legătura Și influențele migrației asupra pieței muncii la nivelul uniunii europene

8/18/2019 Legătura Și Influențele Migrației Asupra Pieței Muncii La Nivelul Uniunii Europene

1/10

Legătura i influen ele migra iei asupra pie ei muncii la nivelul Uniuniiș ț ț ț

Europene

Autori: Iuruc Ebru, Le a Florinaț

Universitatea „Ovidius” din onstan a ! Facultatea de tiin e Economiceț Ș ț

Prezenta lucrare î i propune să eviden ieze strânsa legătură ce există între migra ia interna ională i pia a munciiș ț ț ț ș ț

la nivelul ărilor din Uniunea Europeană. Se analizează din punct de vedere statistic efectele pozitive i negative peț ș

care aceasta le are asupra ărilor de destina ie, dar i a celor de origine, tendin a de deplasare a popula iei fiind ț ț ș ț ț

spre Vestul Europei.

Te paper aims to igligt te tigt connection tat tere is !et"een te international migration and te la!our

mar#et at te level of all contries from te European Union. $rom a statistical point of vie", "e analize te positiveand negative effects tat tis movement as on te destination countries !ut also on tose of origin, te population%s

migration tendenc& !eing to"ards te 'estern Europe.

Cuvinte cheie: migra ie, pia a muncii, Uniunea Europeană, analiză statistică, emigra ie, imigra ieț ț ț ț

Keywords: migration, work market, European Union, statistical analysis, emigration, immigration


2/10

uprins

"# Introducere

$# %igra ia Interna ională a muncii la nivelul Uniunii Europeneț ț

$#"# &umping'ul (ocial)# orela ia dintre numărul de imigran i i salariul mediu *n ara de primireț ț ș ț

+# oncluii#-erspective

2


3/10

1. ntroducere

!igra ia interregională sau mo"ilitatea geogra#ică sau migra$ia #or$ei de muncățreprezintă o reac$ie de adaptare a o#ertei de #or$ă de muncă la modi#icările survenite %nlocalizarea teritorială a cererii. &dată saturată această pia ă, persoanele au %nceput să seț%ndrepte spre pia a interna ională a #or ei de muncă din di#erite motive de natură socială,ț ț ț

economică sau chiar politică.!igra$ia interna$ională, #enomen care implică consecin$e demogra#ice, sociale,economice 'i politice a crescut semni#icativ %ncep(nd cu 1)*+, iar interesul pentru analizaacestui proces sa intensi#icat 'i a cuprins toate regiunile lumii. -ez"aterile privind#ertilitatea redusă, %m"ătr(nirea popula$iei, 'oma, e/port de inteligen$ă, drepturile omului,integrarea socială, /eno#o"ia, tra#icul de #iin$e umane 'i securitatea individului o"ligăorganismele interna$ionale să reanalizeze politicile privind migra$ia interna$ională, precum 'i

poten$ialele "ene#icii sau dezavantae care implică $ările de tranzit sau $ărilee/peditoare0primitoare de migran$i. n cadrul migra$iei interna$ionale, %nt(lnim două procesestr(ns legate %ntre ele: imigra$ia 'i emigra$ia.

migra$ia este primirea popula$iei deplasată %n $ara de destina$ie, temporar sau de#initiv.

2ara de primire sau $ara de imigra$ie se caracterizează, din punct de vedere economic, prinurmătoarele elemente: grad relativ mai ridicat de dezvoltare economică, cerere mai mare de#or$ă de muncă, %n compara$ie cu disponi"ilită$ile na$ionale3 pondere redusă a tineretului 'i a

popula$iei apte de muncă %n total popula$ie. Emigra$ia reprezintă deplasarea pendulatorie a popula$iei %ntre $ara de origine 4re'edin$ă5 'i locul de muncă 4$ara de primire5. n acest caz,$ara de origine se caracterizează printrun grad mai redus de dezvoltare economică, o pondereridicată a tineretului 'i, %n general, a popula$iei apte de muncă %n totalul popula$iei, natalitateridicată, a"sen$a posi"ilită$ilor de utilizare pe plan na$ional a #or$ei de muncă disponi"ile,a"sen$a investi$iilor %n unele sectoare economice.

