Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XVII • Nr. 190 • iunie 2016

ÎNTÂLNIREA FIILOR SATULUI NADĂȘDuminică, 26 iunie 2016, va avea loc întâlnirea fiilor satului Nadăș.

Manifestările se deschid la orele 12.30 cu slujba de mulțumire oficiată în incinta bisericii și parastas de obște la troița eroilor.

Programul artistic va fi susținut de renumiții soliști de muzică populară DANA IVAN și IONICĂ IVAN, acompaniați de formația LUCUȚĂ STELIAN.

În deschidere suită de dansuri - Grup de dansatori de la Ansamblul Timișul. Bufetul de campanie va fi asigurat de SC Recosemtract SRL Recaș.

Sponsor: Consiliul Local al orașului RecașOrganizatori: Primăria Recaș și Sarchiz Mihai jr.

Vă așteptăm cu drag!

INVITAȚIEDuminică, 19 iunie 2016, la Praznicul Rusalii-

lor, Parohia Ortodoxă Giarmata Vii vă invită să luați parte la manifestările prilejuite de:

• Sărbătorirea zilei universale a IEI românești la Giarmata Vii

• Expoziția de icoane pe sticlă a Cercului de pictură „Icoana, fereastră spre cer”, stagiunea 2016

• Expoziţia de port popular tradiţional româ-nesc în biserica parohială.

9.30 Sfânta Liturghie11.45 Sfințirea icoanelor12.00 Program artistic. Vizitarea expozițiilor.12.30 Agapă creștinăParteneri: Școala Populară de Artă din Timișoara,

Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, Ansamblul „Flori din câmpie”, Școala cu clasele I – IV și Grădinița din Giarmata Vii.

Cu această ocazie, invităm toţi creștinii orto-docși să participe la Sfânta Liturghie îmbrăcaţi în veșminte tradiţionale ale portului popular românesc: ii, cămăși, pieptare, chimire, iţari etc.

Vă aşteptăm cu drag!

Vatră nouă nr. 190 iunie 20162 EDITORIAL

Conform celor convenite la Hohenheim, în Germania, la 2 iunie 2000, în 5-6 decembrie a aceluiași an se desfășoară la Timișoara, în universi-tatea noastră, cea de a doua Conferinţă esteuropeană a rectorilor universităţi-lor agricole. În linii mari, avem aceiași participare din străinătate, iar, din ţara noastră, pe lângă rectorii universităților românești, sunt prezenţi și mulţi cola-boratori (prorectori, secretari știinţifici, decani, șefi de catedră). Au venit, de asemenea, mult mai mulţi colegi din ţările spaţiului ex-iugoslav. Din păcate, nu au venit nici de data aceasta colegii noștri moldoveni, deși i-am invitat per-sonal. În schimb, au venit mulţi colegi din Ucraina, Rusia, Kazahstan și unele ţări caucaziene.

Rostesc, în calitate de gazdă, cuvân-tul de bun venit la Timișoara, arătând, printre altele, că această conferinţă reprezintă un important prilej de a ne cunoaște, de a schimba păreri, opinii referitoare la reforma structurală post-comunistă din agricultură, din învă-ţământul superior agronomic și din cercetarea știinţifică agricolă. M-am referit, pe larg, la faptul că, în spiritul principiilor Procesului de la Bologna, viitorul aparţine universităţilor care grăbesc ritmul reformelor, celor care realizează compatibilizarea și inte-grarea în spaţiul comun european al învăţământului și al cercetării știinţi-fice. Având în vedere importanţa care o pune Uniunea Europeană în politica sa educaţională și știinţifică pe mobi-litatea studenţilor, profesorilor și cer-cetătorilor, avansez propunerea de a pregăti în zona noastră, proiecte de schimb interuniversitar și programe de cercetare știinţifică de interes eco-nomic, social și cultural comun. Aveam în vedere, de asemenea, posibilităţile de colaborare interacademic în zona transfrontalieră Dunăre-Criș-Mureș-Tisa, în care ar putea intra Universitatea de la Timișoara, de la Novi-Sad și de la Szeged.

Având calitatea de gazdă și mode-rator, prezint programul conferinţei, care este acceptat de participanţi, și-l invit, în continuare, la cuvânt pe lide-rul programului, profesorul H.P. Liebig

de la Universitatea Hohenheim. Ca și în vară, profesorul Liebig prezintă ten-dinţele europene în domeniul învăţă-mântului, făcând referiri ample cu pri-vire la reforma învăţământului agricol. Nu uită să mă felicite pentru obţinerea unui nou mandat de senator, dorindu-mi succes în activitatea parlamentară.

Ceea ce mi s-a părut deosebit de important pentru prognoza dezvoltării universităţilor agricole a fost prezen-tarea evoluţiei structurii, pe speciali-tăţi, a studenţilor de la Universitatea Hohenheim în perioada 1980-2000. Dacă în anii 1980-1985 studenţii de la inginerie agricolă (agronomie, horti-cultură, zootehnie) aveau pondere de circa 70-80% din totalul studenţilor, în anii 1995-2000 ponderea acestora scade drastic (până în jur de 20-25%), crescând, în schimb, ponderea studen-ţilor la economia rurală, management, marketing, tehnologie alimentară, ecologie și protecţia mediului și bio-tehnologie (inginerie genetică). Acest fenomen se va produce și la noi, dar după încă 10-15 ani. Același fenomen îl întâlnim și cu privire la piaţa muncii specialiștilor în domeniul agricol și a celor conexe. Inserţia socială a absol-venţilor de universităţi agricole s-a modificat profund în ultimele două decenii ale secolului al XX-lea.

Profesorul Liebig, în analiza sa, ne atrage atenţia cu privire la prognoza specializărilor pentru deceniul urmă-tor (adică primul deceniu al secolului al XXI-lea). În Germania, ca dealtfel în toate ţările Uniunii Europene, în ultimii ani a scăzut dramatic numărul absolvenţilor care  merg să lucreze direct în fermă (10-12% din total), în schimb a crescut foarte mult numă-rul absolvenţilor care găsesc loc de muncă în administraţie, consultanţă și extensie, în service și agribusiness, în cercetare și învăţământ.

Prezentarea evoluţiei învăţămân-tului agronomic și al pieţei muncii agricole înalt calificate făcută de pro-fesorul Liebig îmi va confirma concep-ţia mea în această direcţie, precum și rezultatele universităţii noastre din ultima perioadă (1990-2000).

Sunt prezentate punctele de

vedere ale colegilor polonezi, ucrai-neni, ruși precum și ale celor din universităţile din spaţiul ex-iugoslav (Belgrad, Zagreb, Novi-Sad, Banja Luka, Pristina, Sarajevo, Skopje), din Albania și Bulgaria. Fiecare universi-tate cu problemele ei, fiecare ţară cu necazurile ei, o mare diversitate de păreri, unele mai evoluate, altele mai „clasice”, unele europene, altele crip-tocomuniste, protocroniste. Într-un cuvânt, o paletă extinsă, care poate fi adusă greu la același numitor în urmă-torii zece ani.

