1.1. De ce DIDACTICA?

Motivarea apariţiei şi dezvoltării DIDACTICII INFORMAŢIONALE

Studiul procesului de învăţământ prin prisma informaticii ca ştiinţă de sine stătătoare, dar cu un pronunţat

caracter interdisciplinar, ce se ocupă de culegerea, stocarea, prelucrarea, regăsirea şi transmiterea de

informaţii Procesul de învăţământ poate fi privit ca o modalitate specială de comunicare interpersonală în

realizarea căreia informaţia şi deci informatica pot juca un rol primordial. Pornind de la teoria informaticii

putem defini procesul de instruire ca pe unul dinamic şi foarte complex, prin care instruitul (elev, student

etc.) acumulează informaţii de la mediul înconjurător, le prelucrează şi le utilizează, modificându-şi

sistematic comportamentul şi capacităţile de adaptare la mediu. Privind lucrurile din perspectiva

instrumentarului informaticii, a dispozitivelor de calcul folosite ca instrumente de lucru, pe de o parte, şi al

legăturilor strânse dintre cei doi poli ai binomului educaţional mediate de canale de comunicaţie

electronice, pe de altă parte, putem desprinde, dintre metodele didacticii moderne, pe acelea care se

bazează pe principiile de lucru din informatică şi care asigură o activizare a instruiţilor, adică DIDACTICA

INFORMAŢIONALĂ.

INTREBARI

I1 LM1PC1 Lectia se imparte in mai multe pagini de continut, coresp. paragrafelor din struct. tematica.

Raspuns : ADEVARAT

I2 LM1PC1 Studiul procesului de învăţământ prin prisma informaticii ca ştiinţă de sine stătătoare, dar cu un pronunţat caracter interdisciplinar, ce se ocupă de culegerea, stocarea, prelucrarea, regăsirea şi transmiterea de informaţii

1.culegerea, stocarea, prelucrarea, regăsirea şi transmiterea de informaţii

2.culegerea de informaţii

3.culegerea şi transmiterea de informaţii

4.transmiterea de informaţii

Raspuns : 1

I3LM1PC1 Completati (FARA DIACRITICE) cuvintele lipsa din urmatorul text : »Privind

lucrurile din perspectiva instrumentarului informaticii, a dispozitivelor de calcul folosite ca instrumente de

lucru, pe de o parte, şi al legăturilor strânse dintre cei doi poli ai binomului educaţional mediate de canale

de comunicaţie electronice, pe de altă parte, putem desprinde, dintre metodele didacticii moderne, pe

acelea care se bazează pe principiile de lucru din informatică şi care asigură o activizare a instruiţilor,

adică __________________________. »

Raspuns : DIDACTICA INFORMAŢIONALĂ 

1.2. Interpretarea cibernetică a procesului de învăţământ 

În ştiinţa actuală, constatăm o tendinţă generalizată de a da tutoror fenomenelor o interpretare matematică, logică şi CIBERNETICĂ.

Albert Wiener o defineşte ca “ştiinţă despre comandă, comunicaţie şi control în maşini şi organisme vii”

L. Confignal, o consideră ca “artă de a asigura eficienţa acţiunii”

L. Berge o caracterizează ca “ştiinţă a conducerii optime, orientate a sistemelor dinamice complexe” 

Obiectul ciberneticii îl constituie studiul legăturilor, comenzilor şi controlului în sistemele tehnice şi organismele vii. Maşinile, aparatele, organismele vii sunt studiate cibernetic, din punct de vedere al capacităţilor de a

1. recepta o anumită informaţie, 

2. păstra în sistemele de memorie proprii, 

3. transmite prin canalele de legătură 

4. prelucra (transforma) în sistemele  prin care îşi dirijează propria lor acţiune  într-o direcţie corespunzătoare obiectivelor propuse.

Toate fenomenele şi procesele care activează pe baza principiului comenzii şi controlului pot fi studiate şi modelate cibernetic, respectiv pot fi cunoscute, stăpânite, dirijate şi folosite în scopuri precise.

Instrucţia, activitatea de înzestrare şi achiziţionare a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, poate fi considerată ca un sistem de conducere şi control, sistem care constă în

- dirijarea asimilării ansamblului de cunoştinţe şi abilităţi

  - formarea şi dezvoltarea proceselor şi însuşirilor psihice

  - formarea personalităţii în ansamblul ei. 

