La orice început de lucru să îndreptăm gândul şi sufletul spre Dumnezeu cerându-I ajutor prin rugăciuni şi să spunem :

Tatăl nostru, carele eşti în ceruri ; Sfinţească-se numele Tău ; Vie împărăţia l a ; Facă-se voia Ta, precum în ceruri aşa şi pre

pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă

astăzi; Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi

noi ertăm greşiţilor noştri ; Şi nu ne duce pre noi în ispită şi ne isbăveşte

de cel rău.

Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci.

C U V Â N T U L M. S. REGELUI, MARELE STRĂJER ÎNALT ORDIN DE ZI

24 Ianuarie 1937.

Spre a desăvârşi î n t r ' o comp lec tă a rmon i za re de g â n d şi acţ iune o p e r a î ncepu tă cu atâta avânt şi succes de O . E. T. R., se v a c o n t o p i î n z iua de astăzi , 24 Ianuar ie 1937, C e r -cetăşia şi Stră jer ia î n t r ' o s ingură uni tate, a v â n d d o u ă c o m a n d a m e n t e dist incte: „ F a l a n g a Stră jer i lor şi F a l a n g a S t ră je re lo r " . A l e g â n d această z i , care s imbo l i zează un i ta tea neamu lu i românesc spre a în tăr i p r i n această un i f icare o p e r a atât de f rumoasă a Cerce taş i lo r şi a St ră jer i lo r , doresc să f ie un semn văd i t al fe lu lu i cum p r i cep E u , C o m a n d a n t u l Sup rem al Cerce taş i lo r şi St ră jer i lo r ca f iecare să-şi facă d a t o r i a de azi îna in te , în un i re şi per fectă c a m a r a d e r i e . In această z i , când în Român ia nu v a mai exista decât această s ingură un i ta te de c o ­mandă a t inere tu lu i ce se pregăteşte pent ru un v i i to r p l i n de f ăgădu in ţe , g â n d u l M e u se înd reap tă cu emoţ ie la î ncepu tu r i l e p l ine de avânt a le mişcări i n o a s t r e : Cerce tăş ia de înainte de r ă z b o i şi Străjer ia de a z i . Aşa cum acei car i au sufletul cura t s'au înhămat la î ncepu t la această o p e r ă şi au d o ­vedi t că ştiu ce însemnează ea pen l ru Pat r ie , tot aşa cu for ţe le uni te şi spor i te , cer de la f iecare C o m a n d a n t străjer sau cercetaş, să-şi facă cu aceiaşi r â v n ă şi aceiaş d ragos te da to r i a , f ă ră p recupe ţ i re către ]"ară şi generaţ i i le de mâ ine . Să f ie î n t r ' un ceas bun !

S Ă N Ă T A T E

6 W 31

„Străjeria nu esle şcoala de carte; ea este şcoala vieţii pentru un neam întreg" Voi, străjerii, sunieji temelia nepieritoare pe care voim să clădim o Românie mai bună, o Românie neclintită în hotarele ei fireşti. Acest tinerel, crescut in aceiaş ideal — căruia îi făurim un suflet unic, plin de avânt şi de încredere în slujba unui naţionalism conslrucliv, fără de prihană — mâine când va fi vârstnic ne va da un popor, care va fi în orice împrejurare la înălţimea sacri­ficiilor cerute de un palriolism desăvârşii.

SrRĂJERI !

Cuvântul meu de Rege şi de Mare Străjer, în această zi, care-i atât a voastră, cât şi a Mea, se îndreaptă către voi, cu drag şi cu mândrie. în voi, copiii Mei dragi de astăzi, cetăţenii şi ostaşii Mei iubi|i de mâine, în voi îmi pun nădejdea zilelor de mâine. După falanga cea mare a întregitorilor de neam, ve(i veni fa­langa cea neînvinsă a consolidării definitive a României moderne. Luafi şi voi cum Irebue să luăm lot ce e bun de la părinţii şt strămoşii noştri; luafi din năzuinţele de veacuri ale neamului nos­tru — acea tărie, care ni-e fala şi strânşi uni(i într'o singură vo­inţă, într'un singur avânt — sâ plămădim România cea nouă a Românismului biruilor.

„DE S T R A J A " Acesta este titlul revistei noastre străjereşti, revistă pe care o îndrep­tăm ca o chemare tuturor Străjerelor Românce în drumul lor spre viitor. In stolurile, în centuriile şi în cuiburile voastre, voi Străjere ale Ţărei vă deprindeţi zi de zi şi clipă de clipă „a fi de strajă" — şi înţe­lesul acestui cuvânt vă devine clar ca lumina soarelui din momentul în care aţi intrat în rândurile străjereşti şi aţi mărturisit cu convin­gere : Credinţă şi Muncă pentru Ţară şi Rege. Sunteţi azi zeci şi sute de mii. In voi fetelor ne punem toată în­crederea noastră şi nu ne putem gândi nici o clipă că nu veţi fi la înălţimea sfintei voastre datorii.

»

Drumul străjerelor vă chiamă la o viaţă nouă şi sunt atâtea lucruri minunate pe care le puteţi înfăptui dealungul acestui drum, sunt a-tâtea lucruri de îndreptat şi atâtea prilejuri minunate de a face din scumpa voastră Ţară, cea mai frumoasă şi cea mai rânduită grădină din toate grădinile care sunt pe pământ. La chemarea Marelui nostru Rege, Căruia îi datorăm străjeria şi binefacerile ei, sunteţi astăzi un singur gând şi un singur suflet şi vă cunoaşteţi toate marile voastre îndatoriri. „Voi ştiţi că a fi de strajă înseamnă să fiţi leale devizei voastre, care vă cere iubire de Ţară şi Neam şi credinţă către Acela care re-prezintă Ţara şi Neamul — M. S. Regele Carol II. Voi ştiţi că a fi de strajă înseamnă să ascultaţi de cei mari şi să ajutaţi pe cei cari au nevoe de ajutor. Voi ştiţi că a fi de strajă înseamnă să apăraţi moştenirea înaintaşe-lor voastre pentru a o transmite mai departe urmaşelor ce vor veni. Voi ştiţi că a fi de strajă înseamnă să fiţi cinstite, harnice şi curate. Viaţa care v'a dăruit-o Dumnezeu este aşa de mare încât simţiţi că ceea ce eraţi înainte de a fi străjere nu era destul pentru sufletul vostru de Românce şi numai astăzi când dela un capăt la altul al Ţării tot tineretul formează un zid puternic de suflete curate şi de braţe harnice şi sănătoase, misiunea voastră este ca în casele voastre, în satele voastre sau în oraşul vostru să fiţi în orice clipă şi în orice împrejurare — „De Strajă".

N. CĂMARĂŞESCU Comand an ta {Falangei Străjerelor

T)E STRAJĂ" â

i n vremi le de a d â n c i pre facer i p r i n care trecem, u n a diin cele m a i u r g e n t e dator i i este l ă m u r i r e a or ientăr i lor în educaţ ia ti­neretului , — căci de conşt i inţa c l a r ă a e-ducatoru iu i de azi a t â r n ă î m p l i n i r e a sau devierea sensulu i celui n o u spre c a r e se î n ­d r e a p t ă cu l tura .

D a c ă „omenescul" trebue deş teptat m orice copil, — b ă i a t sau fa tă , — n u e m a i puţ in a d e v ă r a t că p e n t r u a creşte o m u l pe a m b e l e sale prot'iluri, — m a s c u l i n şi f eme -îiiin, — mij loace le se deosebesc.

Fireşte, nici concepţi i le m o r a l e i creş ­tine, nici exper ienţa veacur i lor de cu l tură , n u n e î n g ă d u e să n e î n d o i m de v a l o a r e a m o r a l ă şi soc ia lă a femeii , i a r dovezi le a -cestei va lor i p e t ă r â m u l inte lectual d in ul t imul veac, interzic celor d e b u n ă cre ­d in ţă s ă m a i vorbească de o infer ior i tate a femeii . D a r tocmai c r e d i n ţ a în rostul însuşiri lor p u r f emenine p e n t r u î n f ă p t u i ­rea une i u m a n i t ă ţ i m a i bune , cere ca s p e ­cificul f e m e n i n să fie a p ă r a t î m p o t r i v a unei n i v e l ă r i ce a r p r i m e j d u i însăş i c a u z a culturi i v i i toare .

R o m â n i i a u dovedit o conşt i inţă l ă m u ­r i tă a ros tur i lor cu l tur i i c â n d a u deschis,— chiar îna intea a l tor ţăr i ce se fălesc cu o civilizaţie m a i î n a i n t a t ă — porţ i le tu turor şcolilor în aceeaş m ă s u r ă p e n t r u fete, ca şi p e n t r u băeţ i . I n ţ a r a n o a s t r ă s'a î n l ă t u ­r a t astfel, f ă r ă luptă , cea m a i m a r e n e ­dreptate socială, aceea a împărţ i r i i nee ­gale de b u n u r i spirituale. . .

... Des igur , idea lu l m o r a l trebue să fie acelaşi p e n t r u f emei ca şi p e n t r u b ă r b a ţ i , — d a r virtuţ i le cari-1 servesc, a p r o p i i n d u - n e de el, s u n t şi vor r ă m â n e diferite .

E de m i r a r e c u m sent imentul acestei deosebiri esenţiale, a da t naş t ere unei p r e ­judecăţ i , aceea a inferiorităţ i i femei i f a ţ ă de b ă r b a t , — ce d u r e a z ă încă, şi în care se c a n t o n e a z ă mul ţ i aşa zişi „ a p ă r ă t o r i ai femenităt i i pure", î n c h i z â n d u - ş i p e r s p e c ­tiva spre greşeli le reale ce se comit, Î m ­potr iva natur i i f e m e n i n e !

M u l ţ i cons ideră ca o p r i m e j d i e ins truc­ţ iunea femeii , — ca şi c u m respectul tot m a i a d â n c de a d e v ă r , ce se p r e p a r ă astfel,

* ) Gânduri pentru via,ţă de A. Pogoneanu şi Bogdan. Prefaţa, pe care o reproducem mai sus, aproape în întregime, este a d-nei Alice Voinescu.

a r p u t e a în tuneca i n i m a femeii . A învăţa n u e oare a înţelege m a i bine, — şi a î n ­ţelege m a i b ine n u e oare a iubi m a i te­meinic ?

P r i n instrucţ iune se creşte otoiectivita-tea, p r i n care omul se fcămădueşte — cât de câ t — de egoismul s t râmt .

D e altfel , a d e v ă r u l trebue să fie acelaş p e n t r u toţi oameni i , căci f ă r ă aceas tă te ­mel ie , c o l a b o r a r e a lor s p r e u n idea l c o m u n nici n u ar fi teu put in ţă . N u e a n t r e n a m e n t m a i temeinic î m p o t r i v a capric iului , n u e pri le j de disc ipl ină m a i sol idă p e n t r u c o n ­şti inţă, decâ t cunoaş terea legi lor n e s t r ă ­m u t a t e şi a pr inc ipi i lor veşnice. N u c r e ­d e m că o ins trucţ iune sol idă — cu totul la fel cu bărbaţ i l or , — ar p r i m e j d u i n a ­t u r a f e m e n i n ă , — d e c â t poate în och i i celor p e n t r u c a r e f emin i ta tea se c o n f u n d ă cu inconşt ienţa copi lăroasă . Socot im că p r i m e j d i a de care t rebue fer i tă f e m i n i t a ­tea, o p â n d e ş t e a i u r e a decât în şt i inţă: p r i m e j d i a s u n t a n u m i t e virtuţi noul , u n a ­n i m glori f icate .

E i sb i toare mascu l in i zarea fete lor şi f e ­mei lor t inere de azi.

C â n d c o m p a r i a l h i r e - a b ă r b ă t e a s c ă a p ion iere lor femenis te de a c u m c â t e v a d e ­cenii, — guderiile şi gesturi le lor scrobite, care cu g r e u ascundeam generozi tatea u -nor in imi p l ine de m i l ă şi de b u n ă t a t e , cu a t i tud inea i n t i m - î n ă s p r i t ă a fetelor de azi, cea d in tâ i îţi a p a r e ca o s i m p l ă gluimă nev inovată .

