la materiale pentru imbracaminte2

Cuprins:

Introducere .................................................................................................

1. Argumentarea alegerii sortimentului de produse conform tendinelor modei. Caracteristica aspectului exterior al produselor................................................................................................

1.1. Analiza tendinelor actuale ale modei i a direciilor de dezvoltare a acesteea................................................................................................

1.2. Elaborarea coleciei de modele............................................................ 1.3. Caracteristica aspectului exterior al produselor...................................

2. Determinarea funciilor de baz a materialelor n conformitate cu destinaia acestora.................................................................................... 2.1. Elaborarea fragmentului de sarcin tehnic pentru produsul

proiectat................................................................................................

2.2. Structura ierarhic a indicilor de calitate a materialelor pentru produsul de baz...................................................................................

3. Alegerea indicilor de calitate a materialelor i stabilirea semnificaiilor normative ........................................................................ 3.1. Elaborarea topografiei de uzur a produsului....................................... 3.2. Analiza tipurilor de aciuni asupra produsului...................................... 3.3. Elaborarea nomenclaturii indicilor de calitate cu indicarea

semnificaiei lor normative.................................................................... 4. Evaluarea indicilor de calitate principali de ctre experi..................... 5. Selectarea argumentat a pachetului de materiale pentru

modelul de baz......................................................................................... 5.1. Selectarea esturii de baz. Caracteristica acesteea............................. 5.2. Selectarea materialului pentru cptueal i dublur. Caracteristica

acestora.................................................................................................

5.3. Selectarea materialelor de asamblare. Caracteristica acestora............. 5.4. Selectarea furniturii ia materialelor auxiliare..................................... 5.5. Reprezentarea pachetului de materiale ............................................... 5.6. Elaborarea fiei de selectare a materialului pentru modelul

de baz.................................................................................................. 6. Determinarea valorilor reale a indicilor de calitate pentru

materialul de baz..................................................................................... 6.1. Efectuarea calculelor pentru determinarea valorilor reale................... 6.2. Efectuarea ncercrilor..........................................................................

7. Evaluarea complex a nivelului de calitate a materialului de baz...... 8. Recomandri de ntreinere i prelucrare tehnologic

a produselor ...............................................................................................

Concluzii..........................................................................................................

Bibliografie......................................................................................................

Anexa 1............................................................................................................

Anexa 2...........................................................................................................

Mod Coala Nr. document Semnat Data

Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121.

INTRODUCERE

Industria uoar ocup un rol important n viaa oamenilor.

Ea cuprinde ramuri ca: industria textil industria de tricot, industria

nclmintei, industria obiectelor de faian, industria de confecii .a. Calitatea

confeciei, efectul economic al produciei i consumului ei e condiionat de

proiectarea modelului, estura folosit, utilajul modern.

Principala sarcin a industriei uoare const n asigurarea populaiei cu

producie calitativ i universal, producie ce ar mri nivelul material i cultural al

vieii oamenilor.

Un loc aparte n industria uoar l ocup industria de confecii cea mai

important ramur a industrie date.

Rolul principal n dezvoltarea industrie de confecii realizarea rezultatului

final i sporirea eficienei muncii aparine reutilri tehnice, aplicrii n practic a

ultimelor realizri n domeniul tehnologiei, mecanizrii i automatizrii.

Creterea situaiei material i culturale are ca rezultat creterea necesitii unor

vestimente frumoase, elegante, comode i la mod.

mbrcmintea joac un rol important de asemenea n comunicare i n relaiile

dintre oameni.

Prin mbrcminte omul se autocaracterizeaz, ea refectndu-i gusturile i

nivelul de cultur general.

Formarea unei economii de pia reale cu o structur renovat i funcionabil

eficient este un proces complex i multilateral de reorganizare radical a vieii

social-economice a societii. n procesul desfurrii acestor transformri, se

rezolv n mod consecvent i problemele privind reformarea macroeconomic n

ansamblu, relansarea sectorului real al economiei. O importan deosebit trebuie

s se acorde reorganizarea lor deoarece anume de determinat, n cele din urm,

eficacitatea reformei economiei naionale i dinamica dezvoltrii ei.