Colegii bulgari de la Universitatea Agricolă din Plovdiv își depun candi-datura pentru următoarea conferinţă, cea din decembrie 2001. Toţi suntem de acord, atât cu Plovdivul cât și cu subiectul conferinţei: Compatibiliza-rea europeană a diplomelor.

În încheierea conferinţei, ofer un dineu stropit cu ţuică de Banat, orincă de Maramureș, cu o mare varietate de bucate din bucătăria bănăţeană, prin grija și pasiunea și talentul bucătarului Ghiţă Petcov, și o degustare de vinuri din podgoriile Recașului și ale Minișu-lui. De asemenea, formaţii de muzică populară bănăţeană și reputaţi inter-preţi ai doinelor de la munte, încântă auditoriul atât de divers. În glumă, pro-fesorul Liebig apreciază că a fost cel mai reușit punct al conferinţei. Avea drep-tate, pentru că după mai multe soiuri de vin degustate, colegii sârbi, croaţi, bosniaci, cosovari, macedonieni, până aci așezaţi în diferite părţi ale mesei, se vor reuni și vor cânta un vechi cântec de al lor: Jugoslavia, Jugoslavia. Eu am plecat la ora două noaptea, pentru că a doua zi de dimineaţă, la ora 645, voi pleca cu avionul la București, pentru validarea noului mandat de senator PNL de Timiș câștigat după alegerile parlamentare din noiembrie 2000. Am aflat, la revenirea la Timișoara, că majo-ritatea dintre ei au rămas la petrecere până la zi, unii plecând direct la avion sau la tren. Înseamnă că s-au simţit bine și acest fapt este cel mai impor-tant în astfel de împrejurări.

Academician PĂUN ION OTIMAN

CONFERINŢELE ESTEUROPENE ALE RECTORILOR, TIMIȘOARA, DECEMBRIE, 2002 (II)

Vatră nouă nr. 190 iunie 2016 3TRADIŢII

ISTORIC: „La blouse roumaine” este o comunitate online, născută pe facebook în 2012, ce a declanșat una dintre cele mai importante mișcări culturale din ultimii 25 de ani, dedicate iei și culturii identitare din România.

Acesteia i-a urmat, pe 17 mai 2013, Institutul Cultural Român din New York, care a inaugurat seria evenimentelor reunite sub genericul “La blouse rou-maine”, prin care se dorea promovarea identității culturale românești în spațiul nord-american și care includea colabo-rări cu Muzeul Satului ‘’Dimitrie Gusti’’, Muzeul Țăranului Român și alte muzee etnografice din România, prin organiza-rea unor expoziții și simpozioane dedi-cate relațiilor între artele tradiționale

românești, curentele de avangardă și creațiile artistice. În același sens, comu-nitatea online “La Blouse Roumaine”, numărând peste 18.000 de membri, a propus ia — bluza tradițională româ-nească — ca brand de țară și a organizat, pe 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene, prima Zi Universală a Iei.

Pe 18 iunie 2016, în faţa a peste 10.000 de oameni (marea majoritate români), va fi citită Proclamaţia prin care Ziua Universală a Iei a fost recunoscută oficial de Primăria Washington D.C pe 24 iunie 2015 (cuvântul „Proclamație” e o explozie a libertății democratice).

ACTUALITATE: A sosit timpul ca și noi, locuitorii modestei comunități din Giarmata Vii – Uberland, să ne spunem POVESTEA NOASTRĂ. Oameni veniți aici din toate colțurile țării, și chiar din afara ei, ori băștinași - continuatori ai

întemeietorilor, suntem chemați în această zi să ne arătăm afinitatea cu valorile tradiționale ale neamului nostru, îmbrăcând costumul autentic românesc.

Pe fiecare IE e scrisă o poveste în codul ţesăturii, al broderiilor, un limbaj străvechi de comunicare al comunită-ţilor care au locuit vreodată în spaţiul

românesc. Este o poveste despre viaţă, frumuseţe, natură, cosmos și credinţă. Ea a fost transmisă din generaţie în genera-ţie, îmbogăţită, rafinată, păstrănd neal-terate legile nescrise ale tradiţiei. Pentru cel puțin o zi IA trebuie să devină liantul dintre noi toţi, dezvăluindu-ne o trăsă-tură unică în lume, conectându-ne cu originile noastre.

Vă invit, aşadar, pe toți mem-brii comunității din Giarmata Vii, şi nu numai, să vă contopiți în spiritul identitar românesc, dând viață, pen-

tru o zi, portului popular tradițional românesc. Veniți la Sfânta Liturghie înveşmântați în straiele păstrate cu sfințenie în lăzile de zestre, care au făcut cinste înaintaşilor noştri şi onoare nouă, celor de azi.

Vive la blouse roumaine!Preot VASILE D. SUCIU

ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEȘTI, UN VERITABIL BRAND DE ȚARĂ

21.06.2015

22.06.2014

22.06.2014

Vatră nouă nr. 190 iunie 20164 ȘCOALA

Era o zi senină de primăvară târzie, mai precis 28 mai 2016. Dimineaţa la ora 08:00 ne-am urcat în autocarul ce ne va ajuta să călătorim. Noi vom vizita : Ceta-tea Devei, Castelul Huniazilor, orașul Sighișoara, Salina Turda și o mănăstire.

Am pornit la drum dornici să vedem locuri și lucruri frumoase. Cu toţii eram entuziasmaţi de această excursie. După trei ore de mers, am ajuns la Cetatea Devei. Acolo am mâncat pacheţelul cu mâncare, după aceea am mâncat îngheţată gustoasă, bineînţeles. Apoi am urcat cu telecabină până la intrarea în cetate. Pe-acolo am mers pe un drum pietros. Urmându-l am ajuns în vârful cetăţii. Am fotografiat împrejurimile. Totul se vedea atât de mic de sus! Era un amestec de nuanţe de verde, dea-supra cărora se vedea albastrul azuriu al cerului. Acolo am băut câte-un suc, ne-am fotografiat, apoi am coborât îna-poi la autocar.

În puţin timp am ajuns la Castelul Huniazilor. Am urcat pe un pod din lemn până la intrarea în castel. Acolo am avut și un ghid foarte competent, care ne-a povestit despre acest castel imens, cu turnuri și ziduri groase, apoi ne-a lăsat să facem poze. Era istoria din spatele păgânilor manualului și înfăţișa stilul de viaţă de pe vremuri. Pereţii erau vechi și înăutrul castelului era așa răcoare și atât de multă umbră... Încercam să îmi imaginez viaţa din acele vremuri, fără curent electric și încălzire centrală!

