DIALOG CU CE ENIIBILUNAR DE GIROC I DE CHI ODA

Editat de Consiliul Local i Prim ria Giroc anul X Num rul 9 (142) 10 noiembrie 2008 GRATUIT

Într-un sezon ce se anun al grevelor i al alegerilor par-lamentare este greu s schimb macazul i s gândesc laaltceva. M „m nânc pixul”, cum se spune i a a mtrage doar înspre comentariul pe aceste teme, numai cpoliticul nu î i are locul în paginile ziarului nostru. iatunci, ca s nu cad în ispit , m leg de catarg i îmi torncear în propriile urechi, aidoma legendarului Ulise.Dup ani de dezam giri provocate de lipsa de maturitatei indolen a clasei noastre politice, nu m mai poate bu-

cura aproape nimic. Nici m car votul uninominal, princare suntem asigura i c , de acum, alegem omul i nulista unui partid. Am spus aproape nimic ceea ceînseamn c nimicul nu este deplin.Ca unul care nu a teapt marea fericire, ci se tie bucurade lucrurile m runte, deci cu un exerci iu sistematic almicilor bucurii, ies întotdeauna dintr-o asemenea încur-

tur . Ce crede i c m bucur de vreo dou s pt mâniîncoace? N-o s v vin s crede i. Bucuria de care suntîn stare are la baz un motiv ultra-domestic. Atât de do-mestic încât îmi pot da lacrimile i îmi pot plânge singurde mil . Vede i, dumneavoastr , distin i cititori, de când

tiu, acas nu am avut niciodat ap curent . i, cum spuneam, de vreo dou s pt mâni, apa curge la un

robinet în buc rie i eu, ca netotul, tr iesc o bucurieultra-domestic , îns unic .Un fapt normal, chiar banal, pentru majoritatea este pen-tru mine un adev rat eveniment i m bucur . La fel amreac ionat i atunci când am reu it primele dou tera-cote i la momentul lans rii fiec reia dintre c ile cele-am scris. Dar i atunci când mi s-au n scut cele doucopile. Cu singura diferen c la na terea fiec reia amatins o stare de imponderabilitate nemaiîntâlnit , niciînainte i nici dup .Atunci am trecut, brusc, din starea solid (întâia stare deagregare) în cea de-a cincea stare de agregare. V aver-tizez c , deocamdat , omenirea nu cunoa te decât patruasemenea st ri: solid , lichid , gazoas i plasma.

nu am luat-o razna, exist i cea de-a cincea stare deagregare! i c voi retr i aceast experien tot urmarea unei na teri. A tept, deci, na terea cât mai curând aunei noi i responsabile clase politice în România. Ca sating pentru a treia oar starea de imponderabilitate i

m pot bucura m car cât de apa ce îmi curge, iat , larobinet.

George Lân

SumarFirme de top p.2Prevenirea accidentelor p.2Modernizarea drumurilor p.3Sanc ionarea contraven iilor p.3Oameni de lâng noi p.4Gr dini a din Chi oda p.5Od marelui Cartof p.6Un nou cet ean de onoare p.8Lora Sere p.8

– Unul din punctele de pe ordinea de zi aedin ei Consiliului Local din 30 seprem-

brie a iscat discu ii aprinse. i a fost votatla limit , cu 7 la 6. Despre ce este vorba?– Un punct important la edin a ConsiliuluiLocal din 30 septembrie s-a referit la

î n c h e i e r e aContractuluicolectiv demunc pentruangaja ii dinaparatul delucru al pri-marului i alC o n s i l i u l u iLocal. În ra-portul dom-n i o a r e iDorina Jurca,

consilier juridic i pre edintele Sindicatuluiliber al angaja ilor din Prim ria Giroc, s-aureg sit mai multe sentin e civile, care au per-mis înfiin area acestui sindicat. În acela i ra-port a fost descris baza legal a încheieriiContractului colectiv ce cuprinde normeprivind îmbun irea activit ii & securitateamuncii, anumite drepturi speciale i regle-menteaz raporturile de munc cu angaja-torul.Existen a acestui Contract colectiv de muncera necesar datorit unui vid legislativ îndomeniu, care a trebuit s fie reglemantat prindiferite solu ii date de c tre instan ele de jude-cat . Ideea acestui Sindicat a fost dat deSindicatul liber al angaja ilor din Prim ria Tim-

oara prin promovarea anumitor ac iuni perolul instan elor de judecat timp de mai mul iani. Precizez acest lucru pentru a nu se credecumva c doar în Prim ria Giroc exist unsindicat al angaja ilor. Asemenea sindicateexist în mai toate prim riile din jude i dinar .

La baza fundament rii solicit rilor formulatede c tre membri de sindicat a stat atât CodulMuncii, Legea nr. 188/1999, privind statutulfunc ionarilor publici cât i HG nr. 833/2007,privind Contractul colectiv de munc , unic lanivel na ional, pe anii 2007-2010, înregistratla Ministerul Muncii, Solidarit ii sociale iFamiliei din 2006 ce reglementeaz obligativ-itatea negocierii unui astfel de contract încadrul unit ilor cu minim 21 angaja i.Raportul prezentat de Dorina Jurca, a fost su-diat de c tre cele dou Comisii: economic ide administra ie, viu disputat în Consiliu, cufoarte multe întreb ri, care, în final, au con-dus la aprobarea Contractului colectiv demunc spre bucuria celor care l-au promovat,dar i a celorlal i beneficiari.

O întrebare pentruPri-Marele comunei

Zilele trecute, primarul Ciuhandu le-a propus primarilor din 15localit i vecine Timi oarei s se asocieze pentru a înfiin a, îndecembrie a.c., Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitar . iasta dup ce, printr-o Hot râre de Guvern, metropola

ean a fost inclus între cei apte poli de cre tere dinRomânia. Concret, asta înseamn c Timi oara are prioritate ipoate absorbi, pe baz de prioecte, 50% din fondurile structuralealocate regiunii, adic 71,5 milioane euroi.Cum zona de influen a Timi oarei cuprinde 15 comune, definiteprin HCL nr 387/30.09.2008 (Giroc, Dumbr vi a, Ghiroda,Mo ni a Nou , ag, Sânmihaiul Român, S laz, Dude tiiNoi, Sânandrei, Remetea Mare, Bucov , Giarmata,Becicherecu Mic, Or oara i Pi chia), la discu ii au participatprimarii acestora. Dac pân acum unii primari au fost reticen i lao asociere privind zona metropolitan , de team c i-ar puteapierde din autoritate, cei invita i s-au declarat de acord s seasocieze cu Timi oara în vederea acces rii fondurilor structurale.Domnii primari au în eles c Asocierea de Dezvoltare estebenefic i pentru comune, întrucât pot cuprinde în proiecteobiective de interes, atât pentru comunit i, cât i pentru timi orenii mai ales c aceast asociere nu are nimic în comun cu zona

metropolitan propus de Consiliul Jude ean Timi .

Iosif-Ionel Toma, primarul nostru, chiarse gânde te la o zon de recreere înjurul celor 500 hectare de p dure dincomun , fiind con tient c aceastzon ar putea atrage de trei ori maimul i timi oreni, fa de cei 1500 ce trec

pt mânal pe aici, pentru a se relaxala Timi i la p durea Girocului.Dar bugmaistorul Toma mai are i alteidei, care, puse în practic , vor fi extremde utile comunit ii. Pentru a evitafolosirea peste parametrii proiecta i are elelor de ap i canal din municipiul vecin, domnia sa gânde tela un inel ap +canal, paralel celui de centur . i chiar dac nu vvine s crede i, propunerile primarului Toma au fost apreciate deomologul s u din Timi oara.Cât prive te Protocolul de înfiin are a Societ ii metropolitanepentru transport Timi oara, semnat deocamdat de Ghiroda,Remetea Mare, Mo ni a Nou i Timi oara, este exclus, cel pu indeocamdat , ca Girocul s adere, deoarece Consiliul Local esteunic ac ionar la „Giroceana”, societate bine pus la punct, ceasigur serviciile de transport. Deocamdat nu înseamnniciodat i, din acest motiv, nu este exclus ca, într-un viitor maimult sau mai pu in îndep rtat, tramvaiul s ajung într-o zi i laGiroc sau Chi oda.

i înc un am nunt. Legea administra iei locale permite ConsiliilorLocale s se asocieze, spre binele comunit ii, f ca putereadecizional i autoritatea la nivel local s le fie afectat sautransferat altui organ care nu a fost ales conform Legiiadministra iei.

P.S. În edin a de Consiliu din 28 octombrie a.c.,consilierii au votat, cu 13 voturi din 13, asociereaGirocului pentru constituirea Asocia iei de DezvoltareIntercomunitar .

Ciuhandu încearc o asocierecu localit ile periurbane

Consiliul Local Giroc a spus da!

