acordarea de credite cu dobândă avantajoasă din bugetulasigurărilor pentru somaj, în condiŃiile prezentei legi.5. Completarea veniturilor salariale ale angajaŃilorART. 72(1) Persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) si alin. (2) lit. c) cărora li s-a stabilit dreptulla indemnizaŃia de somaj potrivit legii si care se angajează pentru program normal de lucru,conform prevederilor legale în vigoare, si, ca urmare a angajării, le încetează plataindemnizaŃiei de somaj beneficiază, din momentul angajării până la sfârsitul perioadeipentru care erau îndreptăŃite să primească indemnizaŃia de somaj, de o sumă lunară,acordată din bugetul asigurărilor pentru somaj, reprezentând 30% din cuantumulindemnizaŃiei de somaj, stabilită si, după caz, reactualizată conform legii.

(2) Nu beneficiază de prevederile alin. (1) persoanele care se încadrează la angajatori cucare au fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimii 2 ani, precum si persoanelepentru care plata indemnizaŃiei de somaj a fost suspendată potrivit art. 45 alin. (1) lit. c), iarulterior, ca urmare a schimbării duratei contractului individual de muncă, plataindemnizaŃiei de somaj încetează potrivit art. 44 lit. a).ART. 73(1) Persoanele prevăzute la art. 72 beneficiază de această sumă si în situaŃia în care, înperioada pentru care au dreptul la indemnizaŃia de somaj, le încetează raportul de muncă saude serviciu la primul angajator si se încadrează la un alt angajator.(2) Suma plătită din bugetul asigurărilor pentru somaj, în cuantumul stabilit la art. 72, seacordă pentru situaŃia prevăzută la alin. (1) până la sfârsitul perioadei pentru care persoanaera îndreptăŃită să primească indemnizaŃia de somaj.ART. 73^1(1) AbsolvenŃii instituŃiilor de învăŃământ si absolvenŃii scolilor speciale, în vârstă deminimum 16 ani, înregistraŃi la agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă, în situaŃia în carese angajează cu program normal de lucru, pentru o perioadă mai mare de 12 luni,beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru somaj, de o primă egală cu un salariu de bazăminim brut pe Ńară garantat în plată, în vigoare la data încadrării.(2) AbsolvenŃii cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizaŃie de somaj si se angajează înperioada de acordare a indemnizaŃiei, în condiŃiile prevăzute la alin. (1), beneficiază, dinbugetul asigurărilor pentru somaj, de o sumă egală cu indemnizaŃia de somaj la care ar fiavut dreptul, în condiŃiile legii, până la expirarea perioadei de acordare a acesteia, dacă nus-ar fi angajat.(3) Drepturile prevăzute la alin. (2) se acordă absolvenŃilor care îsi menŃin raporturile de

muncă sau de serviciu pentru o perioadă de cel puŃin 12 luni de la data angajării.(4) Salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată, avut în vedere la calcululindemnizaŃiei de somaj la care persoanele prevăzute la alin. (2) ar fi avut dreptul, încondiŃiile legii, dacă nu s-ar fi angajat, este salariul de bază minim brut pe Ńară garantat înplată, în vigoare la data angajării.(5) Nu beneficiază de prevederile alin. (1) si (2):a) absolvenŃii care la data absolvirii studiilor aveau raporturi de muncă sau de serviciu;b) absolvenŃii care se încadrează la angajatori cu care au fost în raporturi de muncă saude serviciu în ultimii 2 ani;c) absolvenŃii care la data solicitării dreptului urmează o formă de învăŃământ;d) absolvenŃii instituŃiilor de învăŃământ faŃă de care angajatorii au obligaŃia, potrivitlegii, de a-i încadra în muncă;e) absolvenŃii pentru care plata indemnizaŃiei de somaj a fost suspendată potrivit art. 45alin. (1) lit. c), iar ulterior, ca urmare a schimbării duratei contractului individual de muncă,plata indemnizaŃiei de somaj încetează potrivit art. 44 lit. a).6. Stimularea mobilităŃii forŃei de muncăART. 74Persoanele care în perioada în care beneficiază de indemnizaŃie de somaj se încadrează,potrivit legii, într-o localitate situată la o distanŃă mai mare de 50 km de localitatea în care îsiau domiciliul stabil, beneficiază de o primă de încadrare, acordată din bugetul asigurărilorpentru somaj, egală cu nivelul a două salarii de bază minime brute pe Ńară garantate în plată învigoare la data acordării.ART. 75Persoanele care în perioada în care beneficiază de indemnizaŃie de somaj se încadrează,potrivit legii, într-o altă localitate si, ca urmare a acestui fapt, îsi schimbă domiciliul primesc

o primă de instalare, acordată din bugetul asigurărilor pentru somaj, egală cu nivelul a 7salarii de bază minime brute pe Ńară garantate în plată în vigoare la data instalării.ART. 76(1) AngajaŃii au obligaŃia de a restitui integral sumele primite conform art. 73^1, 74 si 75,în situaŃia în care raporturile de muncă sau de serviciu încetează, într-o perioadă mai micăde 12 luni de la data încadrării în muncă, în temeiul următoarelor prevederi:a) art. 55 lit. b), art. 56 lit. g) si i), art. 61 lit. a) si art. 79 din Legea nr. 53/2003 - Codulmuncii, cu modificările si completările ulterioare;b) art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003, cu modificările si completările ulterioare, dacă aufost condamnaŃi prin hotărâre judecătorească definitivă;c) art. 84 alin. (1) lit. b) si e), alin. (2) lit. f) si g) si alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privindStatutul funcŃionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare.(2) În situaŃia nerespectării prevederilor alin. (1), recuperarea sumelor prevăzute la art.73^1, 74 si 75 se va face pe baza angajamentelor beneficiarilor, care constituie titluriexecutorii.SECłIUNEA a 3-aStimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a somerilorART. 77Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a somerilor se realizează prin:a) subvenŃionarea locurilor de muncă;b) acordarea de credite în condiŃii avantajoase în vederea creării de noi locuri de muncă;c) acordarea unor facilităŃi.1. SubvenŃionarea locurilor de muncăART. 78Din bugetul asigurărilor pentru somaj si din alte surse alocate conform prevederilorlegale se pot subvenŃiona cheltuielile cu forŃa de muncă efectuate în cadrul unor programecare au ca scop ocuparea temporară a forŃei de muncă din rândul somerilor, pentru

dezvoltarea comunităŃilor locale.ART. 79(1) SubvenŃiile prevăzute la art. 78 se acordă, la solicitarea autorităŃilor publice locale,angajatorilor cărora li s-au atribuit contracte cu respectarea reglementărilor în vigoareprivind achiziŃiile publice, pe o perioadă de cel mult 12 luni pentru fiecare persoanăîncadrată, din rândul somerilor, cu contract individual de muncă pe perioadă determinată decel mult 12 luni.(2) Cuantumul lunar al subvenŃiei acordate pentru fiecare persoană încadrată cu contractindividual de muncă din rândul somerilor este:a) în perioada 1 aprilie - 31 octombrie, 70% din salariul de bază minim brut pe Ńarăgarantat în plată;b) în perioada 1 noiembrie - 31 martie, un salariu de bază minim brut pe Ńară garantat înplată, la care se adaugă contribuŃiile de asigurări sociale datorate de angajatori, aferenteacestuia.ART. 80(1) Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenŃi ai unorinstituŃii de învăŃământ sunt scutiŃi, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuŃiei datorate labugetul asigurărilor pentru somaj, aferentă absolvenŃilor încadraŃi, si primesc lunar, peaceastă perioadă, pentru fiecare absolvent:a) 1 salariu de bază minim brut pe Ńară garantat în plată, în vigoare la data încadrării înmuncă, pentru absolvenŃii ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte si meserii;b) 1,2 salarii de bază minime brute pe Ńară garantate în plată, în vigoare la data încadrăriiîn muncă, pentru absolvenŃii de învăŃământ secundar superior sau învăŃământ postliceal;c) 1,5 salarii de bază minime brute pe Ńară garantate în plată, în vigoare la data încadrăriiîn muncă, pentru absolvenŃii de învăŃământ superior.

(2) Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenŃi din rândulpersoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, sumele prevăzute la alin.(1) pe o perioadă de 18 luni.(3) Nu beneficiază de prevederile alin. (1) si (2) angajatorii care au obligaŃia, potrivitlegii, de a încadra în muncă absolvenŃi ai instituŃiilor de învăŃământ, pentru absolvenŃii dinaceastă categorie.ART. 81Măsurile de stimulare prevăzute la art. 80 nu se acordă pe perioadele în care raporturile demuncă sau de serviciu sunt suspendate.ART. 82În sensul prezentei legi, prin absolvent al unei instituŃii de învăŃământ se înŃelege persoanacare a obŃinut o diplomă sau un certificat de studii, în condiŃiile legii, în una dintre instituŃiilede învăŃământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat oriparticular, autorizat sau acreditat în condiŃiile legii.ART. 83(1) Angajatorii care încadrează absolvenŃi în condiŃiile art. 80 sunt obligaŃi să menŃinăraporturile de muncă sau de serviciu ale acestora cel puŃin 3 ani de la data încheierii.(2) Angajatorii care încetează raporturile de muncă sau de serviciu ale absolvenŃilor,anterior termenului prevăzut la alin. (1), sunt obligaŃi să restituie, în totalitate, agenŃiilorpentru ocuparea forŃei de muncă sumele încasate pentru fiecare absolvent plus dobânda dereferinŃă a Băncii NaŃionale a României în vigoare la data încetării raporturilor de muncăsau de serviciu, dacă încetarea acestora a avut loc din următoarele motive:a) încetarea raportului de muncă în temeiul art. 55 lit. b), art. 56 lit. c), e) si f) si art. 65din Legea nr. 53/2003, cu modificările si completările ulterioare;b) încetarea raportului de serviciu în temeiul art. 84 alin. (1) lit. b), alin. (2) lit. e) si alin.

(4) lit. c) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare.(3) *** Abrogat(4) AbsolvenŃii pot fi încadraŃi în condiŃiile art. 80, o singură dată pentru fiecare formă deînvăŃământ, în termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor.ART. 84(1) În perioada celor 3 ani, prevăzută la art. 83 alin. (1), absolvenŃii pot urma o formă depregătire profesională, organizată de către angajator, în condiŃiile legii.(2) Cheltuielile necesare pentru pregătirea profesională prevăzută la alin. (1) vor fisuportate, la cererea angajatorilor, din bugetul asigurărilor pentru somaj.ART. 84^1(1) Angajatorii care, după îndeplinirea obligaŃiei prevăzute la art. 83 alin. (1), menŃinraporturile de muncă sau de serviciu cu absolvenŃii încadraŃi în condiŃiile art. 80 primesc,pentru fiecare an de continuare a raporturilor de muncă sau de serviciu, un ajutor financiaregal cu suma aferentă contribuŃiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste persoane sivirate, conform legii.(2) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) poate fi acordat pe o perioadă de cel mult 2 anide la data îndeplinirii obligaŃiei prevăzute la art. 83 alin. (1).(3) Prin contribuŃii sociale datorate de angajatori se înŃelege contribuŃia de asigurărisociale, contribuŃia de asigurare pentru accidente de muncă si boli profesionale, contribuŃiapentru asigurări sociale de sănătate si contribuŃia de asigurări pentru somaj.(4) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se virează, la cerere, din bugetul asigurărilorpentru somaj, angajatorilor care nu înregistrează debite provenind din neplata contribuŃiilorsociale, prin plata acestei sume, în termen de 90 de zile de la data aprobării cererii.ART. 84^2Procedura pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 84^1 se aprobă prin ordin alministrului muncii, solidarităŃii sociale si familiei.ART. 85

(1) Angajatorii care încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată someri în vârstă depeste 45 de ani sau someri care sunt părinŃi unici susŃinători ai familiilor monoparentale suntscutiŃi, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuŃiei datorate la bugetul asigurărilor pentrusomaj, aferentă persoanelor încadrate din aceste categorii, si primesc lunar, pe aceastăperioadă, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă egală cu un salariude bază minim brut pe Ńară garantat în plată, în vigoare, cu obligaŃia menŃinerii raporturilorde muncă sau de serviciu cel puŃin 2 ani.(2) De facilităŃile prevăzute la alin. (1), cu excepŃia contribuŃiei la bugetul asigurărilorpentru somaj, datorată de angajator pentru persoanele respective, beneficiază si angajatoriicare, în raport cu numărul de angajaŃi, nu au obligaŃia, potrivit legii, de a încadra în muncăpersoane cu handicap, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cuhandicap si le menŃin raporturile de muncă sau de serviciu cel puŃin 2 ani.(3) SubvenŃionarea locurilor de muncă vacante pentru încadrarea în muncă, în condiŃiilealin. (2), a persoanelor cu handicap nu poate depăsi 60% din costurile salariale aleangajatorului, pe o perioadă de un an de la angajare, aferente persoanelor cu handicapîncadrate în muncă.(4) Angajatorii care încetează raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelorprevăzute la alin. (1) si (2), anterior termenului de 2 ani, sunt obligaŃi să restituie, întotalitate, agenŃiilor pentru ocuparea forŃei de muncă sumele încasate pentru fiecarepersoană, plus dobânda de referinŃă a Băncii NaŃionale a României în vigoare la dataîncetării raporturilor de muncă sau de serviciu, dacă încetarea acestora a avut loc dinmotivele prevăzute la art. 83 alin. (2).

(5) Angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii, someri care în termen de 3 ani dela data angajării îndeplinesc, conform legii, condiŃiile pentru a solicita pensia anticipatăparŃială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiŃiile dea solicita pensia anticipată parŃială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la dataîndeplinirii condiŃiilor respective, de o sumă egală cu un salariu de bază minim brut pe Ńarăgarantat în plată în vigoare, acordată din bugetul asigurărilor pentru somaj.(6) Nu beneficiază de facilităŃile prevăzute la alin. (1), (2) si (5) angajatorii care în ultimii2 ani au fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu persoanele angajate din categoriileprevăzute la aceste alineate.ART. 85^1Angajatorii care beneficiază de subvenŃionarea locurilor de muncă în condiŃiile art. 80 sauart. 85 alin. (1) si (2) si care încetează raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelorîncadrate pe aceste locuri de muncă, din motivele prevăzute la art. 83 alin. (2), anteriortermenelor prevăzute de lege, nu mai pot beneficia de o nouă subvenŃie din bugetulasigurărilor pentru somaj pe o perioadă de 2 ani de la data încetării raporturilor de muncăsau de serviciu.2. Acordarea de credite în condiŃii avantajoaseART. 86(1) Pentru crearea de noi locuri de muncă prin înfiinŃarea sau dezvoltarea de întreprinderimici si mijlocii, unităŃi cooperatiste, asociaŃii familiale, precum si activităŃi independentedesfăsurate de persoane fizice autorizate se pot acorda, din bugetul asigurărilor pentrusomaj, credite în condiŃii avantajoase.(2) Creditele se acordă în baza unor proiecte de fezabilitate, proporŃional cu numărul delocuri de muncă ce vor fi create, pentru o perioadă de cel mult 3 ani, pentru investiŃii,

inclusiv perioada de graŃie de maximum 6 luni si, respectiv, un an pentru asigurareaproducŃiei, cu o dobândă de 50% din dobânda de referinŃă a Băncii NaŃionale a României.(3) În judeŃele în care rata medie anuală a somajului s-a situat peste rata medie anuală asomajului pe Ńară, comunicată de AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă,creditele se acordă în anul calendaristic următor cu o dobândă de 25% din dobânda dereferinŃă a Băncii NaŃionale a României.(4) Beneficiază de credite, în condiŃiile legii, cu dobânda prevăzută la alin. (3) sipersoanele în vârstă de până la 30 de ani, care au statut de student pentru prima dată siurmează studiile la cursuri de zi la o instituŃie de învăŃământ superior de stat sau particular,autorizată sau acreditată, în condiŃiile legii.(5) Creditele prevăzute la alin. (4) se acordă studenŃilor care înfiinŃează sau dezvoltă,individual sau împreună cu alŃi studenŃi care îndeplinesc condiŃiile prevăzute la alin. (4),întreprinderi mici si mijlocii, unităŃi cooperatiste, asociaŃii familiale sau care desfăsoară înmod independent o activitate economică în calitate de persoană fizică autorizată.(6) În cazul în care în perioada pentru care a fost acordat creditul intervine cesionareasau înstrăinarea parŃială ori totală, prin orice modalitate, a părŃilor sociale sau a acŃiunilordeŃinute de beneficiarii de credite prevăzuŃi la alin. (4) către alte persoane decât cele dincategoria menŃionată, acestia sunt obligaŃi să achite o sumă egală cu diferenŃa dintredobânda prevăzută la alin. (2) si cea prevăzută la alin. (3).(7) Beneficiarii de credite acordate în condiŃiile prevăzute la alin. (2) - (4) trebuie săîndeplinească următoarele condiŃii:a) să aibă cel mult 249 de angajaŃi si/sau membri cooperatori cu raporturi de muncă saude serviciu;

b) activitatea de bază să se realizeze în producŃie, servicii sau în turism;c) pe cel puŃin 60% din numărul locurilor de muncă nou-create prin înfiinŃarea saudezvoltarea de întreprinderi mici si mijlocii ori de unităŃi cooperatiste să fie încadratpersonal provenind din rândul somerilor înregistraŃi la agenŃiile pentru ocuparea forŃei demuncă;d) personalul încadrat în condiŃiile prevăzute la lit. c) să fie menŃinut în activitate cel puŃin3 ani;e) locurile de muncă avute în vedere la acordarea de credite în condiŃiile alin. (2) - (4) sănu fie locurile de muncă vacante, rezultate în urma încetării raporturilor de muncă a unorangajaŃi în ultimele 12 luni premergătoare încheierii contractului de creditare.(8) Somerii care se obligă să înfiinŃeze întreprinderi mici si mijlocii, unităŃi cooperatiste,asociaŃii familiale sau care desfăsoară în mod independent o activitate economică în calitatede persoane fizice autorizate au prioritate la obŃinerea creditelor în condiŃii avantajoase.ART. 86^1(1) Pentru crearea de noi locuri de muncă pentru someri, se pot acorda, din bugetulasigurărilor pentru somaj, de la capitolul "Împrumuturi", fonduri nerambursabile.(2) Fondurile nerambursabile se acordă în baza unor proiecte de fezabilitate, proporŃionalcu numărul de locuri de muncă ce vor fi create.(3) Fondurile prevăzute la alin. (1) se acordă pentru înfiinŃarea sau dezvoltarea deîntreprinderi mici si mijlocii, unităŃi cooperatiste, asociaŃii familiale, precum si activităŃiindependente desfăsurate de persoane fizice autorizate, care îsi desfăsoară activitatea înlocalităŃi confruntate cu fenomene de sărăcie si excluziune socială din cauza nivelului ridicatal somajului.(4) LocalităŃile în care se vor acorda fondurile prevăzute la alin. (1), precum si sumele ce

vor fi alocate fiecărei localităŃi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în limitele stabiliteprin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.(5) Fondurile prevăzute la alin. (1) se acordă întreprinderilor mici si mijlocii si unităŃilorcooperatiste cu condiŃia ca pe toate locurile de muncă nou-create să încadreze în muncă peperioadă nedeterminată someri pe care să îi menŃină în activitate cel puŃin 4 ani, asociaŃiilorfamiliale înfiinŃate de someri, precum si somerilor care au dobândit calitatea de persoanefizice autorizate să desfăsoare, în mod independent, o activitate economică.ART. 86^2(1) Pentru acordarea creditelor în condiŃii avantajoase sau a fondurilor nerambursabileprevăzute la art. 86^1, contribuŃia beneficiarului trebuie să fie de cel puŃin 25% din valoareaproiectului de fezabilitate depus.(2) Creditele în condiŃii avantajoase si fondurile nerambursabile se acordă din bugetulasigurărilor pentru somaj cu respectarea prevederilor Regulamentului privind ajutorul destat regional si ajutorul de stat pentru întreprinderile mici si mijlocii si ale Regulamentuluiprivind ajutorul de stat pentru ocuparea forŃei de muncă.(3) Beneficiarii de credite acordate în condiŃiile art. 86 sau de fonduri nerambursabileacordate în condiŃiile art. 86^1 au obligaŃia de a menŃine locurile de muncă nou-createpentru o perioadă minimă de 5 ani.ART. 87(1) Sumele totale care pot fi utilizate pentru acordarea de credite în condiŃii avantajoase,respectiv de fonduri nerambursabile, precum si cuantumul maxim al acestora, ce pot fiacordate unui beneficiar, se vor stabili prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.(2) AsociaŃiile familiale pot primi credite în condiŃii avantajoase sau fondurinerambursabile, proporŃional cu numărul membrilor acestora, iar persoanele fizice

autorizate care desfăsoară în mod independent activităŃi economice, pentru finanŃareapropriului loc de muncă.(3) AsociaŃiile familiale si persoanele fizice autorizate care desfăsoară în mod independentactivităŃi economice pot primi credite în condiŃii avantajoase dacă cel puŃin unul dintremembrii asociaŃiei familiale, respectiv persoana fizică autorizată, este asigurat în sistemulasigurărilor pentru somaj si a realizat un stagiu de cotizare de cel puŃin 12 luni în ultimele24 de luni premergătoare datei solicitării creditului.(4) AsociaŃiile familiale si persoanele fizice autorizate care desfăsoară în mod independentactivităŃi economice pot primi fonduri nerambursabile dacă cel puŃin unul dintre membriiasociaŃiei familiale, respectiv persoana fizică autorizată, a realizat un stagiu total de cotizareîn sistemul asigurărilor pentru somaj, de minimum 24 de luni.ART. 88(1) În cazul în care persoanelor angajate din rândul somerilor le încetează raporturile demuncă anterior împlinirii celor 3 ani, respectiv 4 ani, de la încadrare, angajatorul esteobligat ca, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data încetării raporturilorde muncă, să încadreze someri pe locurile de muncă devenite vacante.(2) ObligaŃia prevăzută la alin. (1) revine angajatorilor si în situaŃia în care persoaneleangajate pe noile locuri de muncă create nu provin din rândul somerilor, pentru cei carebeneficiază de credite în condiŃii avantajoase.(3) Pe perioada derulării contractului angajatorul nu poate reduce numărul de posturiexistent în unitate la data acordării creditului sau a fondului nerambursabil.(4) În cazul în care unul dintre posturile existente la data acordării creditului sau afondului nerambursabil devine vacant, angajatorul este obligat ca, în termen de maximum 30de zile calendaristice de la data la care postul devine vacant, să încadreze alte persoane pe

locurile de muncă devenite vacante.ART. 89(1) În cazul nerespectării condiŃiei prevăzute la art. 86 alin. (7) lit. c), angajatorul vasuporta o penalitate egală cu mărimea creditului acordat pentru fiecare loc de muncă creatsi neocupat.(2) În cazul nerespectării obligaŃiei prevăzute la art. 86^2 alin. (3) si art. 88 alin. (1) si (2),angajatorul va suporta o penalitate egală cu valoarea fondului nerambursabil, respectiv cumărimea creditului acordat, pentru fiecare loc de muncă creat si neocupat, proporŃional cunumărul de luni neocupate.(3) În cazul nerespectării obligaŃiei prevăzute la art. 88 alin. (3) si (4), angajatorul vasuporta o penalitate egală cu o parte din mărimea creditului, respectiv a fonduluinerambursabil, care s-a acordat, potrivit legii, pentru un număr de locuri de muncă noucreate,egal cu cel al locurilor de muncă desfiinŃate sau devenite vacante, proporŃională cuponderea perioadei în care nu s-a respectat această obligaŃie în totalul perioadei prevăzutepentru menŃinerea sau ocuparea locurilor de muncă, la care, în cazul creditelor, se adaugădobânda aferentă.ART. 90(1) Beneficiarii de credite în condiŃii avantajoase pot solicita din nou credite din bugetulasigurărilor pentru somaj dacă au achitat integral creditele în condiŃii avantajoase obŃinuteanterior, inclusiv dobânzile aferente.(2) Beneficiarii unui fond nerambursabil nu mai au dreptul să primească un nou fondnerambursabil.ART. 91(1) Administrarea sumelor alocate din bugetul asigurărilor pentru somaj pentru acordareade credite în condiŃii avantajoase sau fonduri nerambursabile se face de bănci sau de agenŃii

autorizate potrivit legii, cu care AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă încheiecontracte în condiŃiile prevăzute de lege.(2) Banca sau agenŃia de credite care administrează fonduri pentru acordarea de crediteîn condiŃii avantajoase poartă răspunderea pentru rambursarea sumelor la bugetulasigurărilor pentru somaj.(3) Taxele si comisioanele pe care AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă ledatorează băncii sau agenŃiei de credit pentru administrarea fondurilor pentru acordarea decredite în condiŃii avantajoase se suportă din bugetul asigurărilor pentru somaj.ART. 92(1) Procedura si criteriile de acordare a fondurilor nerambursabile se stabilesc prinhotărâre a Guvernului.(2) CondiŃiile de acordare si rambursare a creditelor, de acordare a fondurilornerambursabile, modul de stabilire a garanŃiilor, organizarea si desfăsurarea licitaŃiilorpentru desemnarea băncilor si agenŃiilor autorizate să acorde credite, respectiv fondurinerambursabile, din bugetul asigurărilor pentru somaj se vor stabili prin normemetodologice comune ale Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale si Familiei si BănciiNaŃionale a României.3. FacilităŃi acordate angajatorilorART. 93(1) Angajatorii care încadrează în muncă persoane din rândul somerilor, pe care le menŃinîn activitate pe o perioadă de cel puŃin 6 luni de la data angajării, beneficiază de reducereasumei reprezentând contribuŃia de 2,5% datorată bugetului asigurărilor pentru somaj.(2) Reducerea contribuŃiei se acordă începând din anul fiscal următor, pentru o perioadă de6 luni, si constă în diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fiecare procent dinponderea personalului nou-angajat în condiŃiile prevăzute la alin. (1) din numărul mediu

scriptic de personal încadrat cu contract individual de muncă din anul respectiv.ART. 94(1) Angajatorii care primesc credite din bugetul asigurărilor pentru somaj, în condiŃiileart. 86, beneficiază de reducere la plata contribuŃiei, potrivit art. 93 alin. (2), numai pentrusomerii încadraŃi peste nivelul de 50% din locurile de muncă nou-create prevăzute la art. 86alin. (7) lit. c).(2) Angajatorii care primesc fonduri nerambursabile din bugetul asigurărilor pentrusomaj, în condiŃiile art. 86^1, beneficiază de reducere la plata contribuŃiei, potrivit art. 93alin. (2), numai pentru somerii încadraŃi pe alte locuri de muncă decât cele nou-create caurmare a acordării fondurilor nerambursabile.SECłIUNEA a 4-aPrevederi finaleART. 95Procedurile privind accesul la măsurile pentru stimularea ocupării forŃei de muncă,modalităŃile de finanŃare si instrucŃiunile de implementare a acestora vor fi elaborate deAgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă, vor fi avizate de Ministerul Muncii,SolidarităŃii Sociale si Familiei si vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.ART. 96(1) AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă întocmeste la sfârsitul fiecărui anbilanŃuri de ocupare, prin care se evidenŃiază efectele măsurilor de stimulare a ocupării,realizate în perioada respectivă.(2) ConŃinutul-cadru al bilanŃurilor de ocupare se aprobă prin ordin al presedinteluiAgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea ForŃei de Muncă.(3) BilanŃurile de ocupare, pe judeŃe si la nivel naŃional, se publică în primul semestru alanului următor în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.CAP. 6InstituŃii si responsabilităŃi în aplicarea prezentei legiSECłIUNEA 1

InstituŃii si organizaŃii implicate în realizarea prevederilor prezentei legiART. 97Pentru realizarea obiectivelor si măsurilor prevăzute de prezenta lege Guvernul aprobăstrategii, planuri si programe naŃionale, în profil de ramură si teritorial.ART. 98InstituŃiile implicate în realizarea prevederilor prezentei legi sunt:a) Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale si Familiei;b) AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă;c) ministere si alte organe de specialitate ale administraŃiei publice centrale;d) organizaŃiile sindicale si asociaŃiile patronale reprezentative la nivel naŃional;e) prefecturile si autorităŃile administraŃiei publice locale;f) Comisia NaŃională de Promovare a Ocupării ForŃei de Muncă.ART. 99Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale si Familiei are în domeniul ocupării forŃei demuncă următoarele atribuŃii:a) urmăreste tendinŃele de pe piaŃa muncii si elaborează strategii, prognoze si programenaŃionale privind ocuparea forŃei de muncă, formarea profesională a somerilor si egalitatea desanse pe piaŃa muncii;b) elaborează si avizează proiectele de acte normative în domeniul ocupării, formăriiprofesionale, promovării egalităŃii de sanse pe piaŃa muncii;c) elaborează proiectul bugetului asigurărilor pentru somaj;d) deleagă anual atribuŃiile de ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilorpentru somaj, conform legii;e) urmăreste, pe baza rapoartelor trimestriale si anuale, execuŃia bugetului asigurărilorpentru somaj si exercită controlul asupra realizării politicilor, strategiilor, planurilor siprogramelor privind forŃa de muncă de către AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei deMuncă;f) împreună cu alte ministere si organe de specialitate realizează si actualizeazăClasificarea ocupaŃiilor din România, Ńinând seama de schimbările în structura economică si

socială a Ńării si de cerinŃele alinierii la standardele internaŃionale în domeniu;g) promovează programe, propune acorduri si implementează proiecte de colaborareinternaŃională în domeniile ocupării, formării profesionale si egalităŃii de sanse pe piaŃamuncii;h) stabileste anual indicatorii de performanŃă si nivelul acestora, în baza cărora seelaborează programul anual de activitate al AgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea ForŃei deMuncă.ART. 100(1) Realizarea politicilor, strategiilor, planurilor si programelor privind ocuparea forŃei demuncă si formarea profesională a somerilor se înfăptuieste, în principal, prin intermediulAgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea ForŃei de Muncă.(2) Pentru realizarea serviciilor de ocupare si formare profesională AgenŃia NaŃionalăpentru Ocuparea ForŃei de Muncă va respecta:a) accesul nediscriminatoriu la serviciile prestate în domeniul ocupării si formăriiprofesionale;b) neutralitatea în posibilele interese divergente dintre angajatori si forŃa de muncă;c) orientarea activităŃii către nevoile clienŃilor prin întocmirea planurilor individuale deacŃiune si promovarea unor servicii rapide si de calitate;d) respectarea caracterului concurenŃial al activităŃilor de pe piaŃa muncii;e) confidenŃialitatea datelor personale ale clienŃilor;f) transparenŃă în activitatea desfăsurată si în privinŃa rezultatelor obŃinute;g) descentralizarea serviciilor si a procesului de luare a deciziilor;h) adaptabilitatea serviciilor la modificările din mediul social si economic.ART. 101AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă prezintă Ministerului Muncii,SolidarităŃii Sociale si Familiei rapoarte trimestriale si anuale privind executarea bugetuluiasigurărilor pentru somaj si realizarea indicatorilor de performanŃă stabiliŃi prin protocol.

