Ariul al XCIX-lea Ni. 7 NUMĂRUL 2 Le» Braşov Duminecă 26 Ianuarie 1936

>ACŢIA « i ADMINISTRAŢIA 9SAŞOV, 8VEÁDÁ LUNGA Nr. 6.

Tataion 226 AboBOment anual 200 lei.Pcafra «fcreinătate 600 lei.Pentru autorităţi B00 leL Anunţuri, reçlame, după tarif.

fONDATi L i 1838 DE G M O U H E MB1I1IIApare de trei ori pe săptămână

Ia cursul lunei Ianuarie listele alegătorilor fiind expuse Ia primării, cetăU nii sunt datori să controleze dacă au fost trecut! in ele. In caz contrar să facă rectificările cuvenite la judecă­

toriile de ocol.

L a - m o a r t e aEpiscopului Roman Ciorogarin

începând de Joi îşi doarme somnul de veci In pământul Bi­horului marele Arhiereu al Bi- sericei oitodoxe, neînfrântul lup titor pentru neam şi lege, ma rete căftui ar şi gazetar, care a fost Episcopul Roman Cioro goriu. împlinind vârsta patriar hală de 84 ani, a adormit în Domnul cu conştiinţa împăcată a imului, care şi a îndeplinit datCria fată de neamul pe care 1*9 slujit cu credinţă până în d $ a ultimă a vit fii sale.

La înhumarea rămăşiţelor sale pământeşti şi-au dat întâinire reprezentanţii întregului popor rotnânesc începând cu trimisul Suveranului, cu mai marii Bise- ricei, ai Academiei Române, cu căpeteniile armatei până la ul Hunii credincios din dieceza pe care [a păstorit-o cu atâta dra­goste ş! pe care a înzestrat-o cu toate instituţiile bisericeşti, cttHrale şi nationale, cu care aninai un mare, bun şi cuminte păst or poate înzestra turma încredinţată conducerii sale în vremuri de restrişte ca şi în zile mai bune şi mai liniştite.

Câteva date biografice din Îndelungata sa activitate vor i- lustra mai bine viata sa pildui­toare şi opera pe care ne* o lasă drept moştenire.

A văzut lumina zilei ca copil aSscut ia 6/18 Decembrie 1852 din părinţi ţărani, în comuna Pecica-romănă, judeţul Arad, ur­mând cu râvnă şcolile primare, secundare, teologia şi universi­tatea agonişindu şi toate cunoş ttafele necesare omtrhii destinat de soarte ca să joace un rol de cCfcducere în mijlocul popo* m i i din care s*a născut.

ôëupând pe rând slujbe tot ima r i în eparhia Aradului, Ivând pe teren bisericesc,

, Iar şi cultural, este hirotonit arÜifnèndrit în 1919 iar un an n ç i târziu ales episcop de pri­mai sinod al reinvialei episcopii a v ra d e l, pe care a păstorit o p ipă Ia sfârşitul vieţii sale.

Deosebit de mănoasă este activitatea sa de scriitor în toate ramurile vieţii publice rontâ «eşti. Ani de zile colaborează Ia 9Tribuna* din Sibiu înteme­iată la 1884, epoi după sistarea e i (1903), la »Tribuna* din Arad, îm Jurai d re ia se grupase »fi­n ira generaţie de pe* atunci în fnufte cu Octavian Ooga. Dela 19Ù0 până la 1917 redactează retiâta teologică „Pedagogia* dia Arád.

1919 lntemelaiă „Tribuna Bihorului* In care, neînfricat de pritàtejdla morţii, luptă contra comuniştilor până la internarea şi sucghiuniree,din care îl eli­berează armata română In ziua de 20 ApriUe 1919.

După ocuparea scaunului c- piscOpal, continuă a scrie în zidrele şi revistele de dincoace şi de dincolo de Carpati. In 1924 întemeiază revista JLegea românească* din Oradea, la care scrie luminatele sale arti­cole educative pentru preoţime.

in 1926 scrie volumul „Zile trăite*, în care trece ca într’un film emoţionant evenimentele din »războiul mondial*, »Revo­luţia*, »Sub imperiul român* şi »Pagini din războiu şi pace*, cea mai bună monografie a vre- milor prin care a trecut această parte de Jară dela război până Ia pace.

In 1931 publică un manuscris Vechi despre revoluţia lai Hcria şi Cloşca, In care se releva o houă lumină asupra caracteru lui acestei revoluţii.

La 3 Noemvrie 1918 se cons* titue consiliul ^national din B i­hor, sub preşedinţia lui Aurel Lazăr. Vicarul Roman Cioroga­riu tine locul de vicepreşedinte.

La 1 Decemvrie 1918 ia parte la adunarea naţională din Alba- Iulia şi este ales in marele sfat al nebunii, parlamentul ardele­nesc, până la constituirea pari- mentului României Mari.

Suferinţele şi eroismul cu care a purtat steagul national in re* voi u ti a comunistă, sunt eternizate în »Z ile trăite*.

In primul parlament al Româ­niei întregite a reprezentat |po* porul românesc din Bihor, ca senator, luând parte activă la legiuirea nou*.

Dupăce a devenit senator de drept prin înaintarea la treapta arhierească şi a suferit atentatul din Senat, urmează a lua parte la desbaterile parlamentare în 15 Martie 1923. Atunci rosteşte primul discurs la desbaterile a- supra constituţiei; la 18 Noem- brie 1923, ia parte la discuta mesagiu lui regal vorbind despre politica de stat a României.

La 17 Martie 1928 deschide jprintr’un mare discurs, desbate­rile asupra legii cultelor. In toate aceste cuvântări vibrează profunda lui înţelepciune şi iu­bire de patrie şi neam.

Iată în câteva rânduri activi' tatea sa ca scriitor şi ca luptă­tor national

Tot atât de importantă este şi opera săvârşită în cei 15 ani de conducător al eparhiei încredin­ţate păstoriei sale. A făcut din episcopie un centru cultura), a înfiinţat Academia teologică* şcoala de cântărefi al societăţii re­ligioase, o tipografie, un cămin pentru preoţi şi a contribuit la ma* rea armonie sufletească din ju­rul episcopiei ce a avut reper- cursigne asupra întregii eparhii.

In Sfântul Sinod a fost preo­cupat de două chestiuni mari: Reorganizarea patriarhie!, pen? tru care a elaborat regulamen­tul de organizare a Sf. Sinod, votat în sesiunea din 1931 şi învăţământul teologic, ultima sa dorinţă fiind de a-1 vedea în­făptuit

•

Episcopul Roman Ciorogariu a binemeritat pentru Neam. In viată fiind îi s’au dattoate ono­rurile pământeşti, a fost procla­mat membru de onoare a Aca­demiei Române, a Sindicatului ziariştilor din Ardeal şi Banat,

conferindu-i se unele din cele mai înalte crdine ale tării.

Murind, Parlamentul tării i*a făcut Joi funeralii nafiotale.

După oficierea prohodului a Vorbit Mitropolitul Nicolae Bălan în numele Sf. Sinod, arătând viefa pilduitoare a episcopului Ciorogariu.

împins de dorul nestăpânit de a fi părtaş in lupta naţională,— a spus L P. S. Sa — defunctul s’a dedicat de timpuriu scrisului închinat unei soarte mal bune a poporului român.

Cei ce vor răsfoi gazetele, vor avea prilejul să constate cât de plină de curaj a fost opera episcopului Roman Ciorogariu şi pe acest teren al vieţii noas­tre publice.

Ajuns vicar la consistoriul din Oradea, aici Iau găsit valurile tulburi ale bolşevismului ma­ghiar pe cari le* a înfruntat cu bărbăţie, gata de jertfă, asemeni străjerului credincios până la moarte. Şi când privea cu ade­vărat moartea în fată odată cu ziua învierii, a sosit armata ro­mână scăpăndu-1 „din primejdie.