George LÂN

MARELE PREMIU I TROFEUL „LADA CU ZESTRE”

Domiciliu permanent în GirocColec ia de cupe ce dau str lucire biroului ocupat de primarul Toma i îi reduc sim itor spa iul vital s-a îm-bog it cu înc 15 piese.Glorioasa „recolt ” este rodul implic rii girocenilor în Festivalul Jude ean, deja consacrat, „Lada cu Zestre”, laa c rei faz jude ean cons tenii no tri (giroceni i chi ozeni) i-au demonstrat înc odat clasa.Performan ele lor trebuie pomenite, mai ales aplaudate i de aceea ne vedem onora i s le prezent m.

continuare în pag.6

George Lân

Exerci iul micilor bucurii

FIRME DE TOP

Alina i Paul Jurebie – Cre us-au cunoscut în vacan e, labunici, în Mehedin i. El cântamuzic popular oleneasci din Banat, era un fel de

star i a impresionat-o la unbal.S-au c torit în 2000. Alinaterminase liceul „HenriCoand ”, iar Paul armata laTimi oara i s-au luat, cumse spune, din dragoste. Cumnu prea aveau pe ce se baza,au plecat la lucru în Serbia.Paul terminase o coal pro-fesional , plus trei ani deliceu i s-a specializat în ter-mopane, încât acum are o di-plom de maistru tâmplar.Tainele noii meserii le-a în-

at la „Alu-Fenster”, undea muncit timp de patru ani.Dar cum str in tatea (chiar icea de aproape) este greu deîndurat, se întorc la Ti-mi oara cu ceva b nu i late cherea. i, cum a i b nuit,

i deschid propria afacere.În amintirea firmei la care s-aspecializat i a bunelor rela iicu patronii sârbi, în 2004 des-chid Alu-Fenster, cu Show-Room pe strada Rachetei iatelier în Chi oda. Fiind cu-noscut ca Paul cu termopa-nele din Chi oda, în scurttimp renun la Show-Roompentru c din acest motiv nuse justificau cheltuielile cuchiria. Hot râ i s fac treabserioas , patronii se înhamla o linie de credit, de 20.000euro, din care î i pun lapunct hala de produc ie i î icump toate utilajele nece-sare. În 2004 s-a început lu-crul cu cinci angaja i i totatâ ia sunt i acum. De iconcuren a este acerb , separe c afacerea cu termopa-nele merge bine. Practicpre uri normale, fac lucr ride calitate i sunt paroli ti.Aceasta este, se pare, re etadup care meseria ul-patron

de bun sim câ tig , indife-rent de profilul în care s-aspecializat i de concuren .

i musai c Paul Jurebie facetreab bun cu Alu-Fenster,cât vreme are clien i de taliaRomCapital, Banca Carpa-tica, Total Plast, Dole-Flontai Daff Junior (Giroc), la care

se adaug constructori iproprietari de case din zon ,care îl caut permanent.De i mic , firma lui Paul Ju-rebie se mi bine. Patronuleste toat ziua în priz : preiacomenzi, încheie contracte,face aprovizionare. Aduceprofile de la Oltchim Rîm-nicu-Vîlcea, prin ChemicalsDistribution, feroneria vinede la „Rotto” Timi oara i dela Mako, iar sticla de la Si-cora Grup i Marco Glass,din Giroc.În 2007 Alu-Fenster a înregis-trat o cifr de afaceri de 4 mi-liarde de lei vechi i un profitbrut de 2,4 miliarde, în timpce în 2008 afacerea a crescut

sensibil, atingând 4,9 mi-liarde cifra de afaceri i unprofit brut de 2,6 miliarde lei.Cu cei cinci angaja i, pl ti icu 10-15 milioane, plus bo-nuri de mas , i cu un mais-tru care suie la 20 milioane,Alu-Fenster, putem spune,face minuni.Despre Paul Jurebie maispunem c s-a n scut la 7septembrie 1977 la Turnu-Se-verin, c î i continu liceul,

îi este drag în continuarecântecul popular, c este vâ-

tor i pescar pasionat, dar nu prea are timp pentru

ele. C este realizat materialla cei 31 de ani câ i are i c

i iube te feti ele excelente(Andreea de cinci ani i Ra-luca de trei ani) i nevasta.

Despre Ralu Inox i doamnaAlina

La întoarcerea din Serbia,Alina era pe cale s nasc ,fapt ce s-a i petrecut. A venit

pe lume Andreea, dar, fireambi ioas i extrem deactiv , nu s-a l sat mai pre-jos decât Paul. O aduce pemama sa la Chi oda, care se

co-le te ca îngrijitor decopii i, în februarie 2006, î ideschide propria firm :„Ralu Inox”.Porne te cu trei angaja i iface por i, garduri, balus-trade, copertine i tot ce inede confec ia metalic dininox i fier. Ca patron înacest domeniu, crede c ceamai bun reclam este din

om în om i de aceea nu seagit la acest capitol.Ca i Alu-Fenster, Ralu Inoxa lucrat pentru aceia i mariclien i i o bun parte din ceimai mici, în aceea i hal dela Chi oda. Lansat mai târ-ziu i mai mic , prin num rulde angaja i, firma Alinei Jure-bie-Cre u este bine cotat îndomeniu. Cu cei trei angaja ia atins, în 2007, o cifr de

afaceri de 1,8 miliarde lei iun profit brut de 800 mi-lioane, iar în 2008 un rulaj de2 miliarde, cu acela i profitbrut. Salariile de la „RaluInox” sunt de 10-15 milioane,plus bonurile de mas . Alinaeste student în anul doi la

tiin e Economice i inecontabilitatea la cele doufirme. i apropo de facultate,o face nu pentru c -i estedrag domeniul, ci, a a cumne-a m rturisit, ca s ob incalitatea de expert contabil.Patroana se mândre te tare

anul acesta a ob inutLocul I i Diploma de Excele-

la sec iunea microintre-prinderi, profil confec iimetalice în Topul Jude ean alFirmelor ini iat de Camera deComer , Industrie i Agricul-tur Timi oara. Ceea ce, srecunoa tem, nu este pu inlucru la numai 27 de ani.

George Lân

Per total o cifr de afaceri de 6,9 miliarde lei i un profit brut de 3,4 miliarde

„COSMETICA ADRIANA”

Strada „Nicolae Firu” din Chi oda g zduie tede la 1 iunie, la num rul 29, Cabinetul deCosmetic „COSMETICA ADRIANA”.Aici pute i beneficia de tratamente cosmeticeadecvate tipului de ten cu produse cosmeticeelve iene „Floritene”, epilare cu cear deunic folosin , vopsit gene & sprâncene,masaje faciale etc.Orarul cabinetului: mar i, miercuri, joi ivineri între 10-13 i 15-20, iar sâmb ta întreorele 9-16.

ANGAJ RI

BEGA ELECTROMOTOR SA Timi oara (Bul.Republicii, nr.21), produc tor de motoareelectrice asincrone trifazate i monofazate, deuz general i cu destina ie special , angajeaztineri sau persoane serioase pentru sec ia deturnare sub presiune aliaje de aluminiu.Se asigur calificarea intern, printr-un programpropriu de colarizare, pe durata c ruia sepl te te un salariu motivant i tichete de mas .Informa ii la telefoanele: 0256/492004 i492005. Email: emt@electromotor.ro iwww.electromotor.ro

Prevenirea accidentelor în coliEDUCA IE

De la stânga: Octavian Grui , Florin Hulu , Anda Toader i Ionel PascotLa începutul lunii, Florin Hulu i Anda Toader dela Poli ia Comunal Giroc, al turi de reprezentan iai Serviciului Social de Informare i Consiliere i deIonel Pascot , multiplu campion na ional, balcanici european la motociclism vitez , s-au adresat

elevilor din colile celor dou localit i.Întâlnirile au avut ca scop prevenirea accidentelorrutiere, astfel încât acestea s tind spre zero. Aufost prezentate reguli i recomand ri privind partici-

parea la traficul rutier tot mai intens datorit dez-volt rii urbane a comunei.Copiii au primit pliante cu sfaturi utile, realizate cuajutorul SSIC, purtând autograful campionului IonelPascot .La manifest ri, al turi de cei pomeni i, au mai fostprezen i dna Marieta Dene i Octavian Grui , di-rectorii celor dou coli, 355 elevi din claseleI-VIII i televiziunile Analog i TVT ‘89.

Ioana VÂLCEANU

În edin a ordinar a Consiliuluilocal Giroc pe luna octombrie s-aluat în discu ie aprobareasupliment rii sumelor pentrumodernizare drumuri comu-nale, precum i suplimentarealiniei de creditare. Dup veri-ficarea calit ii lucr rilor deprelungire a str zii Prim verii, dinChi oda, cu 1,4 Km, pân la CETi a celor pentru varianta de

decongestionare a str zii Gloriadin Giroc s-a verificat, la sânge,num rul total de tuburi utilizate lapode ele din comun . În teren,fa de cele 10.000 buc i,înscrise în documente, au fostidentificate cu 60 mai pu in,diferen a provenind din sp rturileinerente la un asemenea rulaj.De i s-a desf urat aidoma unui

concurs, suplimentarea num ruluide tuburi a avut o ra iune la baz .Primarul Toma a gândit iaprobat fiec rui solicitant tuburilecerute ( i, s recunoa tem, aufost mul i pentru c totul era pegratis!) ca s nu mai sta ionezema inile pe carosabilul din fa acasei. Îns , pân la urm , înciuda num rului mare de solicit rinu s-a ajuns decât la o medie de5,1 tuburi/locuin , ceea ce esteOK!Revenind la esen a discu iei,consilierii giroceni au aprobatsuplimentarea pentru plataacestor lucr ri cu suma de5.221.723 lei (1.400.000 euro) i,în al doilea rând, supli-mentarealiniei de credit cu aceea i sum .

George Lân

În ultimele numere am tot vorbit despre cum sne cre tem bine copilul, despre cum s avemgrij de cei de lâng noi, de cum s ne ceremdrepturile. Pentru c exist i o parte nu foartefrumoas a meseriei de asistent social vreau sprezint i ac iunile pe care serviciul nostru le-aintreprins pentru depistarea cazurilor devagabondaj i cer etorie de pe raza comuneinoastre.Serviciul Social de Informare i Consiliere Girocîmpreun cu Poli ia Comunitar Giroc i Poli iaComunal Giroc a desf urat o ampl ac iune dedepistare a persoanelor care locuiesc în imobileimprovizate pe raza comunei sau nu au domiciliulaici.Din informa iile pe care toate institu iile implicateîn aceast ac iune le aveau reie a c existau treiloca ii în care se ad postesc persoane f actede identitate. Preventiv, au fost verificate în terentoate imobilele din câmp i toate locurile undeputeau s fie depistate persoane care seîncadrau în tiparul stabilit.În urma verific rii loca iilor pomenite au fostdepistate un num r de 16 persoane care nuaveau acte de identitate, nu au avut domiciliul peraza comunei i locuiesc în imobile improvizate(fie cladiri în prag de d râmare, fie improvizatedin cartoane i ridicate pe domeniul public).Acestor persoane le-a fost pus în vedere c înmaxim 48 de ore trebuie s p rseasc zona i

o igienizeze, în caz contrar vor fi evacua i for atde c tre autorit i.La sediul Prim riei comunei Giroc s-au întâlnittoate persoanele care urmau s participe laac iunea de evacuare.