ART. 102(1) Ministerele si alte organe de specialitate ale administraŃiei publice centrale, prinstrategiile si politicile elaborate în domeniile pe care le coordonează, trebuie să asigurecresterea gradului de ocupare a forŃei de muncă.(2) În vederea realizării obiectivelor prevăzute la alin. (1) ministerele si alte organe despecialitate ale administraŃiei publice centrale pot propune în cadrul Comisiei NaŃionale dePromovare a Ocupării ForŃei de Muncă strategii, programe si proiecte de acte normativeprivind ocuparea si formarea profesională a forŃei de muncă.ART. 103(1) OrganizaŃiile sindicale si asociaŃiile patronale, reprezentative la nivel naŃional, participăîn condiŃiile prevăzute de lege la elaborarea si implementarea programelor si măsurilorprivind piaŃa muncii.(2) OrganizaŃiile sindicale si asociaŃiile patronale reprezentative la nivel naŃional vor ficonsultate la elaborarea de acte normative care privesc ocuparea forŃei de muncă.ART. 104Prefecturile si autorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia să monitorizezeevoluŃiile de pe piaŃa muncii în plan teritorial, să participe activ la elaborarea si realizareamăsurilor de îmbunătăŃire a ocupării persoanelor neîncadrate în muncă si să sprijineactivitatea agenŃiilor pentru ocuparea forŃei de muncă.SECłIUNEA a 2-aComisia NaŃională de Promovare a Ocupării ForŃei de MuncăART. 105Se înfiinŃează Comisia NaŃională de Promovare a Ocupării ForŃei de Muncă, denumită încontinuare Comisia NaŃională de Ocupare.ART. 106Comisia NaŃională de Ocupare are, în principal, următoarele atribuŃii:a) supune atenŃiei Guvernului strategii si politici pentru cresterea nivelului si calităŃii

ocupării forŃei de muncă în corelaŃie cu programele de dezvoltare economică si socială;b) stabileste direcŃiile dezvoltării resurselor umane la nivel naŃional, în profil de ramură siteritorial;c) asigură armonizarea programelor de dezvoltare a resurselor umane finanŃate din fonduripublice sau din alte surse;d) face propuneri pentru elaborarea unor acte normative privind ocuparea forŃei de muncăsi de îmbunătăŃire a legislaŃiei în acest domeniu;e) pe baza tendinŃelor dezvoltării economice si sociale si a evoluŃiilor pe piaŃa muncii, facepropuneri pentru iniŃierea unor măsuri proactive de combatere a somajului prin politicifiscale, ajustări structurale, reconversie profesională.ART. 107(1) Comisia NaŃională de Ocupare este alcătuită din reprezentanŃi ai ministerelor, agenŃiilorsi departamentelor din subordinea Guvernului sau autonome, la nivel de secretar de stat, sidin presedinŃii organizaŃiilor sindicale si asociaŃiilor patronale reprezentative la nivel naŃional.(2) Presedintele Comisiei NaŃionale de Ocupare este ministrul muncii, solidarităŃii socialesi familiei.(3) ComponenŃa Comisiei NaŃionale de Ocupare va fi stabilită în termen de 60 de zile de ladata intrării în vigoare a prezentei legi de către ministrul muncii, solidarităŃii sociale sifamiliei, cu consultarea instituŃiilor prevăzute la alin. (1), si se aprobă prin decizie a primuluiministru.(4) Secretariatul Comisiei NaŃionale de Ocupare este asigurat prin DirecŃia generală forŃăde muncă din cadrul Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale si Familiei.ART. 108Comisia NaŃională de Ocupare poate comanda instituŃiilor de specialitate studii, rapoarte sianalize privind piaŃa muncii, care vor fi finanŃate din bugetul asigurărilor pentru somaj.ART. 109

(1) Comisia NaŃională de Ocupare este legal constituită la data aprobării de către primulministrua componenŃei acesteia.(2) Regulamentul de organizare si funcŃionare a Comisiei NaŃionale de Ocupare va fielaborat de către Ministerul Muncii, SolidarităŃii Sociale si Familiei si va fi supus spreaprobare acesteia în termen de 90 de zile de la data constituirii si va fi publicat în MonitorulOficial al României, Partea I.CAP. 7Răspunderea juridicăART. 110Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială,civilă, contravenŃională sau penală.ART. 111Încălcarea de către angajator a obligaŃiilor prevăzute la art. 26 alin. (1) si la art. 27,constând în sustragerea de la obligaŃia privind plata contribuŃiilor la bugetul asigurărilorpentru somaj, constituie infracŃiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cuamendă.ART. 112ReŃinerea de către angajator de la salariaŃi a contribuŃiilor datorate bugetului asigurărilorpentru somaj si nevirarea acestora în termen de 15 zile în conturile stabilite potrivitreglementărilor în vigoare constituie infracŃiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la6 luni sau cu amendă.ART. 113Constituie contravenŃie următoarele fapte:a) necomunicarea lunară a locurilor de muncă vacante prevăzute la art. 10;b) neutilizarea Clasificării ocupaŃiilor din România prevăzute la art. 15;c) nedepunerea lunară a declaraŃiei prevăzute la art. 21;d) *** Abrogatăe) nerespectarea prevederilor art. 41 alin. (2);f) nerespectarea prevederilor art. 50;g) nerespectarea prevederilor art. 100 alin. (2) lit. e);

h) necomunicarea datelor si informaŃiilor solicitate în scris de AgenŃia NaŃională pentruOcuparea ForŃei de Muncă pentru îndeplinirea atribuŃiilor sale prevăzute de lege;i) furnizarea, fără acreditarea prevăzută de lege, a serviciilor pentru stimularea ocupăriiforŃei de muncă.ART. 114ContravenŃiile prevăzute la art. 113 se sancŃionează după cum urmează:a) cele prevăzute la lit. a), b), f) si h), cu amendă de la 1.500 lei la 2.500 lei;b) cele prevăzute la lit. c), d), e), g) si i), cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.ART. 115Amenzile contravenŃionale pot fi aplicate si persoanelor juridice.ART. 116(1) Constatarea si sancŃionarea contravenŃiilor prevăzute la art. 113 se realizează deorganele de control ale Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale si Familiei, InspecŃieiMuncii, AgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea ForŃei de Muncă si de către alte organe care,potrivit legii, au dreptul să efectueze control.(2) Organele de control măsuri active ale AgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea ForŃei deMuncă si ale structurilor sale teritoriale vor constata si vor sancŃiona contravenŃiileprevăzute la art. 113 lit. a), c), e), h) si i), precum si contravenŃia prevăzută la lit. f), în ceeace priveste nerespectarea art. 50 alin. (3).ART. 116^1Controlul respectării obligaŃiilor privind încadrarea în muncă si menŃinerea raporturilorde muncă, asumate de angajatorii care au beneficiat de subvenŃii, credite sau fondurinerambursabile din bugetul asigurărilor pentru somaj, precum si de facilităŃi în temeiul art.93, se efectuează de către organele de control măsuri active din cadrul agenŃiilor pentruocuparea forŃei de muncă judeŃene, respectiv a municipiului Bucuresti, care vor constata sivor aplica, după caz, sancŃiunile prevăzute de prezenta lege.ART. 117

Amenzile contravenŃionale aplicate conform prezentei legi constituie venituri la bugetulasigurărilor pentru somaj.ART. 118DispoziŃiile prezentei legi, referitoare la stabilirea si sancŃionarea contravenŃiilor, secompletează cu prevederile OrdonanŃei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic alcontravenŃiilor.ART. 119(1) Litigiile rezultate ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi se soluŃionează decătre instanŃele judecătoresti competente, potrivit legii.(2) Litigiile privind stabilirea si plata indemnizaŃiei de somaj se soluŃionează în regim deurgenŃă, potrivit normelor procedurale prevăzute pentru conflictele de drepturi, chiar dacăprin lege specială se prevede altfel.CAP. 8DispoziŃii tranzitorii si finaleART. 120(1) Persoanele care solicită dreptul la ajutor de somaj, ajutor de integrare profesională saualocaŃie de sprijin înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază de acest dreptîn cuantumul, pe durata si în condiŃiile stabilite de Legea nr. 1/1991 republicată, cumodificările ulterioare.(2) În aceleasi condiŃii beneficiază persoanele prevăzute la alin. (1) de drepturile care le-aufost suspendate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi si care au fost repuse înplată după această dată.ART. 121Plata ajutoarelor de somaj acordate potrivit Legii nr. 1/1991 republicată, cu modificărileulterioare, si a sumelor acordate potrivit prevederilor OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr.35/1997 privind măsurile de stimulare a persoanelor fizice si juridice pentru încadrarea în

muncă a absolvenŃilor instituŃiilor de învăŃământ, aprobată cu modificări prin Legea nr.162/1997, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, se suportă din bugetulasigurărilor pentru somaj.ART. 122(1) Persoanele cărora li s-a stabilit ajutor de somaj si a fost suspendat pe perioada acordăriiplăŃilor compensatorii, potrivit legii, iar repunerea în plată a acestui drept are loc înainte deintrarea în vigoare a prezentei legi, beneficiază de ajutorul de somaj stabilit.(2) Persoanele cărora li s-a stabilit ajutorul de somaj si a fost suspendat pe perioadaacordării plăŃilor compensatorii, potrivit legii, iar data repunerii în plată este ulterioară dateiintrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de indemnizaŃie de somaj stabilită în condiŃiileacestei legi.ART. 123Persoanele fizice sau juridice care până la data intrării în vigoare a prezentei legi auîncadrat absolvenŃi în condiŃiile prevăzute de OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 35/1997,aprobată cu modificări prin Legea nr. 162/1997, beneficiază de aceste măsuri în condiŃiilestabilite de această ordonanŃă de urgenŃă.ART. 124Persoanele disponibilizate în condiŃiile prevăzute de OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr.98/1999 privind protecŃia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vorfi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, cu modificările si completările ulterioare,după data intrării în vigoare a prezentei legi, în cadrul unor etape prevăzute în programe derestructurare aprobate sau contracte de vânzare-cumpărare încheiate anterior intrării învigoare a prezentei legi, beneficiază de indemnizaŃie de somaj în condiŃiile prevăzute deprezenta lege.ART. 125

IndemnizaŃia de somaj se plăteste titularului ori mandatarului acestuia stabilit prin procurăspecială.ART. 126Cererile pentru acordarea indemnizaŃiei de somaj, precum si toate actele procedurale înlegătură cu stabilirea acestui drept sunt scutite de orice fel de taxă de timbru.ART. 127IndemnizaŃia de somaj si celelalte drepturi stabilite prin prezenta lege se reactualizeazăori de câte ori se modifică salariul de bază minim brut pe Ńară garantat în plată.ART. 128Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 martie 2002.ART. 129În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, Ministerul Muncii si SolidarităŃii Sociale, în baza propunerilor AgenŃieiNaŃionale pentru Ocuparea ForŃei de Muncă, va elabora norme metodologice de aplicare aacesteia, precum si criterii de acreditare a furnizorilor de servicii prevăzute la art. 55 si 56,care vor fi aprobate prin hotărâri ale Guvernului.ART. 130La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:a) Legea nr. 1/1991 privind protecŃia socială a somerilor si reintegrarea lor profesională,republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 14 septembrie 1994, cumodificările si completările ulterioare;b) OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 35/1997 privind măsurile de stimulare apersoanelor fizice si juridice pentru încadrarea în muncă a absolvenŃilor instituŃiilor deînvăŃământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 iulie 1997,aprobată cu modificări prin Legea nr. 162/1997, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 288 din 24 octombrie 1997;c) Hotărârea Guvernului nr. 456/1997 cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea

prevederilor OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 35/1997 privind măsurile de stimulare apersoanelor fizice si juridice pentru încadrarea în muncă a absolvenŃilor instituŃiilor deînvăŃământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 27 august 1997;d) Ordinul ministrului muncii si protecŃiei sociale nr. 307/1994 pentru aprobareaInstrucŃiunilor privind procedura de primire si soluŃionare a cererilor de plată a ajutorului desomaj, a ajutorului de integrare profesională si a alocaŃiei de sprijin, publicat în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 324 din 23 noiembrie 1994;e) Hotărârea Guvernului nr. 288/1991 privind calificarea, recalificarea si perfecŃionareapregătirii profesionale a somerilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.36 din 20 februarie 1996;f) Ordinul ministrului muncii si protecŃiei sociale nr. 435/1995 pentru aprobarea Normelormetodologice privind organizarea, desfăsurarea si absolvirea cursurilor de calificare,recalificare, perfecŃionare si a altor forme de pregătire profesională a somerilor si a Normelorde înfiinŃare, organizare si funcŃionare a centrelor de calificare, recalificare si perfecŃionare asomerilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 15 martie 1996;g) orice alte dispoziŃii contrare prezentei legi.NOTĂ:Reproducem mai jos prevederile art. III, IV si V din OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernuluinr. 144/2005."ART. III(1) Persoanele care solicită dreptul la indemnizaŃie de somaj înainte de data intrării învigoare a prezentei ordonanŃe de urgenŃă beneficiază de acest drept în cuantumul, pe duratasi în condiŃiile stabilite de prevederile legale în vigoare la data solicitării dreptului.

(2) În aceleasi condiŃii beneficiază persoanele prevăzute la alin. (1) de drepturile care leaufost suspendate înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanŃe de urgenŃă si careau fost repuse în plată după această dată.ART. IVPersoanele care solicită acordarea drepturilor lunare prevăzute la art. 72 din lege înaintede data intrării în vigoare a prezentei ordonanŃe de urgenŃă beneficiază de aceste drepturi încuantumul, pe durata si în condiŃiile stabilite de prevederile legale în vigoare la datasolicitării drepturilor.ART. VDispoziŃiile prezentei ordonanŃe de urgenŃă nu se aplică convenŃiilor si/sau contractelorîncheiate cu agenŃiile pentru ocuparea forŃei de muncă până la data intrării în vigoare aacesteia."

LEGE nr.114 din 11 octombrie 1996Legea locuinţei

Textul actului republicat în M.Of. nr. 393/31 dec. 1997

Reglementarea cadrului general de realizare, exploatare şi administrare a locuinţelor are la bază următoarele principii: Accesul liber şi neîngrădit la locuinţă este un drept al fiecărui cetăţean.

Realizarea locuinţelor constituie un obiectiv major, de interes naţional, pe termen lung, al administraţiei publice centrale şi locale.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. - Prezenta lege reglementează aspectele sociale, economice, tehnice şi juridice ale construcţiei şi folosinţei locuinţelor.

Art. 2. - Termenii utilizaţi în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles:

a) Locuinţă Construcţie alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii.

b) Locuinţă convenabilă Locuinţă care, prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinţa utilizatorului şi caracteristicile locuinţei, la un moment dat, acoperă necesităţile esenţiale de odihnă, preparare a hranei, educaţie şi igienă, asigurând exigenţele minimale prezentate în anexa nr. 1 la prezenta lege.

c) Locuinţă socială Locuinţă care se atribuie cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii, a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.

d) Locuinţă de serviciu Locuinţă destinată funcţionarilor publici, angajaţilor unor instituţii sau agenţi economici, acordată în condiţiile contractului de muncă, potrivit prevederilor legale.

e) Locuinţă de intervenţie Locuinţă destinată cazării personalului unităţilor economice sau bugetare, care,

prin contractul de muncă, îndeplineşte activităţi sau funcţii ce necesită prezenţa permanentă sau în caz de urgenţă în cadrul unităţilor economice.

f) Locuinţă de necesitate Locuinţă destinată cazării temporare a persoanelor şi familiilor ale căror locuinţe au devenit inutilizabile în urma unor catastrofe naturale sau accidente sau ale căror locuinţe sunt supuse demolării în vederea realizării de lucrări de utilitate publică, precum şi lucrărilor de reabilitare ce nu se pot efectua în clădiri ocupate de locatari.

g) Locuinţă de protocol Locuinţă destinată utilizării de către persoanele care sunt alese sau numite în unele funcţii ori demnităţi publice, exclusiv pe durata exercitării acestora.

h) Casă de vacanţă Locuinţă ocupată temporar, ca reşedinţă secundară, destinată odihnei şi recreerii.

Art. 3. - Autorizarea executării construcţiilor de locuinţe noi, indiferent de natura proprietăţii sau a amplasamentului, se face pe baza satisfacerii exigenţelor minimale, prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.

Consiliile judeţene şi locale, potrivit competenţelor stabilite prin lege, pot autoriza executarea etapizată a construcţiilor de locuinţe.

CAPITOLUL II Dezvoltarea construcţiei de locuinţe

Art. 4. - Persoanele fizice sau juridice române pot realiza, cu respectarea prevederilor legale, construcţii de locuinţe pentru folosinţă proprie sau în scopul valorificării acestora.

Art. 5. - Persoanele juridice române care investesc din profit pentru realizarea de locuinţe, având ca suprafeţe construite cele prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege, beneficiază de scutirea de impozit pe profitul investit cu această destinaţie, în anul fiscal respectiv.

Locuinţele care se realizează în condiţiile prezentului articol, precum şi ale art. 7 şi 20 din prezenta lege, se pot amplasa pe terenurile aparţinând persoanelor fizice beneficiare de locuinţe, ale persoanelor juridice investitoare sau pe terenuri concesionate în acest scop de către consiliile locale persoanelor juridice sau fizice, conform prevederilor legale, fără licitaţie publică, cu reducerea taxei de concesiune până la 95%.

Art. 6. - Persoanele juridice române care investesc din profit în lucrări de consolidare la locuinţele avariate de seisme, precum şi de reabilitare a locuinţelor existente, de categoria a III-a, a IV-a şi garsoniere, realizate în condiţiile H.C.M.

nr.1.650/1968, ale H.C.M. nr.1.669/1969 şi ale H.C.M. nr.585/1971, beneficiază de scutirea de impozit pe profit, conform prevederilor art. 5 din prezenta lege.

Art. 7. - Consiliile locale pot realiza din depozitele special constituite locuinţe cu suprafeţele construite prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege, exercitând controlul asupra preţului de vânzare, în vederea înlesnirii accesului la proprietate pentru unele categorii de persoane, în următoarea ordine de prioritate:

a) tinerii căsătoriţi care, la data contractării locuinţei, au, fiecare, vârsta de până la 35 de ani; b) persoanele care beneficiază de facilităţi la cumpărarea sau construirea unei locuinţe, potrivit prevederilor Legii nr. 42/1990, republicată; c) persoanele calificate din agricultură, învăţământ, sănătate, administraţie publică şi culte, care îşi stabilesc domiciliul în mediul rural; d) alte categorii de persoane stabilite de consiliile locale.

Persoanele din categoriile menţionate la lit. a)-c) beneficiază de o subvenţie de la bugetul de stat, în limitele prevederilor bugetare anuale, în raport cu venitul, de până la 30% din valoarea locuinţei, la data contractării, precum şi de plata în rate lunare, pe termen de 20 de ani, a diferenţei faţă de preţul final al locuinţei, după ce s-au scăzut subvenţia şi avansul minim obligatoriu de 10% din valoarea locuinţelor la data contractării, achitat de contractant.

Persoanele prevăzute la lit. d) beneficiază de plata în rate lunare, în termen de 20 de ani, a diferenţei faţă de preţul final al locuinţei, după ce s-a scăzut avansul minim obligatoriu de 30% din valoarea locuinţei la data contractării, achitat de contractant.

Dobânda la suma avansată din depozitul special, care se restituie în rate, este de 5% anual.

În cazul nerestituirii la termenele stabilite a ratelor scadente, se va plăti o dobândă de 10% anual asupra acestor rate.

Autorităţile publice locale, prin administratori delegaţi de acestea, vor încheia cu persoanele fizice prevăzute în prezentul articol contracte de împrumut pentru sumele avansate din depozitul special, potrivit normelor legale în vigoare.

Art. 8. - Persoanele fizice prevăzute la art. 7 se vor adresa consiliilor locale, care vor analiza şi vor aproba, după caz, cererile respective, stabilind, totodată, şi ordinea de prioritate.

Cuantumul subvenţiei se stabileşte în raport cu venitul mediu net lunar pe membru de familie, potrivit normelor aprobate anual de Guvern.

Art. 9. - Depozitele special constituite pe seama consiliilor locale se alimentează din următoarele surse:

a) sumele aprobate anual în bugetele locale, destinate realizării locuinţelor; b) încasările realizate din vânzarea locuinţelor şi a spaţiilor cu altă destinaţie din clădirile de locuit, cu excepţia celor care se fac venituri la bugetele locale, potrivit prevederilor legale în vigoare, precum şi sumele încasate potrivit prevederilor art. 7. c) alocaţiile din bugetul de stat, în limita prevederilor aprobate anual cu această destinaţie; d) alte surse constituite potrivit legii.

Art. 10. - De prevederile art. 7 din prezenta lege beneficiază, o singură dată, persoanele fizice care, împreună cu familia, nu au deţinut şi nu au în proprietate o locuinţă, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 7 lit. c), sau dacă locuinţa în care gospodăresc împreună nu satisface exigenţele minimale de suprafaţă, prevăzute în anexa nr. 1, corespunzător numărului de persoane din familie.

Proprietarii locuinţelor noi, persoane fizice, sunt scutiţi de plata impozitului pe clădire timp de 10 ani de la data dobândirii locuinţei.

În cazul înstrăinării locuinţei în condiţiile prezentei legi, noul proprietar nu mai beneficiază de scutirea de impozit.

Art. 11. - Locuinţele care se realizează în condiţiile art. 7-9 din prezenta lege se vor amplasa, prin grija consiliilor locale, pe terenurile aflate în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale sau pe terenurile aparţinând persoanelor fizice beneficiare, în condiţiile prevederilor Codului civil, cu respectarea documentaţiilor de urbanism legal aprobate şi cu asigurarea utilităţilor şi dotărilor edilitare necesare condiţiilor de locuit.

Art. 12. - Lucrările de viabilizare a terenurilor destinate construcţiilor de locuinţe, care constau în: drumuri publice, reţele de alimentare cu apă şi canalizare, reţele electrice şi, după caz, reţele de gaze, telefonice şi de termoficare se finanţează după cum urmează:

a) drumurile publice, reţelele de alimentare cu apă şi canalizare şi, după caz, reţelele de termoficare, din bugetele locale şi din alte fonduri legal constituite cu această destinaţie; b) reţelele electrice stradale, inclusiv posturile de transformare aferente şi, după caz, de gaze şi telefonice stradale, din bugetele de venituri şi cheltuieli ale regiilor autonome de profil, din credite bancare contractate de acestea, precum şi din alte fonduri constituite cu această destinaţie.

Persoanele juridice române care investesc din profit în lucrări de viabilizare a terenurilor destinate construcţiilor de locuinţe beneficiază de scutirea de impozit pe profit, conform prevederilor art. 5 din prezenta lege.

Art. 13. - Deschiderea finanţării şi începerea lucrărilor din fonduri publice se efectuează după contractarea cu viitorii beneficiari a cel puţin 70% din numărul locuinţelor prevăzute a fi începute.

Art. 14. - Folosirea sumelor existente în depozitele constituite la nivelul consiliilor locale este de competenţa şi în răspunderea acestora.

Art. 15. - Alocaţiile de la bugetul de stat se fundamentează de către consiliile locale, cu ocazia elaborării bugetului de stat, distinct pentru terminarea locuinţelor şi pentru realizarea de noi locuinţe, şi se transmit consiliului judeţean şi, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz.

Propunerile de alocaţii din bugetul de stat ale consiliilor locale, centralizate pe fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti, se transmit Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului de către consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Pentru alocaţiile de la bugetul de stat privind sprijinul statului pentru finanţarea construcţiilor de locuinţe potrivit prevederilor prezentei legi, Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului îndeplineşte atribuţiile ordonatorului principal de credite, prevăzute în Legea privind finanţele publice.

În execuţia bugetului de stat, alocaţiile pentru construcţii de locuinţe se repartizează şi se acordă consiliilor locale beneficiare de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, prin intermediul consiliilor judeţene şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, potrivit normelor metodologice.

Art. 16 - Lista cuprinzând numărul, structura pe numărul de camere şi amplasamentul locuinţelor, precum şi lista persoanelor care vor beneficia de locuinţe, în ordinea de prioritate stabilită conform art. 7 de către consiliile locale, se afişează la sediul acestora.

Art. 17. - Prin familie, în sensul prezentei legi, se înţelege soţul, soţia, copiii şi părinţii soţilor, care locuiesc şi gospodăresc împreună.

Art. 18. - Până la restituirea sumelor datorate de către beneficiarii locuinţelor, se instituie ipoteca legală asupra locuinţei.

Art. 19. - Înstrăinarea, prin acte între vii, a locuinţelor pentru realizarea cărora s-au acordat subvenţii se poate face numai după restituirea integrală a sumelor actualizate datorate şi pe baza dovezii depunerii integrale a contravalorii sumelor

actualizate, obţinute ca subvenţii de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 7, în depozitul constituit pentru realizarea locuinţelor, în condiţiile prezentei legi.

Art. 20. - Casa de Economii şi Consemnaţiuni va acorda credite persoanelor fizice române, pentru construirea, cumpărarea, reabilitarea şi repararea capitală a locuinţelor proprietate personală, ale căror suprafeţe nu depăşesc pe cele cuprinse în anexa nr. 1 la prezenta lege, pe maximum 20 de ani. Creditele se acordă cu o dobândă egală cu cea acordată de Casa de Economii şi Consemnaţiuni la depunerile pe termen ale populaţiei, la care se adaugă o marjă de 5 puncte procentuale, şi se suportă:

a) 15%, de către beneficiarul creditului; b) diferenţa, până la nivelul total al dobânzii, inclusiv marja de dobândă, de la bugetul de stat, în limita prevederilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. Casa de Economii şi Consemnaţiuni nu va percepe nici un comision pentru creditele acordate.

Creditele pentru construirea sau cumpărarea de locuinţe se acordă o singură dată persoanelor fizice cu cetăţenie română, care nu au deţinut şi nu au în proprietate o locuinţă. De aceste credite mai beneficiază, prin excepţie, persoanele calificate din agricultură, învăţământ, sănătate, administraţie publică şi culte, care îşi stabilesc domiciliul în mediul rural, precum şi cele care gospodăresc împreună cu familia în locuinţe care nu satisfac exigenţele minimale de suprafaţă, corespunzător numărului de persoane din familie, prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.

La primirea creditului, beneficiarul trebuie să aibă constituit la Casa de Economii şi Consemnaţiuni un depozit reprezentând până la 10% din valoarea creditului solicitat.

La depozitul constituit, Casa de Economii şi Consemnaţiuni va bonifica o dobândă egală cu cea suportată direct de către beneficiar. Depozitul nu va fi restituit înainte de rambursarea integrală a creditului şi poate fi utilizat pentru restituirea ultimelor tranşe ale creditului, în limita cuantumului depozitului constituit.

Neplata, consecutiv, a 6 rate lunare de credit şi a dobânzii aferente atrage executarea silită asupra bunului dobândit. Bunul dobândit prin astfel de credite nu poate fi înstrăinat decât după restituirea creditului.

Modul de plată şi cuantumul subvenţiilor se stabilesc prin convenţie între Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, cu avizul Ministerului Finanţelor.

În execuţia bugetului de stat, Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului va repartiza Casei de Economii şi Consemnaţiuni, potrivit celor stabilite prin convenţie, sumele aferente subvenţiilor la dobândă pentru creditele acordate şi care urmează a fi acordate în anul respectiv.