Atunci a văzut minunea între­girii neamului. Momentul a fost atât de cutremurător încât i a dominat suflatul pentru iot res­tul vieţii, întărindu i conştiinţa de providenţială sentinelă, aici la graniţa de vest a tării

Aiur> s la capătul călătoriei astăzi, după cuvintele Scripturii

păzind credinţa, neamul întreg şi Biserica lui 11 petrece cu re­cunoştinţă la locul de veşnică odihnă şi i aduce mulţumire şi laudă lui Dumnezeu, care în vremuri afât de grele i-a trimis propovăduitor şi profet ca feri­citul adormit intru DomnuL

U aşezăm îa această casă a Domnului nu pentru a 1 uita ci pentru a-l avea mai departe strajă neadormită aici le grani­ţele tării, ca şl de dincolo de mormânt să trimită fiilor nea* mului său îndemnul care a vră jit întreaga lui viată: »Iar voi vă luptaţi ca buni ostaşi ai lui Hristos şi ai naţiei voastre*.

Au mai vorbit d-nii A, Im - broane din parlea ministerului Cultelor, Ion Lupaş îa numele Academiei Române, episcopul Andrei Mager, arhimandritul Suciu, generalul Gheorghieş în numele armatei, prefect Bâncllâ în numele judejului, dr. Vasile Bledea primarul municipiului, Teodor Nes preşedh^le Cesei Nationale în numele asociaţiilor culturale din Oradea, d-na Meteş în numele femeilor ortodoxe ro­mâne, dr. Victor Stanciu Cluj In numele Frăţiei ortodoxe ro­mâne şi Ulpiu Traian Gomboşiu In numele sindicatului presei din Ardeal şi Banal

Sicriul cu rămăşiţele episco­pului Ciorogariu a fost apoi depus în cavoul ctitorilor dela catedrala ortodoxă.

Seria infinită de tâlhării, co­mise pe socoteala tării şi a ce­tăţeanului cinstit, de bandele o* vreeşti, organizate în cârdăşii de jaf, cu ajutorul şi complici­tatea unor români cu influentă, inconştienţi şi trădători ai naţiu­nii, şi-a ajuns par’că apogeul, răbufnind din craterul mocirlelor noastre publice, explozii^ de no­roi, ale căror duhori ne înăbuşe şi ne încleştează pumnii de ru- şine şi revoltă.

Panamalele scabroase recente, Nacht-Vasilescu şi acum Orosz- Cagero, şi celelalte, ne dove­desc clar, că în codrii Româ­niei -şi In scorburile subterane ale bărăganului nóstru ^sălăşlu- esc bandiţi şi piraţi, scăpaţi din; mlaştinile secate ale globului,, sau din vizuinile părăsite de Dumnezeu ale Ungherelor noas­tre sociale.

Iată care este adevărul: trăimo iluzie a ţării româneşti. A- ceastă tară. creiată prin sufe­rinţe milenare, nu este în reali­tate a noastră. Nici ca aspect şi înfăţişare moral-culturală,’ şi nici ca dominiu cu titlu de propri< etate. *

Căci atâta vrême, cât pe a» ceste plaiuri, bogate, strămoşeşti,; economicul, ca factor rea l1 de1 stăpânire, este în mâna evreilor^; atâta vreme, cât principiul so­cial, — ca factor de dezagre­gare naţională — este impus; în mod ocult şi pe faţă, organi­zaţiei noastre de stat şi naJ ţionale, de pressa şi forţele e- vreeştî, atâta vreme cât tot dela aceste forţe emană şi principiul

moral, ca factor »etic* — să ne gândim numai la literatura noas­tră stâlcită, la romanele porno­grafice, la ideile de destrămare morală —, zic, atâta vreme noi suntem străini în tara noastră, suntem asistenţii ridicoli şi bat jocoriti ai unei acţiunii crimi­

nale de mare anvergură, mar tori — complici ai desastrului patriei şi naţiunii noastre.

Concluzia : suntem stăpâniţi şi conduşi, osândiţi la ruşine şi peire, de oculta jidovească.

Eminentul prof. univ. şi cu­noscutul ziarist d l Nae Ionescu, în conferinţa sa recentă, rostită la Braşov, despre „Imperialism", a spus: ciuma este o realitate necesară — în determinismul e- venimentelor — dar ea nu este necesară pentru echilibrul vieţii sociale. Ciuma spiritului evreesc, în ipostaza lui faţă de societatea creştină, este o primejdie pen­tru orice naţiune. Deci ea tre­bue combătută cu ultima ener­gie. Dar a mai spus d-l Nae Ionescu: occidentalul respectă legea, românul caută s’o suceas­că în interesul propriu. Este un trist adevăr, ce priveşte însăj desigur, numai pătura noastră suprapusă, clasa politicianistă, căci românul autentic, în spe­cial ţăranul, are respect faţă de lege şi de cârmuitori, cu o sin­gură condiţie: să fie cinstiţi şl să se facă dreptate.

Românul este pentru imperi­alism, pe propriul său pământ, în cadrul tuturor meleagurilor sale, respectând proprietatea al­tuia.

Azi suntem robi, sub toate as­pectele manifestaţiilor vieţii pu­blice !

Numai un regim de mână tare, cu schimbări radicale, o totală înnoire naţională şi morală, poate să impună ţării timbrul şi carac­terul românesc şi să i creeze prestigiul pe care îl merită a- ceastă naţie oropsită.

Fraţilor, răscoliţi*vă conştiin­ţele şi acţionaţi: Să fim pionii din primele tranşee ai Frontului românesc. Trecutul şi mândria acestui popor nu mai poate su­porta îngenunchierea !

I. A l. Bran-Lemeny.

Cum semuncii

In şedinţa de Joi a Senatului d-l D. R. IOANIŢESCU, senator, a in­terpelat în chestia protecţiei muncii naţionale, pe care d-sa o vede peri­clitată prin noua organizare a Minis« terülni de interne.

Dată fiind importanţa acestei ebes-, tiuni ardente, care frământă ţara, lă- ifcăm să urmeze aici atât JÖnterpelarea d-lui IOANIŢESCU cât şi răs­punsul ministrului muncii a-l I. NISTOB:

D*1 D. R* loariiţescu : Prin noua organizare a minhterului de interne s e aprobă textul din tlegea migraţlunilor prin care au* torizatlile străinilor de a intra: şl de a rămâne în ţară, « pentru a exercita comerţ sau a munci, se dădeau de către organul de spécialité te, comisia rtdgraţiu nilor şl « e decide ca toate a-■ ceste autorizaţiuni să se dea de acum înainte de către ministe­rul deinterne.

Vrem să ştim care va *fi si­tuaţia sub noul regim. Vrem să ştim dacă se iau măsuri de res­trângere a invaziei streinilor cari vin să şi caute existenta la

noi tn iară, măsuri cari sunt cerate de imperativul vremii, — sau se ridică zăgazurile, pentru a se da posibilitate streinilor să nu intre numai printr’o sin­gură poartă — comisia migra- {lunilor — care sub actualul re­gim a fost larg deschisă, des* chizăndu-se tot atâtea porţi largi câte chesturi 8unt in |ar& şl de­pind de ministerul de interné?

Ca să se vadă cât ; de peri­culoasă este hotărârea guver­nului, citim alarma dată de: că­tre buletinul C A * P. LR. sub semnătura dlu i log. Fiorin De- metrescu, delegatul confedera­ţiei profesioniştilor intelectuali în comisia migraţiunilor.

Principial suntem contra tre« cerii organelor care exercită şi reglementează controlul strei-

? nilor emigranti'imigranti în tara noastră, la ministerul de interne.

Această sarcină de ecarisaj public nu poate aparţine decât ministerului muncii, singurul de- parlament de specialitate care

Pagina 2 'GAZETA TRANSILVANIEI Nr 7-19S6

are organe pregătite în această materie.

De aceea, întrebăm guvernul dacă înţelege să aplice în (ara noastră mâsuriie aplicate de mult timp în ţările occidentale de a se interzice înirarea in tară a tuturor streinilor cart vin pen tru a £i căuta existenta. Toţi stră­inii cari au viza consulară pen tru a întră tn fără trebue să Jie obligaţi a da tn acelaş timp o declaraţie că nu vor presta nici un fe l de muncă pe timpul cât rămân în ţară. Legaţiile dela noi ale tuturor statelor apusene cer astfel de declaraţii.

Streinii pot veni ca vizitatori, pentru tratament medical etc., dovedind că au valuta necesaiă pentru timpul cât ră nân.