Din aceast echip au f cut parte reprezentan iiserviciului social, Prim riei, echipa de pompierivoluntari Giroc, Poli ia comunal i Poli iacomunitar Giroc.La cele trei loca ii de pe raza comunei Giroc aufost g site acelea i persoane care au fostlegitimate i c rora li s-a pus în vedere s

rseasc loca ia în 48 ore. Având în vederesitua ia din teren membrii poli iei comunale Girocau început procedurile pentru amprentarea,fotografierea i identificare celor care au fost

si i în imobilele improvizate. Dup finalizareaacestor proceduri, „locatarii“ au fost ruga i s î istrâng lucrurile i s p rseasc zona.Toate „imobilele“ improvizate sau din diversemateriale au fost demolate i incendiate deoarecereprezentau un real focar de infec ie.

Oana Zanfir

ADMINISTRA IE

ADMINISTRA IE

SOCIAL Vagabondajul – un fenomencu care se confrunt i Girocul !Modernizarea drumurilor comunale

înc 1,4 milioane euro

Blindat cu toate temeiurile legale,în edin a din 30 septembrie a.c.,Consiliul Local Giroc a aprobatcompletarea i modificarea HCLnr.125/2007, privind constatarea isanc ionarea contraven iilor peteritoriul comunei, în patru articole,dup cum urmeaz :Art.1:1. Constituie contraven ii s vâr-irea oric reia dintre urm toarele

fapte de c tre persoanele fizice,dac nu sunt comise în astfel decondi ii, încât, potrivit legii penale,

fie considerate infrac iuni:a) necur area de c tre de in toriide animale (cai, vaci, etc.) adejec iilor l sate pe c ile pietonalei pe spa iile verzi;

b) nerespectarea perioadei destabula ie a animalelor: ovine,bovine, caprine, etc. (31 octombrie– 31 aprilie);c) tolerarea sau hr nirea anima-lelor f st pân (câini) pe razacomunei Giroc;d) comercializarea stradal a

oric ror produse pe raza comuneiGiroc f autoriza ie de comereliberat de c tre Prim ria comu-nei Giroc sau nerespectarea men-iunilor din acesta;e) însu irea, f drept, a capa-celor, ramelor metalice i gr -tarelor de la re elele edilitare (ap ,gaz, canal etc.);f) crearea de obstacole pe parteacarosabil , a taluzurilor, an urilor,spa iilor verzi prin sta ionareaautovehiculelor, gararea ma inilori utilajelor agricole sau depo-

zitarea materialelor de construc ie;g) abandonarea pe domeniulpublic, f autoriza ie emis dePrim ria comunei Giroc, a mate-rialelor de construc ii, de eurilor,

mântului, aparatelor de orice feli a utilajelor defecte, tonetelor sau

chio curilor, construc iilor metalice,caroseriilor de la autovehiculeledegradate sau dezmembrate.h) nerespectarea indicatoarelorprivind limita de tonaj pe razacomunei Giroc de c tre condu-

torii de autovehicule.

2. Constituie contraven ii s vâr-irea oric reia dintre urm toarele

fapte de c tre persoanele fizice,dac nu sunt comise în astfel decondi ii, încât, potrivit legii penale,

fie considerate infrac iuni:a) comercializarea stradal aoric ror produse pe raza comuneiGiroc f autoriza ie de comereliberat de c tre Prim ria comu-nei Giroc sau nerespectareamen iunilor din aceasta;b) nerespectarea i neafi areaorarului de func ionarea a agen iloreconomici;c) neamplasarea co urilor stradalede colectare a gunoaielor de c treagen ii economici;d) crearea de obstacole pepartea carosabil , a taluzurilor,an urilor, spa iilor verzi prin

sta ionarea autovehiculelor, ga-rarea ma inilor i utilajeloragricole sau depozitarea mate-rialelor de construc ie;

e) abandonarea pe domeniulpublic, f autoriza ie emis dePrim ria comunei Giroc, a mate-rialelor de construc ii, de eurilor,

mântului, aparatelor de oricefel i a utilajelor defecte, tonetelorsau chio curilor, construc iilormetalice, caroseriilor de laautovehiculele degradate saudezmembrate.f) nerespectarea indicatoarelorprivind limita de tonaj pe razacomunei Giroc de c tre condu-

torii de autovehicule.3. Contraven iile prev zute la pct.1 i 2 se sanc ioneaz cuamend cuprins între: 200 –500 lei – persoane fizice ijuridice.

Art.2. Constatarea i sanc io-narea contraven iilor s vâr ite laprezenta hot râre se face de

tre: Primar, viceprimar; Anga-ja ii împuternici i ai S.C.Giroceana S.R.L. pentru contra-ven iile s vâr ite pe domeniul lor

de activitate; Agen ii Poli ieiComunitare.Art.3. Contravenientul poateachi-ta, pe loc sau în termen decel mult 48 de ore de la dataîncheierii procesului verbal ori,dup caz, de la data comunic riiacestuia, jum tate din minimulamenzii prev zut în actualahot râre, precum i în H.C.L. nr.125/2007, agentul constatator

când men iune despre aceastposibilitate în procesul verbal.

Art.4. Prezenta hot râre sepublic în Monitorul Oficial aljude ului Timi , pe site-ul propriui, totodat , se comunic :

Institu iei Prefectului jude uluiTimi , Primarului comunei Giroc,Poli iei Comunitare Giroc, Poli ieicomunale Giroc i cet enilorcomunei prin afi are i publicareîn „Dialog cu cet enii”.

Daniel ILIE

SANC IONAREA CONTRAVEN IILOR

• Compotra i-v cu calm i re-specta i regulile i m surile indi-cate în asemenea situa ie.• Dac pentru salvarea oame-nilor trebuie s trece i prinînc peri incendiate, pune i pecap o p tur umed .• Deschide i cu pruden u ile,deoarece fluxul rapid de aerprovoac cre terea rapid afl rilor.• Prin înc perile cu fum densdeplasa i-v târâ sau apleca i.• Striga i victimele (copiii de re-gul se ascund sub paturi, îndulapuri etc), g si i-le i salva i-le.• Dac vi se aprinde îm-br mintea nu fugi i, culca i-vpe p mânt i rostogoli i-v .• Asupra oamenilor c rora li s-aaprins îmbr mintea arunca iun palton, o p tur sau cevacare il acoper etan .• Pentru stingerea incendiuluifolosi i sting toare, ap , nisip,

mânt, învelitori etc.• Dac arde suprafa a vertical ,

apa se arunc de sus în jos.• Lichidele incendiare se stingprin acoperire cu nisip, p mânt,cuverturi grele.• Instala iile electrice se stingnumai dup întreruperea preal-abil a surselor de energie.• Ie i din zona incendiar în di-rec ia dinspre care bate vântul.• Bombele incendiare de avia iese sting prin acoperire cu

mânt sau prin scufundare înbutoaie (g le i) cu ap .• Pic turile de napalm, c zutepe îmbr minte se sting prinacoperirea locului respectiv cuîmbr minte sub ire, lut saunisip.• Amestecurile pe baz de fos-for sau sodiu se sting prin izo-larea acestora de aerulînconjur tor prin acoperire cu

mânt, nisip, acoperiri etan e(palton, p turi etc).• Aplica i pe p ile afectatepansament uscat i curat iprezenta i-v la punctele medi-cale.

De la pompieri cetire:Protec ie i interven ie în caz de incendiu

Despre nenorocirile întâmplate din cauzagazului metan aproape c nu mai are sens svorbim. De-a lungul timpului au murit mii deoameni, s-au mistuit bunuri materiale greu deestimat, au ramas oameni schilodi i i pedrumuri, au curs tone de lacrimi. Nu vom vorbidespre nenorocirile produse de gaz, dar vom

bovi câteva momente pentru a v reaminticeea ce trebuie s face i dac sim i mirosde gaz. Pentru c , fereasc Dumnezeu, nu setie niciodat de unde i pentru cine poate s

apar necazul, v rug m lua i aminte i re ine iîn aceast situa ie:Nu intra i în panic !Deschide i u ile i ferestrele pentru aerisireaînc perilor!

Nu aprinde i chibrite, brichete sau orice altesurse de foc!Închide i robinetul de gaz situat la intrarea înimobil!

si i imediat înc perea sau cl direa!Telefona i imediat, din exteriorul cl dirii, laDispeceratul EON Gaz Distribu ie!

Apela i la: 0800.800.928, apel gratuit, apelabil întoate re elele de telefonie i 0265.200.928, tarifnormal, apelabil idem.

Ioana Vâlceanu

Miroase a gaz? Ce face i?

