Stiri 5 iunie 2020 CURSUL DE SCHIMB 05.06.2020

1 EUR 4.8393

1 USD 4.2695

Meteo. Cum va fi vremea în următoarele 4 săptămâni  Georgeta Petrovici 5 iunie 2020    

O serie de estimări meteorologice pentru următoarele patru săptămâni realizate de către ECMWF - Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată au devenit publice.  Acestea arată ce se întâmplă cu vremea în perioada următoare.

1

În prima săptămână a intervalului, 8 – 15 iunie, va fi mai cald decât a fost în mod obișnuit în această perioadă, în regiunile estice și sud-estice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval. Cele mai ridicate temperaturi se vor înregistra în sudul și estul țării, unde se vor atinge maxime de 23-24 de grade Celsius.Va ploua mult, mai ales în zona Munților Apuseni, unde se vor înregistra și cele mai reduse temperaturi ale intervalului, în jurul valorii de 16 grade. Excepție vor face regiunile estice și sud-estice unde cantitățile de precipitații vor fi ușor deficitare.

A doua săptămână a intervalului, 15 – 22 iunie, aduce ploi în exces în jumătatea nordică a țării. Temperatura aerului va avea valori ușor mai ridicate decât cele normale pentru această săptămână, în toate regiunile țării. În vest și centru vor fi înregistrate temperaturi apropiate de 30 de grade Celsius, arată meteorologii.

În săptămâna 22 – 29 iunie vremea va fi normal de caldă, în toată țara, iar cantitățile de ploaie, de asemenea, se vor încadra în valorile medii obișnuite pentru acest interval. În partea sudică, temperaturile vor depăși 24 de grade, în timp ce în cea mai mare parte a țării se vor situa în jurul valorii de 20 – 22 de grade Celsius.

Ultima săptămâmă a intervalului estimat, 29 iunie – 7 iulie vine tot cu temperaturi normale pentru această perioadă, în timp ce regimul pluviometric va fi local deficitar în regiunile vestice. În restul țării, cantitățiule de ploi vor fi apropiate de cele normale, transmite ANM. Valorile temperaturilor înregistrate vor depăși 24 de grade în sudul și vestul țării, iar în rest vor urca până la 22 de grade Celsius.Conform meteorologilor, în această prognoză ”este estimată media săptămânală a abaterilor temperaturii aerului și a cantităților de precipitații față de media perioadei 1993-2016. Fenomenele extreme cu o durată scurtă de manifestare nu pot fi prognozate cu ajutorul acestui produs”.

APIA si SUBVENTII

CALCULATOR subvenții pentru credite! Simulator pentru fermierii care vor să obțină PLATA APIA ÎN AVANS! Roxana Dobre - 5 iunie 2020 Cuantumurile care se iau în considerare la acordarea creditelor în baza adeverinței-punte de la APIA. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează, până va demara plata avansului pentru Campania 2020, adeverințe-punte iar fermierii își pot face calculele privind sumele pe care se pot baza că le pot obține de la bănci.

2

Agrointeligența-AGROINTEL.RO vă spune care sunt cuantumurile care stau la baza calculelor pentru obținerea creditelor în 2020:

Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS): 102,6082 euro/ha, adică 487,3479 lei/ha;

Plata redistributivă: a) primul interval: 1-5 ha, inclusiv 5 euro/ha, adică 23,748 lei/ha; b) -al doilea interval: peste 5 ha și până la 30 ha, inclusiv 48,7127 euro/ha, adică 231,3658 lei/ha;

Plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu şi măsurile de mediu şi climă: 59,3201 euro/ha, adică 281,7467 lei/ha;

Plăți complementare:

Măsura 10- Agromediu și climă PNDR 2014-2020

P1 – Pajiști cu înaltă valoare naturală = 142 €/ha;

P2 – Practici agricole tradiţionale;

P2.1 – Lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe = 100 €/ha;

P2.2 – Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe = 21 €/ha;

P3 – Pajişti importante pentru păsări;

P3.1 Crex crex;

P3.1.1 – Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex = 310 €/ha;

P3.1.2 – Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Crex crex = 231 €/ha;

P3.2 – Lanius minor, Falco vespertinus;

3

P3.2.1 – Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus = 159 €/ha

P3.2.2 – Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus = 80 €/ha;

P4 – Culturi verzi = 128 €/ha;

P5 – Adaptarea la efectele schimbărilor climatice = 125 €/ha

P6 – Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.);

P 6.1 – Lucrări manuale pe pajişti importante pentru (Maculinea sp.) = 410 €/ha;

P 6.2 – Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.)= 331 €/ha;

P7 – Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) = 250 €/ha;

P9 – Terenuri agricole importante ca zone de hranire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)

sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mica = 200 €/ha;

sub-pachetul 9.2 – pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică

varianta 9.2.1- lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) 269 €/ha;

varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina)=190€/ha;

P10 – Refugii pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole = 92 €/ha;

P11 – Terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

sub-pachetul 11.1 – terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)

varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști = 255 €/ha;

4

varianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil = 100 €/ha;

sub-pachetul 11.2 pajisti importante pentru dropie (Otis tarda)

varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 269 €/ha;

varianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 190 €/ha;

varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda)= 169 €/ha

Măsura 11 – Agricultură ecologică PNDR 2014-2020

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologica

P1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică = 293 €/ha;

P2-Legume aflate în conversia la agricultura ecologică=500 €/ha

P3 – Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică = 620 €/ha

P4 – Vii aflate în conversia la agricultura ecologică = 530 €/ha;

P5 – Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică = 365 €/ha;

P6 – Pajişti permanente;

Subpachetul 6.1 = 143 €/ha;

Subpachetul 6.2 = 39 €/ha;

Submăsura 11.2 – Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică

P1 – Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică = 218 €/ha;

P2 – Legume certificate în agricultura ecologică = 431 €/ha;

5

P3 – Livezi certificate în agricultura ecologică = 442 €/ha;

P4 – Vii certificate în agricultura ecologică = 479 €/ha;

P5 – Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică = 350 €/ha;

P6 – Pajişti permanente

sub-pachetul 6.1 = 129 €/ha;

sub-pachetul 6.2 = 73 €/ha

Măsura 13- Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale PNDR 2014-2020

M13.1 – plată compensatorie în zona montană = 97 €/ha;

M13.2 – plată pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative = 62 €/ha;

M13.3 – plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specific = 75 €/ha.

Prin adeverinţa eliberată de APIA se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafaţa determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenţiei, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenţiei și că beneficiarul, la data emiterii Adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condiţiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Atenție! APIA înscrie în adeverințele pentru bănci hectarele elibigile pe baza cererii unice depuse în Campania 2020. Mai departe băncile calculează sumele finale pe baza cuantumurile de anul trecut. Valoarea creditului este de până la 85% din valoarea sumei calculate conform adeverinţei eliberate de APIA. 

6

Directorul APIA Mureș, Ovidiu Săvâscă

Adeverințele se eliberează până pe 15 octombrie

Ovidiu Săvâșcă, directorul executiv al APIA Mureș a declarat în cadrul unui interviu că pe baza adeverinței gaj eliberată de APIA, până la încasarea subvenției, undeva la data de 15 octombrie, dată la care începe autorizarea plății avansului, fermierii pot beneficia de credite pe perioada verii pentru finanțarea activităților curente sau pentru finanțarea capitalului de lucru.

”Este o chestiune extrem de benefică, mai ales în această perioadă de pandemie. Numărul de solicitări până la această dată este destul de mare, se observă sprijinul adus de APIA fermierilor ca fiind unul binevenit. Aceste adeverințe au venit mai devreme ca de obicei, cu cel puțin două luni a fost devansat termenul față de anii anteriori. Asta e și noutatea, se eliberează mai repede aceste adeverințe, chiar în perioada de depunere a cererilor unice , ceea ce în anii anteriori nu exista. Repet, condiția esențială este ca fermierul să depună cererea, deoarece nu-i pot da adeverință pentru cererea din anul anterior. Obligatoriu trebuie să aibă depusă cererea pentru campania 2020, ulterior poate face această solicitare în situația în care dorește să fie finanțat până la încasarea subvenției. Automat, în momentul în care demarăm plata avansului și plata regulară, banca automat reține fermierilor partea de creditare pe care au obținut-o în perioada aceasta”, a explicat Ovidiu Săvâșcă pentru Zi de Zi.

Acesta a mai subliniat că prin decizia de a elibera mai devreme adeverințele-punte s-a dorit și ca fermierii să fie încurajați să depună cererea unică de plată în timp util. ”Cumva îi motivăm pe fermieri să vină mai repede să-și depună cererea de plată pentru că au și această posibilitate, ulterior depunerii cererilor pot accesa aceste credite prin bănci. APIA are încheiate convenții cu aproape toate băncile comerciale, iar fermierii, în funcție de oportunități, pot să-și aleagă banca”, a conchis șeful APIA Mureș.

Ministrul Agriculturii: Banii alocați pentru Programul LÂNA o să ajungă la oieri, și nu la samsari! Ramona Dascălu - 4 iunie 2020 Subvenția pe lână, subvenție exportată! Ministrul Agriculturii Adrian Oros a explicat în cadrul conferinței de presă pe care a susținut-o astăzi la sediul Ministerul Agriculturii că a luat decizia de a opri programul de

7

minimis pentru comercializarea lânii pe motiv că banii nu ajungeau la crescătorii de oi, ci la samsari. Acesta a mai spus că anul trecut, lâna românească a fost exportată la un preț de 3,5 milioane de euro, aceeași sumă fiind acordată de statul român pentru subvenția pe lână.

”Acest program nu va continua. Acești bani o să-i dăm altfel ca să ajungă la ei pentru că acești bani ajungeau la niște samsari care treceau în mod fictiv niște cantități de lână care ar fi preluate de la fermieri, cantități de lână care raportate la efectiv ajungeau la 36 de kg de lână pe oaie. (…) Lâna care a fost exportată anul trecut, câteva zeci de mii de tone de lână a fost exportată la un preț de 3,5 milioane de euro, exact cuantumul subvenției acordate. Deci, practic toată subvenția acordată anul trecut a fost exportată. S-au cumpărat câteva mii de kilograme de lână prelucrată la un preț aproape egal”, a declarat Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii a spus însă că oierii români vor beneficia în continuare de acei bani care le-au fost destinați, dar vor fi acordați sub altă formă.

”Am oprit acest program pentru că nu ajungea la fermieri și la oieri, ajungea la samsari. O să vă comunicăm modalitatea prin care o să-i sprijinim, cum anume acei bani care le-au fost destinați și care sunt prinși în bugetul Ministerului o să ajungă la oieri, și nu la samsari”, a spus ministrul Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii: Fermierii reclamă că au probleme cu eliberarea adeverințelor de către primari!Roxana Dobre - 4 iunie 2020

Ministrul agriculturii a lansat un nou apel către primarii din toată țara de a veni în ajutorul funcționarilor APIA care solicită adeverințele obligatorii pentru fermierii care cer subvenții și să nu ”încurce” activitatea de depunere a actului care atestă utilizarea terenului. Șeful de la agricultură spune că din păcate fermierii reclamă că au probleme cu eliberarea adeverințelor de către primari și nu pot depune cererea unică!

8

”Fac un apel către primari: să ne ajute, să nu se încurce dacă pot în această perioadă. APIA a găsit o soluție ca fermierii să nu mai treacă pe la centrele APIA iar cererile să fie depuse online. Funcționarii lucrează și sâmbăta-duminica, sărbători legale și vreau cu această ocazie să le multumesc. Din păcate fermierii reclamă că au probleme cu eliberarea adeverințelor de către primari și nu pot depune cereri”, a declarat Oros.

Conform celor mai noi cifre obținute de Agrointeligența-AGROINTEL.RO până la 3 iunie au fost depuse 758.777 de fermieri care au solicitat subvenții pentru o suprafață de 7.579.347 de hectare. 

Reamintim că și șeful APIAa lansat un apel urgent către primarii din toată țara care nu au eliberat încă adeverința obligatorie pentru cererea unică, aferentă Campaniei 2020. Adrian Pintea a transmis prin intermediu Agrointeligența-AGROINTEL.RO un mesaj în care îi roagă pe edili să elibereze în regim de urgență documentul pentru subvenții și să îl transmită Centrelor APIA conform listei de fermieri transmise anterior de acestea!

ând ar putea fermierii să încaseze avansul din subvențiile APIA pentru acest an! Roxana Dobre - 4 iunie 2020

Ministerul Agriculturii vine cu o veste bună pentru fermieri: avansul pentru subvențiile din Campania 2020 ar putea începe mai devreme anul acesta. Adrian Oros a anunțat astăzi, joi – 4 iunie, că decizia finală aparține Comsiei Europene care urmează să trimită un răspuns către oficialii români. În prezent data oficială rămâne 16 octombrie ca și în anii trecuți.

(…) După cum se știe termenul final pentru depunerea cererii unice până pe 15 iunie și ne dorim ca la această dată toți fermierii să aibă cererile depuse astfel încât să primească în toamnă banii. Noi am cerut să plătim în luna septembrie, să vedem ce ne aprobă Comisia”, a anunțat Oros.

Reamintim că între 15 iunie și 13 iulie fermierii vor fi notificați în privința controlului preliminar (26 de zile). În cursul controalelor administrative referitoare la utilizarea terenurilor agricole care fac obiectul cererii unice de plată, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plată verifică corespondenţa suprafeţelor utilizate înscrise în adeverinţă, cu suprafeţele declarate în cererea unică de plată.

În urma verificărilor, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plată notifică, după caz, fermierul pentru clarificări suplimentare, în urma cărora decide dacă sunt necesare măsuri corective de reducere a suprafeţei declarate, conform art. 5 alin. 5 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

9

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (8) din ordonanţă, în cursul controalelor administrative, în situaţia în care se constată că terenul face obiectul cererilor a doi sau mai mulţi solicitanţi, APIA, în termen de 30 de zile calendaristice, va notifica solicitanţii, care au obligaţia să rezolve litigiul.

Dacă litigiul nu se rezolvă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, suprafaţa de teren supradeclarată nu este eligibilă la plată în anul curent de cerere, cu excepţia cazurilor în care litigiul este soluţionat în instanţă judecătorească, conform art. 5 alin. (51) din Ordinului MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Imediat după finalizarea acestei activități, undeva la începutul lunii iulie, urmează eșantionul de control în teren. Șeful APIA Mureș, Ovidiu Săvâșcă, a anunțat recent că anul acesta, din sursele care le are, se va merge pe controale pe teledetecție, să fie cât mai puțin contact între fermier și funcționar.

”Cu siguranță, aproape tot eșantionul va fi supus acestui tip de control. După ce vom primi rezultatele de la prestatorul de teledetecție, vor fi aduse clarificările necesare, cele care nu au neclarități vor merge nai departe pe fluxul de autorizare, iar în cazurile cu neclarități, vor fi prezentate fermierilor care au posibilitatea de a cere reinterpretarea lor. Ulterior, după finalizarea acestor activități ne vom pregăti de plata avansului (15 octombrie – 1 decembrie), respectiv plata finală 1 decembrie-30 iunie (anul următor)”, a spus Ovidiu Săvâșcă.

APEL MINISTRUL AGRICULTURII: PRIMARII SĂ NE AJUTE, NU SĂ NE ÎNCURCE! Agroinfo 04 iunie 2020 SUBVENȚII APIA 2020! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a făcut astăzi un apel către primarii din România care trebuie să transmită la APIA adeverințele de la registrul agricol pentru fermierii care solicită anul acesta subvențiile agricole. Fac un apel către autoritățile locale, către primari, să ne ajute, să nu ne încurce în această perioadă, a spus șeful MADR.

Fermierii care solicită anul acesta subvențiile agricole la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) trebuie să atașeze la cererea APIA adeverința de la registrul agricol, eliberată de primării. Pentru respectarea măsurilor impuse de pandemie, adeverințele sunt transmise de primării direct la APIA. Fermierii nu mai trebuie să meargă la primărie pentru a-și ridica adeverințele. Mai mulți fermieri s-au plâns că au probleme,

10

că primăriile refuză eliberarea adeverințelor. În unele localități, primăriile condiționează eliberarea acestei adeverințe de plata taxelor și impozitelor. Atenție! Adeverința nu trebuie condiționată de plata taxelor și impozitelor! Acesta e un abuz din partea primarilor.

Fac un apel către fermierii care încă nu și-au depus cererile la APIA, dar mai ales către autoritățile publice locale, către primari, să ne ajute, să nu ne încurce în această perioadă. Până acum s-au făcut plăți în valoare de 2,5 miliarde euro (plăți APIA către fermieri n.r.). Cererile sunt depuse online, pentru că știți, de la începutul pandemiei, cei de la APIA au reușit cam în două săptămâni să găsească o procedură de depunere online a cererilor, oamenii să nu mai treacă pe la primării, adeverințele să fie transmise la APIA, a spus ministrul agriculturii.

Adrian Oros a adăugat că așteaptă un răspuns de la Comisia Europeană privind solicitarea României de a le plăti fermierilor avansul la subvențiile APIA cu o lună mai devreme, în septembrie.

Termenul limită de depunere a cererilor unice la APIA este 15 iunie. După acest termen, cererile pentru subvenții mai pot fi depuse timp de 25 de zile, dar cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere din suma care li s-ar cuveni fermierilor.

AFIR si FINANTARI

Ministrul Economiei: un MILIARD de euro pentru sprijinirea IMM-urilor In iun. 4, 2020  

Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu

Intreprinderile mici și mijlocii, inclusiv cele din agricultură, vor avea la dispoziție, sub formă de granturi din fonduri europene, suma de un miliard de euro, bani care vor fi alocați în funcție de gradul de afectare și mărimea afacerii. Anunțul a fost făcut de ministrul Economiei, Energiei

11

și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, distribuit și printr-o postare pe pagina de Facebook al PNL Sector 3.

„Vreau ca în cursul lunii iulie să începem evaluarea proiectelor depuse de către antreprenori, vom discuta, în curând, în Guvern despre această evaluare. Iar în acest sens, mă gândesc să venim cu o noutate, astfel încât evaluările proiectelor să se facă rapid pe baza unui punctaj care să fie calculat automat de către computer”, a declarat Virgil Popescu.

Potrivit ministrului, ”Va exista, la Ministerul Economiei, un pachet de ajutor pentru IMM-uri cu un buget pentru granturi nerambursabile de un miliard de euro. Va fi împărțit în trei proiecte:

– 550 milioane euro granturi pentru investiții, până în 200.000 de euro fiecare grant;

– 350 milioane granturi de capital, tot până în 200.000 de euro, pentru companiile lovite puternic de pandemie: turism, horeca, transport auto, industria de evenimente;

– 100 milioane euro, granturi până în 2.000 de euro pentru firme cu un singur salariat, care este și acționarul companiei și care nu au beneficiat de niciun ajutor în această perioadă.

Vor fi fonduri europene cu această destinație, e un program negociat cu Comisia Europeană de Ministerul Fondurilor Europene și care va fi derulat de Ministerul Economiei”, scrie în postarea de pe Facebook.

200 de milioane de euro, fonduri europene pentru producătorii din mediul rural | 05 Jun 2020

Ajtutor pentru producătorii din mediul rural din bani europeni: 200 de milioane de euro vor fi direcționați către ei. Programul va fi lansat, însă, de la 1 august. Vor fi ajutați cei care pun pe piață produse tradiționale și care au fost puternic

12

afectați de actuala criză. Ministrul Mediului, Costel Alexe, a făcut anunțul, după o discuție cu ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș:

“În vara acestui an, din august, România va beneficia de 200 milioane de euro redirecționate către producătorii din zona rurală. Toți cei care cu greu produc și se chinuie să își promoveze produsele vor primi un sprijin.”

https://www.europafm.ro/200-de-milioane-de-euro-fonduri-europene-pentru-producatorii-din-mediul-rural-audio/

Audio Player

00:00

Din septembrie, pentru produsele din Arii Naționale Protejate va fi lansată o platformă online prin care se vor acorda certificările. Odată trecut acest pas, produsele pot fi sprijinite să ajungă și în supermarketuri.

“Toți producătorii de bună-credință, care cu pasiune asigură dezvoltarea comunităților locale, trebuiesc sprijiniți. În septembrie, vom lansa o platformă online pentru ca acești producători să fie sprijiniți.”

ALTELE

Procese verbale încheiate pentru 1,3 milioane de hectare afectate de secetă Angelica Lefter - 4 iunie 2020

Foto: Daniel Pușcuță

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat, astăzi, joi – 4 iunie, într-o conferință de presă, că din totalul celor 2,9 milioane de hectare

13

semănate în toamnă, comisiile de evaluare a pagubelor cauzate de secetă au întocmit deja procese verbale pentru 1,3 milioane de hectare. În ședința de Guvern, Adrian Oros a precizat că situația va fi finalizată până pe 15 iunie.

”La această oră avem centralizate procese verbale de constatare întocmite de către comisiile evaluare pe o suprafaţă totală de 1,3 milioane hectare din cel 2,9 milioane care au fost însămânţate în toamnă. Judeţele cele mai calamitate sunt: Constanţa, cu 329.000 hectare, Tulcea cu 122.000 hectare, Botoşani – 105.000 hectare, Ialomiţa – 103.000 hectare, Timiş – 75.000 de hectare şi Buzău, cu 69.000 de hectare”, a declarat ministrul de resort.

Totodată, oficialul a făcut apel la conștiința fermierilor în ceea ce privește raportarea corectă a pagubelor pe care le-au suferit, în contextul în care ar fi fost semnalate nereguli în raportarea suprafețelor calamitate.

”Atrag atenţia şi facem apel la buna credinţă şi la corectitudinea fermierilor atunci când raportează suprafeţele calamitate, la buna credinţă şi vigilenţa celor din comisii de constatarea şi evaluare a pagubelor, pentru ca banii să ajungă în mod corect, în mod onest, la cei care au suferit aceste pagube, iar modalitatea de despăgubire să fie cât mai obiectivă”, a subliniat ministrul Agriculturii.

Având în vedere că meteorologii au anunțat o vară extrem de călduroasă și secetoasă, Adrian Oros a făcut cunoscut faptul că a fost repornită stația de irigat de la Sultana, iar în curând se va reporni și stația de la Făurei, care vor asigura irigarea a 60.000 de hectare de culturi agricole.

După primele estimări ale meteorologilor, este posibil ca 2020 să se alăture celor mai călduroși ani din istoria măsurătorilor meteorologice.

Ministrul Costel Alexe lansează marca „Produs în Arie Naturală Protejată”. Astăzi este Ziua Mondială a Mediului Bogdan Ungureanu 5 iunie 2020

14

Cu ocazia zilei de 5 iunie, când se celebrează în fiecare an Ziua Mondială a Mediului, ministrul Costel Alexe va lansa un nou brand în România. Cine îl va putea utiliza?

Ziua Mondială a Mediului este celebrată în fiecare an la 5 iunie, iar în acest context Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor lansează în premieră, în România, marca înregistrată „Produs în Arie Naturală Protejată”. Ministrul de resort, Costel Alexe, va participa la lansarea brandului alături de producători din mai multe arii naturale protejate, care vor putea utiliza acest brand.În 2020, tema Zilei Mondiale a Mediului înconjurător este biodiversitatea, salvarea acesteia şi salvarea sănătăţii şi vieţii oamenilor, precizează ministrul Alexe.

