lada cu zestre a bunicii revistǎ de etnografie Şi folclor, nr. 3, 2008

7/23/2019 Lada Cu Zestre a Bunicii Revist de Etnografie i Folclor, Nr. 3, 2008

1/32

Lada cu zestre a bunicii

Pagina 1

Colegiul tehnic H. Coanda

\ Timioara

Revistde etnograiei folclorNr.3, 2008

LADA CU ZESTRE

A BUNICII


2/32

Revist de etnograe i folclor

Pagina 2


3/32


Pagina 3

Argument

Acum, cnd se vorbete tot mai mult de integrare europeani de globalizare,elevii notri trebuie scunoasccu mintea i cu sufletul satul tradiional romnesc.

n n lada cu zestre a bunicii ei vor gsi comoara tradiiilor, a datinilor i aobiceiurilor specifice satului bnean, despre care poetul Lucian Blaga spunea ctria n tihna senzuala unei duminici frsfrit. Revista i propune s apere, n linia tradiional, ceea ce este specificsufletului naional:

Valorile spirituale i materiale ale universului rural, satul romnesc, mitic isacru, fiind vatra statornica neamului nostrum;

Credina ortodox, consideratexpresia specifica sufletului romnesc;Articolele semnate de elevii Colegiului nostru pun in valoare cele mai

semnificative domenii ale culturii populare: obiceiuri i tradiii, tehnica i artapopular, poezia dialectal, medicina tradiional, oameni de seambneni, cese vor pierde in negura vremii.

Frumuseea vremurilor de odinioar sper s devin tem de meditaiii reverie pentru elevii nostril. Revista are o valoare estetic i documentar icontribuie la educarea gustului pentru frumos al tinerilor.

Prof. Berariu Stelua


4/32


Pagina 4

SUFLETUL SATULUI

Copilo, pune-i minile pe genunchii mei.

Eu cred cvenicia s-a nscut la sat.

Aici orice gnd e mai ncet,

i inima-i zvcnete mai rar,

ca i cum nu i-ar bate n piept,

ci adnc n pmnt undeva.

Aici se vindecsetea de mntuire

i daci-ai sngerat picioarele

te aezi pe un podmol de lut.

Lucian Blaga


5/32


Pagina 5

ANIVERSARE

Se implinesc doi ani de activitate in cadrul Muzeului de etnografie din Colegiul nostru.Elevii,care fac parte din Cercul de etnografie si folclor, traiesc cu emotie acest moment de bilant siprivesc cu optimism spre viitor. Ei acorda o atentie sporita colectionarii de exponate etnografice

specifice tuturor nationalitatilor din Banat. Colectia de arta populara s-a imbogatit in ultimul an scolar cu costume populare femeiesti,cilimuri,costume populare barbatesti,catrinte,perne,stergare,braie. Sunt comori lasate destrabuni,obiecte si lucruri ce incanta privirea,frumuseti create de mintea si mainile dibace aleoamenilor acestor locuri Ornamentatia si coloritul dau eleganta si frumusete acestor elemente dearta populara si demonstreaza virtutile creatoare ale femeilorbanatene. Expozitia de costume populare representative pentru satele traditionale banatene Racovita,Opatita,Babsa,Cerna si Cebza afost deschisa,in Colegiul nostru,cu prilejul ZileiInternationale a copiilor-1 IUNIE.In aceeasi luna, expozitia a fost gazduita si de Muzeul Satului

de la Padurea Verde din Timisoara,respectandu-se Acordul de parteneriat cu acest muzeu.Elevii s-au implicat cu seriozitate, pasiune, responsabilitate si entuziasm in toateactivitatile. Jaba Alexandru

Clasa a X-a C

Da cand lumea si pamantuOm ca banatanu

Nu gasasci cat ai cota,

Ca nu-l afli la tot pasu,

Cat ai mejes-ai umbla.

Lui ii plase acas sa aibe

Podrum si scatula,

Hoara, oi,iege,pursele,

Ca sa-Ifie mare turma;

Ca la anu sa-nmultasc

Si iai bani frumos pra ele.

Holda lui fara neghinaIi bine intretinuta,

Prunii lui is o gragina,

Ca-I traba rachie multa.

Cand duminica cu fala,

Merje la hora in sat,

Imbracat da mare gala

Banatanu-i om bogat!

Cat ii tara-n lung si-n lat,

Oameni falnisi ca-n Banat

Ii greu da aflat!

TAT BANATU-I FRUNCEA!NICOLAE GHEJU

VORBE DALE NOASTRE

avlie-curte la casa sau la biserica coleasa-mamaligaarvuna-avans chicita-imbracata de sarbatoarebagrin-salcam dalma-ridicatura de dealbina-scena dabalat-descheiat la camasa, la hainabumb-nasture duium-belsug

Jebelean Ovidiu

clasa a x-a C


6/32


Pagina 6

RETETELE I SFATURILE BUNICII

Pregatirea iaurtului (covasatul in casa)

Laptele se ferbe,apoi se raceste la 25 de grade si se toarna in iel o lingura de cuib de iaurt,adeca din iaurt cumparat dela producatori priceputi,incalzit la 40 de grade sau cat rabda degetul

in iel.Se lasa sa stea linistit 3-4 ceasuri intr-ocamera caldutasau langasoba din bucatarie siapoi timp de o ora seaseaza intr-o baie de apacat mairece, pentru ca sa se opreasca dospirealui.

El este atunci gata si din iel se poate facecuibulaltui iaurt, in acelas fel ca cel de sus.

Lintea, prazul sivarza sunt bune pentrucei saraciinsange,deoarece contin fierul atat detrebuitor sanatatii. Pana la iesirea legumelormancati-le pe acestea. Usturoiul si ceapa ajutape cei cu oasele slabe,ca si pentru unelebolide piele,ca si pentru curatirea si intarireaplamanilor.

Spala-ti sangele in fiecare zi!Cum? Cand te trezesti, bea un pahar cu apa,in inghitituri mici,apoi aseaza-te iar in pat

pentru vreo zece-cinsprezeceminute. Apa ajungand in stomac, il spala il trezeste il punelatreabausoara de dimineata. Din stomac,apaintra in sange,pe care-l invioreaza.Din sange apa trece inficat pe care, de asemenea, il spala.

Cojocar Florin

cl a X-a C

LEACURI BABESTI

Leac vechiu, dar bun pentru obraz

Scapati de zbarciturile fetei,daca va ungeti seara obrazul cu o pasta facuta dinmiere,lapte si faina de ovas.Aceasta alifie va ramane toata noaptea pe fata.Facand astfel catevasaptamanu,zbarciturile vor peri ca prin minune,iar fata va ramane curata si frumoasa.

Gargara

La raceala,raguseala e gata.Ceaiul de romanita(musetel)cald este unul din cele mai bune.Impotrivadurerilor in gat si a inveninarii lor,minunata e gargara calda cu zeama de lamiae (o lingura la o ceasca deapa la zi).

