lansare de carte -...

Lansare de carte

Demersul care a stat la baza

realizării acestei lucrări este

reprezentat pe de o parte de dorinţa

împărtăşirii experienţei

profesionale în domeniul asistenţei

psihopedagogice şi consilierii

şcolare, dobândite pe parcursul

anilor şcolari iar pe de altă parte,

oferirea elevilor a unor soluții

concrete, explicite, prin care pot

depăși și gestiona situații critice

specifice vârstei. De asemenea,

colaborarea cu colectivul de cadre

didactice a consolidat ideea

realizării unei astfel de lucrări care

să servească ca model din

perspectivă teoretică şi practică

profesorilor şi consilierilor şcolari

debutanţi, precum şi a celor

interesaţi de aspecte privind

consilierea şcolarului, dar şi

posibilităţile de intervenţie în

ameliorarea şi soluţionarea

aspectelor dizarmonice legate de

instrucţie şi educaţie, tot mai

frecvent întâlnite în colectivele de

elevi, uneori motivate alteori pur şi

simplu surprinzătoare, şocante, fără

o motivaţie raţională.

Lucrarea este structurată pe

unsprezece capitole, începând cu

elemente şi tehnici de lucru

utilizate în consilierea psihologică

şi continuând cu: autocunoaştere şi

dezvoltare personală, comunicare şi

relaţionare, managementul

informaţiilor şi al învăţării,

planificarea carierei, educaţie

antreprenorială, calitatea stilului de

viaţă, portofoliul profesorului

consilier şcolar, sugestii

metodologice şi bibliografie.

În cadrul fiecărui capitol

sunt prezentate teme de consiliere

organizate în patru etape distincte:

pag.43

pag.18 ag

.40

prima parte conţine elemente de

identitate a lecției (clasa, capitol,

temă, obiective, metode, materiale

utilizate), exerciţiu de încălzire (în

cadrul căruia elevii se pregătesc

pentru activitate şi sunt

familiarizaţi cu modul de

desfăşurare al activităţii), exerciţiul

propriu-zis (reprezintă etapa în care

este

abordată şi dezbătută tema

lecţiei), exerciţiul de încheiere (prin

care se urmăreşte feedback-ul şi

eficienţa activităţii în plan

individual şi la nivelul grupului de

elevi). Majoritatea temelor sunt

însoţite de fişe de lucru prin

intermediul cărora elevii pot lucra

în mod individual sau pe grupe. Am

optat pentru acest mod de lucru

dorind să stimulăm şi să dezvoltăm

capacitățile individuale ale elevilor

şi coeziunea grupului. Acest stil de

lucru permite elevilor să-şi

întocmească un portofoliu pentru

activităţile de consiliere la care să

aibă acces ori de câte ori doresc, şi

să le ofere posibilitatea analizării şi

reevaluării cunoștințelor însuşite,

în vederea asumării şi implicării

reale în problematica vieţii. Nutrim

speranţa că această lucrare

reprezintă o nouă încercare pentru

profesorul consilier şcolar

oferindu-i posibilitatea unei noi

abordări a orelor de

consiliere, şi totodată

implementarea unor metode

atractive care să determine

colectivităţile de elevi să acorde mai

multă atenţie acestor activităţi, care

prin conţinutul şi specificul lor, au

menirea de a oferi elevului

posibilitatea unei dezvoltări

armonioase şi sănătoase pentru

viaţă.

Prof. psih. şcolar Ţeculescu Daniel

pag.44

pag.18 ag

.40

O VIAŢĂ ÎNCHINATĂ ŞCOLII

Învăţătoarea BACINSCHI ANASTASIA

s-a născut în data de 11 martie 1924, în

localitatea Văscăuţi, judeţul Soroca

(Basarabia), din părinţii Maria şi Petru

Leşanu, agricultori, fiind al doilea copil

din cei patru rămaşi în viaţă.

Copilăria şi-a petrecut-o în

satul natal, unde a urmat şi şcoala

primară, pe care a început-o la vârsta de 5

ani. Aşa că, în anul 1936, la

împlinirea vârstei de 12 ani,

a absolvit clasa a VII-a. A

susţinut examenul de

absolvire într-un centru

comunal, împreună cu elevii

din alte şase şcoli. Potrivit

legii educaţiei din acele

timpuri, premianţii primeau

de la Camera Agricolă a

judeţului obiecte necesare

într-o gospodărie. Domnia sa a primit,

drept premiu, o prăşitoare pentru tracţiune

cabalină şi un stup. A fost acceptată, fără

examen de admitere, la Gimnaziul Teoretic

din comuna Cotiugenii Mari, judeţul

Soroca, pe care l-a absolvit în anul 1940.

Totul a fost bine până atunci. Bucuria

absolvirii a fost întunecată de zgomotul

asurzitor al avioanelor sovietice care

patrulau pe Nistru, aflat la circa cinci

kilometri de graniţă. Sovieticii se

pregăteau pentru ocuparea Basarabiei.

Toţi românii basarabeni erau îngrijoraţi.

Tatăl, fost primar, citea ziarele

„Universul”, „Agricultura românească”,

revista „Agricultorul” şi „Laboratorul

Vorel”. Ajungând sub ocupaţie sovietică,

au pierdut tot ce au avut în gospodărie. În

22 iunie 1941, armata română, care a

trecut Prutul cânta „Azi noapte, la Prut/

Războiul a-nceput”. În 20 iulie 1941 a

văzut primii soldaţi români ajunşi în satul

natal. În casa lor au fost

cazaţi doi ofiţeri şi

ordonanţele lor. Deasupra

satului zburau obuzele. În

retragere, un unchi şi alţi

consăteni au fost luaţi de

soldaţii ruşi şi aruncaţi într-

o gheţărie, unde au şi murit.

În anul 1942 a fost admisă

la Şcoala Normală de Fete

din Chişinău. În ziua de 18

martie 1944, directoarea

şcolii le-a comunicat fetelor că se încheie

anul şcolar, având în vedere apropierea

frontului şi a Armatei Sovietice. În 20

martie a plecat din Chişinău spre casă.

Din cauza luptelor de partizani, a trebuit

să ocolească încă o sută de kilometri. A

ajuns în gara Bălţi. Săptămâni la rând a

locuit, împreună cu alte fete, într-un

vagon de marfă, fără bani şi alimente. Din

tren în tren, au ajuns la Târgu-Jiu, fără să-

pag.46

pag.18 ag

.40

şi revadă fraţii şi părinţii. Prefectura, prin

Comisariatul General al Refugiaţilor, a

repartizat-o la Şcoala Normală de

Învăţătoare din Piteşti. Păstrează şi astăzi

biletul de călătorie pe trenul ... de vite,

alături de soldaţi. În anul 1947 a absolvit

Şcoala Normală de Învăţătoare din Piteşti.