Ghidul ne-a mai povestit și că în cur-tea castelului se afla o fântână săpată de doi prizonieri turci, cărora li se promi-sese libertatea în schimbul muncii... Ei au săpat în piatră timp de cincisprezece ani. Apoi soţia lui Iancu nu s-a ţinut de cuvânt și a cerut să fie omorâţi. Ei au lăsat un mesaj dăltuit în piatră: „Apă aveţi, inimă nu!” Am fost foarte impresio-nată. Am văzut expuse arme, armuri, un pat cu baldachin și haine de pe vremuri. Toate obiectele erau prăfuite de vreme.

La plecare am cumpărat suveniruri. După ce ne-am atins obiectivul la

castel, ne-am întors la autocar. Mergând prin zona depresionară, noi ne-am jucat, am admirat peisajul, unii dintre noi am și dormit, pentru că am fost destul de obosiţi.

După ce am ajuns în orașul medie-val, Sighișoara, autocarul a parcat. Ca să ajungem la pensiune a trebuit să mergem pe o cărare printr-o pădurice umbroasă. Cu bagajele în spate am urcat pe niște trepte din bârne de lemn fixate în pământ. Ne însoţeau ciripitul păsăre-lelor și răcoarea pădurii. Am ajuns pe un drum pavat cu piatră. De fapt, trebuie să vă spun că toate drumurile din acel loc sunt din piatră! Urmându-l, am ajuns la o pensiune micuţă, dar drăguţă, numită „Burg Hostel” și veche de 600 de ani!

Ne-am cazat, ne-am acomodat în camere, apoi am servit cina. Mâncarea a fost cu totul și cu totul gustoasă. După cină, am făcut o plimbare prin centrul orașului. Totul era atât de curat și de rustic! De-acolo cu toţii am cumpărat obiecte care să ne amintească de aceste locuri parcă uitate de vreme. După ce ne-am plimbat, am mers din nou la bătrâna pensiune. Am făcut un duș fie-care, ne-am mai jucat, apoi ne-am băgat sub plapumele călduroase. Păturile erau moi. Pe ferestruica împodobită cu perde-luţe dantelate pătrundea aerul ozonat al Sighișoarei. Am adormit plăcut impresi-onată de tot ce am văzut până acum...

Dimineaţa, am luat micul dejun. Oamenii din pensiune ne-au pregătit și o cană de ceai fierbinte pe lângă pâi-nea de casă, untul, brânza, mezelurile și gemul de afine. Am mâncat afară, la o terasă îmbătrânită de timp, decorată cu flori parfumate, mese și bănci din lemn.

Apoi, luând cu noi frumoasele amin-tiri și bagajele am pornit spre următorul nostru obiectiv turistic: Salina Turda. Am mers trei ore și pe drum ne-au însoţit suișurile și coborâșurile din Depresiunea

colinară a Transilvaniei, după care am ajuns la „Milexin”, un restaurant decorat rustic, cu elemente din natură: lemn, pia-tră, flori multicolore și o roată de moară în miniatură care "dansa" și rotea apă. Acolo am luat prânzul: mmmm, delicios!

Am pornit spre Salina Turda. A fost nevoie să ne îmbrăcăm bine căci înă-untru era o temperaură constantă de 12 grade. Am coborât pe 107 scări, am admirat pereţii gri-argintii cu intarsii negricioase și liniștea din salină. Prima oară am mers într-o sală numită „Sala ecoului”. Acolo ghidul ne-a spus să strigăm ceva împreună. Noi am strigat: Uraaa! Ecoul s-a auzit de douăzeci de ori! Apoi am vizitat alte săli și pe urmă am coborât pe niște scări din lemn,13 nivele, până la un loc de recreere. Ne-am dat pe tobogane, am jucat minigolf și ne-am dat cu roata. O fată de la noi din clasă, Sandra, nu a avut curaj să vină în roată cu noi, dar până la urmă a urcat.

Am pornit spre casă și în drum ne-am oprit la Mănăstirea Dumbravă: raiul pe pământ! Spun asta fiindcă acolo erau o puzderie de flori, fântâni din care susurul apei te invită la meditaţie și totul era foarte curat și pur. Măicuţele ne-au dăruit niște prăjiturele și câte un pahar de suc. De-acolo am luat apă și am mâncat puţin deoarece acela era ultimul popas.

Cu autocarul ne-am întors acasă în comuna mult iubită. Acolo ne așteptau părinţii. Ne-am luat bagajele, apoi am mers acasă.

Mie mi-a plăcut absolut totul deoa-rece am luat cu mine experienţa și amin-tiri frumoase. A fost o excursie cu totul și cu totul excepţională! Ar trebui să ne mândrim cu ţara noastră, deoarece este frumoasă și are multe bogăţii!

IULIA GEORGIANA MILITARUȘcoala Primară Giarmata Vii

Clasa a IV-a

EXCURSIA

Vatră nouă nr. 190 iunie 2016 5GRĂDINIȚA

1 IUNIE - ZIUA BUCURIEI LA GIARMATA VII• Între fluturi și desene pe asfalt

Vatră nouă nr. 190 iunie 20166 POLIŢIA COMUNALĂ - 0256 205 118

Potrivit art.193 alin. 1 din Codul penal, lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice se pedep-sesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

art.193 alin. 2 din Cod penal Fapte prin care se produc leziuni trauma-tice sau este afectată sănătatea unei persoane a cărei gravitate este eva-luată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.

Prin lovire se înțelege acel act de agresiune care constă în acțiunea mecanică a unei energii cinetice exte-rioare, de atingere, de compresiune sau izbire bruscă și violentă a corpului victimei cu sau de un corp contondent, de regulă, prin proiectare, călcare, alu-necare, aruncare sau cădere (cu palma, cu piciorul, cu cotul, cu pumnul, cu un obiect, instrument sau armă; de perete, de gard sau de alte obiecte ori obsta-cole material, aruncarea de obiecte sau corpuri tari asupra victimei).

Actele de violență presupun toate manifestările brutale, constrângerile fizice de orice natură care ar putea cauza suferințe fizice. Astfel, tragerea de păr sau de ureche, târârea, pune-rea unei piedici urmată de cădere, asmuțirea unui câine sau lansarea asupra victimei a unui animal periculos care o trântește la pământ, o mușcă sau o lovește.

Fapta se poate realiza atât prin

acțiunea directă a făptuitorului, cât și indirect, prin folosirea unor obiecte, a unui animal, sau chiar prin propria faptă a victimei constrânsă să se accidenteze. Fapta se poate săvârși prin acțiune dar și prin inacțiune, victima fiind expusă să se lovească (Ex. făptuitorul nu anunță victima că a dat pe scară cu o substanță alunecoasă pentru protejarea lemnului, provocându-i căderea). Mijloacele utili-zate de făptuitor pot fi materiale sau pot fi folosite violențe morale (provocarea fugii victimei din cauza fricii, spaimei, amenințării, victima împiedicându-se se lovește).