Moise Daiana cl a X-a C


7/32


Pagina 7

OAMENI DE SEAMA DIN BANAT

Doamna Maria Mandroane Ciclovan

Frumusetea vremurilor de odinioara, trecerea

timpului, incluzand in el destine si oameni suntteme de reverie pentru talentata creatoare de poeziedialectala, doamna MARIA MANDROANECICLOVAN .Volumul Malucu flori-poezie in grai-cuprinde creatii cu titluri semnificative: Din satu cumiros da floare, Pran satu nostru cure aur, Cancecudacasa. Este un tinut patriarhal atat de drag poetei-satul carasan de munte, banatic:

Bat pamantun lung si-n lat, Dar mi-i suflitu in sat.

( Radasina , sfanta radasina!)Siclovenii dan satu cu miros da floare respecta cu sfintenie traditiile, datinile,dar si muzica luiGeorge Motoia-Craiu:

Canta Craiu o Argileana, Sacile dan jiur le chiama. (Rage soarili da mai)Este o poezie a dorului de casa, de parinti : Mi-i dor da cine taica draga,

De maica inca tare dor. ( Tare dor!)de anii copilariei supusi trecerii timpului, simbolizat de ticaitul siasului dan parece .Ca muzeograf, doamna Maria Mandroane Ciclovan are un aport deosebit la conservarea aceea ce

tine de etnografia si folclorul banatului, in special ale Vaii Carasului.

Jaba Alexandru

cl a X-a C

O SANSA PENTRU FIECARE

Anii de scoala nu sunt numai perioada acumularii de cunostinte, ci si anii in

care elevii Colegiului Tehnic H. Coanda din Timisoara isi descopera aptitudinile,talentele, pasiunile. Inscrisa la Cercul de etnografie si folclor din Colegiul nostru,coordonat de doamna profesoara Steluta Berariu, eleva Brulincu Mara (cl. a X-a AM3

), a participat la concursul Floare de colt (20.10.2007 ), editia a V-a, faza judeteana,organizat de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Activitateas-a desfasurat in Satul de copii Rudolf Walter din Timisoara.

Imbracata intr-un minunat costum popular banatean, Mara a impresionat princalitatile vocale si prin frumusetea cantecelor noastre banatene, interpretate cu drag.Elevei noastre i s-a acordat premiul al III-lea, iar Colegiului o Diploma de aprecierepentru sprijinul acordat in organizarea Concursului si sustinerea elevilor talentati.

Multumim tuturor participantilor, care au picurat in sufletele noastre, intr-o

zi superba de toamna aurie, stropi de bucurie! Iancu Denisa

cl a X-a C


8/32


Pagina 8

TRADITII, OBICEIURI SI SUPERSTITII

Sfantul Andrei

Santandrei este o mare divinitate geto-daca peste care crestinii au suprapus pe SfantulApostol Andrei cel Intai chemat, ocrotitorul Romaniei.El a preluat numele si data de celebrareale Apostolului Andrei (30 noiembrie), cel care a predicat in primele decenii dupa nasterea lui Iisuspe pamanturile Daciei. El trebuie sa se fibucurat de mare respect de vreme ce ziua lui de celebrare ainlocuit o importanta divinitate precrestina, personificare a lupului. Numele zeului uzurpat s-a pierdut.Noaptea de Santandrei (29 - 30 noiembrie) si ciclul de innoire a timpului, care se suprapun pesteperioada calendaristica a Dionisiacelor Campenesti si cu fermentarea vinului in butoaie la popoareletracice, pastreaza numeroase urme precrestine.

Pana la inceputul secolului al XX-lea se organizau in Colinele Tutovei, in noaptea de Santandrei,

petreceri de pomina ale tinerilor, asemanatoare cuRevelionul. Pentru a fi feriti de actiunea maleficaa moroilor si strigoilor, tinerii camuflau si ungeau cumujdei de usturoi ferestrele si usile casei unde se desfasurapetrecerea inainte de lasatu l serii. De altfel, petrecerease numea, local, Noaptea Strigoilor, timp nefast, candstrigoii vii (oamenii care se nasc cu caita, cu coada - o

vertebra in plus, din legaturi incestuoase etc.) isi parasesctrupurile fara stirea lor, iar strigoii morti ies din sicrie,morminte si cimitire pentru a provoca suferinte oamenilor,

pocesc si sug sangele celor vii, leaga sau iau putereabarbatilor, strica taurii, fura sporul vitelor, se joaca cu lupiisi ursii etc. In acest timp, petrecerea tinerilor in vatrasatului, numita si Pazitul Usturoiului, era in toi. Feteleaduceau cate trei capatani de usturoi, le puneau laolaltaintr-o covata pentru a fi pazite de o batrana la luminalumanarii. Complet izolati de lumea din afara, stapanitade fortele malefice, tinerii se distrau, cantau, jucau,beau, adesea peste masura, mancau, glumeau, ca la unadevarat revelion. Amintim ca aceasta izbucnire de bucurie se desfasura in chiar postul Nasterii

Domnului (Postul Craciunului). Dimineata, pe lumina zilei, tinerii ieseau in curtea casei unde covatacu usturoi era jucata in mijlocul horei de un flacau. Se impartea usturoiul si, in mare veselie, seintorceau pe la casele lor. Incepea un nou an. Usturoiul privegheat se pastra ca ceva sfant, la icoana,si se folosea peste an ca leac pentru vindecarea bolilor, pentru prinderea farmecelor si descanteceloretc.

Bocetul Andreiului

La cei vechi, moartea si renasterea divinitatii adorate si deci a timpului anual cu care aceastase confunda, era substituita de un sacrificiu sacru (pom, animal, pasare, om si chiar a unui obiect

insufl

etit simbolic). Un obicei care atesta suprapunerea sarbatorii crestine a Apostolului Andrei pesteAnul Nou dacic este obiceiul atestat la romanii din Transnistria numit Bocetul Andreiului. Fetele, dupaconfectionarea unei papusi din carpe, numita Andreiu, substitut al anului vechi, o asezau pe lavita


9/32


Pagina 9

(pat) ca pe un mort si o jeleau. Lipseste marele sacrificiu, jertfa rituala a animalului care personificadivinitatea, specifica oricarui inceput de an. Este posibil ca una din traditiile care a migrat din toamna,de la Anul Nou dacic la Anul Nou contemporan, celebrat la solstitiul de iarna, sa fifost sacrificiulporcului. De altfel, unul din numele purtate de lup in zilele lui de celebrare, gadinet, in special la Filipicand incepe imperecherea pentru inmultire, este purtat si de porcul tanar, numit popular si godin,

godinet.