SOCIETATEMass-media scoate, de obicei, îneviden , oameni care au nevoiede imagine. Oameni publici.Oameni cu responsabilitate.Oameni care tr iesc din imagineaconstruit . Dac imaginea ece oas , ei pier(d). Voturi. Bani!Pentru imagine, oamenii publicifac sacrificii mari. Mul i bani.(Mult distrac ie!). Scuze pentruparafraz ...Este un r zboi continuu. Întreceea ce fac oamenii publici iceea ce ar vrea ei s se cread

au f cut.Exist , îns , i oameni pe carenu-i intereseaz deloc imaginea...Oameni care fac pentru semeniilor mai multe decât statul român.

i nu vor s apar pe primapagin a ziarelor. Nici m car peultima. Fac gestul filantropic f

se întrebe dac în fa a lor suntzeci de camere de filmat i altezeci de ziari ti, în spate, avizi desenza ional. Nici unul dintre ei nueste un mic „Gigi Becali”, care dbani numai dac este filmat...Pe unul dintre ace ti filantropi„f nume” am reu it s -ldescoperim la Chi oda. El senume te Ilie Lucian Al mureanui s-a n scut tot acolo, la apte

iulie 1954. Fire nobil , nu putea practice decât unul dintre cele

mai nobile sporturi, i anumejudo-ul. Elev fiind la Liceul„Electromotor”, din 1968 estelegitimat i ca judoka al Clubului„Viitorul” Timi ora, unde îl are caantrenor pe Marcel Bogdan. La„Viitorul” lupt pân în ’70, cândse transfer la „Poli Timi oara”,unde îl are ca sensei pe AliBogdan. Acela i antrenor îi

preg te te saltul la Divizia A,unde ajunge în 1973, odat cutransferul la „AgronomiaTimi oara”. Evolu iile foarte buneîn primia lig a judo-ului autohtonse soldeaz cu transferul la unadintre cele mai bune echipe ale

rii. Din 1975, Lucian devinejudoka la „Dinamo Bucure ti” icomponent al lotului na ional dejudo, lot unde se reîntâlne te cuAli Bogdan, fostul sensei de la„Poli”. Munca împreun cu AliBogdan d rezultate înc de laînceput: în ’75 Lucian câ tiglocul IV la Campionatele Na io-nale, în ’76 este CampionNa ional cu echipa, iar în ’77cucere te titlul de vicecampion,de unul singur. Din 1978 setransfer la Dinamo Oradea,unde în 1979, câ tig locul IV lafaza pe zon , de la Cluj. În 1980,se întoarce, ca orice b eancare se respect , la „Poli”. Înacela i an, îns , se retrage dinactivitatea competi ional pentru

prime te de la so ia sa,Aurelia, prima medalie de auradev rat: primul copil, o fiic , penume Bianca.A fost primul Waza-ri suferit deLucian. Dup retragere, în urmaluptelor, exclusiv la sol, cuAurelia, prime te Ippon de laarbitrul suprem, pen’c s-a

scut cea de-a doua fiic , penume Raluca-Mihaela.Aceste dulci, s -i zicem„înfrângeri”, l-au f cut s vrea s -i înve e i pe al ii nobilul sportcare se nume te judo. Astfel, din1994, de ine un carnet deInstructor Spotiv, categoria I,care-i d dreptul s antreneze, la

orice nivel, el fiind de in torulcenturii negre cu trei dani...

i pentru c orice om are dreptul aibe p ricile lui, Lucian a

devenit columbofil, înc din 1980,având o mul ime de „juc tori

eni”, porumbei de ornament,de altfel. Din 1997 este membrual Filialei Columbofile dePorumbei Voiajori, porumbei cucare a ob inut rezulte remarcabilela toate competi iile de gen.Kimono-ul alb n-a putut, îns , sstea lini tit. Atunci când i se faceo nedreptate, nu po i sta cu„mânecile”-n sân... Obi nuit,pân la sânge, cu onoarea idreptatea, cultivate de judo-ulpracticat, omul care a renun at,

regrete, la legitima ia derevolu ionar, dintr-un bun sim de-a dreptul consternant pentru maimarii vremii, s-a gândit c , ceeace-i, de drept, al lui, e al lui. Dupmoartea tat lui, în 2005, a reu itanularea titlurilor de proprietateacordate ilegal i, conform legii247/2005 a intrat în proprietateaa înc 29 ha de teren, pe lângcele 20 pe care le de inea deja. Înprocesul intentat societ ii„Colterm”, unde au fost în litigiutrei ha de teren, ippon.Cheltuielile de judecat , învaloare de 9500 RON, pe care arfi trebuit s le primeasc , le-adonat spitalului ORL, unde, cucon tiinciozitate, judoka nostru î idesf oar serviciul...În alt ordine de idei, lupt rorulLucian a mai f cut câteva victime,în afara sportului. Par example,statul român trebuie s -i restituieo sum , nici mai mare nici maimic de 185000 de „oiro”, bani ce

înseamn desp gubiri pentrudemolarea conacului din Calea

agului de c tre regimulcomunist, proprietate a familieiAl mureanu. În exclusivitatepentru „Dialog cu cet enii”,Lucian a declarat c , în momentulîn care va primi ace ti bani, vadona 20000 de euro spitaluluiORL, pentru modernizareaserviciului de ambulan . Fcamere de luat vederi, fziari ti. Probabil informa ia datde noi va face turul tuturorcentrelor mass-media. Numai cva fi un pic prea târziu...Proprietar a trei case în Chi oda,una în Timi oara, (cea care încare st Ana, v duva lui IonMonoran), Lucian vrea s plecedin ar i s se stabileasc în

Spania. Mai precis, în Canare, laTenerife, unde mai are o cas . iunde o are pe Raluca-Mihaela,

torit i cet ean spaniol.Cele 144 de hectare de p durepe care le mai de ine la S li te, însatul Mag din Sibiu, probabil le va

sa primei n scute, Bianca, ceacare este farmacist i care esteproprietara farmaciei particularedin Chi oda.În privin a casei din Timi oara, depe Grigorescu, Lucian ine s-oasigure pe Ana, v duva lui Mono,

nu are de ce s i facprobleme c va fi evacuat .Lucian nu vinde nimic. N-avândut niciodat !

Daniel ILIE

OAMENI DE LÂNG NOI

Trecerea de la programul normal la progra-mul prelungit la gr dini a din Giroc a fostluat în discu ie de Prim ria i ConsiliulLocal Giroc în urma solicit rilor tot mai nu-meroase ale p rin ilor, s tui s i ducpruncii la gr di’, în ora . Directoarea gr di-ni ei, domna Lenu a Terteci, a pus presiunepe institu ia mai sus men ionat pentru aasigura cheltuielile de investi ie. Prim ria iConsiliul Local au aprobat, prompt, sumelenecesare pentru mobilier i personal.La începutul anului colar 2006-2007, s-a in-augurat grupa cu program prelungit, carecuprindea 45 de copii. Simultan, func iona ogrup cu program normal, unde au fost în-scri i 55 de copii.Gr dini a din Giroc, de altfel, foarte binedotat înc înainte de trecerea la sistemul

cu program prelungit, beneficia de: patru s lide grup , un hol i un grup sanitar, un biroui o sal de materiale. Atunci a fost construit

grupul alimentar format din buc rie, oficiude sp lare i c mar de alimente. Trebuie

men ion m c toate dot rile au fost isunt la standarde moderne. Cre tereanum rului de pu ti ner bd tori s utilizezefacilit ile gr dini ei a dus la necesitatea ex-tinderii cl dirii. Astfel, stabilimentul s-a îm-bog it cu înc patru s li de grup i dougrupuri sanitare, plus mobilierul necesar.Dac ini ial patru educatoare se descurcaucu prichindeii, în momentul de fa nou nu(ne) par îndeajuns. În aceea i ordine de idei,dac înainte cinci îngrijitori erau prea mul i,azi opt sunt prea pu ini.Trebuie men ionat cto i opt sunt pl ti i de Consiliul Local.

Meniul pe zi, pentru un copil înscris la gr -dini a cu program prelungit este cinci RON.Mâncarea este de foarte bun calitate, zil-nic prichindeii primesc lapte, carne i fructe.Pentru c tot am vorbit despre program,este bine s ti i c cel prelungit se întindeîntre orele 6 i 17, în care activeaz cadredidactice pe dou ture, iar programul normalse desf oar între 8 i 12.Cadrele didactice î i completeaz normaprin activitatea de fiecare zi în cabinetulmetodic din grup. Exist o foarte bun leg -tur cu coala i o bun colaborare cuclasele primare. În acela i timp se dezvolto rela ie superioar cu p rin ii care se ma-terializeaz prin: edin e, lecturi cu tem ,consulta ii s pt mânale, serb ri, excursii iactivitate metodologic , conform plani-fic rilor.În acela i timp cadrele didactice î i îm-bun esc performan ele prin participareala cercuri pedagogice i schimburi de expe-rien apoi i le verific prin comisia metod-ic de la gr di’ prin activitatea lunar iactivit i demonstrative.Cadrele didactice alei gr dini ei din Giroc sestr duiesc s men in o foarte bun colabo-rare cu toate elementele comunit ii locale;astfel, toat gr di’ trece pe la cabinetul med-ical, pe la biseric , pe la poli ie i pe lagrupul de pompieri. Toate aceste vizite fiindcuprinse în platformele semestriale ale uneigr di’ ce se respect .

Claudiu Dogaru

Despre sec iilede votare

Prin Dispozi ia primaruluinr 212 din 15 octombrie ac,sec iile de votare pentrualegerile parlamentare din30 noiembrie sunt urm -toarele:

- sec ia nr.1 de la coala dinGiroc arondeaz str zile:Bârzava, Gloria, Timi ,Trandafirilor i Dun rea(telefon: 0256/ 395.731)

- sec ia nr.2 de la C minulCultural Giroc, arondeazceilal i locui tori cu drept devot din Giroc

- sec ia nr.3 de la CasaNa ional din Chi oda estefunc ional pentru to i locui-torii din aceast localitate.