Actele de violență nu presupun numai folosirea forței, a constrânge-rii, dar și folosirea de acte neviolente susceptibile să-i provoace victimei suferințe, acte pe care victima dacă le-ar fi cunoscut, le opunea rezistență

(Ex. oferirea unui scaun stricat victimei spre a-i provoca căderea și lovirea).

Prin ”îngrijiri medicale” se înțelege, în sens larg, supunerea victimei la un regim sau tratament adecvat în vede-rea vindecării. Dovada timpului nece-sar pentru îngrijiri medicale se face cu certificatul medical, dar și cu orice alte mijloace de probă.

Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Dacă a fost comisă asupra membrilor familiei, acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu.

Împăcarea părților înlătură răspunderea penală, producându-și efectele și în cazul în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu.

Șeful postului de polițieAg. Șef de poliție IONEL MATEI

ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND CONȚINUTUL, CONDIȚIILE ȘI SANCȚIUNILE ÎN CAZUL SĂVÂRȘIRII

INFRACȚIUNII DE ”LOVIRE SAU ALTE VIOLENȚE”

Acțiunea: „Cu bicicletele la Pădu-rea Verde”, din 12 iunie a.c., s-a con-tramandat pe motiv de ... prognoză meteo nefavorabilă. Totuși două per-soane s-au întâlnit la „Troiță” la ora sta-bilită, 13.00: organizatorul și Milutin jr. Era nevoie de minim trei persoane pentru o excursie adevărată, altfel era doar un tandem.

Excursia se amână pentru o dată ce va fi comunicată ulterior. Până atunci antrenați-vă să fiți mereu în formă ...

Vatră nouă nr. 190 iunie 2016 7STIAȚI CĂ...

Dacă ținem seama că 1/10 din populație moștenește o predispoziție ereditară de a face boli alergice și că apro-ximativ 20% din rest fac cel puțin o dată în cursul vieții o manifestare alergică înseamnă că 1/3 din toți oamenii globu-lui sunt potențial bolnavi alergici. Dacă la aceasta adăugăm faptul că posibilitățile de alergizare devin, pe măsură ce trece timpul, tot mai multe, în condițiile vieții civilizate, ne dăm seama de ce azi, față de acum numai câteva decenii, termenul de alergie a început să terorizeze bolnavii.

…între 1920 și 1953, cancerul a fost descoperit în proporție de 50% maimult decât în perioada precedentă corespun-zătoare, nevroza astenică se întâlnește în proporție de 100% la telefonistele din Elveția, la ora actuală sunt 1000 de sin-droame, 2000 de boli cromozomiale, 1 000 000 de corpuri sintetice, 100 000 de antibiotic, 12 000 de cuvinte medicale.

…ulcerul gastric și duodenal se întâlnește în proporție de 50 – 70% la funcționarii cu munci de răspundere, tensiunea arterială a fost denumită boala oamenilor stresați.

…în Anglia în fiecare noapte se con-sumă 3 milioane de pastile hipnotice, tot al 10-lea cetățean al S.U.A. folosește tranchilizante.

Aceste date erau valabile pentru anul 1967. Evident, astăzi ele sunt incompa-rabil mai mari și ne creează o imagine a vieții deosebit de suprasolicitată în care trăiește individul astăzi. Omul este într-o continuă ”goană”, într-o continuă luptă pentru adaptare. Aceasta îi cre-ează o anumită stare de reactivitate, un mod particular de a răspunde cu forțele interne ale organismului la diversele soli-citări impuse de viață.

Adăugați la acest mod de a reacționa și faptul că tot mai mulți factori nocivi vin să agreseze individul: poluare atmo-sferică, poluarea apelor, conservarea prin substanțe chimice

a alimentelor etc. Așa se explică de ce un om care se comportă normal, la un moment dat, reacționează abso-lut altfel decât pînă atunci. Devine un alergic. Dealtfel, aceasta este explicația etimologică a termenului de alergie (al = altfel, ergos = reacționa). În ce constă acest mod alergic de a reacționa?

Organismul uman este o unitate armonioasă, în perfect echilibru cu mediul înconjurător.

Contactul organismului cu mediul extern se face prin plămâni, aparatul digestiv, piele. Acestea sunt de fapt organele de ”șoc”, dar în realitate, fiecare celulă vine în contact cu mediul extern. Acțiunea mediului extern se exercită zilnic, într-un fel sau altul, dar din ce în ce mai variat asupra individului. De acest ”bombardament” zilnic organis-mul se apără prin multiple modalități, păstrându-și pe toată durata vieții indi-vidualitatea intactă.

Una din modalitățile de răspuns la incitațiile mediului extern este fabrica-rea de anticorpi strict specifici față de substanțele complexe din mediul extern cu care vine în contact. Substanțele împotriva cărora organismul fabrică anticorpi se numesc antigeni. De pildă, organismul produce anticorpi împotriva microbilor și așa se explică rezistența individului la anumite infecții. Vaccină-rile microbiene care se fac obligatoriu în copilărie se bazează pe această proprie-tate a organismului. De fapt neutralizarea pe viitor a microbilor (antigeni), foarte simplist spus, se face prin cuplarea aces-tora cu anticorpii fabricați în organism și îndreptați împotriva lor.

Sunt indivizi la care, sau situații când, acest sistem poate funcționa foarte slab (organismul este hiporeactiv) sau deloc (areactiv). Din contră, unii indivizi, și aceștia devin din ce în ce mai numeroși, reacționează brutal când vin în contact cu antigenii. La ei cuplarea antigenului cu anticorpii fabricați în organism, și fixați pe niște celule numite mastocite declanșează o serie de reacții care se termină prin eliberarea de către mas-tocit a unor substanțe, dintre care cea mai importantă este histamina. Are loc reacția alergică. Acești bolnavi sunt alergicii. Antigenii în acest caz se numesc alergeni, iar histamina este în mare parte

responsabilă de simptomele alergiei.Simptomele sunt variabile, în funcție

de organul ”țintă” în care se cumu-lează mai multă histamină în momen-tul reacției alergice. Durerea de cap, palpitațiile, înroșirea pielii, criza de astm, urticaria, colici diverse, etc. pot constitui numai câteva din suferințele alergicului.

Sunt bolnavi alergici la care alergenii sunt diverse alimente. Acești bolnavi în momentul în care ingeră alimentul aler-gic declanșează reacția alergică, care se poate manifesta prin diferite simptome: urticarie, criză de astm, colică biliară, etc. De regulă este vorba de un anume aliment.

Alergia alimentară este o realitate și o întâlnim din ce în ce mai frecvent în condițiile vieții noastre civilizate.

Fără îndoială că frecvența acestor aler-gii alimentare se datorește alimentelor (sofisticat preparate) sau conservanților (substanțe chimice care se combină cu alimentele și pot da naștere la alergeni). Principalul factor însă în declanșarea aler-giilor alimentare este modul hiperergic de a reacționa al individului alergizat.