Noaptea strigoilor

Aparitia celor doi sfinti-mosi, Mos Andrei si Mos Nicolae, inceputul iernii si punerea

in miscare a haitelor de lupi sunt semne evidente de imbatranire si degradare a timpului

calendaristic.Ordinea se deterioreaza neincetat, ajungand in noaptea de 29 spre 30 noiembrie, inNoaptea Strigoilor, la starea simbolica de haos, cea de dinaintea creatiei. Este o noapte de spaima,intrucat spiritele mortilor ies din morminte si, impreuna cu strigoii vii, care in aceasta noapte isiparasesc culcusurile lor, fara sa aiba vreo stiinta despre aceasta (Pamfile, 1914, p. 127), se iau labataie pe la hotare, raspantii de drumuri si prin alte locuri necurate. Duelurile sangeroase cu limbilede la melite si coasele furate din gospodariile oamenilor se prelungesc pana la cantatul cocosilor, candspatiul se purifica, duhurile mortilor se intorc in morminte, iar sufletele strigoilor revin in trupurile sipaturile parasite fara stiinta lor. In anumite situatii, strigoii se manifestau violent fata de oamenii carenu-si luau anumite masuri de protectie: Cand strigoii morti nu au cu cine sa se razboiasca, se duc pela casele oamenilor unde incearca sa suga sangele celor ce au nenorocul sa le cada in maini. Pentru casa nu se poata apropia de case, oamenii, - e grija gospodinelor mai ales -, mananca usturoi in aceastaseara, se ung pe corp tot cu usturoi, sau numai pe frunte, in piept, pe spate si pe la incheieturiletrupului. La casa se ung cercevelele ferestrelor, pe unde strigoii ar putea sa intre sau sa se uite incasa, facandu-se semnul crucii si tot astfel urmeaza si la usa si horn, pe unde de asemenea ea credeca strigoii pot intra si iesi din casa (Pamfile, 1914, p. 128). Se credea ca sunt si strigoi care nu doreausa faca rau. Acestia fac hori pe la raspantiile drumurilor, unde joaca cu strasnicie pana la cantatulcocosilor (Pamfile, 1914, p. 128). Strigoii sunt de doua categorii: vii si morti. Strigoii vii sunt spiriteale oamenilor, femei sau barbati, care isi parasesc trupurile noaptea, mai ales la Santandrei (NoapteaStrigoilor), Sangiorz si in alte imprejurari. Cauzele pentru care numai o parte din oameni devin strigoiin viata sunt diverse: copiii nascuti cu coada (o vertebra in plus), cu tichie, dintr-o legatura incestuoasa,al treilea copil din flori nascut de o femeie etc.

Activitatea lor cea mai intensa este in Noaptea Strigoilor (29/30 noiembrie) cand isi parasescin somn corpul, ies din casa pe horn sau pe usa, se rostogolesc de trei ori pentru a se intrupa intr-unanimal (lup, caine, pisica, porc, berbec, gaina, broasca), incaleca pe melite, butoaie, cozi de maturapentru a merge in locuri numai de ei stiute (intre hotare, raspantii de drumuri, poieni din paduri)unde se intalnesc cu strigoii morti. Acolo redevin oameni, se bat cu limbile de melita, se zgarie, seranesc pana iese invingator unul din ei, care le va ficonducator un an de zile. Se bocesc unii pe altii,isi vindeca pe loc ranile, se intrupeaza din nou in animale si pornesc spre case inainte de primulcantat al cocosilor. In ajunul Sangiorzului, la Manecatoare (noaptea de 22/23 aprilie), isi parasesc dinnou trupurile pentru a merge sa fure mana holdelor, laptele vitelor - sa strice taurii, sa lege sau sa iaputerea barbatilor etc. In cele doua nopti oamenii se ungeau cu mujdei de usturoi, ascundeau melitele,intorceau vasele cu gura in jos, produceau zgomote, ii strigau pe nume, aprindeau focuri, pazeau cuatentie vitele si pasunile etc. In Moldova, noaptea se numea Pazitul Usturoiului si se celebra ca un

revelion. Sunt argumente etnofolclorice care sprijina ipoteza ca in aceasta perioada a anului daciicelebrau Anul Nou. Tinerii satului, fete si baieti, se adunau in cete de 10 -12 persoane la o casa maimare, careia ii ungeau, la lumina zilei, usile si ferestrele cu usturoi. Participantii, care nu paraseau pana


10/32


Pagina 10

dimineata casa, petreceau ca la un revelion: mancau, se cinsteau, adesea peste masura, jucau, glumeau.Dimineata ieseau cu lautarii in curte unde jucau covata cu capatani de usturoi adus de fete si pazitnoaptea de o batrana. Petrecerea se incheia cu impartitul usturoiului intre participante care il pastraula icoana, pentru a-l folosi la vindecarea bolilor, pentru farmecele de dragoste etc.

Strigoii morti sunt spirite ale mortilor care nu ajung in Lumea de dincolo din anumite motive:

au fost Strigoi in viata, au fost oameni obisnuiti, dar li s-a gresit sau nu li s-au facut rosturile lainmormantare. Ei se intorc printre cei vii, in special printre rudele apropiate, pentru a le provocamari suferinte: aduc moarte, boala, molime in animale, grindina. Dupa locul unde apar si relele carele aduc, strigoii morti pot fi, dupa locul unde actioneaza, de apa si de uscat, de vite si de stupi, de ploisi de foc. In cazul in care prezenta strigoiului se considera evidenta prin efectele produse de acesta(era auzit, visat, apareau anumite semne pe mormant), se proceda la descoperirea si anihilarea luiprin diferite practici de dres sau de destrigoire. Atmosfera devenea si mai apasatoare datorita uneiimportante zile a lupului fixata de traditie pe data de 30 noiembrie, la Santandrei. In aceasta zi lupulisi poate indoi gatuI teapan, devine si mai sprinten, astfel ca prada, indiferent ca este animal domesticsau om, nu mai are scapare (Pamfile, 1914, p. 135-137). Ca urmare, acum trebuia sa se ia masuri

suplimentare de paza a vitelor si sa se efectueze diverse practici magice de aparare impotriva lupilor.Se considera ca nici un alt moment al anului nu era atat de prielnic pentru transformarea oamenilorin pricolici, oameni cu infatisare de lupi sau caini, ca in ajunul si in ziua de Santandrei.

Pricolicii sunt suflete ale oamenilor care isi parasesc trupul in timpul noptii, se rostogolescde trei ori si capata infatisare de lup sau de alta vietate (caine, porc cal, bivol, pisica, sarpe, broasca).Spre deosebire de varcolaci care calatoresc prin vazduh, pricolicii se deplaseaza pe pamant Ei nu seintrupeaza in vietati sfinte (arici, oaie, cerb, porumbel, randunica, albina). Adesea, sunt oameni dinsat recunoscuti dupa infatisarea si comportamentul animalului pricolici. Traiesc putin, cat lupul sauanimalul in care se metamorfozeaza. Intr-una din legende pricoliciul este un tanar casatorit care,mergand pe drum cu sotia, se face nevazut, revine sub forma de caine si se repede s-o muste. Nevastasa se apara cu braul si il alunga lovindu-l cu secera. In final, pricoliciul este recunoscut dupa scamelecatrintei ramase intre dinti. In alte legende pricoliciul este fratele cel mic care pleaca de acasa si esterecunoscut tot dupa scamele hainelor ramase printre dinti. O data pe an, in Noaptea Strigoilor (29- 30 noiembrie), s-ar intalni cu strigoii morti, care isi parasesc si ei mormintele, pentru a-si alege, prinlupta, stapanul. Pe timp de iarna ar intra in haita lupilor, ia conducerea si ataca oamenii si turmele de

vite.