CAPITOLUL III Închirierea locuinţelor

Art. 21. - Închirierea locuinţelor se face pe baza acordului dintre proprietar şi chiriaş, consemnat prin contract scris, care se va înregistra la organele fiscale teritoriale şi va cuprinde:

a) adresa locuinţei care face obiectul închirierii; b) suprafaţa locativă şi dotările folosite în exclusivitate şi în comun; c) suprafaţa curţilor şi a grădinilor folosite în exclusivitate sau în comun; d) valoarea chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia şi modul de plată; e) suma plătită în avans în contul chiriei; f) locul şi condiţiile în care se realizează primirea şi restituirea cheilor; g) obligaţiile părţilor privind folosirea şi întreţinerea spaţiilor care fac obiectul contractului; h) inventarul obiectelor şi al dotărilor aferente; i) data intrării în vigoare şi durata; j) condiţiile privind folosinţa exclusivă şi în comun a părţilor aflate în coproprietate; k) persoanele care vor locui împreună cu titularul contractului; l) alte clauze convenite între părţi.

Art. 22. - Sunt nule de drept orice clauze cuprinse în contractul de închiriere, care:

a) obligă chiriaşul să recunoască sau să plătească în avans proprietarului orice sumă cu titlu de reparaţie în sarcina proprietarului; b) prevăd responsabilitatea colectivă a chiriaşilor în caz de degradare a elementelor de construcţii şi a instalaţiilor, a obiectelor şi dotărilor aferente spaţiilor comune; c) impun chiriaşilor să facă asigurări de daune; d) exonerează proprietarul de obligaţiile ce îi revin potrivit prevederilor legale; e) autorizează pe proprietar să obţină venituri din nerespectarea clauzelor contractului de închiriere.

Art. 23. - În cazul în care părţile nu convin asupra reînnoirii contractului de închiriere, chiriaşul este obligat să părăsească locuinţa la expirarea termenului contractual.

Art. 24. - Rezilierea contractului de închiriere înainte de termenul stabilit se face în următoarele condiţii:

a) la cererea chiriaşului, cu condiţia notificării prealabile într-un termen de minimum 60 de zile; b) la cererea proprietarului, atunci când: - chiriaşul nu a achitat chiria cel puţin 3 luni consecutiv; - chiriaşul a pricinuit însemnate stricăciuni locuinţei, clădirii în care este situată aceasta, instalaţiilor, precum şi oricăror alte bunuri aferente lor, sau dacă înstrăinează fără drept părţi ale acestora; - chiriaşul are un comportament care face imposibilă convieţuirea sau împiedică folosirea normală a locuinţei; - chiriaşul nu a respectat clauzele contractuale; c) la cererea asociaţiei de proprietari, atunci când chiriaşul nu şi-a achitat obligaţiile ce-i revin din cheltuielile comune pe o perioadă de 3 luni, dacă au fost stabilite, prin contractul de închiriere, în sarcina chiriaşului.

Art. 25. - Evacuarea chiriaşului se face numai pe baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. Chiriaşul este obligat la plata chiriei prevăzute în contractul de închiriere, până la data executării efective a hotărârii de evacuare.

Art. 26. - Chiriaşul poate subînchiria, modifica sau îmbunătăţi locuinţa deţinută, numai cu acordul prealabil scris şi în condiţiile stabilite de proprietar, dacă acestea nu sunt interzise prin contractul de închiriere principal.

Beneficiarul contractului de subînchiriere nu se poate prevala de nici un drept împotriva proprietarului şi nici asupra oricărui titlu de ocupare.

Contractul de subînchiriere, încheiat cu respectarea prevederilor legale, se înregistrează la organele fiscale teritoriale.

Art. 27. - În cazul părăsirii definitive a domiciliului de către titularul contractului de închiriere sau al decesului acestuia, închirierea continuă, după caz:

a) în beneficiul soţului sau al soţiei, dacă a locuit împreună cu titularul; b) în beneficiul descendenţilor sau al ascendenţilor, dacă au locuit împreună cu acesta; c) în beneficiul altor persoane care au avut acelaşi domiciliu cu titularul cel puţin un an şi care au fost înscrise în contractul de închiriere.

În cazul mai multor cereri, contractul de închiriere se transferă prin hotărâre judecătorească. În lipsa persoanelor care pot solicita locuinţa, potrivit celor de mai sus, contractul de închiriere încetează în termen de 30 de zile de la data părăsirii domiciliului de către titularul contractului sau de la data înregistrării decesului.

Art. 28. - Proprietarul are următoarele obligaţii:

a) să predea chiriaşului locuinţa în stare normală de folosinţă;

b) să ia măsuri pentru repararea şi menţinerea în stare de siguranţă în exploatare şi de funcţionalitate a clădirii pe toată durata închirierii locuinţei; c) să întreţină în bune condiţii elementele structurii de rezistenţă a clădirii, elementele de construcţie exterioare ale clădirii (acoperiş, faţadă, împrejmuiri, pavimente), curţile şi grădinile, precum şi spaţiile comune din interiorul clădirii (casa scării, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, scări exterioare); d) să întreţină în bune condiţii instalaţiile comune proprii clădirii (ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apă, de canalizare, instalaţii de încălzire centrală şi de preparare a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze, centrale termice, crematorii, instalaţii de colectare a deşeurilor, instalaţii de antenă colectivă, telefonice etc.).

Art. 29. - Chiriaşul are următoarele obligaţii:

a) să efectueze lucrările de întreţinere, reparaţii sau înlocuire a elementelor de construcţii şi instalaţii din folosinţa exclusivă; b) să repare sau să înlocuiască elementele de construcţii şi de instalaţii deteriorate din folosinţa comună, ca urmare a folosirii lor necorespunzătoare, indiferent dacă acestea sunt în interiorul sau în exteriorul clădirii; dacă persoanele care au produs degradarea nu sunt identificate, cheltuielile de reparaţii vor fi suportate de cei care au acces sau folosesc în comun elementele de construcţii, de instalaţii, obiectele şi dotările aferente; c) să asigure curăţenia şi igienizarea în interiorul locuinţei şi la părţile de folosinţă comună pe toată durata contractului de închiriere; d) să predea proprietarului locuinţa în stare normală de folosinţă, la eliberarea acesteia.

Obligaţiile chiriaşului cu privire la întreţinerea şi repararea spaţiului închiriat se păstrează şi în cazul subînchirierii locuinţei.

Art. 30. - În cazul neîndeplinirii de către proprietar a obligaţiilor care îi revin cu privire la întreţinerea şi repararea locuinţei închiriate, lucrările pot fi executate de către chiriaşi în contul proprietarului, reţinând contravaloarea acestora din chirie.

Chiriaşul va putea executa aceste lucrări, dacă degradarea produsă este de natură să afecteze folosinţa normală a clădirii sau a locuinţei şi numai atunci când proprietarul, la sesizarea scrisă a chiriaşului, nu a luat măsuri de executare a lucrării, în termen de 30 de zile de la data sesizării.

Art. 31. - Chiria practicată pentru locuinţe va acoperi cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii, impozitele pe clădiri şi pe teren, precum şi recuperarea investiţiei, în funcţie de durata normată stabilită potrivit prevederilor legale, precum şi un profit supus negocierii între părţi.

Art. 32. - Nivelul maxim al chiriei pentru locuinţele aflate în proprietatea statului se stabileşte prin lege specială. Chiria maximă pentru aceste locuinţe se

diferenţiază pe categorii de localităţi şi pe zone de către consiliile locale, după criteriile avute în vedere la stabilirea impozitelor şi a taxelor locale pentru terenuri.

Art. 33. - Titularii de contracte de închiriere pot face între ei schimb de locuinţe, cu avizul autorităţii care a aprobat închirierea sau, după caz, al proprietarului locuinţei.

CAPITOLUL IV Administrarea clădirilor de locuit

Art. 34. - Clădirile de locuit pot fi date de proprietar în administrarea unor persoane fizice sau juridice, asociaţii, servicii publice sau agenţi economici specializaţi, după caz. Obligaţiile celor care administrează sunt, în principal, următoarele:

a) gestionarea bunurilor şi a fondurilor băneşti; b) angajarea contractelor cu furnizorii serviciilor necesare şi urmărirea realizării acestora, în vederea funcţionării corespunzătoare a clădirii; c) asigurarea cunoaşterii şi respectării regulilor de locuit în comun; d) reprezentarea intereselor proprietarului în raport cu autorităţile publice; e) îndeplinirea oricăror alte obligaţii prevăzute de lege.

Art. 35. - În clădirile de locuit cu mai multe locuinţe, proprietarul răspunde de asigurarea condiţiilor de funcţionare normală a locuinţei aflate în proprietate exclusivă şi a spaţiilor aflate în proprietate indiviză. În acest scop, proprietarii se vor constitui în asociaţii cu personalitate juridică.

Modul de înfiinţare, organizare şi funcţionare a asociaţiilor de proprietari se reglementează potrivit regulamentuluicadru cuprins în anexa nr. 2 la prezenta lege.

Art. 36. - În cazurile în care, în clădirile de locuinţe, unul dintre proprietari sau chiriaşi împiedică cu bună ştiinţă şi sub orice formă folosirea normală a imobilului de locuit, creând prejudicii celorlalţi proprietari sau chiriaşi, după caz, la solicitarea proprietarilor clădirilor sau a reprezentantului legal al acestora, instanţa va hotărî măsurile pentru folosirea normală a imobilului.

Art. 37. - Chiriaşii clădirilor cu mai multe locuinţe se pot asocia, potrivit legii, în scopul reprezentării intereselor lor în raporturile cu proprietarii, precum şi cu alte persoane juridice sau persoane fizice.

În acelaşi scop, în cazul neconstituirii asociaţiei, chiriaşii pot mandata un reprezentant.

CAPITOLUL V Locuinţa socială

Art. 38. - Construcţiile de locuinţe sociale se pot realiza, în orice localitate, pe amplasamentele prevăzute în documentaţiile de urbanism şi în condiţiile prezentei legi. Constituirea fondului de locuinţe sociale se face prin realizarea de construcţii noi şi prin reabilitarea unor construcţii existente.

Consiliile locale controlează şi răspund de fondul de locuinţe sociale situate pe teritoriul unităţilor administrativteritoriale respective.

Art. 39. - Locuinţele sociale aparţin domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale.

Art. 40. - Locuinţele sociale se vor amplasa numai pe terenurile aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 11.

Art. 41. - Locuinţa socială se realizează cu respectarea suprafeţei utile şi a dotărilor stabilite în limita suprafeţei construite, potrivit anexei nr. 1 la prezenta lege.

Pentru locuinţele care se realizează prin reabilitarea construcţiilor existente se consideră obligatorii numai prevederile legate de dotarea minimă.

Art. 42. - Au acces la locuinţă socială, în vederea închirierii, familiile cu un venit mediu net lunar realizat în ultimele 12 luni sub nivelul venitului net lunar pe familie, pentru care se acordă ajutor social potrivit legii, majorat cu 10%.

Nivelul minim astfel calculat va fi corectat periodic de Guvern, în funcţie de evoluţia situaţiei economice şi sociale, începând cu anul 1996.

Venitul net lunar pe familie se stabileşte pe baza declaraţiei de venit şi a actelor doveditoare, potrivit prevederilor legale.

Declaraţiile de venit, făcute cu nesinceritate, atrag răspunderea materială sau penală, după caz.

Art. 43. - Locuinţele sociale se repartizează de către consiliile locale pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, în condiţiile prevederilor prezentului capitol, şi de ele pot beneficia, în ordinea de prioritate stabilită de consiliile locale, următoarele categorii de persoane: tinerii căsătoriţi care au fiecare vârsta de până la 35 de ani, tinerii proveniţi din instituţii de ocrotire socială şi care au împlinit vârsta de 18 ani, invalizii de gradul I şi II, persoanele handicapate, pensionarii, veteranii şi văduvele de război, beneficiarii prevederilor Legii nr. 42/1990, republicată, şi ai Decretului-lege nr.118/1990, republicat, alte persoane sau familii îndreptăţite.

Art. 44. - Contractul de închiriere se încheie de către primar sau de către o persoană împuternicită de acesta cu beneficiarii stabiliţi de consiliul local, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire pe baza declaraţiei de venituri şi a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale.

Nivelul chiriei nu va depăşi 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Diferenţa până la valoarea nominală a chiriei, calculată potrivit art. 31, va fi subvenţionată de la bugetul local al unităţii administrativteritoriale unde este situată locuinţa socială.

Art. 45. - Titularul contractului de închiriere este obligat să comunice primarului, în termen de 30 de zile, orice modificare produsă în venitul net lunar al familiei acestuia, sub sancţiunea rezilierii contractului de închiriere.

În cazurile în care venitul net lunar pe familie s-a modificat, autoritatea administraţiei publice locale va opera modificarea chiriei şi a subvenţiei acordate, cuvenite proprietarului.

Art. 46. - Contractul de închiriere se poate rezilia:

a) în condiţiile prevăzute la art. 24 din prezenta lege; b) în cazul în care venitul mediu net lunar pe familie, realizat în 2 ani fiscali consecutivi, depăşeşte cu peste 20% nivelul minim prevăzut la art. 42 din prezenta lege, iar titularul contractului de închiriere nu a achitat valoarea nominală a chiriei în termen de 90 de zile de la comunicare.

Art. 47. - Locuinţele sociale realizate potrivit prezentei legi nu pot fi vândute.

Art. 48. - Nu pot beneficia de locuinţe sociale, potrivit prezentei legi, persoanele sau familiile care:

a) deţin în proprietate o locuinţă; b) au înstrăinat o locuinţă după data de 1 ianuarie 1990; c) au beneficiat de sprijinul statului în credite şi execuţie pentru realizarea unei locuinţe; d) deţin, în calitate de chiriaş, o altă locuinţă.

Art. 49. - Beneficiarii locuinţelor sociale nu au dreptul să subînchirieze, să transmită dreptul de locuire sau să schimbe destinaţia spaţiului închiriat, sub sancţiunea rezilierii contractului de închiriere şi a suportării eventualelor daune aduse locuinţei şi clădirii, după caz.

Art. 50. - Finanţarea locuinţelor sociale se asigură din bugetele locale, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual, ale consiliilor locale, în care scop se instituie o subdiviziune de cheltuieli distinctă în aceste bugete.

Statul sprijină construcţia de locuinţe sociale prin transferuri de la bugetul de stat, stabilite anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, prin legea bugetului de stat.

Persoanele fizice şi agenţii economici pot sprijini prin donaţii sau contribuţii construcţia de locuinţe sociale.

CAPITOLUL VI Locuinţa de serviciu şi locuinţa de intervenţie

Art. 51. - Fondul de locuinţe de serviciu se compune din:

a) locuinţe existente, care, potrivit prevederilor legale, rămân cu destinaţia de locuinţe de serviciu la data intrării în vigoare a prezentei legi; b) locuinţe noi.

Condiţiile şi durata de închiriere vor fi stipulate în contractul de închiriere încheiat între părţile contractante, accesoriu la contractul de muncă.

Art. 52. - Locuinţele noi se finanţează, în condiţiile legii, din:

a) bugetul de stat şi bugetele locale, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual cu această destinaţie; b) bugetele agenţilor economici, pentru salariaţii acestora.

Art. 53. - Locuinţele de serviciu finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale se realizează cu respectarea suprafeţei utile şi a dotărilor, în limita suprafeţei construite pe apartament, potrivit anexei nr. 1.

Locuinţele de serviciu se vor amplasa după cum urmează:

a) pe terenurile aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, pentru locuinţele finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, cu asigurarea viabilizării terenurilor, potrivit prevederilor art. 12; b) pe terenurile aparţinând agenţilor economici, pentru locuinţele şi lucrările de viabilizare a terenurilor, finanţate din bugetele acestora.

În situaţii deosebite, determinate de natura amplasamentului şi de caracterul zonei, cu aprobarea ordonatorilor de credite, locuinţele prevăzute la alin. 1 se pot construi cu suprafeţe majorate cu până la 20% faţă de cele prevăzute în anexa nr. 1, iar peste această limită, cu aprobarea Guvernului.

Locuinţele de serviciu realizate în condiţiile prezentei legi, finanţate din bugetul de stat şi din bugetele locale, pot fi vândute în condiţiile legii, cu aprobarea Guvernului, în situaţia în care activitatea care a generat realizarea locuinţelor respective s-a restrâns sau a încetat.

Art. 54. - Locuinţa de intervenţie urmează regimul locuinţei de serviciu.

Locuinţele de intervenţie se realizează o dată cu obiectivul de investiţie şi se amplasează în incinta acestuia sau în imediata apropiere.

Locuinţele de intervenţie nu pot fi vândute chiriaşilor.

CAPITOLUL VII Locuinţa de necesitate

Art. 55. - Locuinţa de necesitate se finanţează şi se realizează în condiţiile stabilite pentru locuinţa socială. Locuinţa de necesitate se închiriază temporar persoanelor şi familiilor ale căror locuinţe au devenit inutilizabile potrivit prevederilor art. 2 lit. f).

Contractul de închiriere se încheie de către primarul localităţii sau de către o persoană împuternicită de acesta, pe baza hotărârii consiliului local, până la înlăturarea efectelor care au făcut inutilizabile locuinţele.

Art. 56. - Consiliile locale pot declara, în cazuri de extremă urgenţă, drept locuinţe de necesitate, locuinţele libere aflate în fondul de locuinţe sociale.

CAPITOLUL VIII Locuinţa de protocol

Art. 57. - Locuinţele de protocol sunt proprietate publică a statului.

Administrarea fondului locativ de protocol se face de către Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", care asigură evidenţa, întreţinerea, repararea şi conservarea acestuia, precum şi încasarea chiriei.

Atribuirea, ocuparea şi folosirea locuinţelor de protocol se fac în condiţiile prezentei legi.

Art. 58. - Preşedintele României, preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor şi primul-ministru beneficiază, în condiţiile prezentei legi, de câte o locuinţă de protocol, ca reşedinţă oficială.

Reşedinţele oficiale ale persoanelor prevăzute la alin. 1 se atribuie de către Guvern şi sunt puse la dispoziţia lor, împreună cu dotările aferente, pe întreaga perioadă a exercitării funcţiei, de către Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat".

Lista imobilelor cu destinaţie de reşedinţă oficială, precum şi a celorlalte locuinţe de protocol, şi condiţiile pe care acestea trebuie să le îndeplinească se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 59. - Pot beneficia de locuinţă de protocol, la cerere, cu plata chiriei prevăzute de lege, persoanele care îndeplinesc următoarele funcţii publice: vicepreşedinţi ai Senatului şi ai Camerei Deputaţilor, miniştri de stat, miniştrii şi asimilaţii acestora, precum şi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, preşedintele Curţii Constituţionale, preşedintele Curţii de Conturi, preşedintele Consiliului Legislativ şi avocatul poporului, pe durata exercitării funcţiei sau a mandatului.

Pentru persoanele prevăzute la alin. 1, atribuirea locuinţei de protocol se face prin decizie a primului-ministru şi se pune la dispoziţia lor de către Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat". Atribuirea locuinţelor de protocol se poate face numai dacă persoanele prevăzute la alin. 1 nu deţin, în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, o altă locuinţă care să corespundă condiţiilor stabilite potrivit art. 58 alin. 3.

Art. 60. - Pentru reşedinţele oficiale, Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" va încheia contracte de închiriere cu serviciile de specialitate ale instituţiilor în care îşi desfăşoară activitatea persoanele beneficiare.

Pentru locuinţele de protocol, contractele de închiriere se încheie de către Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" cu beneficiarii direcţi, care, pe această bază, vor putea ocupa locuinţa respectivă împreună cu membrii familiei.

Contractul de închiriere a locuinţelor de protocol şi a celor cu destinaţie de reşedinţă oficială încetează de drept în termen de 60 de zile de la data eliberării din funcţie a beneficiarului.

Atribuirea, în condiţiile prezentei legi, a unei reşedinţe oficiale, respectiv a unei locuinţe de protocol, nu afectează drepturile locative deţinute de persoanele prevăzute la art. 58 şi 59.

CAPITOLUL IX Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 61. - Orice litigiu în legătură cu aplicarea prevederilor prezentei legi se soluţionează de către instanţele judecătoreşti.

Art. 62. - Prevederile Ordonanţei Guvernului nr.19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, aprobată şi modificată prin Legea nr. 82/1995, se aplică în continuare până la terminarea locuinţelor începute.

De drepturile prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr.19/1994 vor beneficia, de la data intrării în vigoare a legii, şi tinerii căsătoriţi care au, fiecare, vârsta până la 35 de ani, împliniţi până la finele anului calendaristic în care are loc contractarea.

După finalizarea blocurilor de locuinţe, sursele de constituire a depozitului special, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.19/1994 şi ale normelor metodologice, se preiau ca venituri la depozitul special constituit în conformitate cu prevederile art. 9.

Art. 63. - În termen de 60 de zile de la data introducerii sistemului de determinare şi impozitare a venitului global pentru persoane fizice, Guvernul va reglementa facilităţile prevăzute la cap. II din prezenta lege, de care să poată beneficia şi persoanele fizice care investesc în construcţia de locuinţe şi pentru punerea în siguranţă a locuinţelor avariate de seisme.

Persoanele juridice române care investesc din profit pentru lucrările prevăzute la art. 5, 6 şi 12, separat sau cumulativ, beneficiază de scutirea de impozit pe profitul investit, conform prevederilor art. 5 din prezenta lege.

Art. 64. - Schimbarea destinaţiei locuinţelor, precum şi a spaţiilor cu altă destinaţie situate în clădiri colective se poate face numai cu acordul proprietarului sau al asociaţiei de proprietari. În vederea efectuării acestei schimbări, este necesar avizul favorabil al proprietarilor şi, după caz, al titularilor contractelor de închiriere din locuinţele cu care se învecinează, pe plan orizontal şi vertical, spaţiul supus schimbării.

Art. 65. - Construirea caselor de vacanţă se autorizează, la cererea persoanelor fizice şi a agenţilor economici, numai pe terenurile aflate în proprietatea acestora sau concesionate în condiţiile legii, în zonele stabilite prin documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.

Art. 66. - Plata chiriei pentru reşedinţele oficiale se face din bugetele Preşedinţiei României, Senatului, Camerei Deputaţilor şi Secretariatului General al Guvernului, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual.

Art. 67. - Guvernul răspunde de aplicarea unitară, pe întreg teritoriul ţării, a politicii de dezvoltare a construcţiei de locuinţe.

Programul de dezvoltare a construcţiei de locuinţe se elaborează de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, pe baza fundamentării organelor administraţiei publice centrale interesate, a consiliilor judeţene şi locale, în acord cu documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.

Art. 68. - Pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prezentei legi, Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare.

Art. 69. - În termen de 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, proprietarii din clădirile cu mai multe locuinţe în proprietate privată sau mixtă se vor constitui în asociaţii de proprietari, în conformitate cu Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari, cuprins în anexa nr. 2, care face parte integrantă din

prezenta lege. Până la înfiinţarea şi funcţionarea birourilor de carte funciară, înregistrarea proprietăţii în vederea constituirii asociaţiilor de proprietari se face în registrele de publicitate aflate în vigoare la birourile de transcripţiuni şi inscripţiuni imobiliare din judecătorii.

Până la data dobândirii personalităţii juridice a asociaţiei de proprietari, asociaţiile de locatari îşi desfăşoară activitatea pe baza Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea şi funcţionarea asociaţiei locatarilor.

Art. 70. - Decretul Consiliului de Stat nr.387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea şi funcţionarea asociaţiei locatarilor, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 116 din 16 noiembrie 1977, se abrogă după 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 71. - Persoanele care beneficiază de drepturi mai favorabile decât cele prevăzute în prezenta lege, consacrate prin legi speciale, care se referă, printre altele, la materia raporturilor juridice locative şi a celor conexe acestora, se bucură în continuare de aplicarea drepturilor mai favorabile.

Art. 72. - Dispoziţiile prezentei legi privind închirierea locuinţelor se completează cu dispoziţiile Codului civil privind contractul de locaţiune.

Art. 73. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, cu excepţia cap. 4 şi a art. 63 cu referire la cap. 4 din aceeaşi lege, exclusiv dispoziţiile referitoare la suprafeţele locative proprietate personală;

H.C.M. nr.860/1973 pentru stabilirea măsurilor de executare a Legii nr. 5/1973, în ceea ce priveşte închirierea de locuinţe;

Decretul Consiliului de Stat nr.256/1984 privind îmbunătăţirea regimului de construire a locuinţelor şi modificarea unor reglementări referitoare la stabilirea preţurilor limită ale locuinţelor care se construiesc din fondurile statului, a preţurilor de contractare ale locuinţelor proprietate personală şi a preţurilor de vânzare ale locuinţelor din fondul locativ de stat, cu excepţia art. III şi a anexelor nr. 3 şi 4;

Decretul Consiliului de Stat nr.68/1975 privind îmbunătăţirea regimului de construire a locuinţelor din fondurile statului sau din fondurile populaţiei cu sprijinul statului în credite şi execuţie;

art. 12 alin. 1 lit. a) şi alin. 2, art. 21-25 şi art. 35 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor;

orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi.

ANEXA Nr. 1

EXIGENŢE MINIMALEpentru locuinţe

A. Cerinţe minimale:

- acces liber individual la spaţiul locuibil, fără tulburarea posesiei şi a folosinţei exclusive a spaţiului deţinut de către o altă persoană sau familie; - spaţiu pentru odihnă; - spaţiu pentru prepararea hranei; - grup sanitar; - acces la energia electrică şi apa potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate şi a reziduurilor menajere.

B. Suprafeţe minimale

----------------------------------------------------------------------------------------------------------Persoane/ Camere/ Cameră Dormi- Loc de Bucătărie Încăperi Spaţii de Suprafaţa Suprafaţafamilie locuinţă de zi toare luat masa sanitare depozitare utilă construită---------------------------------------------------------------------------------------------------------- nr. nr. m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1 1 18,00 - 2,50 5,00 4,50 2,00 37,00 58,00 2 2 18,00 12,00 3,00 5,00 4,50 2,00 52,00 81,00 3 3 18,00 22,00 3,00 5,50 6,50 2,50 66,00 102,00 4 3 19,00 24,00 3,50 5,50 6,50 3,50 74,00 115,00 5 4 20,00 34,00 3,50 6,00 7,50 4,00 87,00 135,00 6 4 21,00 36,00 4,50 6,00 7,50 4,50 93,00 144,00 7 5 22,00 46,00 5,00 6,50 9,00 5,00 107,00 166,00 8 5 22,00 48,00 6,00 6,50 9,00 5,50 110,00 171,00----------------------------------------------------------------------------------------------------------

NOTĂ:

Suprafaţa camerei de zi de la locuinţa cu o cameră include spaţiul pentru dormit.

Locul de luat masa poate fi înglobat în bucătărie sau în camera de zi. Înălţimea liberă minimă a camerelor de locuit va fi de 2,55 m, cu excepţia

mansardelor, supantelor şi nişelor, la care se va asigura un volum minim de 15 m3 de persoană.

Suprafaţa locuibilă este suprafaţa desfăşurată a încăperilor de locuit. Ea cuprinde suprafaţa dormitoarelor şi a camerei de zi.

Suprafaţa utilă este suprafaţa desfăşurată, mai puţin suprafaţa aferentă pereţilor.

Suprafaţa utilă a locuinţei este suma tuturor suprafeţelor utile ale încăperilor. Ea cuprinde: cameră de zi, dormitoare, băi, WC, duş, bucătărie, spaţii de depozitare şi de circulaţie din interiorul locuinţei. Nu se cuprind: suprafaţa logiilor şi a balcoanelor, pragurile golurilor de uşi, ale trecerilor cu deschideri până la 1,00 m, nişele de radiatoare, precum şi suprafaţele ocupate de sobe şi cazane de baie (câte 0,50 m2 pentru fiecare sobă şi cazan de baie), în cazul în care încălzirea se face cu sobe. În cazul locuinţelor duplex, rampa, mai puţin palierele, nu se cuprinde în suprafaţa utilă a locuinţei.

Suprafaţa construită pe locuinţă, prevăzută în tabelul B, este suma suprafeţelor utile ale încăperilor, logiilor, balcoanelor, precum şi a cotei-părţi din suprafeţele părţilor comune ale clădirilor (spălătorii, uscătorii, casa scării, inclusiv anexele pentru colectarea, depozitarea şi evacuarea deşeurilor menajere, casa liftului etc.), la care se adaugă suprafaţa aferentă pereţilor interiori şi exteriori ai locuinţei; în cazul încălzirii cu combustibil solid, se adaugă suprafaţa aferentă sobelor şi cazanelor de baie. Nu sunt cuprinse suprafaţele aferente boxelor de la subsol şi ale garajelor care pot fi prevăzute distinct.

Suprafaţa încăperii sanitare principale din locuinţă va permite accesul la cada de baie al persoanelor imobilizate în scaun cu rotile.

Încăperea sanitară se include în locuinţă, în cazul în care pot fi asigurate alimentarea cu apă şi canalizarea.

Lăţimea minimă de circulaţie a coridoarelor şi a vestibulului din interiorul locuinţei va fi de 120 cm.

În funcţie de amplasamentul construcţiei, suprafeţele construite pot avea abateri în limitele de +-10%.

Numărul de persoane pe locuinţă se utilizează la repartizarea locuinţelor sociale, de intervenţie, de serviciu şi de necesitate.

C. Încăperi sanitare

-------------------------------------------------Număr de camere/locuinţă 1 2 3 4 5-------------------------------------------------Baie 1 1 1 1 2Duş - - - 1 -WC - - 1 - --------------------------------------------------

D. Dotarea minimă a încăperilor sanitare

------------------------------------------- Baie Duş WC-------------------------------------------Cadă de baie 1 - -Vas WC 1 1 1Lavoar mare 1 - - mic - 1 1Cuvă pentru duş - 1 -Etajeră mare 1 - - mică - 1 1Oglindă mare 1 - - mică - 1 1Portprosop 1 1 1Portsăpun 1 1 1Porthârtie 1 1 1Cuier 1 1 -Sifon pardoseală 1 1 --------------------------------------------

NOTĂ:

În baie se va prevedea spaţiul pentru maşina de spălat rufe. Încăperile sanitare vor fi ventilate direct sau prin coş de ventilaţie.