Ioana VÂLCEANU

Gr dini a din Giroc

La 1 octombrie Biserica Ortodox a s r-torit „Acoper mântul Maicii Domnului”,

un praznic cu adânci semnifica ii în via acre tinilor, când se invoc , în grai derug ciune, ajutorul i ocrotirea MaiciiDomnului.Aceast s rb toare a fost instituit înamintirea unei minuni petrecute in Biser-ica M stirii „Maica Domnului” din Con-stantinopol, în timpul împ ratului LeonÎn eleptul (886-911). Stare ul m stirii,Cuviosul Andrei, a v zut o minune dum-nezeiasca o vedenie, în care i s-a aratatMaica Domnului acoperind cu un sfântomofor cetatea Constantinopolului i pri-mind rug ciunile credincio ilor pentru ale duce înaintea scaunului Fiului Ei. Cu-viosul Andrei l-a cheamat i pe ucenicul

u, Epifanie, care, la rândul s u se în-credin eaz de realitatea celor v zute iauzite i, în final, împreun cu ceilalti

rin i, reu esc s deslu easc semnifi-ca ia minunii i s dedice o s rb toaredeosebit acestei puteri miraculoase, pecare Maica Domnului o arat fa deneamul omenesc. Acoperamântul MaiciiDomnului este ca un scut protector pesteto i cre tinii Bisericii care alearg cucredin pentru a fi izbavi i de ispite, deîncerc ri, de suferin e.Mân stirea Luncanii de Sus este o m -

stire de c lug ri e, unde tr iesc patruvie uitoare via a de ob te. Se afl situatîn satul Luncanii de Sus, comuna Tome-ti, jude ul Timi , i are acces rutier prin

DN 68 A Lugoj - F get - Deva, din Co-ava ramifica ie spre dreapta DL 684 Ro-

mâne ti - Tome ti - Luncanii de Sus.A fost înfiin at în anul 2001 cu binecu-vântarea Î.P.S. Mitropolit Nicolae, ini ialca schit dependent de m stirea Ro-mâne ti. Piatra de temelie s-a pus de

tre P.S. Episcop-vicar Lucian Lugojanula 12 august 2001. Serviciile religioasese oficiaz în biserica din lemn. Alte lu-cr ri de construc ie s-au desf urat întreanii 2001-2005.În acest an, în 1 octombrie, la s rb toa-rea „Acoper mântul Maicii Domnului”, aavut loc Hramul M stirii Luncanii deSus, din jude ul Timi . Cu acest prilej,

slujbele au fost oficiate înc din searazilei precedente, odat cu privegherea lacare a participat i Prea Sfintitul Episcop-Vicar Paisie Lugojanu.Miercuri a fost oficiat Sfânta LiturghieArhiereasc , la care au luat parte clericii credincio i din toate localitatile. -

spunsurile la Sfânta Liturghie au fostdate de membrii Corului B rb tescdin Giroc, care sensibiliza i de frumu-se ea locurilor vizitate, transfigura i devia a plin de duh din m stire, au datglas sim mintelor lor în armonia sublima cânt rii. Ideea de a participa activ laaceasta s rb toare, a apar inut coristu-lui i primarului nostru Iosif-IonelToma, care a fost în acela i timp organi-zatorul i coordonatorul pelerinajului.În inima naturii, pe c rile monahice,parc într-o lume complet transfigurat itrans-figuratoare, pelerinajul de la

stirea Luncani va reprezentapentru to i participan ii o experienduhovniceasc unic , o paginînsemnat din via a noastr . Amintireaplacut cu care am p sit acelemeleaguri este strâns legat i de

ldura sufleteasc cu care am fostprimi i i de aten ia deosebit care ni s-aacordat .La întoarcerea spre plaiurile girocene,am poposit la Ana Lugojana unde amavut ocazia s cânt m din nou piesanoastr de rezisten „Ana Lugojana”,dar acum, la ea acas !

Mircea Sturza

„ACOPER MÂNTUL MAICII DOMNULUI”,LA M STIREA LUNCANII DE SUSCorul din Giroc a dat replicile la Liturghie

RELIGIE

ÎNV MÂNT

Sfântul Dimitrie izvorâtorul de mir (26 octombrie)

A tr it în vremea împ ra ilor Diocle ian i Maximilian (284-305), fiind originar dinTesalonic. De la început a fost remarcat ca i cre tin evlavios i înv tor alcredin ei celei în Hristos.Mergând Maximilian la Tesalonic, a poruncit s fie prins sfântul i închis în

temni , pentru c era vestit în dreapta credin . i l udându-se împ ratul cu unom al lui ce-l chema Lie i îndemnând pe oamenii cet ii s ias s se lupte cuel, c ci întrecea acesta pe to i cei de vârsta lui la m rimea trupului i la putere.Un oarecare tânar cre tin anume Nestor, mergând la Sfântul Dimitrie unde seafla în temni , îi zise: „Robule al lui Dumnezeu, vreau s m lupt cu Lie; roag -te pentru mine”. Iar sfântul însemnându-l la frunte cu semnul crucii, îi zise: „ ipe Lie vei birui i pentru Hristos vei marturisi”. Deci luând Nestor îndr zneal dincuvintele acestea, merse de se lupt cu Lie i-l învinse, omorându-l. De carelucru împ ratul ru inându-se, s-a mâhnit i s-a mâniat.

i fiindc s-a aflat c Sfântul Dimitrie a îndemnat la aceasta pe Nestor, a trimisosta i i le-a poruncit s -l str pung cu sulitele pe sfântul în temni . Pentru ca fost pricina înjunghierii lui Lie i f cându-se aceasta, îndat marele Dimitrie i-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, f când dup moartea sa multe minuni iuimitoare t duiri. Apoi din porunca împ ratului s-a t iat i capul SfântuluiNestor.(Sinaxar la 26 octombrie)În 26 octombrie îl s rb torim pe Sfîntul Mare Mucenic Dimitrie, osta ul cel viteazal lui Hristos, podoaba Bisericii Ortodoxe, mustr torul necredincio ilor i rug torfierbinte înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele noastre.Acum, Sfîntul Dimitrie m rturise te cu t rie pe Hristos înaintea împ ra ilor i a

gînilor; Lie, sluga întunericului, este învins, iar fiii luminii sunt izb vi i; diavolula fost biruit de Sfin ii Dimitrie i ucenicul s u Nestor care se roag în cer pentrunoi; mucenicul lui Hristos Dimitrie este împuns în coast ca i St pînul s u ise jertfe te pentru Evanghelie, ca un miel nevinovat.Pentru aceasta îl cinstim pe Sfîntul Dimitrie, c ci el a biruit pe vr jma ul celnev zut i a luat cununa biruin ei de la Hristos Dumnezeu.

Sfântul Dimitrie cel Nou de la Bucure ti (27 octombrie)

Numit i Basarabov, Preacuviosul P rinte Dimitrie cel Nou de la Bucure ti s-ascut în timpul împ ra ilor româno-bulgari Petru i Ioni Asan (sec.XII-XIII),

într-un sat locuit de vlahi, anume Basarabov, din p rin i ortodoc i.Iubind lini tea i nevoin a monahal s-a f cut c lug r la o m stire de pe valeaLomului nu departe de Basarabov. Dup o aspr nevoin pustniceascCuviosul Dimitrie i-a dat sufletul lui Dumnezeu în acel loc, între dou pietre dinmalul râului Lomul, r mânând necunoscut de nimeni. Dup mul i ani râulcrescând a risipit cele 2 pietre în ap împreun cu moa tele întregi ale Sfântului,care descoperindu-se prin pronia lui Dumnezeu au fost duse la biserica satuluiBasarabov. Mai mult de dou secole i-au fost ad postite moa tele într-o bisericnou zidit aici de domnii rii Române ti.În timpul r zboiului ruso-turc din Balcani (1769-1774) generalul rus PetruSalticov a luat Sfintele moa te s le duc în Rusia dar la st ruin a unui buncre tin român moa tele Sfântului Dimitrie au fost d ruite rii Române ti i

ezate cu mare cinste in Catedrala Mitropolitan din Bucure ti unde se afl iast zi.

Mircea Sturza

Odat cu implementarea tot maiadânc a capitalismului„multilateral dezvoltat”, timpul pecare trebuie s -l aloc m munciia crescut direct propor ional.

a s-a n scut întrebareafireasc : unde ne l m copiii?Domni oara Adelina Stoian,directoarea gr dini ei cuprogram normal din Chi oda, s-a gândit c înfiin area unorgrupe cu program prelungit arputea fi r spunsul. A a c , încdin 2005 a lansat un proiect

tre Prim ria i Consiliul LocalGiroc i, în septembrie 2006,gr dini a din Chi oda avea 61de copii împ i în dou grupecu program prelungit i 22 decopii într-o grup cu programnormal. Prim ria i ConsiliulLocal Giroc au asigurat bazamaterial necesar . Dac pânatunci p rin ii î i duceau copiii lagr dini e din Timi oara, odat cupunerea în practic a acestuiproiect lucrurile au devenit multmai simple pentru p rin i, darmai ales pentru micu i. Grupa cuprogram normal a fostmen inut , pentru c exist

rin i care doresc asta.Este îmbucur tor c num rul decopii cre te cu fiecare an.Pentru anul colar 2008 – 2009sunt deja patru grupe cuprogram prelungit în care suntînscri i 70 de pre colari i ogrup cu program normal cu 24de prichindei. Capacitateagr dini ei este la limit , iarpentru a rezolva aceastproblem s-a f cut deja unproiect de extindere a cl dirii cuînc patru s li, dou la parter idou la mansard , iar în curândse va demara construc ia.Programul normal este de la ora8 la ora 13 iar cel prelungit seîntinde de la 6 la 17.Baza material a gr dini ei dinChi oda este foarte bun .Mobilierul este nou, cl direa sezugr ve te în fiecare an, existbuc rie i depozite proprii.Poate c ar fi nevoie de maimulte calculatoare, în prezentfigurând pe inventar doar unul.Materialul didactic exist i maiexist i deschiderea la nou acadrelor didactice, care, înpermanen , cu ajutorul