„Este timpul pentru natură!, acesta este îndemnul ONU pentru 2020, aceasta este campania care recomandă ca fiecare dintre noi să fim mai atenţi cu acţiunile noastre care au legătură cu mediul şi să spunem mai departe de ce considerăm că este timpul pentru fapte în favoarea naturii. Evenimentele recente, care au avut un impact grav asupra mediului, de la pădurile distruse de incendii din Brazilia, Statele Unite şi Australia, la invazia de lăcuste din Africa de Est, până la pandemia de COVID 19 – toate acestea demonstrează legătura esenţială dintre oameni şi natură. Este o ţesătură a vieţii. Dacă un element din această perfecţiune este distrus, toate celelalte vor fi afectate. Consecinţele pot fi dezastruoase. Suferinţa la nivel planetar, provocată de pandemia de COVID 19, arată că este nevoie de o reacţie de protecţie şi iubire faţă de natură, tot la nivel planetar, mai scrie https://www.worldenvironmentday.global/”, scrie Costel Alexe vineri, pe pagina sa de Facebook.

Ziua Mondială a Mediului a fost stabilită în 1972Ziua Mediului este unul dintre principalele mijloace prin care Organizaţia Naţiunilor Unite încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului şi, totodată, să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens. Ziua Mondială a Mediului a fost stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1972, la Stockholm, în Suedia, cu ocazia organizării primei conferinţe privind problemele de mediu, scrie Agerpres.„Cei mai mulţi dintre noi ştim că alimentele pe care le mâncăm, aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem şi climatul care face planeta noastră locuibilă, toate, vin din natură. Cu toate că natura este foarte darnică, noi, oamenii, încă nu o ocrotim pe cât ar trebui. De aceea trebuie să ne schimbăm atitudinea. Trebuie să învăţăm să respectăm natura”, se arată în postarea ministrului citat.

15

Fiecare Zi Mondială a Mediului este găzduită de o altă ţară, în care au loc sărbători oficiale. Anul acesta gazda este Columbia, în parteneriat cu Germania. Prin Iniţiativa Internaţională Climatică a Ministerului Federal german pentru Mediu, Conservarea Naturii şi Securitatea Nucleară, programul Naţiunilor Unite pentru Mediu finanţează Campania „Ziua Mondială a Mediului 2020 #ForNature”.

„Un milion de specii de animale şi plante sunt în pericol să dispară”Campania globală evidenţiază modul în care natura oferă servicii vitale umanităţii şi nevoia urgentă de a opri distrugerea acesteia.„Natura strigă după ajutor: un milion de specii de animale şi plante sunt în pericol să dispară. Pentru Ziua Mondială a Mediului 2020, toată lumea este invitată să împărtăşească de ce este timpul pentru natură. Aşadar, fii parte a soluţiei şi alătură-te apelului global #ForNature. În acest an, milioane de oameni vor sărbători digital, la nivel Mondial, din cauza pandemiei de COVID-19. În lumina celor de mai sus, trebuie să fim conştienţi că fiecare zi este ziua mediului.Fiecare acţiune a noastră este pentru Natură şi ar trebui să fie gândită astfel încât să reducă la minim consecinţele asupra mediului înconjurător. Dacă natura este sănătoasă şi noi, oamenii, vom fi mai sănătoşi. Dacă ocrotim acum natura, ocrotim şi viitorul copiilor noştri. Este timpul pentru natură! Participă!”, îşi încheie postarea ministrul român al Mediului.

Anuntul sefului ANSVSA! Ce se intampla cu hotelurile si restaurantele In iun. 5, 2020  

În cazul apariţiei de cazuri de infectare cu noul coronavirus într-un hotel sau restaurant, dacă acesta are stabilite circuite diferite, nu se va închide întreaga unitate, ci doar secţiunile afectate, a declarat, joi, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Robert Chioveanu, într-o discuţie cu antreprenorii din turism, transmite AGERPRES.

În timpul discuţiei găzduite de Clubul Oamenilor de Afaceri Liberali, un antreprenor din turism a afirmat că apariţia de cazuri de îmbolnăviri cu Covid-19 în marile hoteluri este inevitabilă şi l-a întrebat pe şeful ANSVSA care va fi reacţia autorităţilor.

16

“Noi am avut cazuri în unităţi de procesare de carne din mai multe judeţe în care oameni au fost diagnosticaţi în unitatea respectivă. Ce s-a întâmplat? Într-o unitate de procesare carne, unde avea şi tranşare şi depozitare, am închis doar pe fluxul unde a fost depistat cazul, omul respectiv. Am închis activitatea acolo pentru 48 de ore, am făcut igienizare, restul activităţilor au mers înainte. Am izolat acolo, s-a făcut igienizarea, s-a făcut ancheta epidemiologică, după care activitatea, în totalitatea ei, în integritatea ei, s-a desfăşurat în parametri normali. Deci, dacă într-un hotel sau într-un restaurant se întâmplă (să fie identificat un caz pozitiv – n. r.) şi aveţi circuite diferite, să spunem că la camera de la etajul 1, se închide zona de acces pentru etajul 1, se face dezinfecţie, se face igienizare, se face ancheta epidemiologică, după care etajele 2 şi 3 pot funcţiona. Noi pe această idee am mers, nu să blocăm întreaga activitate”, a răspuns Robert Chioveanu.

Preşedintele ANSVSA a menţionat că măsurile de prevenţie pentru operatorii din domeniul alimentar au fost postate pe site-ul Autorităţii.

“Pe site-ul Autorităţii noastre, www.ansvsa.ro, am pus 10 reguli pe care operatorii economici din domeniul alimentar trebuie să le respecte cu privire la siguranţa alimentelor şi Covid-19, apoi sunt recomandări clare pentru reluarea activităţilor de către operatorii din domeniul alimentaţiei publice. Sunt cerinţe normale, de bun-simţ. Trei luni de zile (operatorii economici, n.r.) au fost închişi. Acum îşi deschid afacerile, deci trebuie să avem nişte cerinţe minime, specifice, să se îngrijească şi să îşi ia toate măsurile de precauţie, măsuri care înainte de reluarea activităţii să fie adecvate, pentru ca să nu existe un caz de Covid în unitate. Vă daţi seama ce s-ar întâmpla dacă s-ar duce vestea că a fost depistat un caz în unitatea dumneavoastră!”, le-a transmis Robert Chioveanu antreprenorilor din turism.

Familiile din România au avut un venit mediu lunar de aproape 5.000 de lei în 2019. Este o creştere semnificativă faţă de anul precedent Bogdan Ungureanu 5 iunie 2020    

Institutul Naţional de Statistică a prezentat, vineri, datele privind veniturile şi cheltuielile gospodăriilor din România, aferente anului 2019. Veniturile totale medii lunare au fost de aproape 5.000 de lei pe gospodărie anul trecut, în timp ce cheltuielile totale au fost de puţin peste 4.000 de lei.

Veniturile totale medii lunare ale populaţiei pe o gospodărie au fost de 4.790 lei în 2019, în creştere cu 12,7% faţă de 2018, iar cheltuielile totale au ajuns la 4.092 lei lunar, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri. Potrivit sursei citate, la nivelul fiecărei gospodării din

17

România, venitul total mediu lunar a fost de 1.853 lei pe persoană, în creştere cu 13,6%. iar cheltuiala medie totală s-a ridicat la 1.583 lei/persoană.Anul trecut, veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.453 lei lunar pe gospodărie (1.722 lei pe persoană), în creştere cu 13,6% faţă de anul 2018, iar veniturile în natură de 337 lei lunar pe gospodărie (139 lei pe persoană), cu 1,8% mai mult faţă de anul 2018.

Salariile rămân cea mai importantă sursă de venituriSalariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,6% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creştere faţă anul 2018 cu 1,4 puncte procentuale), iar în termeni nominali, valoarea acestora a crescut cu 15% faţă de anul precedent.La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18,4% în anul 2019, respectiv 18,7% în anul 2018), veniturile din activităţi neagricole independente (2,0% în anul 2019, respectiv 2,2% în anul 2018), veniturile din agricultură (1,8% în anul 2019, respectiv 1,9% în anul 2018), precum şi veniturile în natură (7,0% în anul 2019, respectiv 7,8% în anul 2018), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (5,8% în anul 2019, respectiv 6,4% în anul 2018).INS precizează că mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.

Pe ce îşi cheltuiesc românii banii?Potrivit INS, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.), notează Agerpres.Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,6% în anul 2019, respectiv 0,5% în anul 2018).INS menţionează că mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.

18

Sorin Pâslaru, ZF: O ancoră de 39 mld. euro pentru economia românească faţă de 2008: populaţia şi firmele au în conturi la bănci cu 21 mld. euro mai mult decât soldul creditelor. Sorin Pâslaru 05.06.2020,

Se adaugă fondurile de pensii cu 13 mld. euro active şi fondurile mutuale cu 5 mld. euro, care nu contau la criza precedentă

Orice decizie va lua agenţia de rating Standard & Poor’s, economia românească este astăzi mult mai solidă financiar decât în 2008 şi va putea amortiza lovitura scăderii ratingului pentru că în perioada 2008-2020 au fost create economii masive la nivelul populaţiei şi companiilor.

Astfel, în 2008 nu existau fondurile de pensii Pilon 2, fondurile mutuale erau slabe, iar depozitele populaţiei şi firmelor în bănci erau mai mici cu 14 miliarde de euro decât soldul creditelor. Economisirea internă era aşadar depăşită de nivelul obligaţiilor persoanelor fizice şi al companiilor, ceea ce s-a transpus într-o slăbiciune generală pentru toată economia când a venit valul crizei.

Este interesant că situaţia de acum este într-un fel similară din punctul de vedere al relaţiei României cu Standard & Poor’s. Această agenţie pusese sub perspectiva negativă ratingul BBB- de atunci al României încă din noiembrie 2017.

19

Criza globală era atunci în pregătire, fiind căderi în principal doar pe bursa americană. Ratingul fusese pus în perspectivă negativă din cauza expansiunii bugetare şi a deficitului extern. Apoi, pe 27 octombrie ratingul a fost redus provocând criza financiară dură în România, cu depreciere a leului şi explozie a costurilor de finanţare.

Exact la fel acum, Standard & Poor’s a pus sub perspectivă ratingul BBB-, pe care România l-a recăpătat între timp, încă din decembrie 2019 din cauza scăpării frâului bugetar şi a celui al deficitului extern. Deci dinaintea crizei provocate de pandemie.

De data aceasta însă, finanţele private stau mai bine decât finanţele publice. În 2008, datoria publică era de doar 15% din PIB şi totuşi România a intrat în criză pentru că erau puternic dezechilibrate prin credite externe finanţele private. Datoria publică a crescut între timp la 38% din PIB.

Indiferent ce decizie ia astăzi Standard & Poor’s, este de prevăzut că impactul va fi mai redus decât în 2008 pentru că de data aceasta statul român se poate baza într-o măsură mult mai mare pe piaţa locală pentru finanţare decât în 2008.

Dacă se adună soldul fondurilor de pensii private Pilon 2, al fondurilor mutuale şi excedentul depozitelor şi lichidităţilor din bănci faţă de soldul creditelor rezultă o disponibilitate de aproape 40 miliarde de euro. Aceştia sunt bani acumulaţi de populaţie şi firme în cei 10 ani care au trecut de la criza precedentă şi pot fi o ancoră dacă situaţia internaţională şi poziţia externă a României se vor înrăutaţi.

Astfel, în fondurile private de pensii pilon 2 sunt acumulări de 13 miliarde de euro, iar la fondurile mutuale activele sunt de 5 miliarde de euro, conform ultimelor date pe aprilie 2020. Majoritatea acestor active merg în titluri de stat. În 2008 sumele erau infime în aceste fonduri.

Populaţia are disponibilităţi şi depozite în lei şi valută de 50 miliarde de euro (aprilie 2020), cu 20 miliarde de euro mai mult decât soldul creditelor de 30 miliarde de euro, conform BNR. În septembrie 2008, populaţia avea depozite de 23 miliarde de euro, la credite de 27 miliarde de euro, deci atunci creditele erau cu 4 miliarde de euro mai mari decât depozitele.

De remarcat că populaţia şi-a majorat economiile din bănci cu 27 miliarde de euro între 2008 şi 2020, deci cu circa 2,5 miliarde euro pe an, iar între timp soldul creditelor a crescut cu doar 3 miliarde de euro în total.

20

Dacă guvernul îşi propune mâine să se împrumute masiv direct de la populaţie, are de unde. Oamenii au în bănci 50 miliarde de euro, iar băncile nu îi folosesc pentru credite decât parţial şi împrumută ele statul.

Firmele au în bănci (lei şi valută, disponibilităţi şi depozite, aprilie 2020) circa 26 miliarde de euro, cu un miliard de euro mai mult decât soldul creditelor. Curios lucru pentru o economie în dezvoltare, firmele preferă să economisească mai mult decât să împrumute de la bănci. În general, firmele sunt cele care găsesc oportunităţi de business şi au credite mai mari decât depozite.

În 2008, firmele aveau credite de 26 miliarde de euro şi depozite de 16 mld. euro.

Iată că în pofida relansării economiei şi a creşterii PIB-ului de la 140 miliarde de euro în 2008 la 220 miliarde euro în 2019, creditele acordate de sistemul bancar pentru firme au scăzut de la 26 miliarde de euro în 2008 la

25 miliarde de euro în aceeaşi perioadă.

Aceasta este o retragere inexplicabilă a sistemului bancar în termeni reali din economie, iar noua situaţie va face cu atât mai dificilă revenirea creditării.

MARCEL BOLOŞ: "România va avea la dispoziţie încă 1,5 miliarde euro din facilitatea de finanţare"S.B. Politică / 05 iunie

România va avea la dispoziţie încă 1,5 miliarde euro din facilitatea de finanţare REACT-EU, a anunţat Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, potrivit Agerpres.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, MFE a trimis deja un punct de vedere pe marginea Regulamentului propus de Comisia Europeană pe această temă.

De asemenea, alte fonduri suplimentare sunt disponibile printr-un nou instrument temporar - SURE (Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency - sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj în situaţie de urgenţă). Prin acest Program România va putea aceea 5 miliarde euro în perioada 2020-2022, pentru a sprijini măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă.

21

"Premierul Ludovic Orban a solicitat MFE şi Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale să pregătească deja modificările legislative necesare pentru accesarea sumelor prin intermediul acestui nou instrument al Comisiei Europene. Totodată, în cadrul şedinţei de Guvern, ministrul Fondurilor Europene a fost mandatat de premierul Ludovic Orban să pregătească Programul de recuperare şi rezilienţă necesar pentru a accesa alte finanţări europene", se menţionează în comunicatul MFE.

În şedinţa de Guvern a fost aprobat şi Memorandumul privind alocarea unor bani în cadrul Programelor Operaţionale gestionate de Ministerul Fondurilor Europene pentru evitarea dezangajării fondurilor alocate şi pentru finanţarea măsurilor de combatere a efectelor negative ale pandemiei COVID-19.

La nivelul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) au fost identificate sume cu risc de neutilizare în valoare de 1 miliarde de euro. Din această sumă, 450 milioane de euro au fost realocate în cadrul POIM, către alte axe, iar 580 milioane de euro către alte programe, astfel: 500 milioane de euro la Programul Operaţional Competitivitate, pentru finanţarea unei scheme de grant dedicată capitalului de lucru, şi 80 milioane de euro la Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027 şi pentru pentru asigurarea finanţării acordului PASSA-BEI în perioada 2020 -2023.

În cadrul Programului Operaţional Capital Uman, suma de 450 milioane de euro va fi redistribuită pentru a fi finanţată plata şomajului tehnic (300 milioane euro), a stimulentului de risc pentru cadrele medicale (120 milioane euro) şi măsurile destinate asistenţei sociale pentru persoanele vârstnice (30 milioane euro), menţionează MFE.

În ceea ce priveşte finanţările pentru programe naţionale, în şedinţa de Guvern de joi a fost adoptată şi Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri pentru includerea unor Programe Naţionale la finanţare din fonduri europene. Astfel, vor putea fi finanţate din fonduri europene Programe Naţionale pentru: integrarea pe piaţa muncii a categoriilor sociale considerate prioritare la nivel naţional; susţinerea antreprenoriatului, a structurilor de economie socială şi a altor iniţiative ale mediului de afaceri; digitalizarea activităţilor desfăşurate de mediul de afaceri, inclusiv dezvoltarea de competenţe digitale ale forţei de muncă; măsuri active de ocupare a forţei de muncă; măsuri active pentru dezvoltarea serviciilor de asistenţă comunitară pentru persoanele vârstnice; investiţii în domeniul cercetării, dezvoltării, inovării.

22

"Programele finanţate vor fi aprobate prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Fondurilor Europene şi a ministerelor cu atribuţii în implementarea domeniilor respective", se precizează în comunicat.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 115/2020 pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 194/2019 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni aplicabile cererilor de plată depuse începând cu anul 2019 pentru măsurile 10 "Agromediu şi climă", 11 "Agricultura ecologică" şi 13 "Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice" prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, din 27.04.2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 454 din 29.05.2020. A intrat în vigoare la 29.05.2020

Legislaţie europeană

Directiva nr. 739/2020 de modificare a anexei III la Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte includerea SARS-CoV-2 în lista agenţilor biologici care cauzează infecţii la om şi de modificare a Directivei (UE) 2019/1833 a Comisiei, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 175 din 04.06.2020. A intrat în vigoare la 04.06.2020

Regulamentul delegat nr. 687/2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele de prevenire şi control al anumitor boli listate (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 174 din 03.06.2020. Va intra în vigoare la 23.06.2020

Regulamentul delegat nr. 688/2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de sănătate animală pentru circulaţia în interiorul Uniunii a animalelor terestre şi a ouălor pentru incubaţie (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 174 din 03.06.2020. Va intra în vigoare la 23.06.2020

Regulamentul delegat nr. 689/2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte

23

normele privind supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate şi emergente (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 174 din 03.06.2020. Va intra în vigoare la 23.06.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 690/2020 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte bolile listate care fac obiectul programelor de supraveghere ale Uniunii, domeniul de aplicare geografic al acestor programe şi bolile listate pentru care se poate stabili statutul de indemn de boală al compartimentelor (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 174 din 03.06.2020. Va intra în vigoare la 23.06.2020

………………….

INTERNE

Legea pășunatului se schimbă din toamnă! Anunțul oierului Ionică Sterp pentru crescătorii de animale! Angelica Lefter - 4 iunie

Crescătorul de oi, Ionică Sterp, membru fondator al Asociației Profesionale a Crescătorilor de Ovine din România, transmite oierilor un mesaj la unitate, în speranța că discuțiile cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, vor rezolva o parte dintre problemele din sector.

Fermierul bihorean vorbește într-un mesaj prezentat live pe Facebook despre problemele cu care se confruntă oierii.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO  prezintă o parte din expunerea oierului, în care menționează că au apărut rezultate după discuțiile cu oficialii. Crescătorul de ovine a menționat, printre altele, și demersurile făcute pentru modificarea legii pășunatului:

24

”Am mai propus să umblăm în toamnă la legea pășunatului și a fost de acord (nr. ministrul Agriculturii, Adrian Oros) sunt prea mari abuzuri. Vrem să cerem părerea fermierilor, să ne scrieți, cum ar fi corect să se dea subvenția din 2021–2027, pe hectarul de pășune, cum a fost până acum sau pe unitate vită mare la hectar? În momentul când s-a dat pe unitate vită mare la hectar am scos din schemă toată goana aceasta după miile de hectare de pășune, cearta aceasta între fermieri. În acel moment, cât iei…iei 110 euro pe hectarul de pășune, câtă vită mare ai, 6-10 oi la hectar, 110 euro îi împarți la 6-7-10 oi. În acel moment nu se mai aleargă după sutele sau miile de hectare de pășune”, a specificat Ionică Sterp.

Totodată crescătorul de animale a precizat că la nivel de asociație va fi luată o decizie pentru o cerere oficială care să ajungă pe masa decidenților pentru a rezolva problema pășunilor:

”Asociația Profesională a Crescătorilor de Ovine din România o să facă o ședință cu toți membrii fondatori ai asociației, o să luăm o decizie și o să facem o cerere către Ministerul Agriculturii și avem promisiuni că se poate umbla și se poate rezolva și problema aceasta. Reprezentanții actuali ai Ministerului Agriculturii au înțeles situația. Am colegi care cumpără berbeci doar ca să ia SCZ-ul. Omul are dreptate că nu avea cum să supraviețuiască dacă telemeaua era 14-15 lei kilogramul, mielul 7 lei. El trebuia să facă chestia asta ca să ia banii de la SCZ să mai poată supraviețui.(..) Atât timp cât tu îl obligi pe om cu un berbec la 35 de oi, tu îi ceri, îl faci pe el să facă o infracțiune! (…) Treaba cu pășunea o să fie de la toamnă, o să fie multă bătaie de cap! (…)”

Mesajul lui Ionică Sterp este îndreptat către toți crescătorii de oi pe care îi îndeamnă la unitate pentru ca acele conflicte între fermieri pentru pășune să înceteze, iar relațiile cu edilii să se normalizeze.

”Sunt colegi care fac performanță, 5% fac performanță, restul fac pe hârtie și îmi asum ce zic! Dacă nu suntem uniți nu am făcut absolut nimic, își bat joc primarii de noi, își bat joc toate instituțiile la care noi suntem subalterni. Nu mai vrem să fim între bani europeni!

Tu, crescător de animale, vine banul pentru tine, iar acel primar, dacă nu reușești printr-un proiect de lege să-l oprești cumva, 500 de lei, 700 de lei, 1000 de lei, 1600 de lei hectarul de pășune la Alba Iulia. Nu numai că-ți ia subvenția, dar te-a terminat! Ești obligat să vinzi animalele!”, a mai menționat crescătorul de ovine Ionică Sterp.

25

OIERUL IONICĂ STERP: SUBVENȚIA APIA PE PĂȘUNE PLĂTITĂ PE UNITATE VITĂ MARE, NU PE HECTAR! Agroinfo  05 iunie 2020 SCHIMBĂRI LA LEGEA PĂȘUNILOR. Crescătorul de ovine Ionică Sterp din județul Bihor, membru fondator al Asociației Profesionale a Ciobanilor (APC), i-a anunțat ieri pe oierii români, într-un live pe Facebook, că APC a solicitat ministrului agriculturii schimbarea legii pășunilor și că sunt prevăzute modificări din toamnă. Crescătorii de animale sunt întrebați dacă vor ca subvenția APIA pentru pășune să nu se mai plătească pe hectar, să fie plătită pe unitate vită mare (UVM) la hectar.

Am propus la Ministerul Agriculturii să umblăm în toamnă la legea pășunatului și a fost de acord (ministrul agriculturii n.r.) pentru că sunt prea mari abuzuri. (..)