Timp de doi ani a funcţionat ca pedagog la

Şcoala Normală, unde avea asigurate

masa şi cazarea. În anul 1949 a fost

repartizată la Şcoala elementară

Cerbureni, comuna Valea Iaşului, judeţul

Argeş. Îşi aminteşte cu câtă dragoste a fost

înconjurată de săteni, de elevi, dornici de

învăţătură, dar şi de dăruirea cu care îi

ajuta să înveţe. A fost directoare de şcoală,

responsabilă de cerc pedagogic şi

directoare de cămin cultural. Vara urma

Cursurile de Îndrumare a Corpului

Didactic din Piteşti. De la liceul în care au

fost cazate, în drum spre Teatru, unde se

ţineau cursurile, treceau pe lângă tribunal.

Deseori a văzut deţinuţi politici, înlănţuiţi,

aduşi la procese în duba neagră. A avut

colegi de cursuri care erau cercetaţi la

securitate. În acest interval de timp purta

corespondenţă cu S. B., consătean şi vechi

prieten, stabilit, o dată cu înfiinţarea

raionului Luduş, în anul 1950, la Luduş. În

anul 1951 s-au căsătorit şi, astfel, a ajuns

învăţătoare la Şcoala elementară din

Luduş, actuala Şcoala Generală Nr. 1, de

pe strada Republicii, unde a funcţionat

până în anul 1960. Numai sâmbăta după-

amiaza avea liber. În restul zilelor, după

orele de curs avea, la fel ca toate celelalte

cadre didactice, cursuri de alfabetizare,

repetiţii la corul oraşului, spectacole

cultural-artistice la căminul cultural (care

era în clădirea actualului magazin

„Bazar” de pe strada Republicii),

lectorate cu femeile. A fost trecută, un

timp, la ciclul gimnazial, unde a predat

limbile franceză şi rusă, ore de desen şi

limba română, ca să aibă o catedră de 20-

24 de ore. Din toamna anului 1960 a fost

transferată ca învăţătoare la Şcoala

Generală Luduş- Cartier (viitoarea Şcoală

Generală Nr. 2, actuală Şcoala Generală

„Ioan Vlăduţiu”), de pe strada Crinului,

nr. 2, atunci înfiinţată. De la această

şcoală s-a şi pensionat, în anul 1979.

Oriunde a predat a ţinut minte sfaturile

profesoarei de pedagogie de la Piteşti,

doamna Şancu Dudanov, să predea astfel

încât copiii să vină cu drag la şcoală,

lecţiile să fie interactive, să dezvolte

curiozitatea nativă a copiilor, să pună

baza pe latura educativă a lecţiilor, pe

educaţia patriotică. În programele artistice

pe care le-a pregătit cu elevii săi a

introdus cântecele: „Voinţa neamului”,

„Cea din urmă noapte a lui Mihai

Viteazul”, „Eroi au fost, eroi sunt încă”,

„Trompetele răsună”, într-o perioadă

când obligatorii erau doar cântecele

pag.47

pag.18 ag

.40

pioniereşti, cele închinate Partidului

Comunist Român. Păstrează cu sfinţenie

textele montajelor muzical-literare. A fost

şi aici responsabilă de comisie metodică,

de cerc pedagogic, de grupă sindicală. Şi-

a confecţionat toate materialele didactice

necesare de care avea nevoie la clasă.

Acum, la vârsta senectuţii,

are bucuria şi mulţumirea că foştii săi

elevi, acum ei înşişi părinţi şi chiar bunici,

foşti colegi de serviciu şi părinţi ai elevilor

săi o vizitează şi împreună deapănă

frumoase amintiri. Vorbeşte des la telefon

cu fiii săi Petru şi Pavel, ambii ingineri

electronişti, primul în Bucureşti, celălalt la

New York, cu cei patru nepoţi, Larisa,

medic stomatolog în Londra, Petrişor,

doctor inginer la Munchen, Bianca,

diplomat de profesie la Londra şi Paul,

încă student, la Montreal- Canada. Nu uită

să meargă la mormântul soţului, decedat

în anul 2002.

(*Articolul a fost scris pentru

realizarea volumului 6 al seriei „Dascăli

mureşeni” lansat în anul 2011.)

Prof. Mircea Gheborean

Interviul anului

Florile din inima Învăţătoarei

Elevii clasei a III-a B au pregătit câteva

întrebări pentru doamna învăţătoare:

Ce înseamnă şcoala pentru

dumneavoastră?

B.A Întotdeauna eu am intrat într-o

şcoală cu multă evlavie, ca într-o biserică,

un loc sfânt şi binecuvântat de Dumnezeu.

Gândindu-mă la anii tinereţii, dacă ar fi să

o iau de la capăt, tot dăscăliţă m-aş face.

Eu consider că misiunea şcolii a fost

dintotdeauna, este acum şi va fi mereu

foarte importantă. Vremurile s-au

schimbat, îmi amintesc că în anul

absolvirii gimnaziului (1936) am terminat

2 fete şi 5 băieţi, atât, şi eram ca să zic

aşa, privilegiaţi, pentru că în alte cătune

erau şcoli de patru clase doar.

Cum era şcoala acelor ani?

B.A Ei, sunt multe amintiri pe care le

port în suflet. Îmi amintesc de corzâncă, un

coş împletit din papură, în care ne puneam

cărţile şi caietele, ghiozdanul vostru de

acum, de problemele de aritmetică, care

pregăteau copiii pentru viaţă, pentru

rezolvarea unor probleme din gospodărie,

legate de măsurarea terenurilor agricole,

de faptul că atunci când auzeam de un

scriitor, dădeam fuga la bibliotecă să

împrumutăm cărţi ale acelui autor, de

dăruirea profesorilor noştri, de

prăşitoarea pentru tracţiune cabalină şi de

stupul primit drept răsplată pentru

rezultatele obţinute la şcoală, de iconiţa

pe care mi-au găsit-o comuniştii la

Piteşti. O fotografie veche pe care o

pag.48

pag.18 ag

.40

păstrez cu mult drag îmi aminteşte de

bucuria pe care am simţit-o la sfârşitul

unui an şcolar, la sfârşitul clasei I, când,

drept răsplată pentru rezultatele obţinute

la şcoală am primit Cartea broscuţei.