Pentru pericolul inchipuit ce l-ar fiadus strigoii, pricolicii si lupii la Santandrei, practicile deprevenire si aparare erau asemanatoare cu cele efectuate la Sangiorz. Informatiile etnografice nuatesta insa la Santandrei aprinderea focurilor, fumigatiile, stropitul si scaldatul cu apa, strigatele siproducerea zgomotelor, pomenile pentru imbunarea mortilor iesiti din morminte si altele. Lipsesc,in general, practicile active de alungare a spiritelor malefice; alimentele rituale si ungerea cu usturoi,ascunderea coaselor si a limbilor de melita sunt mai mult actiuni de aparare pasiva. Fortelor maleficenu li se declara razboi deschis, ca la Boboteaza, Sangiorz, Joimari, Sanziene, intrucat sansa de izbandaera minima in conditiile in care puterea aliatilor, intunericul si frigul, crestea neincetat pana la solstitiulde iarna.

Aflarea ursitei

Ca la orice inceput de an, prisoseau practicile magi ce de aflare a ursitei, adica a viitoruluisot. Fata de maritat prepara o Turtuca de Andrei, turtita subtire din faina de grau, foarte sarata,


11/32


Pagina 11

coapta pe plita sobei si o manca inainte de culcare. Baiatul care venea in vis sa-i aduca apa ca sa-sipotoleasca setea urma sa o ceara de nevasta in cursul anului. Alte fete, dupa ce soseau acasa de laPazitul Usturoiului, semanau cate un catel de usturoi privegheat intr-un cocolos de aluat. Dupa modulcum incoltea si crestea usturoiul semanat, se faceau anumite pronosticuri matrimoniale. Timpul erainsa favorabil si pentru observatii meteorologice si astronomice. Unii batrani, nestiutori de cartedar cititori in stele, observau cerul in noaptea de Ovidenie sau de Santandrei si noroceau anul,

prevestind daca va fibogat sau sarac, ploios sau secetos, daca va fipace sau razboi etc. Obiceiul de asemana in noaptea de Santandrei grau intr-o oala de pamant pentru a interpreta rodnicia ogoarelor innoul an este practicat si astazi.

Acte de divinatie

Spiritele mortilor care misunau pretutindeni la Santandrei, favorizau actele de divinatie.Asemanator altor sarbatori sezoniere de peste an, cele mai preocupate sa valorifice ocazia oferita deNoaptea Strigoilor pareau tot fetele, cu nelipsita lor grija, casatoria. Practicile de divinatie efectuatela fantana, la cotetul porcului, la gardul si poarta gospodariei, la masa incarcata cu usturoi etc. aveau

unul si acelasi scop: aflarea ursitului, a calitatilor lui (tanar, batran, frumos - urat, bogat - sarac). Acesteacte magice erau savarsite in taina, de fiecare fata in parte, sau pe fata, cu participarea mai multorfete.Elemente de ritual specifice renovarii timpului apar, mai ales in Moldova, la Ovidenie. Acum, ca si la

Anul Nou, Sangiorz, Paste se credea ca cerul se deschide si vorbesc animalele; se faceau previziunisi pronosticuri meteorologice, se incepeau vrajile si farmecele al caror punct culminant era atins innoaptea de Santandrei.

Covasa. Bautura rituala

Prin Colinele Tutovei, la Ovidenie sau la Santandrei, se prepara din malai si faina, uneorinumai din malai de porumb sau de mei, o bautura fermentata numita covasa. Literatura etnograficadescrie doua tehnici de preparare a covasei; din malai si faina sau numai din malai. In primul caz seluau malai si faina, in parti egale, se amestecau si se opareau cu apa clocotita pana se obtinea un fel deterci. Dupa doua ore, amestecul acesta se punea intr-o putina si se turna apa calduta pana se obtineaun lichid vascos ce putea trece prin ciurul cu care se cernea malaiul. Continutul se amesteca foartebine si se lasa apoi sa fermenteze, la loc caldut, pana a doua zi cand se fierbea, la foc potrivit, intr-unceaun, pana se mai ingrosa. Gustul bauturii era dulce-acrisor, asemanator cu cel al bragii. Covasa sepunea prin strachini sau oale si se impartea prin vecini pentru ca vacile sa fie laptoase, iar laptele safie smantanos (Pamfile, 1914, p. 145). In alte sate covasa se numea braga si se prepara numai dinmalai, care se oparea si se faceau patru turte; doua turte se coceau, doua ramane au crude. Dupa ceturtele coapte se raceau, erau framantate intr-o putina, se amestecau cu malaiul ramas necopt si seturna apa clocotita. Continutul se amesteca, se puneau cateva felii de lamaie si se lasa sa fermentezepana a doua zi, cand era bun de baut. In zona Covurluiului din Moldova Centrala se spunea ca fiecareom este dator sa manance covasa, in aceasta zi, pentru ca sa fie ferit de strigoi (Pamfile, 1914, p.146).

Jaba Alexandrucl a X-a C


12/32


Pagina 12

MOS NICOLAE SAU SANNICOARA Distanta de numai sase zile care separa Santandreiul de Sannicoara a favorizat o vie circulati a motivelorsi practicilor rituale, astfel ca cercetatorul intampina serioase dificultati cand incearca stabilirea semnificatiilorcalendaristice. Santandreiul este plasat intr-un timp sumbru, invaluit de spiritele malefice care devin extrem de

violente in Noaptea Strigoilor. Puterea fortelor potrivnice incepe sa scada dupa miezul noptii, la cantatul cocosilor.Lumea ce parea ca merge spre prabusire este salvata insa in fiecare an de Sannicoara, personaj mitologic imaginatca un mos cu barba alba, calare pe cal, a carui atributie principala era vegherea portii cerului dinspre apus, pe undeincearca soarele sa se strecoare in tinuturile de miazanoapte. Acelasi rol il avea, sustine legenda, Santoaderul care

pazea poarta dinspre rasarit a cerului.Mos Nicolae este o personificare la varsta senectutii, a timpuluiimbatranit care a preluat din calendarul crestin numele si data decelebrare ale Sf. Nicolae (6 decembrie), personaj real (episcop dinMyra, mort probabil in anul 342), aparator al dreptei credinte in Iisus.In traditiile romanesti Mos Nicolae are atributii straine de statutul sauierarhic: apare pe un cal alb, aluzie la prima zapada care cade la inceputul

