Proiect didacticLimba românăClasa:a 6-aProf. Liubov Loghin

Tema lecţiei: LECTURA. Tiparniţe mănăstireşti

Tipul lecţiei: de formare a deprinderilor şi priceperilor

Strategia didactică:

metode şi procedee: descoperirea (inductivă prin investigare, deductivă, analogică) expunerea euristică explicativă, problematizarea, lucru cu manualul, conversaţie euristică, metoda exerciţiului;

mijloace didactice: material ilustrativ, texte pentru exerciţii, portfolium.

Obiective de referinţă:

asigurarea materialuli necesar pentru însuşirea temei;

întrebuinţarea materialului adecvat temei.

Obiective operaţionale:

Q1 – să-şi actualizeze şi să-şi consolideze cunoştinţele despre tehnica lecturii;

Q2 – să citească expresiv fragmentele de texte conform normativelor stabilite, cu viteză suficientă, lin, cu dicţie bună în conformitate cu normele ortoepice şi de intonaţie;

Q3 – să înţeleagă valoarea expresivă a cuvintelor;

Q4 – să deosebească informaţia esenţială de cea auxiliară;

Q5 – să evidenţieze rolul sinonimelor, al antonimelor;

Q6 – să conştienţeze aspectul logic al textului;

Q7 – să manifeste interes faţă de lectura expresivă.

SCENARIU DIDACTIC

► Organizarea clasei

► Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale

LECTURA

Tiparniţe mănăstireşti

În veacul de mijloc călugării se îngrijeau să se înmulţească manuscrisele ce ascundeau între tablele lor înţelepciunea lumii. Harnicia, răbdarea şi simţul artistic îşi dădeau mâna să mântuiască pentru vremuri mai bune cel puţin o parte din cunoştinţele şi creaţiile literare ale antichităţii clasice... cultul scrierii era o parte din rugăciunea de toate zilele a călugărilor cărturari... dacă n-ar fi fost aceste file acoperite cu slove mai mult desenate decât scrise, s-aar fi pierdut, desigur, orice continuitate de gândire între lumea veche şi cea nouă. Albinele mănăstirilor adunau cu zor mierea cunoştinţei, mierea binelui şi răului, pentru cei ce-aveau să vină veacuri mai târziu... obiceiul de a spori cartea nu s-a pierdut nici atunci, când a apărut tiparul. Călugării aveau răbdarea să întregăsească rândurile tipărite cu câte o slovă uriaşă desenată de propria sa mână cu încurcate şi graţioase arabescuri roşii. O astfel de carte se citea cu entuziasm. Tot călugării au fost şi la noi cei dintâi răspânditori de lumină şi meşteri tipografi. O ocupaţie mai frumoasă în afară de gurăciune nici nu putea să găsească... întru această activitate a scrisului, întru luminarea celor mulţi.

Lucian Blaga

DICŢIONAR

arabesc– ornament specific decoraţiei orale care constă din combinaţii de linii ţi de motive geometrice sau din combinaţii de motive reprezentând plante stalizate.entuziasm – stare de însufleţire puternică; avânt, înflăcărare.

1. Vocabular

Folosiţi-vă cunoştinţele!

♦ metoda exerciţiului Cum s-au format cuvintele: tiparniţă, mănăstireşti, a înmulţi, manuscris,

cărturar, răspănditori? Formaţi câmpul lexical al cuvântului carte. Găsiţi câte un sinonim pentru cuvintele: tiparniţă, vremea, cărturar,

slovă, veacuri, dintîi. (P.I. tipografie; timpul; învăţat, savant; literă, alfabet; secole; primul.)

Care este sensul cuvântului a spori din expresia „obiceiul de a spori cartea în mănăstire”? (P.I. a face să crească, a mări, a înmulţi)

Explicaţi cum înţelegeţi următoarea secvenţă:

„... dacă n-ar fi fost aceste file acoperite cu slove mai mult desenate decât scrise, s-ar fi pierdut, desigur, orice continuitate de gândire între lumea veche şi cea nouă .”

Exprimaţi-vă părerea!♦ problematizare

Ce semnificaţii au următoarele secvenţe?hărnicia, răbdarea şi simţul artistic îşi dădeau mâna...;albinele mănăstirilor adunau cu zor mierea cunoştinţei...;căligării au fost şi la noi cei dintîi răspânditori de lumină.

2. Ortografie şi punctuaţie

Folosiţi-vă cunoştinţele!♦ metoda exerciţiului

Explicaţi ortografia cuvintelor: n-ar, şi-a, ce-aveau, s-a, câte-o. Comentaţi întrebuinţarea semnelor de punctuaţie în text.

► Evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor, priceperilor

► Tema pentru acasă: Propuneţi un model de copertă cu slove uriaşe, desenată cu încurcate şi graţioase arabescuri.

LECTURA

Tiparniţe mănăstireşti

Evanghelia după Toma

În veacul de mijloc călugării se îngrijeau să se înmulţească manuscrisele ce ascundeau între tablele lor înţelepciunea lumii. Harnicia, răbdarea şi simţul artistic îşi dădeau mâna să mântuiască pentru vremuri mai bune cel puţin o parte din cunoştinţele şi creaţiile literare ale antichităţii clasice... cultul scrierii era o parte din rugăciunea de toate zilele a călugărilor cărturari... dacă n-ar fi fost aceste file acoperite cu slove mai mult desenate decât scrise, s-ar fi pierdut, desigur, orice continuitate de gândire între lumea veche şi cea nouă. Albinele mănăstirilor adunau cu zor mierea cunoştinţei, mierea binelui şi răului, pentru cei ce-aveau să vină veacuri mai târziu... obiceiul de a spori cartea nu s-a pierdut nici atunci, când a apărut tiparul. Călugării aveau răbdarea să întregăsească rândurile tipărite cu câte o slovă uriaşă desenată de propria sa mână cu încurcate şi graţioase arabescuri roşii. O astfel de carte se citea cu entuziasm. Tot călugării au fost şi la noi cei dintâi răspânditori de lumină şi meşteri tipografi. O ocupaţie mai frumoasă în afară de gurăciune nici nu putea să găsească... întru această activitate a scrisului, întru luminarea celor mulţi.

Lucian Blaga

DICŢIONAR

arabesc– ornament specific decoraţiei orale care constă din combinaţii de linii ţi de motive geometrice sau din combinaţii de motive reprezentând plante stalizate.entuziasm – stare de însufleţire puternică; avânt, înflăcărare.