A continua să lăsăm să între Sn tară muncitori intelectuali sau manuali este o provocare pen* iru Românii cari nu-şi pot găsi de lucru în tară.

Trebue să se orgauizeze ser­vicii speciale de control, pentru ca dispozitiunile luate să nu fie eludate. După panamalele cu transferurile, cu traficul de de­vize să nu t>sistăm şi la traficul cu munca românească.

Se impun grabnice măsuri ca streinii ce se găsesc actual* mente în farS* în diferite func* ţiuni, să piece.

In ultimul timp a circulat svo* nul că se intenţionează a se lăsa intrarea în tară a unui foarte mare număr de streini, conside* refi indezirabili în Oermania şi neprîmiti în alte ţări. Voim să ştim ce este adevărat în această chestiune.

D -l 1. Nistor, ministrul muncii, crede a fi normal ca ministerul de interne să dea aprobarea de şedere în tară a acelor persoane cari nu exercită aici nici o pro­fesiune. In ce priveşte pe cei ce vor să lucreze, aceştia vor trebui să aibă şi autorizaţia mi­nisterului muncii, prin comisia migratiunilor.

In ce priveşte oprirea inva­ziei streinilor în tara, d-1 mi­nistru Nistor afirmă că s’au luat toate măsurile legale şi ele se vor respecta cu toată seriozi- tatea. Continuând aceasiă poli­tică. vom bbuti ca într'un timp apropiat să înlocuim elementele streine cu elemente româneşti.

D -l D. R. Ioaniţescu: Sunt mulţumit că d*l ministru al mun­cii ne dă asigurarea că minis­terul de interne nu va avea alte atributiuni decât să verifice si­tuaţia streinilor neprofesionişti. Dar decretul publicat în M. O. trece pur şi simplu comisia mi­gratiunilor la ministerul de in­terne. comisiune spre activitatea căreia trebue să se îndrepte toată activitatea din momentul de fa(ă a ministerului muncii.

De aceea, stăruim din răspu­teri a nu lăsa ca ministerul muncii să fie privat de una din cele mai importante atribuţii, fiindcă ajungeţi atunci la desfi­inţarea de fapt a ministerului, care, in momentul de faţă este singurul organ de aplanare a conflictului dintre capital şi mun­că şi singurul organ către care sunt aţintite privirile celor patru cincimi din munca românească.

Dar — d*le ministru — spu­nem că sub regimul dv. streinii au avut un regim bun. Delegatul confederaţiei asociaţiilor de pro­fesionişti intelectuali în comisia migraţiunilor, uitaţi ce scrie în ultimul număr al buletinului AA.P.I.R : Comisiunea de nvgra ţiuni a fost cât se poate de drastică în aplicarea măsurilor de ecarisaj public, în ceeace priveşte deparazitarea ţării de streini, dar toate hotărîriie date de această comisiune vin în a* pel la dv. şi se reformează în fiecare zi, de către colaboratorii dv., câte 40— 50 de decizii ale comisiei de migratiuni, lăsând aici streini indezirabili cari o- cupă funcţiuni mănoase în dauna elementului românesc. Câte de­cizii de evacuare au fos t date de comisia migraţiunilor, tot a ­

tâtea decizii de prelungiri au fos t date de organele superi­oare ale ministerului muncit.

M rege al AnglieiPrintul de Walles — de până a-

cum — şi actualul Rege al An­gliei a împlinit 41 ani.

El s*a născut la 23 Iunie 1894 în White Lodge Richmond Park, ca cel mai mare fiu al regalui George V, pe atunci încă simplu principe. Educaţia lui a fost ba* zată pe cele mai democratice principii.

La Osborne şi Dortmouth a dus viata obişnuită a elevilor marinari. Cu prilejul aniversării de 16 ani — tatăl său devenind între timp rege — a primit titlul de principe de Walles.

In 1912 a făcut trei luni slujbă pe vasul »H ndustan"; apoi a petrecut cinci luni in Franţa. In- torcându-se în Anglia, a studiat la Colegiul Migdalen din Ox­ford, ştiinţe şi istorie.

Când a izbucnit războiul, a fost detaşat regimentului I a) grenadirilor de gardă^ unde a făcut serviciul activ.

La început a fost întrebuinţat la serviciul comandamentelor, dar mai târziu, după propria lui dorinţă şi împotriva dorinţei ge­neralului K t ehe ne r, a făcut ser* viciul şi pe front.

In Martie 1916 a fost ficut ofiţer de stat major în Eg*pt; după câteva luni a vizitat frontul italian, apoi s'a întors iarăşi în Franţa.

După războiu a întreprins că­lătorii îndelungate în toate col­turile imensului imperiu englez. In anul 1919 a vizitat Canada şi Statele-Unite; în 1920 a fost în Noua Zeelandă şi Australia; în 1921 a vizitat India şi J iponie, iar în anul 1925 a cutreert>t dominioanele şi coloniile afri care precum şi America de Sud.

El este un sportiv din cei mai plini de râvnă; e un bun cală ret, vânător, jucător de polo, turfman şi a vi a ter.

In Septembrie 1929 a dat e- xamen de pilot şi posedă şase aeroplane proprii. Ii place na tura, în mijlocul căreia se odih­neşte de osteneala sportului, ocupându se cu grădinăritul şi cu pescuitul.

La a d m i n i s t r a ţ i a zia rului »G azeta Transilvan iei“se aflâ de vânzare romanul V A L A H “ al d-nei E lisabeta

Henţiu Preţul lei 50,

România şi Regele GeorgeIn şedinţa solemnă ţinută de

Liga Naţiunilor cu prilejul morţii Regelui Ceorge al V*lea al An- gliei, d l N. Titulescu, ministrul de Externe al României, a rostit următoarea cuvântare :

„Cruda pierdere ce a în­cercat Imperiul Britanic a emoţionat adânc întreaga naţiune română*

„Legăturile foarte puter­nice dintre Marea Britanie şi România ne fac să re­simţim acest trist eveni­ment ca un doliu national.

„M. S Regele Carol, Au ­gustul Meu Suveran, este rudă de aproape cu Marele Dispărut.

„Românii de pretutindeni vor vedea totdeauna un is- vor de adâncă gratitudine în rolul pe care l-a jucat Imperiul Britanic şi marele lui Rege, în realizarea uni­tăţii noastre nationale.

„Purtătorul de cuvânt al României, care vă vorbeşte în aceste momente dure­roase, nu va uita niciodată i că a avut prilegiul să re­

prezinte tara sa în mai multe rânduri la Curtea dela St. James, timp de zece ani împliniţi.

„El a considerat totdea­una şi va continua să con­sidere această acţiune de colaborare intimă şi conti­nuă cu poporul britanic, ca cea mai bună şcoală politică a vieţii sale, şcoală a cărei cel mai sigur rod este mândria de a aparţine rasei umane cu aspiraţiile ei veşnic nesatisfăcute de justiţie şi de ideal.

»Cu aceste sentimente de dureroasă şi înaltă a- preciere, Augustul meu Su­veran şi guvernul român aduc condoleantele lor Fa­miliei Regale a Marei Bri­tanii şi onorabilului repre­zentant al Regatului Unit, aci prezent.

„A lucra pentru pace, iată testamentul politic al M. S Regelui George V. România se leagă să-l e- xecute cu devotatiune“.

Cugetări despre respiraţiune

Chiar distrat dă atenţie res* piraţiunei tale (Buddha 6001. H)

•

Cel mai înelt drum îl par­curge, cine închide bine porţile instinctelor sale, îşi stăpâneşte inima şi prin respiraţiune de­vine stăpânul gândurilor sale. (Sistemele orientale filozofice Hatja Yoga şi Raya Yoga).

•

Toţi oamenii mşri (Napoleon, Bîsnerk Goethe, Ştefan cei Mare, Mihai Viteazui) au avut un torace bine desvoitat şi un amplu ritm respirator, toti oa menii cu o respiraţie scurtă şi schimbându-şi mereu ritmul sunt răi, msrocănoşi, nemulţumiţi, fri­coşi, pesimişti, influenţdbili, ne- având energia de a păstra şi executa hotărârile luate. (5. S.)