E. Dotarea minimă a bucătăriei

-------------------------------------------------Nr. de camere/locuinţă 1-2 3 4 5-------------------------------------------------Spălător cu cuvă şi picurător 1 1 1 1-------------------------------------------------

NOTĂ:

În bucătărie se vor prevedea: coş de ventilaţie, spaţiu pentru frigider şi pentru masa de lucru.

F. Dotarea minimă cu instalaţii electrice

----------------------------------------------------------------------- Dormitor Cameră de zi Bucătărie Baie Duş WC-----------------------------------------------------------------------Loc de lampă 1 1 - - - -Aplică - - 1 1 1 1Comutator 1 1 - - - -Întrerupător - - 1 1 1 1

Priză 2 3 1 - - -Priză cu contactde protecţie - - 1 1 - ------------------------------------------------------------------------

NOTĂ:

Se vor prevedea întrerupătoare şi aplice pentru fiecare spaţiu de depozitare şi spaţiu de circulaţie.

Priza cu contact de protecţie, instalată pentru baie, se montează în exteriorul încăperii.

Fiecare locuinţă va fi prevăzută cu instalaţie de sonerie. În clădiri cu mai multe locuinţe se vor prevedea instalaţii şi prize pentru

antena colectivă şi telefon. Pentru locuinţele situate în mediul rural, dotările minime privind

încăperile sanitare şi bucătăria se vor putea realiza pe parcursul existenţei construcţiei, în corelare cu racordarea locuinţei la reţelele de utilitate publică sau la sistemul propriu de alimentare cu apă şi evacuare controlată a apelor uzate.

G. Spaţii şi instalaţii de folosinţă comună pentru clădiri cu mai multe locuinţe

Instalaţii de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi ascensor conform normelor în vigoare.

Spaţii pentru biciclete, cărucioare şi pentru uscarea rufelor. Spaţii destinate colectării, depozitării şi evacuării deşeurilor menajere. Spaţii pentru depozitarea combustibililor solizi sau lichizi, în situaţiile în

care nu se pot asigura încălzirea centrală şi/sau gaze la bucătărie. Rampă de acces pentru persoanele imobilizate în scaun cu rotile.

ANEXA Nr. 2

REGULAMENTUL-CADRUal asociaţiilor de proprietari

CAPITOLUL I Dispoziţii generale, definiţii

Art. 1. - Prezentul regulament-cadru stabileşte modul de înfiinţare şi de funcţionare a asociaţiilor de proprietari, precum şi modul de administrare şi de exploatare a unor clădiri aflate în proprietate.

Art. 2. - Regulamentul-cadru se aplică tuturor clădirilor cu mai multe apartamente în proprietate privată sau mixtă, inclusiv în cazul celor având spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă.

Art. 3. - Termenii utilizaţi în prezentul regulament au următorul înţeles:

a) Prin bloc de locuinţe - clădire - condominiu se înţelege o proprietate imobiliară din care unele părţi au altă destinaţie decât aceea de locuinţă, respectiv apartamente proprietate individuală, iar restul este proprietate comună indiviză.

Proprietatea imobiliară nu este un condominiu decât dacă cota-parte indiviză de proprietate comună revine proprietarilor apartamentelor şi nu poate fi separată de proprietatea asupra apartamentelor.

b) Prin spaţiu, respectiv apartament, se înţelege o parte dintr-o clădire destinată locuirii, în regim de proprietate individuală, care, împreună cu cota-parte indiviză din proprietatea comună, constituie o unitate de proprietate imobiliară.

Cu excepţia unor situaţii pentru care există alte prevederi exprese în acest regulament-cadru sau în acordul de asociere, drepturile de proprietate asupra unui apartament dintr-un bloc de locuinţe/condominiu trebuie considerate în acelaşi mod ca şi drepturile de proprietate asupra altor proprietăţi imobiliare.

c) Prin proprietate comună se înţelege toate părţile dintr-o clădire aflată în proprietate, care nu sunt apartamente şi care sunt destinate folosirii în comun de către toţi proprietarii din acea clădire.

Proprietatea comună este indivizibilă şi este deţinută de proprietarii apartamentelor individuale, conform cotelor calculate.

Proprietatea comună include toate părţile proprietăţii care sunt în folosinţă comună, ca: terenul pe care este construită clădirea, curtea inclusă, fundaţia, structura de rezistenţă, acoperişul, terasele, coşurile de fum, scările, holurile, pivniţele, subsolurile, casa scării, tubulatura de gunoi, rezervoarele de apă, ascensoarele.

Proprietatea comună include instalaţii ale clădirii aflate în folosinţă comună cu care a fost înzestrată clădirea în timpul construcţiei sau cu care a fost dotată mai târziu de către proprietari, ca de exemplu: canale pluviale, paratrăsnete, antene, instalaţii de telefonie, instalaţii electrice, conducte de apă, sisteme de încălzire şi conducte de gaze care pot trece prin proprietatea comună până la punctele de distribuţie din apartamentele individuale.

d) Prin cotă-parte se înţelege cota de proprietate care îi revine fiecărui apartament proprietate individuală, din proprietatea comună, şi este înscrisă în actul de proprietate.

În situaţia în care cotele-părţi nu sunt înscrise în actele de proprietate, ele vor fi calculate pentru fiecare apartament, corespunzător cu raportul dintre suprafaţa locativă a fiecărui apartament şi totalul suprafeţelor locative ale tuturor apartamentelor din imobil.

e) Prin fondatori se înţelege orice persoană juridică, inclusiv statul, o instituţie a administraţiei publice locale, o persoană sau un grup de persoane care acţionează împreună, care sau în numele căreia se înfiinţează un condominiu şi care prin vânzare sau orice altă formă de transfer oferă spaţii, respectiv apartamente într-un bloc de locuinţe pentru proprietarii individuali.

f) Prin proprietar al spaţiului, respectiv al apartamentului, se înţelege persoana sau grupul de persoane care are în proprietate acel spaţiu, respectiv apartament, într-un bloc de locuinţe/condominiu.

g) Prin asociaţie de proprietari se înţelege organizaţia proprietarilor tuturor apartamentelor dintr-o clădire cu mai multe apartamente proprietate privată sau mixtă.

h) Prin acord de asociere se înţelege actul care consfinţeşte hotărârea proprietarilor de a se asocia, după înregistrarea proprietăţii în Cartea funciară.

i) Prin cheltuieli comune se înţelege cheltuielile sau obligaţiile financiare ale asociaţiei, care sunt legate de proprietatea comună sau care nu pot fi înregistrate pe fiecare locuinţă.

CAPITOLUL II Înfiinţarea şi înregistrarea asociaţiei de proprietari

Art. 4. - Asociaţia de proprietari se constituie în cadrul unei adunări, convocată în termen de 60 de zile de la data la care întreaga clădire a fost înregistrată în Cartea funciară.

Membrii asociaţiei vor fi toţi proprietarii apartamentelor, inclusiv primăria sau fondatorul, atât timp cât aceştia continuă să deţină unul sau mai multe apartamente din clădire.

Art. 5. - Asociaţia de proprietari dobândeşte personalitate juridică în momentul înregistrării la judecătoria pe raza căreia se află clădirea pentru care s-a constituit asociaţia, potrivit regulilor privind persoanele juridice.

În cazul clădirilor cu mai puţin de 20 de proprietari asociaţi, asociaţia se poate constitui pe grupe de clădiri învecinate, reunind, de regulă, minimum 3 proprietari, pe criteriul intereselor comune în gospodărirea proprietăţii.

Art. 6. - Judecătoria se pronunţă asupra cererii de înregistrare, pe baza acordului de constituire şi a statutului asociaţiei de proprietari.

Statutul asociaţiei de proprietari se întocmeşte în baza prezentei legi şi a prezentului regulament-cadru al asociaţiilor de proprietari.

Art. 7. - Asociaţiile de locatari din clădirile cu mai multe apartamente aflate în proprietate privată sau mixtă, inclusiv ca urmare a aplicării prevederilor Decretului-lege nr.61/1990 şi ale Legii nr. 85/1992, se vor transforma în asociaţii de proprietari, potrivit normelor cuprinse în prezentul regulament-cadru.

CAPITOLUL III Acordul de asociere

Art. 8. - Acordul de asociere trebuie să conţină:

a) adresa proprietăţii; b) numele şi prenumele proprietarilor unităţilor locative; c) descrierea proprietăţii, cuprinzând: descrierea clădirii, structura clădirii, numărul de etaje, numărul de apartamente structurate pe număr de camere, terenul aferent clădirii. Descrierea trebuie să fie suficientă din punct de vedere juridic pentru înregistrarea în Cartea funciară de la biroul de înregistrare a proprietăţilor imobiliare; d) planşe sau schiţe, în măsură să asigure o bună identificare, prin localizare şi suprafaţă, a fiecărui spaţiu, respectiv apartament, din structura clădirii; e) enumerarea şi descrierea părţilor aflate în proprietate comună; f) cota-parte ce revine fiecărui apartament din proprietatea comună.

Art. 9. - La întrunirea constitutivă a asociaţiei de proprietari, proprietarii apartamentelor vor alege un comitet executiv şi o comisie de cenzori şi vor hotărî numărul membrilor acestora şi durata mandatelor lor.

Membrii comisiei de cenzori trebuie să aibă cunoştinţe de specialitate şi experienţă în domeniile economic, financiar şi juridic.

Asociaţia de proprietari poate delega atribuţiile comisiei de cenzori, de control financiar şi contabil, unor persoane fizice sau juridice, asociaţii sau agenţi economici specializaţi.

Candidatul care va obţine cel mai mare număr de voturi va deveni preşedintele asociaţiei de proprietari.

Art. 10. - Stabilirea cotelor-părţi din veniturile şi cheltuielile comune se face proporţional cu cota-parte din proprietatea comună aferentă fiecărui apartament.

Art. 11. - În cazul spaţiilor, respectiv al apartamentelor cu mai mult de un proprietar, relaţiile de coproprietate între proprietari vor fi reglementate în conformitate cu prevederile Codului civil.

Art. 12. - Pentru amendarea sau modificarea acordului de asociere este necesar acceptul a cel puţin 80% din votul proprietarilor de apartamente, respectiv alte spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă.

Orice amendare sau modificare trebuie să fie înregistrată la judecătoria pe raza căreia se află clădirea.

Art. 13. - În cazul în care apartamentele, respectiv spaţiile, pot fi adăugate sau retrase din asociaţie, acordul de asociere trebuie să stabilească formula care se va folosi pentru recalcularea cotelor ce revin apartamentelor rămase în asociaţie.

CAPITOLUL IV Drepturile şi îndatoririle proprietarilor de apartamente

Art. 14. - Proprietarul unui apartament este obligat să menţină apartamentul în stare bună, pe propria sa cheltuială. Nici un proprietar nu poate încălca sau prejudicia dreptul de proprietate comună sau individuală.

Art. 15. - Cu un preaviz de 15 zile, proprietarul este obligat să accepte accesul în apartamentul său al unui reprezentant al asociaţiei, atunci când este necesar să se inspecteze, să se repare sau să se înlocuiască elemente din proprietatea comună la care se poate avea acces numai din respectivul apartament. Fac excepţie cazurile de urgenţă când nu este necesar nici un preaviz.

Art. 16. - Administrarea, întreţinerea şi reparaţiile proprietăţii comune cad în sarcina asociaţiei, iar cheltuielile legate de acestea vor reprezenta cheltuieli comune. Asociaţia de proprietari poate angaja alte persoane sau poate încheia contracte pentru realizarea, respectiv furnizarea acestor servicii.

Art. 17. - Asociaţia de proprietari, cu întrunirea majorităţii voturilor, poate întreprinde măsuri vizând îmbunătăţirea confortului şi a eficienţei clădirii. Instalaţiile mai importante ca: boilere cu apă caldă, încălzire centrală, rezervoare de apă, ascensoare, alte dotări de amploare similare pot fi schimbate de asociaţie numai cu aprobarea a cel puţin două treimi din numărul voturilor proprietarilor. Persoanele fizice sau juridice, proprietari de locuinţe în clădiri afectate de seisme, sunt obligate să ia măsuri pentru consolidarea acestora, potrivit prevederilor legale. Indiferent de natura intervenţiilor, se va avea în vedere menţinerea aspectului armonios şi unitar al întregii clădiri.

Art. 18. - Proprietarul poate aduce îmbunătăţiri sau modificări apartamentului său, fără a pune în pericol integritatea structurală a clădirii sau a altor

apartamente. Proprietarul nu poate schimba aspectul proprietăţii comune, fără a obţine mai întâi acceptul din partea asociaţiei de proprietari.

Art. 19. - Zidurile dintre apartamentele alăturate, care nu fac parte din structura de rezistenţă a clădirii, pot fi reamplasate prin acord între proprietarii apartamentelor respective şi cu înştiinţarea asociaţiei de proprietari. Zidurile dintre apartamente şi proprietatea comună, care nu fac parte din structura de rezistenţă a clădirii, pot fi reamplasate numai prin amendarea acordului de asociere.

Art. 20. - Dacă proprietarul unui apartament sau oricare altă persoană care acţionează în numele său provoacă daune oricărei părţi din proprietatea comună sau unui alt apartament, respectivul proprietar trebuie să repare stricăciunile sau să plătească cheltuielile pentru lucrările de reparaţii.

CAPITOLUL V Organizarea şi funcţionarea asociaţiei de proprietari

Art. 21. - După prima întrunire organizatorică, de constituire a asociaţiei de proprietari, va avea loc cel puţin o dată pe an o adunare generală a membrilor asociaţiei.

Adunarea generală este alcătuită din toţi membrii asociaţiei de proprietari.

Întrunirile speciale ale asociaţiei pot fi convocate oricând de către comitetul executiv sau de către proprietarii de apartamente, reprezentând cel puţin 20% din cotele de proprietate.

Toţi proprietarii trebuie anunţaţi asupra oricărei întruniri a asociaţiei de proprietari cu cel puţin 10 zile înainte ca aceasta să aibă loc.

Art. 22. - Asociaţia de proprietari poate adopta decizii, dacă cel puţin două treimi din numărul membrilor sunt prezenţi personal sau prin reprezentant.

Dacă nu este întrunit cvorumul, adunarea poate fi suspendată şi reconvocată.

La adunarea reconvocată, dacă există dovada că toţi membrii asociaţiei de proprietari au fost convocaţi, deciziile pot fi adoptate indiferent de numărul membrilor prezenţi.

Art. 23. - Pentru adoptarea deciziilor în adunarea asociaţiei de proprietari se vor avea în vedere următoarele:

a) votul fiecărui proprietar are o pondere egală cu cotaparte din proprietatea comună;

b) proprietarul poate fi reprezentat de către un membru al familiei sau de către un alt reprezentant care are o împuternicire semnată de către proprietarul în numele căruia votează; c) un membru al asociaţiei de proprietari poate reprezenta cel mult încă un membru absent, prin împuternicire scrisă; d) în cazul unui vot paritar, votul preşedintelui este decisiv.

Deciziile asociaţiei de proprietari vor fi luate, în general, cu un vot reprezentând majoritatea simplă din totalitatea voturilor obţinute.

Art. 24. - Asociaţia de proprietari îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) adoptă şi amendează bugetele de venituri şi cheltuieli, precum şi fondul de rulment; încasează cotele obişnuite şi speciale pentru cheltuielile comune de la proprietarii de apartamente şi de la proprietarii spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă; b) angajează şi suspendă din funcţie pe cel care administrează proprietatea sau pe ceilalţi funcţionari sau angajaţi, în vederea administrării şi bunei funcţionări a clădirii; personalul necesar bunei gospodăriri a părţilor şi a instalaţiilor de folosinţă comună ale clădirilor poate fi angajat prin contract individual de muncă sau prin convenţie civilă, conform celor stabilite prin negociere; c) iniţiază sau apără în procese, în nume propriu sau în numele proprietarilor de apartamente, interesele legate de clădire; d) încheie contracte şi îşi asumă obligaţii în nume propriu sau în numele proprietarilor de apartamente, în interesele legate de clădire; e) reglementează folosirea, întreţinerea, repararea, înlocuirea şi modificarea proprietăţii comune; f) impune penalizări pentru întârzierea plăţii cotelor de întreţinere; g) adoptă sau amendează deciziile, regulile şi regulamentele; h) completează la zi cartea tehnică a construcţiei; i) asigură urmărirea comportării în timp a construcţiei, pe toată durata ei; j) exercită alte atribuţii care i-au fost conferite prin acordul de asociere sau prin votul proprietarilor de apartamente.

Art. 25. - Dacă o decizie a asociaţiei de proprietari este contrară legii sau acordului de asociere sau este de natură să producă daune considerabile intereselor unei minorităţi a proprietarilor de apartamente, orice proprietar poate acţiona în justiţie valabilitatea respectivei decizii, în termen de 60 de zile de la adoptarea acesteia. Acţionarea în justiţie nu trebuie să întrerupă executarea deciziei decât în cazul în care instanţa hotărăşte suspendarea deciziei respective.

CAPITOLUL VI Comitetul executiv

Art. 26. - Cu excepţia atribuţiilor rezervate exclusiv proprietarilor de apartamente, comitetul executiv poate reprezenta asociaţia de proprietari în administrarea şi exploatarea clădirii.

Comitetul executiv poate angaja personal specializat sau poate numi alte persoane pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi revin.

Art. 27. - Preşedintele asociaţiei de proprietari reprezintă asociaţia în derularea contractelor şi îşi asumă obligaţii în numele asociaţiei. El reprezintă asociaţia de proprietari împotriva unui terţ, inclusiv în acţiunile judecătoreşti iniţiate de asociaţie împotriva unui proprietar de apartament care nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de asociaţie sau în procesele iniţiate de un proprietar de apartament care contestă o decizie a asociaţiei de proprietari.

CAPITOLUL VII Cheltuieli comune; încasarea cotelor de întreţinere

Art. 28. - Anul fiscal al asociaţiei de proprietari va fi anul calendaristic.

Înainte de începutul următorului an fiscal şi pentru fiecare an fiscal ce urmează, comitetul executiv va pregăti şi va prezenta proprietarilor în adunarea generală un buget anual, suficient pentru a acoperi cheltuielile anticipate de întreţinere şi funcţionare a proprietăţii comune.

Dacă membrii asociaţiei de proprietari sunt de acord, se aprobă şi un fond pentru repararea şi îmbunătăţirea proprietăţii comune. Comitetul executiv va pregăti şi va prezenta adunării generale suma necesară pentru alimentarea acestui fond.

Bugetul anual va trebui să fie adoptat prin votul majoritar al adunării generale a asociaţiei de proprietari. Asociaţia de proprietari îşi va putea deschide cont la oricare unitate bancară sau filială C.E.C.

Art. 29. - Toţi proprietarii de apartamente trebuie să plătească în avans cota ce le revine din bugetul pentru cheltuielile comune.

Plata se va face conform hotărârii luate în adunarea generală.

Art. 30. - Cu aprobarea dată prin votul a două treimi din numărul membrilor asociaţiei de proprietari, poate fi percepută o sumă specială, în afara cheltuielilor comune prevăzute în buget, destinată achitării cheltuielilor comune neprevăzute, dar necesare. Astfel de sume se vor plăti la termenele stabilite de adunarea generală a asociaţiei de proprietari.

Art. 31. - Asociaţia de proprietari poate impune o penalizare pentru neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevăzute, şi a altor cheltuieli restante,

oricărui proprietar care se va face vinovat de neplata acestora, timp de mai mult de 30 de zile de la termenul stabilit.

Asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în justiţie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevăzute, timp de mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.

Acţiunea este scutită de taxă de timbru.

Sentinţa dată în favoarea asociaţiei de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusă în aplicare prin orice modalitate permisă de Codul de procedură civilă, pentru acoperirea datoriilor.

Legea 151/12.07.2010 - Serviciile specializate integrate adresate persoanelor cu tulburari autiste

CAPITOLUL I

 

Dispoziţii generale

Art. 1. - Prezenta lege are drept scop reglementarea serviciilor specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale, care vizează identificarea precoce, tratamentul, recuperarea şi ameliorarea calităţii vieţii şi funcţionării sociale a persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, servicii oferite de echipa multidisciplinară specializată.

Art. 2. - În sensul prezentei legi, serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale sunt următoarele: depistare activă precoce, diagnostic clinic psihiatric şi evaluare clinică psihologică, tratament psihofarmacologic, intervenţii specializate precoce, psihoterapie cognitiv-comportamentală, consiliere a părinţilor şi a familiei.

Art. 3. - (1) Echipa multidisciplinară specializată din centrele de sănătate mintală, precum şi alţi furnizori de servicii medicale din unităţi sanitare publice sau private este formată din: medici specialişti în psihiatrie pediatrică, psihologi clinicieni, psihoterapeuţi, psihopedagogi, logopezi, kinetoterapeuţi, educatori şi asistenţi sociali.

(2) Continuarea şi monitorizarea tratamentului se efectuează de către medici specialişti în psihiatrie pediatrică şi/sau psihologi clinicieni şi/sau psihoterapeuţi, în unităţile sanitare publice ori private.

 

CAPITOLUL II

Depistarea activă precoce, drepturile şi accesul pacienţilor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate la serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale

Art. 4. - (1) Depistarea activă precoce se efectuează la copiii cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani, în conformitate cu standardele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Toate persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate au acces liber la serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale, prevăzute la art. 2.

Art. 5. - (1) Depistarea activă precoce şi serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate, oferite de profesionişti cu competenţă stabilită de Colegiul Medicilor din România sau de Colegiul Psihologilor din România, sunt prevăzute în programul naţional de sănătate mintală.

(2) Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Colegiul Medicilor din România şi Colegiul Psihologilor din România stabilesc, de comun acord, practicile şi procedurile prin care sunt furnizate serviciile privind depistarea activă precoce şi serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale din cadrul programului naţional de sănătate mintală.

(3) Ministerul Sănătăţii, Colegiul Medicilor din România şi Colegiul Psihologilor din România elaborează standardele pentru serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale în tratamentul tulburărilor din spectrul autist şi al tulburărilor mintale asociate, care vor fi cuprinse în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 6. - Ministerul Sănătăţii, în parteneriat cu instituţiile Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi ale Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale care au ca obiect de activitate promovarea sănătăţii mintale elaborează protocoale de colaborare în vederea dezvoltării unui sistem de servicii specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate.

 

CAPITOLUL III

Stabilirea competenţei şi organizarea serviciilor specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate

Art. 7. - Serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate sunt exercitate, în regim profesional, de medici specialişti în psihiatrie pediatrică şi psihologi clinicieni, cu competenţa stabilită de Colegiul Psihologilor din România.

Art. 8. – (1) Colegiul Medicilor din România, Colegiul Psihologilor din România şi Federaţia Română de Psihoterapie elaborează standardele specifice de formare în psihoterapia pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate, care vor fi cuprinse în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Standardele specifice de formare în psihoterapia pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate cuprind:

a) standarde de formare continuă, de scurtă durată, de specializare în tulburări din spectrul autist şi tulburări mintale asociate pentru profesioniştii atestaţi în psihoterapie cognitiv-comportamentală;

b) standarde de formare în intervenţii specializate în tulburări din spectrul autist şi tulburări mintale asociate pentru echipa multidisciplinară specializată prevăzută la art. 3.

Art. 9. – În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu consultarea Colegiului Medicilor din România şi a Colegiului Psihologilor din România, elaborează normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Art. 10. – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2011.

 

LEGE nr.208 din 15 decembrie 1997privind cantinele de ajutor social

Textul actului publicat în M.Of. nr. 363/17 dec. 1997

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - (1) Cantinele de ajutor social sunt unităţi publice de asistenţă socială, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea consiliilor locale şi îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Cantinele de ajutor social prestează servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate în situaţii economico-sociale sau medicale deosebite.

Art. 2. - (1) Pot beneficia de serviciile cantinelor de ajutor social următoarele categorii de persoane:

a) copiii în vârstă de până la 18 ani, aflaţi în întreţinerea acelor familii al căror venit net mediu lunar pe o persoană în întreţinere este sub nivelul venitului net lunar, pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social; b) tinerii care urmează cursuri de zi la instituţiile de învăţământ ce funcţionează în condiţiile legii, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 25 de ani, respectiv 26 de ani în cazul celor care urmează studii superioare cu o durată mai mare de 5 ani, care se află în situaţia prevăzută la lit. a); c) persoanele care beneficiază de ajutor social sau de alte ajutoare băneşti acordate în condiţiile legii şi al căror venit este de până la nivelul venitului net lunar pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social; d) pensionarii; e) persoanele care au împlinit vârsta de pensionare, aflate într-una dintre următoarele situaţii: sunt izolate social, nu au susţinători legali, sunt lipsite de venituri; f) invalizii şi bolnavii cronici; g) orice persoană care, temporar, nu realizează venituri.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. g) beneficiază de serviciile cantinelor de ajutor social, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, pe o perioadă de cel mult 90 de zile pe an.

(3) Nu beneficiază de serviciile prestate de cantinele de ajutor social persoanele cărora le sunt aplicabile prevederile art. 6 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 1/1991 privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.257 din 14 septembrie 1994.

Art. 3. - Cantinele de ajutor social prestează, după caz, următoarele servicii sociale persoanelor îndreptăţite potrivit art. 1:

a) pregătirea şi servirea a două mese, zilnic, de persoană, prânzul şi cina, în limita alocaţiei de hrană prevăzute de reglementările legale; b) aprovizionarea, contra cost, de la sediul cantinei cu produse agroalimentare de bază, la preţurile la care acestea au fost achiziţionate; c) transport gratuit numai pentru persoanele care beneficiază de distribuirea hranei la domiciliu; d) pregătirea şi distribuirea hranei prin centre mobile, pentru situaţii deosebite.

Art. 4. - (1) Serviciile sociale prevăzute la art. 3 lit. a) se prestează gratuit pentru persoanele stabilite la art. 2, care nu au venituri sau ale căror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar, pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social.

(2) Persoanele îndreptăţite să beneficieze de serviciile cantinei de ajutor social, stabilite la art. 2, şi care realizează venituri ce se situează peste nivelul venitului net lunar, pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social, pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social, cu plata unei contribuţii de 30% din venitul pe persoană, fără a se depăşi costul meselor servite, calculat pe aceeaşi perioadă.

(3) Beneficiarii de ajutor social au dreptul la serviciile cantinei de ajutor social pe bază de anchetă socială, potrivit dispoziţiei primarului.

Art. 5. - (1) Hrana pentru cele două mese se distribuie, de regulă, o dată pe zi, la sediul cantinei sau prin punctele de servire organizate în acest scop.

(2) Persoanelor care, din motive obiective, rezultate din ancheta socială, nu se pot deplasa la sediul cantinei, li se distribuie hrana pentru cele două mese zilnice la domiciliu, o dată pe zi, transportul gratuit al acesteia fiind aprobat de directorul cantinei de ajutor social.

Art. 6. - (1) Cererile pentru prestarea serviciilor de asistenţă socială de către cantinele de ajutor social se aprobă de către primar sau de o persoană împuternicită de acesta.

(2) În cazurile de urgenţă, servirea mesei la cantina de ajutor social poate fi aprobată, pentru cel mult 7 zile, de către directorul cantinei.

Art. 7. - Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale verifică legalitatea drepturilor constituite potrivit prezentei legi şi asigură, prin serviciile publice descentralizate, asistenţă de specialitate, sprijin şi îndrumare metodologică.

Art. 8. - (1) Baza materială necesară funcţionării cantinelor de ajutor social şi controlul activităţii acestora se asigură de către consiliile locale.

(2) Finanţarea cantinelor de ajutor social se face din bugetele locale.

Art. 9. - În localităţile în care nu funcţionează cantine de ajutor social sau acolo unde cererile depăşesc capacitatea existentă, autorităţile administraţiei publice locale pot conveni cu unităţile de asistenţă socială, regiile autonome, societăţile comerciale şi instituţiile publice care dispun de cantine proprii, precum şi cu unităţile de alimentaţie publică prestarea serviciilor sociale prevăzute la art. 3 lit. a) şi c), cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 2 şi ale art. 6 alin. (1).

Art. 10. - Cantinele de ajutor social pot organiza, cu aprobarea consiliului local, în funcţie de condiţiile de care dispun, gospodării-anexă cu profil agroalimentar şi zootehnic, ca activităţi autofinanţate, pentru îmbunătăţirea hranei persoanelor asistate.

Art. 11. - Sponsorizările şi donaţiile în bani şi în natură, făcute de persoanele fizice şi juridice, române şi străine, cantinelor de ajutor social pot fi folosite numai în scopul dezvoltării şi îmbunătăţirii calităţii serviciilor pe care le prestează.

Art. 12. - Consiliile locale pot acorda subvenţii de la bugetele proprii asociaţiilor şi fundaţiilor avizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi care au ca obiect de activitate organizarea de cantine de ajutor social.

Art. 13. - (1) Pentru buna funcţionare a cantinelor de ajutor social, beneficiarii serviciilor sociale oferite de acestea au obligaţia să respecte programul stabilit pentru servirea mesei, păstrarea curăţeniei localului şi a bunurilor unităţii, precum şi măsurile de igienă.