V r e a u să a t r a g a tenţ ia a s u p r a unor p r i ­m e j d i i sau p ă c a t e ce s e a m ă n ă cu cele b ă r ­băteşt i , — a s u p r a u n o r însuşiri ce sunt g lor i f icate azi ca v ir tuţ i noui f e m e n i n e .

Se exaffită azi în femee,, ca eroism in l u p t a ou v i a ţ a : lipsa d e sf ială, c u r a j u l t r u ­pesc, î n d r ă s n e a l a ; ele pregăteşte o g e n e r a ­ţie de c u r a j o a s e de în trepr inzătoare , de cuceri toare .

I n acele f emei în care a s e m e n e a însu­şiri au o p u t e r e excepţ ională , — unde c u ­cer irea v i sează v ă z d u h u l sau s i n g u r ă t a t e a vas tă a oceanelor , n e î n c h i n ă m ca îna intea unei m a r i c h e m ă r i super ioare . D a r e x a l ­t a r e a şi c ă u t a r e a acestor cuceritoare, n u ca o a m e n i de excepţ iune ce sunt , ci ca t ip de f emin i ta te nouă , ca e x e m p l e ce d o ­vedesc pe femeie egadă b ă r b a t u l u i şi în e-roismuil trupesc , — ia tă ce socot im că e n u n u m a i o iluzie, d a r şi o m a r e greşa lă .

C ă c i resortul acestui eroism e un s i m ­ţ ă m â n t tipic mascu l in , — de stil indiv i ­dualist . F e m e i a care este astfel a n i m a t ă e o f i inţă a d m i r a b i l ă , de sigur, d a r suferă o î n s t r ă i n a r e de n a t u r a ei f e m e n i n ă , şi n u ea trebue p r o p u s ă ca exemplu . T o t u ş i ' s e n ­t imentul şi opinia p u b l i c ă se l a să t â r â t e

a c ă u t a t ipul vi itor de femeie în aceas tă or ientare . Şi c u m n u toate au p u t e r e a să cucerească cerul , s imţu l de cucer ire se î n ­grădeş te în orizontali m a i p ă m â n t e a n , şi se a b a t e în ges tur i a n a r h i c e , exasperate , destructive, — iar la cele n u m a i s u p e r f i ­cial atinse, — sent imentu l acesta d e g e n e ­r e a z ă în l ipsă de p u d o a r e .

O a şl c u m f e m e i a n u - ş i are ero i smul ei specific şi n u l 'ar fi dovedi t veacur i d e - a -r â n d u l ! E a care d ă v iaţă , are m e n i r e a să u apere . E r o i s m u l de stil f e m e n i n n u stă în cucerirea p r i n sacrif ic iul vieţii, — ci în a p ă r a r e a vieţii sub toate forme le ei, p r i n sacrif ic iul egoismiuilui. E r o i s m u l fe ­mei i e r ă b d a r e a , rez is tenţa şi n ă d e j d e a .

I o a n a d 'Arc e t ipul acestei eroine, n u graţ ie v irtuţ i lor răsboinice , — soldaţi ca ea e r a u mul ţ i — ci p r i n cred in ţa ei nec l in ­tită într'o mis iune , şi p r i n p u t e r e a de în ­sufleţ ire pe c a r e a exerc i tat -o a s u p r a unui suveran , a une i a r m a t e şovăeinice, şi a su ­p r a unui Întreg popor .

E a r ă m â n e u n chip ideal p r i n s p a i m a ei de moarte , — şi p r i n modest ia intenţ i i ­lor ei impersona le —• ea nu lucrează decât din o r d i n d iv in .

C u l t u r a e u r o p e a n ă se dist inge p r i n res­pectul vieţii, — ocrot irea ei — şi p r i n a-ceasita se vădeşte in f luenţa fac toru lu i f e ­m e n i n în această cu l tură .

Sp ir i tua l i ta tea e u r o p e a n ă ş i -a recunos ­cut chipul ideal de o m în f e c i o a r a A n t i -g o n a , şi m a i târziu, în F e c i o a r a - M a m ă a M â n t u i t o r u l u i , ch ipul ideal de femele , p e n t r u c ă î n t o t d e a u n a cu l tura e u r o p e a n ă a pus g â n d u l şi re f lec ţ iunea îna in tea i n ­stinctelor şi pornir i lor .

U N Tinereţea are puteri mari şi doruri mari. Ar

vrea în aspiraţiile ei ,să mute munţii din loc. In dorul ei de „spre mai bine" caută un ideal şi caută un şef care să-i arate calea, care să-i întrupeze idealul. Tineretul nostru a avut no­roc. Căci s'a ivit şeful cu înţelegere şi avânt, şeful ce întrupează o credinţă, un ideal.

E mult de când a început şi în Ţara noastră vovestea mişcărei pentru tineret. E mult de când un Prinţ tânăr, crescut aproape de glia străbună, în mijlocul poporului ce trebuia să cârmuiască, a înţeles dorul şi nevoia celor ti­neri ca şi El. Prin 1914, A. S. R. Principele Ca-rol al României, Moştenitorul Tronului, a creat pentru copiii ţării Lui o mişcare de educaţie, Cercetăşia, în' care copiii veneau de voia lor, din dorul de a fi mai buni, mai de folos, mat uniţi într'un gând — acel de a fi „Gata Ori­când" la datoria lor de Români, aşa cum Legea şi Legământul le-o cerea.

Au trecut ani şi ani şi cercul primilor cerce­taşi din codrii Sinaiei s'a lărgit şi a cuprins

Azi , inf i l traţ iuni n e - e u r o p e n e au n ă v ă l i t în s is temul nos tru de educaţ ie , şi în locul instrucţ iuni i ce a j u t ă şi creşte re f lec ţ iu­nea, se d ă azi p r i m u l r a n g puter i lor t r u ­peşti şi voinţei , m a i îna inte ca o minte coaptă s ă le p o a t ă contro la şi s truni . I a t ă or ig inea e m a n c i p ă r i i intempest ive a c o -pi lor de azi , — băeţ i şi fete.

T i p u l a m a z o a n e i — cu toate însuşiri le ei trupeşt i şi sp ir i tuale — e cel ce cuce ­reşte pr in tr 'o iluzie o p i n i a publ i că .

Aşi v r e a să t e r m i n cu o î n t r e b a r e fe te ­lor acestei ţări , c ă r o r a li se v a p u n e în m â n ă cartea de f a ţ ă şi l a care p r i v i m cu dragos te î n g r i j o r a t ă :

S ă - ş i r ă s p u n d ă f iecare, în int imitatea conşti inţei ei, d a c ă n u s imte cât e d e f a l s ă demni ta tea acestei ţ inute cucer i toare , care se plăteşte cu î n c o r d ă r i sterile ? N u e o obose lă ce tot m a i m u l t se t raduce în tristeţă, î n b l a z a r e şi gust de n e a n t , la cele c a r e ş i - a u d e f o r m a t iputerile lor s u f l e ­teşti — p u t e r e a r ă b d ă r i şi a iluziei c r e a ­toare de m a i b ine — şi l e - a u p r e s c h i m b a t pe suc'cesul s terp al v r e - u n e i p e r f o r m a n ţ e sportive sau m o n d e n e , sau c h i a r pe cuce­r i rea aşa zisei l iber tă ţ i absolute ?

î n t r e b pe cele în drept să răspu/ndă, d a c ă n u e m a i b ine să r e n u n ţ e la cuce ­r i rea veşnic t e m p o r a r ă a une i egal i tăţ i în mediocr i ta te , p e n t r u a în treg i în s c h i m b c h e m a r e a n a t u r a l ă care e aceea de a c r e a v ia ţa n o u ă ?

P r i n c h e m a r e a m o r a l ă a conşti inţei lor pur feminine , ele n u vor cuceri ceeace este, ci vor crea o u m a n i t a t e m a i b u n ă . c lăd ind ceeace n u este încă.

A L I C E V O I N E S C U

I R E mulţi copii după întinsul Ţârei. Şi a venit răsboiul şi aceşti tineri au dovedit că sunt gata pentru jertfa de sânge. Şi.au trăit legământul. Şi a trecut răsboiul ce ne-a împlinit visul de veacuri al unirei tuturor Românilor, şi tine­retul din această Ţară mare căuta'un nou ideal.

In cercetăşie, tinerii veneau din imboldul inimei doar; nu intrau însă toţi copiii Ţârei. Mulţi rămâneau afară şi doriau şi ei ceva.

Atunci Prinţul devenit Rege, cu aceiaşi adâncă înţelegere, cu aceiaşi dragoste pentru cei mici şi curaţi — a creat o nouă mişcare în care să intre toţi copiii neamului, chemaţi în această mişcare de glasul Regelui lor.

Şi a luat fiinţă Străjeria, —• mişcare, menită să strângă laolaltă pe toţi copUi Ţârei, pe toţi copiii Regelui.

Mişcare menită să-i crească într'un acelaşi gând şi dor — de a fi buni Români.

Doi ani de zile Străjeria şi Cercetăşia au

mers alături, lucrând şi una şi alta în rându­rile şcolarilor, mai mult.

$i una şi alta îi învăţau aproape aceleaşi lucruri:

Să-şi iubească Ţara şi Regele, să fie [Credin­cioşi lui Dumnezeu, să fie buni, disciplinaţi, curaţi, de folos.

Străjeria a prins mai ales la sate pentrucă era isvorîtă din nevoia celor mulţi şi în Ţara noastră, cei mulţi sunt mai ales plugarii.

Cercetăşia a prins mai ales la oraş, având programele ei de excursii, de cercetare a na­turii, de ajutor social prin fapta bună şi prin toate specialităţile ei menite să facă oameni practici din micii cărturari ai şcoalei de oraş, dând un ideal înalt de viaţă prin Lege şi Le­gământ.

Şi într'o zi Acei ce le.a înfăptuit pe amân­două din adâncă înţelepciune —• a hotărît să le unească, pentrucă unirea face puterea şi a ordonat în ziua Unirei — la 24 Ianuarie 1937, „Unirea Străjeriei cu Cercetăşia".

Fiecare mişcare a adus celeilalte specificul, avântul şi puterea şi împreună au făurit o mişcare unitară completă aşa cum nevoia Ţârei cere.

Comandanţii Străjeri şi-au dat mâna cu Comandanţii Cercetaşi şi tot aşa au făcut copiii şi au pornit la drum uniţi în acelaşi gând — cu toţii vrând să facă o generaţie voioasă, care în cântece şi voioşie să clădească un zid în jurul graniţelor şi al Tronului Rege­lui nostru drag.

Printr'un regulament nou s'au hotărît nor­mele de organizare şi anume : la sate toate copilele, tinerele dela 7—21 ani vor fi străjere şi vor purta mândrul port românesc.

La oraşe toate copilele dela 7—li ani vor fi străjere — şi cele dela 15—21 ani vor fi stră­jer e-cercetaşe. Excepţie fac elevele şcoalelor normale care sunt numai străjere.

In această armată de suflete intră tot tine­retul fără deosebire de clasă socială.

Străjerele şi Străjerele-Cercetaşe la oraşe, vor purta uniforma strâjerească aşa cum o vedeţi în gravurile din cuprinsul revistei.

In noua organizaţie fiecare categorie de itrăjere, după vârstă, va avea programele ei.

Copilele de 7—11 ani — la sate şi oraşe, vor învăţa în joc, în poveste şi în cântec să fie disciplinate, voioase, curate să-şi iubească mult Regele şi Ţara şi să creadă în Dumnezeu.

Copilele dela 11—21 ani la sate vor învăţa datoria lor de gospodine, de mame, de soţii, de Românce

La oraşe, copilele dela 11—14 ani vor în­văţa, mai ales, cum să se pregătească pentru viaţă, clădind în sufletul lor o fiinţă dreaptă, cinstită, gata la datorie. Iar dela 15 ani în sus, atunci când va depune Făgăduinţa, Stră-jera-Cercetaşe se va pregăti să-şi servească Ţara în timp de pace ca şi în timp de război.

Fiecare categorie are rostul şi menirea ei, fiecare are activitatea ei deosebită de a celei­lalte — aşa ca interesul să fie mereu viu.

Aceasta va fi grija noastră să vă pregătim îndrumările potrivite.

Dar a voastră, copii dragi, care va fi grija ? Să vă iubiţi mult, mult, să simţiţi că sun­

teţi surori toate, din vale până'n munte — căci toate sunteţi Românce. Să înţelegeţi că nimic nu vă desparte, că sunteţi unite în aceiaşi mişcare, că aveţi acelaşi Şef, acelaşi ideal, acelaş dor. Să porniţi la drum mână în mână, cântând acelaşi imn, care ne strânge sub faldul drapelului nostru sfânt.