internetului, caut metodemoderne de lucru cu copiii.Fiecare copil de la grupele cuprogram prelungit beneficiazde un mic dejun, o mas deprânz, compus din felul I, felulII i un desert, i de o gustare,înainte de plecare. Pre ul estemai mult decât rezonabil, totulrezumându-se la cinci lei pe zi.Din spusele directoarei AdelinaStoian, am în eles c p rin iicolaboreaz foarte bine cu

educatoarele i se implic întoate problemele care apar.Pentru ca micu ii s nu seplictiseasc numai cu juc riile,dar i pentru o stimulare asocializ rii, din 2007 exist unparteneriat cu Gr dini a cuprogram prelungit nr.33 dinTimi oara, care s-a desf uratpe tot parcursul anului i în cares-au f cut vizite reciproce i s-aorganizat S rb toarea toamnei.S-a organizat, de Cr ciun, vizita

unei grupe la gr dini a dinBerini, unde au fost dusepache ele copiilor s raci,preg tite de p rin ii copiilor de lagrup . Au mai fost vizite laFabrica de globuri, cu ajutorulfirmei Gottlob, la Parcul Botanic,Gr dina Zoologic , MuzeulSatului, cu autocarul firmei S.C.Giroceana, gratis.Personalul gr dini ei dinChi oda este compus dindoamnele educatoare SimonaCheie, Ileana Cionca, AdelinaStoian, Camelia Donciu, OanaSimion i Mihaela Grozavu, lagrupele cu program prelungit idoamna Tereza Stoianov,educatoare la grupa cu programnormal. Pe lâng cadreledidactice, gr dini a mai bene-ficiaz de aportul unui adminis-trator, al unei buc rese i a treiîngrijitoare, pl ti i de ConsiliulLocal Giroc. Acela i ConsiliuLocal care amenajeaz curteagr dini ei cu hu ulu e, balan-soare, tobogane i toate celenecesare pentru prichindei.

Daniel Ilie

Gr dini a din Chi oda

SFIN II DIMITRIE IZVORÂTORUL DE MIRI DIMITRIE CEL NOU DE LA BUCURE TI

CULTUR

MARELE PREMIU I TROFEUL „LADA CU ZESTRE”Locul I i Diploma de Excelen – Mircea Ardelean Jr – ambalLocul I – Grupul de fluiera i din Chi odaLocul I – Marius Sperneac, fluierPremiul Special – prof. Dorin Cuibaru, instructorul grupului de fluiera iLocul I – Ansamblul de Cântece i dansuri „Ghiocelul”Locul I – Grupul de dansatori „Ghiocelul”Locul I – Forma ia de dansuri române ti „Ghiocelul”Locul I – Grupul instrumental „Engels”Locul I – Maia Kindlein, vioar , muzic clasicLocul I – Alina i Attila Baiko, picturLocul I – Corul b rb tesc din GirocLocul II – Petru Chira, poezie în grai, interpretareLocul II – Erik Kindlein, pian, muzic clasicLocul II – Cristina chiop, sculptur în lemnLocul III – Nicoleta ipo , art culinar

În urma punctajului total ob inut (chiar i participan ii nepremia i au adus puncte),Girocul a ob inut pentru a doua oar Marele Premiu i Trofeul festivalului. Acesta afost înmânat primarului Toma de c tre Constantin Ostaficiuc, pre edinteleConsiliului Jude ean Timi , în Spectacolul de Gal de la Sala „Capitol” a FilarmoniciiBanatul, unde au evoluat: Mircea Ardeleanu jr, Corul b rb tesc, Grupul defluiera i, i, bineîn eles, Ansamblul „Ghiocelul”.

P.S. Cu excep ia Premiului Special, ob inut de maestrul Dorin Cuibaru,diplomele la toate celelalte premii au fost dublate de cupe. i am mai ad uga

dna Ileana Szabo a avut perfect dreptate. Trofeul a fost cucerit din nou decomuna noastr , iar dumneaei nu are motive s se auto-exileze la C nicea.

Cum spuneam în num rul trecut, între 21 – 22 septembrie, la Giroc, pe o vreme totallipsit de caracter s-a desf urat etapa zonal a Festivalului Jude ean „Lada cuzestre”. Concurând al turi de alte aptesprezece comune, Girocul a fost reprezentataproape la toate sec iunile, i, a a cum ne-am a teptat, i-a onorat atât calitatea degazd , cât i cea de competitor redutabil. V reamintim c to i girocenii înscri i înconcurs s-au calificat pentru faza jude ean a festivalului. A adar Girocul a fostprezent în finala pe jude , desf urat , în trei zile diferite, la Centrul de Cultur iArt al jude ului Timi .În 11 octombrie, au intrat în concurs vestitul Petru Chira, la sec iunea creatori irecitatori în grai b ean, Vasilica Popescu, cu aranjamente florale, Cristina

chiop, sculptur , cu Sfânta Treime, în lemn, Alina i Attila Baiko, pictur , PetricAvr mu , articole decorative, precum i Lenu a Terteci & Nicoleta ipo ,inegalabile în gastronomia tradi ional . Dup o zi, pe 12 octombrie, în aceea i loca iei-au demonstrat talentul Marius Sperneac (fluier), Mircea Ardeleanu jr. ambal),

Maia Kindlein (pian), Eric Kindlein (vioar ), grupul vocal instrumental GYROKENGELS, fluiera ii din Chi oda, Corala Bisericii Ortodoxe din Giroc i solistavocal Doriana Talpe . Chi ozeanul Florin Com ni , solist cu reale calit i vocale,a tras chiulul, din nu tim care motiv i risc un cartona ro u. Din partea doamneiIleana Szabo, directoarea ansamblului „Ghiocelul”, evident c noi, chi ozeni fiind,avem metode specifice.În cea de-a treia zi, pe 19 octombrie, a intrat în curs ansamblul „Ghiocelul” cu ungrup de sorocari, dansuri populare mixte, un dans de câmpie i un duet (dans cusubiect). Pe ansamblu sau pe felii, „Ghiocelul”, cu siguran , cel mai prestigiosansamblu de amatori profesioni ti din jude , va rupe, din nou, guri a juriului.Cât prive te Trofeul festivalului, Ileana Szabo ne-a declarat, mai în glum , mai înserios, c dac Girocul nu ob ine i în acest an râvnita distinc ie se mut cu arme ibagaje la nicea (jud. Cara -Severin) sau oriunde vre i dumneavoastr . Sper msincer s nu fie necesar o asemenea transla ie.

Lada cu zestreFaza zonal i jude ean

Ioana VÂLCEANU

Petru Chira sau omagiul CartofuluiTextul, o comand special pentru Ziua interna ional a cartofului, a fost scrisde maestrul Chira într-o singur noapte. i a fost citit la Muzeul Jägger dinJimbolia unde, reunite, gospodinele din Clubul femeilor din localitate i cele din„Femina” Comlo u Mare au celebrat Sfântul i salvatorul cartof prin bucateexcep ionale, în care domnia sa a fost vioara întâi i suveranul serii. La ceremoniechi ozeanca Mihaela Lân a fost reprezentat de so ul personal i de un platoumarca pl cint din cartofi, care s-a topit instantaneu.Revenind la maestrul Petru Chira, spuneam c , în ciuda celor 70 de anitrecu i, i-a demonstrat înc odat clasa. i a încântat audien a. De aceea,sper m c acela i lucru se va întâmpla i cu dumneavoastr , dragi cititori.

Redac ia

Od marelui Cartof

Petru Chira

Sl vit s fii cartof universal,Cu însu iri i calit i destule,Bine-ai venit l-al nostru festival,Cu nume de crumpei ori barabule.

Picioci, crumperi ori vechii baraboi,Delicates , excelent , sub acoperire,Te-au transferat cu patim la noiConchistadorii pu i pe-navu ire.

Al turea de falnicul porumbi de tutunul ast zi contestat,

Te-au îmbarcat pe vasul lui Columbi-ai traversat oceanu-nvolburat.

Menirea ta, cu totul diferit ,Ca s devii piure ori paprica ,Cartof pai, ori pârjolit pe plit ,Ori zeam chioar pentru nevoia .

Rotunzi, ovali sau forme lunguie e,Cu florile ba albe, ba chiar violete,

ti mult gustat la chefuri i ospe e,La nun i, pomeni i unele banchete.

Solanacee multifunc ional ,Cu tuberculi ascun i sub p mânt,Înc tor în ori icare oal ,Tu vei avea i ultimul cuvânt.

Când vei dansa în cr ti i înro ite,Amestecat cu lingura de lemn,Te vei pr ji-n uleiuri felurite

i-n farfurii, cu ochii ne faci semn.

De ni se-aprinde sim ul olfactiv,Iar foamea face fi e-n intestine,O, tu, cartof, devii mai incisiv

i ne îndemni s ne-nfrupt m din tine.

sesc, de-aceea, c e prea normal,În a vie ii crunt nebunie,

ai i tu un Super-festivalCa l de vin, de bere ori r chie.

Tu blând cartof, cu calit i grozave,Ce-nfrun i cu cinste crizele din veac,

ti cel ce stâmperi min ile bolnavei, de asemeni, foamea din stomac.

te cinsteasc peste vremi poe ii,Iar odele s curg ca un râu,

tu ne dai un farmec nou vie iii ne îndemni, adesea, la desfrâu.

Tot de irând al existen ei caer,Cartof umflat, bezmetic i banal,De-ar fi s i sar tuberculii în aer,Bine-ai venit, cu noi, la Festival!

