Mul(umtm producitorului HiFilm pentru permlsluneade a folost pe copertA o lmagine dln scurtnebajui I-amWcu cdciuld" in reg;ia lul Radu Jude (20O6).

@ 2009, 2016 bD, Edttura POUROM

Aceastd carte este proteJati. prln copyrtght. Reproducertatntegrale sau partlale, mulupllcarea prln orlce m{loace Stsub orlce form5" crrm ar fl xerolrarea, scanatea. transpunereain format elecbonlc sau audto, punerea La dtspozlfla publtca,lncluslv prln lnternet sau prln refele de calculatoare, stoca-r€a perrnanenta sau temporara pe dlspozltlve sau slstemecu posibtlltatea recuperaril ,lxformatttlor, cu scop comerclalsau gratult, precum 9t alte fapte stmllare sevir$tte ferepermrsiunea scrlsd a de(lntrtomlut eopyrl6;htlrlut r€pr€dnteo incdlcare a legtslaUel cu prtvlr€ la protecfta proprtetAttllntelectuale 9t se pedepsesc penal St/sau clvtl in conformltatecu legile in vlgoTe.

Pe copertd.: is1:glne din scurtmetrajr.rl Lampa cu cdciulrt.(Gabriel Spahtu, Marian Bratu)

tuwut.plirom,ro

Editura POLIROMIaqi, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266, 700506Bucuregti, Splaiul Unlrii nr. 6, bl. BBA, sc. l, et. l,sector 4, 040031, O.P. 53

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniel:

I^AZARESCU, TI,ORIN

Iampa an dciuld. / Florln Ldzdrescu. - Iagl: Pollrom,2016

ISBN print: 978-973-46-6362-0ISBN ePub : 978-973-46-2296-2ISBN PDF: 978-973-46-3014-1

82r. r35.r-32

Prlnted tn ROMANIA

LnzAn€l8l]Lampa

cu clciulf,povestiri

POLIROM2016

Cuprins

UrsoaicaLili giBalenaGoliit. . . . . . sCirtita . . 27Lumea interlop6 a brusturelui. . . . . . . . . 39Amintirile mele din al doilea rAzboi

mondial. ...48Poveste de Criciun . . 62Paippeugari. ..7OLampacuclciul5. ...97Nea Mihai qi tovariqul Dumnezeu . . . . . .I14Titanicul .. . ..132Maimu{a .....163

FIPRIN LAZARESCU (n. 28 martie 1974, Doroqcant -IaSl), prozator, scenarlst sJ organtzator de evenimente cul-turale, prlntre care Festivalul InternaUonal de LlteraturdEl Tfaducere (FIUT) IaSi. Absolvent al Facultd(ii de L;itere,

Universitatea Jl.L Cuza', Iasi (1998). La Editura Poliroma mai publicat Ce se gtie despre ursul panda (roman,

2OOB), Tnmisul noshu special (roman, 2005, 2O 14; unuldlntre romanele cigtlgfitoare ale Marilor Premii pentruLiteraturd Est-European5, Franldurt, 2006' ftind tra-dus in francezS, germane, spaniola, italianS' sloveni'magfrtard. gi croata), Amor{ire (roman, 2Ol3; tradus inllmba chtnezi, 2015) 9t intinrp&iri siperson4ie (2016).

(Co)scerrarlst pentru O w1btd. de ncr l2OL4, in regla lulRadu Jude; prernierl la Cannes, in sec(Iunea .Quinzainedes R€alisateurs") qt AJFerfrL' (2015, in reg$a lui RaduJude; Ursul de Argint la Berlinale Pentru cea mai bunir€Elle; o nomlnalizare la Premlile Academlel Europenede Film pentnr cel mai bun scenariu).Scurhnetrajrrl Lanpaancdctuln (2006' in regialui RaduJude), al clrui scenarist este, a ci$tigat peste 50 depremll pentm cel mai bun scurtmetraj la festivaluritnternationale de fflm, printre care Sundance (SUA).

Volumul de povestiri Lampa cu cda vlrt' va fl publicatin ltmba macedoneantr in anul 2017.

Ursoaica Liligi Balena Goliat

Mama era indragostiti pind peste urechide un pd.durar.

A fost dragoste la prima vedere, intr-oprimavara oarecare, exact dfur seara in careacesta i-a calcat pragul casei, impreuntr cubunlcul ei. Nu era cine $tie ce frumusetede om, nici prea tind.r nu arata (s6 tot fiavut vreo treizeci Si cinci de ani), iar de

imbricat, umbla ca vai de el.Ceea ce-o fascina pe mama era ca pidu-

rarul nu vorbea ca prin partea loeului. igirostea vorbele intr-un fel aparte, miraculospentru un copil care nu cunoscuse in via(aIui decit oamenii din doui sate, destul de

banal pentru cineva care se nascuse laoraq gi umblase cit de cit prin lume - b6,r-

batul vorbea literar. Faptul ci.-$i articulacuvintele pine la capat, apasat' pronun-(indu-le ca sj cum flecare ar fi avut o impor-tanp aparte, firtr weun accent regional,ii crea in ochii mamei o aura, dacd. nu de

extraterestru, macar de prinf decdzut' venitdintr-un tirim indeP6.rtat.