•

Ştefan cel Mare a suportat arderea cu fter roşu a ranei sale fără s:râşnire în o expi* J raţie forţată. Un simplu duş 1

rece, o săritură mai mare, dar şi ©ri*ce faptă de vitejie o faci in decurs îl expiraţiunei prelun­gite. Supărarea şi furia nu te pot cuprinde dacă Iţi păstrez' regularitatea adâncă a ritmului tău respirator. Na neglija deci în plimbările şi excursiile tale ritmul regulat respiratoriu cu inspiraţiuni şi mai ales expira- ţiuni cât de lungi. Şcoala de marină americană nu pnmeşte elevi, cari în loc de 16 respi- raţiuni pe minut să nu fie în stare s$ facă în 2 minute abiao singură inspiraţiune şi o sin* gaia expirfiţîune. ( 5. S )

mNu lăsaţi ca centru corpului

vostru atât de neestetic să fie abdomenul din cauzi supraali- rnentării şi nu toracele b*ne desvoltate.In un corp făcut estetic prin minunata şi simple şcoală a a respirafiunei îşi găseşte uşor templul lor şi sentimentele mai superioare (S. S.).

•

împrospătează ti sufletul cu respiraţii adânci în răcoarea dimineţii şi absoarbe ca pe ml

rosul unei flori gândurile plă­cute lui Dumnezeu. Exemplu: Inspirând şi espirând adânc re­pet în gând, vreau sS fiu butii vreau să fiu bun (H oorê de Balzac).

Din colecţia Dr. M. Suciu-Sibiamu

Pentru fraţii din Basarabia

Soc . Crucea Roşie filiala Bra« şov a mai primit următoarele contribuiri pentru înfometaţii dinBasarabia :

Dela şco li: Braşoo, Liceal de fete »Principesa Elena* lei 26 762. Şcoala primară „Dr. Va* sile Safiu* lei 2.186, Lichid •Andrei Şaguna" lei 1.579. Şcoala Primară Nr. 1 baefl lei 1395. Şcoala de copii mici lei 1000 Şcoala Primară Nr. 4 lei 586. Şcoala Prot »Maria B. Baiulescu* lei 551, Şcoala pri­mară Nr. 1 fete lei 458. Şcoala de arte şi meseri lei 480. Şcoala comercială de fete lei 428, Şcoala primară Nr. 1 de fete lei 386 Şcoala primară Nr. 5 lei 246 Şcoala primară »I. Popazu* lei 150. E evul R. Gămulea lei 111. Şerpia primiră Nr. 3 lei 40.

Zirnesti. Şcoala primară ci.III iei 1157.

Satulung. Şcoala profesională lei 900.

Total lei 38 415.Dela comune: Prejmer lei

6896. Zarneşti lei 5000. Hâlchin lei 1802. Budila lei 1096. Bran- Poarta lei 687. Barcani lei 530. Tohasiul-Nou lei 400. Sahodol lei 379. Şimon lei 246. Total lei 17 036.

Prafectura |ud, Braşov lei 9410, Reuniunea fém. rom. Cristian iei 2000. Corporaţia Meseriaşi­lor Breşov lei 2000. «Oastea Domnului* Zârneşti lei 128& Corp. V Armată lei 1250. Aso­ciaţia Pensionarilor Braşov lei l i 00. Funcţionarii Băncei „A l­bină* lei 730. Banca »Albina* Braşov Iei 500. A-m c. de Înmor­mântare a pensionarilor Braşov lei 500 Ioan Tiberiu comersent lei 500. Soos Adalbert*Turda lei 200. Total iei 19.378.

Total Iei .lei 74.829Colecta anterioară . tei 140.785

Total general. . t»> 2»5.612

Abonamente ia Grazota Transilvaniei se pot face şs ianar

Ce vârsta poate ajunge omulCea mai bătrână fem eie din lume.

Fără îndoială că au fost Ife* mei şi mai în vârstă decât e- ceasta de cere ne ocupăm, insă foarte probabil că ele^au trecut în tăcere mai ales că o astfel de constatare nu măgu leşte nici o femeie. Până la două zeci de ani mai merge, dela a- ceastă vârstă fiecare femeie ar dori să i se opriască anii pe loc. Sunt însă şi excepţii, iar cazul Caterinei Plumket face parte din acestea.

Englezoaica aceasta nu şi*a ascuns niciodată vârsta. A fost contemporană cu Byron şi Wal ter Scott. S’a născut la 1820 şi a murit puţ n timp înainte de a împlini 120 ani.

Se trăgea dintr’o familie de irlandezi. Tatăl său, lordul Plum ket, a fost episcop anglican la Tuam şi fiul primului ministru al uniunii parlamentare din Ir* landa dela începutul secolului trecut. Caterina Plumk it poves­tea cu mult entuziasm, în ulti mile zile ale vieţii jsale, despre prietenia dintre tatăl său şi ro­mancierul Walter Scott. A făcut cunoştinţă cu marele romancier englez încă din copilărie. Scott îi povestea istorioare frumoase înainte să adoarmă, care au ră*

mas cele mai scumpe amintiri din viaţa de copil.

Cea dintâi călătorie a Cate­rinci a fost făcută cu vaporul din Irlanda spre Anglia. In 1839 a călătorit pentru prima oară cu trenul de la ;Londra la Bir­mingham. Deseori înainte de moarte îşi amintea de încorona­rea reginei Victoria din 1838. D i asemenea nici de războiul Crimeei n’a uitat Caterina până la moarte.

Caterina Plumket, născută în epoca napoleoniană, a supravie­ţuit peste Cinci generaţii. A duso luptă nesfârşită contra Con­cepţiei libere dintre cele două sexe. (C e ar spune fica episco­pului anglican dacă s’ar scula acum din morţi?) Era de părere că educaţia sportivă şi higiena tinerelor generaţii le îndepăr­tează de la un traiu îndelungat. »Nu cred că mulţi dintre tinerii de azi o să mai ajungă la vârsta mea*, spunea Caterina Plumket. Şi asta fiindcă tineretul îşi pro* cură singur griji şi greutăţi. Cu toate că a călătorit cu vaporul şi trenul, Caterina Plumket n’a mers niciodată cu automobilul.

Nu i plăceau cinematografele şi a refuzat în cele din urmă şi

radio. Deşi a murit la o vârstă destul de înaintată n’a fost Ca­terina femeia cea mai bătrână din Europa. Cea mai în vârstă femeie din Europa a murit în anul 1935, luna August si se numia Kulie PenyckoivadinJCeho* slovacia. Se pt>re că femeia a- ceasta n'a fost niciodată bolnavă si zeci de ani a mâncat alimen­tele fára sare. A trăit 122 ani.

Din ştirile căpătate din ziare Zaro Aga a vorbit adeseorî de cei 164 ani ai săi. Au lipsit însă documentele care să confirme acest lucru. In urma cercetărilor I ştiinţifice se poate spune că Aga Zaro ar fi trăit 120 ani, iar declaraţiile lui privitoare la vârsta înaintată sunt puse pe socoteala lipsei de memorie.

De nenumărate ori s’a pus probleme: până la ce vârstă poate ajunge de obiceiu omul? După constatările de până a- cum se pare că vârsta la care poate sâ ajungă un om e de 158 ani. Această vârstă a fost atinsă, după o cronică franceză, de Marie Pis, care a murit în 1828.

Thomas Pareen, despre cere se ştia sigur că se născuse în 1483, a murit la 15 Noemvrie 1635, deci în vârstă de 152 ani. In 1932, în ziua de 1 Octomvrie, a împlinit 100 ani Wilhelmina E'mers dela Berlin. Nu şi pier­duse încă frăgezimea memoriei.

In anul 1926 a murit, într’un sa- din Elveţia franceza, cei mai băl frân om născut la 23 August 1822. Cetăţeanul se chema Jac­ques François Baudat. Era fiul unui viticultor de sat şi el în­săşi a avut aceiaşi ocupaţie până la moarte. La vârsta de 95 ani îşi făcea singur brazdele pentru zarzavat şi căra pământ prin vie.

In ziua când a sărbătorit 100 ani consiliarul cantonului i-a tri­mis un butoiaş de vin delà Vil­leneuve, pe care bătrânul l-a băut cu mare plăcere pentru că niciodată nu ocolise sângele Domnului. (Ceps).