Coala

Elaborat iomirtan G. Controlat .Siro N.

Aprobat

Introducere

Litera Coli

UTM FIU

Reflectnd tendinele generale ale dezvoltrii economiei , vom menine c

industria uoar dispune de posibiliti reale care permit realizarea cu succes a unor

reforme de structur, de perfecionare mecanismelor economicen acest sens o

atenie deosebit merit s i se acorde industriei uoare una din ramurile de baz

ale economiei naionale, cruia i revine o treime din volumul total al industriei.

Aceast ramur n multe cazuri determin starea pieei interne a mrfurilor de

consumReflectnd tendinele generale ale dezvoltrii economiei , vom menine c

industria uoar dispune de posibiliti reale care permit realizarea cu succes a unor

reforme de structur, de perfecionare mecanismelor economice. Industria uoar ,

ca i ntreaga economie naional, pe parcursul ultimelor zece ani, se afl n stare

de criz. n perioada anilor de reforme, producia acestei ramuri continua s scad,

volumul ei constituind n prezent abea jumtate din volumul produs n anul 1900.

Crizele principale ale acestei situaii sunt: ruperea relaiilor economice cu

partenerii tradiionali i creterea brusc a preurilor la materialele prime i

resursele energetice ceea ce a fcut imposibil folosirea pe deplin a capacitilor de

producie de import necontrolat care a complicat n mod serios activitatea

productorilor locali necorespunderea nivelului tehnologic de producere i a

calitii produciei autohtone cerinelor contemporane; administrarea economic

ineficient n condiiile economiei de pia a activitilor de marketing pe pieele

de peste hotare.

Programul elaborat de Ministerul Economiei Reformelor al Republicii

Moldova privind dezvoltarea industriei pentru viitorul apropiat nu e deajuns i

reflecta numai modificarea bazei legislative, atragerea mai activ a investiiilor

strine, protecie productorilor autohtoni. n acelai timp, astfel de probleme

actuale ca asanarea financiar a ntreprinderilor de ramur, modernizarea i

retehnologizarea lor.

Trebuie s fie luat n cosiderenii i faptul c procesele de privatizare i

decentralizare, liberalizarea economiei au dat natere la noi probleme privind

formarea unui sistem eficient de secionarea corporativ , adaptarea colectivelor

ntreprinderilor la depirea mentalitii vechi i asigurarea unor motivaii n


Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

activitatea de munc , dar totodat nu trebuie de idealizat fenomenul de autoreglare

a pieei, ct i a liberalismului nelimitat n economie. Toate acestea, luate n

ansamblu vorbesc despre actualitatea i necesitatea elaborrii unor probleme de

teorie i practic privind reformarea i modificarea structural la nivel de ramur i

unitate economic a industriei uoare.

Reformele care au loc n fostele ri socialiste n realitate sunt nite procese

voluminoase i multilaterale , sensul i scopul strategiei al crora se reduce la

transformarea economiei contemporan la piaa, la modificarea fundamental a

ansamblului relaiilor economice.

n timpul efecturii reorganizaiilor sistematice trebuie s ne bazm pe

practica mondial. rile dezvoltate au ajuns treptat la relaiile de pia civilizate,

prin evoluie, pe cnd fostele rii socialiste sunt orientate spre transformri radiale,

care prevd schimbarea rapid i afectiv a formelor i metodelor administrative

de comand. ara noastr trebuie s se adapteze la condiiile pieelor strine i

integrarea n sistemul economic mondial.

n totalitatea eforturilor de renatere a economiei naionale n baza

principiilor relaiilor de pia o importan deosebit are reformarea sectorului real

i, n primul rnd , a produciei industriale.

Economia naional depinde n mare msur de furnizorii de materie-prim i

resurse energetice, i pe pieele strine de realizare a produciei sale.

Formarea industriei uoare de constituire a structurii complexului economic al

R.M. s-a produs pe parcursul mai multor decenii, dar piscul dezvoltrii ramura l-a

atins la hotarele anilor 80 90.

ntreprinderile acestor subramuri produceau fire de bumbac i diferite esturi de

la cele de mtase i pn la cele decorative de mobil i tehnice , peste 100 de

denumiri de confecii , articole de tricotaj, ciorapi i confecii din blnuri, covoare,

diferit nclminte, alte ramuri de larg consum.


Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121.

Perspectiva industriei uoare n calitate de catalizator specific al renaterii

economice a Republicii este recunoscut i de experii strini, n particular, de

reprezentanii organizaiilor financiare internaionale. Ca prioritate snt acceptate

practic toate domeniile de baz ale activitii : textile, mbrcminte, nclminte,

covoare avnd ns o clar orientare spre cerinele peii.

Exportul Moldovenesc n rile Uniuni Europene n ultimii ani s-a mrit

aproximativ de 2 ori, iar 1/3 din ele alctuiete producia textil.

Din rile U.E. se disting Italia i Germania ca cei mai solizi parteneri. Cea

mai mare parte a volumului total de export al industriei uoare spre rile

occidentale revine serviciilor: n ramura de croitorie ponderea acestor ajunse la

70/75%, de tricotaj 20-25%.

n R.M. exist ntreprinderi mari i de o calitate nalt. Ionel, Covoare -

Ungheni , Pielar, Bleanca, SA Terotex, ntreprinderi mai mici Piele,

Mioara, Artima, Floarea-Carpet , Tipar-Color .a.

Unele dintre ntreprinderile industriale din primele au fost societatea pe aciuni

Ionel, Zorile, Piele.


Coala


Dezvoltarea Industriei Usoare din Moldova pn n 2015

Potrivit Programului de dezvoltare a industriei uoare pn n 2015, aprobat,

4 martie de Guvern, dezvoltarea industriei uoare va costa 97 mil. 478 mii lei,

cheltuieli ce vor trebui suportate n proporie de 95,7 % de agenii economici

autohtoni i donatorii internaionali. Contribuia statului va fi de doar 4,3%.

n documentul se arat c, potrivit Strategiei de dezvoltare a industriei pe

perioada pn n anul 2015, industria uoar este una dintre ramurile prioritare ale

sectorului industrial i va beneficia de susinerea statului n procesul de dezvoltare.

Obiectivul Programului este asigurarea dezvoltrii durabile a industriei

uoare, astfel nct aceasta s devin ctre anul 2015 una din ramurile-cheie ale

economiei naionale, att n termeni de cot n PIB, exporturi, producie

industrial, numr de angajai, ct i n termeni de inovare a produciei, de

integrare economic internaional i de poziionare pe piaa de consum local i

mondial.

Pentru atingerea acestui obiectiv Programul stabilete mecanismele de

susinere a dezvoltrii industriei uoare. Printre aciunile prioritare sunt

menionate: asigurarea industriei cu for de munc, atragerea n ramur a

lucrtorilor migrani moldoveni care vor reveni n ar, reutilarea ntreprinderilor,

utilizarea pe larg a sistemelor informaionale, creterea valorii adugate, atragerea

investiiilor i extinderea cooperrii cu proprietarii brednurilor cunoscute (Zara,

H&M, Benetton, C&A, Marks&Spencer, Next, Maxmara, Pik&Kloppenburg,

Kaufhoff, Mango, Esprit, Nike etc), suportul n promovarea pe pia a produselor

proprii, acordarea suportului pentru crearea Centrului de Competen i

Marketing, stimularea produciei proprii i substituirea importurilor etc.

Programul va fi implementat n dou etape: anii 2009-2010 i anii 2011-

2015. Perioada 2009-2010 este una pe termen scurt i prevede implementarea

aciunilor care nu implic resurse financiare sau necesit surse minime. Activitatea

se va axa pe ameliorarea situaiei privind conlucrarea cu organele centrale de

specialitate ale administraiei publice i cu autoritile administraiei publice locale.


Coala


n a doua etap vor fi ntreprin de aciuni mai importante din punct de vedere

financiar, legate de reutilarea instituiilor de nvmnt colar, profesional i

universitar.n rezultatul implementrii Programului se preconizeaz obinerea

creterii volumului produciei cu 11-12% anual, a exportului produciei cu 11

13%, a productivitii muncii - cu10 11%, a volumului investiiilor capitale cu

10 12%, a numrului de angajai - cu 0,8 1%.