Poate aţi auzit de pionieri de la părinţii

sau bunicii voştri; în Basarabia nu se

numeau aşa, se numeau străjeri. Unele

amintiri reînvie umbrele unui trecut

întunecat, pe care, voi dragi copii, le-aţi

auzit poate de la bunicii voştri. Sunt

amintiri ale unor vremuri tulburi, care nu

se vor mai întoarce.

Şcoala v-a schimbat viaţa?

B.A Când eram mică, visam să ajung

învăţătoare la mine în sat, să fac

monografia

satului natal;

visul meu s-a

împlinit, am

ajuns

învăţătoare,

însă într-o altă

parte a

României, într-

un loc încărcat

de istorie, în inima Ardealului. Şi sora mea

mai mică decât mine cu 7 ani a fost tot

dăscăliţă, pe malul Prutului, la Ungheni.

Dorinţa de a învăţa, de a continua şcoala a

fost nestăvilită; ea a fost cea care mi-a dat

puterea de a rezista 3 săptămâni într-o

călătorie nemaipomenită, plină de

peripeţii, cu nopţi friguroase prin gări,

pentru că de multe ori s-a întâmplat ca

doar trenurile pline de soldaţi puteau

trece. Păstrez şi astăzi biletul de călătorie

pentru trenul ... de vite. O călătorie care

m-a îndepărtat de locurile atât de dragi

mie, dar care m-a adus în ţara care m-a

„adoptat”. Da, şcoala mi-a schimbat în

bine viaţa.

Cine v-a insuflat dragostea pentru

carte?

B.A Cu unul dintre fraţii mei, mai

mare decât mine cu 3 ani, am învăţat în

aceeaşi clasă, respectiv, în clase

simultane; fratele meu era în clasa a III-a,

eu eram în clasa I. Diferenţa de vârstă

dintre noi m-a

determinat să învăţ mai

mult, să-l ... ajung la

învăţătură, să nu mă

depăşească. A fost un

exemplu pentru mine şi

nu am simţit nicio

greutate în a învăţa,

chiar dacă eu am

început şcoala foarte

repede, la 5 ani. După terminarea claselor

primare, preoteasa satului, învăţătoare

mea, i-a îndemnat pe părinţii mei să

continui şcoala, şi astfel am ajuns să

urmez Gimnaziul Mixt de la Cotiungenii

Mari, localitate aflată la 18 km de

Văscăuţi, satul meu natal.

pag.49

pag.18 ag

.40

Şcoala, educaţia au avut un rol

important pentru familia dumneavostră?

B.A Chiar dacă tatăl meu era ţăran

mijlocaş şi familia noastră nu avea un trai

foarte uşor, o parte din bani erau bine

chivernisiţi pentru ca tata să reuşească să

aibă abonament la câteva reviste ale

acelor timpuri. Ţin minte că deşi nu aveau

multă şcoală, auzind despre faptul că

grecii treceau printr-o perioadă foarte

grea, părinţii mei căutau în atlasul meu

geografic, pentru a vedea unde se află

Grecia. Poate vouă vi se pare acum un

lucru fără însemnătate, dar, atunci, copil

fiind, am observat dorinţa lor de a şti mai

mult şi regretul lor, mai ales al mamei, că

nu a fost la şcoală. Educaţia, şcoala a fost

mereu

prezentă

în viaţa

mea şi

poate nu

întâmpl

ător,

casa

părintească a soţului meu din satul

Văscăuţi, judeţul Soroca (Basarabia) este

acum biblioteca sătească, cu un mare

număr de volume în limba română. Cu

mare bucurie am aflat acest lucru, dar şi

mai mult m-a bucurat să aud că biblioteca

săteacă are mulţi cititori.

Cum au fost primii ani petrecuţi în

România?

B.A Ca orice început, foarte grei. Îmi

amintesc de anii petrecuţi la Târgu-Jiu.

Lucram la cantina intelectualilor, o

cantină unde se servea mâncare bună şi

care funcţiona sub patronajul unor

organizaţii ce au luat fiinţă ca urmare a

activităţii de voluntariat a femeilor. Atunci

am cunoscut-o şi pe soţia mareşalului Ion

Antonescu, Maria Antonescu; la îndemnul

acesteia, nouă, lucrătoarelor de la cantina

intelectualilor ni s-au făcut din mantalele

militare încălţări. Războiul a lăsat urme

adânci şi dureroase şi mulţi învăţători,

adevăraţi patrioţi au fost în prima linie;

mulţi dintre aceştia au murit şi în ţară era

mare nevoie de învăţători. Ajungând

învăţătoare, dragostea şi respectul cu care

m-au înconjurat sătenii, au alungat

greutăţile primilor ani de după război.

Cu siguranţă vă este dor de locurile

copilăriei. Ne spuneţi câteva cuvinte

despre satul natal?

B.A Am să vă spun doar atât: aşa

iarbă verde ca la Valea Iazului nu există

nicăieri în lumea aceasta. Păstrez cu mare

drag imagini ale locurilor natale, sate de

răzeşi, de oameni vrednici şi gospodari.

Dorul mi-l astâmpăr cu ajutorul

scrisorilor, depărtarea de cei atât de dragi

mie dispare atunci când le scriu celor

dragi şi amintirile despre locuri şi oamenii

pag.50

pag.18 ag

.40

acelor locuri sunt neşterse în sufletul meu

tot datorită scrisorilor.

În încheiere, ne puteţi spune câteva

gânduri pentru cei care vor să devină

oameni ai şcolii?

B.A Îmi amintesc cuvintele

profesoarei mele de pedagogie, care

spunea că este

foarte important

ca învăţătorii să-i

determine pe

copii să vină cu

plăcere la şcoală.

Nu este atăt de

important

volumul de cunoştinţe, important este, ca

educator, să trezeşti dorinţa elevilor de a

învăţa, pentru că „spiritul elevilor nu este

un vas pe care vrem sa-l umplem, ci este o

vatră pe care trebuie să o încălzim”.

Au consemnat

Banea Alexandru, Beldean Horiana,

Buda Mara, Corla Paul, Drăghici

Alesia, Matei Miruna, Năsălean

Alexandru, Savu Alexandru

O viaţă închinată şcolii, amintiri şi o

voce care are parcă o altă tonalitate atunci

când pronunţă cuvântul Basarabia; puţine

cuvinte ce spun foarte mult despre

învăţătoarea BACINSCHI ANASTASIA.