n conte/tul deose"it de comple/ al migrării #or$ei de muncă din zilele noastre, seo"servă două #enomene noi: migra$ia interna$ională a #or$ei de muncă cu %naltă cali#icare 6 trăsătura actuală a migra$iei #or$ei de muncă, cunoscută su" denumirea de 7"rain drain8 6 evocă clar pentru $ările de origine o pierdere a capitalului intelectual. 9cest #enomen nu estenou pentru $ările de primire, $ări dezvoltate. peci#ic $ărilor dezvoltate este numărul mare alacestei categorii de imigran$i. -in $ările lumii a treia, unde suprapopula$ia relativă aredimensiuni mult mai mari, acest e/od se %ndreaptă către $ările dezvoltate 'i spre $ările %n cursde dezvolotare de$inătoare de capital. ar cel deal doilea #enomen este e/tinderea migra$ieiclandestine.

3


4/10

;. !igra ia nterna ională a muncii la nivelul Uniunii Europeneț ț

ermania a %nregistrat cel mai mare număr de imigran i, aproape ?);țmii, urmată de !area @ritanie, cu A;? de mii i Bran a, ==; mii. recia, pania, Croa ia, olonia, ortugalia, Dom(nia, Estonia,


5/10

Un punct valid pe care articolul %l scoate %n eviden ă, i care este de actualitate i %n prezent,ț ș șeste #aptul ca imigra ia i o pia ă a muncii neregularizată merg m(nă %n m(nă i nu doar %n !areaț ș ț ș@ritanie, ci %n toate ările ce nu adoptă o politică de control asupra acesteia. &amenii se mută %nț!area @ritanie, dar nu neapărat dintro multitudine de motive i care nu %ntotdeauna suntșevidente. !otivele economice de i sunt destul de importante %n decizia #inală, sunt rareori celeșmai importante.

9cestea #iind spuse, c(nd aung aici, aproape to i imigran ii tre"uie să găsească un loc undeț țsă locuiască i unde să muncească. -acă aung #ără prea multe resurse #inanciare, sau #ărășaptitudini "une de lim"ă Engleză, ei au nevoie de un loc de muncă rapid, cu toate că acesta poate#i prost plătit. i sunt mul i asemenea angaatori #ără scrupule ce sunt pregăti i să le o#ere ast#elȘ ț țde pozi ii. entru imigran i, sunt destul locuri de muncă %n hoteluri, restaurante, case de "ătr(ni,ț ț

pe antiere, realiz(nd cură enia %n "irouri sau %mpăr ind pliante3 asemenea locuri de muncăș ț ț plătesc doar %n ur de G= sau GH pe oră, cu mult su" venitul minim, care acum este la G?.=1.

9st#el de locuri de muncă nu sunt o#erite niciodată cetă enilor "ritanici, %ntruc(t ace tia potț șalerta autorită ile, dar le vor i privi ca #iind su" nivelul lor. migran ii răm(n rareori mult peț ș țaceste locuri de muncă, deoarece mul i avansează spre o"uri legale i mai "ine plătite c(t deț șrepede pot. -ar totu i ele e/istă i sunt #oarte comun %nt(lnite %n r(ndul migran ilor tineri, pentruș ș ț

că o#eră un prim pas vital %n stilul de via ă @ritanic spre care aspiră.ț& simplă politică pentru a reduce imigra ia, %n special aceea a europenilor necali#ica i ceț ț

%ngriorează at(t de mult clasa politică, ar #i să impună strict legile pie ei de muncă, ast#el %nc(tțangaatorii să numai poată avea un avanta competitiv anga(nd imigran i la costuri #oartețscăzute. 9cesta este motivul principal de ce comparativ cu !area @ritanie nu sunt a a mul iș țmigran i est europeni ce sau mutat %n -anemarca sau uedia. 9ici sindicatele controleazățaccesul la locurile de muncă, ast#el migran ii nu pot concura prin op iunea de a munci la unț țsalariu mai mic dec(t nativii.

=. Corela ia dintre numărul de imigran i i salariul mediu %n ara de primireț ț ș ț

-in ta"elul de mai os putem concluziona c(teva aspecte cheie, cum ar #i: persoanelemotivate din punct de vedere economic, vor căuta să se relocheze %n ări ale Uniunii Europene ceț

le pot permite un trai mai "un at(t lor %n ara respectivă, c(t i #amiliei rămase %n ara deț ș țemigrare. e primul loc se situează


6/10

Fa"el 1

unt prezentate ările ordonate %n #unc ie de salariul mediu lunar net, alături de numărul de imigran iț ț ț%n total, salariul mediu net annual i ponderea pe care o reprezintă imigran ii din popula ia ării deș ț ț ț

destina ieț

Nr.Crt.