Conferinţe. D 1 profesor uni* versitar ion D. Stefănescu va ţinea, în cadrele Universităţii Po­pulare a Ligii Culturale, în sala festivă a Cercului militar o con­ferinţă despre » Orientări în cer- cetăţile de artă românească*. Data conferinţei a trebuit să se schimbe în ziua de Dumineci26 Ianuarie, orele I IV 4 a. c.

— Duminecă 2 Februarie, va vorbi d-1 prof. univ. istrate M i­ce seu, directorul Baroului de Ilfov.

— Azi Sâmbătă Ia ora 6 4 a, va conferenţia Snlsala liceului „A. Şaguna* d-1 prof. univ. Const.C. Giurescu.

Sr 7 1936 GAZETA TRANSILVANIEI7

NO TE DE DRUM.

DOR DE DÏÏCÂ'D e là marea Jam boree internaţională a ce rce taş ilo r s e ­

n io r i d in Suedia (In garö ).

C I N E M A „ A S T R A "SiiimSSmSSSiSSSSmSSSSSBämmSSSSSSSSSSSSäSSm SSSSSSm miSSSSSmSSSS

D elà 24 IAN U AR IE

ANDY ONDRAComedie muzicală

BLITZ-BLANK2 ore de râs

W olf Albach Retty, Hans Richter, Fritz Odeman Regie: Carl Lamac. Monopol: Ero-Film Braşov?---—.. . I I I ! I ■■■■................................. .

DIVERSE

— Urmare. —Spre seară, după ce accesul

vizitatorilor s’a rărit, majoritatea noastră plecăm să facem cu­noştinţă cu jamboreea. Cunoş* team mulţi cercetaşi şi cerce- taşe. Admirăm frumoasele si- leţiene ín costumele lor natio­nale şi stăm de vorbă cu cer- cetaşele din toate ţinuturile P o ­loniei. Un foarte simpatic co- mandant polonez, profesor ds limba franceză, pe care îl cu­noaştem, ne invită la masa lor. Printre invitaţi figurau, subsem­natul, Si mic}, Florescu şi Scobay. ■Ni se servi cacao, brânză po­loneză, şuncă şi alte bună lăţi, punându-ne în situaţia de-a nu $ti cum să le mulţumim, Ne-am despărţit buni preteni, urmând ca la rândule să ne întoarcă vizita.

Intre timp, la coborârea dra­pelului în tabă a no i str ă, d l insp. Nedelcu, mulţumeşte tu­turor pentru impresionanta de­filare.

Ploaia nu înceta o clipă fă­când impresia, c’o să dureze multe zile în şir, umplându ne sufletul de amărăciune. Citeai ipe fetele adormite ale cerce­taşilor dorul zilelor frumoase.

15 Iulie. Ziua muncii .sortită complectârii definitive a taberii. Consemnul era ca nici un cer- ceiaş sâ nu părăsească tabăra ipână la terminarea lucrului,

In zori de zi, la deşteptare, a* vurăm plăcerea să vedem o zi frumoasă cu cer senin, iar prin­tre brazii înalţi cari înconjurau corturile noastre, observăm cum ^soarele matinal răsbate frunzişul des, cu săgeţile*! de foc.

O dată, sculafi ne întreceam în activitate. In tot acest timp ac «esul streinilor era în creştere. Ne cam stânjenea în activitatea noastră prea multe .Chantszet*- uri (schimb de insignii) care se făceau între polonezi şi noi. De altfel chiar un polonez ne-a spus că în tabăra noastră pot face cele mai potrivite „Chantszet*' ari. — »Foarte bine, — a spus oarecum spiritual comandantul taberii d-1 prof. Botezatu, — cei mai nimerit ar fi să instituim în tabăra noastră un birou de schimbat*.

Cercetaşii şi cercetaşele po­loneze odată cu idepunerea ju­rământului nu mai au voie să bea alcooluri, nici chiar vin ori bere. Dealtfel sunt foarte scumpe. Cum aveam la noi câteva sti­cluţe de vin Stirbey, am căutd să tratăm pe unii din musafirii nojtri de tabără cu cât« un pa l i » de v;n. Am fost refuzaţi ca*

[ tegoric.Seara are loc prima şeză­

toare oficială pe jamboree. Toate naţiunile participante, cu gaz­dáié împreună în număr de peste 25.000 eram adunaţi pe stadion.

Ora 9 seara. Limbi de foc a- runcau mii de scântei pierzân* dü-se în văzul ochilor noştri. Luna palidă încadrată de un*nor alburiu dădea şezătorii măreţie de simbol. Cercetaşii tuturor |ă*

iilor printr’un p la i bine stabilit,I Işl ocupau locurile pe stadion.

Tribunele gemeau arhipline de lume.

La ora 9.15 se începe fşeză- toarea. Imnu* Republice! Polo­niei condus de o abilă persoană

I având în loc de baghetă un Liema aprins, dirija miile de "spectatori. Ordinea şi disciplina era de admirat. D jm aea o li­nişte mormântală printre mul­ţimea ce asculta programul care se desfăşura prin hauiparleuri. N’ar fi îndrăznit nimeni să strice această pace printr’un şopotsau printr’o glumi.

de Nie. Căpăfână-Turcu,cercetaş senior.

Şezătoarea a durar 3 ore, ca la sfârşit mulţimea să se retragă în aceeaşi ordine în care a sosit.

Printre multe carnete oferite de cercetaşii polonezi pentru autografe» într’unul involuntar mi*am aruncat ochii cu câteva pagini mai înainte, pe care era serfs de un cercetaş ungur:

Kitartás lengyel test vé ram és, az igazság ideje nincs mesze,— ceeace tradus înseamnă :

Perseverentă, fraţilor polonezi, timpul dreptajii nu este departe.

Iată. încă un gest revizionist din partea lor. Ungurii chiar cercetaşi fiind oriunde se gă- sesc, nu scapă ocazia de a face propagandă revizionistă.

16 Iulie. Iarăşi coşmarul. Ploaia. Activitatea în tabără ca ş! in întreaga jamboree stag­nase compiectalmente cercetaşii petrecânduşi timpul în corturi, citind ori povestind amintiri de acasă. Numai patrula de servi* ciu, la bucătăria plină de fu î i , cu hainele ude, continuau cu gătitul prânzului. Cehoslovacii cari anunţară că ne vor f ace o vi­zită, la ora 11 sosiră cu or­chestra şi drapelul în fruntea detaşamentului.

Ii primirăm cu urări de bine venit, dându le onorai. Măguliţi de această atente specială, prin puţine cuvinte ne arată dragos­tea care*o simte în mijlocul nos­tru, al cercetaşilor români. Ne fotografăm împreună, şi ne de lectară cu câteva erii nationale. După plecarea oaspeţilor ceho­slovaci, d l colonei Sâmboteanu ne împarte banii (zloţi polonezi) atât de mult aşteptaţi. In sfârşit, după atâtea ‘ zile n- vedem cu bani în buzunar. E am fericiţi că putem trimite acum vederi în tară, părinţilor şi celor dragi.

Recunoscători d lui c o l Sâm* boteanu, pentru interesul ce l’a depus pentru obţinerea devize lor în condiţii favorabile nouă, îi făcurăm o manifestaţie de simpatie.

De>acum numai aveam stare să rămânem în tabără. Eram nerăbdători, deoarece banii ce i aveam în buzunar, nu deschi­deau noi perspective, în ceasu­rile când .magazinele instalate în centrul jamboreei, aveau să se deschidă.

In urma propunerii comandan* tului Băileanu, mergem să vă dem tabăra cercetaşilor. Ordinea şi curăţenia domnia peste tot. In tr’un cort, două cercetaşe bol nave, vârâte sub pături, se bu cură mult de vizita ce le* am fă­cut o. Din vorbă în vorbă uita­sem să plecăm, discuţia noastră atrăgând între timp şi alte sim patice cercetaşe, cărora severa lor comandă le făcu aspre mus trări din cauza întreţinerii prea intime cu noi.