Şi cum nimic nu e întâmplător, doamna

învăţătoare locuieşte pe aceeaşi stradă cu

şcoala pe care a slujit-o cu atât de mult

devotament. Un OM deosebit, o dăscăliţă

iubită şi apreciată de întreaga comunitate

locală, de foştii elevi pe care i-a îndrumat

de-a lungul unei lungi, grele, dar frumoase

cariere, o mamă desăvârşită, o bunică

devotată şi blândă, care şi-a răsfăţat

nepoţii cu versuri extraordinare şi poveşti

frumoase. Trăind

între copii, vacanţele,

lipsite de forfota şi

veselia copiilor, aduc

prea multă linişte şi

după propria-i

mărturisire, „parcă

oraşul este pustiu”.

La despărţire, doamna

învăţătoare mi-a spus: „Nu timpul trece,

noi trecem!” Cât adevăr ascund aceste

cuvinte, şi, cu permisiunea doamnei

învăţătoare aş vrea să duc mai departe

gândul domniei sale: timpul s-a oprit în loc

pentru ca noi să putem trece.

Dumneavoastră, dragă doamnă

învăţătoare nu aţi trecut, v-aţi risipit în

mintea şi sufletul fiecărui elev al

dumneavoastră şi acest lucru s-a întâmplat

deoarece copiii sunt florile din primăvara

vieţii omeneşti, sădite de Dumnezeu pentru

bucuria oamenilor, sunt florile din inima

dumneavoastră.

A consemnat,

Înv. Cheţan Luminiţa

pag.51

pag.18 ag

.40

CALENDARUL DE

DESFĂŞURARE A EVALUĂRII NAŢIONALE

PENTRU ABSOLVENȚII

CLASEI A VIII-A ÎN ANUL

ŞCOLAR 2014-2015 13 iunie

2015

Încheierea

cursurilor

pentru clasa a

VIII-a 15-17

iunie 2015

Înscrierea la

Evaluarea

Naţională 22

iunie 2015

Limba şi

literatura

română -

probă scrisă

23 iunie 2015

Limba şi literatura

maternă - probă scrisă

24 iunie 2015

Matematica - probă

scrisă 26 iunie 2015

Afişarea rezultatelor

(până la ora 16)

26 iunie 2015

Depunerea contestaţiilor (orele 16 - 20) 27 -

29 iunie 2015

Rezolvarea contestaţiilor

30 iunie 2015

Afişarea rezultatelor finale după contestaţii

LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1 LUDUŞ

Pentru cei

care se

gândesc să

urmeze

cursurile

învăţământul

ui liceal

câteva

informaţii

utile

Date de

contact

Adresa:

Judeţ: Mures;

Localitate:

Ludus;

Strada:

Crinului; Nr.

2

Dotări:

Laboratoare

Electrotehnic

ă şi măsurari electrice

laborator

2 Laboratoare

informatică

Laborator Chimie

Cabinet de asistenţă

psihopedagogică

Laborator Mecatronica

Laborator Fizică

Specializări-Profile

Electrotehnică

Mecanică

Industrie textila si pielarie

Matematică-informatica, Stiintele naturii

Nivel

Filieră

Profil Domeniu

Specializare Calificare

profesională

Număr de

locuri

Liceal

Teoretică

Real

Matematică-informatică

28

Ştiinţele

naturii 28

Ştiinţele

naturii-intensiv engleză

28

Ştiinţele

naturii predare în

limba maghiară

28

Uman Filologie 28

Profesional

Tehnocogică

Tehnic -Electric

Tehnician în

instalaţii

electrice

28

Tehnic- Mecanic

Tehnician mecatronist

28

Tehnologică

Tehnic

Mecanic

Tehnician mechanic

întreţinere şi

reparanţii

28

Tehnic-Textil

pielărie

Tehnician în

industria textilă

28

pag.53

pag.18 ag

.40

PROFIL OCUPATIONAL

FARMACIST

Descrierea ocupaţie: Practicanţii

unei astfel de ocupaţii prepară şi

eliberează medicamente

conform

indicaţiilor

medicilor,

stomatologilor

sau a altor

specialişti din

domeniul medical.

Cod COR: 222 401

(farmacist de specialitate)

A. Sarcini principale

• Analizează reţetele medicale

pentru a verifica precizia

prescripţiilor şi pentru a

evaluaoportunitatea

unui anumit

tratament;

• Oferă informaţii

şi sugestii privind

interacţiunile

diverselor medicamente,

efectele adverse, dozarea şi

păstrarea în bune condiţii a

medicamentelor;

• Analizează tratamentele pe termen

lung ale pacienţilor, pentru a

monitoriza complianţa la

tratament a acestora şi

pentru a preveni

supradozarea sau

interacţiunile

nocive dintre

medicamente;

• Comandă şi

comercializează materiale

farmaceutice, medicale şi

medicamente, depozitându-le şi

manipulându-le corespunzător;

Verifică termenul de valabilitate al

medicamentelor, pentru a retrage

din vânzare produsele în curs de

expirare; Păstrează inventare şi

înregistrările de

control al

circuitului

substanţelor

radioactive,

otrăvitoare,

narcoticelor şi a

altora de risc; Oferă pacienţilor

asistenţă de specialitate în

tratamentul afecţiunilor cronice;

Oferă sugestii privind alegerea unor

pag.54

pag.18 ag

.40

anumite mărci de medicamente,

echipamente şi materiale medicale;

• Colaborează cu alţi specialişti din

domeniul medical pentru a planifica,

monitoriza,

analiza şi

evalua calitatea

şi eficacitatea

anumitor

medicamente şi

tratamente,

oferind informaţii

despre modul de administrare şi

caracteristicile acestora; Prepară

şi/sau eliberează medicamente

conform prescripţiilor medicului,

calculând, cântărind, măsurând şi

amestecând ingrediente sau

supraveghează aceste operaţii;

Desfăşoară activităţi de promovare

a sănătăţii şi prevenire a

îmbolnăvirilor (de exemplu

instruirea persoanelor cu privire la

utilizarea aparaturii de măsurare şi

monitorizare a presiunii arteriale

sau a glicemiei); Îndrumă pacienţii

spre medici de specilitate sau spre

spitale, alte farmacii apropiate

atunci când este cazul.

B. Contextul muncii

B1. Mediul fizic

• Majoritatea activităţilor se

desfăşoară în spaţiu protejat

B2. Mediul socio-

organizaţional

• Cele mai multe sarcini

sunt structurate

• De obicei munca se

desfăşoară după un orar

fix. Nu au foarte mare

liberate de decizie dar suportă

consecinţele erorilor

• Sunt foarte frecvente interacţiunile

interpersonale faţă în faţă;

B3. Riscuri.