De notat c n ianuarie 2009, volumul produciei industriale n Moldova a

sczut cu 25%. n special, fabricarea articolelor de mbrcminte sa redus cu

16,9%, a nclmintei cu 40,2%, a textilelor cu 9,7%.

Analiza tendinelor actuale ale modei i a direciilor de dezvoltare a acesteea.

Moda numim dominatia de un timp neindelungat a anumitor gusturi intr-o

oarecare sfera a vietii ori culturii. In imbracaminte moda reflecta pasiunea generala

fata de anumite proportii, linii, materiale, culori, accesorii in limitele unui stil.

De-a lungul istoriei moda s-a schimbat, s-a dezvoltat, a socat si a revenit

prezentului schimbata sau identica. Au aparut tendinte care s-au stins repede sau

au ramas imprimate in istorie.

Moda pentru barbati a spart demult tiparele monotone ale stilurilor vestimentare

clasice si s-a "emancipat", adoptand modele si stiluri extrem de versatile si iesite

din comun. Insa din dorinta de a fi autentici si nonconformisti, unii barbati

exagereaza si ajung sa faca greseli vestimentare care ii fac sa cada in ridicol .

La capitolul culori, negru, maro, gri, vernil, bleumarin, rosu-burgund, mustariu

si mov-pruna raman culorile IT ale toamnei. Daca dorim sa scoatem in evidenta o

culoare, ei bine, aceasta este gri. Desi nu este niciodata usor sa porti gri, foloseste-

te de texturi si imprimeuri pentru a suprapune elemente in aceasta culoare. .


Coala


Elaborat Ciomirtan G.

Controlat Siro N.

Aprobat

Argumentarea alegerii

sortimentului de produse conform

tendinelor modei. Caracteristica aspectului exterior al produselor

Litera Coli

UTM FIU

Interesant in acest sezon, este faptul ca ai cale libera pentru a asorta obiecte

vestimentare de aceeasi culoare, asadar, daca esti innebunit dupa o anumita nuanta

o porti purta din cap pana in picioare daca indraznesti. Tot pentru cei care stiu deja

regulile modei, in acest sezon continua tendinta materialului boem, catifeaua.

Sacoul este o pies elegant i versatil. l poi mixa att la pantaloni cu

croi impecabil, dar i la pantaloni scuri sau blugi. Pentru club sau o

petrecere sofisticat, poi combina o pereche de pantaloni scuri de piele

sau dintr-un material preios precum satinul sau mtasea cu un top fluid,

macasini i neaprat un sacou chic .

Un sacou colorat, din bumbac, merge combinat de minune la o inut

casual, de zi, alturi de blugi imprimai, un tricou simplu i mocasini .


Coala


Elaborarea coleciei de modele


Coala


Caracteristica aspectului exterior al produsului

Tabelul 1.3.1- Caracteristica aspectului exterior al produselor

Denumirea reperului Caracteristica reperului

1 2

Modelul 1

Spatele

Croit din trei repere;

Fara cusatura la linia de simetrie;

Linii de relief din rascroiala minecii..

Faa

Croit din trei repere;

Fara cusatura la linia de simetrie; Linii de relief din rascroiala minecii.

Sistemul de nchidere Central la un rnd de nasturi

Buzunare Aplicat

Gulerul Tip- aplatizat

Mneca

Mneca clasic aplicat cu dou custuri, terminaia mnecii este

prelucrat cu manet.

Elemente de garnisire

Nasturi aplatizai - 7;

Pliuri bilaterale pe reperul fa.

Custurile decorative aplicate la 0,3 cm pe:

Guler;

Pe marginea buzunarului;

Sistemul de nchidere;

Manet;

Tivul produsului.


Coala


1 2

Modelul 2

Spatele

Din 5 repere;

Platc;

Linia de simetrie a spatelui;

Relief, din linia pltcii.

Faa

Din 6 repere;

Platc;

Reliefe, din linia pltcii;

Sistemul de nchidere Central la dou rnduri de nasturi

Buzunare Taiat

Gulerul Tip- tei

Mneca

Mneca clasic aplicat cu o custur, din dou repere transversale,

al doilea reper este de la cot i este tip burduf, i terminaia mnecii

este prelucrat cu manet.