iernii, pazeste Soarele care incearca sa se strecoare pe langa el spretaramurile de miazanoapte pentru a lasa lumea fara lumina si caldura,este iscoada lui Dumnezeu pe langa Drac, ajuta vaduvele, orfanii si fetelesarace la maritat, este stapanul apelor si salveaza de la inec corabierii,apara soldatii pe timp de razboi, motiv pentru care este invocat intimpul luptelor. In noptile marilor sarbatori, cand se deschide cerulpentru o clipa, oamenii pot sa-l vada stand la Masa Imparateasca indreapta lui Dumnezeu. Mos Nicolae imparte astazi, asemanator luiMos Craciun, daruri celor mici.Mai veche este insa traditia pedepsiriicopiilor neascultatori cu nuielusa lasata in incaltarile lor in noaptea de 5/6decembrie. Ca sfant, Mos Nicolae a fost mai darnic cu pedepsele decatcu recompensele. Conform traditiei crestine, el pedepsea pe cei care se

abateau de la dreapta credinta lovindu-i cu nuiaua peste maini. Ziua de 6 decembrie incheie ciclul de sarbatori sipractici magice, dedicate in special lupilor si spiritelor mortilor-strigoi, inceput la mijlocul lunii Noiembrie (Filipiide Toamna, Filipul cel Schiop, Ovidenia, Lasatul Secului de Craciun, Noaptea Strigoilor si Santandrei) si incheiat lainceputul lunii decembrie (Zilele Bubatului, Varvara, Mos Andrei), specific unui stravechi inceput de an autohton,probabil Anul Nou dacic. Sannicoara reproduce un vechi nume propriu, gr. Nikolaos, folosit in Grecia antica cu multe secole inainteaerei noastre. Nikolaos se incadreaza intr-o bogata familie de compuse al caror prim element este nik- (verbulnikao - a invinge, substantivul nike- victorie), semnificatia acestuia explicand in buna masura favoarea de carese bucura numele si, implicit, frecventa lui in onomastica greaca (Ionescu c., 1975, p. 219). Traditiile populareromanesti par a nu fi straine de semnificatiile stravechi ale numelui grecesc. Sarbatoarea de pe sase decembrieprefigura victoria binelui asupra raului, a luminii asupra intunericului: la Sf. Nicolae se intoarce noaptea la ziua

cu cat se suceste puiu-n gaoace (Radulescu-Codin, Mihalache, 1909, p. 91), spune o zicala musceleana. Aceleasisimboluri optimiste apare si din legenda ardeleana despre Sannicoara si Santoader, pazitori ai Soarelui, ca si dintraditia bucovineana care sustine ca Sannicoara poate fivazut in noaptea de Anul Nou in lumina mare, atuncicand cerurile se deschid de trei ori (Pamfile, 1914, p. 157). Legendele si traditiile dedicate lui Sannicoara, inesenta precrestine, vorbesc de puterea sa neobisnuita invocata de soldatii care porneau la lupta, de ajutorul dat, castapan al apelor, corabierilor; de sprijinul acordat fetelor sarace la maritat, de grija purtata sufletelor etc. Daca lainformatiile etnografice si folclorice de mai sus adaugam contextul favorabil in care este prezentat Sannicoara incolinde, ca si pozitia sa privilegiata in Panteonul romanesc, putem afirma ca acesta a fost un personaj mitologic alcarui cult se asemana cu cel al Santoaderului, Sangiorzului, Santiliei si Samedrului. Sunt indicii ca unele atributii alelui Sannicoara au fost preluate, treptat, de sarbatorile vecine: Santandrei si de sarbatorile de iarna.

Dragomir Alexandrucl a X-a C


13/32


Pagina 13

SFANTUL NICOLAE

Povestiri din Bucovina

Sfantul Nicolae se mai numeste prin unele parti din Transilvania si San-Nicoara sau Sa-Micoara.

Prin Bucovina se crede ca Sfantul Nicolae este aldoilea sfant facut de Dumnezeu, ca sta alaturi de Parinteleceresc in stanga Lui, si ca in noaptea de catre Sfantul Vasile,Dumnezeu si cu Sfantul Nicolae stau la masa, aratandu-selumii in lumina mare, atunci cand cerurile se deschid de treiori. Sfantul Nicolae orandueste soarele; cu privire laacest rost insemnat, iata ce scrie George Cosbuc:Soarele e pus de Dumnezeu sa lumineze pamantul, dar el,

ingrozit de rautatile cate le vede pe pamant si satul de acelasdrum vesnic, intr-una vrea sa fuga si sa scape de vedereapamantului. Asa cum umbla el de-a curmezisul peste pamant,de la rasarit spre sfintit, tot isi schimba drumul si fuge cu rasarirea, cand spre miaza-zi, cand spre miaza-noapte, ca,doara-doara va putea ajunge odata sa faca sfarsit pamantului si el sa stea sa se odihneasca pe cer si sa nu mai aiba deincunjurat pamantul. Iar sfarsitul pamantului va fiatunci cand soarele va ajunge sa rasara de la sfintit si sa sfinteascala rasarit, adica tocmai intors de cum e astazi.

Dar Dumnezeu nu voeste lucrul acesta si de aceea a pus strajer la miaza-noapte pe San-Nicoara si la miaza-zi pe San-Toader, ca sa tie calea soarelui si sa-l abata din cale.

Si ci-ca primavara ajunge soarele in fuga lui pe la San-Toader si atunci ia cu el noua babe rele si aduce ploi sininsori si prapadenii de vreme rea, ca doara-doara va scapa nevazut de San-Toader pe o vreme ca aceea. Si mai-mai

sa-l scape San-Toader, caci soarele apuca sa fuga inainte ; dar atunci San-Toader, cu noua cai are sa se iea dupa soaresi-l fugareste, il alearga sa-l prinda. Si fuge dupa soare treisprezece saptamani, si abia il ajunge colo departe-departespre miaza-zi. Si cum il ajunge, il si intoarce dela miaza-zi spre rasarit.

Si se intoarce soarele si merge,merge spre rasarit, dar cand ajunge la locul lui cel oranduit de Dumnezeu, nuse astampara ci fuge inainte spre miaza-noapte, ca doara va putea fugi pe de cealalta parte. Si atunci ii iese in caleSan-Nicoara si-l prinde, si-l trimite indarat. Si soarele iaras face ce a facut, si tot asa o pate intr-una cu San-Toadersi cu San-Nicoara.

Dar odata si odata tot o sa scape el de pazitorii lui ; daca nu de San-Toader, dar de San-Nicoara tot o sascape, ca San-Toader e tanar si are cai, dar San-Nicoara n-are cai si e batran.