O să vă cerem părerea, să ne scrieți cum ar fi corect să se dea subvenția din 2021-2027, pe hectarul de pășune, cum a fost până acum, sau să se dea pe unitate vită mare la hectar. În momentul în care se dă pe unitate vită mare la hectar, am scos din schemă toată goana asta după miile de hectare de pășune, cearta asta între fermieri. În momentul ăla, iei 110 euro pe hectarul de pășune, câtă vită mare ai, 60-70 oi la hectar, 110 euro îi împarți la 60-70 de oi și-n momentul ăla nu se mai fuge după miile de hectare de pășune. O să facem o cerere către Ministerul Agriculturii și avem promisiuni că se poate umbla și se poate rezolva și problema asta, a spus crescătorul de ovine Ionică Sterp, vicepreședintele Asociației Profesionale a Ciobanilor (în foto).

Oierul din Bihor a adăugat că ministrul agriculturii, Adrian Oros, a avut miercuri, 3 iunie 2020, o discuție la Ministerul Agriculturii cu reprezentanții mai multor asociații ale crescătorilor de ovine din România.

Avem promisiuni că la toamnă o să se umble la legea pășunatului. Cerem părerea crescătorilor de oi din România, domle, cum ați fi de acord să se dea subvenția? Pe hectarul de pășune sau pe unitatea vită mare la hectar? În momentul când ai luat (subvenția n.r.) pe unitate vită mare la hectar, ai

26

eliminat goana după miile de hectare. Ai o vacă, ți-ai luat 110 euro, ai 6 oi, 70 la hectar ți-ai împărțit banii pe cap de oaie. Am înțeles că se va da (subvenție n.r.) și pe producție. Ai vândut 100 de miei, ai avut trei tone de carne, statul, Uniunea Europeană vine cu 70 de cenți, cu un euro, cât vine pe kilogram. Eu zic că e un lucru bun și se elimină cât de cât hoția, a mai spus crescătorul de ovine.

Crescătorii de animale din România reclamă mereu multiplele probleme legate de pășune. Mulți dintre crescători acuză primăriile de nedreapta împărțire a pășunii, mulți susțin că sunt unii care nu au animale, nu asigură încărcătura cu animale pe pășune de minim 0,3 UVM/ha, dar primăriile le-au închiriat pășune cu singurul scop de a lua subvenția de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Alți crescători acuză asociațiile în care sunt membri că depun cererea pentru subvenția APIA pe pășune și banii nu sunt împărțiți între crescătorii membri.

Pășunea să fie dată crescătorilor! Știu cazuri unde și-a cumpărat 200 de oi numai să acopere pășunea de pe munte și să ia subvenție 360 euro pe hectar, a spus oierul Ionică Sterp.

Dan Petrescu: ”Sunt două lucruri foarte importante pe care le-am reușit: lâna și berbecii de origine” Ramona Dascălu - 4 iunie 2020

Dan Petrescu, mesaj către toți oierii români! Președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor (APC), prezent astăzi, joi – 4 iunie, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a anunțat că au fost rezolvate două probleme extrem de importante cu care crescătorii de oi se confruntau de ani buni. Prima problemă este cea legată de lână, oierii fiind ajutați să obțină bani pe lână prin APIA, iar cea de-a doua problemă face referire la berbecii de origine, urmând ca din acest an să nu se mai elibereze certificate de origine fără genotipare.

Președintele APC, Dan Petrescu, spune că în sfârșit, după ani de zile în care fermierii români au fost păcăliți să-și dea lâna pe nimic, sau chiar să fie

27

nevoiți să cheltuie bani din propriile buzunare ca să scape de ea, s-a pus capăt acestor nedreptăți și crescătorii de oi vor primi banii care li se cuvin pe lână prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

”Am venit la minister, de ieri suntem aici, să discutăm problemele arzătoare pe care noi le întâmpinăm în sector și pe care le-am întâmpinat de-a lungul anilor, probleme grave cu care s-a confruntat zootehnia în ultimii ani. (…) Am reușit anul acesta, din discuțiile cu conducerea ministerului să rezolvăm până acum două probleme importante, arzătoare. Problema cu lână, și știți foarte bine la ce hoții s-au făcut și acolo, și smecherii, și au beneficiat numai unii, când oaia ajunsese să aibă 30 de kilograme de lână sau acolo unde fermierii au vândut lână și nu aveau oi, iar cei care într-adevăr aveau animale și nu au putut să-și vândă lâna, au rămas cu ea pe câmp, au îngropata-o și au fost necesare cheltuieli pentru acest lucru. S-a stopat această fraudă deși mulți prin țară am primit amenințări către asociație, către colegii noștri din partea celor care colectau lâna și ne puneau pe noi, fermierii, să plătim spunându-ne că ne eliberează act doveditor pe care să-l depunem la Direcțiile Agricole. Mai nou, când am făcut sesizare pe tema asta, au venit și au spus că ne elibereaază act să nu ne amendeze Mediul, a fost o minciună, a fost o înșelăciune în continuare, fermierii au fost duși de nas. Noi am ieșit public și am spus ”Nu mai dați lâna, păstrați-o acolo unde puteți”. Ministerul ne va ajuta prin programul APIA , nu am găsit altă modalitate corectă pentru a plăti acești bani. Acolo prin APIA totuși e controlat, se poate vedea câtuși de cât că alea sunt oile reale din România și am găsit această modalitate”, a declarat oierul argeșean Dan Petrescu, la sediul MADR.

Oierul argeșean susține că tot din acest an se va pune capăt și fraudelor în ceea ce privește berbecii de origine, care erau vânduți fără să fie genotipați.

”Am venit cu a doua problemă arzătoare de ani buni de zile, pe care o știți cu toții că am făcut-o publică, problema cu berbecii. S-au alocat de ani de zile sume uriașe de bani pentru aceste cărți de rasă. Și vă spun și ce sume, pe 2018, 2019 și 2020 în jur de 400 și ceva de milioane euro alocați pentru această problemă. Și știm bine ce performanță avem în România, am dat exemple că nu am fost în stare să ne vindem un berbec la export, am dat exemple că rasa nu s-a îmbunătățit cu absolut nimic în România, dimpotrivă, aici e o problemă gravă, prin acel program emis de guvernul anterior am îmbolnăvit efectivele de animale din România. Eu unul nu am riscat, deși puteam să iau și eu acei bani, să îmi bag în turma mea berbeci care nu aveau în spate un certificat, un buletin de analiză, să-mi îmbolnăvesc turma de o viață, de două decenii pentru care am muncit și am trudit. A făcut acest lucru

28

însă colegul meu, Ghiță Ciobanul, care a luat acei berbeci pentru probă și dovadă, pentru actele false pe care le-a primit și pentru berbecii bolnavi pe care i-a primit, și s-a verificat acest lucru. Am rugat ministerul și conducerea ministerului să intervină să stopăm această fraudă uriașă din România, să echilibrăm balanța ca toți fermierii să fim la același nivel, și nu unii smecheră sau vânători de subvenții, cum a zis domnul ministru, și alții suntem proști, nu vrem să facem diferența asta, noi vrem să aducem la un nivel toți fermierii pentru că toți muncim”, a spus Dan Petrescu, președintele APC.

În final, Dan Petrescu a făcut un apel și către primari, pe care i-a îndemnat să nu mai încurce fermierii și să nu se mai opună eliberării adeverințelor necesare depunerii cererii unice la APIA: ”Fac un apel, mă sună din toată țara fermieri deorece primarii se opun eliberării adeverințelor, să nu încurce fermierii. Acei primari care încurcă fermierii au la ce să stea acolo, nu au la ce. Acei primari care nu își ajută comunitatea locală nu au de ce să fie primari. De ce să fii primar dacă nu ajuți fermierii în comunitatea locală: Să pui flori? Nu ne încălzește cu nimic asta. Să construiești nu știu ce? Nici asta nu ne încălzește cu nimic. Știm pentru ce le construiesc, știm ce scopuri au”.

Diferența dintre un cioban adevărat și unul care ține animalele pentru subvenție! agrointeligenta.ro - 4 iunie 2020

Cine sunt ciobanii adevărați și cine sunt cei care vânează numai subvențiile de la Agenție de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Răspunsul l-a oferit Dan Petrescu, președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor, prezent astăzi, joi – 4 iunie, la conferința de presă susținută de ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Dan Petrescu a explicat și care este diferența dintre un cioban adevărat și un cioban care ține animalele doar pentru subvenții: ”Acei vânători de subvenții sunt aceia care nu știu ce este aceea trudă, nu mai știu să mulgă oile, nu mai știu să stea lângă oaie, să doarmă în cojoc, nu mai știu lucrurile astea, știu doar să primească subvențiile pe pășuni cu ajutorul primarilor, să primească subvenții pe animale cu documente false, animale pe care nu le au sau le au și sunt într-un hal fără de hal, iar noi, fermierii autohtoni, am rămas de izbeliște, pe noi se pune impozitul forfetar, nu avem niciun fel de act care să ne ajute la pensie, noi și familiile noastre trăim din așa ceva, asta înseamnă

29

fermier autohton. Fermierul autohton e cel care stă lângă animal, noi nu avem alte funcții în statul român, noi cu asta ne ocupăm: producem, procesăm și dăm românilor de mâncare”.

Oierul argeșean a lansat și un apel către consumatori: ”Fac un apel ca toți românii din țara asta să se îndrepte asupra produselor românești, cum fac celelalte țări europene. Produsele românești sunt tradiționale, produsele românești sunt încă curate, încă nu avem atâtea boli, atâtea necazuri în țară. Cumpărând produse românești banii ajung tot în buzunarele noastre, chiar dacă sunt un pic mai scumpe, sunt, dar o parte din bani se întorc înapoi”.

GATA CU BERBECII CU ORIGINEA DOAR PE HÂRTIE!Agroinfo 04 iunie 2020 -

ÎNCEPE GENOTIPAREA LA OVINE. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi, într-o conferință, că nu se va mai elibera niciun certificat de origine pentru berbeci fără efectuarea genotipării. Testele arată apartenența berbecilor la rasă, filiația, dar și rezistența acestora la scrapie, boală mortală pentru ovine, fără leac.

Berbecii pricăjiți, ca niște pisici, au fost vânduți, în anii trecuți, la prețuri mari doar pentru că aveau certificate de origine, iar crescătorii de ovine au acceptat să dea și 3.000 de lei pe un berbec, pentru că un certificat de origine îi ajuta să încaseze de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) subvenția cu cel mai mare cuantum pe cap de animal, sprijinul cuplat la ovine, cu o valoare de 17,71 de euro/cap de ovină la nivelul anului 2019. Deținerea animalelor de rasă, cu origine certificată, înscrise în registrele genealogice este o condiție obligatorie pentru încasarea sprijinului cuplat zootehnic. Necazul este că țara s-a umplut de berbeci care nu corespund rasei și care nu contribuie la dezvoltarea raselor, la ameliorare. Dimpotrivă. Cea mai mare problemă este însă răspândirea scrapiei prin vânzarea masivă a acestor berbeci, mulți dintre ei având slabă rezistență la scrapie. Boala este mortală pentru ovine și nu are leac. Astfel, acolo unde sunt focare de scrapie se merge până la sacrificarea întregului efectiv de ovine și despăgubirea crescătorilor. Scrapia a pus frână exportului de ovine. Unele dintre țările unde exporta România ovine vii, cum e Turcia, au refuzat să mai cumpere oi din fermele noastre.

Crescătorii de ovine Dan Petrescu, Gheorghe Dănulețiu, Ionică Sterp, cei care au și înființat Asociația Profesională a Ciobanilor, cer de doi ani genotiparea ovinelor și împiedicarea vânzării de berbeci pentru care nu există buletine de analize medicale. Cei trei oieri au și depus plângeri la Direcția Națională Anticorupție pentru că suspectează că multe dintre certificatele de origine pentru berbeci ar fi false.

30

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, i-a invitat astăzi la conferința de presă pe oierii Dan Petrescu, președintele APC, și Gheorghe Dănulețiu, Ghiță Ciobanul, secretarul APC, și a anunțat că va începe cât de curând genotiparea ovinelor.

Pentru că am avut și avem semnale din partea multor crescători de ovine că a fost compromis programul pentru ameliorarea raselor și că această activitate privind stabilirea registrelor genealogice nu a fost totdeauna foarte corectă și nu s-a bazat pe o certificare științifică, pe genotipare, și că s-au eliberat certificate de origine false, iar acest subiect a mai fost subiect de presă și-n anii trecuți, pentru că vrem să oprim, începând din acest an, această problemă. Începând de anul acesta, nu vom accepta să se elibereze certificate de origine pentru reproducători doar dacă se face acel test de genotipare care să  ne garanteze apartenența și testul de filiație.

De ce trebuie făcută această genotipare? Cei care sunt crescători de animale știu foarte bine că evoluează de ceva vreme în România, începând din 2014, screpia. (...) Pentru că focarele de screpie sunt tot mai multe, am aici o situație din 2014 până-n prezent, 709 cazuri, iar măsurile de eradicare a acestei boli sunt foarte costisitoare. Efectivul, turma, în care se constată un caz, toate animalele sunt sacrificate și fermierii sunt despăgubiți. Singura modalitate de a preveni această boală este testarea precoce a ovinelor și eliminarea indivizilor care nu sunt rezistenți.

Prin această operație de genotipare, să urmărim două aspecte: să identificăm acei indivizi care sunt sensibili, sunt predispuși la această boală și să-i eliminăm de la reproducție, pe de altă parte, să demonstrăm, prin genotipare, apartenența la o anumită rasă sau la o anumită varietate în așa fel încât toate animalele care sunt înscrise în registrul genealogic și care sunt vândute apoi, cu certificat de origine, considerate animale care să amelioreze rasa, să dețină acest certificat de origine care demonstrează știinific că aparțin acelui grup, a declarat ministrul agriculturii.

Adrian Oros a adăugat că ani de zile fermierii au fost obligați să cumpere berbeci care au certificate de origine, dar care nu corespund rasei.

Ministrul agriculturii a mai spus că toți berbecii vor fi vânduți cu buletine de analize, iar oierii vor avea siguranța că au dat banii pe un berbec de rasă, nu pe o făcătură de berbec.

Obligatoriu, toți reproducătorii vor deține acest buletin de analiză prin care se certifică, pe de o parte, că aparțin rasei, varietății, iar, pe de altă parte, că sunt rezistenți la screpie și că nu difuzează, în continuare, în efectivele din România, această boală. Pentru că vrem ca subvențiile să ajungă la

31

adevărații crescători de animale și nu la vânătorii de subvenții. Din păcate, în agricultura românească s-au infiltrat foarte mulți vânători de subvenții (...) și foarte puțini bani au ajuns la crescători de animale și la agricultori, a mai spus șeful MADR.

Costul genotipării se ridică la cca 90 de lei pentru un berbec, iar suma va fi suportată de crescătorul de animale care-l vinde.

Subvenții OVINE: Din acest an nu se mai eliberează certificate de origine fără genotipare! Ramona Dascălu - 4 iunie 2020

Foto: Servus Hunedoara

Subvenția pentru ovine va mai putea fi accesată de către crescătorii de ovine dacă reproducătorii pe care îi introduc în turme, berbecii cu origine, nu au și genotipare. Anunțul a fost făcut de către ministrul Agriculturii Adrian Oros care a precizat că măsura a fost luată în primul rând pentru a se preveni răspândirea scrapiei în efectivele de ovine, dar și să se poată proba apartenența genetică a berbecilor la o anumită rasă. Astfel, din acest an, niciun certificat de origine nu va mai putea fi eliberat fără să existe și genotipare pentru respectivul animal.

”Pentru că programul de ameliorare se derulează de 7 ani, avem semnale din partea crescătorilor de ovine că a fost compromis pe alocuri, că stabilirea Registrelor Genealogice nu au fost întotdeauna foarte corecte și nu s-a bazat pe o certificare științifică, prin genotipare, și că s-au eliberat certificate false de origine. (…) Vrem să oprim începând din acest an acestă problemă, nu vrem să compromitem o acțiune care în intenția inițială a fost bună și care urmărește de asemenea un scop bun, de a avea animale cu calitate genetică bună, începând de anul acesta nu vom accepta să se elibereze certificate de origine pentru reproducători doar dacă se face acel test de genotipare care să ne garanteze apartenența și testul de filiație”.

”Ce s-a întâmplat până acum – sunt alte instituții care se ocupă cu așa ceva”, a precizat ministrul Oros despre situația actuală a certificatelor eliberate până acum în condiții discutabile.

32

Un element important în luarea acestei decizii l-a avut evoluția pe teritoriul României, de ceva vreme în România, a scrapiei. ”Focarele de scrapie sunt tot mai multe. Din 2014 până în prezent – 709 cazuri, iar măsurile de eradicare ale acestei boli sunt foarte costisitoare în turmă, toate animalele sunt sacrificate și fermierii sunt despăgubiți. Singura modalitate de a preveni boala este testarea precoce a ovinelor și elinarea indivizilor care sunt slab rezistenți, predispuși”, a explicat ministrul Oros.

Scopul genotipării este dublu, a precizat ministrul Adrian Oros: ”Vrem ca prin genotipare să urmărim două aspecte: să identificăm acei indivizi sensibili, predispuși să cintarcteze boala, să îi elinimă de la reproducție, și să demonstrăm apartenență la o anumită rasă sau varietate. Toate animalele din RG vândute cu certificate de origine pentru ameliorarea rasei, să dețină acest certificat de origine care să dovedească această apartenență și în mod științific”.

Șeful MADR a mai precizat și că fermierii aveau suspiciuni că animalele cu origine pe care le-au cumpărat nu proveneau din efective ținute în evidența Registrului Genealogic. ”Obligatoriu toți reproducătorii să dețină acest buletin de analiză pentru rasă și să că sunt rezistenți la scrapie și că nu difuzează în efectivele din România această boală. (…) Vrem ca subvențiile să ajungă la adevărații crescători de animale și nu la vânătorii de subvenții”, a mai spus Oros.

La acest moment, genotiparea a fost realizată numai pentru 5% din efectivul național de ovine. La nivelul MADR, singurul laborator care poate face genotipare este cel din cadrul Agenției Naționale pentru Zootehnie. Genotiparea se poate face și de către ANSVSA care face astfel de analize pentru scrapie, urmând ca mâine să aibă loc o întâlnire de lucru a oficialilor din MADR cu autoritățile sanitar-veterinare pentru a se vedea modul în care și acest laborator poate deservi programul de genotipare.

Prețul unui berbec cu certificat de origine este de 4-5 ori mai mare decât cel al unui berbec normal, astfel că prețul genotipării va fi suportat de cei care doresc să certifice reproducătorul. Prețul unei genotipări este între 20-25 de euro, conform fermierilor prețul fiind de 90 de lei la laboratorul ANZ.

OIERII ROMÂNI PROPUN SĂ-ȘI ANGAJEZE ZILIERI AȘA CUM SE PROCEDEAZĂ ÎN FRANȚA! Agroinfo 05 iunie 2020 -

CUM SĂ FIE ANGAJAȚI ZILIERII! Crescătorul de ovine Ionică Sterp, vicepreședintele Asociației Profesionale a Ciobanilor (APC), le-a spus ieri crescătorilor de animale, într-un live pe Facebook, că APC propune ca

33

zilierii să fie angajați la fermele de ovine pe fluturași, așa cum se procedează în Franța. Adică, crescătorii de animale să nu fie obligați să le încheie lucrătorilor un contract. Să plătească o taxă la Finanțe pe fiecare zi lucrată de zilier.

Inspectoratul Teritorial de Muncă din mai multe județe a transmis notificări către asociațiile crescătorilor de animale prin care fermierii sunt avertizați că riscă amenzi uriașe și chiar dosare penale dacă sunt prinși că au lucrători fără contracte legale de muncă și dacă acestor lucrători nu li se respectă programul de lucru, de 48 de ore pe săptămână, 5 zile lucrătoare, două zile libere. AGROINFO a publicat notificarea transmisă de ITM aici: VINE CONTROLUL LA STÂNELE DE OI!Crescătorii de ovine din România găsesc greu ciobani, iar când îi găsesc, mulți dintre aceștia nu au cărți de identitate. Practic, nu au cum să le încheie un contract de muncă fără un act de identitate. O altă problemă este că lucrătorii, se întâmplă frecvent, vin o zi, două la stână și apoi pleacă.

Asociația Profesională a Ciobanilor (APC) propune ca lucrătorii din fermele de ovine să fie angajați pe baza unei taxe achitată de oier la Finanțe. O taxă achitată pe ziua lucrată de muncitor. De exemplu, dacă un oier vrea să-și angajeze un zilier pentru două luni, va achita taxa pentru 60 de zile. În Franța, spune oierul Ionică Sterp, sunt fluturași pe care crescătorii îi cumpără, practic, de la Finanțe, un fluturaș pentru o zi lucrătoare și astfel, oierii își achită datoriile către stat, iar munca nu mai e considerată "la negru".

Am făcut o adresă la Ministerul Agriculturii și la Ministerul Muncii să se ia de urgență măsuri cu ITM (Inspectoratul Teritorial de Muncă n.r.) și astăzi (joi, 4 iunie n.r.) asta se discută să vedem ce formă legală găsim. Noi suntem de acord să plătim după acel muncitor, dar nu poți veni tu, ITM, să-mi spui 5 zile și două zile să-i dau liber. Cum să-i fac carte de muncă dacă el (zilierul n.r.) nici buletin nu are?! Cum să-i faci carte de muncă dacă nu are buletin?! Îl aduc, îl duc la poliție, îl identific, îmi dă datele...Noi am venit cu o propunere din partea asociației, cum e în Franța, să fie niște fluturași la Finanțe, să stabilim o normă de venit cât trebuie să-i dăm acolo lui (zilierului n.r.) 300-400 de lei. Mă duc și iau 30 de fluturași din ăia, dacă el a plecat, a stat două săptămâni și a plecat, în momentul ăla eu am rămas cu banii dați la Finanțe.

Deci, către stat eu mi-am făcut obligația. Stă două luni, am luat 60 de fluturași, la Finanțe când am plătit, când vine ITM îi arăt: uite, domle, oamenii sunt în regulă. Asta am propus noi cu asociația. A venit o parte de fermieri, nu pot să dau nume, din partea altor asociații, care au zis: nu, domle, să facem altfel de legislație. Fiecare vine cu propunerea lui. Eu am

34

zis să simplificăm cât de mult se poate pentru că birocrația asta cu hârtiile ne omoară pe toți pentru că nu avem școlile necesare. Dar în momentul în care mergem fiecare la Finanțe, dăm 15, 30 de fluturași. Pe ce nume? Sterp Ioan și angajat e cutărescu, verifici la poliție dacă are buletin, dacă nu are...Și încă ceva, în momentul în care el a stat trei săptămâni, un an, doi ani la tine, pe fluturașii ăia, el să beneficieze de o pensie și ciobanul ăla. Deci, ciobanul care lucră la tine să beneficieze de o pensie și el. Au fost încântați de idee. Asta arde pentru că sunt amenzi foarte mari de la ITM și nu numai amenzi, și dosare penale. Cum poți să-i spui la ăla să lucre numai opt ore la tine și așa îi găsim greu, dacă-i mai speriem și mai zăpăcim și cu asta, a spus oierul Ionică Sterp, vicepreședinte APC.