Cordon.


Guler;


Manet;

Liniile de relief;

Liniile pltcii;.


Coala


Modelul 3

Spatele

Din 4 repere;

Divizare la nivelul liniei taliei;

Reliefe pe reperul superior, din linia umeral;

Pliuri bilaterale pe reperul inferior.

Faa

Din 6 repere;

Divizare la nivelul liniei taliei ;

Reliefe pe reperul superior, din linia umeral;

Pliuri bilaterale pe reperul inferior.

Sistemul de nchidere Central la un rnd de nasturi

Buzunare Aplicate

Gulerul Tip- cma

Mneca

Mneca clasic aplicat cu dou custuri, terminaia mnecii este

prelucrat cu manet.



Pliuri bilaterale pe reperul fa i spate.


Guler;


Manet;

Tivul produsului.


Coala


2.1 Elaborarea fragmentului de sarcina tehnica pentru produsele

proiectate

1. Denumirea produsului: sacou pentru barbati 1.1. Tipul produsului: imbracaminte exterioara. 1.2. Destinatia: uzuala. 1.3. Functia de baza: utilitara. 1.4. Sezonul: toamna-primavara. 1.5. Grupa de sex si virsta: pentru adolescenti 20-29 ani. 1.6. Grupa de conformatie: I grupa.

2. Conditiile de exploatare. 2.1. Zona climaterica: B- clima temperata, Moldova. 2.2. Temperatura medie a aerului: 18 C. 2.3. Exploatarea unica: 6-8 ore. 2.4. Frecventa utilizarii: in fiecare zi.

3. Cerintele tehnico-economice. 3.1. Componenta compleului: doua piese. 3.2. Masurile recomandate: 164-96-104. 3.3. Durata de timp la exploatarea produsului:

5 an- uzura fizica;

3 an- uzura morala. 4. Indicii ergonomici.

4.1. Componenta fibroasa:

tesatura de baza- lina in amestec cu lavsan

tesatura de captuseala- viscoza 100%.

5. Cerintele estetice. 5.1. Silueta: semiajustata. 5.2. Aspectul geometric: clepsidra. 5.3. Realizarea artistic coloristica a materialului: tesatura unicolora.


Coala


Elaborat Ciomirtan G.

Controlat Siro N.

Aprobat

Determinarea funciilor de baz a materialelor n conformitate cu

destinaia acestora

Litera Coli

UTM FIU

2.2 Structura ierarhica a indicilor de calitate a materialului pentru

produsul de baza

Procesul de selectare si reglementarea semnificatiei normative s-a realizat

conform listei indicilor de calitate principali, astfel analizind structura ierarhica a

indicilor de calitate a materialelor in conformitate cu tipul produsului vestimentar

selectat se intocmeste (tabelul 2.2.1).

Tabelul 2.2.1- Structura ierarhica a indicilor de calitate a materialelor

Grupa de cerine Indicii de calitate a materialelor

1 2 3

1. Destinatie

1.1 Destinaie

social

Insemnatatea ociala la utilizarea materialelor pe piata de materie prima fabricate in Republica

Moldova:

Sex-femenin; Virsta: 18-29 ani; Starea sociala- mediu.

1.2 Functionale

Permeabilitatea la apa; Permeabilitatea la praf; Permeabilitatea la aer.

2. Ergonomice

2.1 Igienice

Umiditatea; Higroscopicitatea; Electrizarea-medie.

2.2 Confortul

la exploatarea

i ntreinerea

produsului:

Rigiditatea la incovoiere; Viteza de uscare-maxima; Gradul de elasticitate-mediu


Coala


Continuarea tabelului 2.2.1

3. Estetice

Aspectul exterior

Prezentarea coloristica- culoarea albastra deschisa;

Factura suprafetei-neteda; Desenul legaturii-legatura diagonal; Tuseul-semiaspra.

4. Fiabilitate

4.1 Stabilitatea

formei

Contractia dupa prelucrarea TUT; Sifonabilitatea scazuta.