Alte notificări speciale

• Poate apărea riscul de expunere la

viruşi şi radiaţii

C. Nivelul de educaţie şi calificare

• Studii superioare de specialitate

(nivel licenţă) Nivel de calificare:

N6

D. Cunoştinţe şi deprinderiunt

Cunoştiinţe referitoare la:

Tipuri de deprinderi

• Medicină şi stomatologie

• Chimie

• Biologie

pag.55

pag.18 ag

.40

• Legislaţie şi guvernare

• Limba română

• Matematică

• Consiliere

• Deprinderi folosite în învăţare

• Deprinderi de rezolvare a

problemelor

• Deprinderi de gestionarea

resurselor

E. Aptitudinile

E1. Aptitudini cognitive

Nivel de dezvoltare

1. Abilitatea generală de învăţare X

2. Aptitudinea verbală X

3. Aptitudinea numerică X

4. Aptitudinea spaţială X

5. Aptitudinea de percepţie a formei

X

6. Abilităţi funcţionăreşti X

7. Rapiditatea în reacţii X

8. Capacitatea decizională X

E2. Aptitudini psihomotorii (A P),

senzoriale (A S) şi fizice (A F)

Aptitudini psihomotorii

• Dexteritate manuală

• Dexteritatea degetelor

• Rapiditatea mişcării membrelor

Aptitudini senzoriale

• Acuitate auditivă, Acuitate vizuală

• Claritate în vorbire

Aptitudini fizice

• Nu este cazul

F. Alte caracteristici relevante per

F1. Interese

Primele trei tipuri de interese în

ordinea relevanţei sunt:

I C S (investigativ, convenţional,

social)

F2. Surse ale satisfacţiei

profesionale

• Independenţa în muncă, Condiţii

de muncă, Realizare

personală,Munca în echipă

F3. Caracteristici de personalitate

• Practicantul unei astfel de ocupaţii

ar trebui să fie o persoană orientată

spre acţiune, conştiincioasă şi

serioasă, riguroasă în realizarea

sarcinilor. Capabilă să efectueze

timp îndelungat acelaşi tip de

sarcini, cu amabilitate şi cu un bun

echilibru emoţional.

H. Categoria de salarizare

(3-4) X Salariu minim pe economie

Sursa: Monografii profesionale

Cognitrom, Cluj 2007

pag.56

+

pag.18 a

g.40

De la bobul de grău la pâinea

aburindă

„Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să

descopere, să cadă şi să se ridice şi să se

înşele. Nu folosiţi cuvinte când acţiunea,

faptul însuşi sunt posibile.”

Pestalozzi

Pornind de la

acest îndemn,

noi, cadrele

didactice,

trebuie să-i învăţăm pe copii

să învingă dificultăţile prin intervenţii

reale, posibile, să-i situăm în dialog cu

mediul sau să-i facem să-şi exerseze

capacitatea de a opta şi de a decide,

pentru că perioada şcolară este decisivă

pentru formarea viitorului şcolar, a

tânărului de mâine.

„De la bobul de

grău la pâinea aburindă”,

aşa a fost numită activitatea

desfăşurată, marţi, 3

aprilie, 2015, în

săptămâna „Şcoala altfel-

Să ştii mai multe, să fii mai bun!”

de către elevii mai multor clase din şcoala

noastră: clasa I A, învăţătoare Baci

Gabriela, clasa a I B, învăţătoare Banea

Laura, clasa I C, învăţătoare Hădărig Ana,

clasa a III-a B, învăţătoare Cheţan

Luminiţa şi clasa a III-a D, învăţătoare

David Ovidia. Activitatea a constat într-o

vizită la Fabrica de păine „Dactilys”.

Alegerea unei astfel de activităţi nu a fost

întâmplătoare în preajma sfintelor

sărbători pascale din mai multe motive.

Mai întâi pentru că pâinea, este de

instituţie divină, ea a fost orânduită de

Mântuitorul Iisus Hristos la

Cina cea de Taină, atunci când

a întemeiat Sfânta Euharistie,

folosind pâine şi vin. În al doilea

rând, pentru că pâinea e simbolul

sângelui. Prin urmare, darurile de

pâine şi vin aduse de credincioşi

pentru Sfânta Liturghie simbolizează însăşi

fiinţa lor trupească şi sufletească pe care

ei o aduc ca jertfă lui Dumnezeu, sub

această formă. Şi încă un lucru foarte

important: spre deosebire de alte alimente

care se consumă în starea lor

naturală,

neprelucrată,

pâinea şi

vinul sunt

obţinute prin

munca,

strădania şi priceperea

omului, deci prin efort şi cheltuială de

energie. Înainte de a fi sfinţite la slujba

Sfintei Liturghii, ca daruri de jertfă, ele

pag.58

pag.18 ag

.40

sunt, să zicem aşa, deja sfinţite prin truda

şi sudoarea omului, ceea ce le dă o valoare

deosebită ca materie de jertfă. Pe de altă

parte, pâinea, făcută din atâtea boabe de

grâu strânse laolaltă, ca şi vinul rezultat

din zdrobirea în acelaşi teasc a atâtea

ciorchine şi boabe de struguri,

simbolizează unitatea sau comuniunea

spirituală care leagă între ei pe toţi

membrii Bisericii, făcând toţi un singur

trup: Trupul Tainic al Mântuitorului

Hristos, adică Sfânta Biserică. Prin

amabilitatea doamnelor Mocanu Rodica şi

Pop Monica, „ghizii

noştri” în această

aventură a

cunoaşterii, elevii au

descoperit secretul

fabricării pâinii, cu

atât mai mult cu cât, procesul de obţinere

a pâinii în această fabrică este complet.

Lungul drum al pâinii începe pe ogoare

unde grâul este semănat, lăsat să fie

„sărutat” de razele fierbinţi ale soarelui;

apoi, grâul copt este secerat, treierat şi

depozitat în locuri speciale, cu umiditate

controlată permanent; boabele de grâu

sunt măcinate, făina fină, proaspăt

obţinută, este amestecată cu ingredientele

necesare- apă, drojdie se bere şi apoi,

păinea dospită şi modelată în felurite

forme şi dimensiuni este „mângâiată” de

căldura cuptoarelor (care ne-au

impresionat prin dimensiunile lor!).

Aşezate apoi ca nişte soldaţi disciplinaţi pe

cărucioare speciale, pâinile aburinde au

încântat simţurile micilor şcolari.