Cine plătește genotiparea berbecilor cu origine? Prețul unei analize: 20-25 de euro/cap de ovină! agrointeligenta.ro - 4 iunie 2020

Eliberarea certificatelor de origine se va putea face începând din acest an numai în baza unei genotipări a berbecului respectiv, a anunțat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, în cadrul unui briefing de presă susținut astăzi, joi – 4 iunie. Costul genotipării este de circa 20-25 de euro pe cap de ovină, a mai spus ministrul.

Crescătorii care vând suportă genotiparea berbecilor

”Efortul financiar nu ar fi foarte mare pentru a face asemenea testare. (…) Cei care vor să vândă berbeci cu certificat de origine, normal. Există un program derulat de cei de la ANSVSA pentru scrapie unde oierii nu plătesc, dar acel program are alte reguli – trebuie să ai peste 20 de berbeci. Partea aceasta de genotipare pentru a demonstra paternitatea și apartenența la un Registru Genealogic și posibilitatea de avinde reproducători la prețuri mult mai mari față de un un mascul care nu face parte din RG, trebuie să suporte cei care spun că dețin un berbec performant care face parte din RG. Un berbec normal se vinde cu 500-600…”, a spus ministrul Agriculturii Adrian Oros despre cine va suporta costul genotipării pentru eliberarea certificatelor

35

de origine. Referitor la prețul unui berbec cu origine, șeful MADR a precizat că valoarea animalului crește de 4-5 ori.

Laboratoare unde se face genotiparea berbecilor

La nivelul MADR, singurul laborator care poate face genotipare este cel din cadrul Agenției Naționale pentru Zootehnie. Genotiparea se poate face și de către ANSVSA care face astfel de analize pentru scrapie, urmând ca mâine să aibă loc o întâlnire de lucru a oficialilor din MADR cu autoritățile sanitar-veterinare pentru a se vedea modul în care și acest laborator poate deservi programul de genotipare.

Prețul analizei de genotipare a berbecilor

Întrebat care este costul exact al analizei, ministrul Agriculturii a precizat că suma se ridică la 20-25 de euro, în funcție de dimensiunea efectivului genotipat. Adrian Oros a fost completat de președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor, Dan Petrescu, cu precizarea că la laboratorul ANZ, costul genotipării este de 90 de lei pe cap de ovină.

În urma apelului Agrointeligența, ACEBOP a demarat campania „Pro creșterea bivolului în România”! Roxana Dobre - 4 iunie 2020

Semnalul de alarmă tras de Agrointeligența-AGROINTEL.RO privind situația creșterii bivolițelor în România nu a rămas fără ecou! Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP) a început o campanie pro creșterii bivolului în România, așa cum președintele asociației – dr. Mary Pană a promis într-o serie de comentarii din cadrul emisiunii ”Forța Fermierilor” cu Vlad Macovei.

”Marii şi blânzii bivoli, crescuţi la noi în zone cu multă apă din Crişana, Transilvania, Moldova şi Muntenia, reprezentau în anul 2008 un efectiv de 62.100 capete iar astăzi, au rămas doar 24.746 capete, răspândite în aproape toate județele”, se arată în datele postate de ACEBOP.

36

Brașovul este pe primul loc în creșterea bubalinelor (bivolilor), cu 5024 capete, urmat de Cluj cu 3865 capete și Sibiu, cu 3629 capete întregistrate. La polul opus, sunt județele Caraș-Severin și Ialomița, unde nu mai există bivoli.

Înrudiţi cu bivolii sunt vestiţii zimbri, sau bizonul european (Bison bonasus), binecunoscuţi încă din Antichitate. Se pare că bivolul domestic (asiatic) a fost adus în Europa în vremea marilor migraţii de la sfârşitul Antichităţii şi începutul Evului Mediu, de către Huni şi Avari, răspândindu-se apoi în toată Europa.

Există și păreri diferite, conform cărora existau deja în Europa mici efective de zimbri crescuți de Romani și Germanici pentru lupte, dar și bivoli europeni – de apă. Bivolii de apă – fie că vorbim despre cel european, african sau asiatic – sunt dependenţi de zonele umede (mlaştini, râuri, delte etc.); dar se adaptează și în zonele aride.

Bivolul european a trăit în mlaştinile şi bălţile aflate la miazănoapte de Marea Neagră și până pe ţărmurile Atlanticului. Numit ştiinţific Bubalus murrensis, el avea coarnele late – şi plate în partea de sus – tipice bivolilor, însă curbate spre spate, cum observăm în reconstrucţia artistică de mai jos deosebite de cele ale bivolilor africani. Bivoliţele dau un lapte foarte gras şi sănătos din care se face o minune de o brânză, carnea este gustoasă și în general, slabă.

37

Reamintim că Agrointeligența-AGROINTEL.RO a sesizat că dincolo de beneficiile indiscutabile ale produselor obținute din creșterea bivolițelor, există o realitate dură a fermierilor din acest sector. Unul dintre cei implicați în domeniu este Marius Cacuci, fermier din Bihor iar Agrointeligența – AGROINTEL.RO a discutat cu acesta despre problemele specifice activității de creștere a bubalinelor.

Imagini superbe cu întinderi nesfârşite de lanuri de grâu din Bărăgan colorate în roşu 5 iunie 2020, 09:42de Iulian Bunila

Maci, în lanul de grâu din Limpeziş Este vremea macilor sălbatici, iar întinderi nesfârşite presărate cu frumoasele flori colorate pot fi văzute în toate zonele de câmpie. Un lan de grâu din zona Limpeziş, judeţul Buzău, a devenit roşu în porţiunile în care macul a crescut mai înalt decât grâul, ţinut pe loc de secetă.

Macul roşu de câmp creşte spontan în zonele însorite ale câmpiilor.    Floarea care impresionează prin aspectul petalelor poate fi admirată aproape pretutindeni începând cu luna mai şi până la sfârşitul lunii iunie.  

Cătălin Ene, un agricultor din Smeeni, a descoperit o astfel de întindere în lanul de grâu pe care îl lucrează în aceste zile. Spune că, anul acesta, macul a invadat mai mult terenurile agricole afectate de uscăciune.  

38

”Din cauza secetei, unii dintre noi nu am erbicidat grâul şi iarba şi-a făcut de cap. Macul mai are o săptămână şi dispare iar grâul îşi vede de treaba lui. Grâul este acum acoperit de florile de mac însă odată dispărute reapare grâul”, susţine Cătălin Ene.     Macul roşu de câmp, numit popular macul cucului, mac iepuresc, mac păsăresc, mac sălbatic, paparoane, pipiloare, paparuie, este o plantă erbacee anuală, originară din zona Turciei.   

Exită şi macul de grădină, cultivat de către om, ale cărui seminţe se utilizează în alimentaţie. Sunt zone ale lumii, cum ar fi în sudul Asiei sau în America Centrală, în care nu creşte ca plantă spontană,  fiind introdusă în cultură.

https://adevarul.ro/locale/buzau/video-imagini-superbe-intinderi-nesfarsite-lanuri-grau-baragan-colorate-rosu-1_5ed9e3555163ec42718358d4/index.html

Preturile la rapita si orz in sezonul 2020 In iun. 4, 2020   În pragul campaniei de recoltare al orzului și rapiței, specialiștii AgroGo au analizat prețurile celor două produse și au constatat că sunt comparabile cu prețul de anul trecut, pentru această perioadă.

RAPIȚA: Potivit agrogo.ro, în cazul rapiței, comparația prețului MATIF Paris cu prețul din sezoanele precedente, ne arată ca în aceste zile, avem acelasi preț ca și anul trecut (373 EUR/t). 

Prețul este unul destul de bun, iar dacă producția a fost una decentă, repița este o cultură destul de profitabilă și în acest an. Acum, dacă cineva se aștepta să obțină și acum prețul mare pe care l-am avut în iarnă, poate fi dezamăgit, însă această scădere a prețului era previzibilă pe piața futures.

39

Sursa: agrogo.ro

„Legat de prețurile din piața fizică locală, din informațiile primite din țară în ultimele săptămâni, am aflat că o cooperativă agricolă din jud. Giurgiu a vândut la licitație rapița cu 362 EUR/t, iar în vestul țării, în județul Arad, știm că au avut loc achiziții de rapiță la prețul de 345 EUR (cu livrare la silozul traderului)”, scrie Vasile Topac, cofondator AgroGo.

ORZ: În cazul orzului, prețurile de ieri, 3 Iun 2020, în regim DAP Constanța (livrate la Constanța) erau în jurul valorii de 150 EUR/t. Stocurile de orz prognozate la nivel mondial și UE sunt mai mari decât cele din sezonul trecut, așa că momentan, din perspectiva stocurilor nu există presiune mare pentru creșterea prețului. O oază de speranță vine însă din China, unde se prognozează o creștere a cererii (pentru sezonul viitor!) și se estimează importuri de aprox. 6 mil. tone de orz, scrie sursa citată.

Deficit de circa 6 milioane de tone de rapita pe piata Europeana In iun. 5, 2020  

Experții Strategie Grains au redus din nou prognoza pentru producția de rapiță în UE (inclusiv Marea Britanie) pentru sezonul 2020-2021, de la 17,02 milioane de tone până la 16,68 milioane de tone, informează agrobiznes.md.

40

Astfel, prognoza actualizată este mai mică decât cea din sezonul precedent (16,92 milioane tone) și este minimă, începând cu 2006.

Prognoza în scădere se datorează condițiilor meteorologice cum ar fi seceta și înghețurile de primăvară înregistrate în mai multe țări europene, precum și micșorării suprafețelor însămânțate cu culturi oleaginoase în UE.

Experții preconizează, de asemenea, lipsa ofertei de rapiță în UE în sezonul viitor, deoarece creșterea prognozată a importurilor de culturi oleaginoase (până la 6 milioane de tone) nu va putea compensa pe deplin reducerea producției brute a acestei culturi.

Ministrul Agriculturii, noi informatii despre seceta. Iata care sunt cele mai afectate judete Iunie 5, 2020Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vorbit din nou despre pagubele facute de seceta in agricultura romaneasca si a precizat care sunt cele mai afectate judete din tara.

„La aceasta ora avem centralizate procese verbale de constatare intocmite de catre comisiile evaluare pe o suprafata totala de 1,3 milioane hectare din cel 2,9 milioane care au insamantate in toamna. Judetele cele mai calamitate sunt: Constanta, cu 329.000 hectare, Tulcea cu 122.000 hectare, Botosani -105.000 hectare, Ialomita – 103.000 hectare, Timis – 75.000 de hectare si Buzau, cu 69.000 de hectare”, a precizat Oros.

Oros: „Facem apel la corectitudinea fermierilor”

Ministrul a atras atentia asupra raportarilor facute de fermieri si a facut apel la buna credinta si la corectitudinea acestora, dar si la vigilenta celor din comisiile de evaluare.

„Ce am observat si am atras atentia si acum doua saptamani si iarasi atrag atentia si facem apel la buna credinta si la corectitudinea fermierilor atunci cand raporteaza suprafetele calamitate, la buna credinta si vigilenta celor din comisii de constatarea si evaluare a pagubelor, pentru ca banii sa ajunga in mod corect, in mod onest, la cei care au suferit aceste pagube, iar modalitatea de despagubire sa fie cat mai obiectiva. Sunt diferente semnificative intre judete vecine cu regim de relief si regim de precipitatii asemanator, diferente foarte mari”, a precizat Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii: a fost repornita o statie care ar putea iriga 20.000 de hectare de teren

41

Seful MADR a vorbit si despre infrastructura de irigatii, spunand ca tocmai a fost repornita statia de la Sultana, care va asigura irigarea a peste 20.000 de hectare, iar in scurt timp se vor termina si reparatiile la statia Faurei care, la randul sau, va putea iriga alte 40.000 de hectare.

„Saptamana trecuta am pornit o statie de punere sub presiune si de repornire la Sultana, care nu a fost repornita din 2007, si are posibilitatea sa irige inca 20.000 hectare. La Faurei s-au terminat reparatiile la acea statie, desi nu erau prinse in programele si in contractele care veneau din urma pentru a fi reabilitate, dar impreuna cu fermierii, care s-au implicat, si cu cei de la ANIF, suntem cu reparatiile la final. Mai trebuie sa rezolvam problema unui post trafo (statia de transformare n.r.) care intre timp a disparut de acolo. Aceasta statie nu a fost repornita din 1992, iar daca reusim sa o repornim si avem speranta ca in curand, mai avem posibilitatea sa irigam inca 40.000 de hectare”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Ce fac 3 elevi când nu învaţă pentru BAC?Nicoleta Dragomir  05 iunie 2020

Nu au nici tangenţe cu agricultura şi nici cunoştinţe în domeniu. Cu toate acestea, trei tineri români au realizat o platformă pentru promovarea şi vânzarea produselor agricole locale.

S-au cunoscut pe tren, când mergeau la un eveniment, toţi trei fiind elevi în clasa a XII-a şi reprezentanţi ai Consiliilor Elevilor în judeţele lor.

Andrei Dragoş Pătraşcu este elev al Colegiului Naţional Pedagogic „Spiru Haret” din Focşani; este olimpic naţional medaliat cu aur la TIC şi premiat anual la concursul naţional de informatică InfoEducaţie. Andrei a avut ideea

42

lansării pieţei virtuale şi este cel care se ocupă de implementarea şi administrarea platformei.

Ovidiu Mihăilescu este din Piatra Neamţ, elev la Colegiul Naţional "Calistrat Hogaş" şi Junior Ambasador la Biroul Parlamentului European în România. Se ocupă cu marketingul platformei şi comunicarea în social media.

Horea Dobai e din Oradea, elev la Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" iar lui îi revine interacţiunea cu producătorii agricoli care îşi comercializează produsele prin intermediul platformei online şi cu cei care doresc să cumpere şi care accesează site-ul.

Cum s-a născut FARMERIA.ROPlatforma farmeria.ro promovează producătorii locali şi comerţul comunitar. „Demersul nostru a pornit de la conştientizarea faptului că producătorii locali au produse de calitate şi în acelaşi timp naturale iar această piaţă nu este valorificată şi îndeajuns de apreciată de către români care, de regulă, achiziţionează produse din import. Ne-am decis să promovăm produsele naturale şi, totodată, să le oferim clienţilor rapiditatea şi lejeritatea căutării celor mai bune produse prin intermediul opţiunilor prezente pe platformă. Susţinem producătorii români, susţinem #antreprenoriatulromânesc”, ne-au declarat cei trei fondatori ai platformei Farmeria.

Cumpărătorii au posibilitatea de a transmite feedback producătorilor iar în cazul în care este raportat un abuz sau producătorii au comercializat produse a căror calitate lasă de dorit, aceştia nu vor mai avea acces la platformă şi la posibilitatea de a întreprinde acte comerciale prin intermediul acesteia.

Andrei Pătraşcu: Farmeria.ro este o platformă de tip marketplace, recent lansată, care le oferă producătorilor locali oportunitatea de a-şi comercializa

43

produsele. Această iniţiativă a fost conturată cu scopul de a stimula bunele practici din domeniul comercial şi pentru a le oferi producătorilor şansa de a-şi extinde activitatea, prin mecanisme care să le faciliteze accesul spre o piaţă extinsă.

Click AICI pentru a viziona interviul VIDEO cu cei trei elevi care promovează producătorii locali! un articol de NICOLETA DRAGOMIR

Accidentul climatic din martie a afectat grav producția de fructe. Vom avea din import, mai puține și mai scumpe 04.06.2020

Vremea din luna martie a afectat recolta de fructe. În toate livezile de cais din țară aproape că nu găsești un fruct, iar producători estimează pierderi de aproape 100% în unele zone. Aceeași situație este și lângă București, la Stațiunea de Cercetare Pomicolă din Băneasa unde specialiștii spun că recolta este extrem de mică.

https://www.digi24.ro/stiri/economie/agricultura/accidentul-climatic-din-martie-a-afectat-grav-productia-de-fructe-vom-avea-din-import-mai-putine-si-mai-scumpe-1318010

Ciprian Don are o livadă de cais la 20 de kilometri de Arad. Spune că anul ăsta a pierdut aproape tot.

Ciprian Don, producător: Producția de caise de anul ăsta este diminuată cu 90 la sută, depinde de soiurile pe care le avem plantate, este un an în care

44

înghețurile târzii și-au făcut treaba serios în livadă și în zona noastră. Practic, lucrăm pe gratis anul ăsta la caiși.

Specialiștii de la Stațiunea de Cercetare Pomicolă de la Băneasa, lângă București, spun că anul acesta nu s-au făcut nici piersicile, nici nectarinele. De vină este vremea din luna martie.

Maria Dumitru, inginer: La sfârșitul lunii martie a avut loc un accident climatic care a distrus în procent de peste 85 la sută mugurii de rod. Având în vedere că vorbim despre cais, specie termofilă, la fluctuațiile de temperatură acesta este cauza principală a pierderii producției de anul acesta. Speciile târzii au rezistat mult mai bine fluctuațiilor de temperatură.

Alexandra Dinu, jurnalist Digi 24: Vremea din această primăvară nu a afectat din fericire speciile tardive cum ar fi mărul. În livada de la Băneasa, aproape toți pomii sunt încărcați cu fructe.

Maria Dumitru, inginer: Producția de anul acesta nu poate fi influențată, vor putea influența niște măsuri anul viitor prin aplicarea unor măsuri tehnologice aferente fiecării specii în parte.

O veste bună este însă că poluarea a scăzut considerabil în ultimele luni, iar asta va avea efecte pozitive pe termen lung.

Viorel Oltenacu, directorul Stațiunii Pomicole Băneasa: Putem spune că factorii poluanți au avut o scădere semnificativă, putem afirma că plantele au stat un pic mai liniștite. Ne-am propus să facem un studiu să vedem cum influențează factorii poluanți asupra vegetației, speciilor pomicole și nu numai.

Pentru că producția de caise, piersici și nectarine este foarte mică anul acesta, stocurile din piețe și magazine vor fi înlocuite cu fructe din import care vor fi mai scumpe. Editor web: Liviu Cojan

INDUSTRIE ALIMENTARA

Forumul Vinul.ro 2020 – progres prin exemple concrete de acțiuni. De Ziua națională a gastronomiei iunie 4, 2020 Cezar Ioan Începutul lunii octombrie 2020 va marca o dublă istorică pentru revista noastră și, sperăm, pentru vinul din România: vom relua, după o pauză de patru ani, organizarea întâlnirilor Forumului Vinul.ro și vom conexa evenimentul cu jurizările pentru decernarea Premiilor de excelență anuale, într-un eveniment de trei zile care va avea loc la Sinaia (detaliile exacte vor fi comunicate ulterior). Reamintim și că prima

45

duminică din octombrie este Ziua națională a gastronomiei și vinurilor din România – prin lege.

Forumul Vinul.ro este destinat să accelereze schimbul de idei și soluții din industrie și socializarea profesională a actorilor din această scenă economică, într-un cadru mai puțin formal – și, de aceea, mai eficient. Credem că întâlnirile cu publicul consumator – târguri, expoziții, degustări – au rolul lor foarte important în circuitul economic și de comunicare, dar decidenții din domeniu au nevoie, ca orice corp profesional, de întâlniri periodice în care să discute problemele specifice și să găsească noi căi de progres. Acum, mai important ca niciodată!

Conferințele vor fi scurte și la obiect, bazate pe studii de caz, cu cifre și sesiuni active de întrebări și răspunsuri

Considerăm că, la două decenii după demararea mai activă a privatizărilor din domeniul vinului și la mai puțin de 15 ani de când accesul la fondurile europene a modelat industria autohtonă pentru majoritatea producătorilor activi azi, sectorul este abia la adolescență. Specificul pieței autohtone a fost jalonat, pe plan comercial și pe planul comunicării, de activitatea predominantă a unor crame de mari dimensiuni, de apariția și dezvoltarea rețelelor comerciale internaționale prezente la noi, de traseul firmelor de distribuție prin două perioade de criză majoră și de un model de relații adeseori toxice (sau haotice) între crame, distribuitori și HoReCa. O adolescență marcată de crize – morală, economice și de idei.

E momentul să discutăm despre ieșirea dintr-o astfel de adolescență, să găsim clarificările necesare prin exemple de acțiuni de succes. Există, deja, suficiente modele aplicabile. Din România și din străinătate. Trebuie înțelese și aplicate ca să nu mai bâjbâim. E atât de simplu, după cum se va vedea. Niciun exemplu de astfel de acțiune nu durează mai mult de 10 minute ca să fie explicat, iar întrebările și răspunsurile la obiect ajută la înțelegerea principiilor de funcționare.

46

Nu va funcționa pentru toată lumea. Dar nu e nimic: va funcționa pentru cei dispuși să înțeleagă și să acționeze.

Solidaritatea industriei pentru interesul comun e esențială. Dar, în lipsa ei, funcționează foarte bine și “mica” solidaritate, micile “antante”

Așa cum o vor dovedi prezentările – încă o dată, extrem de scurte după standardele practicate până acum la noi! – chiar și când nu funcționează unirea întregii industrii a vinului în atingerea scopurilor comune, “succesele mai mici” sunt foarte importante și ele. Și ușor de atins. Unii vor înțelege asta cu repeziciune, alții vor rămâne pe dinafară. Ghinion!, vorba unui președinte. Amatorii de discursuri lungi și formale sunt invitați oriunde, numai la conferința noastră nu! Solidaritatea este cuvântul cheie acum.

Premiile de excelență Vinul.ro vor fi acordate de profesioniști și vor garanta clienților și partenerilor calitatea

În premieră pentru revistă, a 12-a ediție a Premiilor de excelență Vinul.ro va avea ca jurați-evaluatori mai mulți profesioniști din industrie: pentru publicul consumator și pentru partenerii comerciali, ca și pentru înseși cramele participante, este o necesitate urgentă evaluarea onestă, “focalizată” pe avantajele competitive ale vinurilor românești și pe specificitățile acestora. O vom face cu ocazia Forumului Vinul.ro, împreună cu reprezentanții industriei. Nu vor lipsi, evident, partenerii tradiționali ai Premiilor – bloggeri, comercianți de vin, pasionați.

Reamintim că, prin rezultatele eforturilor la care Vinul.ro a fost fondator, prin lege, prima duminică din octombrie este declarată Zi națională a vinurilor și gastronomiei din România. Este o ocazie la dispoziția noastră, a celor care promovăm valorile acestea, să folosim această zi pentru promovare. Iar ăsta e doar un singur exemplu de idee ușor de înțeles și de folosit cu succes. Vom reveni cu detalii, ținem aproape!

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Andreea Petrişor, foodpanda România: În ultimele două luni şi jumătate am listat peste 1.000 restaurante noi la nivel naţional Cristina Roşca 05.06.2020,

Andreea Petrişor, managing director foodpanda România: Platformele de livrare sunt un canal de marketing specializat, cu acces la o bază de clienţi net superioară celei la care au acces în mod normal

47

restaurantele. Spre exemplu restaurantele care s-au alăturat platformei foodpanda în 2020 au avut acces instant la peste 1 milion de clienţi relevanţi la nivel naţional

♦ Platforma de livrări foodpanda, unul dintre principalii jucători de pe piaţa de profil, listează în total la nivelul întregii ţări 3.000 de restaurante partenere

♦ Pandemia de Covid-19 a dus la o creştere de 50% a numărului de localuri partenere.