Ziua data de Dumnezeu in stapanire este Joia.Cu privire la acest sfant, poporul nostru cunoasteurmatoarele povestiri :

Povestiri in legatura cu Sfantul Nicolae prin BucovinaIntai se aude prin Bucovinasi se apropie de cea a Arhanghelului Mihail, cel ce a scos zapisul din manile

Necuratului, si suna precum urmeaza:Dumnezeu a facut contract cu Nifartache, ca cei vii sa fie ai lui Dumnezeu si cei morti ai lui Nifartache. Dar

vazand Dumnezeu ca e rau, a trimis pe Sfantul Ncolae sa intrebe cine poate lua contractul acela de la el. SfantulNicolae a stat treizeci de ani la poarta iadului. Il vede Nifartache si trimite pe un dracusor la dansul, sa-l intrebe ce

vrea. Cand a ajuns dracusorul departe, Sfantul Nicolae l-a facut praf.- Ei, da manios e, zice Nifartache ; - ia du-te tu, dara sa nu te apropii de el, a zis altui drac.

Acesta l-a intrebat de departe si Sfantul Nicolae i-a spus. Atunci Nifartache i-a raspuns :- Numai acel ce se va naste din Duh sfant va putea sa-l ia.Dumnezeu a trimis duhul sau de s-a nascut Domnul Hristos.

Cand a fost Domnul Hristos de treizeci de ani, a mers si l-a luat si de atunci au ramas oamenii sa fie

judecati dupa pacatele lor.Jebelean Ovidiu

cl a X-a C


14/32


Pagina 14

OBICEIURI DE CRACIUNTurtele si colacii

O grija de sama a gospodinelor, in preajma Craciunului, este facutul turtelor si al colacilorpentru ziua de ajun.

Turtele se fac din faina de grau cernuta cu sata cea deasa. Faina se cumpara din targ, ori o aregospodina macinata din graul sau, la moara satului. Faina se moaie in apa calduta si se sara. Aluatul, -numit prin partile jud. Tecuciu mai ales pane, - nu se dospeste. Din aluatul bine framantat, se rup bucatele, una cate una, se framanta din nou si apoi se intinde,-se lateste, se turteste, - cu sucitorul sau ciucitorul, un bat rotund si neted, cu care, apasand cu incetulpeste aluat, intinde si subtiaza prefacandu-l intr-o foaie rotunda, mare cat o farfurie sau mai mare inca.

Dupa ce foaia sau turta s-a subtiat in de-ajuns se iabinisor, ca sa nu se rupa si se pune pe plita, - tuciul sobeide tinichea, pe o tabla, - tinichea, - asezata pe jaratec saupe fierul plugului pus asemenea in foc, ca sa se coaca turta.De pe turta incep sa se ridice un fel de besici cari indata serumenesc sau se ard, lucru care face ca turtele sa aiba ungust placut. Dupa ce foaia de turta s-a rumenit pe o parte,se intoarce si pe cealalta, ca sa se coaca. In urma, turtele sepun clit, adica una peste alta, pe soba sau pe polita, ca sa seusuce pe deplin.Intaia turta pe care gospodina o face, se numeste turta-

vacii. Ea se coace tocmai la Boboteaza, cand se da vaciiodata cu taratele ca s-o manance, avand gospodina credinta

ca in chipul acesta vaca sa va filaptoasa.Turtele se mai numesc si scutecele sau pelincele,

- pelincutele Domnului, - inchipuind, dupa credinta

poporului, pe cele ce au slujit la nasterea pruncului

Hristos.

Colacii se pregatesc fie pentru colindatori,numindu-se prin unele parti si colindate, fie pentru masa ajunului, fie pentru pomenirea mortilor.Dupa ce panea pentru colaci se plamadeste, - in anii din urma numai cu plamada facuta din drojdii de vin,numita si drojdii, - dupa ce se framanta si se lasa ca sa rasara, adica sa inceapa a creste, obisnuit pe cuptorla caldura, invelind covata cu blani, dupa ce panea se fereste ca nu cumva frigul sa o dea napoi din

crescut, se framanta din nou pe masa, si cu manile, rupandu-se bucati-bucati, se preface in vite groase cadegetul, din cari se impletesc covrigii, - cei dintr-o singura vita,-colaceii din doua vite si colacii, din douavite impletite si incunjurate cu o alta vita. Obisnuit covrigii se vor da colindatorilor marunti, cu colaceii se vor rasplati colindatorii cei maimulti, iar colacii se vor da flacailor, colindatorilor neamuri, vor impodobi masa de ajun si se vor da depomana. Gospodinele nevoiase, dupa cum vom vedea, vor inlocui atat turtele cat si colacii, prin felii saubucati de pane din targ. Prin Bucovina, se fac colaci rotunzi ca soarele si ca luna.

De aluatul de Craciun se tin o suma de credinte si datine.

Aluatul, din care cu nici un chip nu se imprumuta, este dospit ca sa se oua gainile si sa fie sanatoasepeste vara, iar vitele sa se plodeasca, adica sa fete. Unele gospodine se feresc chiar de vecinele lor cari vinintr-adins ca sa poata ciupi cateva farmaturi de aluat, ca sa ia sporul si mana vacilor de la acea casa. Daca


15/32


Pagina 15

o femeie poate lua aluat dospit de la trei case, daca dintr-insul face o pane si daca o mananca apoi cu totiai casei sale, fara sa piarda o farmatura macar din acea pane, se crede ca acea femeie va avea closte multe,cari vor cloci bine si vor scoate pui multi, de cari uliul nu se va putea atinge. Daca se pastreaza acest aluat pentru mai tarziu, el se poate folosi pentru tamaduirea vitelor bolnavede deochiu. Prin unele parti, gospodinele pun cate un copil de ieau cu gura de noua ori din aluat, tinandmanile la spate. Din aceste noua muscaturi se face un dodomete care se coace intre soba si care, sub

numele de aluat de la Craciun, se intrebuinteaza pentru diferite boli de stomac la oameni si la dobitoace.

Prin alte parti, aluatul de la Craciun se face in seara Craciunului.Unele babarese, aduna simuguri de prun rosior, mar dulce, alun, vita, gorun si cires, ii descanta si ii pastreaza peste an, pentru demancaturi, tot o boala de stomac. Prin Bucovina, femeile fac un creciun, un colac in chip de 8, care se pastreaza pana primavara,cand se afuma si se tamaie boii si plugul inaintea pornitului la arat. Acest creciun se pune atunci in barsaplugului si cand plugarii ajung la tarina, il mananca. Dupa ce panea se da in cuptor, femeile pun un carbune stins deasupra jaratecului. Daca acestcarbune se aprinde indata, se crede ca peste vara popusoii vor fibuni, si anume vor rodi bine cei sa-manati

mai in frunte, adica mai timpuriu; daca se va aprinde mai tarziu, vorfi

buni popusoii samanati mai laurma; tot astfel se judeca si pentru cei mijlocii. In sfarsit, alte gospodine, dupa ce dau panea in cuptor, noaptea, pana a nu rasari soarele, merg ingradina cu lopata ridicata si striga :

- Cum e cuptorul si lopata plina de pane, asa sa fie copacii, - pomii, - plini de poame.