(2) Prin hotărâre a consiliului local în subordinea căruia funcţionează cantina de ajutor social se poate stabili participarea persoanelor care beneficiază de serviciile cantinei de ajutor social la unele activităţi gospodăreşti.

Art. 14. - Organizarea, funcţionarea şi încadrarea cu personal a cantinei de ajutor social se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, la propunerea primarului.

Art. 15. - Cuantumul alocaţiei zilnice de hrană pe persoană pentru cantinele de ajutor social se stabileşte şi se indexează prin hotărâre a Guvernului.

Art. 16. - Contribuţiile datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor de ajutor social şi încasate, potrivit prevederilor art. 4, se fac venit la bugetul local, iar încasările provenite din alte activităţi, în condiţiile art. 10, rămân la dispoziţia cantinei de ajutor social, pentru îmbunătăţirea hranei persoanelor asistate.

Art. 17. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Hotărârea Guvernului nr.290/1992 privind cantinele de ajutor social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.135 din 19 iunie 1992, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, republicata 2012

Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 365 din 30 mai 2012

Republicata in temeiul dispozitiilor art. IV din Legea nr. 35/2012 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 165 din 13 martie 2012, dandu-se textelor o noua numerotare. Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 367 din 29 mai 2003 si ulterior a fost modificata si completata prin: Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor masuri privind infiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 194/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 486 din 31 mai 2004, cu modificarile ulterioare; Ordonanta Guvernului nr. 95/2003 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 13 din 8 ianuarie 2004, aprobata prin Legea nr. 180/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 457 din 21 mai 2004; Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Capitolul I - Dispozitii generale

Art. 1(1) Ocrotirea si sprijinirea familiei, dezvoltarea si consilidarea solidaritatii familiale, bazata pe prietenie, afectiune si intrajutorare morala si materiala a membrilor familiei, constitutie un obiectiv de interes national. (2) Prevenirea si combaterea violentei in familie fac parte din politica integrata de ocrotire si sprijinire a familiei si reprezinta o importanta problema de sanatate publica. (3) Statul roman, prin autoritatile competente, elaboreaza si implementeaza politici si programe destinate prevenirii si combaterii violentei in familie, precum si protectiei victimelor violentei in familie.

Art. 2Protectia si promovarea drepturilor victimelor violentei in familie se realizeaza in conformitate cu urmatoarele principii: a) principiul legalitatii; b) principiul respectarii demnitatii umane; c) principiul prevenirii savarsirii actelor de violenta in familie; d) principiul celeritatii; e) principiul egalitatii de sanse si de tratament.

Art. 3(1) In sensul prezentei legi, violenta in familie reprezinta orice actiune sau inactiune intentionata, cu exceptia actiunilor de autoaparare ori de aparare, manifestata fizic sau verbal, savarsita de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca ori poate cauza un prejudiciu sau suferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori psihologice, inclusiv amentintarea cu asemenea acte, constrangerea sau privarea arbitrara de libertate. (2) Constituie, de asemenea, violenta in familie impiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertatile fundamentale.

Art. 4Violenta in familie se manifesta sub urmatoarele forme: a) violenta verbala � adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare; b) violenta psihologica � impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrangerile de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar; c) violenta fizica � vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire, trantire, tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar; d) violenta sexuala � agresiune sexuala, impunerea de acte degradante, hartuire, intimidare, manipulare, brutalitate in vederea intretinerii unor relatii sexuale fortate, viol conjugal; e) violenta economica � interzicerea activitatii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de sustragere intentionata a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor si resurselor comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de munci grele si nocive in detrimentul sanatatii, inclusiv unui membru de familie minor, precum si alte actiuni cu efect similar; f) violenta sociala � impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate si de prieteni, interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea izolarii prin

detentie, inclusiv in locuinta familiala, privare intentionata de acces la informatie, precum si alte actiuni cu efect similar; g) violenta spirituala � subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii necesitatilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderarii la credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.

Art. 5In sensul prezentei legi, prin membru de familie se intelege: a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prina doptie, potrivit legii, astfel de rude; b) sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie; c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare aceloradintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc; d) tutorele sau alta persoana care exercita in fapt ori in drept drepturile fata de persoana copilului; e) reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala ori handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea sarcinilor profesionale.

Art. 6Victima violentei in familie are dreptul: a) la respectarea personalitatii, demnitatii si a vietii sale private; b) la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale; c) la protectie speciala, adecvata situatiei si nevoilor sale; d) la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare sociala, precum si la asistenta medicala gratuita, in conditiile prezentei legi; e) la consiliere si asistenta juridica gratuita, in conditiile legii.

Art. 7(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale au obligatia sa ia masurile necesare pentru prevenirea violentei in familie si pentru preintampinarea unor situatii de incalcare repetata a drepturilor fundamentale ale victimelor violentei in familie. (2) Autoritatile adminstratiei publice centrale si locale au obligatia sa asigure exercitarea dreptului la informare al victimelor violentei in familie, potrivit competentelor ce le revin, dupa caz, cu privire la: a) institutiile si organizatiile neguvernamentale care asigura consiliere psihologica sau orice alte forme de asistenta si protectie a victimei, in functie de necesitatile acesteia; b) organul de urmarire penala la care pot face plangere; c) dreptul la asistenta juridica si institutia unde se pot aresa pentru exercitarea acestui drept; d) conditiile si procedura pentru acordarea asistentei juridice gratuite; e) drepturile procesuale ale persoanei vatamate, ale partii vatamate si ale partii civile; f) conditiile si procedura pentru acordarea compensatiilor financiare de catre stat, potrivit

legii.

Capitolul II - Institutii cu atributii in prevenirea si combaterea violentei in familie

Art. 8(1) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, prin structurile lor teritoriale, desemneaza personalul cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie. (2) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, autoritatile administratiei publice locale, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societatii civile vor desfasura, separat sau, dupa caz, in cooperare, activitati de prevenire si combatere a violentei in familie. (3) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale este autoritatea publica centrala care elaboreaza politica de asistenta sociala si promoveaza drepturile victimelor violentei in familie. (4) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin structurile sale specializate de la nivel central si teritorial, elaboreaza si aplica masuri speciale de integrare pe piata muncii a victimelor violentei in familie. (5) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice au responsabilitatea elaborarii unei strategii la nivel national pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare si monitorizare a activitatilor intreprinse, care se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si a Ministerului Administratiei si Internelor.

Art. 9Ministerul Sanatatii, impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor, elaboreaza si difuzeaza materiale documentare privind cauzele si consecintele violentei in familie.

Art. 10Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului realizeaza, cu sprijinul celorlalte ministere implicate si in colaborare cu organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniu, programe educative pentru parinti si copii, in vederea prevenirii violentei in familie.

Art. 11Serviciul de probatiune din cadrul tribunalului, in colaborae cu organizatiile neguvernamentale care desfasoara activitati specifice in domeniu sau cu specialistii, va desfasura activitati de reinsertie sociala a infractorilor condamnati pentru infractiuni de violenta in familie.

Art. 12Autoritatile prevazute la art. 8 asigura pregatirea si perfectionarea continua a persoanelor desemnate cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie.

Art. 13(1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice: a) sa includa problematica prevenirii si combaterii violentei in familie in strategiile si programele de dezvoltare regionala, judeteana si locala; b) sa acorde sprijinul logistic, informational si material compartimentelor cu atributii in prevenirea si combaterea violentei in familie; c) sa infiinteze, direct sau in parteneriat, unitati de prevenire si combatere a violentei in familie si sa sustina functionarea acestora; d) sa dezvolte programe de prevenire si combatere a violentei in familie; e) sa sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologica, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare si dezalcoolizare; f) sa elaboreze si sa implementeze proiecte in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie; g) sa isi prevada in bugetul anual sume pentru sustinerea serviciilor sociale si a altor masuri de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea violentei in familie; h) sa suporte, din bugetul local, in cazurile sociale grave, cheltuielile cu intocmirea actelor juridice, precum si pentru obtinerea certificatelor medico-legale pentru victimele violentei in familie; i) sa colaboreze la implementarea unui sistem de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie. (2) Autoritatile administratiei publice locale desemneaza personalul specializat sa implementeze sistemul de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie. (3) Primarii si consiliile locale vor conlucra cu organizatiile de cult, organizatiile neguvernamentale, precum si cu oricare alte persoane juridice si fizice implicate in actiuni caritabile, acordandu-le sprijinul necesar in vederea indeplinirii obligatiilor prevazute la alin. (1) si (2). (4) La nivelul judetelor si sectoarelor municipiului Bucurresti se infiinteaza, pe langa directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene/ale sectoarelor municipiului Bucuresti, echipa intersectoriala in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, cu rol consultativ. (5) Echipa intersectoriala are in componenta sa cate un reprezentant al politici, jandarmeriei, directiei de sanatate publica, al compartimentului violentei in familie din cadrul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, al unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si al organizatiilor neguvernamentale active in acest domeniu. (6) Din echipa intersectoriala pot face parte, dar fara a se limita, si reprezentantii serviciilor de probatiune, ai unitatilor de medicina legala, precum si ai altor institutii cu atributii in domeniu. (7) Echipa intersectoriala propune masuri de imbunatatire a activitatii in domeniu, asigura cooperarea dintre institutiile prevazute la alin. (5) si (6) si evalueaza anual activitatea in domeniu. (8) Infiintarea si modul de organizare si functionare a acestora se aproba prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

Art. 14Persoanele desemnate de autoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in familie vor avea urmatoarele atributii principale: a) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deservita; culegerea informatiilor asupra acestora; intocmirea unei evidente separate; asigurarea accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor acestora; b) informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatii lor specifice intalnesc situatii de violenta in familie; c) identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea acestora spre servicii de specialitate; d) colaboraea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazurilor, in conformitate cu legislatia in vigoare; e) indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii; f) solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii; g) instrumentarea cazului impreuna cu asistentul social.

Capitolul III - Unitati pentru prevenirea si combaterea violentei in familie

Art. 15(1) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sunt: a) centre de primire in regim de urgenta; b) centre de recuperare pentru victimele violentei in familie: c) centre de asistenta destinate agresorilor; d) centre pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei. (2) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie ofera gratuit servicii sociale destinate victimelor violentei in familie.

Art. 16(1) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie pot fi publice, private sau in parteneriat public-privat. (2) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie pot fi infiintate numai de catre furnizori de servicii sociale, acreditati in conditiile legii. (3) Infiintarea, organizarea si functionarea unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se aproba prin hotarari ale consiliilor judetene sau, dupa caz, ale consiliilor locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti. (4) Finantarea unitatilor publice pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se asigura din bugetele locale. (5) In cazul unitatilor publice pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, utilizarea sumelor alocate de la bugetul de statu sau, dupa caz, de la bugetele locale se supune controlului organelor abilitate de lege. (6) Institutia care a acordat finantarea sau subventia unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, publice, private sau in parteneriat public-privat, monitorizeaza folosirea fondurilor alocate.

(7) Asistarea sau, dupa caz, gazduirea victimelor, respectiv asistarea agresorilor in unitatile prevazute la art. 15 alin. (1) lit. a)-c) se face in baza incheierii unui contract de acordare a serviciilor sociale. Pentru minori contractul de acordare a serviciilor sociale este semnat de parintele insotitor sau, dupa caz, de reprezentantul legal.

Art. 17(1) Centrele de primire in regim de urgenta, denumite in continuare adaposturi, sunt unitati de asistenta sociala, cu sau fara personalitate juridica, de tip rezidential, care asigura protectie, gazduire, ingrijire si consiliere victimelor violentei in familie. (2) Adaposturile asigura gratuit, pe o perioada determinata, asistenta familiala atat victimei, cat si minorilor aflati in ingrijirea acesteia, protectia impotriva agresorului, asistenta medicala si ingrijire, hrana, cazare, consiliere psihologica si consiliere juridica, potrivit instructiunilor de organizare si functionare elaborate de autoritate. (3) Primirea victimelor in adapost se face numai in caz de urgenta sau cu aprobarea scrisa a directorului directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, atunci cand izolarea victimei de agresor se impune ca masura de protectie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul in incinta adapostului unde se gasesc victimele. (4) Locatia adaposturilor este secreta publicului larg. (5) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimtamantul acestora sau, dupa caz, a reprezentantului legal. (6) Toate adaposturile trebuie sa incheie o conventie de colaborare cu un spital sau cu alta unitate sanitara, care sa asigure ingrijirea medicala si psihiatrica. Conventia se incheie de catre consiliile locale, respectiv de catre consiliile sectoarele municipiului Bucuresti sau, dupa caz, de catre consiliile judetene, precum si de organele de conducere a furnizorilor de servicii sociale privati acreditati.

Art. 18(1) Centrele de recuperare pentru victimele violentei in familie sunt unitati de asistenta sociala de tip rezidential, cu sau fara personalitate juridica, care asigura gazduirea, ingrijirea, consilierea juridica si psihologica, sprijin in vederea adaptarii la o viata activa, insertia profesionala a victimelor violentei in familie, precum si reabilitarea si reinsertia sociala a acestora. (2) Centrele de recuperare pentru victimele violentei in familie vor incheia conventii cu autoritatile pentru ocuparea fortei de munca judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti in vederea acordarii suportului pentru reintegrarea in munca, readaptarea si recalificarea profesionala a persoanelor asistate. (3) Prevederile art. 17 alin. (5) si (6) se aplica in mod corespunzator.

Art. 19(1) Centrele de asistenta destinate agresorilor sunt unitati de asistenta sociala care functioneaza ca centre de zi, cu sau fara personalitate juridica, care asigura reabilitarea si reinsertia sociala a acestora, masuri educative, precum si servicii de consiliere si mediere familiala. (2) Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare si dezintoxicare acordate prin centrele de asistenta destinate agresorilor se asigura in spitalele si unitatile sanitare cu care s-au incheiat conventii, in conditiile prevazute la art. 17 alin. (6).

Art. 20Centrele pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sunt unitati de asistenta sociala in regim de zi, cu sau fara personalitate juridica, care asigura asistenta sociala, consiliere psihologica, juridica, precum si informarea si orientarea victimelor violentei in familie.

Art. 21Centrele pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei sunt unitati de asistenta sociala, cu sau fara personalitate juridica, care ofera servicii de informare si educare, asistenta sociala si un serviciu telefonic de urgenta pentru informare si consiliere.

Art. 22(1) Persoanele condamnate pentru infractiuni de violenta in familie sunt obligate sa participe la programe speciale de consiliere si reinsertie sociala organizate de catre institutiile insarcinate cu executarea pedepsei in evidenta carora se afla. (2) Cazurile de violenta in familie pot fi supuse medierii la cerere partilor, conform legii.

Capitolul IV - Ordinul de protectie

Art. 23(1) Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un acti de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmatoarele masuri � obligatii sau interdictii: a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei; c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima; d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate; e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic; f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod cu victima; g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute; h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora. (2) Prin aceeasi hotarare, instanta poate dispune si suportarea de catre agresor a chiriri si/sau a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc ori urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala.

(3) Pe langa oricare dintre masurile dispuse potrivit alin. (1), instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.

Art. 24(1) Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie se stabileste de judecator, fara a putea depasi 6 luni de la data emiterii ordinului. (2) Daca hotararea nu cuprinde nicio mentiune privind durata masurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioada de 6 luni de la data emiterii ordinului.

Art. 25(1) Cererea pentru emiterea ordinului de protectie este de competenta judecatoriei de pe raza teritoriala in care isi are domiciliul sau reseidinta victima. (2) Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusa de victima personal sau prin reprezentant legal. (3) Cererea poate fi introdusa in numele victimei si de: a) procuror; b) reprezentantul autoritatii sau structurii competente, la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, cu atributii in materia protectiei victimelor violentei in familie; c) reprezentantul oricaruia dintre furnizorii de servicii sociale in domeniul prevenirii si combaterii violenti in familie, acreditati conform legii, cu acordul victimei.

Art. 26(1) Cererea privind emiterea ordinului de protectie se intocmeste potrivit formularului de cerere prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta lege. (2) Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru.

Art. 27(1) Cererile se judeca de urgenta, in camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie. (2) Citarea partilor se face potrivit regulilor rivind citarea in cauze urgente. (3) La cerere, persoanei care solicita ordinul de protectie i se poate acorda asistenta sau reprezentare prin avocat. (4) Asistenta juridica a persoanei impotriva careia se solicita ordinul de protectie este obligatorie. (5) In caz de urgenta deosebita, instanta poate emite ordinul de protectie chiar in aceeasi zi, pronuntandu-se pe baza cererii si a actelor depuse, fara concluziile partilor. (6) Procurorul are obligatia de a informa persoana care solicita ordinul de protectie asupra prevederilor legale privind protectia victimelor infractiunii. (7) Judecata sa face de urgenta si cu precadere, nefiind adminisbile probe a caror administrare necesita timp indelungat. (8) Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare.

Art. 28

In cazurile prevazute la art. 25 alin. (3), victima poate renunta, potrivit art. 246 din Codul de procedura civila, la judecarea cererii privind ordinul de protectie.

Art. 29(1) Ordinul de protectie este executoriu. (2) La cererea victimei sau din oficiu atunci cand imprejurarile cauzei impun astfel, instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea vreunui termen.

Art. 30(1) Hotararea prin care se dispune ordinul de protectie este supusa numai recursului, in termen de 3 zile de la pronuntare daca s-a dat cu citarea partilor si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor. (2) Instanta de recurs poate suspenda executarea pana la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta. (3) Recursul se judeca cu citarea partilor. (4) Participarea procurorului este obligatorie.

Art. 31(1) Ordinul de protectie se comunica de indata structurilor Politiei Romane in a caror raza teritoriala se afla locuinta victimei si agresorului. (2) Ordinul de protectie prin care se dispune oricare dintre masurile prevazute la art. 23 alin. (1) se pune in executare de indata, de catre sau, dupa caz, sub supravegherea politiei.

(3) Pentru punerea in executare a ordinului de protectie, politistul poate intra in locuinta familiei si in orice anexa a acesteia, cu consimtamantul persoanei protejate sau, in lipsa, al altui membru al familiei. (4) Organele de politie au indatorirea sa supravegheze modul in care se respecta hotararea si sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executare.

Art. 32(1) Incalcarea oricareia dintre masurile prevazute la art. 23 alin. (1) si dispuse prin ordinul de protectie constituie infractiunea de nerespectare a hotararii judecatoresti si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. (2) In caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

Art. 33La expirarea duratei masurilor de protectie, persoana protejata poate solicita un nou ordin de protectie, daca exista indicii ca, in lipsa masurilor de protectie, viata, integritatea fizica ori psihica ori libertatea i-ar fi puse in pericol.

Art. 34(1) Persoana impotriva careia s-a dispus o masura prin ordinul de protectie pe durata maxima poate solicita revocarea ordinului sau inlocuirea masurii dispuse.

(2) Revocarea se poate dispune daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii: a) agresorul a respectat interdictia sau obligatiile impuse; b) agresorul a urmat consiliere psihologica, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice alta forma de consiliere sau terapie care a fost stabilita in sarcina sa ori care i-a fost recomandata sau a respectat masurile de siguranta, daca asemenea masuri s-au luat potrivit legii; c) daca exista indicii temeinice ca agresorul nu mai prezinta un real pericol pentru victima violentei sau pentru familia acesteia. (3) Cererea de revocare se solutioneaza cu citarea partilor si a unitatii de politie care a pus in executare ordinul de protectie a carui revocare se solicita. Participarea procurorului este obligatorie.

Art. 35Daca, odata cu solutionarea cererii, instanta constata existenta uneia dintre situatiile care necesita instituirea unei masuri de protectie speciala a copilului, va sesiza de indata autoritatea publica locala cu atributii privind protectia copilului.

Capitolul V - Finantarea in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie

Art. 36Activitatea in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie se finanteaza din urmatoarele surse: a) bugetul de stat; b) bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice; c) bugetele fondurilor externe nerambursabile; d) bugetele locale ale judetelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si ale municipiilor, oraelor si comunelor; e) donatii, sponsorizari si alte surse, in conditiile legii.

Art. 37(1) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale poate finanta sau, dupa caz, confinanta programe de interes national care au ca scop prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si ocrotirea si sprijinirea familiei in vederea cresterii calitatii vietii acesteia, din fonduri alocate de la bugetul de stat cu aceasta destinatie, din fonduri externe rambursabile si nerambursabile, precum si din alte resurse, in conditiile legii. (2) Serviciile sociale in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie pot fi dezvoltate prin: a) finantarea in parteneriat a serviciilor sociale pentru asigurarea continuitatii serviciului, in conformitate cu nevoia sociala si cu principiul subsidiaritatii; b) finantarea proiectelor-pilot pentru implementarea programeor din domeniul asistentei sociale.

Art. 38Programele de interes national prevazute la art. 37 alin. (1), complementare actiunilor

finantate la nivel local, au urmatoarele obiective: a) realizarea investitiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea si buna functionare a unitatilor de prevenire si combatere a violentei in familie; b) sustinerea functionarii unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie; c) realizarea de studii, cercetari si publicatii in domeniu; d) instruirea personalului de specialitate din domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, in special instruirea personalului care isi desfasoara activitatea in cadrul serviciilor sociale si unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si instruirea personalului din cadrul institutiilor cu competente in domeniu desemnat sa intrumenteze cazurile de violenta in familie; e) informarea, constientizarea si sensibilizarea opiniei publice privind drepturile victimelor violentei in familie, precum si fenomenul violentei in familie; f) mentinerea si dezvoltarea sistemului de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie; g) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sanatatii si de reinsertie sociala; h) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice si psihiatrice; i) initierea si coordonarea parteneriatelor sociale in scopul prevenirii si combaterii violentei in familie; j) orice alte obiective corespunzatoare domeniului de activitate al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Art. 39Finantarea unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se asigura prin: a) bugetele locale ale autoritatii administratiei publice locale care au aprobat infiintarea acestora, precum si din subventii acordate in conditiile legii; b) sume din donatii si sponsorizari; c) fonduri externe, rambursabile si nerambursabile; d) din alte surse, cu respectarea legislatiei in domeniu.

Capitolul VI - Sanctiuni

Art. 40(1) Constituie contraventii, daca, potrivit legii penale, nu constituie infractiuni, si se sanctioneaza cu amenda intre 1.000 lei si 5.000 lei urmatoarele fapte: a) refuzul primirii in adapost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivata a asistentului social, ingrijire medicala gratuita celui aflat in suferinta vizibila, pentru inlaturarea consecintelor violentelor; b) schimbarea destinatiei adapostului. (2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 500 lei si 1.000 lei refuzul parasirii adapostului, indiferent de motiv, in momentul in care conditiile care au determinat internarea au disparut. (3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 500 lei si 1.000 lei incercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a patrunde in incinta adapostului in care se afla sau crede ca se afla victima.

(4) Contraventiile se constata si sanctiunile se aplica, conform legii, de catre asistentii sociali, primar sau imputernicitii acestuia. (5) Contraventiilor le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Capitolul VII - Dispozitii finale

Art. 41Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ANEXA - CERERE PRIVIND EMITEREA ORDINULUI DE PROTECTIE

I. Date privind autoritatea sau organismul care formuleaza cererea (daca este cazul)

Denumirea: Adresa: Telefon: Fax: E-mail: Persoana desemnata cu formularea cererii:

II. Asistenta juridica Victima are un avocat? DA/NU In caz negativ, doreste sa i se acorde asistenta juridica prin avocat? DA/NU

III. Date privind victima violentei in familie Numele: Prenumele: Locul si data nasterii: Cetatenia Sexul: F/M Prenumele tatalui: Prenumele mamei: Act de identitate: CI/BI/Pasaport: Serie nr. CNP Adresa^1: Doreste sa ramana secreta? DA/NU Telefon^2: Doreste ca numarul sa ramana secret? DA/NU ----------------------- ^1 Daca victima declara ca doreste sa abandoneze domiciliul familial, nu este necesar sa se indice noua adresa la care se muta, ci doar adresa unde locuieste in prezent. Adresa indicata trebuie sa fie una la care partea poate primi citatiile si celelalte acte de procedura.

^2 Poate fi indicat orice numar de telefon la care reclamantul are garantia ca va putea primi citatiile si celelalte acte de procedura.

IV. Reprezentantul legal al victimei (daca este cazul) Numele: Prenumele: Locul si data nasterii: Cetatenia Sexul: F/M Prenumele tatalui: Prenumele mamei: Adresa: Telefon:

V. Relatia dintre victima violentei in familie si persoana impotriva careia se solicita emiterea ordinului de protectie (parat) 1. Victima a mai formulat anterior vreo cerere, plangere, reclamatie etc. impotriva aceleiasi persoane? DA/NU In caz afirmativ, se va indica numarul acestora. 2. Stiti daca paratul este parte in vreun proces cu privire la vreo infractiune sau contraventie? DA/NU In caz afirmativ, indicati, daca stiti, instanta la care se afla dosarul si numarul acestuia. 3. Exista o legatura de rudenie sau de alta natura cu paratul? 4. Situatia familiala � persoane care convietuiesc in locuinta Numele si prenumele Data nasterii Gradul de rudenie

VI. Descrierea faptelor pentru care se solicita emiterea ordinului de protectie 1. Relatarea faptelor si locul desfasurarii lor 2. Ce alte acte de violenta s-au produs anterior impotriva persoanelor (victima, membri ai familiei, minori sau alte persoane) sau asupra bunurilor? 3. A avut loc vreun act de violenta in prezenta minorilor? 4. Exista vreo situatie de risc pentru minori, inclusiv posibilitatea de a fi luati fara drept de parat? 5. Paratul detine arme sau are acces la arme prin natura muncii sale ori din alte motive? 6. Exista martori la faptele descrise? 7. Ce alte probe pot sustine declaratiile? (de exemplu, linii telefonice taiate/rupte, telefoane mobile sparte, alte obiecte distruse, mesaje telefonice inregistrate, inclusiv sms, scrisori, fotografii, documente etc.)

VII. Asistenta medicala a victimei 1. Victima a suferit leziuni fizice sau a fost maltratata psihologic? DA/NU 2. A primit ingrijiri in vreun centru medical? DA/NU 3. Detine certificat medico-legal, medical sau alte documente medicale? DA/NU In caz afirmativ, acestea se vor anexa in copie. In caz negativ, se vor indica centrul medical si data consultului medical.

VIII. Masurile care se solicita a fi dispuse prin ordinul de protectie a) evacuarea temporara a paratului din locuinta, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate; DA/NU b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor in locuinta familiei; DA/NU c) limitarea dreptului de folosinta al paratului, daca este posibil, doar asupra unei parti a locuintei comune, astfel incat paratul sa nu vina in contact cu victima; DA/NU d.1) obligarea paratului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima; DA/NU d.2) obligarea paratului la pastrarea unei distante minime determinate fata de copiii victimei sau fata de alte rude ale acesteia; DA/NU d.3) obligarea paratului la pastrarea unei distante minime determinate fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate; DA/NU In caz afirmativ, se vor mentiona datele de identificare a acestor locuri. e) interdictia pentru parat de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care victima le frecventeaza ori le viziteaza periodic; DA/NU In caz afirmativ, se vor identifica aceste localitati si zone. f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima; DA/NU g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute; DA/NU h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora; DA/NU In caz afirmativ, se vor indica numele, precumele si data nasterii copiilor, persoana catre care se propune incredintarea. i) suportarea de catre parat a chiriei si/sau a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri ai familiei locuiesc ori urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala. DA/NU In caz afirmativ, care este suma considerata necesara si ce reprezinta?

IX. Alte masuri 1. Victima are o activitate remunerata? DA/NU In caz afirmativ, se va indica, cu aproximatie, suma pe care o primeste. 2. Paratul are loc de munca sau desfasoara o activitate remunerata? DA/NU In caz afirmativ, se va indica suma lunara aproximativa pe care paratul o primeste, daca se cunoaste. 3. Exista alte surse de venituri ale familiei? DA/NU In caz afirmativ, sa se indice suma aproximativa, daca se cunoaste.

X. Alte precizari consideraate ca relevante

Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului

Capitolul I - Dispozitii generale si definitii

Art. 1 (1) Prezenta lege reglementeaza cadrul legal privind respectarea, promovarea si garantarea drepturilor copilului. (2) Autoritatile publice, organismele private autorizate, precum si persoanele fizice si persoanele juridice responsabile de protectia copilului sunt obligate sa respecte, sa promoveze si sa garanteze drepturile copilului stabilite prin Constitutie si lege, in concordanta cu prevederile Conventiei Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificata prin Legea nr. 18/1990, republicata, si ale celorlalte acte internationale in materie la care Romania este parte.

Art. 2 (1) Prezenta lege, orice alte reglementari adoptate in domeniul respectarii si promovarii drepturilor copilului, precum si orice act juridic emis sau, dupa caz, incheiat in acest domeniu se subordoneaza cu prioritate principiului interesului superior al copilului. (2) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor copilului, altor reprezentanti legali ai sai, precum si oricaror persoane carora acesta le-a fost plasat in mod legal. (3) Principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti. (4) Persoanele prevazute la alin. (3) sunt obligate sa implice familia in toate deciziile, actiunile si masurile privitoare la copil si sa sprijine ingrijirea, cresterea si formarea, dezvoltarea si educarea acestuia in cadrul familiei.