Prin această activitate,

cadrele didactice implicate au dorit să

contribuie la gândirea şi completarea

procesului de învăţare, la dezvoltarea

înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor. Având

un caracter atractiv, copiii au participat

într-o atmosferă relaxantă, au fost foarte

atenţi; mânaţi de curiozitate şi însufleţire

au pornit şirul întrebărilor. „De ce”-urile

s-au oprit numai în

momentul în care au fost

invitaţi să guste din

cornurile oferite cu mare

drag de gazdele noastre.

Mulţumiri doamnei

inginer Mocanu Rodica penru

oportunitatea de a ne apropia şi mai mult

de înţelegerea directă a importanţei de

necontestat a pâinii, importanţă subliniată

şi de menţionarea ei în rugăciunea

creştină “Tatăl nostru” - “Pâinea noastră

cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi”:

pâinea este simbolul tuturor lucrurilor fără

de care traiul zilnic n-ar fi cu putinţă.

Finalul poate fi sintetizat în cuvintele unui

elev de clasa a III-a: „Este cel mai bun

corn pe care l-am mâncat vreodată!

Mulţumesc! Mulţumim, dragi truditori,

pentru această adevărată lecţie de viaţă.

pag.59

pag.18 ag

.40

PROIECT DE PARTENERIAT

EDUCAŢIONAL

I.ARGUMENT

Abordarea problematicii educaţiei

copiilor în general, şi a copiilor aflaţi în

dificultate în special, demonstrează şi

reprezintă o recunoaştere şi o dorinţă în

acelaşi timp a faptului că societatea

românească se implică în rezolvarea

acesteia având în vedere următoarele

direcţii: Fiecare copil are DREPTUL

FUNDAMENTAL LA EDUCAŢIE şi

fiecărui copil trebuie să i se ofere şansa de

a ajunge şi de a se putea

păstra la un nivel

acceptabil de învăţare;

Fiecare copil posedă

caracteristici, interese,

aptitudini şi necesităţi de

învăţare proprii, fiind

astfel declarat o

personalitate”individualizată”;

Sistemul educațional trebuie structurat,

organizat şi concretizat în aşa fel încât să

ţină seama/ să ia în considerare marea

diversitate a acestor caracteristici şi

necesităţi;

Proiectele şi programele de

învăţare/ de intervenţie implementate

trebuie să se constituie în

complementarităţi ale educaţiei de bază

realizate prin planuri de învăţământ,

programe şcolare şi didactici de predare-

învăţare; Şcolile trebuie să devină cele

mai utile mijloace de combatere a

atitudinii discriminatorie, creând

comunităţi educaţionale primitoare

pentru TOŢI copiii; mai mult, trebuie să

furnizeze educaţie utilă pentru creşterea

eficienţei calităţii şi a gradului de utilitate

a întregului sistem educaţional.

Dreptul fiecărui copil la educaţie

este proclamat de DECLARAŢIA

UNIVERSALĂ A DREPTURILOR

OMULUI şi a fost cu putere reafirmat

în DECLARAŢIA MONDIALĂ asupra

EDUCAŢIEI pentru

TOŢI.

Principiul călăuzitor

în reprezentarea şi

respectarea acestui

drept fundamental este

acela că şcolile trebuie

să includă în procesul

de predare-învăţare-evaluare toţi

copiii, indiferent de condiţiile fizice,

intelectuale, sociale, culturale, lingvistice,

emoţionale sau de altă natură.

Şcoala trebuie să identifice, să

recunoască şi să reacţioneze la diferite

cerinţe ale elevilor armonizând

strategiile de învăţare cu stilurile şi

modalităţile de predare din partea

cadrelor didactice şi de învăţare ale

elevului, precum şi cu diferitele stadii,

pag.60

pag.18 ag

.40

grade şi nivele de învăţare, astfel încât să

asigure o educaţie de calitate pentru toţi.

Concret, calitatea unui proces de învăţare

pentru copiii cu dificultăţi de învăţare, cu

probleme de adaptare şi integrare, cu

deficienţe se realizează printr-un

CURRICULUM NAŢIONAL care să

cuprindă: plan-cadru generativ;

planuri-cadru derivate din planul-

cadru generativ cu specificul şi

particularităţile fiecărei categorii de

elevi cu probleme, cu

dificultăţi, cu deficienţe;

programe şcolare moderne,

flexibile, axate pe competenţe;

metode şi didactici de

predare specifice

disciplinelor de învăţământ

din planurile-cadru;

seturi de instrumente de evaluare

a stadiului formării şi funcționării

competenţelor; exemple de bune practici.

La acestea se mai adaugă: programe

de învăţare individuală; programe de

intervenţie personalizată; organizarea şi

funcţionarea în parametrii normali ale

procesului şi actului învăţării; utilizarea

eficientă a resurselor; parteneriate ale

şcolii cu comunitatea. Ca urmare, este

nevoie ca, la nivel naţional, să existe un

CADRU UNITAR care să coordoneze, să

orienteze şi să direcţioneze acţiunile,

activităţile, programele şi proiectele

desfăşurate şi legate de problematica

învăţării copiilor/ elevilor cu deficienţe.

Aceasta şi pentru că una din direcţiile

de acţiune stipulate de DECLARAŢIA DE

LA SALAMANCA (nr.7) din 10.06.1994

accentuează această necesitate:

„planurile guvernamentale în domeniul

educaţiei trebuie să se concentreze

asupra educaţiei pentru TOATE

persoanele din TOATE regiunile/ zonele

ţării şi de TOATE condiţiile sociale, atât în

şcoli publice cât şi

particulare”.

II.PARTENERI

Centrul Județean de

Asistență

Psihopedagogică Mureș

Centrul Şcolar pentru

Educație Incluzivă nr.2

Tg-Mureș

III. DURATA PROIECTULUI

Anul școlar 2014-2015

IV.INIŢIATORI PROICET

Prof. psih. şc. Ţeculescu Daniel

Psihoped. Păcurar Nicoleta

Psihoped. Florea Izabela

V.COORDONATO RI PROIECT

Prof.psih. șc. Ţeculescu Daniel

Psihoped. Păcurar Nicoleta

Psihoped. Florea Izabela

VI. COLABORATORI PROIECT

Centrul Județean de Asistență

Psihopedagogică Mureș

pag.61

pag.18 ag

.40

Centrul Şcolar pentru Educație

Incluzivă nr.2 Tg-Mureș

VII. RESPONSABILITĂŢILE

PĂRŢILOR

Crearea cadrului necesar pentru

desfăşurarea activităţilor incluse în

proiect

Asigurarea materialelor

necesare desfăşurării

activităţilor propuse.