În cazul alergiei alimentare, primul lucru pe care trebuie să-l facă bolnavul este să evite alimentele pe care el știe că nu le poate suporta. Este bine ca și familia și prietenii să știe acest lucru și să-l menajeze în cazul în care îl invită la masă.

În al doilea rând, foarte important la acești bolnavi este o anumită igienă alimentară:

• mâncatul la ore fixe;• mestecatul perfect al alimentelor;• evitarea alimentelor care favorizează pătrunderea sau exagerează acțiunea alergenilor • alimentari la nivelul tubului digestiv ca: băuturile alcoolice, condimentele, ciocolata;• evitarea mâncărurilor prea complicat preparate;• se va avea grijă să se aranjeze tranzitul intestinal, zilnic;• se vor evita pe cât posibil supărările, stresul, eforturile fizice exagerate.

Medicii specialiști vor întregi lista măsurilor terapeutice la acești bolnavi cu indicațiile, medicația și procedurile necesare fiecărui caz în parte în scopul de a restabili echilibrul răspunsurilor organismului la factorii de mediu.

LĂCRIMIOARA TOMIUC

ALERGIA ALIMENTARĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE

Vatră nouă nr. 190 iunie 20168 ALEGERI LOCALE 2016

REZULTATUL ALEGERILOR LOCALE ÎN CIRCUMSCRIPȚIA 45 GHIRODA - GIARMATA VII

PRIMAR GIARMATA VII GHIRODA TOTALNumărul total al alegătorilor înscrişi pe liste 1459 4146 5605Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne 772 2139 2911 (52,91%) (51,59%) (51,93%)Numărul total al voturilor valabil exprimate 737 2073 2810Numărul total al voturilor nule 35 66 101NUMĂRUL TOTAL AL VOTURILOR VALABIL EXPRIMATE OBŢINUTE DE FIECARE CANDIDAT GIARMATA VII GHIRODA TOTALStănușoiu IonuțPNL (22.49%) 241 391 632 Cinca MarcelPSD (21.85%) 109 505 614 Maxim MaximilianPartidul Verde (21.70%) 142 468 610 Cădariu DorelPNTCD (20.81%) 88 497 585 Dumitru CosminPMP (9.14%) 77 180 257 Burnete NicoletaPPU-SL (2.63%) 48 26 74Tăurescu CasianPND (1.35%) 32 6 38

CONSILIUL LOCAL GIARMATA VII GHIRODA TOTALNumărul total al alegătorilor înscrişi pe liste 1459 4146 5605Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne 772 2139 2911 (52,915) (51,59%) (51,93%)Numărul total al voturilor valabil exprimate 729 2042 2771Numărul total al voturilor nule 43 97 140NUMĂRUL VOTURILOR VALABIL EXPRIMATE PENTRU CONSILIUL LOCAL GIARMATA VII GHIRODA TOTALPSD 147 516 663PNL 232 372 604PARTIDUL VERDE 88 464 552PNȚCD 40 343 383PMP 79 167 246PPU-SL 82 43 125UNPR 14 62 76PND 44 19 63M10 3 56 59

CONSILIUL JUDEŢEAN GIARMATA VII GHIRODA TOTAL

Numărul total al alegătorilor înscrişi pe liste 1459 4146 5605Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne 772 2139 2911 (52,91%) (51,59%) (51,93%)Numărul total al voturilor valabil exprimate 723 1981 2704Numărul total al voturilor nule 49 158 207NUMĂRUL VOTURILOR VALABIL EXPRIMATE OBŢINUTE PENTRU CONSILIUL JUDEŢEAN GIARMATA VII GHIRODA TOTAL PSD 183 598 781PNL 253 461 714PNȚCD 28 246 274PMP 73 187 260UNPR 49 211 260PPU-SL 60 36 96ALDE 22 51 73UDMR 4 63 67PUCDR 11 54 65PND 30 24 54PRU 9 33 42PBUN 1 17 18

În conformitate cu numărul de voturi valabil exprimate, mandatele de consilieri locali au fost distribuite astfel:

PSD - 4 consilieri (1 consilier din Giarmata Vii)PNL – 4 consilieri (3 consilieri din Giarmata Vii)PARTIDUL VERDE – 3 consilieriPNȚCD – 2 consilieriPMP – 2 consilieri (1 consilier din Giarmata Vii)

Giarmata Vii a obţinut 5 mandate dintr-un total de 15 consilieri locali.

Dobra Cristian PSD

Câmpean Ionel PNL

Bontea Ioan PNL

Andreica Dorin PNL

Vîtu Cristian PMP

Vatră nouă nr. 190 iunie 2016 9ALEGERI LOCALE 2016

Dragi locuitori ai localității Giarmata Vii,Am primit cu emoție votul dumneavoastră, la fel ca pe cel

al cetățenilor din Ghiroda. Încrederea pe care mi-ați acordat-o a fost o confirmare a faptului că mulți ați rezonat cu propu-nerile mele, făcute cu onestitate și cu deplină bună-credință. Vă transmit mulțumiri sincere tuturor celor care ați crezut în mine și vă promit că de-a lungul întregului mandat voi rămâne același om de până acum, omul pe care l-ați sprijinit doar pentru că l-ați cunoscut și l-ați primit pe strada voastră ( însoțit de câțiva dintre consăteni). În mod special aș dori să apreciez hărnicia și loialitatea consilierilor care m-au ajutat să vă ajung la inimă. Entuziasmul, căldura și coeziunea vă face speciali, acestea făcând diferența la urne.

Îmi doresc să pornesc la drum, procedând riguros, temei-nic. De aceea, unul dintre primii mei pași probabil că va fi cel legat de auditul intern, pentru a stabili cu exactitate care sunt realitățile de la care pornim la drum. Să cunoaștem foarte corect cum stau lucrurile, să știm realitatea așa cum este ea, fără a ne minți, să asumăm și bunele, dar și relele, și să căutăm să îndreptăm ceea ce trebuie și se poate îndrepta. Apoi, am de gând să demarez cât mai grabnic punerea în practică a proiectelor pe care le-am prezentat cetățenilor în campania electorală. Și, foarte important, - și aceasta este, după cum știți, o chestiune general valabilă pentru toate comunitățile- să lucrăm la maximum de capacitate, pentru a beneficia de proiecte cu bani europeni.

Îmi este limpede că există așteptări foarte mari de schim-bare în ceea ce privește atitudinea oamenilor din administrație și a politicienilor, în general. Voi căuta, în calitate de primar, să fiu ceea ce am promis: adică un partener de încredere al tuturor cetățenilor comunei Ghiroda și un administrator onest al bugetului local și al destinului comunității noastre.