Nu, mama nu se aqtePta ca acest Prinfdecizut sA o salveze, se.o ducd' in lumeain care tofi oamenii vorbeau asemenea lui.Nici nu avea puterea str-gi ima$ineze pe

atunci aSa ceva. Tot ce-qi dorea era sf,-lrevadi m6car o datd., si-l fac5. s5 se in-toarci cu fa{a spre dinsa 9i si-i smdgaciteva cuvinte din acelea rostite pini lacapit, apdsat, fara accent re$ional, ca 9icum fiecare ar fi avut o importan{5' aparte.

isi aminteqte precis: in seara in care l-avdzttt prima oar5, eI std.tea la masS', lalumina 16mpii, allturi de bunicul qi de

tatf,l ei, bind vin dintr-o sticll pe care oadusese chiar ea din beci. Uitase s5. maiplece, ascultired cu gura ciscatd nu ceea ce

spunea pd.durarul, ci felul in care vorbea.

La un moment dat, acesta a v5zut-o,s-a ridicat, a intins mina peste masa 9i aprins-o cu degetele de obraz, scuturindu-lqtreng5.reqte.

- Cum te cheami, mii flacau?Mama a sim(it ci-i vine s6' intre in p6-

mint, dintr-un amestec ciudat de bucurie,ruqine qi indignare. Bucurie, pentm cireusise sd.-i atragd. aten{ia. Ruqine, dinacelaqi motiv. Indignare, pentru cd primulprin{ al inimii ei nici nu-9i diduse seamac5' ea ar fi femeie. M5. rog, fata. Mama era

imbrS.catd. ca un biiat, tunsi scurt' Umblacu o pereche de pantaloni de molton.

6

Bunicul a rinjit riuticios, iar tatdl ei azimbit mulfumit.

-; E fata mea, da ai nimerit. Tare mi-ammai dorit un b5.iat, str md ajute la ale mele,

dar n-a vrrt Dumnezeu. Am doar trei fete.

Asta e cea mijlocie. Pin6la urmd s-a-ntim-plat ca ea si fie ca +i biiatul meu de

nAdejde. Merge peste tot cu mine, la cimp'la pddure, peste tot.

Stinjenit, pedurarul s-a uitat fix la mama:

- Te rog se m5. scuzi, draga domniqoar6'.

Cu asta a cucerit-o definitiv. Mamei nui se adresase nimeni in via{a ei cu ase-

menea vorbe, imbinate qi rostite atit de

meqtequgit.

- Apoi, dacd. fld.ctrul ista al tiu e a$a

de wednic - rinji din nou bunicul -, poate

mi-l dai qi mie s5-mi ptrzeasctr pepenii.

Hai, vii?Mama n-a qtiut ce sd' rd'sPundi qi a

privit insPre tatil ei.

- Hai, c5. o s5. ai qi tu nevoie de pepeni

de murat, incerci bunicul s5.-l conving6'pe tata. Iar pe fat5. o rd'spl6.tesc.

Se intoarse rinjind insPre fat6.

- Ai fost weodati la bilci?Mama a dat din caP c5' nu.

- E tocmai Pe vremea cind se coc

pepenii.Singura ieSire a mamei din satul ei

fusese in satul bunicului, allat la weo zece

kilometri distanfS..

- Extraordinart a intrat in vorbd p5.du-rarul, mingiind-o pe mama pe cap. E unbilci extraordinarl E cel mai frumos bilcipe care l-am vdzut. Am fost anul trecut qicred cI o sE m6. duc qi anul acestat

Din clipa aceea, dar mai ales dup6. cepd.durarul a mai vorbit cu ea, luind-o inserios ca pe un om mare, viata de copil ama.mei mele a edpitat brusc un fel: sd,

ajungd. la bilci, chit cI nu qtia prea binece inseamnd acesta.

- Apoi, dac6-givede cuminte de treabE-a spus taic6-su - gi md ajutd. s6 terminmunca de pe lingi cas6, o las sd mearg5....De ce sd. n-o las?

Pf,rea cd. au bitut palma, dar mai apoimama a trebuit se munceascS. de doud. orimai mult pentru a-l face pe tat5l ei sd. se

fin5. de promisiune. Ba chiar, ca s5. fieabsolut sigluri c4 va merge la bilci, a bdtutpe Jos de citeva ori drumul pintr in satulbunicului ei, ca s5.-1 aJute la prdqitul pe-penilor.