Să vă ajutaţi, să vă sprijiniţi mari şi mici, căci avem de împlinit o singură misiune, aceea de a da Ţârei un tineret disciplinat, tare, unit pe viata toată într'o singură lozincă : „Cre­dinţă şi Muncă pentru Ţară şi Rege".

Cu Dumnezeu înainte la drum, la lucru.

Sănătate, V. LITZICA

Ajutoarea Comandantei Falangei

A d e v ă r a t a t a i n ă a f e r i c i r i i „ U n s ingur g â n d a l u n u i o m de geniu ,

u n s ingur g â n d de s inceră evlavie , p o a t e s c h i m b a f a ţ a lumei întregi", a spus f i lo­zoful E m e r s o n .

Şi n u n u m a i g â n d u l t ipărit , g â n d u l p r o -ipovăduit d i n a m v o n s a u d e l a t r i b u n ă , n u n u m a i g â n d u l e x p r i m a t în cuvinte.

G â n d u r i l e noas tre cele m a i tă inuite , cele m a i tăcute , pornesc în l u m e , şi, — în b ine sau în r ă u — înrâuresc p e cei ce ne î n c o n j o a r ă .

N u d u p ă g â n d u r i l e ce le rosteşti, ci d u p ă g â n d u r i l e ta le ascunse , te pretuesc s e m e ­ni i tăi.

Ei „simt" d a c ă g â n d u l îţi este curat , înalt , sau josnic. S u n t uni i o a m e n i cari , p r i n s i m p l a l or prezenţă te fac să te s imţi sufleteşte med iocru .

Alţ i i d impotr ivă , sunt ca u n tonic î n v i ­orător . I n f a ţ a lor, m i n t e a ne e m a i l i m ­

pede , i n i m a m a i deschisă , suf letul m a l în ţe legător de tot ce f r u m o s şl b ine .

F i e - c a r e d i n noi r a d i a z ă u n d e b u n e s a u rele , de g â n d i r e . U n suf le t egoist nu p o a t e orea decât o a t m o s f e r ă de egoism.

N u poţi insp ira c u i v a generozi tate d a c ă suf letul t ă u este mesch in . D a c ă c u n o a ş ­t e m aceas tă m a r e p u t e r e a gândire i , cât trebuie să n e c o n t r o l ă m g â n d u r i l e noastre .

C u câ tă gr i j e t rebuie să g o n i m din m i n ­tea n o a s t r ă g â n d u r i l e urâte , josnice, r ă u ­făcă toare , şi cât t r e b u e să n e s t r ă d u i m să n e s ă d i m în suf le tu l nos tru g â n d u r i curate , nobi le , şi I n s p i r a t o a r e d e b ine !

Fi ţ i u n u l d in acele suflete c a r i r ă s p â n ­desc p e or i u n d e trec raze de soare ; c a r i in sp i ră g â n d u r i luminoase , g â n d u r i de r e ­uşită , de sănăta te , de voe b u n ă .

Urmarea la pag. 6.

î n d r u m ă r i In pagina aceasta a m vrea sâ vă d ă m în­

drumări de viaţă să vă ajutăm la fiecare să vă găsiţi drumul cât mai bine pentru a fi ceea ce trebue să (fiţi, fiecare ,în colţul vostru.

Titlul meu sună — îndrumări — îndem­nuri de drum.

Intr'adevăr viaţa se poate asemui cu un drum, cu un drum de munte. Pentrucă viaţa omului trebue să urce spre culmi, spre ideal. Drept este că nu toţi drumeţii ating culmea muntelui. Unii greşesc poteca şi ocolesc mun­tele zadarnic până îi apucă seara, seara vieţii. Alţii nu sunt pregătiţi şi r ă m â n în loc pri­vind cu jind pe cei ce continuă urcuşul, pe cei ce vor ajunge sus, acolo unde culmile se înalţă, acolo unde zările se deschid, cât mai aproape de Dumnezeu.

Voi toate iubiţi munţii şi drumeţia. Voi toate iubiţi viaţa.' Cu toate aţi dori ca drumul vieţii voastre să-şî at ingă ţinta. Aceasta vi-o dorim şi noi.

In această ţpaginâ, veţi găsi in revista noas­tră îndemnuri de drum, care vă vor ajuta. De le veţi ţine — veţi izbândi, veţi urca până la vârf.

Ştiţi voi, însă că un drumeţ adevărat nu porneşte deodată la drumul cel mare? Ştiţi voi că el se pregăteşte ? Străjeria vă va pre­găti pe voi pentru drumul cei mare a l vieţii.

Drumeţul adevărat îşi pregăteşte echipa­mentul din timp. îşi încearcă puterile trep­tat, îşi alege apoi muntele mai drag. îşi pregăteşte intinerariul. îşi ia hrană şi unelte.

Respectă legile firei şi ale Iul Dumnezeu în urcuşul lui. îşi alege Călăuza.

Urmare dlea pag. 5.

Aces te sunt î n t r ' a d e v â r „ l u m i n a p ă ­m â n t u l u i " s u n t sufletele cari u ş u r e a z ă p o ­verile, îndulcesc a m ă r ă c i u n i l e , şi dăruiesc noui pu ter i celor s lăbiţ i sau învinş i .

S t r ă d u i ţ i - v â s ă r ă s p â n d i ţ i î n l u m e b u ­curia, d ă r u i ţ i i n i m a voas tră , 'fără sgârcen ie ,

R ă s p â n d i ţ i î n j u r u l vositru b u c u r i a : acasă , p e s t r a d ă , l a m u n c ă , or i şi unde , a ş a c u m îşi r ă s p â n d e ş t e u n t r a n d a f i r p a r ­f u m u l .

C â n d o m e n i r e a v a înţe lege că u n g â n d de dragos te p o a t e t ă m ă d u i , că u n g â n d de a r m o n i e , de i u b i r e de f r u m o s m o b i l e a z ă o v ia ţă , a tunc i v a cunoaş te t a i n a a d e v ă r a t ă a fericirei .

M A R D E N

Tradus din englezeşte de C. P I T E Ş T E A N U

Să fim şi noi drumeţe adevărate. Cu ce straie sufleteşti pornim pentru a re­

zista vântului şi ploaiei? Straia ce rezistă oricărei greutăţi, ce nu poate fi stricată de nimic şi care vă va a p ă r a şi întări -— e doar Credinţa în Dumnezeu, credinţa în Dumne­zeu ce poate tot, credinţa. în Dumnezeu, care ne iubeşte, care ne-a dat pentru mântuire pe Piui Lui

Credinţa ,câ oricând este aproape şi ne ajută chiar dacă ne încearcă. Credinţa oarbă în Dumnezeu cel fără de sfârşit.

O altă strae de preţ e dragostea Dragostea curată care ne face bune, înţelegătoare, ertă-toare şi îngăduitoare. Dragostea de frate ce trebue să purtaţi oricărui om, căci vă e frate în Dumnezeu. Mai presus însă şi de această dra­goste — e dragostea de glia străbună, de pământul românesc.

A patra straie e cinstea sufletească. C u ­vântul vostru să a ibă o singură faţă, un sin­gur răsunet. Să fie pornit din inimă.

Să purtaţi întotdeauna răbdarea , stăpâni­rea de sine cu voi. F ă r ă de ea e greu sâ b i ­ruiţi, e greu să.- fiţi oameni adevăraţi.

Cu aceste straie veţi rezista la orice vreme, bună sau rea. Orice drumeţ mai ia cu el ce îi lipseşte. Unul voia bună, altul curajul, altul cuviinţa — dar cele cinci dintâiu nu pot fi lă ­sate de nimeni.

Spuneam apoi. că orice drumeţ îşi încearcă forţele treptat urcând dealuri şi coline, îna­inte de a porni la drumul cel mare. Şi voi vă încercaţi puterile prin deprinderi bune în fie­care zi şi numai când simţiţi în voi puterile întărite — porniţi pe calea vieţii. I n copi­lărie vă pregătiţi şi în tinereţe porniţi

Drumeţul îşi alege muntele drag. Şi voi îl alegeţi pe al vostru. Vârful nostru, al stră-j erelor se chiamă România întărită prin noi. Acolo vrem să ajungem, acolo vom ajunge.

Călăuza, deasemeni ne -am ales-o. E R e ­gele nostru. E marele Străjer. El ştie bine d r u ­mul. El ştie bine culmea spre care ne duce. N e încredinţăm în El şi pornim în urma Lui. Pornim mulţi, mii, sute de mii cântând şi iubind viaţa. Gândul că H avem în frunte gândul că tot tineretul Ţărei e pe acelaşi drum, ne dă puteri negrăite.

Altă dată vă voiu mai spune ce-şi la cu el drumeţul, cum îşi întocmeşte grupul, cum urcă, cum învinge piedicile, cum se bucură de măreţia firei şi de puterea lui Dumnezeu şi cum pune şi el o piatră la casa de adăpost, la cetatea Ţărei lui.

Spor la pregătirea drumului şi biruinţă. V. L I T Z I C A

Ajutoarea Comandantei Falangei Strâjerelor

Mănăs t i r ea Moldov i ţ a , Câmpu lung ( B u c o v i n a ) .

t t f f t t f t f f f f f t f f f f f f f f f f t

O e r o i n ă u i t a t ă

P e n t r u a - i cunoaşte fapte le , s ă ne î n ­t o a r c e m cu g â n d u l î n u r m ă cu douăzec i şi doi de a n i şi să ni-1 î n d r e p t ă m spre ţ a r a p e c a r e o socot im c a s o r ă m a i m a r e , în spre F r a n ţ a c a r e n e - a că lăuzi t f ap te l e şi n e - a în tăr i t suf letul în zile gre le , în c l ipe c â n d mul ţ i a u d e s n ă d ă j d u i t .

Ace l e zile g r e l e a u fost î n an i i 1916-1918, c â n d Ţ a r a n o a s t r ă se micşorase şi n u ne m a i r ă m ă s e s e d in p la iur i l e n o a s ­t re nici j u m ă t a t e , cât a v e a m m a i îna inte .

I n a n u l 1915 F r a n ţ a ducea r ă s b o i u l cel m a i g r e u d in câte a u fost v r e o d a t ă şi n u ­m a i v i te j ia p o p o r u l u i şi c u m i n ţ e n i a c o n ­d u c ă t o r i l o r a opr i t d u ş m a n u l pe loc şi d u p ă lupte ne înch ipu i t de în f ioră toare , î n care ş i -a p i e r d u t v ia ţa f l o a r e a p o p o ­ru lu i francez , a u isbut i t să î n f r â n g ă v r ă ş ­m a ş u l şi să t e r m i n e m ă c e l u l lumii .

I n acele zile de g r o a z ă p e n t r u v ia ţa F r a n ţ e i , î n acele zile de vitej ie şi d e î n ­suf le ţ ire se g ă s e a p e p ă m â n t u l f rancez , o R o m â n c ă , o s tudentă , c a r e p l ecase l a P a r i s să-şi complecteze studii le .

D o r n i c ă să a r a t e d r a g o s t e a şi p u t e r e a de sacri f ic iu a R o m â n u l u i p e n t r u F r a n ţ a , s'a î n r o l a t l u p t ă t o a r e în a r m a t a f r a n c e z ă şi a fost t r i m i s ă î n l u n a I u n i e 1916 pe f r o n t u l Sa lonic .

I n l u n a S e p t e m b r i e a sufer i t p r i m a r a n ă ; i a r în D e c e m b r i e 1915, p e l â n g ă M o n a s t i r , o s c h i j ă de Obuz o scoase din l u p t ă m u l t ă v r e m e . A sufer i t mul t , m u l t de tot. A a v u t f r a c t u r a osului frunţ i i , m u ­t a r e a d i n loc şi f r a c t u r a osului m a x i l a r in fer ior şi a l te m u l t e r ă n i pe corp.

C e c u r a j l a o f a t ă t â n ă r ă ! Şi ce s o a r t ă ! L a v â r s t a de douăzec i de a n i să fii a şa d e p a r t e d e Ţ a r a t a ! S ă fii r ă n i t ă a ş a de g r a v şi să n u poţ i s imţi l â n g ă p a t u l de su fer in ţă o i n i m ă d e m a m ă , de soră, de f r a t e !