Art. 3 De dispozitiile prezentei legi beneficiaza: a) copiii cetateni romani aflati pe teritoriul Romaniei; b) copiii cetateni romani aflati in strainatate; c) copiii fara cetatenie aflati pe teritoriul Romaniei; d) copiii care solicita sau beneficiaza de o forma de protectie in conditiile reglementarilor legale privind statutul si regimul refugiatilor in Romania; e) copiii cetateni straini aflati pe teritoriul Romaniei, in situatii de urgenta constatate, in conditiile prezentei legi, de catre autoritatile publice romane competente.

Art. 4 In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: a) copil - persoana care nu a implinit varsta de 18 ani si nu a dobandit capacitatea deplina de exercitiu, in conditiile legii; b) familie - parintii si copiii acestora; c) familie extinsa - copilul, parintii si rudele acestuia pana la gradul IV inclusiv; d) familie substitutiva - persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care, in conditiile legii, asigura cresterea si ingrijirea copilului; e) planul individualizat de protectie - documentul prin care se realizeaza planificarea serviciilor, prestatiilor si a masurilor de protectie speciala a copilului, pe baza evaluarii psihosociale a acestuia si a familiei sale, in vederea integrarii copilului care a fost separat de familia sa intr-un mediu familial stabil permanent, in cel mai scurt timp posibil; f) planul de servicii - documentul prin care se realizeaza planificarea acordarii serviciilor si a prestatiilor, pe baza evaluarii psihosociale a copilului si a familiei, in vederea prevenirii separarii copilului de familia sa; g) reprezentant legal al copilului - parintele sau persoana desemnata potrivit legii sa exercite drepturile si sa indeplineasca obligatiile parintesti fata de copil; h) A.N.P.D.C. - Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului; i) C.P.C. - comisia pentru protectia copilului; j) D.G.A.S.P.C. - directia generala de asistenta sociala si protectia copilului; k) S.P.A.S. - serviciul public de asistenta sociala; l) O.R.A. - Oficiul Roman pentru Adoptii.

Art. 5 (1) Copiii au dreptul la protectie si asistenta in realizarea si exercitarea deplina a drepturilor lor, in conditiile prezentei legi. (2) Raspunderea pentru cresterea si asigurarea dezvoltarii copilului revine in primul rand parintilor, acestia avand obligatia de a-si exercita drepturile si de a-si indeplini obligatiile fata de copil tinand seama cu prioritate de interesul superior al acestuia. (3) In subsidiar, responsabilitatea revine colectivitatii locale din care fac parte copilul si familia sa. Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a sprijini parintii sau, dupa caz, alt reprezentant legal al copilului in realizarea obligatiilor ce le revin cu privire la copil, dezvoltand si asigurand in acest scop servicii diversificate, accesibile si de calitate, corespunzatoare nevoilor copilului. (4) Interventia statului este complementara; statul asigura protectia copilului si garanteaza respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifica realizata de institutiile statului si de autoritatile publice cu atributii in acest domeniu.

Art. 6 Respectarea si garantarea drepturilor copilului se realizeaza conform urmatoarelor principii: a) respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; b) egalitatea sanselor si nediscriminarea; c) responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti;

d) primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la respectarea si garantarea drepturilor copilului; e) descentralizarea serviciilor de protectie a copilului, interventia multisectoriala si parteneriatul dintre institutiile publice si organismele private autorizate; f) asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate pentru fiecare copil; g) respectarea demnitatii copilului; h) ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate; i) asigurarea stabilitatii si continuitatii in ingrijirea, cresterea si educarea copilului, tinand cont de originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica, in cazul luarii unei masuri de protectie; j) celeritate in luarea oricarei decizii cu privire la copil; k) asigurarea protectiei impotriva abuzului si exploatarii copilului; l) interpretarea fiecarei norme juridice referitoare la drepturile copilului in corelatie cu ansamblul reglementarilor din aceasta materie.

Art. 7 Drepturile prevazute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fara nici o discriminare, indiferent de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau alta opinie, de nationalitate, apartenenta etnica sau origine sociala, de situatia materiala, de gradul si tipul unei deficiente, de statutul la nastere sau de statutul dobandit, de dificultatile de formare si dezvoltare sau de alt gen ale copilului, ale parintilor ori ale altor reprezentanti legali sau de orice alta distinctie.

Capitolul II - Drepturile copilului

Sectiunea 1 - Drepturi si libertati civile

Art. 8 (1) Copilul are dreptul la stabilirea si pastrarea identitatii sale. (2) Copilul este inregistrat imediat dupa nastere si are de la aceasta data dreptul la un nume, dreptul de a dobandi o cetatenie si, daca este posibil, de a-si cunoaste parintii si de a fi ingrijit, crescut si educat de acestia. (3) Parintii aleg numele si prenumele copilului, in conditiile legii. (4) Copilul are dreptul de a-si pastra cetatenia, numele si relatiile de familie, in conditiile prevazute de lege, fara nici o ingerinta. (5) Daca se constata ca un copil este lipsit, in mod ilegal, de elementele constitutive ale identitatii sale sau de unele dintre acestea, institutiile si autoritatile publice sunt obligate sa ia de urgenta toate masurile necesare in vederea restabilirii identitatii copilului.

Art. 9 (1) In scopul realizarii dreptului prevazut la art. 8 alin. (1), unitatile sanitare care au in structura sectii de nou-nascuti si/sau de pediatrie au obligatia de a angaja un asistent social sau, dupa caz, de a desemna o persoana cu atributii de asistenta sociala.

(2) In vederea stabilirii identitatii copilului parasit sau gasit ori a parintilor acestuia, organele de politie competente au obligatia de a desemna una sau mai multe persoane responsabile cu realizarea demersurilor ce le revin, potrivit legii, pentru inregistrarea nasterii copilului.

Art. 10 (1) Certificatul medical constatator al nasterii, atat pentru copilul nascut viu, cat si pentru copilul nascut mort, se intocmeste in termen de 24 de ore de la nastere. (2) Raspunderea pentru indeplinirea obligatiei prevazute la alin. (1) revine medicului care a asistat sau a constatat nasterea si medicului sef de sectie. (3) Cand nasterea a avut loc in afara unitatilor sanitare, medicul de familie avand cabinetul inregistrat in raza teritoriala unde a avut loc nasterea este obligat ca, la cererea oricarei persoane, in termen de 24 de ore, sa constate nasterea copilului, dupa care sa intocmeasca si sa elibereze certificatul medical constatator al nasterii copilului, chiar daca mama nu este inscrisa pe lista cabinetului sau.

Art. 11 (1) In situatia in care copilul este parasit de mama in maternitate, unitatea medicala are obligatia sa sesizeze telefonic si in scris directia generala de asistenta sociala si protectia copilului si organele de politie, in termen de 24 de ore de la constatarea disparitiei mamei. (2) In termen de 5 zile de la sesizarea prevazuta la alin. (1), se intocmeste un proces-verbal de constatare a parasirii copilului, semnat de reprezentantul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, reprezentantul politiei si al maternitatii; cand starea de sanatate a copilului permite externarea, in baza procesului-verbal, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va stabili masura plasamentului in regim de urgenta pentru copil. (3) In termen de 30 de zile de la intocmirea procesului-verbal, politia este obligata sa intreprinda verificarile specifice privind identitatea mamei si sa comunice rezultatul acestor verificari directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului. (4) In situatia in care mama este identificata, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va asigura consilierea si sprijinirea acesteia in vederea realizarii demersurilor legate de intocmirea actului de nastere. (5) In situatia in care, in urma verificarilor efectuate de politie, nu este posibila identificarea mamei, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului transmite serviciului public de asistenta sociala in a carui raza administrativ-teritoriala s-a produs nasterea dosarul cuprinzand certificatul medical constatator al nasterii, procesul-verbal prevazut la alin. (2), dispozitia de plasament in regim de urgenta si raspunsul politiei cu rezultatul verificarilor. (6) In termen de 5 zile de la primirea documentatiei prevazute la alin. (5), serviciul public de asistenta sociala are obligatia de a obtine dispozitia de stabilire a numelui si prenumelui copilului, in conformitate cu prevederile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, cu modificarile ulterioare, si de a face declaratia de inregistrare a nasterii la serviciul de stare civila competent. (7) Dupa inregistrarea nasterii copilului, serviciul public de asistenta sociala are obligatia de a transmite directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului actul de

inregistrare a nasterii copilului.

Art. 12 (1) In situatia copilului gasit, precum si a celui parasit de parinti in alte unitati sanitare, a carui nastere nu a fost inregistrata, obligatia de a realiza demersurile prevazute de lege pentru inregistrarea nasterii copilului revine serviciului public de asistenta sociala in a carui raza administrativ-teritoriala a fost gasit sau parasit copilul. (2) Expertiza medico-legala necesara pentru inregistrarea nasterii copilului este gratuita.

Art. 13 (1) Unitatile sanitare, unitatile de protectie sociala, serviciile de ingrijire de tip rezidential, entitatile fara personalitate juridica, alte persoane juridice, precum si persoane fizice, care interneaza sau primesc in ingrijire femei gravide ori copii care nu poseda acte pe baza carora sa li se poata stabili identitatea, sunt obligate sa anunte, in termen de 24 de ore, in scris, autoritatea administratiei publice locale in a carei raza isi au sediul sau, dupa caz, domiciliul, in vederea stabilirii identitatii lor. (2) Cel care ia un copil pentru a-l ingriji sau proteja temporar, pana la stabilirea unei masuri de protectie in conditiile legii, are obligatia de a-l intretine si, in termen de 48 de ore, de a anunta autoritatea administratiei publice locale in a carei raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul.

Art. 14 (1) Copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament. (2) Copilul are dreptul de a-si cunoaste rudele si de a intretine relatii personale cu acestea, precum si cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, in masura in care acest lucru nu contravine interesului sau superior. (3) Parintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot impiedica relatiile personale ale acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, decat in cazurile in care instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului.

Art. 15 (1) In sensul prezentei legi, relatiile personale se pot realiza prin: a) intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relatii personale cu copilul; b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia; c) gazduirea copilului pe perioada determinata de catre parintele sau de catre alta persoana la care copilul nu locuieste in mod obisnuit; d) corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul; e) transmiterea de informatii copilului cu privire la parintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a mentine relatii personale cu copilul; f) transmiterea de informatii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluari medicale sau scolare, catre parintele sau catre alte persoane care au dreptul de a mentine relatii personale cu copilul.

(2) Transmiterea informatiilor prevazute la alin. (1) lit. e) si f) se va face cu respectarea interesului superior al copilului, precum si a dispozitiilor speciale vizand confidentialitatea si transmiterea informatiilor cu caracter personal.

Art. 16 (1) Copilul care a fost separat de ambii parinti sau de unul dintre acestia printr-o masura dispusa in conditiile legii are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu ambii parinti, cu exceptia situatiei in care acest lucru contravine interesului superior al copilului. (2) Instanta judecatoreasca, luand in considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, poate limita exercitarea acestui drept, daca exista motive temeinice de natura a periclita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului.

Art. 17 (1) Copilul ai carui parinti locuiesc in state diferite are dreptul de a intretine relatii personale si contacte directe cu acestia, cu exceptia situatiei in care acest lucru contravine interesului superior al copilului. (2) Exercitarea dreptului prevazut la alin. (1) va fi facilitata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, pe baza unei proceduri aprobate prin ordin comun.

Art. 18 (1) Copiii neinsotiti de parinti sau de un alt reprezentant legal ori care nu se gasesc sub supravegherea legala a unor persoane au dreptul de a li se asigura, in cel mai scurt timp posibil, reintoarcerea alaturi de reprezentantii lor legali. (2) Deplasarea copiilor in tara si in strainatate se realizeaza cu instiintarea si cu acordul ambilor parinti; orice neintelegeri intre parinti cu privire la exprimarea acestui acord se solutioneaza de catre instanta judecatoreasca. (3) Parintii sau, dupa caz, alta persoana responsabila de supravegherea, cresterea si ingrijirea copilului sunt obligati sa anunte la politie disparitia acestuia de la domiciliu, in cel mult 24 de ore de la constatarea disparitiei.

Art. 19 (1) Misiunile diplomatice si consulare ale Romaniei au obligatia de a sesiza Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului cu privire la copiii cetateni romani aflati in strainatate care, din orice motive, nu sunt insotiti de parinti sau de un alt reprezentant legal ori nu se gasesc sub supravegherea legala a unor persoane din strainatate. (2) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului va lua masurile necesare pentru intoarcerea copilului la parinti sau la un alt reprezentant legal, imediat dupa identificarea acestora. In cazul in care persoanele identificate nu pot sau refuza sa preia copilul, la cererea Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, tribunalul de la domiciliul copilului sau Tribunalul Bucuresti, in situatia in care acest domiciliu nu este cunoscut, va dispune plasamentul copilului intr-un serviciu de protectie speciala propus de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului. (3) Procedura de intoarcere a copiilor in tara, de identificare a parintilor sau a altor reprezentanti legali ai copiilor, modul de avansare a cheltuielilor ocazionate de

intoarcerea in tara a acestora, precum si serviciile de protectie speciala, publice sau private, competente sa asigure protectia in regim de urgenta a copiilor aflati in situatia prevazuta la alin. (1) se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Art. 20 (1) Misiunile diplomatice si consulare straine au obligatia de a sesiza Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Autoritatea pentru Straini despre toate situatiile in care au cunostinta de copii cetateni straini aflati pe teritoriul Romaniei, care, din orice motive, nu sunt insotiti de parinti sau de un alt reprezentant legal ori nu se gasesc sub supravegherea legala a unor persoane. In cazul in care autoritatile romane se autosesizeaza, acestea vor instiinta de urgenta misiunea straina competenta cu privire la copiii in cauza. (2) In situatia copiilor prevazuti la alin. (1), Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pana la definitivarea demersurilor legale ce cad in competenta Autoritatii pentru Straini, va solicita Tribunalului Bucuresti stabilirea plasamentului copilului intr-un serviciu de protectie speciala propus de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului. (3) Masura plasamentului dureaza pana la returnarea copilului in tara de resedinta a parintilor ori in tara in care au fost identificati alti membri ai familiei dispusi sa ia copilul.

(4) In cazul nereturnarii copilului, acesta beneficiaza de protectia speciala prevazuta in prezenta lege.

Art. 21 In vederea aplicarii prevederilor art. 19 si 20 se incheie tratatele necesare cu statele sau cu autoritatile statelor vizate, pe baza propunerilor Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului si ale Ministerului Afacerilor Externe, precum si a altor institutii interesate.

Art. 22 (1) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice si a vietii sale intime, private si familiale. (2) Este interzisa orice actiune de natura sa afecteze imaginea publica a copilului sau dreptul acestuia la viata intima, privata si familiala. (3) Participarea copilului in varsta de pana la 14 ani la dezbateri publice in cadrul unor programe audiovizuale se poate face numai cu consimtamantul scris al acestuia si al parintilor sau, dupa caz, al altui reprezentant legal. (4) Copiii nu pot fi folositi sau expusi de catre parinti, reprezentanti legali sau alte persoane responsabile de cresterea si ingrijirea lor, in scopul de a obtine avantaje personale sau de a influenta deciziile autoritatilor publice. (5) Consiliul National al Audiovizualului monitorizeaza modul de derulare a programelor audiovizuale, astfel incat sa se asigure protectia si garantarea dreptului copilului prevazut la alin. (1).

Art. 23 (1) Copilul are dreptul la libertate de exprimare.

(2) Libertatea copilului de a cauta, de a primi si de a difuza informatii de orice natura, care vizeaza promovarea bunastarii sale sociale, spirituale si morale, sanatatea sa fizica si mentala, sub orice forma si prin orice mijloace la alegerea sa, este inviolabila. (3) Parintii sau, dupa caz, alti reprezentanti legali ai copilului, persoanele care au in plasament copii, precum si persoanele care, prin natura functiei, promoveaza si asigura respectarea drepturilor copiilor au obligatia de a le asigura informatii, explicatii si sfaturi, in functie de varsta si de gradul de intelegere al acestora, precum si de a le permite sa-si exprime punctul de vedere, ideile si opiniile. (4) Parintii nu pot limita dreptul copilului minor la libertatea de exprimare decat in cazurile prevazute expres de lege.

Art. 24 (1) Copilul capabil de discernamant are dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care il priveste. (2) In orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat si copilul care nu a implinit varsta de 10 ani, daca autoritatea competenta apreciaza ca audierea lui este necesara pentru solutionarea cauzei. (3) Dreptul de a fi ascultat confera copilului posibilitatea de a cere si de a primi orice informatie pertinenta, de a fi consultat, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra consecintelor pe care le poate avea opinia sa, daca este respectata, precum si asupra consecintelor oricarei decizii care il priveste. (4) In toate cazurile prevazute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate in considerare si li se va acorda importanta cuvenita, in raport cu varsta si cu gradul de maturitate a copilului. (5) Orice copil poate cere sa fie ascultat conform dispozitiilor alin. (2) si (3). In caz de refuz, autoritatea competenta se va pronunta printr-o decizie motivata. (6) Dispozitiile legale speciale privind consimtamantul sau prezenta copilului in procedurile care il privesc, precum si prevederile referitoare la desemnarea unui curator, in caz de conflict de interese, sunt si raman aplicabile.

Art. 25 (1) Copilul are dreptul la libertate de gandire, de constiinta si de religie. (2) Parintii indruma copilul, potrivit propriilor convingeri, in alegerea unei religii, in conditiile legii, tinand seama de opinia, varsta si de gradul de maturitate a acestuia, fara a-l putea obliga sa adere la o anumita religie sau la un anumit cult religios. (3) Religia copilului care a implinit 14 ani nu poate fi schimbata fara consimtamantul acestuia; copilul care a implinit varsta de 16 ani are dreptul sa-si aleaga singur religia. (4) Atunci cand copilul beneficiaza de protectie speciala, persoanelor in ingrijirea carora se afla le sunt interzise orice actiuni menite sa influenteze convingerile religioase ale copilului.

Art. 26 (1) Copilul are dreptul la libera asociere in structuri formale si informale, precum si libertatea de intrunire pasnica, in limitele prevazute de lege. (2) Autoritatile administratiei publice locale, unitatile de invatamant si alte institutii

publice sau private competente iau masurile necesare asigurarii exercitarii corespunzatoare a drepturilor prevazute la alin. (1).

Art. 27 (1) Copilul apartinand unei minoritati nationale, etnice, religioase sau lingvistice are dreptul la viata culturala proprie, la declararea apartenentei sale etnice, religioase, la practicarea propriei sale religii, precum si dreptul de a folosi limba proprie in comun cu alti membri ai comunitatii din care face parte. (2) Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii asigura si urmareste exercitarea drepturilor prevazute la alin. (1).

Art. 28 (1) Copilul are dreptul la respectarea personalitatii si individualitatii sale si nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante. (2) Masurile de disciplinare a copilului nu pot fi stabilite decat in acord cu demnitatea copilului, nefiind permise sub nici un motiv pedepsele fizice ori acelea care se afla in legatura cu dezvoltarea fizica, psihica sau care afecteaza starea emotionala a copilului.

Art. 29 (1) Copilul are dreptul sa depuna singur plangeri referitoare la incalcarea drepturilor sale fundamentale. (2) Copilul este informat asupra drepturilor sale, precum si asupra modalitatilor de exercitare a acestora.

Sectiunea 2 - Mediul familial si ingrijirea alternativa

Art. 30 (1) Copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai. (2) Parintii au obligatia sa asigure copilului, de o maniera corespunzatoare capacitatilor in continua dezvoltare ale copilului, orientarea si sfaturile necesare exercitarii corespunzatoare a drepturilor prevazute in prezenta lege. (3) Parintii copilului au dreptul sa primeasca informatiile si asistenta de specialitate necesare in vederea ingrijirii, cresterii si educarii acestuia.

Art. 31 (1) Ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor. (2) Exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti trebuie sa aiba in vedere interesul superior al copilului si sa asigure bunastarea materiala si spirituala a copilului, in special prin ingrijirea acestuia, prin mentinerea relatiilor personale cu el, prin asigurarea cresterii, educarii si intretinerii sale, precum si prin reprezentarea sa legala si administrarea patrimoniului sau. (3) In cazul existentei unor neintelegeri intre parinti cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti, instanta judecatoreasca, dupa ascultarea ambilor parinti, hotaraste potrivit interesului superior al copilului.

Art. 32

Copilul are dreptul sa fie crescut in conditii care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala. In acest scop parintii sunt obligati: a) sa supravegheze copilul; b) sa coopereze cu copilul si sa ii respecte viata intima, privata si demnitatea; c) sa informeze copilul despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta si sa ia in considerare opinia acestuia; d) sa intreprinda toate masurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor; e) sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice care exercita atributii in domeniul ingrijirii, educarii si formarii profesionale a copilului.

Art. 33 Copilul nu poate fi separat de parintii sai sau de unul dintre ei, impotriva vointei acestora, cu exceptia cazurilor expres si limitativ prevazute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului.

Art. 34 (1) Serviciul public de asistenta sociala va lua toate masurile necesare pentru depistarea precoce a situatiilor de risc care pot determina separarea copilului de parintii sai, precum si pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale parintilor si a violentei in familie. (2) Orice separare a copilului de parintii sai, precum si orice limitare a exercitiului drepturilor parintesti trebuie sa fie precedate de acordarea sistematica a serviciilor si prestatiilor prevazute de lege, cu accent deosebit pe informarea corespunzatoare a parintilor, consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate in baza unui plan de servicii.

Art. 35 (1) Planul de servicii se intocmeste si se pune in aplicare de catre serviciul public de asistenta sociala, organizat la nivelul municipiilor si oraselor, precum si de persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritoriala unde se afla copilul, in urma evaluarii situatiei copilului si a familiei acestuia. (2) La nivelul municipiului Bucuresti intocmirea si punerea in aplicare a planului prevazut la alin. (1) se realizeaza de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul fiecarui sector. (3) Planul de servicii se aproba prin dispozitia primarului. (4) Planul de servicii are ca obiectiv prevenirea separarii copilului de parintii sai. In acest scop serviciul public de asistenta sociala ori, dupa caz, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul fiecarui sector al municipiului Bucuresti sprijina accesul copilului si al familiei sale la serviciile si prestatiile destinate mentinerii copilului in familie. (5) Planul de servicii poate avea ca finalitate transmiterea catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului a cererii de instituire a unei masuri de protectie speciala a copilului, numai daca, dupa acordarea serviciilor prevazute de acest plan, se constata ca mentinerea copilului alaturi de parintii sai nu este posibila.

Art. 36

(1) Daca exista motive temeinice de a suspecta ca viata si securitatea copilului sunt primejduite in familie, reprezentantii serviciului public de asistenta sociala ori, dupa caz, ai directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti au dreptul sa viziteze copiii la locuinta lor si sa se informeze despre felul in care acestia sunt ingrijiti, despre sanatatea si dezvoltarea lor fizica, educarea, invatatura si pregatirea lor profesionala, acordand, la nevoie, indrumarile necesare. (2) Daca, in urma vizitelor efectuate potrivit alin. (1), se constata ca dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului este primejduita, serviciul public de asistenta sociala este obligat sa sesizeze de indata directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in vederea luarii masurilor prevazute de lege. (3) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa sesizeze instanta judecatoreasca in situatia in care considera ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru decaderea, totala sau partiala, a parintilor ori a unuia dintre ei din exercitiul drepturilor parintesti.

Art. 37 (1) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va lua toate masurile necesare pentru ca parintii decazuti din drepturile parintesti, precum si cei carora le-a fost limitat exercitiul anumitor drepturi sa beneficieze de asistenta specializata pentru cresterea capacitatii acestora de a se ocupa de copii, in vederea redobandirii exercitiului drepturilor parintesti. (2) Parintii care solicita redarea exercitiului drepturilor parintesti beneficiaza de asistenta juridica gratuita, in conditiile legii.

Art. 38 Instanta judecatoreasca este singura autoritate competenta sa se pronunte, luand in considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, cu privire la: a) persoana care exercita drepturile si indeplineste obligatiile parintesti in situatia in care copilul este lipsit, temporar sau permanent, de ocrotirea parintilor sai; b) modalitatile in care se exercita drepturile si se indeplinesc obligatiile parintesti; c) decaderea totala sau partiala din exercitiul drepturilor parintesti; d) redarea exercitiului drepturilor parintesti.

Art. 39 (1) Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea parintilor sai sau care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora are dreptul la protectie alternativa. (2) Protectia prevazuta la alin. (1) include instituirea tutelei, masurile de protectie speciala prevazute de prezenta lege, adoptia. In alegerea uneia dintre aceste solutii autoritatea competenta va tine seama in mod corespunzator de necesitatea asigurarii unei anumite continuitati in educarea copilului, precum si de originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica.

Art. 40 (1) Tutela se instituie in situatia in care ambii parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti

din exercitiul drepturilor parintesti sau li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti, precum si in cazul in care, la incetarea adoptiei, instanta judecatoreasca hotaraste ca este in interesul copilului instituirea unei tutele. (2) Tutela se instituie conform legii de catre instanta judecatoreasca in a carei circumscriptie teritoriala domiciliaza sau a fost gasit copilul.

Art. 41 (1) Pot fi tutori persoanele fizice sau sotul si sotia impreuna, care au domiciliul in Romania si nu se afla in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege. (2) Persoana fizica sau familia care urmeaza a fi tutore trebuie sa fie evaluata de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului cu privire la garantiile morale si conditiile materiale pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a primi un copil in ingrijire. Evaluarea se realizeaza de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul persoanei sau familiei, acordandu-se prioritate membrilor familiei extinse a copilului.

Art. 42 (1) Instanta judecatoreasca numeste cu prioritate ca tutore, daca motive intemeiate nu se opun, o ruda sau un afin ori un prieten al familiei copilului, in stare sa indeplineasca aceasta sarcina. (2) Persoana fizica, respectiv sotii care urmeaza a fi tutori sunt numiti pe baza prezentarii de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului a raportului de evaluare a acestora. Propunerea se va face tinandu-se seama de relatiile personale, de apropierea domiciliilor, precum si de opinia copilului.

Sectiunea 3 - Sanatatea si bunastarea copilului

Art. 43 (1) Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate pe care o poate atinge si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare necesare pentru asigurarea realizarii efective a acestui drept. (2) Accesul copilului la servicii medicale si de recuperare, precum si la medicatia adecvata starii sale in caz de boala este garantat de catre stat, costurile aferente fiind suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si de la bugetul de stat.

(3) Organele de specialitate ale administratiei publice centrale, autoritatile administratiei publice locale, precum si orice alte institutii publice sau private cu atributii in domeniul sanatatii sunt obligate sa adopte, in conditiile legii, toate masurile necesare pentru: a) reducerea mortalitatii infantile; b) asigurarea si dezvoltarea serviciilor medicale primare si comunitare; c) prevenirea malnutritiei si a imbolnavirilor; d) asigurarea serviciilor medicale pentru gravide in perioada pre- si postnatala, indiferent daca acestea au sau nu au calitatea de persoana asigurata in sistemul asigurarilor sociale de sanatate; e) informarea parintilor si a copiilor cu privire la sanatatea si alimentatia copilului,

inclusiv cu privire la avantajele alaptarii, igienei si salubritatii mediului inconjurator; f) dezvoltarea de actiuni si programe pentru ocrotirea sanatatii si de prevenire a bolilor, de asistenta a parintilor si de educatie, precum si de servicii in materie de planificare familiala; g) verificarea periodica a tratamentului copiilor care au fost plasati pentru a primi ingrijire, protectie sau tratament; h) asigurarea confidentialitatii consultantei medicale acordate la solicitarea copilului; i) derularea sistematica in unitatile scolare de programe de educatie pentru viata, inclusiv educatie sexuala pentru copii, in vederea prevenirii contactarii bolilor cu transmitere sexuala si a graviditatii minorelor. (4) Parintii sunt obligati sa solicite asistenta medicala pentru a asigura copilului cea mai buna stare de sanatate pe care o poate atinge si pentru a preveni situatiile care pun in pericol viata, cresterea si dezvoltarea copilului. (5) In situatia exceptionala in care viata copilului se afla in pericol iminent ori exista riscul producerii unor consecinte grave cu privire la sanatatea sau integritatea acestuia, medicul are dreptul de a efectua acele acte medicale de stricta necesitate pentru a salva viata copilului, chiar fara a avea acordul parintilor sau al altui reprezentant legal al acestuia. (6) Vizitele periodice ale personalului medical de specialitate la domiciliul gravidelor si al copiilor pana la implinirea varstei de un an sunt obligatorii, in vederea ocrotirii sanatatii mamei si copilului, educatiei pentru sanatate, prevenirii abandonului, abuzului sau neglijarii copilului.

Art. 44 (1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala. (2) Parintilor sau, dupa caz, altor reprezentanti legali le revine in primul rand responsabilitatea de a asigura, in limita posibilitatilor, cele mai bune conditii de viata necesare cresterii si dezvoltarii copiilor; parintii sunt obligati sa le asigure copiilor locuinta, precum si conditiile necesare pentru crestere, educare, invatatura si pregatirea profesionala.