Derularea

activităţilor

cuprinse în

proiect.Evaluarea impactului

pe care l-a avut proiectul în rândul

elevilor.

VIII. SCOPUL PROIECTULUI

Necesitatea unui astfel de proiect

răspunde la nevoile de recuperare

continuă a copiilor-elevilor cu

nevoi speciale, dar şi la depăşirea

şi rezolvarea anumitor bariere,

probleme observate şi sesizate de

părinţii copiilor, precum şi la

schimbarea percepţiei cu privire la

aceptarea si integrarea reală a

acestor copii

IX. OBIECTIVELE PROIECTULUI

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare şi socializare

Insuşirea de noi cunoştiinţe prin

intermediul aclivităţilor ludice

Să conştientizeze importanţa pe

care o are jocul în dezvoltarea

abilităţilor manuale, orienării

temporo spaţiale, imaginaţiei şi a

dezvoltării capaţităţii cognitive.

Să participe activ şi necondiţionat

la acţiunile proiectului

Respectarea normelor şi regulilor

specifice desfăşurării

activităţilor colective

Acceptarea necondiţionată

X. GRUP ŢINTĂ

Beneficiari direcţi:

Elevii Centrului Scolar pentru

Educatie Inclizivă Nr.2 Tg- Mures

Părinţii şi participanţii la proiect

Cadrele didactice

Beneficiari indirecţi

Societatea civilă

XI. RESURSE UMANE

Prof. Psih. Şc. Ţeculescu Daniel

Psihoped. Păcurar Nicoleta Simona

Psihopedag. Florea Izabela

MATERIALE

Pliante,Fise individuale

Hartie colorata, creioane colorate,

Jocuri pentru asamblare si constituire

de imagini,Planse de colorat

Materiale multimedia

XII. EVALUARE

Dezbatere comună cadre didactice-fam

Album foto Portofoliu de activitate

pag.62

pag.18 ag

.40

Fabrica de păine „Dactilys- vizită

Teatru școlar

Competiții sportive -handbal fete

Expoziție Primăvara-n sărbătoare

Un nou an școlar

Festivitate de premiere

Pelerinaj la locurile sfinte

Cabinet de asistenţă psihopedagogică

pag.63

pag.18 ag

.40

Istoric

În 1936, o mică scoală

primară a fost

înfiinŃată în

„cartierul gării”. La început a avut un

număr de 18 elevi.

Cu timpul acest număr a crescut continuu,

motiv care a dus la lărgirea spaŃiului.

Începând cu 1959 activitatea acestei scoli

s-a desfăsurat în 2 clădiri situate în acelasi

cartier.

Numai scoala primară a

funcŃionat în aceste clădiri, elevii de liceu

fiind obligaŃi să-si urmeze cursurile la

scoala din centrul orasului.

În 1960 a fost înfiinŃată o nouă

clădire cu 8 săli de clasă si 2 laboratoare

unde, de atunci, elevii din zonă si alte zone

ale orasului si-au urmat cursurile. Atunci

scoala s-a numit „Scoala Generală Nr.2”

si de atunci ea funcŃionează la aceeasi

adresă, Str. Crinului Nr.2. Din 2002

scoala se numeste “Ioan VlăduŃiu”

Între 1967-1979 scoala primară si

gimnaziul a funcŃionat cu liceul, care este

în vecinătatea scolii generale. În 1977

scoala a primit o nouă clădire cu 9 săli de

clase.

Scoala Generală "Ioan VlăduŃiu" are în

dotare două laboratoare (biologie, chimie-

fizică), două cabinet de informatică,

un cabinet de religie, o sală de sport si

teren de sport, dotate cu material didactic

corespunzător asigurând buna desfăsurare

a procesului instructiv-educativ al elevilor.

Specificul scolii este de scoală

generală având un număr de 4 clase cu

profil sportiv-specialitatea handbal.

Scoala este centru bugetar pentru 7

unităŃi scolare si prescolare.

În anul scolar 2008 - 2009 scoala

funcŃionează cu un efectiv de 715 de elevi

cuprinsi în 31 de clase, din care 17 de

clase - învăŃământ primar si 14 -

învăŃământ gimnazial.

În scoală funcŃionează un număr de 55 de

cadre didactice, din care 21 - învăŃători si

34 - profesori calificaŃi.

PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR

EXTRACURRICULARE AN ŞCOLAR

2014/2015

1.Septembrie

Activitatea

1.Dezbaterea Acordului de Parteneriat

pentru educaţie şi semnarea lui.