U n spital de r ă z b o i u , î n veşn ică p r i ­m e j d i e să fie a t a c a t şi distrus de d u ş ­m a n i !

S ă n u vezi î m p r e j u r d e c â t s u f e r i n ţ a răsbo iu lu i şi feţe s tră ine şi de n e a m şi de s imţire .

P e n t r u v i te j ia ei, F r a n ţ a a p r i m i t - o în a r m a t a f r a n c e z ă ca sublocotenent , în M a r t i e 1916. A l u p t a t m a i d e p a r t e î n r e ­g i m e n t u l 110 de art i ler ie g r e a C h e r b u r g , î n an i i 1916-1917.

D u p ă t e r m i n a r e a luptelor , l u c r e a z ă în

r e g i m e n t u l 158 art i ler ie , la b i r o u l pensi i lor d i n E p i n a l - V o s g e s şi d e s f ă ş o a r ă o m u n c ă neobos i tă p e n t r u a j u t o r a r e a muti laţ i lor , o r f a n i l o r şi foşti lor luptă tor i francezi .

I n ani i 1921-1923 ac t ivează c a d irec toa ­r e a g r u p u l u i mi l i tar d i n a l 21-lea corp de a r m a t ă d e p r o p a g a n d ă f r a n c e z ă în Alsac ia , s u b îna l tu l p a t r o n a j a l g e n e r a ­lu lu i d 'Armiau d e P o u y d r a g u i n , g u v e r n a t o ­r u l S t r a s b u r g u l u i , eroul de la M e t z e r a l şi L a c u l N e g r u .

P â n ă în a n u l 1923 aceas tă e r o i n ă a lup­ta t p e n t r u F r a n ţ a . A p r i n s - o răsbo iu l a -colo şi n'a m a i p u t u t reveni în Ţ a r ă . A l u p t a t cu c r e d i n ţ ă că tot ţ a r a ei ş i -o ser­veşte, s a c r i f i c â n d u - ş i s ă n ă t a t e a şi t inere­ţea ei p e n t r u t r i u m f u l F r a n ţ e i .

D a r î m p r e j u r a r e a se iveşte şi ea îşi î n ­d r e a p t ă neobos i tă t o a t ă p u t e r e a ei de m u n c ă şi t oa tă in f luenţa de c a r e se b u ­c u r a p r i n t r e p e r s o a n e l e de s e a m ă d in S t r a s b u r g şi în I a n u a r i e 1922 o r g a n i z e a z ă şi conduce ca p r e z l d e n t ă comitetul F r a n -c o - R o m â n a l R i n u l u i de Jos, cu sediul l a S t r a s b u r g (15 R u e d e la N u e e B l e u ) în v e d e r e a r e s t a u r ă r i i şi întreţ ineri i c imit i ­r u l u i r o m â n d in C r o n e n b u r g , l â n g ă S t r a s ­b u r g , u n d e sunt adăpost i te rămăş i ţ e l e ce ­lor 199 soldaţ i r o m â n i morţ i de f o a m e î n capt iv i ta tea "germană (1916-1917).

P e n t r u r e s t a u r a r e a acestui cimitir ş i -a v â n d u t toit ce a v e a şi a d a t toate econo­mii le ei, p e n t r u a d a u n e x e m p l u A l s a c i ­en i lor de m a r e a dragoste de N e a m şi P a ­trie a R o m â n u l u i .

C o m i t e t u l F r a n c o - R o m â n , s u b c o n d u c e ­r e a acestei femei d e i n i m ă a l u c r a t şi a î n f ă p t u i t u r m ă t o a r e l e : a o r g a n i z a t „o z\ r o m â n e a s c ă " în t o a t ă A l sac ia , p e n t r u a s t r â n g e u n f o n d cu care să ridice M o n u ­m e n t u l R o m â n .

A î n ă l ţ a t Tr i co loru l R o m â n î n cimit irul eroi lor r o m â n i în S e p t e m v r i e 1923.

I n O c t o m b r i e 1923 a aşezat o p l a c ă c o ­m e m o r a t i v ă de m a r m u r ă , î n fostul l a g ă r d e pr izonier i R o m â n i d i n B l a e s h e i m e -G e i s p o l s h e i m l â n g ă S t r a s b u r g .

R â n d u r i l e de m a i sus, t r e b u e să n e î n ­făţişeze î n m i n t e t impur i l e d e a tunc i şi să n e g â n d i m că o R o m â n c ă t â n ă r ă , î n ţ a r ă s t ră ină , în t i m p u r i gre le , d u p ă u n r ă s b o i u ca acel care a fost, s'a î n c u m e t a t s ă organizeze u n C o m i t e t F r a n c o - R o m â n şi să d u c ă l a b u n s fârş i t a tâ tea în fă tu ir i r o ­m â n e ş t i şi să însuf le ţească p e Alsac ien i c a r e s u b ' d p m i n a ţ i a g e r m a n ă n 'au a v u t p r i l e j u l s ă n e cunoască şi să n e iubească .

I n D e c e m b r i e 1923 aceas tă R o m â n c ă se

A l e x a n d r u V l ă h u ţ ă - O m u l de G R . O P R I Ş A N

O f r u m o a s ă carte n e - a d ă r u i t d. G r i -g o r e O p r i ş a n despre A l e x a n d r u V l ă h u ţ ă -O m u l .

C u mişcă toare accente de pietate , a u t o ­rul evocă f igura m a r e l u i d i s p ă r u t ; b u n ă ­tatea sa f ă r ă de m a r g i n i .

„ R a r e or i ţ i - a fost d a t să vezi a tâ ta d u ­i o ş i e în ochi i u n u i m u r i t o r şi a t â t a l u m i -„nă tainică. C â n d l 'am v ă z u t aşa de l u m i ­nat şi p l in de d r a g , m i s'a p ă r u t că in t ru „în pa la te l e a m u r g u l u i d in închipuir i le „mele".

V l ă h u ţ ă a iubit c u pas iune n a t u r a . A iu­bit pe cei t ineri , a iubit pe cei ce luptă , pe cei ce s u f ă r .

,;A fost u n entuziast revărsă tor de cre ­d i n ţ ă , de bine".

A crezut necl intit în m a r e l e destine ale n e a m u l u i nostru , ş i -a iubi t — p â n ă la j e r t f ă ţ a r a .

„ I n 1916, c â n d tunul se aprop iase de v a -„ trâ lui,., a r fi avut pretenţ ia să se urce „Într 'un tren , s a u ch iar să a i b ă la d i spo­z i ţ i e u n v a g o n special.. .

„ D a r el ca u n s implu a n o n i m , u n bob „din m ă r g e a n u l durere i , a t â r n a t p e g r u -„ m a z u l ţărei , a luat o h a r a b a cu p a t r u cai.

„ A mers zi şi noapte , pe d r u m u r i des­f u n d a t e , de sloate, şi p r e s ă r a t e cu pr ibeg i „şi suferinţi . . .

„Pr in tre convoiuri le în dezordine ale u-„nei re trager i care n u ştia de se v a opri „undeva". . .

L a Ia ş i a sufer i t de foame , şi de fr ig laolal tă cu toţi pr ibegi i , „ în i a r n a care nu se m a i s fârşea".

I a r p a c e a de la Bucureşt i , ch inul „de a-şi

în toarce în Ţ a r ă ca preşed in tă de legată a Comite tu lu i F r a n c o - R o m â n , p e n t r u a o b ­ţine de la g u v e r n u l R o m â n recunoaş terea of ic ia lă a comitetului de m a i sus şi în 1924 obţ ine aceas tă r e c u n o a ş t e r e a t â t de Min i s t er cât şi de Soc ie tatea „ M o r m i n t e l e Eroi lor", azi „Cul tu l Eroi lor".

A d e v ă r a t e fap te de vitej ie săvârş i te pe f r o n t şi cont inuate cu o act ivitate r o m â ­nească , a t â t de f r u m o a s ă şi r o d n i c ă în rezultate , d u p ă războ iu , pe teritoriul A l ­saciei.

Des igur , f iecare, cet ind r â n d u r i l e de m a i sus ş i-o inchiipue pe aceas tă ero ină cu mul te decoraţ i i pe piept , cu o v ia ţă l i ­niştită, p e care a r m e r i t a - o cu prisos inţă , d u p ă sbuc iumul a n i l o r din t inereţe.

D a r n u este a şa . I n l u n a I a n u a r i e 1937

vedea ţ a r a t r u n c h i a t ă i-a h â r b u i t t rupu l p l ă p â n d " .

D a r acest chin n u voia să-1 m ă r t u r i ­sească n i m ă n u i .

Căc i nici o c l ipă n u ş i -a î n g ă d u i t sâ'şi p i a r d ă n ă d e j d e a .

L a Iaşi , în vremur i l e celei m a i m a r i r e s ­trişti, V l ă h u ţ ă avu d u r e r e a să'şi p i a r d ă pe m u l t iubi tul său pr ie ten D e l a v r a n c e a , — t i tanică f igură , — d o b o r â t ă de sufer inţe le N e a m u l u i .

„ D a r ce-1 doare pe V l ă h u ţ ă c â n d piercte acest prieten, e m a i ales c ă acest v i sător închide ochii în acele zile de umi l i toare durer i . Se g â n d e a că „în c u r â n d o să vie ziua dreptăţe i , şi B a r b u n u o s'o v a d ă " . El care o v i a ţ ă î n t r e a g ă a l u p t a t şi a sufer i t p e n t r u aceasta".

I n u l t imele cl ipe D e l a v r a n c e a a c e r u t pr ie tenulu i său, să-1 ridice de pe căpătâ i .

S'a aşezat încetişor pe p e r n e . A stat p u ­ţin de s'a od ihni t apoi î n d r e p t â n d u - ş i o-chii spre Cer ş i - a î m p r e u n a t cele trei d e ­gete d e l a m â n a d r e a p t ă , şi, f ă c â n d u - ş i s emnul crucei a rost it r a r d in a d â n c u l in i -mei, ou o i m p r e s i o n a n t ă so lemnitate :

„ D o a m n e , fă să se împl inească ce g â n ­desc eu în ceasul ă s ta !"

Şi l'a podidi t p lânsu l . A s t - f e l îşi i u b e a u înaintaşi i noştri ţ a r a : C a r t e a d- lu i O p r i ş a n u , e v o c â n d în l u m i ­

noase p a g i n i aceste nobi le f igur i a le t r e ­cutului , e o n e p r e ţ u i t ă c o m o a r ă de i m b o l d spre b i n e , de înă l ţare suf le tească şi de dragos te de ţară .

C. P .

aceas tă eroină, zăcea într 'un spital d in C l u j , cu u n picior f r a c t u r a t , s i n g u r ă şi a -m â r â t â şi l ipsită d e m i j l o a c e mater ia l e .

I n a n u l 1915-1916 zăcea r ă n i t ă g r a v î n ­tr 'un spital în ţ a r ă s tră ină . A c u m zace în Ţ a r a ei, d e p a r t e de toţi! Şi d e p ă r t a r e a o s imte şi ma i g r e a şi m a i a p ă s ă t o a r e !

N u m a i tabloul zilelor cu pr imejd i i l e de a l tă d a t ă i se a r a t ă î n a i n t e a ochilor şi li l u m i n e a z ă suf letul pr in amint i rea zi lelor trăite, ipentru i s b â n d i r e a re întregir i i N e a ­m u l u i R o m â n e s c !

Şi cine este ero ina? Natalia Milita Geormâneanu. S t r ă j e r e l e C l u j u l u i şt iu c ă se a f l ă în

mi j locu l lor ? N u a u n imic ide zis ? A ş t e p t ă m .

X E N I A N I C O L A U

C o p i i i î n C e h o s l o v a c i a T E A T R U L DE M A R I O N E T E

C o p i i i , î n C e h o s l o v a c i a , t r ă i e s c o v i a ţ ă a lo r , d e o s e b i t ă d e a c e l o r m a r i ; au l u m e a lo r , b i b l i o t e c a lor , t e a t r u l lor . . .

E î n t r ' a d e v â r i m p r e s i o n a n t c â t ă o s t e ­n e a l ă îşi dau o a m e n i i t a l e n t a ţ i şi de v a z ă , d i n C e h o s l o v a c i a , sp re a f ău r i c o p i i l o r o l u m e d e b a s m , bogată, , p i l d u i t o a r e şi p l i n ă d e i m a g i n a ţ i e .