Atrag atenția că o comună este condusă de o echipă - pri-mar și Consiliul Local. Cu cât echipa este mai unită, cu atât

avem mai mult de câștigat, toți. De aceea, cel dintâi lucru pe care-l doresc - un consiliu local armonios, sau, mă rog, cât se poate...care să poată dialoga constructiv. Fără atacuri sterile, certuri și jocuri de putere. Nu se mai poate face politică decât pentru și în folosul oamenilor, cred că toată lumea înțelege asta. Nu există cetățenii pentru politicieni, ci invers!

Fac apel la oamenii din Giarmata Vii să aibă încredere, răbdare, să vină deschiși la suflet nu numai cu probleme, dar și cu idei și soluții. Numai împreună putem reuși, așa cum au demonstrat, de altfel. Doamne ajută!

IONUȚ STĂNUȘOIU, primarul comunei Ghiroda-Giarmata Vii

10 Iconostas nr. 190 iunie 2016DIN VIAŢA BISERICII

EDITAT DE PAROHIA ORTODOXĂ GIARMATA VII ANUL XVII NR. 190 2016

Duminica întâi după Paști se numește Duminica Tomii, pentru că în

această duminică s-a arătat Domnul nostru Iisus Hristos pentru prima oară, dupa Învierea sa, iar apostolul Toma, îndoindu-se de cuvintele celorlalţi învăţăcei, ce-L văzuseră mai înainte pe Iisus Hristos că a inviat din morţi, a zis că dorește să vadă și să simtă semnul cuielor în palmele Mântuitorului. Nu va crede ca a Înviat Domnul până ce nu-L

va vedea cu ochii lui și până nu o să pună degetul său în semnul cuielor și

în coasta Lui. Din această cauză a fost el mai apoi numit și Toma necredinciosul.

Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor intrând prin ușile încuiate, pentru a doua oară după Înviere. Toma nu a cre-zut, însă îndemnat de Mântuitorul să-i atingă semnele rămase pe corp în urma răstignirii sale, a mărturisit – fără nicio îndoială – cuvinte rămase memorabile:

„Domnul meu și Dumnezeul meu!”.În Banat, această sărbătoare mai are

și denumirea populară de: Paștile Mici / Paștele Mic sau Paștile Morţilor. În această zi oamenii merg să pună pe morminte vase, colaci și lumânări pentru sufletele celor răposaţi. Pe alocuri se dau ouă roșii și colăcei. E o pomană, iar produsele se împart de obicei celor prezenţi, după ce a slujit preotul toate pomenirile.

La Giarmata Vii, an de an creștinii din localitate se adună în Duminica Tomii la cimitirul parohial pentru pomenirea celor răposaţi și pentru a da de pomană în numele celor dragi plecaţi dintre noi. La iniţiativa Parohiei, de foarte mulţi ani, se adună pachete cu alimente, dulciuri, colaci, ouă roșii și sucuri pentru cei aflaţi în așezămintele sociale, orfelinate sau azile de bătrâni.

În anul acesta s-au strâns în jur de 900 - 1000 de pachete care au fost dis-tribuite, prin bunăvoinţa unor tineri ini-moși din localitate, în Timișoara, Recaș, Găvojdia, Ghiroda și Giarmata Vii.

Mulţumim tuturor celor ce au dăruit din prinosul inimii lor întru pomenirea celor răposaţi în Domnul.

Preot Paroh,VASILE D. SUCIU

DUMINICA TOMII – PAȘTILE MICI

11Iconostas nr. 190 iunie 2016 DIN VIAŢA BISERICII

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TIMIȘOARADIRECŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ COMUNITARĂ TIMIȘOARASERVICIUL PENTRU PROTECŢIA SOCIALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE

Către Parohia Giarmata ViiPărinte Paroh Vasile SuciuVă rugăm să acceptaţi mulţumirile noastre pentru spri-

jinul pe care l-aţi oferit beneficiarilor Serviciului pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice.

Prin gestul dumneavoastră aţi adus lumină şi bucurie în sufletele persoanelor vârstnice aflate în situații de dificultate din cadrul Serviciului pentru Protecția Socială a Persoanelor Vârstnice înscrise în programul de Îngrijire la domiciliu, din Centrul de zi “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” , de la Clu-bul pensionarilor „Buna Vestire” şi din Centrul zi pentru persoane aflate în dificultate.

Ţinem să mulţumim și tuturor enoriașilor Parohiei Giar-mata Vii pentru că de-a lungul anilor, cu ocazia pomenirii celor decedați, la Sărbătorile Pascale, s-au gândit la per-soanele vârstnice pentru a le oferi pachete.

Vă dorim liniște sufletească și succes în realizarea proiectelor dumneavoastră.

Director executiv adjunct, Gabriela Cristina Curuţ

Şef serviciu, Maria Ciurcaş

SCRISOARE DE MULŢUMIRE

12 Iconostas nr. 190 iunie 2016CERC DE PICTURĂ

Începută într-o zi de sărbătoare creștină, 9 martie 2016, ”Sfinții 40 de

Mucenici din Sevastia”, sesiunea a VI-a a cercului de pictură se încheie tot în preajma unei mari sărbători creștinești, ”Pogorârea Sfântului Duh” (Rusaliile).

După cum se știe, acest curs este rezultatul parteneriatului dintre Paro-hia Ortodoxă Giarmata Vii, reprezen-tată de preotul Vasile Suciu (inițiator al acestui proiect), Liceul de Arte Plastice din Timișoara, reprezentat de doamna director Veronica Adorian și doamna profesor Nicoleta Spătar (coordona-tor curs), Facultatea de Artă și Design din Timișoara, reprezentată de dom-nul Decan conf. univ. dr. Vică Ado-rian. Școala cu clasele I-VIII Ghiroda, structură Giarmata Vii, reprezentată de doamna director Claudia Vlaicu, Grădinița PP Giarmata Vii, reprezentată

de doamna profesor Monica Tania Suciu.

Cursurile s-au desfășurat în incinta Școlii Generale din Giarmata Vii, iar materialele necesare cursului: cre-ioane, pensule, culori, sticlă etc., au fost susținute financiar de către Parohia Giarmata Vii.

Cursurile au fost gratuite, iar pregă-tirea de specialitate a fost coordonată de doamna profesor Nicoleta Spătar de la Liceul de Arte Plastice Timișoara, aju-tată de doamna asistent coordonator Lăcrimioara Tomiuc, doamna profesor Monica Tania Suciu și elevi ai Liceului de Arte Plastice, clasele terminale.

Într-un timp relativ scurt, dar fruc-tuos, copiii au demonstrat că iubesc frumosul, culoarea și în primul rând pe Dumnezeu, prin creațiile lor.

Cei implicați în proiect s-au bucurat

de numărul mare de copii care au venit să se înscrie încă din prima zi de deschi-dere a cursului. Pe parcurs, numărul lor a crescut, totalul copiilor ce au finalizat această stagiune este de 53, cu vârsta cuprinsă între 4 – 18 ani;

Numărul celor ”avansați” care au venit în această stagiune este de 31 de elevi, iar 22 dintre copii sunt ”boboci”.