2.Prelucrarea actelor normative, privind

respectarea regulilor de circulaţie, dar şi a

celor de protecţie a persoanei

Coordonator

Toţi diriginţii şi Învăţătorii

Participantți

Toate clasele

Locație

I.Th.Olteanu-Gheja

pag.64

pag.18 ag

.40

2. Octombrie

Activitatea

„Drumul cărţii” - vizită la biblioteca

orăşenească şi la biblioteca şcolii

2. Ziua Armatei-„Onor eroilor neamului -

Cinste lor!”- sărbătorirea Zilei Armatei -

25 octombrie

3. Alfabetul Educaţiei Rutiere

4. „Activităţi distractive” – aniversarea

zilelor de naştere ale unor elevi

5. Seară dansantă – sala festivă.

6.. Toamna aurie

7. Comemorarea victimelor Holocaust -

ului

8.Halloween-ul, o nouă sărbătoare

9.Curajul civic prin fapte

Coordonator

Prof. Lung Iuliana

Prof. Roman Mirena

Prof. Roman Horaţiu

Prof. Pop Cornel

Prof.Petrea Delia

Prof. Roman Mirena


Prof. Pop Cornel

Prof. Berbecar Mihaela

Bibliotecar Câmpean Clara

Profesorii de limba engleză Demeter

Zsofia, Matei Anca

Înv. Cotta Ramona

Prof.Psih.șc.Ţeculescu Dan

Agent şef de poliţie Anca Claudiu

Participantți

Cls. V- VIII

Cls.a VI-C

Cls.IV- B

Cls.VI-B

Cls.VIII-

A,B,C

Locație

I.Th.Olteanu-Gheja

3. Noiembrie

Activitatea

1 Măsuri de prim ajutor şi stil de viaţă

sănătos

2.Pe urmele lui Caragiale-participare la

Festivalul de teatru pentru amatori,

Bahnea 2014

Coordonator

Diriginţii cls.VII-VIII

Prof.Berar Antoniu

Dr. dr. Hadrian Oltean

Dr. Cătălin Budin

Dr. Andreea Galdea Spitalul Orăşenesc

„Dr. Valer Russu” Luduş

Trupa de teatru Îndrăzneţii

Participantți

Cls.VII-VIII

Cls.VI-VII

Locație

I.Th.Olteanu-Gheja

4. Decembrie

Activitatea

pag.65

pag.18 ag

.40

1 Decembrie Ziua Naţională a României-

program cultural-artistic – concurs de

istorie la nivel de oraş

2.Drepturile omului, drepturi câştigate

prin jertfă

3. În aşteptarea lui Moş Crăciun

am pornit să colindăm

Coordonator

Dir.Banea Adrian

Prof. Roman Mirena


Prof. Pop Cornel

Prof.Petrea Delia

Prof.Berbecar Mihaela

Bibl. Câmpean Clara

Prof.Dăian Marioara

Prof.Ghic Nadia

Prof.Pop Cornel

Prof.Moca Eufim

Participantți

Cls. V-VIII

Locație

I.Th.Olteanu-Gheja

5. Ianuarie

Activitatea

1. Mihai Eminescu - Luceafărul poeziei

româneşt

2. Unirea noi am făcut-o

3. Seara dansantă

Coordonator

Prof. Hagău Adela

Prof. Lung Iuliana

Prof.Mirion Daniela

Prof.Pop Flaviu

Prof. Roman Mirena


Prof. Pop Cornel


Berar Antoniu

Diriginţii

Participantți

Cls. V-VIII

Locație

I.Th.Olteanu-Gheja

6. Februarie

Activitatea

1. Să redescoperim magia filmului

1. Activităţi de ecologizare

Coordonator

Prof. Roman Mirena


Prof. Pop CornelProf. Diriginţii şi

învăţătorii cls.I-VIII

Participantți

Cls. V-VIII

Locație

I.Th.Olteanu-Gheja

7. Martie

Activitatea

1. 8 Martie, Ziua femeii, cel mai frumos

mărţişor,

2. Se înnoieşte natura

3. Să exmatriculăm violenţa,

pag.66

pag.18 ag

.40

Coordonator

Prof. Pop Cornel

Prof.Petrea Delia


Prof.Ghic Nadia

Prof.Petrea Delia

Dir.Banea Adrian

Prof. Roman Mirena


Prof. Pop Cornel

Prof.Petrea Delia



Participantți

Cls.VII-VIII

Cls.V-VIII

Locație

I.Th.Olteanu-Gheja

8. Aprilie

Activitatea

1. Învierea Domnului, în obiceiuri şi

tradiţii

2. Ziua mondială a pământului

3. S.O.S. pădurea

oordonator

Prof. Pop Cornel

Prof.Petrea Delia


Prof.Ghic Nadia

Dir.Banea Adrian

Prof. Berar Antoniu


Prof.Şerban Niculina

Participantți

Cls.VII-VIII

Cls.V A,B,C

Cls.VII-VIII

Locație

I.Th.Olteanu-Gheja

9. Mai

Activitatea

1.Să ne cinstim eroii

Coordonator

Dir.Banea Adrian

Prof. Roman Mirena


Prof. Pop Cornel

Prof.Petrea Delia


Participantți

Cls.VII-VIII

10. Iunie

Activitatea

1.Copilărie fericită,

1 Iunie, zi fericită

2.Rămas bun, şcoală generală!

Coordonator

Profesorii şi diriginţii

Diriginţii cls.a VIII-a

Participantți

Cls.V-VIII

pag.67

pag.18 ag

.40

pag.68

pag.18 ag

.40

pag.69

pag.18 ag

.40

pag.70

pag.18 ag

.40

pag.71

pag.18 ag

.40

pag.72

pag.18 ag

.40

pag.73

pag.18 ag

.40

pag.74

pag.18 ag

.40

pag.75

pag.18 ag

.40

pag.76

pag.18 ag

.40

pag.77

pag.18 ag

.40

pag.78

pag.18 ag

.40

pag.79

pag.18 ag

.40

GÂND DE COPIL

Şcoala Gimnazială ”Ioan Vlăduţiu”Luduş

Coordonator

Profesor psiholog şcolar Ţeculescu Daniel

Colaboratori

prof. Hagău Adela

prof. Cheţan Luminiţa

prof. Roman Mirena

prof. Mircea Gheborean

prof.Ghic Nadia

prof. inv. primar Călugăr Melania

prof. inv. primar Stan Lidia

prof.inv. primar Banea Laura

prof. inv. primar Baci Gabriela

și

Elevii

Bercheșan Carmina Cls. preg.B

Onițu Alin Cls. preg. B

Ulea Clara Cls. preg.B

Oana Denisa Cls.preg. B

Stoica Denisa Cls. preg.B

Suteu Cleopatra Cls. I- B

Bolog Raul Cls. I- B

Căpusan Elisabeth Cls. I- B

Sara Ioana Cls. I- B

Cociș George Cls. I- B

Vâlcan Sara Cls. I- B

Cristurean Lorena Cls. I- B

Oniț Flaviu Cls. I- B

Naghi Alexandru Cls. I- B

Sucuturdean Norbert Cls. I- B

Urcan Lorena Cls. I- B

Demeter Richard Cls. I- B

Luduş

pag.80

pag.18 ag

.40

Sărac David Cls. I- B

Găitan Ruben Cls. I- B

Brudan Bianca Cls. I- B

Mureșan Sara Cls. I- B

Ulea Ecaterina Cls. I- B

Moldovan Irina Cls. I-C

Ciuguzan Mara Cls. I-G

Cozma Lavinia Cls. I-G

Stanciu Daria Cls. I-G

Banea Alexandru, Cls. a III-a B

Beldean Horiana, Cls. a III-a B

Bogătean Raluca Cls. a III-a B

Maxim Cristian Cls. a III-a B

Buda Mara, Cls. a III-a B

Corla Paul, Cls. a III-a B

Drăghici Alesia, Cls. a III-a B

Matei Miruna, Cls. a III-a B

Năsălean Alexandru, Cls. a III-a B

Savu Alexandru Cls. a III-a B

Chețan Oana, clasa a VII-a C

Astăluș Adrian, clasa a VII-a C

Furdui Andreea Clasa a III-a C

Vinţeler Sonia Clasa a III-a C

Furdui Andreea Paraschiva Clasa a III-a C

Popa Alexandra Clasa a III-a C

Hădărig David Clasa a III-a C

Iuoraș Denisa, clasa a VII-a C

Czine Denisa-Francisca, din clasa a VII-a C,

David Raul Clasa a VII-a C

pag.81

pag.18

lansare de carte -...

Documents