De weo doutr sd.ptemini, sosise wemeapepenilor. Mama li pdzea intr-o colibaincropiti. in mijlocul harbuzdriei. Nu-i eradeloc fricd.. Bucuria c6. va merge la bilci ofacea sd. stea tl.eaz6" noapte de noapte, fd.risd se glndeasci Ia hofi.

in noaptea de dinaintea bilciului, chiarnu reuqise s5. inchidd un ochi. Se zvircolise

8

de pe-o parte pe alta. Ce-o s5' vad6? O sd,

vini pS.durarul? Ce-o s5.-i zlcd?Aproape ca se ficuse ziui. Bunicul el

urma de-acum si vind, str o ia cu c6rufa.Dactr nu vine?

it qtia foarte bine. Nevastd.-sa murise,iar el era oricum un om ursuz aproape dinnaStere, nu prea-i p5.sa de nimeni. ii cu-nogtea povestea. Fusese copilul din flori alunel fete de preot. Ca s5. scape de ruqine,preotul iI diduse sd creascila oaste. Acolose obignuise cu via(a asprd., ordonatd., lip-sitd. de v6.ic6reli. Bunicd-su nu suporta slvad6. pe nimeni plingind, indiferent de situa-[ie, ca gi cum fiecare om ar fi fost soldatdin prima clipi. a nagterii sale, iar oricelacrimS. ar fI semnul unei sld.bieiuni ne-demne, de neacceptat.

Dacd. nu se fine de promisiune?Mama ie$i din colib6. qi minglie pe cap

un cifelandru care ii finea de urit, mofSindla intrare. Nici nu ii dS.duse nume, deqi

{inea la el ca la cel mai bun prieten. iladusese aici din primtrvard., cind venise lapr5.git.

- DacE wei la bilci, ii spuse bunic6-su,trebuie si-mi aduci gi un ciine, care sd.-{i

[ind. locul cit o s5' fli plecat6.Greu a mai gasit un ciine in satul ei.

La toate gospoddriile vedeai cite unul, bachiar gi mai mulfi, dar nu prea avea nimenide dat qi in nici un caz de poman6. Pine

la urm5., a cdzut la invoiald. cu o bab6:,,Eu ifi dau puiandrul 5.sta, cd gi-aga nuare ce-mi pLzi pe ling5. casd., dar m5. aJufila priqit sfecla". A ajutat-o mama, ce sd.

fac6, dactr voia bilci?$i mai greu a fost sd. care puiandrul in

satul bunicului ei. Fin5. la ies,irea din sat,a mers el cum a mers, pe picioarele lui.Pe urmi., i s-au muiat genunchii, s-a aqe-zat $i a inceput s6' scheaune. L-a dus pebra{e. Din cind in cind il mai punea jos,fie sd.-gi tragd. sufletul, fie sd. bolovtrneasci.al{i ciini, eare sS.reau lS.trind Ia picioare,intaritafi de arS.tarea din brafe.

Iar cifelandrul p5.rea acum recunosci.-tor, ca qi cum flnea minte prin cite trecu-serd. impreun5. ori, mai aproape de adevd,r,fiindcf, nu cdpitase destul curaj pentru ainfrunta singtrr via{a lui de ciine intre alticiini. Era nedespffit de mama.

Un scirfiit de ro(i, vocea voioasi a buni-cului - senrn cd bd.use o fuici inc6 inaintede a-qi trage pantalonii pe el - qi mameii-a tresirit inima.

O cd.rut5. incdrcatl cu rude gi prieteniapdru din noapte la marginea harbuziriei.

- Cum e, md.i flacau, o lud. bunicul eila intrebd.ri, fur6. cineva pepeni?

- Nu.N-avea chef si. faca. g[ume cu ea, dar

nu qtia cum s5.-i spun6.

r0

- Vad c5. eqti wednictr, nimic de zls.Auzi, tu s5. nu fii sup5.ratd, dar nu maiam loc sl te iau qi pe tine. Uite-i plinAcAruta. Dar sd. ptii c5. o s5.-ti aduc cevafrumos de la bilci.

Dactr ar fi inceput sd boceasci, poatecd. bunicul s-ar fi enervat qi ar fi repezit-odin vorbe. Dar nu, mama a rdmas !ea-pdnd, cu privirea infipti. in pimint. Luibunicf,-su pared i s-a f6.cut mil6 de ea. Ascos din buzunar trei blnufi, s-a aplecatpeste capra c1rut,ei, a apucat mina inertd.a mamei qi i-a strecurat in Palmtr.

- Auzi, dacd. fii aqa mult, potj veni qitu, pe jos. Egti tini'rf,, odihnitS, bilciul nicinu-i aqa departe. Mai vezi Si tu lumea. Tiidrumul Ssta mare, treci prin doui sate qi

n-ai cum si nu ajungi. Acum nu Pot sf,te iau in c5rr!5, ci noi sintem bdtrini. Pe

cine str dau jos? Dar disear5., la intoarcere,uite, mS"tuqile tale r5.min in oraS, la nea-muri, 9i se face loc. Sigur venim cu ciru{a.Ne vedem la bilci, bine?l

$i dadu bice cailor.Mama a rf,mas locului, cu privirea in{tpta

in pf,mint, pind. nu a mai auzit deloc scir-fiitul rofilor care se indeptrrtau. S-a uitatla bd.nutji din palm6., apoi de-a lungul drr-mului qi a pornit pe urmele cd.ru(ei.

O weme ciinele s-a finut de ea, dar pind.

Ia urmtr l-a convins, aruncind in el cubulgari, str rAmintr singur la harbuztrrie.

lt