Jucătorii de pe piaţa de comenzi şi livrări la domiciliu au lucrat intens în ultimele două luni şi jumătate, perioadă marcată iniţial de starea de urgenţă şi apoi de cea de alertă. În aceste luni restaurantele au fost închise, singurele operaţiuni posibile fiind cele de comenzi online sau telefonice şi livrări. Puţine restaurante sunt însă cele care au platforme proprii de livrări, ce necesită flotă de maşini şi biciclete şi marketing separat. Astfel, majoritatea livrează prin intermediul platformelor specializate.

Andreea Petrişor, managing director foodpanda România, spune că piaţa de food ordering şi de delivery este interdependentă de industria HoReCa.

McDonald’s merge cu un restaurant în zona Progresul din Capitală Cristina Bellu 04.06.2020,

McDonald’s merge cu un restaurant în zona Progresul din Capitală, în urma unei investiţii de 5 mil. lei. şi ajunge la o reţea de 85 de unităţi în ţară. Operatorul brandului are în plan încă două deschideri anul acesta

INS: Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul în luna aprilie 2020, la un minim istoric  meatmilk 5 iunie 2020Conform INS, in luna aprilie 2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cu

48

19,7%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 22,3%.Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut atât ca serie brută cu 19,5%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 18,5%.

În perioada 1.I-30.IV.2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de perioada 1.I-30.IV.2019 atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,5%, respectiv cu 1,0%.

Aprilie 2020 comparativ cu martie 2020

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna aprilie 2020, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu cu 19,7% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-31,4%), vânzările de produse nealimentare (-20,5%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-13,4%).

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna aprilie 2020, comparativ cu luna precedentă a scăzut pe ansamblu cu 22,3% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-35,1%), vânzările de produse nealimentare (-22,3%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-15,5%).

Aprilie 2020 comparativ cu aprilie 2019

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna aprilie 2020, comparativ cu luna aprilie 2019, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 19,5% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-38,4%), vânzările de produse nealimentare (-22,9%)şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-4,7%).

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna aprilie 2020, comparativ cu luna aprilie 2019, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 18,5% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în

49

magazine specializate 3/4 (-37,7%), vânzările de produse nealimentare (-21,6%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-5,0%).

Perioada 1.I-30.IV.2020 comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2019

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-30.IV.2020, comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2019, a înregistrat o creştere cu 1,5% datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+9,4%).

Scăderi au înregistrat comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-8,1%) şi vânzările de produse nealimentare (-0,6%).

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-30.IV.2020, comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2019, a înregistrat o creştere cu 1,0% datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+8,0%). Scăderi au înregistrat comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-7,3%)şi vânzările de produse nealimentare (-1,0%).

Grupul Rewe pregătește construcția unui magazin Penny pe un teren cumpărat de la un fond gestionat de Siminel Andrei REAL ESTATE&CONSTRUCȚII Alexandru Urzică scris astăzi, 07:09

Grupul german Rewe pregătește construcția unui nou magazin Penny, peste drum de Institutul Pasteur din cartierul bucureștean Giulești, pe un teren cumpărat recent de la un fond gestionat de Siminel Andrei, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Rewe România a cunoscut o creștere de aproape 15% a cifrei de afaceri aferentă anului trecut, până la aproape 4 miliarde de lei, în timp ce profitul a explodat cu peste 53%, până la 55 milioane de lei, potrivit rapoartelor comunicate la Ministerul Finanțelor Publice.

50

Grupul german a avut o creștere constantă a afacerilor încă de la intrarea pe piața locală, în 2005. În acest context, compania a cumpărat un teren în suprafață de circa 5.700 de metri pătrați de la IMS Proprietăți, parte a grupului NCH. Parțial, lotul este acoperit cu o platformă betonată, care, în trecut, era scoasă la închiriat. Terenul este localizat în apropierea cimitirului Adormirea Maicii Domnului și a ansamblului rezidențial Lacul Morii Residence, cu circa 420 de apartamente.

Rewe are acum, în etapa de consultare, un Plan Urbanistic de Detaliu, care vizează construcția unui magazin Penny, cu o suprafață la sol de circa 2.800 de metri pătrați. Extras PUD Rewe Rețeaua Penny operază în România peste 230 de magazine, dintre care 25 în București, și are peste 4.500 de angajați. Lanțul de retail este deservit de trei centre logistice situate în Ștefăneștii de Jos, Turda și Bacău. Rewe România a anunțat anul trecut că își propune ca până în 2025 să extindă rețeaua Penny cu 20-25 magazine anual pentru a ajunge la 400 de spații deschise. Grupul NCH, care i-a vândut terenul, mai deține, printre altele, spațiile comerciale Metex, producătorul de pâine Vel Pitar, producătorul de becuri Romlux Târgoviște și Libra Internet Bank.

Siminel Andrei a ajuns să coordoneze afacerile locale ale grupului de investitori americano-israelieni NCH după ce și-a definitivat studiile în America. Investitorul este artizanul unor tranzacții de răsunet în piața imobiliară, realizate în perioada de dinainte de criză și a căror valoare depășește 500 milioane de euro.

Anul trecut, NCH a vândut cu circa 7,7 milioane de euro fosta fabrică de pălării Paltim din centrul Timișoarei dezvoltatorului belgian Speedwell, tranzacție prezentată în exclusivitate de Profit.ro.

Printre cele mai scumpe active vândute de fondurile NCH se numără rețeaua de magazine Winmarkt, vândută pentru 183 milioane euro în martie 2008, terenul UMEB, pe care acum se află AFI Cotroceni, vândut, în etape, pentru 101,8 milioane euro, terenul fostei fabrici Electroaparataj vândut cu 60 milioane euro, terenurile Tricodava și Electrotehnica, vândute pentru 42 milioane euro, respectiv 30 milioane euro. Mai recent, compania a vândut terenul de 13,7 hectare, ce a aparținut fabricii Anticorosiv, pe care s-a construit al doilea magazin IKEA, într-o tranzacție de circa 19 milioane de euro. Fondurile NCH au fost, în trecut, printre cei mai activi cumpărători din România. Broadhurst a fost cel mai mare investitor de pe Bursă în perioada 1997 - 2000, cu plasamente de circa 300 de milioane de dolari.

51

GLOBAL

Prin manifestări succesive, pe plan global s-a marcat ce-a de-a 20-a Sărbătoare mondială a laptelui  meatmilk 5 iunie 2020

Începând cu ziua de marți, 2 iunie, prin manifestări succesive, s-a sărbătorit cea de-a 20 Zi mondială a Laptelui.Conform obiceiului, laptele poate fi sărbătorit în orice zi a anului, dar ca reper se ia perioada 2-5 iunie, în care profesioniștii din domeniu își marchează propria sărbătoare.

În România, cele mai puternice organizații profesionale sunt APRIL, asociație care reunește peste 80 % din procesarea națională din domeniu, precum și organizații ale fermierilor, cum ar fi FCBR, ACEBOP, Holstein.ro, Bălțata Românească etc. Tuturor acestora, revista Meat.Milk le urează La Mulți Ani!

Pe plan mondial, Federația Internațională a Laptelor (IDF) este una dintre organizațiile care s-au alăturat companiilor de lactate pentru a recunoaște a 20-a aniversare a Zilei Mondiale a Laptei.

Acum douăzeci de ani, Ziua Mondială a Laptei a fost înființată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru a recunoaște importanța laptelui ca aliment global și pentru a celebra sectorul lactatelor.

În fiecare an, laptele și produsele lactate au fost promovate activ în întreaga lume, inclusiv modul în care produsele lactate susțin mijloacele de trai ale unui miliard de oameni.

Tema generală din acest an este cea de-a 20-a aniversare a Zilei Mondiale a Laptei, cu accent pe produsele lactate în ceea ce privește sănătatea și nutriția, accesibilitatea și accesibilitatea și pasiunea și angajamentul sectorului pentru hrănirea comunităților lumii.

52

Din cauza pandemiei coronavirusului, IDF a găzduit un eveniment virtual „Ridică un pahar de lapte la Ziua Mondială a Laptelui”, care a reunit reprezentanți ai sectorului lactatelor de pe tot globul pentru a recunoaște ziua și a aduce un omagiu laptelui.

Directorul general al IDF, Caroline Emond, a declarat că „Ziua Mondială a Laptelui este un eveniment atât de important pentru sectorul produselor lactate, oferind o oportunitate de a concentra atenția asupra laptelui și de a sensibiliza partea cu produse lactate în dietele sănătoase, producția responsabilă de alimente și sprijinirea mijloacelor de trai și a comunităților.

Cu toate acestea, cu evenimente și întâlniri tradiționale care nu sunt posibile în acest an, am adus în schimb experții noștri în produse lactate împreună cu o sărbătoare digitală a laptelui și multiplele beneficii ale societății. Am fost încântați că am reușit să recunoaștem Ziua Mondială a Laptei 2020 în acest fel și să mulțumim tuturor experților în domeniul lactatelor IDF care au putut participa. „

De asemenea, IDF a menționat că fostul președinte al IDF, Dr. Jeremy Hill, a fost onorat ca membru al Ordinului de Merit din Noua Zeelandă, în lista de onoruri pentru ziua de naștere a Reginei, pentru servicii pentru sectorul produselor lactate.

Dr Hill a ocupat funcția de președinte și președinte al consiliului de administrație al IDF, între 2012 și 2016, și a fost un contribuabil esențial la elaborarea Declarației de lapte din Rotterdam, co-semnată cu FAO, care este un angajament pentru un mediu durabil și ecologic. producția de lactate prietenoasă.

UNIUNEA EUROPEANA

Intrebari si raspunsuri: Bugetul UE pentru politica agricola comuna si politica comuna in domeniul pescuitului 04 Iunie 2020

Pentru a ajuta la repararea prejudiciilor economice si sociale produse de pandemia de COVID-19, a demara procesul de redresare a economiei europene si a proteja locurile de munca si a crea altele noi, Comisia Europeana a prezentat la 27 mai

53

2020 un important plan de redresare pentru Europa, bazat pe valorificarea intregului potential al bugetului UE. Aceasta propunere include un nou instrument de redresare, Next Generation EU, cu un buget UE pe termen lung regandit.

In acest context, Comisia propune consolidarea fondurilor disponibile pentru a sprijini fermierii si zonele rurale, precum si sectorul pescuitului sa se redreseze si sa contribuie la realizarea obiectivelor Pactului verde european, in special ale noii strategii „De la ferma la consumator” si ale noii strategii privind biodiversitatea. 1) In ce consta noua propunere a Comisiei de finantare a politicii agricole comune (PAC) in perioada 2021-2027?In cadrul Next Generation EU, Comisia propune consolidarea bugetului pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala cu 15 miliarde EUR (16,5 miliarde EUR in preturi curente), pentru a sprijini zonele rurale sa faca schimbarile structurale necesare in conformitate cu Pactul verde european. Zonele rurale vor juca un rol esential in realizarea tranzitiei catre o economie verde. Aceasta finantare le va ajuta la atingerea tintelor ambitioase in domeniul climei si mediului stabilite in noua strategie privind biodiversitatea si in noua strategie „De la ferma la consumator”.Ca parte dintr-un buget pe termen lung consolidat al UE pentru perioada 2021-2027, Fondul european de garantare agricola (FEGA) din cadrul PAC va fi majorat cu 4 miliarde EUR (4,5 miliarde in preturi curente), in timp ce Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) al PAC va fi majorat cu inca 5 miliarde EUR (5,6 miliarde EUR in preturi curente). Totodata, Comisia a propus majorarea bugetului programului Orizont Europa pana la 94,4 miliarde EUR, pentru a intensifica sprijinul european pentru activitatile de cercetare si inovare in domeniul sanatatii si climei. 2) Cum sunt aceste sume in comparatie cu propunerea din 2018 in preturi constante si curente?Prin propunerea revizuita privind CFM prezentata la 27 mai 2020, Comisia propune o finantare totala pentru politica agricola comuna (PAC) de 348,3 miliarde EUR in preturi constante (391,4 miliarde EUR in preturi curente). Aceasta suma totala rezulta in urma adaugarii celor 258,3 miliarde EUR (290,7 miliarde EUR in preturi curente) pentru Fondul european de garantare agricola (FEGA – plati directe si cheltuieli legate de piata) si a celor 90 de miliarde EUR (100,7 miliarde EUR in preturi curente) pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR).

54

Dupa cum s-a evidentiat in Propunerea Comisiei din 2018 privind viitoarea PAC, statele membre vor putea opta pentru transferul a 15 % din alocarile din PAC care le revin intre platile directe si dezvoltarea rurala. Aceasta le va permite sa adapteze mai bine politica la prioritatile sectorului lor agricol.In 2018, Comisia propusese un buget de 365 de miliarde EUR in preturi curente pentru PAC, din care 286,2 miliarde EUR pentru FEGA si aproximativ 78,8 miliarde EUR pentru FEADR. Ca situatie de referinta actuala a PAC, alocarea PAC pentru 2020 aferenta UE 27 (excluzand, asadar, cuantumurile pentru Regatul Unit) este utilizata ca referinta si inmultita cu sapte pentru a reprezenta urmatorii sapte ani ai cadrului bugetar: astfel, situatia de referinta presupune un cuantum de 382,5 miliarde EUR.Propunerea revizuita privind CFM pentru PAC, in cuantum de 391,4 miliarde EUR in preturi curente, reprezinta prin urmare o crestere cu 7 % fata de propunerea din 2018, de 365 de miliarde EUR, si cu 2 % fata de situatia de referinta (si anume, mentinerea alocarii aferente UE 27 pentru anul 2020 la nivelurile actuale in perioada 2021-2027). Aceasta corespunde, in preturile din 2018, unui cuantum de 348,3 miliarde EUR sau, de asemenea, unei majorari cu 7 % fata de propunerea din 2018 de 324,3 miliarde EUR si cu 2 % fata de situatia de referinta (si anume, mentinerea alocarii aferente UE 27 pentru anul 2020 la nivelurile actuale in perioada 2021-2027).Pentru transparenta, in comunicarea de saptamana trecuta referitoare la CFM aceste sume sunt indicate in preturi curente si in preturile din 2018. Sinteza alocarii propuse pentru PAC pentru perioada 2021-2027

(in milioane EUR) Preturi curente Preturile din 2018

FEGA 290702 258251

FEADR 84255 75013

FEADR – Next Generation EU 16483 15000

TOTAL 391440 348264

 3) Este mentinuta flexibilitatea intre pilonii PAC prevazuta in propunerea din 2018?Dupa cum s-a evidentiat in Propunerea Comisiei din 2018 privind viitoarea PAC, statele membre vor putea opta pentru transferul a 15 % din alocarile din PAC care le revin intre platile directe si dezvoltarea rurala. Aceasta le va

55

permite sa adapteze mai bine politica la prioritatile sectorului lor agricol si sa realizeze mai bine obiectivele ambitioase ale Pactului verde. 4) Ce se intampla cu ratele de cofinantare pentru dezvoltarea rurala?Ratele de cofinantare pentru dezvoltarea rurala in propunerea revizuita raman cele propuse in mai 2018: 70 % pentru regiunile mai putin dezvoltate, POSEI si insulele din Marea Egee; 43 % pentru alte regiuni; 65 % pentru sprijinul pentru agromediu; 80 % pentru anumite masuri de sprijin din cadrul dezvoltarii rurale (de exemplu, LEADER); 100 % pentru sumele transferate de la platile directe. 5) Cum se vor realiza cheltuielile in cadrul instrumentului Next Generation EU? Vor fi impuse conditii sau cheltuielile se vor efectua in temeiul normelor generale privind dezvoltarea rurala?Zonele rurale vor juca un rol esential in realizarea tranzitiei catre o economie verde si in indeplinirea tintelor ambitioase ale Europei in domeniul climei si al mediului. Comisia propune consolidarea bugetului pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala cu 15 miliarde EUR in cadrul instrumentului Next Generation EU, pentru a sprijini fermierii si zonele rurale sa faca schimbarile structurale necesare pentru punerea in practica a Pactului verde european si indeosebi pentru a contribui la atingerea tintelor ambitioase din cadrul noii strategii „De la ferma la consumator” si al noii strategii privind biodiversitatea.Planurile strategice PAC vor juca un rol esential in aceasta tranzitie. In planurile lor strategice PAC, statele membre vor trebui sa indice modul in care intentioneaza sa realizeze aceste obiective diverse, inclusiv redresarea economica si asigurarea faptului ca fermierii lor indeplinesc toate cerintele referitoare la mediu si clima. Statele membre vor explica in detaliu si modul in care vor folosi finantarea din ambii piloni ai PAC in sprijinul propriei strategii. Anual vor fi stabilite si evaluate tinte pentru a masura progresele. Pentru informatii suplimentare, va rugam sa consultati: Compatibilitatea reformei PAC cu obiectivele ambitioase ale Pactului verde. 6) Cum va fi alocata finantarea pentru PAC? Cum sunt defalcate fondurile per stat membru?In cadrul primului pilon al politicii agricole comune, propunerea Comisiei referitoare la CFM precizeaza cuantumurile anuale ale finantarii care vor fi disponibile. Aceasta finantare va fi folosita in primul rand pentru platile directe catre fermieri, inclusiv in legatura cu programele ecologice, precum si pentru cheltuieli legate de piata, cum sunt programele nationale de sprijin in sectorul vitivinicol, sprijinul pentru organizatiile de producatori din

56

sectorul fructelor si legumelor, programele pentru scoli, sprijinul pentru regiunile periferice si insulele mici din Marea Egee, pentru actiuni de informare si promovare in sectorul agricol etc.Pentru al doilea pilon al politicii agricole comune, pachetul CFM stabileste cuantumurile anuale care vor fi disponibile. Cele 15 miliarde de euro suplimentare pentru zonele rurale din cadrul instrumentului Next Generation EU se vor adauga la alocarile statelor membre pentru anii 2022-2024, proportional cu alocarile pentru dezvoltarea rurala propuse in 2018. 7) Propunerile de reforma a PAC din 2018 sunt compatibile cu Pactul verde?Parlamentul European a solicitat Comisiei sa evalueze contributia PAC (propunerea din 2018) la Pactul verde european. Comisia si-a publicat evaluarea la 20 mai (odata cu strategia „De la ferma la consumator” si cu cea privind biodiversitatea). Pe baza acestor elemente, Comisia a tras urmatoarele concluzii:

Propunerea Comisiei de reforma a PAC este compatibila cu Pactul verde si cu strategiile asociate acestuia, precum strategia „De la ferma la consumator” si strategia privind biodiversitatea. Propunerea are potentialul de a contribui la realizarea obiectivelor ambitioase ale Pactului verde.

Cu toate acestea, capacitatea viitoarei PAC de a adera la obiectivele ambitioase ale Pactului verde depinde de diverse aspecte, care variaza de la o cota adecvata din bugetul UE dedicata fiecarui pilon al PAC pana la dispozitiile-cheie ale propunerii Comisiei, care trebuie mentinute in actele legislative finale privind PAC astfel cum vor fi convenite de Consiliu si de Parlamentul European. Este vorba in special despre:

un principiu corespunzator referitor la absenta oricarui regres, care sa oblige statele membre sa indice, in planurile lor strategice PAC, niste tinte mai ambitioase decat cele din prezent in ceea ce priveste obiectivele legate de mediu si clima;

un sistem ambitios de conditionalitate care sa mentina standarde-cheie (in special referitoare la rotatia culturilor, acoperirea solului, mentinerea pajistilor permanente, terenurile agricole dedicate suprafetelor sau elementelor neproductive);

programe ecologice obligatorii; cheltuieli rezervate pentru mediu si clima, in proportie de 30 % din

bugetul pentru dezvoltarea rurala pentru fiecare plan strategic PAC, excluzand platile pentru zonele care se confrunta cu constrangeri naturale, precum si fonduri dedicate interventiilor sectoriale;

57

cerinte referitoare la colectarea datelor si abordari comune legate de date intre politici.

dispozitii care urmaresc sa imbunatateasca pozitia fermierilor in lantul de aprovizionare cu alimente;

Unele imbunatatiri ale legislatiei finale privind PAC ar elimina lacunele identificate si ar consolida actele legislative finale privitoare la PAC, pentru a contribui la realizarea obiectivelor ambitioase ale Pactului verde. Printre acestea se numara:

cheltuieli minime rezervate pentru programele ecologice si indicatii suplimentare privind practicile agricole care ar putea fi sprijinite de programele ecologice;

integrarea in PAC a elementelor pertinente din legislatia privind bunastarea animalelor si rezistenta la antimicrobiene, astfel cum se intampla in cazul anexei XI.

Aceste concluzii vor ghida Comisia Europeana pe parcursul urmatoarelor negocieri privind PAC cu Parlamentul European si Consiliul. 8) In ce stadiu se afla negocierile privind viitoarea PAC?Propunerile Comisiei privind PAC se afla in proces legislativ, colegiuitorii (Parlamentul European si Consiliul) urmand sa ia o decizie. Este important ca procesul sa se incheie cat mai repede posibil pentru ca fermierii si administratiile nationale sa dispuna de claritate si securitate juridica. 9) In ce consta noua propunere a Comisiei de finantare a Fondului european pentru pescuit si afaceri maritime in perioada 2021-2027?Ca parte dintr-un buget pe termen lung consolidat al UE pentru perioada 2021-2027, Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime (FEPAM) va fi majorat cu 500 de milioane EUR pentru a se intensifica rezilienta sectorului pescuitului si a se asigura marja necesara pentru gestionarea crizei. Cresterea este de peste 8 % fata de bugetul propus initial pentru FEPAM in 2018.Intreaga finantare pentru FEPAM va continua sa promoveze realizarea obiectivelor economice, sociale si de mediu ale politicii comune in domeniul pescuitului. Eforturile depuse pentru realizarea sustenabilitatii sectorului pescuitului sunt o investitie in rezilienta sectorului respectiv in UE si in viitorul oamenilor angajati in acest sector.FEPAM va continua sa contribuie la indeplinirea obiectivelor Pactului verde european, inclusiv ale strategiei „De la ferma la consumator” si ale strategiei privind biodiversitatea pentru 2030.

58

 10) Incotro va fi directionata finantarea suplimentara?De indata ce va fi adoptat FEPAM pentru urmatoarea perioada de programare financiara, finantarea suplimentara va fi directionata catre programele statelor membre din cadrul FEPAM si va urmari obiectivele planului de redresare, al caror scop este de a repara in mod sustenabil prejudiciile pe termen scurt rezultate in urma crizei. Finantarea suplimentara ar urma sa ajute la sporirea rezilientei sectorului pescuitului si al acvaculturii si sa asigure marja necesara pentru gestionarea crizei, inclusiv prin conferirea unui caracter mai sustenabil sectorului pescuitului. 11) Care sunt obiectivele pe care urmareste sa le realizeze viitorul FEPAM?In concordanta cu principiile politicii comune in domeniul pescuitului, scopul FEPAM pentru perioada 2021-2027 va fi in continuare:

sa asigure o gestionare durabila a stocurilor de peste si sa reduca efectele negative ale activitatilor de pescuit asupra ecosistemului marin;

sa asigure conditii pentru un sector viabil din punct de vedere economic si competitiv al pescuitului si al acvaculturii, contribuind astfel la securitatea alimentara in Uniune;

sa contribuie la un nivel de trai echitabil pentru cei care depind de activitatile de pescuit, in special din sectorul pescuitului traditional;

sa promoveze activitatile de pescuit costier; sa imbunatateasca lanturile valorice si calitatea produselor pescaresti si

de acvacultura; sa tina cont de interesul consumatorilor si al producatorilor deopotriva; sa faca posibila cresterea unei economii albastre durabile si sa

contribuie la consolidarea unor comunitati costiere prospere; sa consolideze guvernanta internationala a oceanelor si sa faca posibile

siguranta, securitatea, curatenia si gestionarea sustenabila a marilor si oceanelor.