Art. 45 (1) Copilul are dreptul de a beneficia de asistenta sociala si de asigurari sociale, in functie de resursele si de situatia in care se afla acesta si persoanele in intretinerea carora se gaseste. (2) In cazul in care parintii sau persoanele care au, potrivit legii, obligatia de a intretine copilul nu pot asigura, din motive independente de vointa lor, satisfacerea nevoilor minime de locuinta, hrana, imbracaminte si educatie ale copilului, statul, prin autoritatile publice competente, este obligat sa asigure acestora sprijin corespunzator, sub forma de prestatii financiare, prestatii in natura, precum si sub forma de servicii, in conditiile legii. (3) Parintii au obligatia sa solicite autoritatilor competente acordarea alocatiilor, indemnizatiilor, prestatiilor in bani sau in natura si a altor facilitati prevazute de lege pentru copii sau pentru familiile cu copii. (4) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a informa parintii si copiii in legatura cu drepturile pe care le au, precum si asupra modalitatii de acordare a drepturilor

de asistenta sociala si de asigurari sociale.

Art. 46 (1) Copilul cu handicap are dreptul la ingrijire speciala, adaptata nevoilor sale. (2) Copilul cu handicap are dreptul la educatie, recuperare, compensare, reabilitare si integrare, adaptate posibilitatilor proprii, in vederea dezvoltarii personalitatii sale. (3) Ingrijirea speciala trebuie sa asigure dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copiilor cu handicap. Ingrijirea speciala consta in ajutor adecvat situatiei copilului si parintilor sai ori, dupa caz, situatiei celor carora le este incredintat copilul si se acorda gratuit, ori de cate ori acest lucru este posibil, pentru facilitarea accesului efectiv si fara discriminare al copiilor cu handicap la educatie, formare profesionala, servicii medicale, recuperare, pregatire, in vederea ocuparii unui loc de munca, la activitati recreative, precum si la orice alte activitati apte sa le permita deplina integrare sociala si dezvoltare a personalitatii lor. (4) Organele de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa initieze programe si sa asigure resursele necesare dezvoltarii serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap si ale familiilor acestora in conditii care sa le garanteze demnitatea, sa le favorizeze autonomia si sa le faciliteze participarea activa la viata comunitatii.

Sectiunea 4 - Educatie, activitati recreative si culturale

Art. 47 (1) Copilul are dreptul de a primi o educatie care sa ii permita dezvoltarea, in conditii nediscriminatorii, a aptitudinilor si personalitatii sale. (2) Parintii copilului au cu prioritate dreptul de a alege felul educatiei care urmeaza sa fie data copiilor lor si au obligatia sa inscrie copilul la scoala si sa asigure frecventarea cu regularitate de catre acesta a cursurilor scolare. (3) Copilul care a implinit varsta de 14 ani poate cere incuviintarea instantei judecatoresti de a-si schimba felul invataturii si al pregatirii profesionale.

Art. 48 (1) Ministerul Educatiei si Cercetarii, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, precum si inspectoratele scolare si unitatile de invatamant, ca institutii ale administratiei publice locale cu atributii in domeniul educatiei, sunt obligate sa intreprinda masuri necesare pentru: a) facilitarea accesului la educatia prescolara si asigurarea invatamantului general obligatoriu si gratuit pentru toti copiii; b) dezvoltarea de programe de educatie pentru parintii tineri, inclusiv in vederea prevenirii violentei in familie; c) organizarea de cursuri speciale de pregatire pentru copiii care nu pot raspunde la cerintele programei scolare nationale, pentru a nu intra prematur pe piata muncii; d) organizarea de cursuri speciale de pregatire pentru copiii care au abandonat scoala, in vederea reintegrarii lor in sistemul national de invatamant; e) respectarea dreptului copilului la timp de odihna si timp liber, precum si a dreptului acestuia de a participa liber la viata culturala si artistica;

f) prevenirea abandonului scolar din motive economice, luand masuri active de acordare a unor servicii sociale in mediul scolar, cum sunt: hrana, rechizite, transport si altele asemenea. (2) In cadrul procesului instructiv-educativ copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de catre cadrele didactice, de a fi informat asupra drepturilor sale, precum si asupra modalitatilor de exercitare a acestora. Pedepsele corporale in cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise. (3) Copilul, personal si, dupa caz, reprezentat sau asistat de reprezentantul sau legal, are dreptul de a contesta modalitatile si rezultatele evaluarii si de a se adresa in acest sens conducerii unitatii de invatamant, in conditiile legii. (4) Cadrele didactice au obligatia de a semnala serviciului public de asistenta sociala sau, dupa caz, directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului cazurile de rele tratamente, abuzuri sau de neglijare a copiilor.

Art. 49 (1) Copilul are dreptul la odihna si vacanta. (2) Copilul trebuie sa beneficieze de timp suficient pentru odihna si vacanta, sa participe in mod liber la activitati recreative proprii varstei sale si la activitatile culturale, artistice si sportive ale comunitatii. Autoritatile publice au obligatia sa contribuie, potrivit atributiilor ce le revin, la asigurarea conditiilor exercitarii in conditii de egalitate a acestui drept. (3) Autoritatile publice au obligatia sa asigure, potrivit atributiilor care le revin, locuri de joaca suficiente si adecvate pentru copii, in mod special in situatia zonelor intens populate.

Capitolul III - Protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai

Sectiunea 1 - Dispozitii comune

Art. 50 Protectia speciala a copilului reprezinta ansamblul masurilor, prestatiilor si serviciilor destinate ingrijirii si dezvoltarii copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai sau a celui care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora.

Art. 51 (1) Copilul beneficiaza de protectia speciala prevazuta de prezenta lege pana la dobandirea capacitatii depline de exercitiu. (2) La cererea tanarului, exprimata dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu, daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant de zi, protectia speciala se acorda, in conditiile legii, pe toata durata continuarii studiilor, dar fara a se depasi varsta de 26 de ani. (3) Tanarul care a dobandit capacitate deplina de exercitiu si a beneficiat de o masura de

protectie speciala, dar care nu isi continua studiile si nu are posibilitatea revenirii in propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiaza, la cerere, pe o perioada de pana la 2 ani, de protectie speciala, in scopul facilitarii integrarii sale sociale. In cazul in care se face dovada ca tanarului i s-au oferit un loc de munca si/sau locuinta, iar acesta le-a refuzat ori le-a pierdut din motive imputabile lui, in mod succesiv, prevederile prezentului alineat nu mai sunt aplicabile.

Art. 52 Serviciile de protectie speciala sunt cele prevazute la art. 108-110.

Art. 53 (1) Masurile de protectie speciala a copilului se stabilesc si se aplica in baza planului individualizat de protectie. (2) Planul prevazut la alin. (1) se intocmeste si se revizuieste in conformitate cu normele metodologice elaborate si aprobate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului. (3) Masurile de protectie speciala a copilului care a implinit varsta de 14 ani se stabilesc numai cu consimtamantul acestuia. In situatia in care copilul refuza sa isi dea consimtamantul, masurile de protectie se stabilesc numai de catre instanta judecatoreasca, care, in situatii temeinic motivate, poate trece peste refuzul acestuia de a-si exprima consimtamantul fata de masura propusa.

Art. 54 (1) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului are obligatia de a intocmi planul individualizat de protectie imediat dupa primirea cererii de instituire a unei masuri de protectie speciala sau imediat dupa ce directorul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului a dispus plasamentul in regim de urgenta. (2) In situatia copilului pentru care a fost instituita tutela, dispozitiile alin. (1) nu sunt aplicabile. (3) La stabilirea obiectivelor planului individualizat de protectie se acorda prioritate reintegrarii copilului in familie sau, daca aceasta nu este posibila, plasamentului copilului in familia extinsa. Obiectivele planului se stabilesc cu consultarea obligatorie a parintilor si a membrilor familiei largite care au putut fi identificati. (4) Planul individualizat de protectie poate prevedea plasamentul copilului intr-un serviciu de tip rezidential, numai in cazul in care nu a putut fi instituita tutela ori nu a putut fi dispus plasamentul la familia extinsa, la un asistent maternal sau la o alta persoana sau familie, in conditiile prezentei legi.

Art. 55 Masurile de protectie speciala a copilului sunt: a) plasamentul; b) plasamentul in regim de urgenta; c) supravegherea specializata.

Art. 56 De masurile de protectie speciala, instituite de prezenta lege, beneficiaza:

a) copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti, cand nu a putut fi instituita tutela; b) copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintilor din motive neimputabile acestora; c) copilul abuzat sau neglijat; d) copilul gasit sau copilul abandonat de catre mama in unitati sanitare; e) copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal.

Art. 57 Parintii, precum si copilul care a implinit varsta de 14 ani au dreptul sa atace in instanta masurile de protectie speciala instituite de prezenta lege, beneficiind de asistenta juridica gratuita, in conditiile legii.

Sectiunea 2 - Plasamentul

Art. 58 (1) Plasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala, avand caracter temporar, care poate fi dispusa, in conditiile prezentei legi, dupa caz, la: a) o persoana sau familie; b) un asistent maternal; c) un serviciu de tip rezidential, prevazut la art. 110 alin. (2) si licentiat in conditiile legii.

(2) Persoana sau familia care primeste un copil in plasament trebuie sa aiba domiciliul in Romania si sa fie evaluata de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului cu privire la garantiile morale si conditiile materiale pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a primi un copil in plasament.

Art. 59 Pe toata durata plasamentului, domiciliul copilului se afla, dupa caz, la persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidential care il are in ingrijire.

Art. 60 (1) Plasamentul copilului care nu a implinit varsta de 2 ani poate fi dispus numai la familia extinsa sau substitutiva, plasamentul acestuia intr-un serviciu de tip rezidential fiind interzis. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), se poate dispune plasamentul intr-un serviciu de tip rezidential al copilului mai mic de 2 ani, in situatia in care acesta prezinta handicapuri grave, cu dependenta de ingrijiri in servicii de tip rezidential specializate. (3) La stabilirea masurii de plasament se va urmari: a) plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsa sau la familia substitutiva; b) mentinerea fratilor impreuna; c) facilitarea exercitarii de catre parinti a dreptului de a vizita copilul si de a mentine legatura cu acesta.

Art. 61

(1) Masura plasamentului se stabileste de catre comisia pentru protectia copilului, in situatia in care exista acordul parintilor, pentru situatiile prevazute la art. 56 lit. b) si e). (2) Masura plasamentului se stabileste de catre instanta judecatoreasca, la cererea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului: a) in situatia copilului prevazut la art. 56 lit. a), precum si in situatia copilului prevazut la art. 56 lit. c) si d), daca se impune inlocuirea plasamentului in regim de urgenta dispus de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului; b) in situatia copilului prevazut la art. 56 lit. b) si e), atunci cand nu exista acordul parintilor sau, dupa caz, al unuia dintre parinti, pentru instituirea acestei masuri.

Art. 62 (1) Drepturile si obligatiile parintesti fata de copil se mentin pe toata durata masurii plasamentului dispus de catre comisia pentru protectia copilului. (2) Drepturile si obligatiile parintesti in situatia copilului pentru care nu a putut fi instituita tutela si pentru care instanta a dispus masura plasamentului sunt exercitate si, respectiv, indeplinite de catre presedintele consiliului judetean, respectiv de catre primarul sectorului municipiului Bucuresti. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), parintii decazuti din drepturile parintesti, precum si cei carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului lor. (4) Modalitatea de exercitare a drepturilor si de indeplinire a obligatiilor parintesti cu privire la persoana si la bunurile copilului aflat in situatia prevazuta la art. 56 lit. c) si d) si, respectiv, la art. 56 lit. b) si e) se stabileste de catre instanta judecatoreasca.

Art. 63 Comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta care a dispus plasamentul copilului va stabili, daca este cazul, si cuantumul contributiei lunare a parintilor la intretinerea acestuia, in conditiile stabilite de Codul familiei. Sumele astfel incasate se constituie venit la bugetul judetului, respectiv la cel al sectorului municipiului Bucuresti de unde provine copilul.

Sectiunea 3 - Plasamentul in regim de urgenta

Art. 64 (1) Plasamentul copilului in regim de urgenta este o masura de protectie speciala, cu caracter temporar, care se stabileste in situatia copilului abuzat sau neglijat, precum si in situatia copilului gasit sau a celui abandonat in unitati sanitare. (2) Dispozitiile art. 58-60 se aplica in mod corespunzator. (3) Pe toata durata plasamentului in regim de urgenta se suspenda de drept exercitiul drepturilor parintesti, pana cand instanta judecatoreasca va decide cu privire la mentinerea sau la inlocuirea acestei masuri si cu privire la exercitarea drepturilor parintesti. Pe perioada suspendarii, drepturile si obligatiile parintesti privitoare la persoana copilului sunt exercitate si, respectiv, sunt indeplinite de catre persoana, familia, asistentul maternal sau de catre seful serviciului de tip rezidential care a primit copilul in plasament in regim de urgenta, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate si, respectiv, sunt indeplinite de catre presedintele consiliului judetean, respectiv de catre

primarul sectorului municipiului Bucuresti.

Art. 65 (1) Masura plasamentului in regim de urgenta se stabileste de catre directorul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului din unitatea administrativ-teritoriala in care se gaseste copilul gasit sau cel abandonat de catre mama in unitati sanitare ori copilul abuzat sau neglijat, in situatia in care nu se intampina opozitie din partea reprezentantilor persoanelor juridice, precum si a persoanelor fizice care au in ingrijire sau asigura protectia copilului respectiv. (2) Masura plasamentului in regim de urgenta se stabileste de catre instanta judecatoreasca in conditiile art. 94 alin. (3).

Art. 66 (1) In situatia plasamentului in regim de urgenta dispus de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, aceasta este obligata sa sesizeze instanta judecatoreasca in termen de 48 de ore de la data la care a dispus aceasta masura. (2) Instanta judecatoreasca va analiza motivele care au stat la baza masurii adoptate de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului si se va pronunta, dupa caz, cu privire la mentinerea plasamentului in regim de urgenta sau la inlocuirea acestuia cu masura plasamentului, instituirea tutelei ori cu privire la reintegrarea copilului in familia sa. Instanta este obligata sa se pronunte si cu privire la exercitarea drepturilor parintesti. (3) In situatia in care plasamentul in regim de urgenta este dispus de catre instanta judecatoreasca, aceasta se va pronunta in conditiile art. 94 alin. (4).

Sectiunea 4 - Supravegherea specializata

Art. 67 (1) Masura de supraveghere specializata se dispune in conditiile prezentei legi fata de copilul care a savarsit o fapta penala si care nu raspunde penal. (2) In cazul in care exista acordul parintilor sau al reprezentantului legal, masura supravegherii specializate se dispune de catre comisia pentru protectia copilului, iar, in lipsa acestui acord, de catre instanta judecatoreasca.

Sectiunea 5 - Monitorizarea aplicarii masurilor de protectie speciala

Art. 68 (1) Imprejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala, dispuse de comisia pentru protectia copilului sau de instanta judecatoreasca, trebuie verificate trimestrial de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului. (2) In cazul in care imprejurarile prevazute la alin. (1) s-au modificat, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa sesizeze de indata comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca, in vederea modificarii sau, dupa caz, a incetarii masurii. (3) Dreptul de sesizare prevazut la alin. (2) il au, de asemenea, parintii sau alt

reprezentant legal al copilului, precum si copilul.

Art. 69 (1) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sau, dupa caz, organismul privat autorizat are obligatia de a urmari modul in care sunt puse in aplicare masurile de protectie speciala, dezvoltarea si ingrijirea copilului pe perioada aplicarii masurii. (2) In indeplinirea obligatiei prevazute la alin. (1) directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sau, dupa caz, organismul privat autorizat intocmeste, trimestrial sau ori de cate ori apare o situatie care impune acest lucru, rapoarte privitoare la evolutia dezvoltarii fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale a copilului si a modului in care acesta este ingrijit. (3) In situatia in care se constata, pe baza raportului intocmit potrivit alin. (2), necesitatea modificarii sau, dupa caz, a incetarii masurii, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa sesizeze de indata comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca.

Art. 70 La incetarea masurilor de protectie speciala prin reintegrarea copilului in familia sa, serviciul public de asistenta sociala, organizat la nivelul municipiilor si oraselor, persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, precum si directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, in cazul sectoarelor municipiului Bucuresti, de la domiciliul sau, dupa caz, de la resedinta parintilor au obligatia de a urmari evolutia dezvoltarii copilului, precum si modul in care parintii isi exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile cu privire la copil. In acest scop acestea intocmesc rapoarte lunare pe o perioada de minimum 3 luni.

Art. 71 Copilul fata de care a fost luata o masura de protectie speciala are dreptul de a mentine relatii cu alte persoane, daca acestea nu au o influenta negativa asupra dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale.

Capitolul IV - Protectia copiilor refugiati si protectia copiilor in caz de conflict armat

Art. 72 (1) Copiii care solicita obtinerea statutului de refugiat, precum si cei care au obtinut acest statut beneficiaza de protectie si asistenta umanitara corespunzatoare pentru realizarea drepturilor lor. (2) Copiii prevazuti la alin. (1) beneficiaza de una dintre formele de protectie prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 73 (1) In situatia in care copilul care solicita statutul de refugiat este neinsotit de catre parinti sau de un alt reprezentant legal, sustinerea intereselor acestuia pe parcursul procedurii de

acordare a statutului de refugiat se asigura de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in a carei raza administrativ-teritoriala se afla organul teritorial al Ministerului Administratiei si Internelor unde urmeaza a fi depusa cererea. (2) Cererea pentru acordarea statutului de refugiat al copilului aflat in situatia prevazuta la alin. (1) se analizeaza cu prioritate. (3) In scopul sustinerii adecvate a intereselor copilului prevazut la alin. (1), directia generala de asistenta sociala si protectia copilului desemneaza o persoana cu studii superioare juridice sau de asistenta sociala din cadrul personalului propriu sau al unui organism privat autorizat, care sa sustina drepturile copilului si sa participe, alaturi de acesta, la intreaga procedura de acordare a statutului de refugiat. (4) In situatia in care se constata ca persoana desemnata de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului nu isi indeplineste corespunzator obligatia de aparare a intereselor copilului sau dovedeste rea-credinta in indeplinirea acesteia, Oficiul National pentru Refugiati poate solicita directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului inlocuirea acestei persoane.

Art. 74 (1) Pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cererii de acordare a statutului de refugiat, cazarea copiilor prevazuti la art. 73 se realizeaza intr-un serviciu de tip rezidential prevazut de prezenta lege, apartinand directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului sau unui organism privat autorizat. (2) Copiii care au implinit varsta de 16 ani pot fi cazati si in centrele de primire si cazare aflate in subordinea Oficiului National pentru Refugiati. (3) Copiii prevazuti la alin. (1), carora li s-a acordat statutul de refugiat, beneficiaza de protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai, prevazuta de prezenta lege.

Art. 75 (1) In situatia in care cererea copilului prevazut la art. 72, de acordare a statutului de refugiat, este respinsa in mod definitiv si irevocabil, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sesizeaza Autoritatea pentru Straini si solicita instantei judecatoresti stabilirea plasamentului copilului intr-un serviciu de protectie speciala. (2) Masura plasamentului dureaza pana la returnarea copilului in tara de resedinta a parintilor ori in tara in care au fost identificati alti membri ai familiei dispusi sa ia copilul.

Art. 76 (1) Copiii afectati de conflicte armate beneficiaza de protectie si asistenta in conditiile prezentei legi. (2) In caz de conflicte armate, institutiile statului iau masurile necesare pentru dezvoltarea de mecanisme speciale menite sa asigure monitorizarea masurilor adoptate pentru protejarea drepturilor copilului.

Art. 77 Nici un copil nu va fi folosit ca spion, calauza sau curier in timpul conflictelor armate.

Art. 78 (1) In situatia existentei unui conflict armat, Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, in colaborare cu Ministerul Administratiei si Internelor, cu Ministerul Apararii Nationale, precum si cu alte institutii cu atributii specifice, are obligatia de a initia si de a implementa strategii si programe, inclusiv la nivel familial si comunitar, pentru a asigura demobilizarea copiilor soldati si, respectiv, pentru a remedia efectele fizice si psihice ale conflictelor asupra copilului si pentru a promova reintegrarea sociala a acestuia. (2) Organele administratiei publice centrale mentionate la alin. (1), in colaborare cu Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca si cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, vor promova masurile corespunzatoare pentru: a) educarea in spiritul intelegerii, solidaritatii si pacii, ca un proces general si continuu in prevenirea conflictelor; b) educarea si pregatirea copiilor demobilizati pentru o viata sociala activa si responsabila.

Art. 79 (1) In orice judet sau sector al municipiului Bucuresti, presedintele consiliului judetean ori, dupa caz, primarul sectorului municipiului Bucuresti are obligatia de a inainta directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, in termen de 24 de ore de la initierea unui conflict armat, o lista completa a tuturor copiilor aflati pe teritoriul respectivei unitati administrativ-teritoriale, in vederea monitorizarii situatiei acestora. (2) Infrastructura avand ca destinatie protectia si promovarea drepturilor copilului nu va fi folosita in scopuri militare. (3) In cazul actiunilor de evaluare desfasurate in urma unor conflicte armate, copiilor li se va acorda prioritate. Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, in colaborare cu protectia civila, va lua masurile necesare pentru a se asigura supravegherea copiilor care sunt evacuati de catre persoane care isi pot asuma responsabilitatea ocrotirii si sigurantei lor. Ori de cate ori este posibil, membrii aceleiasi familii vor fi cazati impreuna.

Capitolul V - Protectia copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal

Art. 80 (1) Pentru copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal, la propunerea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului in a carei unitate administrativ-teritoriala se afla copilul, se va lua una dintre masurile prevazute la art. 55 lit. a) si c). (2) In dispunerea uneia dintre masurile prevazute la art. 55 lit. a) si c), Comisia pentru Protectia Copilului, atunci cand exista acordul parintilor sau al altui reprezentant legal al copilului, ori, dupa caz, instanta judecatoreasca, atunci cand acest acord lipseste, va tine seama de: a) conditiile care au favorizat savarsirea faptei; b) gradul de pericol social al faptei; c) mediul in care a crescut si a trait copilul;

d) riscul savarsirii din nou de catre copil a unei fapte prevazute de legea penala; e) orice alte elemente de natura a caracteriza situatia copilului.

Art. 81 (1) Masura supravegherii specializate consta in mentinerea copilului in familia sa, sub conditia respectarii de catre acesta a unor obligatii, cum ar fi: a) frecventarea cursurilor scolare; b) utilizarea unor servicii de ingrijire de zi; c) urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie; d) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legaturi cu anumite persoane. (2) In cazul in care mentinerea in familie nu este posibila sau atunci cand copilul nu isi indeplineste obligatiile stabilite prin masura supravegherii specializate, comisia pentru protectia copilului ori, dupa caz, instanta judecatoreasca, dupa distinctiile prevazute la art. 80 alin. (2), poate dispune plasamentul acestuia in familia extinsa ori in cea substitutiva, precum si indeplinirea de catre copil a obligatiilor prevazute la alin. (1).

Art. 82 In cazul in care fapta prevazuta de legea penala, savarsita de copilul care nu raspunde penal, prezinta un grad ridicat de pericol social, precum si in cazul in care copilul pentru care s-au stabilit masurile prevazute la art. 81 savarseste in continuare fapte penale, comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca dispune, pe perioada determinata, plasamentul copilului intr-un serviciu de tip rezidential specializat.

Art. 83 Este interzis sa se dea publicitatii orice date referitoare la savarsirea de fapte penale de catre copilul care nu raspunde penal, inclusiv date privitoare la persoana acestuia.

Art. 84 (1) Pe toata durata aplicarii masurilor destinate copilului care savarseste fapte penale si nu raspunde penal, vor fi asigurate servicii specializate, pentru a-i asista pe copii in procesul de reintegrare in societate. (2) Tipurile de servicii specializate prevazute la alin. (1), precum si standardele referitoare la modalitatea de asigurare a acestor servicii se aproba prin hotarare a Guvernului.

Capitolul VI - Protectia copilului impotriva exploatarii

Art. 85 (1) Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva oricaror forme de violenta, abuz, rele tratamente sau neglijenta. (2) Orice persoana fizica sau juridica, precum si copilul pot sesiza autoritatile abilitate de lege sa ia masurile corespunzatoare pentru a-l proteja impotriva oricaror forme de violenta, inclusiv violenta sexuala, vatamare sau de abuz fizic sau mental, de rele tratamente sau de exploatare, de abandon sau neglijenta. (3) Angajatii institutiilor publice sau private care, prin natura profesiei, intra in contact cu

copilul si au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente au obligatia de a sesiza de urgenta directia generala de asistenta sociala si protectia copilului.

Art. 86 (1) Parintii copilului sau, dupa caz, alt reprezentant legal al acestuia, autoritatile publice si organismele private au obligatia sa ia toate masurile corespunzatoare pentru a facilita readaptarea fizica si psihologica si reintegrarea sociala a oricarui copil care a fost victima oricarei forme de neglijenta, exploatare sau abuz, de tortura sau pedeapsa ori tratamente crude, inumane sau degradante. (2) Persoanele mentionate la alin. (1) vor asigura conditiile necesare pentru ca readaptarea si reintegrarea sa favorizeze sanatatea, respectul de sine si demnitatea copilului.

Sectiunea 1 - Protectia copilului impotriva exploatarii economice

Art. 87 (1) Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva exploatarii si nu poate fi constrans la o munca ce comporta un risc potential sau care este susceptibila sa ii compromita educatia ori sa ii dauneze sanatatii sau dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale. (2) Este interzisa orice practica prin intermediul careia un copil este dat de unul sau de ambii parinti ori de reprezentantul lui legal in schimbul unei recompense sau nu, in scopul exploatarii copilului sau a muncii acestuia. (3) In situatiile in care copiii de varsta scolara se sustrag procesului de invatamant, desfasurand munci cu nerespectarea legii, unitatile de invatamant sunt obligate sa sesizeze de indata serviciul public de asistenta sociala. In cazul unor asemenea constatari, serviciul public de asistenta sociala impreuna cu inspectoratele scolare judetene si cu celelalte institutii publice competente sunt obligate sa ia masuri in vederea reintegrarii scolare a copilului. (4) Inspectia Muncii, in colaborare cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, are obligatia de a promova campanii de constientizare si informare: a) pentru copii - despre masurile de protectie de care pot beneficia si despre riscurile pe care le implica cazurile de exploatare economica; b) pentru publicul larg - incluzand educatie parentala si activitati de pregatire pentru categoriile profesionale care lucreaza cu si pentru copii, pentru a-i ajuta sa asigure copiilor o reala protectie impotriva exploatarii economice; c) pentru angajatori sau potentiali angajatori.

Sectiunea 2 - Protectia copilului impotriva consumului de droguri

Art. 88 (1) Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva folosirii ilicite de stupefiante si substante psihotrope. (2) Este interzisa vanzarea de solventi copiilor, fara acordul parintelui ori al altui

reprezentant legal. (3) Agentia Nationala Antidrog, in colaborare cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copiilor, si, dupa caz, cu alte autoritati sau organe de specialitate ale administratiei publice centrale, are obligatia de a lua masurile corespunzatoare pentru: a) prevenirea folosirii copiilor la productia si traficul ilicit al acestor substante; b) constientizarea publicului larg si, in mod particular, a copiilor cu privire la aceasta problematica, inclusiv prin intermediul sistemului de invatamant si, dupa caz, prin introducerea acestui subiect in programa scolara; c) sprijinirea copiilor si familiilor acestora, prin consiliere si indrumare - daca este necesar, de natura confidentiala, dar si prin elaborarea de politici si strategii care sa garanteze recuperarea fizica si psihica si reintegrarea sociala a copiilor dependenti de droguri, inclusiv prin dezvoltarea in acest scop de metode de interventie alternativa la institutiile psihiatrice traditionale; d) dezvoltarea suplimentara a sistemelor pentru adunarea unor date reale asupra aparitiei consumului de droguri la copii, ca si asupra implicarii acestora in productia si traficul ilicit de droguri; evaluarea permanenta a acestor situatii, a progreselor realizate, a dificultatilor intampinate si, respectiv, a obiectivelor propuse pentru viitor; e) dezvoltarea unui sistem de informare publica care sa reduca toleranta in ceea ce priveste consumul de droguri si sa ajute la recunoasterea primelor simptome de consum de droguri, mai ales in randul copiilor. (4) Institutiile prevazute la alin. (3) se vor asigura ca opiniile copiilor sunt luate in considerare la elaborarea strategiilor antidrog.

Sectiunea 3 - Protectia copilului impotriva abuzului sau neglijentei

Art. 89 (1) Prin abuz asupra copilului se intelege orice actiune voluntara a unei persoane care se afla intr-o relatie de raspundere, incredere sau de autoritate fata de acesta, prin care este periclitata viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului. (2) Prin neglijarea copilului se intelege omisiunea, voluntara sau involuntara, a unei persoane care are responsabilitatea cresterii, ingrijirii sau educarii copilului de a lua orice masura subordonata acestei responsabilitati, fapt care pune in pericol viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului.

Art. 90 Sunt interzise aplicarea pedepselor fizice sub orice forma, precum si privarea copilului de drepturile sale de natura sa puna in pericol viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului, atat in familie cat si in orice institutie care asigura protectia, ingrijirea si educarea copiilor.

Art. 91 (1) Orice persoana care, prin natura profesiei sau ocupatiei sale, lucreaza direct cu un copil si are suspiciuni in legatura cu existenta unei situatii de abuz sau de neglijare a acestuia este obligata sa sesizeze serviciul public de asistenta sociala sau directia generala

de asistenta sociala si protectia copilului in a carei raza teritoriala a fost identificat cazul respectiv. (2) Pentru semnalarea cazurilor de abuz sau de neglijare a copilului, la nivelul fiecarei directii generale de asistenta sociala si protectia copilului se infiinteaza obligatoriu telefonul copilului, al carui numar va fi adus la cunostinta publicului.