Codrea Bogdan

cl a X-a C

ELEMENTE DE METEOROLOGIE POPULAR

cnd ne nconjoarnorii din toate prile, nu scpm de ploaie;

curcubeul observat n zilele de var, aratmbuntirea timpului;

iarna, vremea buneste prevestitde maa care se piaptnpe obraz,

cnd se nmoaie gerul, dacse piaptndupcap, vine neaua;

cntecul cocosului seara, iarna, aratvremea moale, iar vara, ploaie;

dacscroafa poartn gurpaie, se apropie gerul, viscolul, furtuna;

prevstirea nceputului i sfritului anotimpurilor calde i reci o fac

psrile cltoare: barza, rndunica;

"calendarul de ceap din noaptea de Anul Nou in care se pune sare.

Gaoacea care asud aratluna ploioas;

durata iernii e puspe seama ursului, care pe 02 februarie, se zice, ciese din brlog, s-i vad

umbra

splina porcului tiat la Ignat - "Daccotoru al gros stnainte, cice iarna nainte, dace napoi

ciciarna e napoi i aa tim cnd e iarna mai grea;

"paparudele" n perioadele de secet"cereau ploaie";

spargerea unui muuroi de furnici - aduce ploaie:cum se adunfurnicile, sse strngnorii la

un loc, s-aducploaia.

Toate dovedesc o strveche preocupare pentru fenomenele meteorologice, n funcie de care

oamenii i organizau viaa.

Timofte Sergiu

cl a XII-a D


16/32


Pagina 16

Funcii simbolice de ritual ale unor piese deport popular bnean

Piesele de port popular au o valoare utilitar, dar pot fi folosite ca semne ale limbajului

simbolic. Ele au dou valori importante, de lucru i de semn, cndobiectul depete condiia sa profanica, devenid hierofanie. Limbajul ritualic al pieselor de port popular are rdcini inpractici ancestrale.

Brcira era adesea folosit n vrji i descntece de ursit. najunul Crciunului, fetele ddeau cu brul catre lun, spunnd: Lun, lun, S te duci din sat n sat, S-mi aduci parte de brbat.

n vis s-l visez, Cu ochii s-l vd.Apoi luau brul i l puneau sub cpti. Se zice c ntr-adevr, o fatar fi visat cu un biat, dar era tare urt. Dac fata i gsete ursitul la nunt, brul devine simbol alunirii tinerilor cstorii, al integrrii miresei ntr-o nou familie. Brcira este folosit i la trecerea noului nscut prin colac, la trei zile dup natere,cnd se invoc ursitoarele, obicei ntlnit n zona Fget, Timi. Brcira primete n acest ritualcalitatea de semn metaforic al legrii copilului de comunitate.

nvelitoarea capului

Crpa de capeste o pies de port a femeii cstorite. Trecereatinerei mirese de la o stare civil la alta se face prin nvelitul mireseicu sovonul (vlul de mireas, pe care, a doua zi dup nunt l vanlocui cu crpa de nevast).

Crpa de cap este folosit i n ritualul purificrii moaei i

naului, pentru a putea a putea bteza noul nscut.Opregul cu ciucuri. In componena vechiului costum (port)

bnean intrau dou oprege: unul n fa, altul n spate, acesta avndvaloare simbolic de semn al cstoriei. Valoare simbolic are opreguli n cadrul ritualului nmormntrii, fiind folosit pentru a-l mpiedicas devin strigoi.

n concluzie, pe lng valoarea lor funcional, estetic i social,obiectele de port popular dobndesc funcii multiple in cadrulpracticilor magice.

Mihailescu Ciprian

cl a XII-a D


17/32


Pagina 17

INTERVIU

cu doamna muzeograf, poeta in grai banatean - Maria Mandroane

Ciclovan

-Ce reprezint pentru dumneavoastr satul bnean? -Satul bnean este vatra noastr strmoeasc spre care trebuie s ne ntoarcem gndulcu respect, dragoste i admiraie. Oamenii satului sunt legai prin acelai destin existenial, deaceea sunt solidari la bine i la ru. Am admirat ntotdeauna generozitatea, duiosia, puterea de anfrunta cu mult curaj nenorocirile, sensibilitatea lor nsctoare de valori materiale i spirituale.

-Regretai c ai plecat din lumea satului? -Cu ani n urm am dorit s plec la ora, s-mi fac un rost. Regret c am prsit casa

printeasc, leagnul copilriei mele fericite.Dar, prin poeziile mele n grai bnean, evocsatul cu miros de floare, pentru ca localitateaCiclova (cuvant provenit din limba cumana,inseamna malul cu flori) . Chipurile mameii al tatlui meu le-am pstrat n inima mea.De cte ori mi era dor de ei, de buniciimei, m-ntorceam cu fal la izvoare, adicacas. Ei mi-au dat puterea s rmn n viadreapt i ne-nfrnt.

-Cine v-au fost modelele n via? -Am cunoscut multi oameni demare omenie. Volumul de poezii Malu cuflori l-am dedicat memoriei vesnice celui care a fost inegalabilul doinitor si crai al banatului -George Motoia Craiu. Doinele lui banatene au mangaiat sufletul ciclovenilor in marile sarbatorireligioase.

-Ce sfaturi ne dai nou, celor care suntem nscui la sate?

-i vou i tuturor elevilor v spun s nu v uitai sfnta rdcin, neamul nostru bneandespre care istoricul francez Jules Michelet spunea: O lacrim-i tremur-n glas, i graiul lui e un suspin. S fii mndri de prinii, bunicii i strbunicii votri. S v ntoarcei cu fala la izvoare iargraiul de acas s v fie srbtoare. n furtunile vieii, oamenii din satele bnene au pstrat limba strmoilor, obiceiurile,portul naional. Ei au conservat marile caliti ale poporului nostru: omenia, hrnicia, drzenia,dar, mai ales, au fost creatori de frumos.

Satul bnean este leagan al tradiiilor, al datinilor i al obiceiurilor.

Jaba Alexandrucl a X-a C


18/32


Pagina 18

Activitati ale elevilor inscrisi in Cercul deetnografie si folclor

Banatul, spatiul multicultural si multietnic, prin traditie a permis manifestarea si interferenta

valorilor creatiei populare, materiale si spirituale ale romanilor cu cele apartinand altor etnii: sarba,maghiara,germana, croata, bulgara, etc. Pe fundalul tolerantei reciproce, adevarat model de viata al banatenilor, sentimentul apartenenteinationale a determinat pastrarea traditiilor si valorilor spirituale specifice, de-a lungul timpului, culturadevenind un element marcant in dezvoltarea spiritului de coeziune sociala. Integrati in Uniunea Europeana si in perspectiva Globalizarii, ca profesor de limba si literaturaromana consider ca elevii nostri trebuie sa cunoasca cu mintea si cu sufletul satul traditional romanesc.In Lada cu zestre a bunicii, ei vor gasi comoara traditiilor, a datinilor, a obiceiurilor si a cantecelorspecifice satului nostru banatean, despre care L. Blaga spunea ca traia in tihna senzuala a unei duminicifara sfarsit.