Am observat gestul acesta şi ne-am retras, spre desamăgirea fetelor. Intr’altă tabără ni s’a servit ceai. La cercetaşele din < Lwjw (Lemberg) am fost trataţi cu prăjituri. Se apropia seara, şi cu ea ora de şezătoare, unde detaşamentul nostru avea pro- gram dimpreună cu celelalte detaşamente streine.

Era ora 6V2* şi tocmai ne în­torceam din vizită, când cineva ne anunţă că unul dintre cer cetaşiij români făcând, bae s’a înecat. In goana nebună îngri­joraţi şi trişti la aflarea vestei alergăm spre tabără. D 1 prof. Popovici, secretarul detaşamen­tului surâzător aşteaptă sosirea noastră. Intrebându-1 de neno­rocirea care s’a abătut asupra noastră, ne ră3punde că n’a fost decât o înscenare a d-sale pen­

tru a ne aduna mai repede pen­tru şezătoarea de seară.

Uşurat! sufleteşte, pornim în­colonaţi spre şezătoare unde ţineam să fim printre primi so siti. Programul improvizat a reu­şit de minune, stabilit fiind un duel între noi şi unguri. Tot dela şezătoare d 1 insp. Nedelcu a vorbit la radio poporului ro* mân, transmiţând salutul cerce- taşilor români din Polonia,

17 Iulie. In această zi, prin programul interior al taberei noastre eram de serviciu la bu­cătărie dimpreună cu d nii co­mandanţi prof. Popescu Vasile dela Lugoj, Sebe Costin dela Bucureşti, ajutaţi de cerce te şi! Costescu, Bjranovski şi Vlasie, cercetaşi destoinici donat! cu mult spirit de iniţiativă. Des de dimineaţă la ora 572 spălam mormintele şi aprindem focul. Pentru ziua de astăzi afară de ceaiul de dimineaţă aveam pen tru prânz de pregătit o ciorbă rusească şi ghiveci călugăresc.

Era prima z\ dela sosirea noaâtră în tabără când mânca­rea a reuşit întrecând orice aş teptare.

Restul cercetaşilor cari nu e- rau de serviciu continuară cu viz’tele de complezentă.

In ziua următoare, cei cari vroîră, în schimbul same! de 4 zloţi (80 lei) puteau vizita ora­şul Lodz, renumit prin marile fabrici de ţesătorie. Csi cari au avut ocazia să le vadă ne au dovedit că se găseşte cea mai mare fabrică de tesătorie dia Europa.

Seara la ora raportului ^ d l insp. Nedelcu ne anunţă că a doua zi de dimineaţă vom pleca pentru 3 zile în excursie prin Varşovia, Danzig şi Gdynia.

19 Iulie. Deşteptarea era fi­xată pentru ora 3 dimineaţa. Bă- ieţ i nu se îndurau să se ridice din aşternut.

— Deşteptarea I Strigă pentru a zecea oara, dintr’un coli şeful de cort. Băieţii ici colo încep să se dcsvelească alene. Con­tinuând să dormiteze pe margi­nea patuiui. U auI dintre cerce­taşi, nu ştiu prin ce minune se echipă mai de vreme şi de a fară anunţă că d-1 insp. Nedelcu vine în inspecţie. Cât ei bate din palme, bieţii se ^echipează şi stăteau gata de plecare.

L i ora 4 era fixată plecarea din tabără, şi cum mai aveam15 minute până să pornim, în­cepu o ploaie torenţială cum nu mai văzusem până atunci în Polonia, deşi am avut parte de ea aproape în fiecare zi. Na era aproape imposibilă plecarea spre gară. Totuşi prin ploaie, încolonaţi pe două rânduri, sră- béteam aleele jamboreei, ca în* sfârşit după o jumătate de oră să ajungem la gară uzi leoarcă. Odată tocurile ocupate în com partimente, nu ştiam ce să fa­cem ca să ne uscăm puţin e chipamentul.

Oeirnitura de tren pusă ia dis­poziţie ne duce prin ploaie spre Varşovia, metropola Poloniei.

— Va urma. —

Pentru adulţi şi copii debili,slăbiţi, anemtei, nervoşi, conva­lescenţi şî lipsiţi de poftă de mâncare

Vinul Tonic China-ferugi- nos Cuteanu

este preparatul cel mai reco« mandabil. întăreşte şi reconfor* tetză organizmul şi regenerează sângele. Are gust plăcut, efect sigur şi este bine tolerat de

organism. Preţul Lei 46.De vânzare în flacoane origi­

nale de Va kg. la

Farmacia GH. CUTEANU„La Stea*, B raşov Str. Lungă 5.

3—6

Averea lui Rudyard Kipling

Celebrul scriitor englez Ru­dyard Kipling, care a încetat din viată mai zilele trecute, a lăsato avere de 750.000 lire sterline. Se pare că Kipling atinge re­cordul în ceea ce priveşte bo­găţia scriitorilor englezi: a fost cel mai bogat dintre dânşi. In rândul întâi era socotit până acum scriitorul englez sir Hali Cnine, care a lăsat un sfert de milion lire sterline. Câteva cărţi i-au adus mari venituri scriito­rului englez, ca de pildă »Car­tea junglei* i-a adus un venit de 10.000 lire sterline anual. Numai în America se vindeau peste 100000 exemplare din cărţile lui anual. Pentru un sin­gur cuvânt Kipling primea 2 şi­lingi şi jumătate, adică între 70—90 lei. Cu 11 ani în urmă Kipling a închinat naţiunii ma­nuscrisul celei mai celebre din operiie sale: ,Kim* Aceasta nu se află depus in arhiva mu­zeului din Londra. Abia acum va putea fi cercetat şi văzut de public, fiindcă autorul a cerut ca darul său să nu fie cercetat de nimeni pe timpul vieţei sale. (Ceps).

în chestiuni de corner ci, trecut de 35 ani, se caută urgent pen­tru o mare Întreprindere comer­cială, în apropierea Braşovului. Oferte până la 31 Ian. a. c subC. F. A., la »Secţia de reclame K. Z * Str. Voivochl Mihai (fost Vămii) No. 14. 30 1 -2

tAsociaţia Funcţionarilor

cătoreşti din CircumscriptiaCorfi de Apel Braşov, aduce la cs* noştinţă, încetarea din v ia fi e iubitului coleg

Andrei Şelari»g efler la Tribunalul Braşov, Sec*^ fia Tutelară, încetat din viaţă for ziua de 19 Ianuarie 1936.

înmormântarea a avat lo c f it ziua de 22 Ianuarie 1936, Ia G fc mitirul Bisericei SfL Nicolae/

F ie-i ţărâna uşoară l

« n a

Doiisoan ä L äceza, maj nara caută serviciu* Aares» la ziar. 23 Z—3

Casă de vânzarecu trei camere, grajd, şopnri # grădină. Strada Podu Cretoîof No. 90 a). 29 4— 5

M I 7 D I ? 8orte 8pe* IY L Jl2/ Jlv C j ciale devâ /a e. Informaţi! la ziar.

27 1—3

Cunoscătorii preferi n a n ii vinurile

„Dealul Zorilor*fiind cele mai alese şi n a iiva ir Specialităţi neîntrecute :

Băşicafa, Riesling, Q nssMft Negru Vârtos şi Ntcam\p£| SandaCabernet etc,

Singurul depozit de vânzaie k r 6raşoo, în str. Zece McA N r« (lângă Fabrica de gaz aeritaoŞ

Seroim la domiciliu, după cerere

In saloanele Restaurantului „TRANSILVANIA“..— -----------— --- -- ----------- --------- -----va concerta renumita orchestră „ ]A Z Z " compusă din 6 dm m f

sub conducerea dre i : So fia Stăncescu

cu începere dela 19 Ianuarie 1956.

Se vor executa:

Cântece clasice, naţionale şi moderne în frunte cu renumita (fisenzisr

R I T T AP, S. Direcţiunea restaurantului „Transilvania*, a amenajat îa sslftat nele sale un loc special de dans, localul fiind deschis toată rtaapëea'

Preţuri obicinuite. D irecţiunea.

RESTAURANTUL -B O D E G A £>

„AZUGA“ £din Piaţa Libertăţii, mărindu-şi localul ţp*

a deschis localul din etajul I. £constătător din trei saloane complect

renouate cu confort modern : :

Orhestră de primul rang. Dans In fiecare seară»Separeuri pentru societăţi, nunţi, banchete etc.