Art. 92 In vederea asigurarii protectiei speciale a copilului abuzat sau neglijat, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata: a) sa verifice si sa solutioneze toate sesizarile privind cazurile de abuz si neglijare, inclusiv cele venite din partea asistentilor familiali; b) sa asigure prestarea serviciilor prevazute la art. 107, specializate pentru nevoile copiilor victime ale abuzului sau neglijarii si ale familiilor acestora.

Art. 93 Pentru verificarea sesizarilor privind cazurile de abuz si neglijare a copilului, reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului au drept de acces, in conditiile legii, in sediile persoanelor juridice, precum si la domiciliul persoanelor fizice care au in ingrijire sau asigura protectia unui copil. Pentru efectuarea acestor verificari, organele de politie au obligatia sa sprijine reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului.

Art. 94 (1) Reprezentantii persoanelor juridice, precum si persoanele fizice care au in ingrijire sau asigura protectia unui copil sunt obligati sa colaboreze cu reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului si sa ofere toate informatiile necesare pentru solutionarea sesizarilor. (2) In situatia in care, in urma verificarilor efectuate, reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului stabilesc ca exista motive temeinice care sa sustina existenta unei situatii de pericol iminent pentru copil, datorata abuzului si neglijarii, si nu intampina opozitie din partea persoanelor prevazute la alin. (1), directorul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului instituie masura plasamentului in regim de urgenta. Prevederile art. 58-60, art. 64 alin. (3) si ale art. 66 se aplica in mod corespunzator. (3) In situatia in care persoanele prevazute la alin. (1) refuza sau impiedica in orice mod efectuarea verificarilor de catre reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, iar acestia stabilesc ca exista motive temeinice care sa sustina existenta unei situatii de pericol iminent pentru copil, datorata abuzului si neglijarii, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sesizeaza instanta judecatoreasca, solicitand emiterea unei ordonante presedintiale de plasare a copilului in regim de urgenta la o persoana, la o familie, la un asistent maternal sau intr-un serviciu de tip rezidential, licentiat in conditiile legii. Prevederile art. 58-60 si ale art. 64 alin. (3) se aplica in mod corespunzator. (4) In termen de 48 de ore de la data executarii ordonantei presedintiale prin care s-a dispus plasamentul in regim de urgenta, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sesizeaza instanta judecatoreasca pentru a decide cu privire la: inlocuirea

plasamentului in regim de urgenta cu masura plasamentului, decaderea totala sau partiala din exercitiul drepturilor parintesti, precum si cu privire la exercitarea drepturilor parintesti.

Art. 95 (1) In cadrul procesului prevazut la art. 94 alin. (3) si (4), se poate administra, din oficiu, ca proba, declaratia scrisa a copilului referitoare la abuzul sau neglijarea la care a fost supus. Declaratia copilului poate fi inregistrata, potrivit legii, prin mijloace tehnice audio-video. Inregistrarile se realizeaza in mod obligatoriu cu asistenta unui psiholog. (2) Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea inregistrarii declaratiei sale. (3) Daca instanta judecatoreasca apreciaza necesar, aceasta il poate chema pe copil in fata ei, pentru a-l audia. Audierea are loc numai in camera de consiliu, in prezenta unui psiholog si numai dupa o prealabila pregatire a copilului in acest sens.

Art. 96 In cazul in care abuzul sau neglijarea a fost savarsita de catre persoane care, in baza unui raport juridic de munca sau de alta natura, asigurau protectia, cresterea, ingrijirea sau educatia copilului, angajatorii au obligatia sa sesizeze de indata organele de urmarire penala si sa dispuna indepartarea persoanei respective de copiii aflati in grija sa.

Art. 97 In institutiile publice sau private, precum si in serviciile de tip rezidential, publice sau private, care asigura protectia, cresterea, ingrijirea sau educarea copiilor, este interzisa angajarea persoanei impotriva careia a fost pronuntata o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila pentru savarsirea, cu intentie, a unei infractiuni.

Sectiunea 4 - Protectia copilului impotriva rapirii sau oricaror forme de traficare

Art. 98 (1) Ministerul Administratiei si Internelor si Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, vor efectua demersurile necesare pentru adoptarea tuturor masurilor legislative, administrative si educative destinate asigurarii protectiei efective impotriva oricaror forme de trafic intern sau international al copiilor, in orice scop sau sub orice forma, inclusiv de catre propriii parinti. (2) In acest scop, autoritatile publice mentionate la alin. (1) au responsabilitatea elaborarii unei strategii la nivel national pentru prevenirea si combaterea acestui fenomen, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare si monitorizare a activitatilor intreprinse.

Sectiunea 5 - Protectia copilului impotriva altor forme de exploatare

Art. 99 (1) Copilul are dreptul la protectie impotriva oricarei forme de exploatare. (2) Institutiile si autoritatile publice, potrivit atributiilor lor, adopta reglementari specifice si aplica masuri corespunzatoare pentru prevenirea, intre altele:

a) transferului ilicit si a nereturnarii copilului; b) incheierii adoptiilor, nationale ori internationale, in alte scopuri decat interesul superior al copilului; c) exploatarii sexuale si a violentei sexuale; d) rapirii si traficarii de copii in orice scop si sub orice forma; e) implicarii copiilor in conflicte armate; f) dezvoltarii fortate a talentelor copiilor in dauna dezvoltarii lor armonioase, fizice si mentale; g) exploatarii copilului de catre mass-media; h) exploatarii copilului in cadrul unor cercetari ori experimente stiintifice.

Capitolul VII - Institutii si servicii cu atributii in protectia copilului

Sectiunea 1 - Institutii la nivel central

Art. 100 Monitorizarea respectarii principiilor si drepturilor stabilite de prezenta lege si de Conventia Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificata prin Legea nr. 18/1990, republicata, precum si coordonarea si controlul activitatii de protectie si promovare a drepturilor copilului se realizeaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, aflat in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

Art. 101 Apararea drepturilor si libertatilor copilului in raporturile acestuia cu autoritatile publice cu scopul de a promova si de a imbunatati conditia copilului se realizeaza si prin institutia Avocatul Poporului.

Sectiunea 2 - Institutii si servicii la nivel local

Art. 102 Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa garanteze si sa promoveze respectarea drepturilor copiilor din unitatile administrativ-teritoriale, asigurand prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ingrijirea parintilor sai.

Art. 103 (1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a implica colectivitatea locala in procesul de identificare a nevoilor comunitatii si de solutionare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii. (2) In acest scop pot fi create structuri comunitare consultative cuprinzand, dar fara a se limita, oameni de afaceri locali, preoti, cadre didactice, medici, consilieri locali, politisti.

Rolul acestor structuri este atat de solutionare a unor cazuri concrete, cat si de a raspunde nevoilor globale ale respectivei colectivitati. (3) Mandatul structurilor comunitare consultative se stabileste prin acte emise de catre autoritatile administratiei publice locale. (4) Pentru a-si indeplini rolul pentru care au fost create, structurile comunitare consultative vor beneficia de programe de formare in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului.

Art. 104 (1) In subordinea consiliului judetean si, respectiv, a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti functioneaza comisia pentru protectia copilului, ca organ de specialitate al acestora, fara personalitate juridica, avand urmatoarele atributii principale: a) stabilirea incadrarii in grad de handicap si orientarea scolara a copilului; b) pronuntarea, in conditiile prezentei legi, cu privire la propunerile referitoare la stabilirea unei masuri de protectie speciala a copilului; c) solutionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal; d) alte atributii prevazute de lege. (2) Organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru protectia copilului se reglementeaza prin hotarare a Guvernului.

Art. 105 (1) Serviciul public specializat pentru protectia copilului, existent in subordinea consiliilor judetene si a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si serviciul public de asistenta sociala de la nivelul judetelor si sectoarelor municipiului Bucuresti se reorganizeaza ca directie generala de asistenta sociala si protectia copilului. (2) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este institutie publica cu personalitate juridica, infiintata in subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, care preia, in mod corespunzator, functiile serviciului public de asistenta sociala de la nivelul judetului si, respectiv, atributiile serviciului public de asistenta sociala de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti. (3) Institutia prevazuta la alin. (2) exercita in domeniul protectiei drepturilor copilului atributiile prevazute de prezenta lege, precum si de alte acte normative in vigoare. (4) Structura organizatorica, numarul de personal si finantarea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului se aproba prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti, care o infiinteaza, astfel incat sa asigure indeplinirea in mod corespunzator a atributiilor ce ii revin, precum si realizarea deplina si exercitarea efectiva a drepturilor copilului. (5) Atributiile si regulamentul-cadru de organizare si functionare ale directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

Art. 106 (1) Serviciile publice de asistenta sociala organizate la nivelul municipiilor si oraselor, precum si persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale indeplinesc in domeniul protectiei copilului urmatoarele atributii: a) monitorizeaza si analizeaza situatia copiilor din unitatea administrativ-teritoriala,

precum si modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurand centralizarea si sintetizarea datelor si informatiilor relevante; b) realizeaza activitatea de prevenire a separarii copilului de familia sa; c) identifica si evalueaza situatiile care impun acordarea de servicii si/sau prestatii pentru prevenirea separarii copilului de familia sa; d) elaboreaza documentatia necesara pentru acordarea serviciilor si/sau prestatiilor si acorda aceste servicii si/sau prestatii, in conditiile legii; e) asigura consilierea si informarea familiilor cu copii in intretinere asupra drepturilor si obligatiilor acestora, asupra drepturilor copilului si asupra serviciilor disponibile pe plan local; f) asigura si urmaresc aplicarea masurilor de prevenire si combatere a consumului de alcool si droguri, de prevenire si combatere a violentei in familie, precum si a comportamentului delincvent; g) viziteaza periodic la domiciliu familiile si copiii care beneficiaza de servicii si prestatii; h) inainteaza propuneri primarului, in cazul in care este necesara luarea unei masuri de protectie speciala, in conditiile legii; i) urmaresc evolutia dezvoltarii copilului si modul in care parintii acestuia isi exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile cu privire la copilul care a beneficiat de o masura de protectie speciala si a fost reintegrat in familia sa; j) colaboreaza cu directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in domeniul protectiei copilului si transmit acesteia toate datele si informatiile solicitate din acest domeniu. (2) La nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, atributiile prevazute la alin. (1) sunt exercitate de directia generala de asistenta sociala si protectia copilului.

Art. 107 (1) Pentru prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si pentru realizarea protectiei speciale a copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, se organizeaza si functioneaza urmatoarele tipuri de servicii: a) servicii de zi; b) servicii de tip familial; c) servicii de tip rezidential. (2) Regulamentul-cadru pentru organizarea si functionarea serviciilor prevazute la alin. (1) se aproba prin hotarare a Guvernului.

Art. 108 (1) Serviciile de zi sunt acele servicii prin care se asigura mentinerea, refacerea si dezvoltarea capacitatilor copilului si ale parintilor sai, pentru depasirea situatiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa. (2) Accesul la aceste servicii se realizeaza in baza planului de servicii sau, dupa caz, a planului individualizat de protectie, in conditiile prezentei legi.

Art. 109 Serviciile de tip familial sunt acele servicii prin care se asigura, la domiciliul unei persoane fizice sau familii, cresterea si ingrijirea copilului separat, temporar sau definitiv,

de parintii sai, ca urmare a stabilirii in conditiile prezentei legi a masurii plasamentului.

Art. 110 (1) Serviciile de tip rezidential sunt acele servicii prin care se asigura protectia, cresterea si ingrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, ca urmare a stabilirii in conditiile prezentei legi a masurii plasamentului. (2) Fac parte din categoria serviciilor de tip rezidential centrele de plasament si centrele de primire a copilului in regim de urgenta. (3) Sunt considerate servicii de tip rezidential si centrele maternale. (4) Serviciile de tip rezidential care apartin autoritatilor administratiei publice se organizeaza numai in structura directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, in regim de componente functionale ale acestora, fara personalitate juridica. (5) Serviciile de tip rezidential se organizeaza pe model familial si pot avea caracter specializat in functie de nevoile copiilor plasati.

Art. 111 (1) Pentru asigurarea prevenirii separarii copilului de parintii lui, consiliile locale ale municipiilor, oraselor, comunelor si sectoarelor municipiului Bucuresti au obligatia sa organizeze, in mod autonom sau prin asociere, servicii de zi, potrivit nevoilor identificate in comunitatea respectiva. (2) In situatia in care consiliul local nu identifica resurse financiare si umane suficiente pentru a organiza serviciile prevazute la alin. (1), la cererea acestuia, consiliul judetean va asigura finantarea necesara infiintarii acestor servicii. Consiliul local asigura finantarea cu pana la 50% a cheltuielilor de functionare a acestor servicii, cota-parte si cuantumul total al acestor cheltuieli fiind stabilite anual prin hotarare a consiliului judetean.

Art. 112 Pentru asigurarea protectiei speciale a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai, consiliul judetean si, respectiv, consiliul local al sectorului municipiului Bucuresti au obligatia sa organizeze, in mod autonom sau prin asociere, servicii de tip familial si de tip rezidential, potrivit nevoilor identificate la nivelul unitatii lor administrativ-teritoriale. In functie de nevoile evaluate ale copiilor plasati, consiliul judetean poate organiza si dezvolta si servicii de zi.

Capitolul VIII - Organisme private

Art. 113 (1) Organismele private care pot desfasura activitati in domeniul protectiei drepturilor copilului si al protectiei speciale a acestuia sunt persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial, constituite si acreditate in conditiile legii. (2) In desfasurarea activitatilor prevazute la alin. (1), organismele private acreditate se supun regimului de drept public prevazut de prezenta lege, precum si de reglementarile prin care aceasta este pusa in executare.

Art. 114

Organismele private legal constituite si acreditate pot infiinta, organiza si dezvolta serviciile de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si de protectie speciala a copilului, prevazute la art. 107, numai pe baza licentei eliberate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.

Capitolul IX - Licentierea si inspectia serviciilor de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si a celor de protectie speciala a copilului lipsit, temporar sau

definitiv, de ocrotirea parintilor sai

Art. 115 (1) Autoritatile publice sau organismele private autorizate pot infiinta, organiza si dezvolta servicii de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si servicii de protectie speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai, prevazute de prezenta lege, numai daca au obtinut licenta de functionare pentru serviciul respectiv, eliberata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului. (2) Licenta de functionare prevazuta la alin. (1) se acorda pe baza indeplinirii standardelor minime obligatorii elaborate pentru serviciile de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si pentru serviciile de protectie speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai. Standardele se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si se aproba prin ordin al secretarului de stat.

Art. 116 Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului efectueaza inspectii periodice cu privire la modul in care autoritatile publice sau organismele private autorizate respecta standardele prevazute la art. 110.

Art. 117 Conditiile si procedura de acordare, retragere, anulare sau suspendare a licentei prevazute la art. 115, precum si conditiile si procedura de efectuare a inspectiilor prevazute la art. 116 se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Capitolul X - Finantarea sistemului de protectie a copilului

Art. 118 (1) Prevenirea separarii copilului de familia sa, precum si protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai se finanteaza din urmatoarele surse: a) bugetul local al comunelor, oraselor si municipiilor; b) bugetele locale ale judetelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti; c) bugetul de stat; d) donatii, sponsorizari si alte forme private de contributii banesti, permise de lege. (2) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului poate finanta programe

de interes national pentru protectia si promovarea drepturilor copilului, din fonduri alocate de la bugetul de stat cu aceasta destinatie, din fonduri externe rambursabile si nerambursabile, precum si din alte surse, in conditiile legii.

Art. 119 (1) Pentru fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului se acorda o alocatie lunara de plasament, in cuantum de 97 lei (cf. HG nr. 1663/2008), care se indexeaza prin hotarare a Guvernului. De aceasta alocatie beneficiaza si copilul pentru care a fost instituita tutela, in conditiile legii. (2) Alocatia se plateste persoanei sau reprezentantului familiei care a luat in plasament copilul sau tutorelui. (3) Alocatia de plasament se suporta de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

Art. 120 Cheltuielile pentru plata salariilor sau a indemnizatiilor asistentilor maternali, precum si cele legate de aplicarea prevederilor Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiaza copiii si tinerii ocrotiti de serviciile publice specializate pentru protectia copilului, mamele protejate in centre maternale, precum si copiii incredintati sau dati in plasament la asistenti maternali profesionisti se suporta de la bugetul judetului, respectiv de la bugetul sectorului municipiului Bucuresti, si se gestioneaza de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului.

Art. 121 (1) Primarii acorda prestatii financiare exceptionale, in situatia in care familia care ingrijeste copilul se confrunta temporar cu probleme financiare determinate de o situatie exceptionala si care pune in pericol dezvoltarea armonioasa a copilului. (2) Prestatiile exceptionale se acorda cu prioritate copiilor ale caror familii nu au posibilitatea sau capacitatea de a acorda copilului ingrijirea corespunzatoare ori ca urmare a necesitatii suportarii unor cheltuieli particulare destinate mentinerii legaturii copilului cu familia sa. (3) In functie de fiecare caz in parte, primarul decide, prin dispozitie, cu privire la acordarea prestatiei financiare exceptionale si cuantumul acesteia.

Art. 122 Cuantumul maxim, precum si conditiile de acordare a prestatiilor financiare exceptionale se stabilesc prin hotarare a consiliului local.

Art. 123 Prestatiile financiare exceptionale pot fi acordate si sub forma de prestatii in natura, pe baza dispozitiei primarului, constand, in principal, in alimente, imbracaminte, manuale si rechizite sau echipamente scolare, suportarea cheltuielilor legate de transport, procurarea de proteze, medicamente si alte accesorii medicale.

Capitolul XI - Reguli speciale de procedura

Art. 124 (1) Cauzele prevazute de prezenta lege privind stabilirea masurilor de protectie speciala sunt de competenta tribunalului de la domiciliul copilului. (2) Daca domiciliul copilului nu este cunoscut, competenta revine tribunalului in a carui circumscriptie teritoriala a fost gasit copilul.

Art. 125 (1) Cauzele prevazute la art. 124 se solutioneaza in regim de urgenta, cu citarea reprezentantului legal al copilului, a directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului si cu participarea obligatorie a procurorului. (2) Audierea copilului care a implinit varsta de 10 ani este obligatorie si se face cu respectarea prevederilor art. 24, cu exceptia cauzelor care privesc stabilirea unei masuri de protectie speciala pentru copilul abuzat sau neglijat; in acest caz, audierea copilului se face cu respectarea prevederilor art. 95 alin. (3). (3) Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 10 zile. (4) Partile sunt legal citate daca citatia le-a fost inmanata cel putin cu o zi inaintea judecarii.

Art. 126 (1) Hotararile prin care se solutioneaza fondul cauzei se pronunta in ziua in care au luat sfarsit dezbaterile. (2) In situatii deosebite, pronuntarea poate fi amanata cel mult doua zile.

Art. 127 (1) Hotararea instantei de fond este executorie si definitiva. (2) Hotararea se redacteaza si se comunica partilor in termen de cel mult 10 zile de la pronuntare.

Art. 128 Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii.

Art. 129 Dispozitiile prezentei legi referitoare la procedura de solutionare a cauzelor privind stabilirea masurilor de protectie speciala se completeaza in mod corespunzator cu prevederile Codului de procedura civila.

Art. 130 (1) In toate cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul copilului sau in a carei raza administrativ-teritoriala a fost gasit copilul intocmeste si prezinta instantei raportul referitor la copil, care va cuprinde date privind: a) personalitatea, starea fizica si mentala a copilului; b) antecedentele sociomedicale si educationale ale copilului; c) conditiile in care copilul a fost crescut si in care a trait;

d) propuneri privind persoana, familia sau serviciul de tip rezidential in care ar putea fi plasat copilul; e) orice alte date referitoare la cresterea si educarea copilului, care pot servi solutionarii cauzei. (2) In toate cauzele care privesc stabilirea, inlocuirea ori incetarea masurilor de protectie speciala stabilite de prezenta lege pentru copilul care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal se va intocmi un raport si din partea serviciului de reintegrare si supraveghere de pe langa instanta judecatoreasca.

Art. 131 Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi sunt scutite de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.

Capitolul XII - Raspunderi si sanctiuni

Art. 132 (1) Indemnul ori inlesnirea practicarii cersetoriei de catre un minor sau tragerea de foloase de pe urma practicarii cersetoriei de catre un minor se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani. (2) Recrutarea ori constrangerea unui minor la cersetorie se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani. (3) Daca fapta prevazuta la alin. (1) sau (2) este savarsita de un parinte sau de reprezentantul legal al minorului, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 5 ani, pentru fapta prevazuta la alin. (1), si de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi, pentru fapta prevazuta la alin. (2).

Art. 133 Fapta parintelui sau a reprezentantului legal al unui copil de a se folosi de acesta pentru a apela in mod repetat la mila publicului, cerand ajutor financiar sau material, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

Art. 134 (1) Nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 36 alin. (2), art. 48 alin. (4) si art. 91 constituie abatere disciplinara grava si se sanctioneaza potrivit legii. (2) Nerespectarea obligatiei prevazute la art. 36 alin. (2), art. 87 alin. (3) teza intai constituie abatere disciplinara.

Art. 135 (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte: a) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 9 alin. (1), in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi; b) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 9 alin. (2); c) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 10 alin. (1) si (3); d) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 11 alin. (1); e) necomunicarea de catre organele de politie a rezultatelor verificarilor specifice privind

identitatea mamei in conformitate cu prevederile art. 11 alin. (3); f) neefectuarea de catre serviciul public de asistenta sociala a declaratiei de inregistrare a nasterii, in conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6); g) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 11 alin. (7); h) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 13 si la art. 18 alin. (3); i) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (2)-(4) si ale art. 83; j) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 96. (2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza astfel: a) cu amenda de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei, cele prevazute la lit. a), c), g) si h); b) cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, cea prevazuta la lit. f); c) cu amenda de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei, cele prevazute la lit. b), d) si j); d) cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, cele prevazute la lit. e) si i). (3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunii se fac de catre persoane anume desemnate dintre cele cu atributii de control din: a) Ministerul Sanatatii, pentru contraventiile de la alin. (1) lit. a), c) si d); b) Ministerul Administratiei si Internelor, pentru contraventiile de la alin. (1) lit. b), e), h) si i); c) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru contraventia de la alin. (1) lit. j); d) consiliul judetean, respectiv consiliul local al sectorului municipiului Bucuresti, pentru contraventiile de la alin. (1) lit. f) si g).

Art. 136 Contraventiilor prevazute la art. 135 le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.

Capitolul XIII - Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 137 In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va reevalua imprejurarile care au stat la baza masurilor de protectie dispuse de comisia pentru protectia copilului si, dupa caz, va solicita instituirea tutelei sau stabilirea unei masuri de protectie speciala, in conditiile prezentei legi.

Art. 138 Centrele de plasament, centrele de primire in regim de urgenta si centrele maternale organizate in structura fostelor servicii publice specializate pentru protectia copilului se reorganizeaza prin hotararea consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectoarelor municipiului Bucuresti in structura directiei generale de asistenta sociala din subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectoarelor municipiului Bucuresti, in regim de componente functionale ale acestora, fara personalitate juridica.

Art. 139 (1) Serviciile de zi destinate prevenirii situatiilor ce pun in pericol securitatea si

dezvoltarea copilului, infiintate de consiliile judetene, precum si personalul care deserveste aceste servicii se transfera consiliilor locale pe teritoriul carora acestea functioneaza. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) serviciile de zi specializate pentru copilul abuzat sau neglijat, care se considera de interes judetean. (3) In situatia in care serviciile prevazute la alin. (1) fac parte dintr-un complex de servicii care are ca obiect de activitate si protectia copilului in regim rezidential, respectiv centru de plasament, centru de primire in regim de urgenta sau centru maternal, transferul se realizeaza numai daca este posibila separarea patrimoniului si a personalului. (4) Consiliile locale au obligatia sa pastreze destinatia si structura de personal a serviciilor preluate. (5) Transferul prevazut la alin. (1) se realizeaza pe baza de protocol incheiat intre consiliul judetean si consiliul local.

Art. 140 Personalul didactic si didactic auxiliar, transferat potrivit art. 46 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care la data intrarii in vigoare a prezentei legi este incadrat cu acest statut in cadrul serviciilor publice specializate pentru protectia copilului, isi pastreaza statutul.

Art. 141 In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, consiliile judetene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, Ministerul Sanatatii, Ministerul Administratiei si Internelor si Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului au obligatia sa desemneze persoanele dintre cele cu atributii de control, care vor constata contraventiile si vor aplica sanctiunile mentionate in prezentul capitol.

Art. 142 (1) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga: a) art. 88 din Codul familiei; b) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 276 din 24 iulie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia art. 20; c) Hotararea Guvernului nr. 604/1997 privind criteriile si procedurile de autorizare a organismelor private care desfasoara activitati in domeniul protectiei copilului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 280 din 16 octombrie 1997; d) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea comisiei pentru protectia copilului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 643 din 15 octombrie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 71/2002; e) lit. A a alin. (2) al art. 3 din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a serviciului public de asistenta sociala, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 90/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 81 din 7 februarie 2003, cu modificarile ulterioare. (2) Se modifica in mod corespunzator dispozitiile referitoare la inregistrarea nasterii

copilului abandonat de mama in spital, cuprinse in Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 282 din 11 noiembrie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare. (3) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga orice alte dispozitii contrare.

Art. 143 (1) Formarea initiala in domeniul protectiei drepturilor copilului este obligatorie pentru toate categoriile profesionale din sistem si pentru cei care au atributii decizionale privitoare la copil. (2) Educatia permanenta si formarea profesionala continua in domeniul protectiei speciale a copilului se asigura pentru toate categoriile profesionale din sistem. (3) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Sanatatii, precum si, dupa caz, cu celelalte institutii publice si private interesate vor asigura formarea initiala si continua a personalului care, in exercitarea sarcinilor ce ii revin, intra in contact cu domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului.

Art. 144 (1) La angajarea personalului de educatie, protectie si ingrijire din cadrul institutiilor publice si private, care, prin natura profesiei, intra in contact cu copilul, se va prezenta in mod obligatoriu si o expertiza neuropsihiatrica. (2) Anual personalul prevazut la alin. (1) este evaluat din punct de vedere psihologic. (3) Rapoartele privind expertizele neuropsihiatrice, precum si rapoartele de evaluare psihologica se pastreaza conform legii la dosarul personal al salariatului.

Art. 145 (1) Regulamentele proprii ale persoanelor juridice care desfasoara activitati de protectie a copilului vor specifica expres regulile stabilite pentru a asigura exercitarea drepturilor si indeplinirea indatoririlor pe care le au copiii, in conformitate cu varsta, sanatatea si gradul de maturitate al acestora. (2) Aceste regulamente vor fi expuse intr-un loc vizibil, astfel incat sa permita accesul copiilor si informarea lor adecvata.

Art. 146 Prevederile prezentei legi se completeaza cu alte reglementari care se refera la drepturile copilului, inclusiv cu prevederile cuprinse in conventiile si tratatele internationale la care Romania este parte.

Art. 147 Elaborarea proiectelor de acte normative care fac referire la oricare dintre drepturile copilului prevazute de prezenta lege se realizeaza obligatoriu cu avizul Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului.

Art. 148 (1) Prezenta lege intra in vigoare la 1 ianuarie 2005, cu exceptia prevederilor art. 17 alin. (2), art. 19 alin. (3), art. 84 alin. (2), art. 104 alin. (2), art. 105 alin. (5), art. 107 alin. (2) si

art. 117, care intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. (2) Procedura de intoarcere a copiilor in tara, de identificare a parintilor sau altor reprezentanti legali ai copiilor, modul de avansare a cheltuielilor ocazionate de intoarcerea in tara a acestora, precum si serviciile de protectie speciala, publice sau private, competente sa asigure protectia in regim de urgenta a copiilor aflati in strainatate, care, din orice motive, nu sunt insotiti de parinti sau de un alt reprezentant legal ori nu se gasesc sub supravegherea legala a unor persoane din strainatate, prevazuta la art. 19 alin. (3), se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie. (3) Organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru protectia copilului, prevazuta la art. 104 alin. (2), se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie. (4) Regulamentul-cadru pentru organizarea si functionarea serviciilor prevazute la art. 107 alin. (2) se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie. (5) Conditiile si procedura de acordare, retragere, anulare sau suspendare a licentei prevazute la art. 115, precum si conditiile si procedura de efectuare a inspectiilor prevazute la art. 116 se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie. (6) Procedura referitoare la exercitarea dreptului copilului ai carui parinti locuiesc in state diferite de a intretine relatii personale si contacte directe cu acestia, prevazuta la art. 17 alin. (2), se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie impreuna cu Ministerul Afacerilor Externe. (7) Tipurile de servicii specializate, prevazute la art. 84 alin. (2), ce se asigura pe toata durata aplicarii masurilor destinate copilului care savarseste fapte penale si nu raspunde penal, pentru a-i asista pe copii in procesul de reintegrare in societate, precum si standardele referitoare la modalitatea de asigurare a acestor servicii se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie in colaborare cu Ministerul Justitiei. (8) Atributiile si Regulamentul-cadru de organizare si functionare a directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, prevazute la art. 105 alin. (5), se elaboreaza de catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.