Aşadar cibernetica poate fi aplicată şi fenomenului pedagogic, în special celui didactic.

Intrebari: 

I4LM1PC2  Stabiliti numele psihopedagogului care a caracterizat cibernetica ca fiind:

1. “ştiinţă despre comandă, comunicaţie şi control în maşini şi organisme vii”

2. “artă de a asigura eficienţa acţiunii”

3. “ştiinţă a conducerii optime, orientate a sistemelor dinamice complexe” 

Stiind ca acestia au fost : Albert Wiener, L. Confignal, L. Berge.

Raspuns: Albert Wiener, L. Confignal, L. Berge.

I5LM1PC2  De cate caracteristici trebuie tinut cont cand analizam organismele vii din punct de vedere cybernetic?

Raspuns: 4

I6LM1PC2  Descrieti pe scurt instrucţia, activitatea de înzestrare şi achiziţionare a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor (eseu)?

 Raspuns:

1.3. Didactica informaţională şi problematica sa actuală 

Actul de predare-învăţare, ca formă de comunicare pedagogică, se constituie ca sistem sau ciclu informaţional numit sistem informaţional educaţional: proces de transmitere, receptare, prelucrare, stocare şi valorizare a informaţiilor, cu asigurarea unei succesiuni de cicluri operaţionale de forma

INFORMAŢIE  DECIZIE  ACŢIUNE  FEEDBACK

În cadrul sistemului informaţional educaţional apare evident procesul de comunicare educator-educat, mijlocit prin dialog, printr-un continuu transfer informaţional, având un puternic caracter interactiv.

În contextul didacticii informaţionale, dialogul (comunicarea) între cei doi poli ai binomului educaţional este mijlocit de către programul computer. Acesta poate asigura interactivitatea conform legilor specifice procesului de învăţare.

În cadrul didacticii informaţionale putem distinge deja două direcţii de acţiune:

Teoria automatelor de instruire

(abstract) Automate matematice

(concret) Mijloace de învăţământ - manuale programate, videoprograme instructiv-educative, programe informatice de instruire şi autoinstruire, poşta electronică, reţeaua internaţională INTERNET

Teoria algoritmilor didactici succesiunea situaţiilor prin care trece cel supus instruirii şi aplicarea analoagă, dar creativă, a acesteia în rezolvarea unor probleme inedite.

Putem defini didactica informaţională ca pe acea ramură a didacticii care se ocupă cu studiul aspectelor legate de realizarea unui dialog modern, eficient şi care conectează cele două componente ale binomului educaţional prin intermediul computerului, ca mijloc de învăţământ, dar şi ca mediu de comunicare.

Didactica informaţională îşi propune să realizeze studierea aspectelor legate de receptarea specificului programării proceselor, a restructurării conceptuale şi procesuale aduse de programare actului de predare şi învăţare privit ca pe o comunicare educaţională. ( Chiş, V., 1996).

Căi de transformare a sistemului educaţional prin utilizarea tehnologiei informatice şi comunicaţionale:

utilizarea tehnologiei informatice specifice în curriculum-ul disciplinar; 

şcolarizarea pe sistemul învăţământului deschis la distanţă;

învăţarea continuă  ca o necesitate şi nu ca un deziderat.

Utilizarea calculatoarelor ca instrumente didactice, constituie, după părerea multor specialişti, 

mijloace tehnice de generaţia a 5-a în recuzita profesorului. 

Primele 4 generaţii sunt: 

materiale auxiliare nemijlocit utilizate de către cadrul didactic – tabla, creta, rigletele;

tiparul – mecanizarea multiplicării rapide a suportului scris al cunoştinţelor;

mijloacele tehnice de instruire audio-vizuală;

instrumente auxiliare folosite în instruirea programată.