În ordine alfabetică, ei sunt: 1. Adorian Iulia – 16 ani2. Andreica Teodora – 3 ani ?3. Bandula Sandra – 11 ani4. Bega Rareș – 6 ani5. Bega Vanessa – 10 ani6. Câmpean Luca – 8 ani7. Chioran Daria – 10 ani

FINAL DE STAGIUNE A CERCULUI DE PICTURĂ ICOANA, FEREASTRĂ SPRE CER

13Iconostas nr. 190 iunie 2016 CERC DE PICTURĂ

8. Chindriș Ariana – 6 ani9. Cincu Giorgiana – 8 ani10.Cincu Miruna – 10 ani11.Constanda Denisa – 13 ani12.Cristoi Andrei – 7 ani13.Fițiu Andreea – 18 ani14.Gabor Adelina – 4 ani15.Gabor Daniel – 10 ani16.Gref Alesia – 9 ani17.Huică Ianis – 6 ani18.Huică Ionuț – 10 ani19.Iuga Marinică – 12 ani20.Kiamehr Edward – 17 ani21.Lazăr Denisa – 15 ani22.Lenart Alesia – 8 ani23.Lupuț Bogdan – 6 ani24.Marin Alesia – 10 ani25.Martin Sofia Maria - 13 ani 26.Militaru Iulia – 10 ani27.Milutin Denisa - 15 ani28.Moise Sara – 6 ani29.Munteanu Denisa – 15 ani30.Ofițerescu Cătălin – 16 ani31.Oltean Andrei – 10 ani32.Pleșa Mihaela – 15 ani

33.Pop Alexandru – 8 ani34.Pop Eduard – 6 ani35.Popescu Diana – 15 ani36.Radu Cristian – 17 ani37.Răchitan Ana-Maria – 16 ani38.Răchitan Camelia – 12 ani39.Savi Carla – 9 ani

40.Scânteie Sofia – 5 ani41.Seculin Iasmin - 7 ani42.Seculin Stefanie – 6 ani43.Sitaru Ioana – 8 ani44.Spătar Paul – 12 ani45.Suciu Denisa – 15 ani46.Suciu Sorina – 6 ani47.Șelariu Ana Maria – 6 ani48.Șerban Alexandru – 14 ani49.Șerban David – 11 ani50.Ștefanache Ramona – 10 ani51.Takacs Elisa – 8 ani52.Vulcan Emanuela - 10 ani 53.Vlad Ioana – 8 aniNe-a impresionat plăcut faptul că unii

din cei care au fost cursanți ”vechi” și-au adus și frățiorii sau surioarele mai mici.

Au fost realizate icoane având ca temă sărbătorile pascale.

Lucrările micilor iconari avansați vor face parte dintr-o expoziție permanentă ce va fi așezată în incinta ”Așezământului comunitar preot Filip Doboș”, iar lor li se va da o copie spre amintire.

Cei care au venit pentru prima dată în această sesiune vor primi icoana, spre a aduce în casa lor părintească un simbol al credinței și al muncii lor.

Deși numeroși și de vârste variate, copiii au dat dovadă de o prezență con-stantă de interes, ascultare, răbdare și perseverență.

Rezultatul muncii lor, respectiv icoanele pictate de dragii noștri copii, vor putea fi văzute de părinți, bunici, rude, de întreaga comunitate prin expoziția organizată și expusă la Bise-rica Ortodoxă din Giarmata Vii.

Asistent LĂCRIMIOARA TOMIUC Profesor NICOLETA SPĂTAR

14 Iconostas nr. 190 iunie 2016DIN VIAȚA PAROHIEI 1-31 MAI

Drugă Victor - 450 lei (Icoana Maicii Domnului)

ALBULESCU ADRIANFiul lui Albulescu Alexandru și

MarianaData nașterii: 16 aprilie 2016Data botezului: 14 mai 2016Nași: Toma Adrian și Zorița

La mulți ani!

ALBULESCU ALEXANDRU și MARIANA

(născută Buhnici)Data cununiei: 14

mai 2016Nași: Toma

Adrian și Zorița Casă de piatră!

ANDRECA FLORIN și

ANNABELLA (născută Sîrghi)

Data cununiei: 21 mai 2016

Nași: Sîrghi Florin și Nicoleta

Casă de piatră!

POP ARTUR - VALENTIN

S-a născut în data de 16 iulie 1977 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin. A decedat în

data de 18 mai 2016. Un ultim și pios omagiu din partea familiei. Te vom purta de-a pururi în ini-mile și în sufletele noastre și nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

APOSTU NECULINAS-a născut în

data de 6 februarie 1923 în localitatea Brăhășești, județul Galați. A decedat în data de 22 mai 2016.

Un ultim și pios omagiu din partea familiei. Nu te vom uita niciodată și te vom purta de-a pururi în sufle-tele și în inimile noastre. Dumnezeu să o odihnească în pace!

Timpul trece nemilos de repede, dar nu aduce uitarea, ci adâncește dorul din sufletele noastre. S-au scurs 6 luni de lacrimi și durere de

când a pășit în lumea celor drepți și ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră mamă, soacră, bunică și străbunică PETROVICI EVA. Amintirea ei a rămas vie în ini-mile și în sufletele noastre. Familia veșnic îndurerată. Dumnezeu să o odihnească în pace!

Lacrimi, rugă-ciuni și gânduri pioase în aminti-rea celei care a fost scumpa noastră soție, mamă, soa-cră, soră, mătușă și

bunică LAZĂR MARIA la împlinirea a șase săptămâni de la plecarea ei prematură din această lume. Amintirea ei va rămâne de-a pururi în sufletele noastre. Te vom plânge mereu și nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să o odihnească cu sfinții și cu drepții!

O amintire fru-moasă pentru cei care l-au cunoscut și o mare durere pen-tru noi cei ce l-am pierdut. Timpul trece dar durerea este tot mai adâncă

la împlinirea a 4 ani de când ne-a părăsit pentru totdeauna cel care a fost scumpul nostru soț GIUCHICI IOAN. Să-ți fie ţărâna ușoară!

Timpul trece dar durerea este tot mai adâncă la împlinirea celor 7 ani de când ne-a părăsit pentru totdeauna cea care a fost scumpa nostră

mamă, soacră, bunică și străbunică NEGREA ETEL. Te vom plânge mereu și te vom purta de-a pururi în sufletele noastre. Familia îndurerată. Dumnezeu să o odihnească în pace!

Cu nemărginită durere, familia reamintește tutu-ror celor care l-au cunoscut și prețuit că s-au scurs 6 săp-tămâni de când a trecut în veșnicie, plecând pentru tot-deauna din mijlocul

celor dragi, cel care a fost bunul soț și tată BODEA STEFAN. Amintirea lui va rămâne de-a pururi în sufle-tele noastre. Să-i fie țărâna ușoară!