La intrebarea cum pastram specificul valorilor traditionale zonale, locale si cum educam eleviinostri relativ la traditie si la valorile neamului sau, eu am gasit raspunsul.In 2006, am infiintat un muzeu, o expozitie permanenta in Colegiul Tehnic Henri Coanda.

Intr-un perimetru restrans, am adunat, impreuna cu elevii mei, obiecte apartinand culturii materiale sispirituale a satelor traditionale banatene: Opatita, Racovita, Babsa, Cerna, Cebza, din judetul Timis.


19/32


Pagina 19


20/32


Pagina 20


21/32


Pagina 21

La vernisajul expozitiei, s-a semnat un acord de parteneriat cu Muzeul Satului de la PadureaVerde, care, zilele acestea, a fost reinnoit prin Protocol pentru parteneriat educational, tot cu MuzeulSatului.

Am organizat Cercul de etnografie si folclor, la care participa elevi din clasa a X-a si a XI-a, fascinati de frumusetea costumelor populare banatene sau din alte zone, ei insisi contribuind la

imbogatirea colectiei din muzeu.Aparitia Revistei de etnografie si folclor, Lada cu zestre a bunicii a facilitat accesul elevilor

la cunoasterea valorilor etnografice si folclorice traditionale banatene. In paginile ei, elevii au semnatarticole, care pun in valoare cele mai semnificative domenii ale culturii populare: obiceiuri, traditii,poezia dialectala, medicina traditionala, oameni de seama din banat. Revista a participat la Concursulde reviste scolare, a ocupat locul 24, din 66 de reviste participante.


22/32


Pagina 22

Am invitat-o pe doamna muzeograf si poeta in grai banatean, Maria Mandroane Ciclovan, inmijlocul elevilor clasei a X-a C. Intalnirea a fost emotionanta. Elevii au fost sensibilizati si prin versuriledoamnei din volumulMalu` cu flori.Mesajul doamnei a fost ca un memento: - Sa nu uiti, Darie!

- imaginea pura, de icoana, a satului banatean de odinioara;- cultura traditionala este cartea noastra de vizita in fata Europei;- sarbatorile traditionale religioase din Banat;- lada cu zestre este sufletul sensibil si bogat al taranului banatean.

Elevii mei au organizat o expozitie de costume populare in incinta Muzeului Satului de laPadurea Verde, in iunie, mediatizata de Televiziunea Timisoara.


23/32


Pagina 23


24/32


Pagina 24


25/32


Pagina 25

O sustin pe eleva mea, Brulincu Mara (clasa a X-a AM3 ), solista de muzica populara, care-si cultiva calitatile vocale la clasa doamnei Ana Pacatius. Mara a participat la Festivalul de FolclorVetre Strabune, la Concursul Floare de colt, la Ziua drepturilor copilului, la Feerie de iarna(festivalul obiceiurilor de Craciun si Anul nou), la Telemaratonul sperantei. Sunt alaturi de ea la toatespectacolele, traim impreuna emotiile momentului, ne bucuram de succesul ei. Nelipsit este si elevul

Jaba Alexandru (clasa a x-a C ), care a facut o pasiune pentru etnografie si folclor. In spectacole, Marapoarta cu mandrie un vechi si autentic costum popular banatean, din zona Buzias.

Pe scena festivalului de folclor Vetre Strabune a urcat si elevul Jebelean Ovidiu (clasa a x-a C),care a recitat in grai banatean versurile poetului dialectal Victor Vlad-Delamarina.


26/32


Pagina 26

Trupa de teatru folcloric Alfa, in fiecare an, cu ocazia zilei de 8 Martie, prezinta sceneteinspirate din operele scriitorilor nostri: Rea de plata, de George Cosbuc, si Bunicul, de Barbu St.

Delavrancea, Mama, de George Cosbuc.


27/32


Pagina 27


28/32


Pagina 28

Am incurajat participarea elevilor la activitati culturale, desfasurate in satele si comunele lor.Elevul Dragomir Alexandru (clasa a x-a C ) a participat la Festivalul etno-cultural folcloric. Participantiiau sarbatorit prin cantec, dans si voie buna, convietuirea dintre banateni si celelalte etnii culturale.Oaspetii sositi din Austria, Germania, Polonia, au apreciat aceasta manifestare culturala care transmitemesajul ca putem sa fim diferiti, dar totusi impreuna.


29/32


Pagina 29

Eleva Grama Paula (clasa a XI-a C ), in vacanta de vara a cules poezie in grai banatean dela maica Puschita Stana, de 74 de ani, din Iablanita, judetul Caras-Severin.

Ca asa-s banatanii mei

Cum is pa ser stalili.Si nu is fece mai mandre,Ca-n Banatu ge la munce.

La noi fecili faloasa,Nu stau duminica-n casa;Sa chicesc si pleaca-n sat

Cu fesiorii la jucat.

Sper ca am reusit sa sensibilizez elevii mei cu privire la importanta cunoasterii, promovariisi conservarii valorilor traditionale banatene; sa-i fac sa cunoasca datinile, traditiile, obiceiurilesi sarbatorile noastre crestine; sa le dezvolt atitudini afective, sentimente pozitive fata de valorilemateriale si spirituale traditionale ; sa-i fac sa perceapa ca elementele de etnografie si folclor,specifice satului banatean mitic si sacru, au o valoare documentara si estetica, care contribuie laeducatia morala si educarea gustului pentru frumos al elevilor nostri.

Multumesc elevilor care au fost alaturi de mine in realizarea acestor activitati cultural-educative. Multumesc si elevilor Cojocar Florin si Jaba Alexandru care au pus suflet in realizareaacestui material.

Profesor: Berariu Steluta

Sat Calina, jud. Caras-Severin


30/32


Pagina 30

CUPRINS

1) Argument

2) Suletul satului, de Lucian Blaga3) Aniversare

4) Tat Banatu-i fruncea!

5) Vorbe dale noastre

6) Retetele si sfaturile bunicii

7) Leacuri babesti

8) Oameni de seana din Banat

9) O sansa pentru iecare

10) Traditii, obiceiuri si superstitii

Sf. Andrei, Sf. Nicolae

11) Obiceiuri de Craciun12) Elemente de meteorologie populara

13) Functii simbolice de ritual ale unor piese de port popular banatean

14) Activitati ale elevilor inscrisi la Cercul de etnograie si folclor

BIBLIOGRAFIE

1) Analele Banatului, Etnograie (vol.3) Timisoara, 1997

2) Analele Banatului,Etnograie (vol.4) Editura EUROBIT, Timisoara, 1998

3) Indrumator Bisericesc,Sibiu 1991

4) Tibiscus,Etnograie, Timisoara 1974

5) Tibiscus, Etnograie, Timisoara 1975

Redactori:

Mihailescu Ciprian, Timofte Sergiu (cl a XII-a D)

Jaba Alexandru, Cojocar Florin (cl a X-a C)

Coordonator:

prof. Berariu Steluta


31/32


Pagina 31


32/32


lada cu zestre a bunicii revistǎ de etnografie Şi folclor, nr. 3, 2008

Documents