 12) Cum functioneaza FEPAM?Fondul este utilizat pentru a cofinanta proiecte, in combinatie cu finantarea nationala. Fiecarui stat membru ii este alocata o cota din bugetul total al fondului, pe baza dimensiunii pe care o are industria pescuitului respectivului stat membru. Fiecare stat membru intocmeste apoi un program in care precizeaza cum intentioneaza sa cheltuiasca banii. Imediat ce Comisia aproba acest program, autoritatile nationale sunt cele care vor

59

decide ce proiecte vor fi finantate. Autoritatile nationale si Comisia sunt responsabile in comun pentru implementarea programului. 13) In ce stadiu se afla negocierile privind viitorul FEPAM?Propunerea Comisiei privind FEPAM se afla in proces legislativ, colegiuitorii (Parlamentul European si Consiliul) urmand sa ia o decizie. La inceputul anului 2019 au inceput sa aiba loc triloguri, care sunt inca in desfasurare. Este important ca procesul sa se incheie cat mai repede posibil pentru ca pescarii, sectorul acvaculturii si administratiile nationale deopotriva sa dispuna de claritate si securitate juridica.Comisia Europeana  Comisia Europeană propune extinderea controlului asupra investiţiilor străine S.B. Internaţional / 05 iunie Comisia Europeană a propus extinderea controlului asupra investiţiilor străine în blocul comunitar, conform unui document consultat de Reuters, parte a eforturilor de a împiedica firmele din China să preia companii europene din diverse sectoare, potrivit Agerpres.

Supervizarea investiţiilor străine în statele membre UE va începe în octombrie, iar Comisia Europeană propune extinderea controlului la noile proiecte din domeniul apărării, energiei nucleare şi comunicaţiilor prin satelit.

Potrivit sursei citate, documentul, care ar urma să fie adoptat până în 15 iunie dacă statele din blocul comunitar ajung la un acord, marchează primul pas al eforturilor UE de a rezista la concurenţa firmelor de stat din China, care vor să domine industria şi să absoarbă cunoştinţele europeană.

De asemenea, guvernele UE sunt frustrate că autorităţile de la Beijing nu au respectat anunţul de anul trecut privind deschiderea economiei.

Începând din 11 octombrie, când sunt anunţate preluări străine, guvernele UE vor fi obligate să prezinte Executivului comunitar detaliile, în zone ca media, transport şi comunicaţii. Dacă controlul va fi extins, vor fi incluse şi proiectele din domeniul apărării, energiei nucleare şi comunicaţiilor prin satelit.

"Comisia Europeană a descoperit că sunt câteva alte proiecte şi programe ... care sunt esenţiale pentru securitate sau ordine publică şi, prin urmare, ar putea fi incluse", se arată în document.

60

Transferul tehnologiilor către o ţară din afara UE este văzută ca un risc la adresa intereselor strategice ale blocului comunitar în privinţa unor tehnologii pe care firmele chineze de stat caută să le achiziţioneze.

Comisia Europeană doreşte ridicarea tuturor restricţiilor la frontierele interne ale UE S.B.Internaţional / 05 iunieComisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a lansat un apel la ridicarea până la sfârşitul lui iunie a tuturor restricţiilor şi controalelor la frontierele interne ale UE introduse pentru a lupta împotriva pandemiei de COVID-19, potrivit unui interviu difuzat joi de Euronews, potrivit Hotnews.

"Ne aflăm foarte aproape de o situaţie în care va trebui să ridicăm toate restricţiile şi controalele la frontierele interne", a declarat Ylva Johansson cu o zi înainte de o reuniune prin videoconferinţă a miniştrilor europeni de interne.

"Mâine le voi propune statelor membre să ridice toate controalele la frontierele interne cât mai curând posibil şi cred că o dată bună pentru asta ar trebui să fie sfârşitul lui iunie", a spus comisarul european.

Potrivit sursei citate, ea s-a declarat "foarte mulţumită" să vadă statele membre "deschizând din nou UE şi spaţiul Schengen". "Cetăţenii doresc într-adevăr să îşi recapete libertatea de mişcare", a adăugat ea, exprimându-şi satisfacţia că situaţia epidemiologică se ameliorează rapid în numeroase state membre, potrivit Agerpres.

Apariţia pandemiei a determinat ţările europene să ia în martie diverse măsuri pentru a-şi închide frontierele.

Germania

Guvernul condus de cancelarul Angela Merkel va face primii paşi pentru a slăbi restricţiile de circulaţie la nivel european. Măsurile vor intra în vigoare pe data de 15 iunie, potrivit Mediafax. Cabinetul condus de Angela Merkel va aproba miercuri draftul care include noile măsuri, anunţă Bloomberg.

Interdicţiile de călătorie impuse pentru cele 27 ţări membre UE vor fi înlocuite din 15 iunie de recomandări diferite pentru ţările membre Schengen şi Marea Britanie. Ministrul de Externe Heiko Maas va discuta cu omologii din UE în următoarele două săptămâni cu privire la cum poate fi "reluat traficul în interiorul Europei", a declarat acesta marţi, la Berlin.

Până acum, Germania a luat câteva măsuri privind relaxarea condiţiilor de trecere a graniţei cu câteva state vecine cum ar fi Franţa şi Austria.

61

Marea Britanie

Companiile aeriene au cerut guvernului britanic să pună capăt carantinei de 14 zile pentru călători din 45 de ţări cu rate mici de infecţii, până la finalul lunii, instaurând coridoare aeriene, scrie Sky News. Totodată, potrivit chroniclelive.co.uk, guvernul ia în calcul aceste "coridoare aeriene".

În acest moment, planurile britanicilor sunt ca toţi internaţionalii care sosesc în Marea Britanie trebuie să stea pentru 14 zile în carantină de luni.

Bulgaria, Canada, Cehia, Danemarca, Egipt, Croaţia, Estonia, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Olanda, Spania, Suedia şi România sunt câteva dintre cele 45 de state care ar face parte din acest proiect al "coridoarelor aeriene" cu Marea Britanie.

Belgia

Începând cu 15 iunie, Belgia îşi va redeschide graniţele cu ţările din Spaţiul Schengen, a anunţat premierul Sophie Wilmes la finalul şedinţei Consiliului de Securitate Naţională, care a detaliat şi începutul, începând cu 8 iunie, ieşirii din aşa-numitul lockdown cauzat de pandemia de COVID-19.

Cehia

Cehia a anunţat luni că, începând de la 15 iunie, le va permite cetăţenilor săi să se deplaseze în majoritatea ţărilor europene fără a mai fi obligaţi să prezinte la întoarcere dovada unui test negativ la noul coronavirus, acelaşi regim urmând să-l aibă pe teritoriul său şi cetăţenii a 19 state considerate 'sigure' din punctul de vedere al riscului de transmitere a virusului, informează Reuters citată de Agerpres.

'Putem începe să călătorim în Europa din 15 iunie', a comunicat ministrul sănătăţii, Adam Vojtech, pe Twitter. De la data respectivă, statele europene vor fi plasate în trei categorii, cu un sistem de coduri de culori, în funcţie de riscul de transmitere a coronavirusului. Cehia a relaxat deja cea mai mare parte a restricţiilor impuse din cauza pandemiei de COVID-19.

Grecia

Autorităţile din domeniul sănătăţii elene vor efectua teste pe bază de anticorpi pe 16 insule săptămâna viitoare, a declarat marţi şeful Organizaţiei Naţionale de Sănătate Publică (EODY) Panagiotis Arkoumaneas, pentru postul de radio Praktoreio FM, scrie Kahimerini.gr. Insulele greceşti sunt esenţiale în reluarea fără probleme a sezonului turistic, a mai spus

62

Arkoumaneas, iar testele vor ajuta la stabilirea nevoilor de infrastructură sanitară ale insulelor înainte de redeschiderea turiştilor din 15 iunie.

Bulgaria

Bulgaria va elimina toate restricţiile impuse în urma pandemiei de COVID-19 începând din 15 iunie, inclusiv purtarea obligatorie a măştilor de protecţie în spaţiile publice închise, a informat joi guvernul de la Sofia, potrivit DPA.

Grupul de lucru responsabil pentru răspunsul la pandemia de coronavirus, înfiinţat în urmă cu 100 de zile, îşi va continua activitatea, însă nu va mai ţine o conferinţă de presă zilnică. "Aceste briefinguri constante ale grupului de lucru creează un sentiment de nelinişte", a declarat joi premierul bulgar Boyko Borisov în cadrul ultimei conferinţe de presă a grupului de lucru, potrivit Agerpres.

"Trebuie să învăţăm să trăim cu virusul", a adăugat el.

Bruxelles-ul promite mai mulți bani. Agricultura rămâne sceptic In iun. 4, 2020  Autor: Cătălin Lența Nu mai puțin de nouă miliarde de euro este propunerea de suplimentare a politicilor comunitare în agricultură, bani cu care Comisia Europeană vrea să facă uitate, măcar în parte, problemele fermierilor. Să fie clar, este vorba de ceva în plus peste o propunere anterioară de buget pentru următorul exercițiu financiar, buget care dădea frisoane agriculturii din Estul Europei. Acum aproximativ doi ani, Comisia Europeană vorbea de o reducere, deloc mică, a sumelor alocate Politicii Agricole Comune. Au fost doi ani în care autoritățile naționale și fermierii, inclusiv din România, și-au bătut capul, zi de zi, în încercarea de a împăca și capra, și varza. Și acum vine minunea, poate s-au schimbat prioritățile și este altă viziune după pandemie, când am văzut că mâncarea poate deveni mai rară și mai scumpă. Perfect, să fie primit, dar și să așteptăm să vedem procentul care îi va reveni fermierului român din această nouă grămadă de bani. Nu pot face o estimare, dar am senzația că va fi mic, chiar foarte mic.

Concret, Comisia Europeană are de gând să dea pentru agricultură și pescuit ceva în plus, adică 4 miliarde de euro Fondului European de Garantare Agricolă și 5 miliarde de euro pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Mai e un”mizilic” de 500 de milioane de euro destinat suplimentar Fondului European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, doar că în acest domeniu România nu prea contează.

63

De asemenea, alte 15 miliarde de euro vor fi alocate dezvoltării rurale prin instrumentul ”UE – noua generație”, încă o strădanie de a aduce cu adevărat mai mulți tineri în agricultura îmbătrânită. Banii aceștia ar trebui să ajute zonele rurale considerate a avea un rol vital în realizarea tranziției verzi și în îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene în materie de climă și mediu. Și cum nu există cadou fără discurs, îl citez pe comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală. ”Propunerea Comisiei recunoaşte importanţa strategică a sectorului nostru agricol şi sprijinul continuu pe care UE doreşte să îl ofere fermierilor noştri şi economiei rurale. Acest lucru va contribui la sprijinirea mai eficientă a fermierilor în scopul realizării tranziţiei verzi şi digitale”, clamează polonezul Janusz Wojciechowski, gândindu-se probabil că și fermierii din țara sa de origine vor primi ceva consistent. Spun asta fără intenții ascunse sau răutate, ci doar amintindu-mi cât de mult a știut Polonia să profite de banii europeni.

Cât privește împărțirea banilor, există încă puține informații, dar ceva, ceva, tot se știe. Europarlamentarul Dan Motreanu spune că din cele 15 miliarde de euro de la capitolul ”UE – noua generație”, România ar urma să primească 1,42 miliarde de euro. În rest, doar necunoscute, asta poate și pentru că fermierii români cam vorbesc singuri pe la Bruxelles. Nu sunt parte a organizațiilor mari la nivel european, sau dacă sunt, statutul actual e cam neclar. Declarativ, toată lumea îi iubește și îi sprijină, numai că vorbele frumoase nu înseamnă și acțiuni concrete. Să vedem ce va fi de acum înainte, că tot există o alianță națională cu scop declarat de a se integra în COPA – COGECA, plus o promisiune din partea statului că ar fi dispus să plătească de la buget cele cam 600.000 de euro cotizația anuală. Asta nu e neapărat corect, pentru că, oricât de greu ar fi fost până acum, fermierii tot au strâns ceva an de an și puteau să își înființeze singuri un fond din care să plătească. Acum e ca și cum eu m-aș duce la guvern să cer să îmi suporte afilierea la o organizație de presă pan-europeană. Evident că nu s-ar face, mi-ar râde în nas și m-ar trimite să caut singur bani de cotizație. Dar, mă rog, dacă e pentru o cauză bună…

Negocieri la UE pentru reglementarea salariului minim  meatmilk  5 iunie 2020

Potrivit unui comunicat transmis redactiei Meat.Milk, Comisia lansează a doua etapă a consultării cu sindicatele și cu organizațiile patronale europene cu privire la modul de asigurare a unor salarii minime echitabile pentru toți lucrătorii din Uniunea Europeană.

Aceasta este continuarea primei etape a consultării, care s-a desfășurat în perioada 14 ianuarie – 25 februarie 2020, la care Comisia a primit răspunsuri

64

din partea a 23 de parteneri sociali din întreaga UE. Pe baza răspunsurilor primite, Comisia a concluzionat că sunt necesare acțiuni suplimentare la nivelul UE.

Deja o prioritate politică pentru Comisia von der Leyen, evenimentele recente au consolidat și mai mult solicitarea de eforturi ale UE pentru reducerea inegalităților salariale în creștere și a sărăciei persoanelor încadrate în muncă.

UE a fost deosebit de afectată de pandemia de coronavirus, cu efecte negative asupra economiilor statelor membre, asupra întreprinderilor și asupra veniturilor lucrătorilor și familiilor acestora. Asigurarea faptului că toți lucrătorii din UE câștigă un trai decent este esențială pentru redresare, precum și pentru construirea unor economii echitabile și reziliente, iar salariile minime joacă un rol important. Salariile minime sunt relevante atât în țările care se bazează exclusiv pe nivelurile salariale convenite în mod colectiv, cât și în cele cu un salariu minim prevăzut de lege.

Salariile minime care sunt negociate în mod corespunzător cu partenerii sociali, respectate și actualizate pot:

să pună la dispoziția lucrătorilor vulnerabili o rezervă financiară pentru perioade dificile

să creeze stimulente mai puternice pentru muncă, îmbunătățind astfel productivitatea

să reducă inegalitățile salariale în societate să sporească cererea internă și reziliența economiei să contribuie la eliminarea diferențelor de remunerare între femei și bărbați.

Atunci când sunt stabilite la niveluri adecvate și ținând seama de condițiile economice, salariile minime reprezintă un sprijin pentru lucrătorii vulnerabili și contribuie la menținerea atât a ocupării forței de muncă, cât și a competitivității întreprinderilor.

Comisia nu urmărește stabilirea unui salariu minim european uniform, nici armonizarea sistemelor minime de stabilire a salariilor. Orice eventuală măsură ar urma să fie aplicată diferit, în funcție de sistemele de stabilire a salariului minim și de tradițiile statului membru, cu respectarea deplină a competențelor naționale și a libertății contractuale a partenerilor sociali.

Documentul de consultare din a doua etapă stabilește posibile căi de acțiune a UE pentru a se asigura că salariile minime sunt stabilite la niveluri adecvate și că ele protejează toți lucrătorii. Negocierile colective joacă un rol esențial, astfel cum s-a subliniat în răspunsurile partenerilor sociali cu

65

ocazia primei etape a consultării. Prin urmare, inițiativa UE ar urmări să garanteze că:

salariile sunt stabilite ca urmare a unor negocieri colective care funcționează bine;

cadrele naționale permit stabilirea și actualizarea regulată a salariilor minime obligatorii, pe baza unor criterii clare și stabile;

partenerii sociali sunt implicați în mod efectiv în stabilirea prin lege a salariului minim pentru a sprijini gradul de adecvare al salariului minim;

variațiile salariului minim și exceptările sunt eliminate sau limitate; cadrele naționale privind salariul minim sunt respectate în mod efectiv și că

există mecanisme de monitorizare.

Partenerii sociali sunt invitați să răspundă la întrebările adresate în cadrul consultării până la 4 septembrie 2020. Aceasta include tipul de instrument considerat ca fiind cel mai potrivit. Comisia are în vedere atât instrumente legislative, cât și instrumente nelegislative, și anume o directivă în domeniul condițiilor de muncă și, respectiv, o recomandare a Consiliului.

Având în vedere circumstanțele actuale legate de criza provocată de coronavirus și pentru a acorda partenerilor sociali timp suficient pentru a-și prezenta răspunsurile, această perioadă este mai lungă decât în cazul consultărilor anterioare.

Următorul pas către această a doua etapă a consultării constă fie în negocierile dintre partenerii sociali în vederea încheierii unui acord în temeiul articolului 155 din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE), fie în prezentarea unei propuneri de către Comisia Europeană.

Membrii colegiului au declarat:

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „În perspectiva unei redresări favorabilă incluziunii ca urmare a crizei cauzate de coronavirus, dorim să ne asigurăm că toți lucrătorii din UE sunt protejați de un salariu minim echitabil, care să le permită să câștige un trai decent indiferent de locul lor de muncă. Partenerii sociali joacă un rol esențial în negocierea salariilor la nivel național și local și ar trebui să fie implicați în stabilirea salariilor minime, atât în țările care se bazează exclusiv pe nivelurile salariale convenite în mod colectiv, cât și în cele cu un salariu minim prevăzut de lege.”

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „În UE, unul din șase lucrători sunt clasificați ca lucrători cu

66

venituri salariale mici, iar majoritatea lor sunt femei. Acești lucrători au asigurat funcționarea societăților și economiilor noastre, în timp ce tot restul a trebuit să se oprească. Însă, în mod paradoxal, ei vor fi afectați cel mai puternic de criză. Eforturile în vederea unei inițiative privind salariile minime în UE sunt un element esențial al strategiei noastre de redresare. Toată lumea merită un standard de viață decent.”

Context

În orientările sale politice, președinta von der Leyen s-a angajat să prezinte un instrument juridic pentru a se asigura că toți lucrătorii din Uniune sunt protejați de salariu minim echitabil, care să le permită un nivel de trai decent, indiferent de locul de muncă.

Ca parte a Comunicării privind o Europă socială puternică pentru tranzițiile juste, Comisia a lansat, la 14 ianuarie 2020, prima etapă a consultării cu partenerii sociali cu privire la modul de asigurare a unor salarii minime echitabile pentru toți lucrătorii. Prima etapă a consultării s-a încheiat la 25 februarie, iar Comisia a primit 23 de răspunsuri din partea partenerilor sociali europeni reprezentând sindicate și organizații patronale de la nivelul UE.

După analizarea punctelor de vedere exprimate de partenerii sociali în prima etapă a consultării, Comisia a ajuns la concluzia că este nevoie de acțiune la nivelul UE. Prin urmare, Comisia lansează în prezent a doua etapă de consultare a partenerilor sociali, în conformitate cu articolul 154 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Nu va exista un salariu minim universal. Orice potențială propunere va reflecta tradițiile naționale, indiferent dacă acestea constau în contracte colective de muncă sau în dispoziții juridice. Unele țări au deja în vigoare sisteme excelente. Comisia dorește să se asigure că toate sistemele sunt adecvate, că ele acoperă suficiente persoane, că prevăd o consultare aprofundată cu partenerii sociali și că dispun de un mecanism de actualizare corespunzător.

Această inițiativă ar urma să sprijine punerea în aplicare a principiului 6 al Pilonului european al drepturilor sociale asupra salariilor, care reprezintă o responsabilitate comună a statelor membre, a partenerilor sociali și a instituțiilor UE. Comisia a lansat o dezbatere amplă cu privire la viitorul plan de acțiune pentru punerea în aplicare exhaustivă a Pilonului european al drepturilor sociale, care urmează să fie prezentat la începutul anului 2021. Comisia invită toate părțile interesate să își prezinte opiniile până în noiembrie 2020. A fost creat un site web dedicat – „Exprimați-vă opinia cu

67

privire la consolidarea Europei sociale” – menit să colecteze diversele contribuții.

În 2020, retailul european va pierde peste 450 de miliarde de euro  meatmilk 5 iunie 2020

Potrivit unui comunicat emis de Eurocommerce, ca urmare a prezentării de către Comisia Europeană a Planului de Recuperare Economică a Uniunii Europene, organizația retailer-ilor afirmă:

„Suntem încurajați de abordarea pozitivă și ambițioasă a Comisiei de a face din nou economia europeană în mișcare, după daunele masive produse de virusul COVID.

Comercianții cu amănuntul nealimentari și mulți angrosiștiau fost afectați cu greu în timpul blocajului. Cu magazinele, restaurantele sau șantierele închise timp de mai multe săptămâni și încrederea consumatorilor într-un nivel permanent, vor exista pierderi majore și o recuperare foarte lentă.

În comerțul cu amănuntul non-alimentar și cel alimentar, pentru UE, ne așteptăm la pierderi de cel puțin 450 de miliarde de euro, pentru 2020. Multe companii nu se vor redeschide niciodată. Doar în Germania, este posibil ca 50.000 de afaceri cu amănuntul să intre în faliment.

Acest lucru va avea efecte dăunătoare în zonele urbane și rurale în egală măsură. Centrele orașe își vor pierde semnificația ca locații de afaceri și de agrement dacă permitem comercianților să meargă la zid. Riscăm nu numai economii, ci și dislocări sociale, pe care nu ni le putem permite, mai ales în aceste momente dificile.

Ei au nevoie de ajutor acum și până când a trecut cea mai gravă criză. Sectorul nostru este atât dependent direct, cât și un motor al restului economiei. Prin urmare, stimularea consumului va însemna sprijin pentru toți din lanțurile de aprovizionare din toată Europa.

Comerțul cu amănuntul și comerțul cu ridicata joacă un rol esențial în crearea unei funcții complexe a economiei europene – angrosiștii oferă servicii vitale și expertiză clienților profesioniști și se asigură că dețin materialele, produsele și serviciile de care au nevoie pentru a-și conduce activitatea.

Comercianții cu amănuntul sunt interfața crucială între producători și consumatori și, așa cum am observat în timpul crizei, lanțurile de aprovizionare ale acestora au lucrat pentru a asigura consumatorii necesarul

68

zilnic de care au nevoie. Numai când ceva nu merge bine, oamenii observă cât de bine funcționează procesul de aprovizionare a milioane de produse diferite de la mii de furnizori.

Mulți, poate chiar 40% în unele țări, în special magazine nealimentare, mici comercianți și comercianți cu amănuntul, sunt susceptibile să renunțe la afaceri. Acest lucru nu va afecta doar comunitățile în care lucrează și furnizează servicii, în calitate de angajatori de 29 de milioane de europeni, dar închiderea acestora va avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra șomajului și, astfel, puterea de cumpărare a celor afectați.