I n f i e c a r e c a r t i e r d i n P r a g a e x i s t ă să l i a e r i s i t e , c u r a t e , d e c e l e m a i m u l t e o r i e l e ­g a n t e , î n c h i n a t e n u m a i t e a t r u l u i d e m a ­r i o n e t e , bucu r i a c o p i i l o r .

C â n d sun t a n u n ţ a t e m a t i n e u r i l e , p ă r i n ­ţ i i n u m a i au r ă g a z şi l i n i ş t e p â n ă n u î m ­p l i n e s c d o r i n ţ a m i c u ţ i l o r d e a - i d u c e la t e a t r u l de păpuş i .

T e a t r e l e se u m p l e de c o p i l a ş i v o i n i c i , t o ţ i f r u m u ş e i , cu b u j o r i î n f l o r i ţ i î n o b r a j i , cu o c h i a l b a ş t r i şi p ă r b l o n d , n e r ă b d ă t o r i d e a a f l a n o u i i s p r ă v i a l e f a v o r i ţ i l o r l o r .

C ă c i p ă p u ş i l e d i n t e a t r u l de m a r i o n e t e s u n t p r i e t e n i i lo r , l e c u n o s c , v o r b e s c cu e le şi le u r m ă r e s c i s p r ă v i l e .

P r i n ţ i şi d o m n i ţ e , z â n e b u n e şi s m e i ră i , a p o i c ă ţ e i , păsă r i , i epu ra ş i , bubu ruze , c i u ­p e r c i şi m i n g i i n ă z d r ă v a n e — t o a t e au v i a ţ ă p e n t r u e i , t o a t e au n u m e şi v e s t m i n ­te p i t o r e ş t i , d u p ă c a r i c o p i i i î i r e c u n o s c .

A u p r e f e r a ţ i i l o r — p e G a s p a r , ţ ă r a n u l i s te ţ , c a r e scapă , d e o b i c e i , c o p i i i d i n î n -

Căţelul cel isteţ, care anunţă copiilor primejdiile.

c u r c ă t u r ă şi p e ce i r ă t ă c i ţ i î i a d u c e î n a ­p o i p ă r i n ţ i l o r p e Micek-Flicek, m i n g e a j u c ă u ş e şi n e a s c u l t ă t o a r e , c a r e e a d e s e o r i p r i n s ă d e s m e i i c e i răi . . .

î n f r i g u r a ţ i , m i c u ţ i i u r m ă r e s c p o v e ş t i l e , l u â n d p a r t e , cu t o a t ă n a i v i t a t e a lo r , la a c ţ i u n e .

O d a t ă cu p ă p u ş i l e d e p e scenă , s u f l ă şi

ei d i n t o a t e p u t e r i l e u m f l â n d u - ş i o b r â j o r i i m i c u ţ i p e n t r u a a l u n g a s m e i i ce i r ă i , sau c â n d p ă r i n ţ i i d c s n ă d ă j d u i ţ i îşi c a u t ă c o ­p i l a ş i i r ă t ă c i ţ i , ei , c a r i ş t iu d i n a i n t e că

Smeul cel rău pândind pe Micek-Fli ek mingea neascultătoare.

I o n e l şi M a r i o a r a sun t î n c h i ş i î n c u p t o r u l b a b e i c e l e i a p r i g e d i n p ă d u r e , î n c e a r c ă să l ă m u r e a s c ă p e p ă r i n ţ i , s t r i g â n d d in r ă s ­p u t e r i , d i n sa lă .

P o v e ş t i l e sun t a l e se cu g r i j ă , aşa î n c â t n u n u m a i să î n v e s e l e a s c ă pe c o p i i , da r şi să f i e p i l d u i t o a r e şi p l i n e d e î n v ă ţ ă m i n t e b u n e .

C o p i i i a s c u l t ă t o r i şi s i l i t o r i , o a m e n i i m u n c i t o r i , f l o r i l e şi a n i m a l e l e c u m i n ţ i , sun t î n t o t d e a u n a r ă s p l ă t i t e , i a r r ă u t a t e a n e a s c u l t a r e a şi l e n e a sunt v e ş n i c p e ­d e p s i t e .

P o v e ş t i l e a u u n e o r i o c o l o r a t u r ă n a ţ i o ­n a l ă m a i a l e s î n t e a t r e l e d e m a r i o n e t e a l e S o c o i i l o r , t i n z â n d sâ o b i ş n u i a s c ă c o p i i i , d e m i c i , cu c â n t e c e l e , d a n s u r i l e şi p o r t u l n a ­ţ i o n a l c e h o s l o v a c şi să - i î n v e ţ e să-şi i u ­b e a s c ă ţ a r a .

P ă t r u n z â n d în cu l i s e l e u n u i t e a t r u d e m a r i o n e t e , se t r e c e d i n d o m e n i u l f a n t e ­z i e i î n d o m e n i u l r e a lu lu i , c a r e es te în să t o t a t â t d e i n t e r e s a n t ă , ca şi f i c ţ i u n e a .

T e c h n i c a unu i t e a t r u d e p ă p u ş i e n e î n ­c h i p u i t d e c o m p l i c a t ă şi m i g ă l o a s ă şi r e ­uş i ta unu i a s e m e n e a t e a t r u e c o n d i ţ i o n a t ă d e m u l t e c o n s i d e r e n t e .

Fapta bună

Activitatea socială a unui grup de străjere-cercetase G r u p a I , d i n centur ia I I I „ R e g i n a M ă r i a "

g r u p ă f o r m a t ă din cercetaşele : M a r g a r e t a Berigulescu, S a n d a Mel inescu , S a n d a S u -tzu, Odet te G e o r g e s c u , E c a t e r i n a G r ă d i n a -ru, M a r i o a r a B o g d a n , Jeamne Ştefănescu, Lul i A u g u s t , a început lucrul său social în l u n a N o e m b r i e 1936, în satul O d ă i l e Brânlcoveneştii. Satu l e s i tuat l a 14 k m de Bucureşt i , are 80 case, o şcoală cu o s in­g u r ă ( î n c ă p e r e ) sa lă de ciasă; n 'are b ise ­rică, nici p r i m ă r i e , şi ţine de c o m u n a O t o -peni.

I n cursul luni lor N o e m b r i e şi D e c e m b r i e scopul lucrului a fost cunoaş terea stări i şi nevoilor săteni lor, în vederea împărţ ir i i darur i lor cu ocazia pomuilui de C r ă c i u n , ce a avut loc M i e r c u r i 23 D e c e m b r i e , ora 3Vfe p . m. în localul şcolii satului . D u p ă o scurtă serbare , la care a asistat în treg s a ­tul, 14 gospodăr i i au pr imi t câte un pache t cu a l i m e n t e (za/hâr, făiiriă, tfasofe, orez,

I n p r i m u l r â n d , a l că tu irea păpuş i lor cere u n rea l talent , s cu lptarea lor f i ind o a d e v ă r a t ă a r t ă .

I n culisele f iecărui t e a t r u se g r ă m ă d e s c sute şi sute de păpuş i , f iecare cu expres ia ei, cu vestminte le ei, cu rolul ei.

î n f r ă ţ i t e şi a t â r n a t e de sfori a s e m ă n ă ­toare , D o m n i ţ e , cu ves tminte scumpe , stau a lă tur i de ţ ă r ă n c i cu straie s imple , negr i , l â n g ă chinezi şi eschimoşi , pitici jucăuş i l â n g ă ur iaş i în sp imântă tor i , d a n s a t o a r e spr intene l â n g ă b ă b u ţ e cocâr ja te . A m e s ­tec pitoresc şi v iu , dator i t fanteziei c r e a ­toare a u n u i artist , care din s imple bucăţ i de l emn, încheiate a s e m ă n ă t o r , reuşeşte să f ă u r e a s c ă ch ipur i a tâ t de fe lurite şi de ex­presive.

F iecare p ă p u ş ă , ca o a d e v ă r a t ă r e g i n ă , a r e g a r d e r o b a ei, ticsită cu vestminte . C u ­tiuţe în zid, car i se t r a g ca sertarele , d a u i a ivea lă mi i de rochiţe , h a i n e , p ă l ă r i i în m i n i a t u r ă , croite a n u m e p e n t r u fi inţele acelea micuţe .

T e h n i c a jocu lu i păpuş i lor e d e - a s e m e n i u imitoare . P r i n s e în n u m e r o a s e sfori, cari sunt m â n u i t e sus, d e - a s u p r a scenei, p ă ­puşi le execută mişcăr i foar te n a t u r a l e , m a i puţ in s tudiate ca ale a d e v ă r a ţ i l o r a r -

m a c a r o a n e , mă la i , cartofi , morcovi , varză , s ă p u n ) şi u n pache t cu î m b r ă c ă m i n t e p e n ­tru copii — în total 41 copii. S'au m a i î m ­părţ i t 21 perechi ghete şi pantof i . Copi i i b u n i la studiu, d u p ă r e c o m a n d a ţ i a d - lu i învăţător , a u pr imi t j u c ă r i i şi cărţ i . F iece copil a c ă p ă t a t o p u n g ă cu b o m b o a n e , şo ­colată, nuci , stafide, covrigi. U n r e z u m a t imed ia t a fost t r imi terea la şcoală a 2 fete sărace .

I n luni le I a n u a r i e şi F e b r u a r i e 1937, s'a vizitat de cinci or i sa tu l cu o d o a m n ă 'doc­tor. A u fost e x a m i n a ţ i 31 b o l n a v i ; s'au dat pe grat is , m e d i c a m e n t e l e necesare .

I n aoelaş t imp s'a l u c r a t şi cu copiii: fie a f a r ă — jocur i — c â n d t impul a p e r m i s - o fie în clasă •— rugăc iun i , poveste.

Comandanta centuriei,

E L E N A M A R C O V I C I

• I I IBIIIHIDIBIIIHIIIHHHlIUl l I lHIIHII lMi lHIIIIHi • I M M W I

tişti de teatru, da.r cu a tâ t m a i reuşite. F iecare p ă p u ş ă e m â n u i t ă separat , de

a l tă p e r s o a n ă . M â n u i t o r i i aceştia umi l i ascunş i în culise, s u n t a d e v ă r a ţ i artişti , a căror voce trebue să fie m e r e u alta, p o ­tr ivi tă cu p e r s o n a g i u l p e care-1 reprez intă .

C u m a n i m a l e l e a u roluri î n s e m n a t e in teatru l de mar ione te , u n u l d i n cei m a i de s e a m ă artişt i a n o n i m i e cel care ştie să imi te la perfecţ ie ciripitul păsăr i lor , l ă t r a ­tul câinelui , m o r m ă i t u l ursului , b â z â i t u l albinelor. . .

Decorur i l e , de -asemeni , stil izate şi v iu colorate, s u n t lucra te c u îngr i j i re , iar p r i n dispozit ive speciale de l u m i n ă , toată a -cestâ l u m e care î n culise e e x t r e m de mică , r e d u s ă in proporţ i i , pr iv i tă d in sa lă p a r e m a i m a r e , m a i a p r o a p e de ireal.

D e d a t a aceasta , rea lu l e î n sa lă , i ar f i c ­ţ iunea în culise.

M ă g â n d e s c ce bucur i e a r fi şi, p e n t r u micuţi i noştr i să le p u t e m d ă r u i a s e m e n e a teatre , în "acelaş t i m p distractive şi e d u ­cative.

O L G A C O S C O

„Universul", 18 Mart ie 1937.

R O M Â N I A cu împărţirea pe ţinuturi străjereşti

cu începere dela 1 Februarie 1937.

D,

I I I

I I I I V

V V I

V I I V I I I

C U L O R I L E Ţ I N U T U R I L O R

Ţin

Ţ in .

Bucovinei, cenuşiu Iaşilor, albastru Codrilor, verde cu cenuşiu Dunărei , albastru cu por­

tocaliu. Plăeşilor, beige. Vrancei, roşu cu'albastru Dobrogei , albastru închis Câmpurilor,5verde

I X Ţin. Voivodatelor, ce­nuşiu cu violet

X Ţ in . Olteniei roşu închis X I „ Banatul , violet

X I I „ Albei, ga lben X I I I „ Crişurilor, verde cu

albastru X I V Ţin. Bârsei, albastru cu

cenuşiu X V Ţin. Grăniceri lor, verde

cu alb.