INTREBARI

I7LM1PC3 Actul de predare-învăţare, ca formă de comunicare pedagogică, se constituie ca sistem sau ciclu informaţional numit sistem informaţional educaţional: proces de transmitere, receptare, prelucrare, stocare şi valorizare a informaţiilor, cu asigurarea unei succesiuni de cicluri operaţionale de forma______________________________________________

RASPUNS: INFORMAŢIE* DECIZIE *ACŢIUNE*FEEDBACK

I8LM1PC3 Căi de transformare a sistemului educaţional prin utilizarea tehnologiei informatice şi comunicaţionale:

1. utilizarea tehnologiei informatice specifice în curriculum-ul disciplinar; 

2. utilizarea tablei si a cretei

3. utilizarea conversatiei euristice

4. utilizarea interviului

RASPUNS: 1

I9LM1PC3 Cate generatii de mijloace tehnice sunt posibil de utilizat in procesul de instruire?

RASPUNS:5

1.4. Instruirea programată 

Instruirea programată a apărut şi s-a dezvoltat ca metodă de predare-învăţare după anul 1960.

Instruirea programată apare ca o instruire individualizată, care ameliorează unele neajunsuri ale învăţământului clasic cu activităţi desfăşurate frontal cu efective numeroase de elevi. Lecţiile bazate pe instruire programată diferenţiază predarea în funcţie de ritmurile de asimilare individuale, cadrul didactic nefiind nevoit să-şi “alinieze” lecţia la o medie a clasei ca grup.

Mişcarea pedagogică de învăţământ programat a fost inaugurată de B.F. Skinner bazat pe organizarea condiţiilor de învăţare prin mânuirea balanţei, recompensei şi penalizării, în alegerea răspunsului corect. 

Secvenţa de învăţare prin instruire programată pune în evidenţă succesiunea: 

stimul - răspuns - confirmare

Învăţământul programat permite două modalităţi de programare pedagogică:

Programarea liniară (tip Skinner)

Programarea ramificată (tip Crowder)

Caracterizarea generală:

segmentarea materialului informativ în 

paşi mici reuniţi în secvenţe ce intercalează 

exerciţii, probleme, întrebări cu răspunsuri sugerate, texte cu lacune cu scopul verificării, fixării şi consolidării cunoştinţelor 

secvenţele informaţionale reprezintă stimulul

secvenţele de verificare încheie prezenţa stimulului şi determină testarea răspunsului celui instruit la stimulul aplicat

mijlocul de întărire concret a răspunsurilor corectepermite subiectului supus instruirii  autoevaluarea

Programele de instruire liniară

propun un itinerar de învăţare fix, invariabil 

nu avem doar o transpunere a materialului informaţional dintr-un manual, într-un text fragmentat.  

secvenţele de verificare şi fixare nu se reduc numai la o simplă completare de spaţii goale în text; elevul trebuie să observe şi să judece 

se lucrează în mod individual, în ritm propriu de lucru şi cu posibilitatea autoevaluării după fiecare secvenţă a materialului informativ

Programele de instruire ramificată

secvenţele ce compun seria de bază a materialului informaţional, conţin un volum de informaţie mai mare (de mărimea unei pagini sau a ½ dintr-o pagină)

tema de autoevaluare: întrebări de verificare (alegerea de răspunsuri corecte dintr-o succesiune de 2-5  răspunsuri sugerate)

funcţie de eroarea comisă, elevul este trimis la o anume secvenţă cu informaţii suplimentare, trecerea la modulul următor făcându-se numai în cazul în care răspunsul a fost corect.

INTREBARI

I10LM1PC4 TRUE – FALS

Secvenţa de învăţare prin instruire programată pune în evidenţă succesiunea: 

stimul - răspuns - confirmare

RASPUNS 

ADEVARAT

I11LM1PC4 RASPUNSURI MULTIPLE

Învăţământul programat permite urmatoarele modalităţi de programare pedagogică:

1. Programarea liniară 

2. Programare ramificata

3. Programarea ramificată 

4. Programare arborescenta

RASPUNS : 1si 3

I12LM1PC4 MULTIPLE RASPUNSURI 

Pentru care tip de instruire programata identificam urmatoarele caracteristici

propun un itinerar de învăţare fix, invariabil 

nu avem doar o transpunere a materialului informaţional dintr-un manual, într-un text fragmentat.  

secvenţele de verificare şi fixare nu se reduc numai la o simplă completare de spaţii goale în text; elevul trebuie să observe şi să judece 

se lucrează în mod individual, în ritm propriu de lucru şi cu posibilitatea autoevaluării după fiecare secvenţă a materialului informativ

1. liniara

2. ramificata

3. circulara

4. arborescenta

raspunsuri 1