►

Mâncări şi beuturi alese şi variate.Serviciu prompt. Preţuri moderate. ►

Patronii : ►G. Ardelean, 1. Ciupală

201*3W W W T T V W T V V V T W V T V V V T T V V V m

GAZETA TRANSILVANIEI Nr 7— 1936w

Acţiunea „Frontului Românesc“*

Marea mişcare naţionalistă îdedanşată de d l Dr. Alexandru ^Valda Voievod a prins rădăcini adânci şi în judeţul Sălaj. Incre* diluările făcute direct de d-1 ^Vaida pentru diferitele localităţi ^âîn judeţ au realizat Comitetele lo ca le activând cât mai intens pentru lămurire a maselor. Pen- iru coordonarea tuturor, comite* telor locale şi complecta orga*

9tizare judeţeană a Frontului Ro­mânesc în Sălaj s’a aşteptat oânfi la găsirea unei persoane ide o largă suprafaţă sociălă, «a r e să poată veni în Nordul Jţnjl^uLui cu o autoritate demnă Se.fBßreß ideie.

Acest conducător a fost ales ■Se d-1 Alexandru Vaida Voevod in persoana cunoscutului lup­tător naţionalist Dr, Sever Dan fost ministru. Domniasa a venit tn judeţ Sâmbătă 18 Ianuarie însoţit de Părintele Man, con­ducătorul provizoriu al Frontului Htmnânesc din Sălaj, în capitala Justul ţii la Zălau. Tot pentru aceiaşi zi au fost convocaţi mem- brii fruntaşi ai mişcării din ju- deţ la Hotelul «Continental0 din jZălau unde a avui loc consfă­tuirea şi constituirea oyrg. jude­ţene., Şedinţa de constituire s’a pnui între orele 10—1 fiînd de^* cbisă de părintele Man. D-sa explică situa|ia Frontului Româ­nesc în Sălaj pentru care se ;a§tepta sosirea unei persoane ’jtroeininente, iar acum când d-1 Dr, Sever Dan, fost ministru, a acceptat conducerea acestei o r ganizaţii oferite de d-1 Alexandru Vaida. Voevod, d-sa îşi consi- «deră misiunea încheiată expri- mânduşi adânca satisfacţie că Jud. nostru şi-a găsit un condu* «ţitor distins.

D-l Sever Dan luând condu­cerea şedinţei, îşi exprimă a* dânca încredere în mişcarea Frontului Românesc din Sălaj şi după expunerea programului de activitate şi a situaţiei poli- ti ce din ţară, D-sa procedează la organizarea Frontului Româ­nesc din judeţ numind în fiecare plasă câte un şef de sector.

Astfel sunt numiţi şefi de sec­toare următorii domni: Dr. Li- viu Mihali avocat, la Valea lui Mihai; Dr. Iuliu Pop avocat, la Cărei; Dr. Vasile Condor avo­cat, la Tăsnad; Pompei Tolca profesor, la Şimleu; Sabin Paul profesor, la Crasna; Dr. I. Făr- caş avocat, la Jibou; Dr. I. Mer* cea avocat, la Cehul Silvaniei;I. Cărp neanu înv. pensionar la Zălau.

Dupăce li se dă explicaţie din partea d-lui Dr. Sever Dan re* feritor la felul cum trebue să se organizeze Frontul Românesc in diferitele plase, se procedează la alegerea comitetului judeţean care se compune în felul urmă­tor : Dr. Sever Dan, fost minis­tru, preşedinte, Dr. /. Merceat avocat şi Dr. Iuliu Pop , avocat, vicepreşedinţi, Augusti Podoabă preot, secretar. Membrii în co­mitet întră toţi preşedinţii de plasă precum şi: Emil Bran vi* car Oradea, Dr. Virgil Băliban profesor de teologie Cluj, Gh. Iancu Institutor Cărei, SatelŞte* fan dir. de şc. prim. Ciobanu Ioan, Dr. Costea Traian, Grad loan şi Vaida Simion.

După terminarea şedinţei mem­brii Frontului Românesc din ju­deţ au luat masa în comun des* părţindu-se într’o atmosferă de sinceră prietenie.

Coresponden t.

M. S. Regele a plecat la Londra!>1 Cit. Tătărescu, preşedin­

ţ i e consiliului de miniştri, a fost primit Joi la amiază In au­dienţă de Suveran. Cu acest ÿÉjiéJ, t y S. Regele a semnat decrctulprin care prerogative le

pe tot timpul c&t Suve*' ta lipsi dia ţară, trec a*

consiliului de miniştri, ora 1 d. a. un coQsiliu. de

miniştri s’a întrunit \ş Ministerul arnutmenlulyi. După consiliu s’a éűA presei următorul comunicat:

Ä S S E H t ä SjUSresçu. , ,

0*1 -pnm ministru a anunţat consiliul de miniştri că M .S . R ege le va participa la funeraliile > Hegeiül George al V*lea. Gu­vernai va fi reprezentat la aceste f iM ta U r prin d-nii miniştrii: N titulescu, A l. Lapedatu, general adjutant de corp de armată Paul

lescu, ministrul apăraţii

M aj, Sa a părăsit \eri d, cu Jqr ora 4 fum. Capitala plecând din gera Cotroceni spre Londra,,

•

‘ Participarea ' Suveranului României în Anglia a fă­cut la Londra o excelentă Impresie.

Curtea Britoitică a ; £uş l a dispoziţia Suveranului jj&mâniei un Vapör de răz- fcpl, ceeace coristitifie o

^Mioare deosebită. iVaporul britanic va aş-

fepta soáirea Suveranului Ja Callais, Unde fartiilia te* Jùtn britanică Va ttímite o am basadă pentru a primi pe Regele României.

Regele Eduard VIII, Îâ- nărul monarh al Angliei,

|n «pmn de deosebită sim­

patie va trimite înaintea Suverâni*Iui României pe Lordul Muenster care a fost consilierul cel mai intim al Regelui George V şi e des­cendent din Wilhem IV. Deasemenea reprezentanţii armatei britanice şi ai ma­rinei vor întâmpina pe Su­veranul României la Callais $i-L vor conduce până la Dover.

D-l Titulescu va pleca din Geneva la Londra, pentru a întâmpina pe Su­veran.

La Dover se va pune la dispoziţia Suveranului Ro­mâniei, un tren special ce-L va conduce la Londra, unde I se va face primirea.

" Anchetă la M etropo IîaB a- sarabiei. Sinodulpermanent prezidat de d*l Al. Lapedatu mi- jiistţul culteior ahotărâl pe baza avteulşi consiliului de advocaţi al ministerului cultelor, să se delege mitropolitul Nicodem al Moldovei să cerceteze1 gravele acuze ţi uni aduşe mitropolitului Gürie pentru rea administrare a fondurilor casei arhiereşti şl eparhiale din ’Chişinău. Dacă raportul ta fi defavorabil InaP tulvl w e la t d w « J « S c a l deo comisie juridico-economică a Sf. Sinod transformatjă în tribu* nai de Judecată cornpus din 12 membrii. Daciă éomîsia aceasta

"de Judecată il va absolve, mi* nisterul cultelor poate să sesi­zeze Curtea de Casaţie, care judecă pe mitropoliţi în secţiuni uiiite ca şi pe miniştrii.

Viitoarea salarizare a clerului.

O delegaţie din partea aso­ciaţiei generale a clerului orto* dox român, compusă din preoţii P. 'Partenie, preşedintele aso­ciaţiei; Valeriu Iordăchcseu, prof, univ. şi preşed, al asoc. clerului moldovenesc şi Marin Preofescu, senator, a fost primită Joi dim. de d l ministru al cultelor, AL Lapedatu.

In legătură cu viitorul buget al cultelor, d l ministru a asigu rat pe delegaţi că va prezenta parlamentului, în această sesiune, proectul de modificarea art. 19,21 şi 31 din legea de organi­zare bisericească, în sensul do­rit de preo)ime şi încuviinţat de congre&ul naţional bisericesc: îndreptăţirea integrală la salari- zarea de stat, a tuturor parohii­lor cari nu au venituri proprii.