Bulgăraş de aur P i a , copilă, era f r u m o a s ă . I - a u spus -o

părinţ i i şi ruidele de c â n d e r a de -o şch ioa ­p ă şi o s t r igau: „ B u l g ă r a ş de aur" . E r a p l inuţă , a l b ă ca D o m n i ţ a „ A l b a " d in p o ­veste şi cu ochişori de tăciune, furaţ i d in traistă de c ă r b u n a r .

P ă r u l ii e r a b l o n d străveziu, ca g r â u l de p r i m ă v a r ă , şi gur i ţa r o t u n d ă şi l a c o m ă .

M a i târz iu , în şcoala p r i m a r ă , „ d o a m n a " o r ă s f ă ţ a ; o c h e m a in recreaţi i , o r id ica pe g e n u n c h i şi îi netezea p ă r u l mătăsos învârt i t în bucle bogate .

N ' o certa şi n'o pedepsea n ic iodată . D a c ă n u era a tentă şi n u r ă s p u n d e a la

lecţii, n u „ B u l g ă r a ş " era de vină, ci cole­gele ei. D a c ă ui ta să-ş i scrie temele, se g ă ­seau scuze î n t o t d e a u n a : sau B u l g ă r a ş f u ­sese b o l n a v ă sau m a m a ei o pusese la lucru.

A d e v ă r u l e că m ă i c u ţ a ei n u - i î n g ă d u i a să se a t i n g ă de cel m a i mic lucru d in casă, nici m ă c a r ca să-1 scuture de praf . „ B u l ­g ă r a ş " era p r e a p l ă p â n d ă : n u t rebu ia să se obosească.

Elevele m a i m a r i o a d o r a u ; se Jucau cu ea c u m te joci cu o p ă p u ş ă şi în recreaţ i i o r ă s f â t a u cu tot felul de dulc iur i si b u n ă ­tăţi.

O conv ingere de n e î n l ă t u r a t s'a în f ip t în căpşorul f r a g e d al P i e i : că totul e lesne pentru ea, totul i se î n g ă d u i e şi totul i se îndepl ineşte , f i indcă e f r u m o a s ă .

S ingure l e a r m e cari i s 'au p u s în m â n ă , p e n t r u a duce mai târz iu lupta vieţii, au fost d r ă g ă l ă ş e n i a şi răs fă ţu l .

D a r anii au trecut. P i a e m a r e a c u m şi, încetul cu încetul, d r ă g ă l ă ş e n i a ei c o p i l ă ­rească s'a stins.

B l o n d u l luminos al p ă r u l u i s'a s c h i m b a t într 'un cas taniu spălăc i t , ochii atinşi de boa lă , sunt veşnic roşii şi în lăcrâmaţ i , iar s t ruc tura î n t r e a g ă a corpului are ceva m o ­latec, neart icu lat , care n u resp iră s ă ­năta te .

L e g e n d a cre iată în j u r u l B u l g ă r a ş u l u i , se n ă r u i e . înce tu l cu încetul, cei d in j u r u - i încep să p i a r d ă d in entuz iasm. M a m a şi ta ta a u ochi n u m a i pentru fraţ i i m a i mic i ai Piei , — doi băieţ i gemeni , rotofei şi n e -bunatec i .

Cercu l de a d m i r a t o r i ai B u l g ă r a ş u l u i se risipeşte, ca sui ta une i reg ine de tronate .

Copi lă , în p r a g u l adolescenţei , P i a n u înţelege p r e s c h i m b a r e a d in j u r u - i .

— M ă m i c ă , tu n u m ă m a i iubeşti ? î n ­t reabă ea î n g r i j o r a t ă .

— D e s igur că te iubesc. N u m ă plictisi cu a s e m e n e a î n t r e b ă r i prosteşti , îi re tează avântu l m a m a ei, o c u p a t ă să depene nişte l â n ă pentru hă inuţe l e de p a t i n a j ale b ă i e ­ţilor.

Se tea de d r a g o s t e o a r d e pe P i a . Ce g r e -şa lă c u m p l i t ă a făcut , de toţi o prigonesc? P o a t e a necă j i t pe c ineva şi n u ş t ie?

C a l a o răscruce de d r u m u r i m a r i , se î n ­ghesuie presupuner i l e în capul el, dar des -l egare n u le găseşte.

P i a e s i n g u r ă în o d ă i ţ a băieţ i lor , in caro ocupă şi e a u n colţ.

A e r u l e ca ld , apăsă tor . D i n c â n d în când, o m u s c ă m a r e , pr insă între d o u ă g e a m u r i , zumzăe şi se sbate, î n s p ă i m â n t a t ă .

— P i a ! r ă s u n ă g lasu l m a m e i . D e c â n d n 'a m a i c h e m a t - o n i m e n i „ B u l ­

g ă r a ş de a u r " ! Şi m u l t m a i e d e c â n d o a d o r m e a m ă i c u ţ a cu u n cântec , născocit a n u m e p e n t r u ea. N u - ş i m a i aminteşte c u m suna m e l o d i a şi nici cuvintele, d a r ştie că e r a u n cânt duios, a d o r m i t o r şi d r a g .

. . . .Bulgăraş de aur d r a g . . . .Hărăzit de Domnul . . . .

— P i a ! D e ce n u vii ? T e - a m str igat o d a t ă ! Ce -aş tep ţ i ? r ă s u n ă d in n o u furios g lasul m a m e i .

T r u p u l Pie i e cupr ins de un t r e m u r a t , pe care n u şi-1 p o a t e s tăpâni . N u m e l e ei, s tr i ­g a t scurt i - a p ă t r u n s în in imă, ca un b u r ­gh iu , care o sfredeleşte. . .

C u capul gol , în r o c h i ţ a de casă, care - i f l u t u r ă pe l â n g ă t r u p u l micuţ şi s lab, P ia o ia la f u g ă pe s tradă , o f u g ă d e s n ă d ă j -dui tă . N u ştie încotro fuge ; — coteşte la dreapta , apoi l a s t â n g a .

P r a f u l , s târn i t de v â n t u l prevest i tor de f u r t u n ă , îi a d u c e lacr imi de d u r e r e în ochii bo lnav i .

Istovită , i n t r ă târziu într'o curte s tră i ­nă , cu porţ i le l a r g deschise şi se r e a z i m â de u n p o m . Ce linişte şi ce pust iu în g r ă ­d i n ă ! O fet i ţă d r ă g ă l a ş e , aşezată cuminte pe u n b o l o v a n de p i a t r ă , o pr iveşte n e d u ­mer i tă .

P i a schi ţează un z â m b e t pr intre lacrimi , ca să nu sperie copila, şi apoi o priveşte cu mi lă : u n al t biet „Builgăraş". Fetiţa, m i c u ţ ă ca de vreo doi anişori , se r idică şi a l u n e c ă depe b u l g ă e r e l e cel m a r e , — a d e ­v ă r a t m u n t e pentru ea ; se apropie cu tea­m ă de P ia , se ap leacă , r id ică o f r u n z ă s m u l s ă d in p o m de v â n t u l oare se înte-

ţeste şi i-o înt inde . P i a îi ia m â n a şi i-o sărută .

Copi l i ta îi m a i înt inde o f r u n z ă şi alta, şi alta.. .

Apoi , d o r i t o a r e de a-şi d i s tra n o u a p r i e ­tenă, găseşte pe jos o per iu ţă de dinţi, veche, a r u n c a t ă de cine ştie cine şi înainte ca P i a să p r i n d ă de veste, începe să-ş i frece cu ţ ă r â n ă dinţişori i a lb i ca n e a u a .

— C o m o a r a maimii, ce fac i ? r ă s u n ă în­gr i jorat , un g las în apropiere .

Şi o femeie se î n d r e a p t ă către ele, a r u n c ă o pr iv ire ur î tă necunoscute i şi s t r â n g e ,cu furie copilita, a d u c â n d - o în casă

A e r u l începe să m i r o a s ă a ploaie, ţ ă r â n a se umezeşte. V â n t u l dărueş te f iecărui colţ câte u n vâr te j de praf .

P i a e d in n o u pe s t r a d ă . A c u m merge cu paşi rar i , molatec i , lipsiţi de putere .

P i c ă t u r i m a r i de ploaie î m p r o a ş c ă p r a ­ful şi se aş tern pe poteci. L e urmăreş t e c u m se înmulţesc pe jos , a p r o p i i n d u - s e grăbi te , unele de altele» p â n ă c â n d d r u ­m u l tot, acoper i şur i le şi g a r d u r i l e sunt ude.

A p a curge ş iroaie şi pe ea, d a r n u o simte. Se pre l inge pe o b r a j i , îi desparte în şuviţe sărace p ă r u l pră fu i t , îi l ipeşte r o ­chia de truip şi îi î n g r e u i a z ă pantof i i .

L â n g ă ea n u - i n i m e n i să - i ( tăgă­duiască o m â n g â i e r e : e s i n g u r ă şi cerşeşte o f ă r â m ă de dragos te ; s'a în tunecat şi p loa ia n'a contenit . H a i n e l e - i a t â r n ă grele de picături le a d u n a t e pe ele şi u n fr ig o cupr inde îmcet-totcet.

Istovită, P i a a l u n e c ă în noro i şi cade l â n g ă u n g a r d . N u se m a i poate scula, n u m a i a r e p u t e r e să mişte nici m ă c a r m â n a să a l u n g e şiroaiele ce-i î m p ă i e n j e n e s c ochii.

D i n no ianu l amint ir i lor , aude l impede, fericită, cântecul copilăriei , cu care ador ­m e a în g â n d :

. . .Bulgăraş de a u r H ă r ă z i t de D o m n u l . . .

Şi,, B u l g ă r a ş u l " n u m a i cerşe-şte d r a ­goste...

O L G A C O S C O

In tainiţa inimei mele sunt vrafuri întregi de scrisori. Viaţa întreagă în ele respiră cu mii de culori. Sunt multe.

şi 'n orice dată tot altele, noi, îmi sosesc, cu-aceiaş pornire curată.... cândva... poate vi-le citesc.

îmi scrie, de pildă, şi Vara cu spicul de grâu drept stilou, cu tuş de pe greeri de seară şi boare de ierburi—cadou.

îmi scrie şi Toamna cernită, (pierduse pe vremuri, o fată) mereu la ospăţ mă invită dar... nu îndrăznesc niciodată.

Ş'atunci, ea prin soli îmi trimite fiori veştede, (ultimul coş) şi fructe brumat—cernite şi date pe faţă cu roş.

Şi Iarna încearcă să-mi scrie rigid, monoton, rareori, pe file de nea albăstrie cu slove... tot cârduri de ciori. Iar astăzi, primesc telegramă,

transmisă de un ghiocel : — „Vin mâine cu-a notelor gamă, cu fluturi, cu flori şi pastel.

Semnat — Primăvara. Ce bine !

In zori ea va ţese covor din verde şi flori—pentru mine; şi păsări vor râde în cor.

Şi ploaia de gâze pestriţe juca-va pe raza de soare. Cu 'ntâile lui albăstriţe April îmi va scrie scrisoare.

Aşa, curios sunt din fire şi toţi îmi trimit câte-o veste, iar eu, îi dau Muzei de ştire să facă din ele—poveste.

In tainiţa inimii mele sunt sute şi mii de scrisori Mai mici decât micile stele şi strânse 'n mânunchiu de flori.

P L I C I - P L A C I

H CD ̂ J l BL B A N D A J E C U F A Ş E

Bandaj pentru încheietură B a n d a j pentru g a m b ă

F o l k l o r u l r o m a n e s c L E G E N D A L O T R U L U I

T r ă i a odată, de mul t , pe p la iur i l e înverzite ale ţări i noastre un î m p ă r a t foar te

, puternic , care se n u m e a „ N u f ă r î m p ă r a t " iar î m p ă ­

r ă ţ i a lui se nuimea a „Nufer i lor" . Ş i a v e a N u f ă r î m p ă r a t u n f iu voinic ce se n u m e a L o t r u . C â n d L o t r u a a j u n s l a v â r s t a de douăzeci de an i , tată l s ă u s t rânse p e toţi dregător i i î m p ă r ă ţ i e i şi se s f â t u i r ă să-1 însoare p e L o t r u . L o t r u însă îl r u g ă f r u ­mos p e N u f ă r - î m p ă r a t să-1 lese să-ş i g ă ­sească s i n g u r soţie.