Ţara

Salariul

mediulunar net( euro)

Ponderea

imigranților %nfuncție de numărultotal de locuitoriai unei ăț ri (%)

Numărul deimigranţiper total

Salariumediu netannual (euro)

!u"em#urg 3.4$ 433 22$.4&$ 3'.'

2 anemarca 2.*3 $$ 55*.25 32.$*

3 +ermania 2.*&2 $ $.45.244 3.224

4 Suedia 2.5' 5$ .3&.&25 3&.$3*

5,area

-ritanie2.33' 24 '.24.3 2.&44

* inlanda 2.3&& 54 2$3.*' 2'.*&&

' ranţa 2.& * '.43$.&* 2*.*& /landa 2.5 ' .$*4.$22 25.$*

$ 0rlanda 2.2$ 5$ '35.535 25.54

& 1utria 2.24 5' .333.&' 25.4

-elgia 2.&$ &4 .5$.& 25.&$2

2 Spania .'34 3 *.4**.*&5 2&.&

3 Cipru .5'4 2 2&'.33 .

4 0talia .5*& $4 5.'2.45' .'2&

5 Sloenia .&$2 3 233.2$3 3.&4

* +recia .&*$ $ $.245 2.2

' ,alta .&2 '* 34.&&& 2.252

Portugalia .&& 4 $3.4' 2.&2

$ tonia ' *4 2&$.$4 &.452

2& Polonia '54 &$ **3.'55 $.&4

2epu#lica

Ce6ă'54 4& 43$.* $.&4

22 Croaţia '42 '* '5.*$ .$&4

23 Sloacia '& 2' 5&.&&& .4$*

24 !etonia **4 3 22.' '.$*

25 !ituania 5$ 4$ 4'.' '.&*2* 7ngaria 5&3 4 4'3.&&& *.&3*

2' om8nia 423 &$ $.3$ 5.&'*

2 -ulgaria 3'* 2 4.& 4.52

>ra#icul de mai os ne arată ponderea, pe care imigran ii o reprezintă raport(ndune lațnumărul de locuitorii al ărilor europene. e locul 1 se clasează


7/10

Big.; 6 onderea imigran ilor %n numărul total al popula iei unei ăriț ț ț

Dependent Variable: NUMARUL_DE_IMIGRANTI_PER

Method: Least Sqares

Date: !"#$%#&' Ti(e: $&:$"

Sa(ple: & $)

In*lded obser+ations: $'

Variable ,oe--i*ient Std. Error t/Statisti* Prob.

, /")'&''.0 &!)$!00. /!."1')') !.%$2"

SALARIUL_MEDIU_LUNAR_NET &1!2.)!0 '"".%)'" $."%2"&' !.!$10

R/sqared !.&0!$&$ Mean dependent +ar &)'%&').

Ad3sted R/sqared !.&1'2%! S.D. dependent +ar $))'&1!.

S.E. o- re4ression $'1!%1$. A5ai5e in-o *riterion "$.20$"0

S( sqared resid &.'0E6&2 S*h7ar8 *riterion "$.1)0&'

Lo4 li5elihood /2$!.2!&! 9annan/inn *riter. "$.1$!$'

;/statisti* 1.'"%"%2 Drbin/ !.!$10$2

Big.= 6 &utputul modelului econometric

!odelul econometric:

415

yt =a+b xt +ut ; t = ´1,n

4;5

^ y t =^

a+^

b x t

'


8/10

& 5 & 5 2& 25 3& 35&

2&&&&

4&&&&

*&&&&

&&&&

&&&&&

2&&&&

alariul !ediu F 0,05 ;1; 24 , ceea ce ne con#irmă că rezultatele sunt semni#icative

pentru un prag de semni#ica ieț α =0,05 .