„Cot ri a cu duminici”, cartea de epigrame a lui Petru Chira, se afl subtipar. Dup nenum rate aranj ri în pagin , perieri (pentru eliminarea tex-telor cu titluri diferite dar acela i con inut), corecturi i dup bibilirea legatde copert s-a intrat pe ultimii metri. V reamintim c în ziua lans rii PetruChira va primi însemnele de Cet ean de onoare al comunei Giroc.

continuare din pag.1

BANCURI, BANCURI...CULTUR

Concursul ini iat anul trecut deredac ia noastr continu !Pentru participare, trimite i/depune i laredac ia Ziarului „Dialog cu cet enii”,din Sediul Prim riei, camera 2, sau lacutiile po tale „DCC” din Giroc iChi oda, o fotografie a copiluluidumneavoastr (portret 9x13), înso itde nume, prenume, data i loculna terii, adresa p rin ilor. Pentru aputea fi contacta i, obligatoriu se vapreciza un num r de telefon.Vârsta maxim pentru participare estede apte ani.

Redac ia

În timpul vizitei la spitalul psihiatric,reporterul îl întreab pe director ce cri-terii servesc spre a decide dac un pa-cient trebuie internat sau nu.– Ei bine, simplu. Umplem cu ap ocad de baie, apoi îi oferim pacientuluio linguri , o cea i o g leat i îicerem s-o goleasc .– Aha, în eleg! Orice persoan nor-mal va folosi g leata, fiindc este maimare decât cea ca sau linguri a.– Nicidecum. O persoan normal vascoate dopul. Dori i un pat lâng geamsau lâng u ?

*Dup ce a f cut pe Adam i Eva, Dum-nezeu î i contempl crea ia. Întâi,privirea îi cade asupra b rbatului:–Ce minun ie, ce fiin perfect , câtvigoare i frumuse e!Apoi se uit i la femeie, clatin dincap i spune p rinte te:– Deh, tu va trebui s te machiezipu in...

*Scufi a Ro ie:– Bunicu o, da’ de ce ai ochi a a demari?– Bunicu o, da’ de ce ai urechi a a demari?– Bunicu o, da’ de ce ai nas a a demare?– Bunicu o, da’ de ce ai din i a a demari?Bunica:– Hai, gata, c m enervezi. Pune lupaaia pe mas i car -te acas !

*

Profesorul: Ce este anatomia?Bul : Este ceva ce are toat lumea,dar la femei se vede mai bine...

*

Un tip i o tip în pat, ac iune erotic lagreu. La un moment dat, se aude ofrân de ma in în fa a casei, b rbatulsare ca ars, î i ia hainele în bra e, fe-meia îi deschide geamul i el se n -puste te afar . Dup un minut, seaude soneria, iar tipa deschide. În

... tipul cu hainele în bra e, zicând:– Drag nevast , da' stresa i mai sun-tem!

*

George W. Bush i Condoleeza Ricestau într-un bar i beau whiskey cusoda.Un tip intr , îi vede i-l întreab pe bar-man:– Nu-s cei de acolo pre edintele i

secretara de stat?– Ba da, ei sunt.Individul se duce întins la mas i lezice:– Ce onoare s v întâlnesc, dar ceface i aici?– Pl nuim al treilea r zboi mondial,spune Bush.– Serios? i ce o s se întâmple?– O s omorâm 140 de milioane demusulmani i o blond cu sâni mari,

spunde pre edintele.La care, nedumerit, tipul insist :– O blond cu sâni mari? Dar de ce oblond cu sâni mari?Bush se întoarce spre Rice, o bate am-ical pe um r i exclam :– Vezi, de teapto, i-am zis eu c nu-ipas nim nui de 140 de milioane demusulmani?

*

Un bucure tean e nevoit s opreascma ina datorit unei congestii detrafic. Deodat , cineva îi bate în geam:– Ce s-a întâmplat? întreab oferul.– Terori tii i-au r pit pe to i parlamen-tarii i cer zece milioane de dolari r s-cump rare. Altfel, amenin c îi vorstropi cu benzin i le vor da foc.Acum mergem din ma in în ma in ,ca s facem chet .– De acord, zice oferul. i cât dfiecare?– Cam 5 litri.

*

Un orb freca o r toare. La un mo-ment dat, se opre te i întreab :- Cine dracu' a scris porc ria asta?

*

Dac ai voin , poti s mu i i mun iidin loc.Dac ai creier, îi la i acolo, c nu te de-ranjeaz .

*

– Domnule doctor, de ce a murit Ion?– Nu suntem deocamdat în m sur

oferim detalii. Tot ce tim este c ,la autopsie, s-a zb tut cam mult.

*

Dac Adam i Eva ar fi fost chinezi, amfi înc în Paradis, deoarece ei ar fi ig-norat m rul i ar fi mâncat arpele.

Ba, al meu e mai frumos!interceptate de Daniel Ilie

Claudiu Gheorghi Ienci, 6 ani, Giroc

Casiana P tr escu este elev în clasa a V-a la coala general nr. 26 dinTimi oara i are 11 ani. Am primit dou poezii i trei povestioare de-ale ei prinintermediul unui prieten din Chi oda. Le-am citit i ne-am bucurat, a a cum ne timbucura în fa a fiec rui copil care scrie. Spre a o încuraja, public m „Petaleleliliacului”. i cu aceea i bucurie a tept m i copiii din Giroc i Chi oda s ne caute.Îi vom b ga în seam pentru c ei pot fi scriitorii de mâine.

Petalele liliacului

Tr ia odat , într-un or el micudin sudul Africii, un rege foarte

trân care avea dou feti e,Sarah i Naomi.Pentru c era b trân, regele leruga în fiecare zi pe ficele lui saib grij de el, deoarece, dac elva muri, regatul va r mâne în grijanim nui, iar ara condus de el seva spulbera de pe fa a p mântului.Fiica cea mic , Sarah, îi respectadorin ele i i le împlinea, în timp ceNaomi uta un nou rege care s -lînlocuiasc . Dar, din p cate, ea

cea acest lucru doar ca s -ineasc sufletul tat lui ei, ca s

moar cât mai repede cu putin ,deoarece ea nu-l iubea cum îliube te i-l va iubi întotdeaunasora sa.Într-o zi, Naomi aduse un cer etori-i spuse tat lui s u c acest om

este ideal pentru a-i ine locul.Auzind una ca asta, regele picuimit la p mânt. Chiar în acelmoment, Sarah se îndrepta sprebufetul regal din curtea palatului io auzise pe sora sa ipând. Eaalerg speriat spre tronul regeluii-l v zu pr bu it. Sarah chem

cel mai renumit doctor, ca svorbeasc cu spiritele i s aflestarea tat lui s u. Ea afl de laspirite c singurul leac pentru vindecarea bolii sunt petalele unui liliac foarte rar,care se g se te doar în partea cealalt a lumii.

s stea pe gânduri, Sarah i f cu bagajele, dorind s plece dup acele petalede liliac. Înainte s plece îi f cu o promisiune tat lui s u:– Tat , î i promit c voi merge pentru tine i pân -n cele mai periculoase locuri i

voi lupta cu toate viet ile ce-mi ies în cale pentru ca tu s tr ie ti.Dup ce-i f cuse promisiunea î i lu unul dintre cei mai puternici cai, mâncare iarme cu care s se apere.În timp ce mergea hot rât spre acele locuri, Sarah observ c dup un copacst tea o hien . Se calm , apoi îi arunc hienei pu in din mâncarea ei, pentru ca s -iabat aten ia i s poat trece neobservat . Sarah iubea mult animalele i nu dorea

le fac r u.Mai merse ce merse, pân când, la un moment dat, în mijlocul pustiului, întâlni ofeti trist , cu p rul negru ca m slinul i ochii alba tri ca marea. O lini tise pu in i-ispusese c dac va veni cu ea s caute petalele liliacului o va duce în ora ulminunilor, unde acei oameni îi vor asigura o copil rie de vis.La apusul soarelui, stelele ap reau încet pe cer, formând chipul blând al regelui,care o ruga pe Sarah îl salveze.Ea umbl 200 de zile i 200 de nop i pentru a g si liliacul, iar într-un final îl z ri peun deal cu flori multicolore, copaci înflori i i iarb din bel ug. Alerg fericit pânîn vârful dealului, unde se puse s culeag petalele liliacului i se întoarse mândracas .Când ajunse în micul or el, totul p rea schimbat, locuitorii erau tri ti, chiar i cerul

rea sup rat de cele întâmplate. Ajuns lâng tat l s u care z cea în pat, îiprepar crema din acele petale i-l unse pe piept. Deodat regele se ridic uimit decele întâmplate. El îi mul umi din suflet fiicei sale care-i plângea de fericire în bra e.În acel moment soarele ap ru pe cerul alb strui, cu razele alungite pân la cap tullui, p relele începur s cânte cu glasul lor fermecat, iar fluturii zburau ferici i dinfloare-n floare.Dup un timp, Sarah s-a dus cu feti a în ora ul minunilor, unde micu a a ajunsscriitoare renumit i a p strat o leg tur strâns cu cea care a ajutat-o la nevoie.Dup cele întâmplate, Naomi i-a cerut scuze i au reu it împreun s fie ferici icum au fost întotdeauna.Dup ce a fost uns pe piept cu acea crem , regele a mai condus înc 2000 de anii a tr it fericit al turi de cele dou fiice.