Salariile bugetare vor fi rea­duse la normal, adică nu vor mai fi grevate de acele curbe «speciale* şi nu se vor mal scădea din ele veniturile spita­lului, pământurilor şi caselor parohiale.

Funcţionarii Băncii Nationale trebue

să-şi declare avereaGuvernatorul Băncii Naţionale

a dat următoarele dispoziţiuni :Toţi funcţionarii de orice grad

din administrera Băncii Nsfio nale din întreaga ţară, sunt o* biigaţi a depune declaraţiuni cari să cuprindă detalii asupra :

Averei mobile şi imobile eflă- toare atât pe numele celor cari semnează cât şi pe numele so tiei sau copiilor lor.

Vor declara, dacă posedă biv juterji, tablouri şi coi oare de valoare, automobil, acţiuni, efecte sau orice ait obiect de pref.

Vor declara şi averea dotajă, depunând copie după actul dotai.

De asemenea se vor anexa în copie, acte justificative privi* toare la achiziţia tuturor bunu* rilor tn parte, din care să re­zulte data când au fost achizi­ţionate şi pe ce preţ.

Cei în cauză vor declara ori ce sumă au împrumutat*o altora, cu ce titlu şi provenienţa ei. Vor mai declara quantumul lor şi destinaţia ce au dat acestor sume. Vor arăta totodată sur­sele de venituri pe cari au con­tat in achitarea eventualelor Im* prumuturi ce au făcut.

Bvletinní Politiei.Spargere. In noaptea de 21

spre 22 Ianuarie a. c. autori ne­cunoscuţi s’au Introdus tn pră­vălia de pielărie Schland din str. Hirscher Nr. 18 prin spar*; ger ea zidului din pivniţă. Au spart cassa de bani şi au furát suma de 30—40000 lei. Caftii este In curs de cercetare.

•

A cc iden t m ortal. In seara zilei de 22 Ianuarie a. c. con* ductorul de tren Carauş Andrei, ort£jihar din Chîşineu şi ^dtlii- ciliat in Braşov, , str, Dobrogea 33, pe când trecea1 ÿéste ’ Urii, a fost surprins d e o locomotivă şi omor&t pe loc*

Tăiat de tren. In seara de.23 Ianuarie a. c. Ín típíopieféa barierei din str. Sft. Petru pe icalea ferată ş’a găşit cadavrul muncitorului KOman Iödn de, 31 ani, domiciliat în étr. Spfru Ha- ret Nr. 40 tăiat de frén. Càuzële acestui accident mortai nu se* cunosc Inèë. Cádsivrul a fost1 transpórtat la spitalul Gh. 1 Măr- zesem í•

Furt. Autori necunoscuţi au fpşri in ziua de 23 Ianuarie "ia. c. pivniţa d-lui Pana loan d l» str. Iuliu Maniu 7 de linae au furat 3 damigene cu vin In va­loare de 3000 Iei.

ULTiMA OARA.

Noul guvern francezParis, 25 Ian. (Radio). — In Virma dimisiei guver­

nului Laval, preşedintele republîcei Lebrun a însărci­nat pe d-1 Sarraut cu constituirea noul guvern* care s’a şi prezentat eri Parlamentului.

Din noul guvern face parte ca ministru de ex­terne d*l Flandin.

In şedinja de eri a Camerei partidele de dreapta au manifestat contra noului guvern. Regaliştii au de­monstrat eri seara contra noului gúvern cu prilejul unei reprezentaţii teatrale.

In ajunul înmormântării Regelui AnglieiLondra, 25 Ian. (Radio). La înmormântarea de Marti

vor lua parte personal toate Capetele încoronate, afară de Regele Italiei. Deasemenea şi-au anunţat participa­rea toji miniştrii de externe.

M. Sa Regele Carol este aşteptat să sosească mâne.

TurburSri în EgipetLondra. Din Egipet se semnalează mari turburări. Armata şi

politia sunt în permanentă consemnate pentru a reprima tulbură» rile. S’au întâmplat numeroase incidente sângeroase.

Frig năpraznic în AmericaN evY ork 25. Ianuarie. Gerul in America de Nord face ravagii.

Apa a îngheţat. Di lipsă de apă nu se pot stânge numeroase in* cendii. Zilnic se semnalează numeroase victime în oameni şi ani* male. Mii de automobile sunt înzăpezite pe drumuri. Niagara a îngheţat,

in schimb în Argentinia sunt ploi torenţiale.

Noui dispoziţii fiscaleBucureşti, Ministerul de finanţe a comunicat tuturor adminis­

traţiilor financiare că restantele anterioare datei de 1 Aprilie 1934 se pot achita în bonuri de impozite sau obligaţiunt ale împrumu­tului de consolidare 3% 1935, în proporţie de 850/0> Iar restul de 15o/0 ta numerar.

Restantele pe exerciţiile 1934/35 şi datoriile pe anul 1935/3& se achită numai în numerar.

0 victorie a Italienilor în nordul Abisiniei

După ştiri oficiale din sursă italiană şi cele ale corespon­denţilor de pe fronlul de nord, începând dela 22 Ianuarie sunt în ctirs lupte înverşunate şi pe frontul din provincia Tigre. Iniţiativa luptelor aparţine comandamentului abisinian care, cum se pare, a vrut să atenueze înfrângerea catastrofală, suferită de trupele rasului Desta pe frontul de sud.

Toate atacurile abisinlenilor, cari s’au desfăşurat fără între­rupere zi ş f noapte, au fost respinse de locul susţinut al tunurilor şi mitralierelor italiene.

In cursul zilei 'aviaţia şl în cursul nopţii proiectoarele Italiene Înlătură orice posibilitate de atac abisinian. Astfel fiind nici un fel de atac n’a ajuns la o luptă corp ia corp, fiindcă în toate ca­zurile trupele abislniene au fost risipite de focul artileriei italiene» 8tiferind pierderi extrem de grave.

Luptele începute Marti în Tembien şi întinzându*se pe între­gul front de nord se desfăşoară cu deplinul succes al armatelor italiene.

In câteva sectoare, trupele italiene au şi ocupat noi şi im­portante poziţii, respingând orice contraatac inamic.

Pierderile inamicului sunt de câteva mii de oameni.

D -l Dr. A l. V a ida-V oevod a vorbit eri la Cercul tinerime! universitare din Bucureşti des* pre importanţa zilei de 24 Ia- liuariş. Serbarea s’a începiţt cu cântarea imnului »Deşteaptă-te Române4*.

Audienţe. Suveranul a primit fa audientă Mar|i pe d-1 C. An- ghelescu, Josjţ ministru şi guver­nator al Băncii Nationale, iar Miercuri d. a. pe d-1 Dr. Voicu !Niţescu, fost ministru.

•

t A le g e re a d e deputat dela M ehediiiţi, f xată pe ziua de 8 Februarie a. c. a fos t amânată fae ziua de i 6 Februarie.

Bálul „S a lvării* — amânat, p in cauza doliului naţional de* brétat in urma morjţii régeiül Angliei, bălul „Salvării“ se a* mână pentru ziua de Vineri 31 Ianuarie.

D ela C on servatoru l de mu­zică * Astra ‘ -Braşov. Şedinţa a III a educativă a Conservato­rului de muzică .Astra* are loc în Aula Honterus M arţi 28 la- fjuarie Í956 ora 7 seara cu Următorul program:

L v. Beethoven : Trio Mi b*mol bajor tn 4 părţi.

B. Mendelssohn : Trio In Re» minor în 4 părţi.

Executată de d*nii Imanuei Bernfeld. pian. WiL Teutsch Vioară. Aug. Moldrik, violoncel.

•

Parlam entu l a luat vacanţă ţncepând de eri pe timp de 10 iile.

•

A v iz im portant Anunţăm pe asiguraţii noştri că d l Dumitru Căpătină din Braşov Str. Pa­jişte 9, nu mai este reprezen­tantul societăţir noastre, deoare­ce a fost îndepărtat, pentru gra­vele abateri şi incorectltuiini ce a comis.

Asigurarea Românească31 1— 1 Bucureşti,

tipografia »ASTRA* Braşov. — Editura »Tipografiei Victor Branisce^Braşov".Redactor şef şi girant s Victor Brani ce