î m p ă r a t u l care e r a b u n da in imă şi-ş i i u ­b e a fiul, îi dete voie.

Ş i a p o r n i t L o t r u . Şi a m e r s m u l t , m u l t p â n ă a a j u n s în munţ i i fa lnic i ai C a r p a -ţilor.

Aic i se aşeză şi el să se od ihnească . D u p ă ce se od ihn i şi m a n c ă , îşi l u ă f l u e -

rul şi începu s ă 'Cânte o d o i n ă — căci u i ­t a s e m să v ă s p u n — L o t r u era m a r e meş ter la cântece .

L o c u l în c a r e se aşezase L o t r u , era însă în m a r e je lan ie , căc i mur i se Z â n a m u n ţ i -

G H I C I T O R I

I .

A m un nâpârstoc Stă'n vatră la foc.

I I .

( M â ţ a )

Căciula mutului In fundul pământului.

(Găleata p u ţ u M )

m .

Intr'o vale-adâncâ, Multe oi s'aldjună.

(Strachina şi lingurile)

I V .

Şa de domnul buzdugan, Colo sus înitr'ium divan Şi când porunceşte Peste tot vesteşte.

(Clopotul)

M A R G A B E N G U L E S C U

lor — iar Z â n a cea n o u ă , d ă d u s e p o r u n c ă să n u m a i cânte n i m e n i şi să fie j a l e m a r e , aşa c u m se cuvine.

M u n ţ i i îndureraţ i îşi p lecau f r u n t e a c ă ­tre micuţele f loricele care tr iste şi ele, p l â n g e a u .

I n l iniştea şi în j a l e a acestor locuri , b i e ­tul L o t r u neşt iutor, veni să s p a r g ă tăcerea cu doinele lui . Z â n a cea n o u ă auzindu-1 veni la el, îl c e r t ă şi-1 p r e f ă c u într'o apă , şi-1 b l e s t emă să c u r g ă s b ă t â n d u - s e mereu p r i n t r e m u n ţ i .

D e a c e e a L o t r u l — c ă c i aşa s'a n u m i t apa de la el, este aşa de s v ă p ă i a t şi iute.

I n unde le lu i c lare , p e înserat , canid soa­rele p leacă s p r e alte zări , se poate zări f ă p t u r a lui L o t r u fiul lui N u f â r - I m p ă r a t , cu f luerul la g u r ă . Şi d a c ă asculţi m a i cu lunre a m i n t e , auzi d in va lur i l e lui f r u ­moase o d o i n ă de j a l e .

Din Ţara Lotrului

D O I N A

Din poiana vadului Vezi sub culmea bradului Am trecut prin tinereţe Şi-am ajuns la bătrâneţe. Hei! De mult, când eram june Şi veneam dela păşune Tot pe-aici prin brazi şi fagi înapoia turmei dragi. Şi ne spuneau văile Când treceam cu oile. Iar la doina cea de jale Stâncile plângeau pe cale.

Din satul Frunzaru-Olt .

M A R G A B E N G U L E S C U

<H %â c iT IM

S A N D A M A T E I , Taina Arborelui de Myonga r o m a n , Bucureşti, Bd. Cartea Românească, 1935, pag. 222.

Este povestea tânărului Gelu Cornescu, năs­cut din tată român şi m a m ă englezoaică. O r ­fan de mic a trăit până la vasta de 15 ani lângă bunicul său în Anglia. A fost însă ne­voit să vie în România, lângă mama tatălui său, deoarece aceasta nu avea alţi moşteni­tori, era foarte toătrână şi dorea să a ibă lângă ea pe unicul nepot care o moştenea. Gelu şe simţea însă mai legat de Anglia unde petre­cuse o copilărie fericită, şi cu greu s'a adaptat vieţii din patria sa, deşi în întreaga lui fire se dădea luptă între temperamentul anglo-saxon şi cel oriental. L a moartea bunicei sale, se vede, proprietarul unei averi imense şi foarte bine administrată de personalul moştenit odată cu averea. Aşa că el n'avea nimic de făcut, sau cel puţin aşa credea; în­casa numai veniturile şi se plictisea. A fost scos din această toropeală de un fost camarad al său "din Anglia, care pleca cu un prieten să descopere în inima Africei, o comoară as­cunsă de mii de ani. Acest prieten îl pofteşte să ia parte l a expediţie, şi Gelu dornic de a schimba puţin existenţa monotonă, primeşte. Se îmbarcă cu cei doi prieteni engieji spre Africa, şi pe vapor cunoaşte un misionar, care mergea spre India.

Acesta a avut o mare influenţă asupra lui, desvăluindu-i o lume deosebită, arâtându- i o cale cu totul alta de urmat. Pe acelaş vapor, călătorea o altă grupă de exploratori, con­dusă de un rival de şcoală al lui Gelu.

Ambele expediţii urmăreau aceiaşi ţintă, aşa că rivalitatea a început din primele zile. In Africa, Gelu a fost impresionat de oraşul Capetwon, oraş pur occidental european. El se aştepta să vadă în Africa numai negri, an i ­male sălbatice, plante exotice, o lipsă com­pletă de civilizaţie. Regretă că a venit aşa de departe să vadă ceeace ar fi putut întâlni oriunde în Europa..

I n zilele următoare însă, a înfruntat toate primejdiile Africei. Cei trei exploratori, au găsit conducător bun, care, au aflat-o mai târziu, era plătit de expediţia adversă, să-i spioneze şi să le zădărnicească planurile. Pe de altă parte, era duşman înfocat al engleji-lor, şi făcea tot ce putea să-i nimicească. Aşa câ cei trei prieteni, nu numai că nu avut să lupte cu natura vitregă, cu bolile şi cu pr i ­vaţiunile, dar trebuiau să se ferească şi de acest om râu. Burul însă a fost cucerit până la sfârşit de cinstea şi de sinceritatea celor trei exploratori europeni, şi a devenit prie­tenul şi tovarăşul lor, a jutându- i să descopere

comoara, care era ascunsă într'un copac, scu­fundat într'un râu. D u p ă multe greutăţi şi peripeţii au ajuns să stăpânească comoara căutată şi s'au întors fiecare în ţara sa, tri­umfători, dar şi sufleteşte schimlbaţi. Gelu, care era indolent, a învăţat înfruntând pri-mejdiiile, să fie un om folositor şi primul lu­cru pe care 1-a făcut în ţară, a fost să ridice din întuneric pe ţăranii de pe proprietatea sa, ajutându-i în toate direcţiile. Avea un pre­ţios colaborator în Burul său de altă-dată, care se. transformase într'un om bun şi devo­tat, în care, au descoperit tinerii noştri prie­teni, era român de origină, din ţara moţilor.

Pe lângă palpitantele aventuri ale tinerilor exploratori, găsim în această carte, pasagii interesante cari ne vorbesc despre viaţa ex­ploratorilor şi misionarilor engieji. Aşa de exemplu vom cunoaşte viaţa primului mare misionar Livingstone, viaţă care nu poate fi decât un excelent exemplu pentru oricine.

Din acest roman scris pentru cei tineri, putem scoate învăţături folositoare pentru viaţa noastră sufletească, care de multe ori tânjeşte şi nu găseşte soluţii, totuşi aceste so­luţii sunt aşa de aproape de noi, însă ochii sufletului nu le văd întotdeauna, cum nu le vedeau nici ochii tânărului Gelu, un om aşa de bun, care însă numai după grele suferinţi a realizat o operă aşa de frumoasă în satul său.

*

A L . L A S C A R O V - M O L D O V A N U , M a m i n a , ro­man. Bucureşti, Ed. Cugetarea, Ed. I l - a , pag. 219.

Mamina este numele dat Irinucâi de fiica sa numită şi ea tot Irina. Mamina este tipul fe-meei ideale, care duce viaţa cea mai morală, bazată numai pe dragostea adevărată, dra­goste care face pe om b u n şi tare, care ajută pe om să înfrunte orice suferinţă, fără să cârtească.

Mamina se căsătoreşte cu Ian, şi până la sfârşitul vieţii va fi un exemplu de soţie cre­dincioasă şi iubitoare. V a avea cinci copii, pe cari îi va creşte într'o atmosferă de duio­şie şi de dreptate. In viaţa ei senină va avea două mari lovituri: Moartea fiicei sale Irina şi moartea glorioasă a fiului său G r i , căzut pentru patrie.

M a m i n a sufere, dar înţelege şi durerea, cum a înţeles şi fericirea, şi fruntea el va rămâne tot senină ca sufletul ei curat, iubitor şi bun.

Acest roman este exemplul cel ma i perfect al unei adevărate vieţi de familie, aşa cum ar trebui să fie trăită de toţi oamenii.

M . M . A N G H E L E S C U

Uniformele

Uniforma străjerelor Ţinuta de tabără Uniforma străjerelor-cercetase

Unitorma comandantelor Trench-coat

,DE STRAJĂ"

M i ş c ă r i l e de g i m n a s t i c ă Comanda technică şi

L a n ţ de braţe jos, stând. — L a n ţ de braţe sus, vârf spri­jinit; l egănarea braţelor înapoi, jumătate pe genunchi cu capul pe genunchi ; îndreptarea trunchiului cu du­cerea braţelor îndoite în sus şi revenirea, de 2 ori în 8 t impi: Î N C E P E Ţ I !

L E G Ă N A R E A B R A Ţ E L O R S U S ŞI Î N A P O I C U L Ă S A R E A P E U N G E N U N C H I ; A P L E C A R E A C A P U L U I ŞI R E V E ­N I R E A , DE 2 O R I : Î N C E P E Ţ I ! 1, 2 8: 1,2 — S T A I !

D R E P Ţ I ! Legănarea braţelor înainte lateral de 2 ori ; rotarea alternativă a unui antebraţ cu răsucirea ca­pului în aceeaşi parte de 4 ori în 8 timpi: Î N C E P E Ţ I !

L E G Ă N A R E A B R A Ţ E L O R , S E M I R O T A R E A A L T E R N A ­T I V Ă C U R Ă S U C I R E A C A P U L U I , D E 4 O R I : Î N C E P E Ţ I ! 1, 2 8 (de 3 or i ) ; 1, 2 7 — S T A I ! — Braţele jos !

Mâini pe creştet depărtat. — L U A T ! Acord pe coapsă şi revenirea, alternativ s tânga — dreapta ; îndoirea trun­chiului lateral cu întinderea unui braţ lateral, de 3 ori alternativ în 8 timpi : Î N C E P E Ţ I !

M Â I N I PE C R E Ş T E T D E P Ă R T A T P R I N S Ă R I T U R A : L U A T ! A C O R D A L T E R N A T I V PE C O A P S A , A P O I Î N ­D O I R E A T R U N C H I U L U I C U D U C E R E A U N U I B R A Ţ L A T E R A L DE 2 O R I : Î N C E P E Ţ I ! 1, 2, 3 7—8 (de 3 ori) 1, 2, 3 7 — S T A I ! Pe loc : R E P A U S !

Bătaia palmelor cu aplecarea trunchiului; legănarea bra­ţelor înainte şi înapoi cu tensiunea trunchiului ; în­dreptarea trunchiului cu ducerea braţelor în sus ; co­borârea încet a braţelor de 4 ori în 8 timpi: Î N C E P E Ţ I !

D R E P T ! B Ă T A I A P A L M E L O R ŞI L E G Ă N A R E A B R A Ţ E ­L O R , A P O I T E N S I U N E A T R U N C H I U L U I , D E 4 O R I : Î N C E P E Ţ I ! 1, 2 8 (de 2 ori) 1, 2.... 7 — S T A I !

,DE STRAJĂ"

p e n t r u 8 I u n i e 1937 comanda prescurtată

Săritura ca mingea cu sprijinirea unui vârf lateral; du­cerea braţelor în sus, îndoirea trunchiului cu f lutura­rea palmelor de 4 ori în 8 timpi : Î N C E P E Ţ I !

S Ă R I T U R A C A M I N G E A C U Î N D O I R E A T R U N C H I U L U I ŞI F L U T U R A R E A P A L M E L O R , D E 3 O R I : Î N C E P E Ţ I ! 1, 2 8 (de 2 ori) , 1, 2 . . . 7 — S T A I !