Casiana P tr escu

PU TANI ÎNZESTRA I

Daniela-Mariana Bituleanu-Ciucur s-ascut la Timi oara, în 13 noiembrie 1966,

din p rin i giroceni. Primele apte clase leface la Giroc, iar cea de-a opta la Timi oara,unde, la Chimie, termin prima treapt deliceu. În 1982, pe când era în clasa a VII-a,se înscrie la sec ia de kaiac a ClubuluiPolitehnica Timi oara, ale c rui culori leap pân în 1988, de i de la 1noiembrie 1984 era la Dinamo Bucure ti.Timp de 10 ani (1982-1992), este nelipsitdin Lotul olimpic de kaiac-canoe. În1986, particip la Campionatul Mondial dela Montreal (Canada), unde, la proba dekaiac 4 x 500 m, ob ine bronzul. Peste unan, la Campionatul Mondial Universitar dela Zagreb este dublu medaliat cu aur lakaiac 2 x 500 m i kaiac 4 x 500 m.Urmeaz apoi medalia de aur la kaiac 2x 500 m, ob inut la Balcaniada de laZagreb, în 1989 i, în acela i an, medaliade argint în proba de kaiac 2 x 5000 m„capturat “ la mondialele de la Plovdiv(Bulgaria). Seria succeselor MarianeiBituleanu-Ciucur continu i palmaresul

u se îmbog te cu alte patru medaliide aur în probele: kaiac 2 x 500 m ikaiac 4 x 500 m la Balcaniadele de laIoanina (Grecia) (1990) i Pite ti (1991).Tot în 1991 ob ine un onorant loc V lakaiac 4 x 500 m la Preolimpiada de laBarcelona, Spania.De asemenea, campioana noastr estemultiplu medaliat de Regateleinterna ionale din: Olanda, Belgia,Fran a, Germania, Cehoslovacia, Rusia,Bulgaria, Polonia, Iugoslavia, Ungaria.a.

Rezultatele excelente ob inute la nivelinterna ional nu au ap rut, îns , pe terenviran. Giroceanca Mariana Bituleanu sepoate f li i cu o c ru de titluri decampioan na ional . I s-a cântat Imnul

de 24 de ori acas : de ase ori când erajunioar , de patru la Campionatul Na io-nal de Tineret i, ia auzi i dumneavoastr ,de 14 ori ca senioar .Din 1995 este maestru emerit alSportului, iar pentru performan ele saledeosebite, la ini iativa primarului Toma,Consiliul Local Giroc a hot rât s -i acordeTitlul de Cet ean de Onoare al ComuneiGiroc i Placheta pentru activitateasportiv .În prezent, d-na Bituleanu-Ciucur estecolonel la Inspectoratul General pentruSitua ii de Urgen i pân în urm cucâ iva ani a participat, cu rezultate bune,la diverse confrunt ri sportive.În 2002 a ob inut Locul III la Campionatulna ional pe Ministerul de Interne, la Arad,iar în 2003, Locul IV cu echipa IGSU, laDuisburg (Germania).

Un nou Cet ean de onoare:kaiacista Daniela Bituleanu

Semnalul de „ALARM AERIAN ” are15 sunete a 4 secunde fiecare, cupauz de 4 secunde între ele. Pentrusirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 15 sunete a 2 se-cunde fiecare, cu pauz de 2 secundeîntre ele.

Semnalul de „ALARM LA DEZAS-TRE” const în 5 sunete a 16 secundefiecare, cu pauz de 10 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat,semnalul se compune din 5 sunete a 8secunde fiecare, cu pauz de 5 se-cunde între ele.

„PREALARM AERIAN ” are 3sunete a 32 de secunde fiecare, cupauz de 12 secunde între ele. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 3 sunete a 16secunde fiecare, cu pauz de 6 se-cunde între ele.

„ÎNCETAREA ALARMEI” are sunetcontinuu, de aceea i intensitate, cudurata de 2 minute. Pentru sirenele cuaer comprimat, semnalul se compunedintr-un sunet continuu, de aceea i in-tensitate, cu durata de 1 minut.

Semnale de alarm

Nu pierde i niciun num r al ziarului nostru. Citi i-l constant pentru a fi corect informa i! A fi corect informat înseamn a fi puternic.Colectivul de redac ie

Iosif Ionel TOMA – director fondatorGeorge LÂN – redactor- ef

Traian ABRUDA – grafician & redactor; Daniel ILIE – redactor- ef adjunct; Claudia CÂNDEA,Valentina BERARIU – juridic, administra ie; Ileana SZABO – cultur , Oana ZANFIR, Vesna RADIN

– social, Ioana VÂLCEANU – economic, Laura DUMBRAV – tineret, divertismentDaniel Ciurel – tehnoredactare computerizat

Adresa: Giroc, str. Semenic, nr. 54, TimiTel. 0256-395.798, 0744-543.371; e-mail primariagiroc@yahoo.com

Tipar executat la:

ISS

N 1

584-

3068 Timi oara, str. Brându ei, nr. 17

0256.422.247; 0722.328.672

Chi ozeanca Lora Sere este una dinfetele frumoase i de tepte ce fac falcomunei. S-a n scut la 1 noiembrie1991 din p rin i omeno i, mode ti(mama – frizeri i tat l – zugrav), darcu dragoste de carte. A a cum seîntâmpl cel mai adesea, mama i-a fostmai aproape în clasele mici i avegheat-o la primii pa i, apoi a intrat în„sarcina” fretelui mai mare, D nu .Cum m rturise te, i-a pl cut dintotdeauna coala. A fost foarte bun lamate, dar nici la celelalte nu i-au statmul i colegi în fa . În clasa a aptea aob inut Premiul II la Olimpiada M r-

orului, la toate cele apte probe:mate, român , istorie, geografie, fizic ,biologie i chimie, iar într-a opta Locul I.Num rul unu în coala de la Chi oda,inte te întâi la Liceul Economic, îns ,în cele din urm , se r zgânde te i cumedia 9,64, este admis la ColegiulNa ional „Grigore Moisil”.Indiscutabil, Lora are stof de cam-pioan , dar i o înzestrare genetic careîi asigur performan a. În clasa a noua,a ob inut Premiul I, cu media 9,65, i totatunci a ajuns în faza na ional lamatematic i informatic . Într-a zeceai-a crescut media la 9,77, a fost din nou

prima din clas , dar nu a ajuns decât înfaza jude ean la info.Fire mai închis , Lora are prieteni pu ini,mai ales prietene. Nu este exigent cuei, dar nu le poate dedica foarte multtimp pentru c , pe lâng înv tur , arei alte preocup ri. A început progra-

marea în clasa a noua i acum faceSITE-uri pentru firme, institu ii i diver ipriva i. Dar îi place la nebunie sportul iface de toate: volei, înot, ski, patinaj i,ia auzi i dumneavoastr , câteodatjoac fotbal. Armonioas i frumoas ,

tuca nostr nu este în pas cu moda,de i îi place s fie elegant . Recurge lastilul mai vechi, clasic, i nu neglijeazlectura. Cite te literatur român iuniversal i este printre pu inii tineri cei-am cunoscut care i-au în eles rolul ifac sacrificii pentru a se construi. Nu oatrage nici calculatorul, nici televizorul inu z bove te în fa a lor decât denevoie.Îi place, în schimb, s se plimbe prinlocuri lini tite din ora i din sat, lamarginea câmpului pe unde serelaxeaz romanticii întârzia i i chinui ide stress. Ador excursiile, în specialcele la munte, i, dac e i vreun fir deap prin preajm , totul este perfect.Nu crede în destin, pentru c i-l faceomul cu mâna lui, merge la biseric odat , de dou ori pe lun i îi place spolemizeze pe teme de fizic iastronomie, iar favori i pentruasemenea dispute îi sunt doi colegi de

clas i dasc lul de fizic . Iube tebaladele rock, deseneaz în c rbunepeisaj & natur moart (a participat ladiverse concursuri i expune la Liceulde Art ), iar în ultima vreme s-a apucatde scris.Ultima pasiune: filmul! În vara aceasta aaflat întâmpl tor de ConcursulInterna ional de Film TIFF de la Cluj,la care a trimis o serie de fotografii, unCV i dou eseuri (unul despre cum arschimba tehnologia ca s ajut m natura,iar cel lalt, Let’s go digital plus SITE-ul

cut). A fost selectat , al turi de al i 14tineri, pentru Cluj, unde a stat dou

pt mâni. A stat vine vorba, pentru c ,în fapt, a muncit din greu. A înv at slucreze cu camerele profesionale defilmat i cu programele de editat filme. A

cut primele cinci filmule e, de 5-10minute, pe tema: momente decisive i,înainte de jurizare, toate filmele au fostdate publicului. Este bine s ti i c lafestivalul clujean au participat, ca invita i,mari regizori din Europa i America,sponsorii principali i televiziuni impor-tante din România i Europa.

Singura b eanc din echip (al turide un clujean, doi bra oveni i 11bucure teni), Lora s-a descurcat deminune i a fost invitat i la edi iaurm toare, cea de-a aptea, unde vaintra la selec ie cu un film de 5-15 minutepe tem liber .Nu s-a gândit înc la el pentru c de ovreme exerseaz la buc rie potoale ipr jituri. Oricum, filmule ul trebuie ter-minat abia în martie, a a c a dat-o pecele domestice. C nu se tie. A afrumos i h ruit cum este, poate intrîn cadru un F t Frumos i nu-l poate l sa

moar de foame.Despre Lora Sere, v spun eu, vom maiauzi. i scrie.

George Lân

Lora Sere sau formula renascentist

George Lân

Bravii no tri pompieri voluntari, adicaceia i feciori aprigi care au cucerit i înanul acesta Titlul de Campioni Na ionali,au fost premia i cu câte 1500 lei fiecare.Le reamintim înc odat numele pentru cintervin la moment atunci când estenevoie, i, mai ales, pentru c aduc faimi glorie comunei noastre.

Iat echipa premiat i recompensatmaterial de Consiliul Local, la ini iativaprimarului Toma: Ilie Marincu,Alexandru Marincu, Cristian Bordea,Marius Sauca, Cosmin Cîmpean, VasileCodrea, Ciprian Dumitru, Vasile Semin,Marius Bordianu, Iustin Simon, AdrianCotos, Petric Cojeia i ve nic tân rulDumitru Cr iniceanu.

Ioana Vâlceanu

Au fost premia i pompierii giroceni