Consumul privat constituie 50% din PIB-ul UE și va face o diferență reală. Acesta este motivul pentru care comerțul cu amănuntul și comerțul cu ridicata sunt esențiale: un magazin închis nu poate vinde nimic și toți furnizorii săi vor observa impactul asupra vânzărilor lor.

Pe lângă nevoia de a injecta lichiditate în economie și de a se asigura că banii ajung la companiile care au nevoie cât mai repede posibil, EuroCommerce a pus la dispoziția Comisiei o serie de priorități centrale pentru redresarea economică a Europei, inclusiv:

– Asigurarea că sprijinul se adresează serviciilor, inclusiv comerțului cu amănuntul și cu ridicata ca sector central; și sunt făcute măsuri în toate statele membre pentru stimularea consumului, pentru a permite consumatorilor să contribuie la refluxarea economiei; asta înseamnă să bagi bani în buzunare pentru a cheltui.

– O piață unică care funcționează corect ar dubla efectul PIB al celui mai generos pachet de ajutor. și urmărirea Strategiei industriale urmărește soluționarea numeroaselor bariere în calea furnizării de bunuri și servicii fără probleme în întreaga Europă. O piață internă puternică a UE va ajuta companiile europene să concureze la nivel mondial, întrucât marile piețe naționale din SUA și China îi ajută pe ale lor.

– Eliminarea legislației inutile impuse în timpul crizei; tratează legislația discriminatorie din unele țări și, după cum a subliniat Comisia, leagă ajutorul către țări la respectarea legislației europene, a valorilor și a statului de drept.

– Sprijin pentru investiții pentru companii pentru a accelera tranziția lor digitală și durabilă ca un impuls către noua activitate economică: ajutând afacerile să meargă online, să adopte tehnologii digitale și să devină ecologice.

69

– Revigorați comunitățile urbane și rurale, asigurând infrastructura vitală a serviciilor, inclusiv comerțul cu amănuntul, sunt disponibile pentru toată lumea pentru a evita decăderea comunităților și persoanele atrase de populism.

– O privire mult mai dură și radicală asupra măsurilor de reglementare ale UE și naționale – oferind noi impulsuri și puteri REFIT pentru a aborda legislația ineficientă care ține de afaceri fără beneficii reale pentru societate.

– Menținerea piețelor internaționale deschise și evitarea presiunii de închidere a noastră; Comerțul mondial ar putea scădea cu 30% în acest an și o continuă subminare a sistemului de tranzacționare globală va dăuna Europei ca un important exportator, atât cât privește industria și consumatorii de produsele de care au nevoie”.

UE, pe urmele lui Iulian Mincu și Ceaușescu! Ce lucruri scârboase vom fi puși să mâncăm  Georgeta Petrovici 5 iunie 2020

În 10 ani burgerii nu vor mai fi la fel cum îi cunoaștem acum. Comisia Europeană are planuri mari, iar parte din ele sunt absolut șocante.

Cheeseburgerii în 2030 vor fi departe de ceea ce numim azi cheesburger – cel puțin acesta este planul în capitala Belgiei. Strategia Farm to Fork ( n.r. Din fermă în furculiță), a dezvăluit recent Comisia Europeană, urmărește să schimbe obiceiurile alimentare pe întregul continent în următorul deceniu, pentru a face sistemul durabil și mai durabil, și pentru a oferi populației hrană sănătoasă la un preț accesibil.Strategia include un set de propuneri legislative, cu miza de a face, cel puțin pe hârtie, alimentele europene mai sănătoase, mai hrănitoare, mai bazate pe plante și, nu în ultimul rând, cu scopul de a determina alegerile sănătoase ale consumatorilor în cunoștință de cauză, notează Politico.eu.După cum sugerează și numele, programul Comisiei Europene va afecta întregul lanț de aprovizionare alimentară – de la modul în care se cultivă alimentele până la masa finală din farfuriile europenilor. Publicația a analizat cum ar putea arăta burgerul ideal al UE, în viitor, dacă strategia va fi pusă în aplicare.

70

BRUSSELS’ DREAM BURGER FOR 20301

See how the European Commission imagines the next decade's hamburger.

Chifla burgerului nu va mai fi congelată, ci proaspătă, provenind de la firmele de panificație locale. Mai mult, grâul din care va fi făcută făina necesară va fi produs în UE, și nu importat, o atenție deosebită dându-se făinii integrale pentru aceste chifle, ca alternativă și mai sănătoasă.În loc de carne, burgerul va conține o chiftea din legume sau pe bază de insecte, în încercarea Comisiei Europene, de a adopta mai ales o dietă bazată pe plante, în detrimentul cărnii procesate. De aceea strategia include cercetări pentru descoperirea de proteine alternative din plante, insecte, sau din vietăți marine.Iar dacă veți dori să consumați totuși un burger tradițional cu carne, cu siguranță că porția de carne pe care o veți mânca va fi mai mică decât cea de azi, rațiunea fiind că în UE consumul de carne roșie este prea mare și nesănătos. UE vrea ca o decadă de acum încolo cumpărătorii să fie capabili

1 https://www.politico.eu/interactive/how-brussels-wants-to-change-your-cheeseburger-farm-to-fork/?fbclid=IwAR1ylFIDWImBgMDtBRJPMkN6H_4igPWEyxOLspwG4CKLJa3F8gr_y9H6v-U

71

să știe totul despre valorile nutritive și originea brânzei pe care o cumpără, în vederea producerii de hrană sănătoasă în mod sustenabil.Produsele de natură vegetală se vor găsi din plin în burgerul viitorului. Acesta va conține vegetale proaspete, deoarece Bruxelles-ul dorește să crească consumul de fructe și legume în uniune. Aceste vegetale vor fi cultivate mult mai atent decât azi, scăzându-se la jumătate cantitatea de pesticide și fertilizatori chimici, cu un accent pe dezvoltarea fermelor organice.Ketchupul și maioneza – aceste două condimente în mod tradițional folosite într-un burger, și care conțin, de fapt, foarte multe grăsimi, zahăr și sare vor dispărea. Super burgherul viitorului av fi absolut sănătos, astfel că în locul acestor condimente se vor regăsi alternative pe bază de sfeclă roșie și ardei paprika. Comisarii europeni discută inclusiv despre prețul la care se va vinde noul burger, ideea este ca acesta să fie accesibil pentru toată lumea.

..........................................................

GERMANIA

PROTESTELE sezonierilor dau rezultate. Se modifica legislatia muncii in Germania si alte state UE In iun. 5, 2020  

Potrivit unui comunicat trimis de biroul de presă PSD, au fost demarate modificările legislative pentru garantarea drepturilor tuturor lucrătorilor străini de pe teritoriul german. Totodată, social-democrații români în parteneriat cu colegii SPD (Partidul Social Democrat din Germania) lansează o iniţiativă de reformare a legislaţiilor naţionale în toate statele membre ale UE. Aceasta are drept scop prevenirea discriminări de felul celor la care sunt supuşi cetăţenii români angajaţi în ferme din Germania, dar şi în alte domenii caracterizate prin condiţii de muncă precare la nivel european, precum turismul.

Potrivit liderului Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nică, grupul politic progresist – S&D – va acţiona în perioada imediat următoare pentru coordonarea eforturilor de asigurare a drepturilor lucrătorilor transfrontalieri în UE, printr-o iniţiativă comună cu parlamentele naţionale ale principalelor ţări de provenienţă şi de destinaţie a forţei de muncă.

„E nevoie de armonizarea prevederilor menite să-i protejeze pe lucrătorii angajaţi dincolo de graniţele propriei ţări. Noi, ca partid politic, utilizăm acum toate pârghiile la care putem recurge, atât acasă, cât şi la Bruxelles pentru a ne apăra compatrioţii. Colaborarea cu partenerii din SPD, parte a coaliţiei de guvernare din Germania, ne încurajează în demersul de modificare a legislaţiei muncii şi drepturilor sociale la nivel naţional – sferă

72

ce ţine de competenţa fiecărui stat membru”, a transmis liderul europarlamentarilor PSD, Dan Nică, citat de Agerpres.ro.

Oficialul a atras atenţia că „revine Guvernului României obligaţia de a se implica în elaborarea unui cadru legislativ comun la nivel european pentru protejarea cetăţenilor români”. Totodată, europarlamentarul social-democrat a evidenţiat că România trebuie să acţioneze la nivelul Consiliului, pentru a pune capăt blocajului din procesul de revizuire a Regulamentului privind coordonarea sistemelor de securitate socială în Uniunea Europeană.

SANATATE si GASTRONOMIE

Ce să mâncăm pentru a preveni accidentul vascular cerebral și cum recunoaștem semnele unui AVC   Irina Lungu   5 iunie 2020

Accidentul vascular cerebral a început să afecteze persoane din ce în ce mai tinere, iar acest aspect este de o reală îngrijorare. România înregistrează încă cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o problemă medicală urgentă și trebuie tratată imediat. AVC reprezintă cauza principală a daunelor pe termen lung.

Dacă cineva face AVC, trebuie să recunoști principalele semne. Ține minte acronimul BE FAST!

Balance – Persoana respectivă își poate pierde echilibrul, coordonarea, are probleme în a se deplasa și este amețit

Eyes – O schimbare bruscă a vederii, vede în ceață, dublu sau i se încețoșează privirea

Face – Mușchii feței cedează, fața este asimetrică sau moale

Arms – Amorțeală în membre sau senzație de moleșală – mâini sau picioare

Speech – Persoana are probleme în a vorbi, nu înțelege cuvintele și nu poate scrie

Time – Acesta este cel mai prețios lucru. Imediat trebuie să suni la Ambulanță, numărul 112 și să ții minte când au început simptomele

73

De la durata atacului cerebral, persoanei afectate i se poate administra în 3-4 ore, un medicament care să distrugă cheagurile de sânge formate. După ce vin paramedicii trebuie să știm istoricul medical al persoanei pentru ca medicii să știe care strategie de tratament este eficientă.

Ce stil de viață trebuie să aibă o persoană pentru a se feri de cheaguri, cauza care declanșează accidentul cerebral vascular

În primul rând, tensiunea arterială trebuie ținută sub control. Sunt necesare acele minim 30 de minute de mișcare pe zi, renunțarea la fumat și o alimentație sănătoasă, preventivă. Este esențială menținerea unei greutăți corporale normale, obezitatea vine ”la pachet” cu o mulțime de boli grave.

În cadrul unui demers publicat în jurnalul Stroke,  cercetătorii au analizat opt studii și au ajuns la concluzia că pentru fiecare 7 grame în plus de fibre pe zi, riscul de a suferi un accident vascular cerebral scade cu 7%. Acest lucru este valabil indiferent de tipul de AVC, ischemic sau hemoragic.

Potrivit recomandărilor, femeile au nevoie de 21-25 de grame de fibre pe zi, iar bărbații de 30-38 de grame.

Care sunt alimentele cele mai recomandate pentru a preveni AVC-ul

Ovăzul – dincolo de miraculoasa proprietate de a absorbi colesterolul rău, fulgii de ovăz au un conținut mare de fibre solubile și insolubile, o cană de fulgi de ovăz conține 4 grame de fibre.

Spanacul – subțiază sângele și este un adevărat elixir pentru sănătate, ca toate frunzele verzi, de altfel. Alege cât mai multe alimente verzi.

Pigmentul care colorează puternic este recomandat, fiind semnul antioxidanților prezenți. Așadar, afinele, murele, cireșele și zmeura intră și ele pe lista alimentelor benefice sănătății.

Peștele gras, bogat în Omega3, ca somonul și sardina Fructele oleaginoase, dar și curmalele și smochinele contribuie la

menținerea unei stări de sănătate bună. Acestea însă se consumă în cantități mici, au valoare calorică mare

La nivel mondial, AVC  constituie o a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare şi cancer şi, conform ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au fost înregistrate în întreaga lume peste 17 milioane de cazuri noi de AVC, aproximativ 60% dintre aceşti pacienţi decedează, iar ceilalți rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă.

74

România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Prevalenta AVC in Romania este de 0,1% pentru grupa de varsta sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de varsta 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de varsta 55-70 ani şi 13,9% la varsta de peste 70 de ani.

România înregistrează încă cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa (21,64%), la nivel national fiind a doua cauză de deces, după bolile cardiovasculare.

DOSAR

Black Habit lansează un nou concept pe piața locală a cafelei de specialitate, dedicat oamenilor din mediul de afaceri On iun. 4, 2020

Cafeneaua Black Habit, fondată de Ionuț Isache, antreprenor și barista cu peste 4 ani de experiență, anunță lansarea unui nou concept de cafenea pe piața locală a cafelei de specialitate, din București, dedicat oamenilor din mediul de afaceri.

Tânărul antreprenor investește într-o direcție diferită de cea a cafenelelor normale și aduce pe piața de specialitate din București un nou concept de cafenea dedicat întâlnirilor business, care se adresează unui segment de public corporate.

Cea de a doua cafenea Black Habit este integrată în Hotspot Workhub, cel mai recent furnizor de spații flexibile de pe piaţa românească, și se află în clădirea de birouri The Mark, în proximitatea zonei Buzești. Unitatea, care ocupă un spaţiu cu o suprafaţă de aproape 70 de metri pătraţi, încurajează schimbul de idei și informații, fiind un punct de întâlnire dedicat oamenilor din mediul de afaceri.  Mai mult, investiția noului concept se ridică la aproximativ 40.000 euro.

75

 „Suntem entuziasmați de lansarea acestui nou concept de business meeting point de pe piața cafelei de specialitate. Prin deschiderea Black Habit în cadrul Hotspot Workhub, ne dorim să oferim atât locatarilor din clădire, cât și vizitatorilor de profil, o experiență completă în domeniul cafelei de specialitate și a gustărilor sănătoase. Mai mult, la Black Habit, ne străduim să aprofundăm și să ne dezvoltăm permanent, atât în direcția expertizei în prepararea cafelei, cât și în domeniul ospitalității.” a declarat Ionuț Isache.

„Designul mediului de flex-office de la Hotspot Workhub facilitează schimbul de idei și informații, iar parteneriatul cu Black Habit certifică și mai mult acest fapt. Ne dorim să fim alături de clienții noștri și să le oferim un mix de înaltă calitate de birouri flexibile, săli de conferințe video de înaltă tehnologie, alături de un business meeting point cu cafea de specialiate” a declarat Tudor Popp, Managing Partener Hotspot Workhub.În contextul actual, generat de pandemie, ambele localuri Black Habit își desfășoară activitatea într-o manieră sigură și eficientă, respectând toate măsurile de distanțare socială, servind doar în regim de take-away. De asemenea, de la începutul lunii iunie, primul punct Black Habit din Griviței 77 a inaugurat terasa, astfel încât, vizitatorii își pot savura cafelele și gustările în grădina localului.

* * *

Vinul de azi: Blu Onice 2017 - 98 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Wine Nativ este un producător de vinuri din Irpinia, Paternopoli, sudul Italiei, ce a apărut pe piață prima data în 2008.

Recunoscutul oenolog dr. Mario Ercolino și specialistă în Știința Alimentelor dr. Roberta Pirone au pus bazele acestei afaceri ce are ca unic scop producerea unor vinuri premium. Nativ se concentrează acum pe producerea vinurilor din soiurile de struguri tipice pentru zonă.

76

Recomandarea noastră de azi, Montemajor Nativ ”Blu Onice” Aglianico 2017, este un vin bogat, cremos, realizat din soiul de struguri Aglianico. Roșu violet închis, vinul are un buchet în care predomină parfum de fructe negre și condimente mediteraneene.

Gustul aduce în prim plan arome cremoase, de lichior de cireșe negre, coacăze, lemn ars și cedru. Se recomandă servirea acestui vin la 16-18 grade Celsius, alături de preparate din carne, friptură de miel, grătare, tocănițe cu

legume și carne, brânzeturi maturate etc. 

* * *

Portfolio Farm Furculesti, primul eveniment in camp din 2020 pentru Corteva Agriscience  Intalniri si conferinte 04 Iunie 2020

Compania Corteva Agriscience a lansat o noua serie de evenimente Portfolio Farm, de aceasta data online. Avand in vedere masurile de siguranta care se impun in urma raspandirii virusului Covid-19, compania nu a dorit sa renunte la evenimentele de prezentare in camp, motiv pentru care acestea au fost mutate in spatiul online si astfel devin disponibile fermierilor interesati sa observe cum se comporta anumiti hibrizi si ce rezultate ofera produsele de protectia plantelor.

Astfel, primul eveniment de acest gen a avut loc la Furculesti, judetul Teleorman, in ferma domnului Cosmin Bacanu, acolo unde de altfel participau an de an fermierii din sudul tarii. Platforma de prezentare, pregatita cu minutiozitate, a cuprins loturi de porumb, floarea-soarelui si grau.

Gazdele evenimentului online au fost si de aceasta data Jean Ionescu – Country Leader Romania&Rep. Moldova, Maria Cirja - Marketing Leader Romania&Rep. Moldova , Liliana Ciulu - Director vanzari Zona 4, Ion Mutafa - Category Marketing Manager Erbicide, Mihai Valentin – Category Marketing Manager Porumb si Soia, Andrei Ciociu – Category Marketing Manager Culturi Oleaginoase si, evident, fermierul Cosmin Bacanu.

77

Platforma din acest an este formata din loturi semanate cu 19 hibrizi de porumb, brandul Pioneer®, 14 hibrizii de floarea-soarelui Pioneer®, inclusiv hibrizi noi, precum si sole de grau unde au putut fi observate efectele produselor de protectia platelor din portofoliul Corteva.

“De mai bine de 10 ani fermierii din zona Teleormanului veneau aici sa observe platforma Corteva, pentru ca puteau sa vada in vegetatie toti hibrizii Pioneer®, iar in ultimii 3 ani, puteau observa si cultura de grau care beneficia de produse de protectia plantelor din portofoliul companiei. Si in acest an, platforma asteapta vizitatorii, astfel ca daca au drum in zona, ii invitam pe agricultori sa observe culturile. In ceea ce priveste culturile de porumb si floarea-soarelui, terenul a fost arat in toamna, la adancimea de 30-35 cm, dupa care am facut o lucrare cu grapa cu discuri si am lasat in toamna terenul nivelat perfect, pentru a pastra apa in sol. In primavara am trecut cu un combinator superficial, la 5-8 cm, am semanat si am aplicat ingrasaminte complexe localizat la samanta. La porumb am semanat 70.000 de seminte germinabile/hectar, iar erbicidele le-am aplicat conform recomandarilor. La floarea-soarelui am ales sa seman la adancimea de 5-6 cm pentru ca semintele sa beneficieze de apa. De asemenea, am aplicat la floarea-soarelui produsul Tanos®”, a mentionat fermierul Cosmin Bacanu.

  https://youtu.be/bp8Euj5r-nk

78

Cosmin Bacanu - Fermier comuna Furculesti, judetul Teleorman Loturile de porumb se prezinta in acest moment foarte bine, dovada ca toti cei 19 hibrizi au un start exceptional. Pana in acest moment a fost aplicat erbicidul, in doza de 330 g/ha, pentru a combate toate buruienile dicotiledonate si monocotiledonate anuale si perene. 

Acelasi lucru se poate spune si despre loturile de floarea-soarelui de la Furculesti. Pana in prezent, plantele au beneficiat de o aplicare cu fungicidul Tanos® 50 WG.

“Aplicarea fungicidelor la cultura de floarea-soarelui ar trebui sa fie pentru fiecare fermier o prioritate, nu o optiune. Spun acest lucru pentru ca aceasta cultura are predispozitie la foarte mult boli, cum ar fi mana sau sclerotinia. Din acest motiv, aplicarea a doua fungicide este mai mult decat necesara. Prima aplicare trebuie efectuata in faza de 4-6 frunze, iar al doilea tratament la aparitia butonului floral”, a precizat Liliana Ciulu – Director Vanzari. 

Liliana Ciulu - Director Vanzari Corteva Agriscience Romania - Zona 4

Platforma de grau a fost impartita in doua loturi. Primul lot a fost erbicidat in toamna cu produsul Bizon™, iar cel de al doilea a fost erbicidat in toamna cu pachetul Pixxaro™ Super. De asemenea, a fost aplicat fungicidul Evolus®, lider in combaterea fainarii. 

“Am incercat la Furculesti sa oferim doua alternative, erbicidarea in toamna cu Bizon™ si in primavara cu Pixxaro™ Super, iar rezultatele pe care le putem vedea acum sunt exceptionale”, a punctat Liliana Ciulu.

79

Despre erbicidele aplicate detalii a oferit Catgory Marketing Managerul Ion Mutafa: “Bizon™ este acel produs care asigura o cultura curata inca din toamna. Reprezinta cea mai buna varianta pentru combaterea tuturor buruienilor dicotiledonate si a buruienilor graminee. Produsul Bizon™ combate buruieni precum Veronica spp., macul, turita si multe altele care fac mari pagube in culturile de cereale. Cand se aplica? Toamna, in doza de 1 l/ha, incepand de la rasaritul graului, pana la infratit. In parcela de la Furculesti a fost o infestare cu ovascior (Avena Fatua), astfel ca a fost nevoie si de aplicarea produsului Floramix™ pentru a controla si aceasta buruiana. Un alt produs important din portofoliul companiei este Pixxaro™ Super si combate cel mai larg spectru de buruieni dicotiledonate anuale si perene din culturile de cereale. Pachetul contine Pixxaro™ si Frontal® si este destinat utilizarii pe o suprafata de 4 hectare si se poate aplica pana la faza de burduf a cerealelor. Vorbim despre o noua molecula, Arylex™ active, care actioneaza si la temperaturi mai scazute, chiar si la 2-3°C. Combate turita, macul, palamida, ambrozia, loboda si multe altele. Acest produs nu afecteaza rotatia culturilor, pentru ca dupa ce a fost aplicat unei culturi, nu lasa remanente care pot afecta urmatoarea cultura. De asemenea, pentru combaterea afidelor in aceasta platforma a fost administrat produsul Transform™, in doza de 48 g/ha”, a mentionat Ion Mutafa. 

Ion Mutafa - Category Marketing Manager Erbicide

Chiar daca intalnirea cu agricultorii din zona nu a avut loc ca in alti ani, platforma de la Furculesti este infiintata chiar la drumul principal, iar fermierii se pot opri din drum si pot analiza culturile oricand doresc. Reprezentantii companiei ii asigura pe toti fermierii de intreg suportul de care au nevoie in aceasta perioada, motiv pentru care acest gen de evenimente vor continua si in alte zone din tara. 

* * *

80

De ce să creşti porc Mangaliţa? Consum minim, profit maximFerma 04 iunie 2020

Ca să creşti un porc Mangaliţa nu e greu deloc. Iată care sunt avantajele acestei rase, modul de creştere, dar şi cât de profitabili sunt porcii Mangaliţa!

Ce veţi găsi în acest articol?

1. Definirea rasei. Ce caracteristici are un porc Mangaliţa?2. Cum creştem porcii Mangaliţa?

o Sisteme de creştereo Hranăo Dimensiunea fermei

1. Carnea de porc Mangaliţa: gust şi preţ2. Avantaje şi dezavantaje ale porcilor Mangaliţa3. Varietăţi ale rasei de porc Mangaliţa4. Crescători de porci Mangaliţa în România5. Cât de profitabil e să creşti porci Mangaliţa6. Bani de la stat – Ajutor de minimis pentru crescătorii de porci

Mangaliţa

 Definirea rasei. Ce caracteristici are un porc Mangaliţa?  