Pe genunchi: U N U ! Cruce (e) pe călcâie şezând : D O I ! Arc mic şi revenirea, de două ori, semirotarea braţelor prin faţă sus cu prinderea încheieturilor şi ridicarea de pe călcâie; tensiunea braţelor înapoi şi revenirea, de 4 ori în 8 timpi: Î N C E P E Ţ I !

PE G E N U N C H I : U N U ! C R U C E (e) PE C Ă L C Â I E Ş E Z A N D : D O I ! A R C M I C Î N A P O I ŞI R E V E N I R E A : D U C E R E A B R A Ţ E L O R S U S C U A P U C A R E A Î N C H E I E T U R I L O R ŞI

' R I D I C A R E A D E PE C Ă L C Â I E , T E N S I U N E ŞI R E V E N I ­REA, DE 4 O R I : Î N C E P E Ţ I ! 1, 2.... 8 (de 3 ori) 1, 2 7— S T A I G H E M U I T : L U A T ! D R E P Ţ I ! PE L O C : R E P A U S !

îndoirea braţelor la umăr cu ducerea unui picior înapoi vârf sprijinit; cruce (c) cu îndoirea genunchiului din faţă şi întinderea piciorului din spate înapoi, aplecarea trunchiului cu legănarea braţelor înainte şi revenirea, de 4 ori alternativ cu fiecare picior, în 8 timpi: Î N C E ­P E Ţ I !

D R E P Ţ I ! Î N D O I T V Â R F S P R I J I N I T Î N A P O I , Î N T I N D E ­R E A U N U I P I C I O R Î N A P O I , A P L E C A R E A T R U N C H I U ­L U I ŞI R E V E N I R E A , D E 4 O R Ţ : Î N C E P E Ţ I ! 1, 2.... 8 (de 3 or i ) , 1, 2 7 — S T A I !

Aplecarea trunchiului cu legănarea braţelor de aceiaşi parte ; îndreptarea spatelui cu legănarea braţelor îna­inte şi înapoi, de 2 ori în 8 timpi : Î N C E P E Ţ I !

A P L E C A R E A T R U N C H I U L U I C U L E G Ă N A R E A B R A Ţ E ­L O R DE 2 ori : Î N C E P E Ţ I : 1, 2.... 8, 1, 2 7 — S T A I !

B R A Ţ E L E O B L I C I N SUS, V Â R F S P R I J I N I T L A T E R A L , A C O R D D E D O U Ă O R I ŞI R E V E N I R E A . D E 4 O R I : Î N C E P E Ţ I ! 1 2 8 (de 3 or i ) , 1, 2 7 — S T A I !

Spicuiri din proectul de regulament pentru organizarea şi funcţionarea Falangei Străjerilor şi Străjerelor

D I S P O Z I Ţ I U N I G E N E R A L E :

. . A r t . I . — P e n t r u a s i g u r a r e a unităţ i i de acţ iune şi d e conducere a t ineretului , se în f i in ţează pe z iua de 24 I a n u a r i e 1937 pe baza L e g e i O . E . T . R . p u b l i c a t ă în M o ­ni toru l Of ic ia l N r . 10 d in 9 M a i 1936, F a l a n g a S tră jer i lor , p e n t r u tinerii de la 7—18 a n i ,şi F a l a n g a S t r ă j e r e l o r p e n t r u t inerele d e l a 7—21 ani .

A r t . 2. — Aceste d o u ă F a l a n g e sunt cele d o u ă m a r i uni tăţ i d in M a r e a F a l a n g ă a S t r a j e i Ţ ă r i i , c o n d u s ă de M . S. R e g e l e — M a r e l e S t r ă j e r , şi rezul tă d in contopirea ( f u z i o n a r e a ) Cercetăş ie i R o m â n i e i şi a S trăjer ie i .

A r t . 3. — T i n e r e t u l şcolar n u poate face parte d in nici o a l t ă organizaţiiune, decâ t d in aceste d o u ă F a l a n g e .

S C O P U L :

A r t . 6. — S t r ă j e r i a u r m ă r e ş t e desvo l -tarea, în tinerii d e ambe le sexe, a tu turor însuş ir i lor care desăvârşesc pe a d e v ă r a t u l s trăjer . B u n patr iot , crescut în s imţul de j e r t f ă p e n t r u Ţ a r ă , N e a m şi R e g e — spre a face d i n el u n b u n r o m â n şi o b u n ă r o ­m â n c ă î n spiritul tradi ţ ional , d inast ic şi religios a l n e a m u l u i nostru.

I n această o p e r ă ea se v a s luj i de toate mij loace le mora l e , cu concursul t u t u r o r factor i lor cu pregă t i re şi r ă s p u n d e r e , z

S t r ă j e r i a v a c ă u t a să desvolte s e n t i m e n ­tul demnităţ i i şi al o n o a r e ! — să f a c ă e-duicaţia personal i tăţ i i , trez ind şi desfvol-t â n d spiritul de iniţ iat ivă, cura ju l , disci ­pl ina, a l tru ismul , î n d e m â n a r e a fizică, g u s ­tul p e n t r u f r u m o s şi b ine , conşti inţa mut i ­cei şi a datoriei , v a în tăr i t r u p u l şi su f l e ­tul s trăjer i lor , pragăt imdu-1 pentru orice î m p r e j u r ă r i ale vieţii.

I n u r m ă r i r e a acestui scop se v a lucra ţ i n â n d s e a m ă de nevoi le n a ţ i o n a l e şi so­ciale ale Ţ ă r i i noas tre şi de mediu l î n care

este c h e m a t ă să activeze — sat, oraş — m e d i u şicolar, agr icol sau industr ia l , iar p e n t r u s t ră jer ia fetelor se v a a v e a în v e ­dere specif icul spiritului f e m e n i n , p r e g ă -t indu- se v i i toarele cetăţene care să-şi p o a t ă îndep l in i cu m â n d r i e şi demni ta te m i s i u n e a de r o m â n c ă ca vi i toare soţie şi m a m ă , l e g a t ă de p ă m â n t u l şi de casa ei.

O R G A N I Z A R E A

C O M A N D A M E N T E L O R F A L A N G E I :

. . A r t . 9.— F i e c a r e F a l a n g ă de S t r ă j e r i ( e ) este c o n d u s ă şi a d m i n i s t r t ă de u n C o m a n ­d a m e n t c o n f o r m schemei a lă tura te , com­pus din :

1. C o m a n d a n t u l F a l a n g e i . 2. A j u t o r C o m a n d a n t al F a l a n g e i . 3. B i rou l A d j u t a n t u r e i . 4. D irec ţ ia î n d r u m ă r i i c u Servici i le S t r ă -

jereşti , cercetăşeşti , b iroul rel igios san i ­tar , etc.

5. Servic iul Admin i s t ra t iv .

6. Serv . P e r s o n a l u l u i şi Statisticei. 7. Serviciul P r o p a g a n d e i şi Prese i .

U N I T Ă Ţ I L E :

A r t . 10. — Uni tă ţ i l e F a l a n g e l o r p o r n i n d de la ce lu la cea m a i mică care este cuibul şi m e r g â n d p â n ă la C o m a n d a m e n t u l supe ­rior, sunt u r m ă t o a r e l e :

— C u i b u l — condus de şeful de cuib. — G r u p a — c o n d u s ă de C o m a n d a n t u l d e

g r u p ă .

— C e n t u r i a — c o n d u s ă de C o m a n d a n ­tul de centurie .

— Stolul — condus de C o m a n d a n t u l d e stol.

— C o h o r t a s t ră jereaseă — condusă de C o m a n d a n t u l cohortei .

— L e g i u n e a s t r ă j e r e a s e ă — condusă d e C o m a n d a n t u l Leg iune i .

— Ţ i n u t u l — condus de C o m a n d a n t u l de Ţ i n u t .

— F a l a n g a — condusă d e C o m a n d a n t u l Fa lange i .

S f a t u r i p r a c t i c e Gospod ine l e cari n 'au u n c â n t a r mic a -

casă trebuie s ă ştie u r m ă t o a r e l e lucruri , p e n t r u a reuşi reţetele c ă p ă t a t e :

Conţinutull une i l ingur i de s u p ă : 20 gr . s irop s a u z a h ă r tos ; 15 gr . de l ichid sau sare de b u c ă t ă r i e ; 10 g r a m e de f ă i n ă ; 30 gr. de orez.

C o n ţ i n u t u l unei l inguri ţe : 13 gr . de si­rop ; 10 gr . de apă.

C U M SE P Ă S T R E A Z Ă T R A N D A F I R I I P Â N Ă ' N I A R N Ă

P u n e ţ i s a r e în cuptor, p e n t r u a o usca. L u a ţ i u n b o r c a n de gres ie şi înt indeţ i un s trat d in aceas tă sare pe f u n d u l b o r c a n u ­lui. D e a s u p r a pune ţ i u n s trat de boboci de t r a n d a f i r , apo i un r â n d de sare şi aşa ma i d e p a r t e p â n ă se u m p l e vasul .

Sfârşi ţ i p r i n t r ' u n s trat de s a r e şi as tu­paţ i b ine b o r c a n u l . I n i a r n ă , n u aveţ i decâ t să scoateţ i boboci i , să le î m p r o s p ă t a ţ i co­zile şi s ă - i p u n e ţ i în vase cu apă , pentru a- i vedea înf lor ind .

*

P e n t r u a e x t r a g e p a r f u m u l d in f lori , t o -caţi- le m ă r u n t , a l e g â n d u - l e proaspete , şi lăsaţ i - le să macereze în alcool, s a u şi m a i b ine în a x o n j — la o t e m p e r a t u r ă scăzu­tă. A x o n j u l a b s o a r b e p a r f u m u l pe care-1 r e d ă t r a t â n d u - s e pas ta c a r e se f o r m e a z ă cu alcool d e 95 gr . P a r f u m u l trece din axong î n alcool, ifără s ă se denatureze .

I N T R O D U C E R E A C I O C O L A T E I Î N E U R O P A

Ciocolata a fost a d u s ă d i n M e x i c î n E u ­r o p a în 1524, de către spaniol i . I n F r a n ţ a p ă t r u n d e ab ia î n 1640 r e c o m a n d a t ă de nişte c ă l u g ă r i spaniol i — arhiep i scopulu i de L y o n — Alphonise Louis d u PlessiS — c a un b u n m e d i c a m e n t p e n t r u boa la lu i de spl ină.

Cioco lata o r i g i n a r ă din M e x i c era u n fel db amestec , n u p r e a a t r ă g ă t o r cu cacao p r ă j i t ă şi m ă l a i şi co lorată cu o m a t e r i e ex trasă d intr 'un p o m . Spanio l i i au p r e ­s c h i m b a t compoziţ ia ciocolatei, s co ţând m ă l a i u l şi m a t e r i a co lorantă şi în locu in -du- l e c u zahăr , vani l ie şi ch iar a r o m a t e din A s i a .

*

I a t ă a c u m reţe ta unei p r ă j i t u r i simiple cu c iocolata del ic ioasă care există î n zi lele noastre , n u cu ace ia d i n seoolii trecuţi.

L u a ţ i 125 gr . de zahăr , 125 gr . de m i g ­dale tă iate , 125 g r . de ciocolată, 60 g r . f ă i n ă şi p a t r u a l b u ş u r i de ouă , făcute s p u ­m ă . Top i ţ i c iocolata în foar te p u ţ i n ă a p ă d u p ă ce aţi t r a n s f o r m a t - o într 'o p a s t ă p e u n foc s l a b ; a d ă o g a ţ i z a h ă r u l tos, m i g d a ­lele, f ă i n a , şi ouă le . Amestecaţ i bine totul , ungeţ i cu u n t o f o r m ă şi turnaţ i p a s t a . Pune ţ i apo i f o r m a î n cuptor , v e g h i n d c a focul s ă n u fie p r e a iute şl veţi o b ţ i n e o p r ă j i t u r ă gustoasă , d a r necostis i toare.

Revista „DE S T R A J A "

Organ oficial al Comandamentului

Falangei Străjerelor

Redacţia şi Administraţia: OLGA COSCO

Strada Boteanu, No. 3. — Bucureşti.

R e v i s t a apare l u n a r : - : Abonamentele pe an 120 lei

TIPOGRAFIA ZIARULUI „UNIVERSUL" S. A. BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23 — 25.