Festul -ur"inJatson:


9/10

-in outputul de mai sus putem deduce că valoarea lui d1,LL, ce tre"uie comparat cu cele două

valori teoretice d1 iș d2 . e acestea le luăm din ta"elul distri"u iei -ur"inJatson cuț

pragul de semni#ica ieț α =0,05 .

d1=1,22 și d2=1,55

4L5

0⎕d1⎕d

2⎕4−d2⎕4−d1⎕4

4*5

0⎕1.22⎕1.55⎕2.45⎕2.78⎕4

4)5

d2


10/10

A. @i"liogra#ie

15 Prof. *. +u ac, Universitatea l.-.uza / entrul de Studii Europene, Pia a Europeanăț ț a 0uncii1 Teorie i Politică în ontextul 2oii Economii / Suport de urs, pag.34536ș

;5 http:00ec.europa.eu0eurostat0statisticse/plained0inde/.php0NourlyOla"ourOcosts=5 http:00www.economist.com0"logs0"lighty0;+1=0110immigrationH5 http:00conspecte.com0>eoeconomia0migratiainternationala.html

A5 https:00en.wikipedia.org0wiki0ocialOdumping?5 http:00ec.europa.eu0eurostat0statistics

e/plained0inde/.php0Bile:!inimumOwages,OPanuaryO;+1?O4QC;Q@)5O4EUDOperOmonth5OR@1?.png

L5 http:00ec.europa.eu0eurostat0statisticse/plained0inde/.php0Bile:!inimumOwages,O1OPanuaryO;+1AO4EUDOperOmonth5OR@1A

O.png*5 http:00repu"lica.ro0cactigulsalarialmediu"rutin;+1?)5 http:00ec.europa.eu0eurostat0statistics

e/plained0inde/.php0Bile:mmigrants,O;+1=O4QC;Q@)5O4perO1O+++Oinha"[email protected]

&
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Hourly_labour_costshttp://www.economist.com/blogs/blighty/2013/11/immigrationhttp://conspecte.com/Geoeconomia/migratia-internationala.htmlhttps://en.wikipedia.org/wiki/Social_dumpinghttp://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Minimum_wages,_January_2016_(%C2%B9)_(EUR_per_month)_YB16-II.pnghttp://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Minimum_wages,_January_2016_(%C2%B9)_(EUR_per_month)_YB16-II.pnghttp://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Minimum_wages,_January_2016_(%C2%B9)_(EUR_per_month)_YB16-II.pnghttp://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Minimum_wages,_1_January_2015_(EUR_per_month)_YB15_II.pnghttp://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Minimum_wages,_1_January_2015_(EUR_per_month)_YB15_II.pnghttp://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Minimum_wages,_1_January_2015_(EUR_per_month)_YB15_II.pnghttp://republica.ro/cac-tigul-salarial-mediu-brut-in-2016http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Immigrants,_2013_(%C2%B9)_(per_1_000_inhabitants)_YB15.pnghttp://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Immigrants,_2013_(%C2%B9)_(per_1_000_inhabitants)_YB15.pnghttp://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Immigrants,_2013_(%C2%B9)_(per_1_000_inhabitants)_YB15.pnghttp://www.economist.com/blogs/blighty/2013/11/immigrationhttp://conspecte.com/Geoeconomia/migratia-internationala.htmlhttps://en.wikipedia.org/wiki/Social_dumpinghttp://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Minimum_wages,_January_2016_(%C2%B9)_(EUR_per_month)_YB16-II.pnghttp://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Minimum_wages,_January_2016_(%C2%B9)_(EUR_per_month)_YB16-II.pnghttp://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Minimum_wages,_January_2016_(%C2%B9)_(EUR_per_month)_YB16-II.pnghttp://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Minimum_wages,_1_January_2015_(EUR_per_month)_YB15_II.pnghttp://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Minimum_wages,_1_January_2015_(EUR_per_month)_YB15_II.pnghttp://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Minimum_wages,_1_January_2015_(EUR_per_month)_YB15_II.pnghttp://republica.ro/cac-tigul-salarial-mediu-brut-in-2016http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Immigrants,_2013_(%C2%B9)_(per_1_000_inhabitants)_YB15.pnghttp://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Immigrants,_2013_(%C2%B9)_(per_1_000_inhabitants)_YB15.pnghttp://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Immigrants,_2013_(%C2%B9)_(per_1_000_inhabitants)_YB15.pnghttp://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Hourly_labour_costs

legătura Și influențele migrației asupra pieței muncii la nivelul uniunii europene

Documents