Donaţii

Botez

Comemorări

Cununii

Decese

ANUNȚ IMPORTANTStimați concetățeni! Vă rugăm să nu mai aruncați gunoiul stradal și

rezidurile menajere de acasa la gheena cimitirului parohial. Acesta nu este groapa de gunoi a localității, sau locul unde putem arunca tot ceea

ce ne prisosește. Gheena de gunoi a cimitirului parohial e destinată exclusiv pentru rezidurile rezultate din ingrijirea mormintelor. Vă

rugăm să dați dovadă de mai mult spirit civic și respect.

Vatră nouă nr. 190 iunie 2016 15INFO ȘAH

Pagină realizată de Eleonora și Partenie MIHAI, antrenori la C.S. Mediator

Clubul Sportiv Mediator și  Clubul Sportiv Studenţesc Medicina Timişoara, au organizat sâmbătă, 14 mai 2016, în sala Clubului de șah Medic-ina, concursul de șah rapid Campionatul Familiilor Șahiste, pe echipe, ediția a XI-a.

Structura turneului a fost următoarea: echipa a fost formată din 2 jucători (doi frați, două surori, tată și fiu, mamă și fiică). Sistemul de desfăşurare a fost open elveţian, 7 runde cu un ritm de joc de 15 min-ute/jucător + 3 sec/ mutare.

Organizatorii au oferit pizza gratis la ora prânzului. CLASAMENTUL  GENERAL:1. Dragomirescu Robin și Călin (fiul și tatăl) -

Familia campioană2. Paraschiv Paul și Alexandra (frați gemeni) –

Familia vicecampioană3. Stângă Daniel și Adrian (fiul și tatăl)Masa nr.1:1.Carașca Bogdan2.Chiu Vlad3.Grosu TudorMasa nr.2:1. MMI Ionescu Irina2. Asavei Silviu3. Bârlibescu AlinEchipe de frați:1. Perescu Toma și Neo (frați gemeni)2. Silaghi Oana și Mădălina (surori)3. Popa Florin și Marius (frați) Cea mai tânără echipă: Trifa Andrei și Alexandru (frați)La Campionatul Familiilor Șahiste din acest an

au participat 22 de familii. În componența lor au fost sportivi de la C.S. U.V.Timișoara (4), Jimbolia (2), C.S.S. nr.1 Timișoara (1), C.S. Giroc (1) și C.S. Mediator Giarmata Vii (14).

La deschiderea anului școlar 2015 – 2016 spu-neam emoționată că ceea ce aștept de la elevii noștri este ca atunci când își vor întemeia o familie și vor avea un copil să-l ia de mânuță și să-l aducă la o școală de șah.

În acest sens privind pozele de mai sus se desprind chipurile senine și împlinite ale părinților care sunt șahiști profesioniști și au venit să participe în echipă cu fii (fiicele) lor la concursul organizat de noi. Aceștia sunt: Dragomirescu Călin, Căzan Călin, Stângă Adrian, Ionescu Irina și Nedelcu Marcela.

Dragi copii, să urmați acest exemplu deosebit de frumos, benefic și elegant. Eu apreciez și sunt bucuroasă că acest concurs pe echipe este foarte dorit de copii și sunt insistenți și convingători de a aduce un membru din familie alături de ei în competiție.Tuturor participanților le mulțumim pen-tru ziua frumoasă pe care ne-a oferit-o prin atmosfera destinsă și plăcută din timpul desfășurării partidelor.

CAMPIONATUL FAMILIILOR ŞAHISTE, PE ECHIPE EDIȚIA A XI -A, TIMIȘOARA 2016

Vatră nouă nr. 190 iunie 201616

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Ghiroda

ISSN 1584-4323

Tehnoredactare și tipar S.C. Partoș S.R.L. , Timișoara, str. Zugrav Nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: office@tipografiapartos.ro, www.tipografiapartos.ro

Periodic al comunității din Giarmata ViiAdresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975E-mail: suciuvasile1966@gmail.com; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouaColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-șef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA, prof. Aurica RUEN.

TORT DE CLĂTITE CU SOS DE CĂPȘUNI

INGREDIENTE250 gr faina2 ouă300 ml lapte50 gr unt topit200 gr căpșuni congelate2 linguri de zahăr1 plic zahăr vanilat1 vârf cuţit de sare1 linguriţă praf de copt1 lingura esenţa de vanilie

MOD DE PREPARAREMod de preparare clătite: Topim untul. Într-un bol mare

amestecăm cu o lingură ingredientele uscate (faina, zahă-rul vanilat, praful de copt, praful de sare). Mixam ouălele cu laptele, esenţa de vanilie și untul topit. Turnam amestecul lichid peste amestecul cu ingrediente uscate. Mixăm bine. Ungem tigaia de clătite cu un șerveţel sau cu un bureţel îmbibat în ulei. În acest mod trebuie să procedăm după fiecare clătită. Cu un polonic turnăm ușor compoziţia în centrul tigăii. Lăsăm aproximativ 1 minut clătita până face bule la suprafaţă, iar apoi o întoarcem pe partea cealaltă. Mi-au ieșit 9 clătite. Mod de preparare sos de căpșuni: Într-o oală mică punem cele 200 gr de căpșuni. Pasăm fructele până devin o pastă. Punem fructele pasate pe foc și adăugăm cele 2 linguri de zahăr. Lăsăm compoziţia aproximativ 10 minute până se îngroașă. Asamblare: Pe o farfurie întinsă așezăm 2 clătite una peste alta. Punem deasupra clătitelor 1 lingură de sos de căpșune și apoi acoperim cu încă 2 clătite. Procedăm astfel până terminăm clătitele. Decorăm cu fructe.

INGREDIENTE200 gr orez basmati 2 linguri unt 350 gr carne de vită tocată 500 ml supă de carne 5 căţei de usturoi 3 linguri tahini o pâine arabă mare un borcan de iaurt mare

MOD DE PREPARAREFatteh-Vita este o mâncare egipteană, iar aceasta

este o variantă adaptată. Se fierbe orezul basmati con-form metodei clasice pe care o găsiţi, de regulă, scrisă pe fiecare pungă de orez.

Carnea tocată se pune la rumenit într-un ceaun cu puţină apă, condimente tarhon, delikat, boia de ardei dulce și se lasă la făcut cam 20 minute.

Separat se zdrobește usturoiul și se amestecă cu tahini și iaurt. Într-un vas întins se stropește cu puţin ulei de măsline, apoi se rupe o pâine arabă mare în mai multe bucăţele. Pâinea trebuie să fi fost puţin rumenită în cuptor pentru a deveni crocantă, casantă. Se pune apoi peste aceasta puţin din zeama de carne, apoi ore-zul fiert, carnea făcută și sosul de iaurt. Se nivelează bine și se consumă imediat. Fatteh-Vita se poate reîn-călzi și la microunde pentru a doua zi.

FATTEH DE VITĂ