Porcii Mangaliţa au fost crescuţi pe domeniile fermelor din Ungaria ale arhiducelui Franz Josef, la mijlocul secolului al XIX-lea. Turmele de porci s-au diminuat odată cu prăbuşirea Imperiului austro-ungar, după Primul Razboi Mondial, şi au suferit un declin accentuat după apariţia porcilor albi (care cresc mult mai repede).

Adrienn Toth, de la organizatia Slow Food din Budapesta, a declarat pentru New York Times că porcii din rasa Mangaliţa se dezvoltă lent şi au nevoie de mult teren pentru a creşte. Din aceasta cauză nu puteau fi produşi la nivel industrial, iar rasa a fost foarte aproape de dispariţia completă. În 1988,

81

existau în Ungaria doar 329 de scroafe din rasa Mangaliţa. La această dată se găsesc mai mult de 7.000 de scroafe din această rasă, producând circa 60.000 de purcei anual, în 159 de ferme specializate.

Cum creştem porcii mangaliţa?

Pentru a creşte porci Mangaliţa nu trebuie să investeşti mai mult decât în orice sistem de creştere a porcilor.

Sisteme de creştere

Porcii au nevoie de adăposturi modeste, se adaptează foarte uşor la condiţiile la care sunt expuşi, le place să alerge, iar creşterea lor în libertate garantează o carne delicioasă. Porcii din aceasta rasă sunt rezistenţi la condiţiile climatice mai puţin favorabile şi prezintă o imunitate mai crescută la boli. Perioada de creştere este de până la doi ani.

Hrană

Rasa Mangaiţa este o rasa erbivoră şi consumă în special porumb şi alte furaje. Se mai pot hrăni cu cartofi dulci, dovleac, iarbă, mere, varză, dar şi tărâţe.

Dimensiunea fermei

Porcii din Rasa Mangaliţa se cresc în efective reduse, în gospădăriile tărăneşti, dar şi în ferme de reproducţie şi îngrăşare în centru şi vestul ţării, mai puţin în sud şi Tulcea.

Carnea de porc Mangaliţa: calitate, gust şi preţ

Procentul de acizi graşi nesaturaţi din carnea de mangaliţă ajunge la 70%, procent similar cu cel întâlnit în uleiul de măsline sau somon. Potrivit specialiştilor de la Institutul de Cercetări Alimentare, carnea de mangaliţă are vitamine şi acizi graşi nesaturaţi (grăsimi bune) în aceeaşi proporţie ca somonul, uleiul de măsline sau laptele de mamă.

De aici provine şi de numirea acestuia de: “porc-somon” sau “ulei de măsline cu patru picioare”. Vitaminele şi profilul lipidic din carnea de mangaliţă fac din acest aliment unul deosebit de benefic pentru sănătate.

Carnea de Mangaliţa este sănătoasă şi lipsită de toxine. Spre deosebire de celelalte rase de porci, care sunt crescute intensiv şi care pot ajunge la 100 kg în 6 luni, Mangaliţa are nevoie de 15 luni până să ajungă să fie sacrificată. Faptul că această rasă trebuie lăsată să se maturizeze natural şi că

82

nu poate fi crescută industrial, cu furaje concentrate, fac din carne una sănătoasă, lipsită de toxine.

Slănina de Mangaliţa - delicatesă

Carnea rasei de porci Mangaliţa conţine puţina apă, comparativ cu cea rezultată de la porcii crescuţi intensiv şi în spaţii cu multe alte animale. Iniţial, această rasă a fost crescută pentru slănina sa, care este la fel de gustoasă ca cea de porc, însă mult mai sănătoasă. Treptat, datorită gustului şi a grăsimilor bune pe care le conţine, porcul de Mangaliţa a început să fie crescut şi pentru carne, valorificându-se astfel în totalitate, spun cei de la http://fermamangalita.ro/.Motivul pentru care Mangaliţa este recomandată pentru prepararea şuncii şi a produselor din carne ce necesită uscare este procentul scăzut de apă pe care îl conţine.

Mai gustoasă, mai sănătoasă

Carnea de porc Mangaliţa conţine acizi graşi de tip Omega 3, 6 si 9 şi poate fi consumată şi de persoanele care suferă de boli cardiovasculare. Carnea de mangaliţa conţine în mare parte grăsimi monosaturate şi polinesaturate şi este bogată în acizi Omega 3 şi Omega 6, de care organismul are nevoie pentru construirea celulelor sănătoase şi pentru îmbunătăţirea capacităţii cognitive.

În plus, aceste grăsimi “bune” sunt răspunzătoare pentru reducerelea bolilor de inimă, prevenirea diabetului de tip II şi a bolii Alzheimer. Preţul cărnii de porc Mangaliţa în viu ajunge la circa 4 euro kilogramul, faţă de aproximativ 2 euro/kilogramul pentru celelalte rase, iar preţul unui purcel de 8-10 săptămâni este de 200-250 de lei.

Avantaje şi dezavantaje ale porcilor Mangaliţa 

Să începem cu dezavantajele:

1. Crescătorii români au renunţat după revoluţie să mai crească porci Mangaliţa pentru că sunt mai greu de crescut şi, în plus, au cam 60-

83

70% grăsime, spre deosebire de alte rase, unde raportul este inversat – grăsimea ajungând doar la 30-40%.

2. Porcii din rasa Mangaliţa cresc mai lent decât ceilalţi, ajungând într-un an abia la 70-80 de kilograme şi abia peste doi ani la 100.

3. Scroafele din această rasă fată mai puţini purcei, iar aceştia pot fi tăiaţi abia de la un an şi jumătate în sus.

 Cu toate acestea, avantajele rămân multiple.

1. Nivelul scăzut de colesterol este principalul avantaj al porcului de Mangaliţa faţă de alte rase.

2. De asemenea, porcii Mangaliţa sunt crescuţi în gospodării ţărăneşti, afară, la soare şi se hrănesc cu iarbă, ghindă, jir, iar cu câteva luni înainte de sacrificare sunt trecuţi şi pe cereale, deci costurile cu hrana sunt reduse.

3. Lipsa colesterolului din carnea de mangaliţa o face bună pentru consum şi de către persoanele care suferă de probleme cardiace, de cele cărora le-a fost interzis consumul de carne de porc din alte motive medicale, dar şi de către copii de peste doi ani.

4. Valorificarea cărnii poate fi făcută local sau regional, la un preţ mult mai bun decât al cărnii de porc din alte rase.

 Varietăţi ale rasei de porc Mangaliţa

Are cinci varietăţi: blondă, roşie, neagră, cu „abdomen de rândunică” şi „bariş”. Sunt animale de talie mare, cu corpul relativ scurt şi bondoc, acoperit cu păr ondulat sau creţ şi cu subpăr foarte des. Capul este relativ mic, cu urechi potrivit de mari şi semiblegi. Gâtul este scurt, gros şi musculos. Trunchiul este masiv, cu aspect de butoi (linia spinării uşor convexă, iar cea a abdomenului lăsată). Şuncile posterioare sunt slab dezvoltate.

Prolificitatea este redusă, între 5-6 purcei la fătare, iar scroafele, pe lângă capacitatea de alăptare slabă, prezintă un instinct matern slab conturat. Este

84

o rasă semiprecoce, însă carcasele sunt cele mai corespunzătoare pentru prepararea salamului de Sibiu.

 Crescători de porci Mangaliţa în România

 Arădeanul Ioan Răşinar creşte diferite specii şi rase de animale de fermă încă din anul 1990, dar abia acum e convins că pasiunea lui pentru zootehnie va prinde conturul unei afaceri în ascensiune. Chiar dacă - susţine el - tot pasiunea l-a transformat în sluga fermei sale, Ioan Răşinar a ales rasa de porci Mangaliţa.

Gospodăria individuală a familiei Răşinar din Pâncota a fost de-a lungul timpului o adevărată fermă a animalelor, de la bovine, ovine, porcine şi până la ponei, păsări şi diverse animale de hobby. Creşterea suinelor a fost prima alegere, în anul 1990. Până în 2007, a crescut şi 50 de bovine. Cum vacile s-au îmbolnăvit de TBC, a fost nevoit să lichideze ferma. Nefericita întâmplare a fost cumva momentul zero pentru a începe o afacere privată în comerţ, în paralel cu zootehnia.

„Am început cu o mică fermă de porci. Apoi şi bovine, pe care am fost nevoit să le lichidez în 2007. În acel an s-a privatizat Cooperativa de Consum, al cărei şef eram. Pe banii de pe vaci, pe cota de lapte şi pe porci am cumpărat jumătate din acţiuni, iar diferenţa am plătit-o eşalonat. Acum acolo am un restaurant cu o capacitate totală de 300 de persoane. Durerea este că deşi cresc animale, nu pot să-mi aprovizionez localul cu produse din ferma mea, deoarece n-am abator”, a amintit Ioan Răşinar veriga lipsă a afacerii lui, pe care într-un viitor apropiat şi-o doreşte perfect integrată pe filiera lanţului scurt.

 Cât de profitabil e porcul Mangaliţa

  Fermierul Ioan Răşinar a crescut în trecut şi porci Marele alb şi Landrace. Deci poate face o comparaţie. Chiar dacă sporul mediu zilnic (250 gr) al unui exemplar Mangaliţa este la jumătate faţă de o rasă comercială, iar perioada de îngrăşare până la greutatea optimă de sacrificare este dublă faţă de cea a unui porc crescut în sistem industrial, rasa Mangaliţa este mai avantajoasă datorită calităţii

85

superioare a cărnii şi prin preţul aproape dublu oferit pentru un kilogram de carne.

Iar cum fermierul nostru oferă clienţilor săi - tot mai mulţi - posibilitatea de a alege între porcul în viu sau procesat tradiţional (slănină, jumări, untură, şonc, afumături, şuncă etc.), valorificarea direct din fermă aduce plusvaloarea.

„Cresc 220 porcine: cinci Bazna şi 115 Mangaliţa, toate cu origine, obţinută anul acesta. La Mangaliţa am 40 de scroafe, restul tineret de reproducţie şi porci la îngrăşat. Anual, produc circa 50 de porci la îngrăşat, valorificaţi pe bază de comenzi. De altfel, fătările sunt organizate în funcţie de cerere. E bine să am fătările prin septembrie, să pot duce porcul la un an şi jumătate în preajma Crăciunului. Grosul îl vând pe purcei la înţărcare, după două luni de viaţă. Dar câştigul e la vânzarea de produse tradiţionale ecologice. Un porc sacrificat tradiţional la 100 kg îmi aduce până la 1700 lei/cap. În viu îl vând cu 10 lei/kg la greutatea optimă de sacrificare de 150 kg (atunci are jumătate carne, jumătate slănină)”, a făcut un calcul fermierul.

Organizarea selecţiei este următoarea: „Producem cam două serii pe an; la 40 de scroafe obţin aproape 500 de purcei. La 2-3 luni separăm masculii de femele. Opresc cam 10% scrofiţe pentru a înlocui femelele de reproducţie, apoi masculii frumoşi pentru reproducţie. Restul produşilor îi vindem pentru reproducţie iar cei neproductivi (cam 20%) sunt la îngrăşare, fie în fermă la mine pe bază de comenzi, fie îi vând la vârsta de două luni la preţul de 300 lei/cap”, a explicat crescătorul pentru Revista FERMA.Vânzarea de material genetic – posibilă afacere

Dar perspectivele mari se întrevăd pe piaţa de material biologic din rasele Bazna şi Mangaliţa. „Având animale cu origine, pot vinde produşi pentru reproducţie. Am cumpărători înscrişi pe listă şi scroafele nici nu-s fătate. Mangaliţa va lua o amploare foarte mare; după discuţiile din expoziţie (n.r. - la Agromalim), văd că oamenii sunt foarte interesaţi.

Dacă statul ne ajută printr-un program naţional de subvenţionare a achiziţiei de animale de reproducţie la Mangaliţa şi Bazna, cred că n-o să avem purcei câtă cerere va fi. Suntem foarte puţine ferme de reproducţie. Certificatul de origine îl obţinem la vârsta de şase luni a animalului, atunci când un purcel îl vând cu cel puţin 2000 de lei. Statul ar trebui să ajute şi Cercetarea să producă animale de reproducţie pe care să le cumpărăm, să nu mai aducem noi din Ungaria şi de prin alte părţi”, consideră Ioan Răşinar, fermierul pentru care Mangaliţa ar putea fi o alegere de viitor.

 Bani de la stat – Ajutor de minimis pentru crescătorii de porci Mangaliţa

86

 Şi Daniel Limbăşanu, din comuna Racoviţa, judeţul Sibiu a ales să crească porci Mangaliţa. Ba chiar a reuşit să se implice şi să deruleze Programul de minimis pentru Mangaliţa, în judeţele Sibiu, Alba şi Mureş.

„La noi a funcţionat până acum. Pentru fiecare purcel oferit unui crescător, furnizorii au primit de la stat 250 de lei. Crescătorii au primit gratis purceii şi i-au adus la greutatea de 130 de kg şi chiar mai mult. Obligaţia lor a fost ca din numărul de purcei primiţi, jumătate să-i livreze în cadrul programului. Pe ceilalţi i-au putut vinde pe piaţa liberă. Eu sunt singurul procesator din cele trei judeţe. Eu m-am ocupat de transportul purceilor de la furnizori la crescători şi al porcilor de la crescători la unitatea de procesare. Nu am abator, astfel încât animalele au fost abatorizate de un agent economic pe care l-am contractat în acest scop. De la abator, am luat carnea şi am preparat-o în unitatea mea de procesare”, a explicat fermierul, pentru revista Ferma, traseul urmat de exemplarele de Mangaliţa înscrise în program. Povestea lui pe larg AICI!

* * *

Vești BUNE pentru pescari - ministrul Agriculturii anunță eliminarea mai multor restricții Alexandra Cruceru, Redactor  05/06/2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat, joi, eliminarea mai multor restricții pentru pescari. Între acestea se numără faptul că administratorii vor permite prezența vizitatorilor în perimetrul locului de pescuit, iar obligativitatea purtării măștii a fost eliminată.

Măsurile anunțate de Oros fac parte dintr-un ordin comun al Ministerului Agriculturii și al Ministerului Sănătății. Prin document s-au eliminat mai multe restricții legiferate în

„Pentru că știu că dumneavoastră, dar și cei care ne privesc, aveți cunoștințe despre vechea formă a ordinului, vă spun: s-a scos obligativitatea ca administratorii să impună interzicerea socializării; administratorii vor permite prezența vizitatorilor în perimetrul locului de pescuit; s-au scos acele articole care se refereau la evitarea socializării cu alți pescari și

87

purtarea măștii până în perimetrul de pescuit; s-a eliminat păstrarea distanței de 1,5 metri între pescarii recreativi; s-a eliminat eliminarea oricărei forme de socializare cu ceilalți pescari”, a spus Oros, într-o conferință de presă.

Conform sursei citate, pescarii trebuie să păstreze perimetrul unde practică această activitate curat.

„A rămas ca pescarii să aibă obligativitatea de a lăsa perimetrul de pescuit curat și să respecte cu strictețe regulamentul amenajării piscicole, urmând ca cei care gestionează amenajările piscicole să stabilească prin regulament care sunt regulile în interior”, a mai spus ministrul Agriculturii.

* * *

Ziua Mondială a Mediului. Tema din 2020: Biodiversitatea Posted by: Oana Racheleanu in Biodiversitate, EcoLIFESTYLE 5 June 2020Pe 5 iunie, începând cu 1972, se sărbătorește Ziua Mondială a Mediului, inițiativă prin care Organizaţia Naţiunilor Unite încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului şi să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens. În acest an, tema principală este biodiversitatea, iar țara-gazdă este Columbia.

În anul 1972 a fost organizată, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), prima conferinţă mare privind problemele de mediu. A avut loc la Stockholm, în Suedia, între 5-16 iunie, şi este cunoscută sub numele de Conferinţa de la Stockholm. Mai târziu, pe 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie care desemnează ziua de 5 iunie ca Ziua Mondială a Mediului Înconjurător şi care îndeamnă guvernele şi organizaţiile să întreprindă în această zi, în întreaga lume, activităţi prin care să reafirme preocuparea lor pentru conservarea şi îmbunătăţirea mediului.Anul acesta, tema Zilei Mondiale a Mediului Înconjurător are la bază sărbătorirea biodiversităţii – „Celebrate Biodiversity”.

88

„În zilele noastre, când un milion de specii se află în pericol de dispariţie, este un moment foarte important pentru a atrage atenţia asupra biodiversităţii. Biodiversitatea descrie varietatea vieţii de pe Pământ. Ea cuprinde cele 8 milioane de specii de pe planetă – de la plante şi animale, până la ciuperci şi bacterii, ecosistemele care le adăpostesc, diversitatea genetică”, se arată pe site-ul oficial al Zilei Mediului.

Transmiterea bolilor, precum noul coronavirus, între animale şi oameni (zoonoze) ameninţă dezvoltarea economică, bunăstarea animalelor şi a oamenilor, şi integritatea ecosistemului. Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu sprijină eforturile globale de protejare a biodiversităţii, pentru a pune capăt comerţului ilegal cu animale sălbatice, pentru protecţie în cazul manipulării de substanţe chimice şi deşeuri şi pentru promovarea planurilor de redresare economică care să ţină seama de natură şi de urgenţa climatică, adaugă și www.unenvironment.org.„Alimentele pe care le consumăm, aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem şi clima care face planeta noastră locuibilă – toate îşi au originea în natură. De exemplu, în fiecare an, plantele marine produc mai mult de jumătate din oxigenul din atmosferă, iar un copac ajuns la maturitate ne curăţă aerul, absorbind 22 de kilograme de dioxid de carbon şi eliberând în schimb oxigenul. În ciuda tuturor beneficiilor pe care ni le oferă natura, oamenii încă o maltratează, se arată pe site-ul Națiunilor Unite.

Tema Zilei mondiale a mediului înconjurător din 2020 – biodiversitatea – reprezintă o preocupare care este deopotrivă urgentă şi existenţială. Evenimente recente, de la incendiile de pădure din Brazilia, SUA şi

89

Australia, la invazia de lăcuste din Africa de Est, şi în prezent la pandemia cu care se confruntă omenirea, demonstrează interdependenţa oamenilor şi legăturile cu natura în mijlocul căreia ei trăiesc.„Cei mai mulți dintre noi știm că alimentele pe care le mâncăm, aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem și climatul care face planeta noastră locuibilă, toate, vin din natură. Cu toate că natura este foarte darnică, noi, oamenii, încă nu o ocrotim pe cât ar trebui. De aceea trebuie să ne schimbăm atitudinea. Trebuie să învățăm să respectăm natura”, a transmis ministrul Mediului Costel Alexe.

5 iunie – Ziua Mondială a Mediului Autor: Bogdan Ungureanu5 iunie 2020

 5 iunie marchează Ziua Mondială a Mediului în calendarul ecologic. În fiecare an, Organizația Națiunilor Unite propune o temă-cheie asupra căreia dorește să atragă atenția locuitorilor planetei noastre.

Anul acesta, aflată la a 46 a ediție, sărbătoarea mondială a mediului are ca temă Biodiversitatea, ONU dorind astfel să evidențieze conexiunea dintre om și natură pe fondul evenimentelor recente cauzate de pandemia globală SARS-CoV-2.Resursele biodiversității stau la baza construirii și dezvoltării civilizațiilor, fiind vitale pentru sănătatea și bunăstarea omenirii, iar menținerea unui echilibru natural este benefic pentru existența și perpetuarea speciei. Pierderea ori degradarea biodiversității este o amenințare pentru noi toți, inclusiv pentru sănătatea noastră. Numeroase sisteme naturale se confruntă cu o presiune tot mai mare, ceea ce le face să funcționeze mai puțin eficace, iar unele dintre ele, chiar să fie amenințate cu dispariția.Natura ne trimite un mesaj clar și datoria fiecăruia dintre noi este să găsim un răspuns la întrebarea: în ce măsură ne asumăm responsabilitatea de a acționa în sprijinul biodiversității?

Blumenfield® – Suport pentru conservarea biodiversității Programele ample pentru monitorizarea biodiversității întreprinse de echipa Blumenfield® pentru proiecte din industrii diverse precum energie, explorare gaze naturale, exploatare resurse minerale au evidențiat atât efectivele populaționale ale speciilor prezente în zonele de studiu, dar și impactul antropic resimțit de viețuitoare și măsurile de protecție necesare.Un fapt observat constant este acela că biodiversitatea nu cunoaște limite de areal, speciile dezvoltându-se acolo unde condițiile de mediu sunt prielnice pentru crearea unor habitate.Astfel, în studiile de teren am întâlnit deseori zone întregi integrate în arii naturale protejate din rețeaua Natura 2000, care însă au pierdut din

90

habitatele sau speciile cu valoare conservativă pentru care au fost desemnate, datorită activităților antropice din zonă: depozite neconforme de deșeuri în zonele rurale ori pașunatul excesiv, sau pur și simplu efectul schimbărilor climatice prin secarea unor corpuri de apă care ofereau adăpost și hrană pentru specii acvatice.O astfel de zonă am găsit-o in ieșirile noastre pe teren în ROSPA0006 Balta Tătaru, al cărei lac cu apă sărată era secat, lăsând în urmă doar sarea, oferind o imagine spectaculară.

Balta Tătaru secata

Alteori, am fost surprinși cum vietățile reușesc să se adapteze, creându-și adăposturi în locuri neașteptate: un cuib de Buteo rufinus (Șorecar mare) pe un stâlp de înaltă tensiune sau o colonie de Riparia riparia (Lăstuni de mal) în taluzul unei gropi de gunoi neconforme.O apariție rară în observațiile ornitologilor este Bubulcus ibis (Stârcul de cireadă) pe care însă echipa Blumenfield® a reușit să-l surprindă pe pășunile inundate din sudul localității Bărăganul (jud. Brăila), iar mai la nord, în jurul localității Însurăței (jud. Brăila) a fost observată specia de Oenanthe isabellina (Pietrar Răsăritean), confirmând astfel distribuția acesteia în zonă.

Bubulcus ibis (Stârcul de cireadă)   Oenanthe isabellina (Pietrar Răsăritean)

Responsabilizarea față de biodiversitate, esențială pentru starea de bine a oamenilor Biodiversitatea susține economiile și în ansamblu societatea, însă pentru a nu asista la o degradare permanentă a mediului înconjurător, este nevoie de

91

susținere și implicare din partea noastră, la nivel de companie, firma și chiar individ.În această perioadă, provocatore pentru noi toți, se discută poate mai mult că nicioadată despre schimbările climatice, poluare, efectele nefaste asupra biodiversității și consecințe grave asupra vieții pe planetă Pământ.Este un moment oportun să rămânem implicați în validarea strategiilor de dezvoltare durabilă și nu în ultimul rând optimiști, fără să uităm însă, că umanitatea a găsit întotdeauna soluții salvatoare și sustenabile, reușind să ofere ziua de mâine pentru generațiile viitoare.

* * *

92