4.2 Rezistena la

uzur - intreinerea

aspectuiui exterior

Resistenta la tractiune; Gradul de murdarire- scazut; Sifonabilitatea scazuta.

Ddurabilitatea,

Trinicia

Rezistenta la frecare pe suprafata; Rezistenta la indoituri in repetate rinduri; Rezistenta la factorii mediului ambiant; Rezistenta la actiunea moliilor; Rezistenta la transpiratie.

Rezistena

Sarcina la rupere-82 N; Rezistenta la distantarea firelor; Rezistenta la destramare

5. Constructiv-

tehnologice

5.1. Constructive

Grosimea-0,30; Rigiditatea la incovoiere; Drapajul.

5.2. Tehnologice

Distantarea firelor; Destramarea firelor.

6. Economice

Cheltuieli la

confectionarea

produsului de

mbrcminte

latimea rationala; lungimea minima a bucatei; competitivitatea si capacitatea de realizare

a produselor

La selectarea materialelor s-au tinut cont nu in ultimul rind de cerintele

consumatorului si anume: cele estetice au fost puse pe primul plan, ca factura

suprafetei sa fie neteda, tuseul fin, iar culorile prezente sa fie albastru si cafeniu.

Cerintele de confort pentru o maxima satisfactie si placere la purtarea produsului s-

a atras atentia la costul materialului, dar nu in ultimul rind la indicii tehnologici si

constructive si anume la indicii de calitate ca: distantarea firelor in tesatura si

destramarea acestuia. Acestea au fost alesi pentru a oferi produsului un aspect

estetic la realizarea cusaturilor. Materialele trebuie sa dispuna si de o rezistenta

termica buna, deoarece v-a fi supus prelucrarii tratamentului mido-termic.


Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-.121

3.1 Elaborarea topografiei de uzura a produsului

Trainicia produselor de imbracaminte are un loc aparte in cadrul cerintelor

consumatorilor. Durata de exploatare a imbracamintei depinde de durata fizica si

morala a uzurii.

Uzura produsului apare in rezultatul urmatoarelor actiuni:

1. Frecarea la indoituri; 2. Frecarea pe suprafata; 3. Fractiuni repetate; 4. Indoituri in repetate rinduri; 5. Sifonarea; 6. Ruperea; 7. Distantarea firelor in cusaturi; 8. Actiunea mediului ambiant; 9. Actiunea transpiratiei; 10. Gradul de murdarire. Numarul de actiuni poate sa creasca sau sa se micsoreze independenta de

destinatia produsului si conditiile lui de exploatare.


Coala


3.2 Analiza tipurilor de actiuni asupra produsului

Pentru determinarea refuzurilor posibile pe model e necesar de analizat

tipurile actiunilor asupra produsului in timpul exploatarii, pastrarii si ingrijirea

acestuia. Diverse tipuri de actiuni se stabilesc independenta de mediu: om-produs;

om-produs-alte obiecte; om-produs-mediu ambiant, la fel si modul de pastrare si

intretinere. Analiza tipurilor de actiuni asupra produsului sacou pentru barbati.

Tabelul 3.2.1- Analiza tipurilor de aciuni asupra produsului

Mediul Tipul aciunii Tipul refuzului Mecanic Fizic chimic biologic combinat

1 2 3 4 5 6 7

estura de baz

I.Om -

produs

Uzu

ra l

a n

doir

e a

gule

rulu

i, t

erm

ina

iei

pro

dusu

lui,

mn

ecii

; n

tinder

ea

freg

ven

t

n r

egiu

nea

cotu

lui,

spat

elui.

ndoir

ea f

regv

ent

a p

ri

i d

in f

a,

a

cotu

lui,

ruper

ea b

uzu

nar

elor.

-

- M

urd

rir

ea s

ub a

ciu

nea

tra

nsp

ira

iei

n

zonel

e su

dori

par

e; m

urd

rir

ea

gule

rulu

i, t

erm

ina

iei

mn

ecii

.

-

Red

uce

rea

rezi

sten

ei

din

cau

za f

rec

rii

la

ndoit

uri

i

a n

tinder

ii;

pie

rder

ea

aspec

tulu

i ex

teri

or

din

cau

za g

radulu

i

de

murd

rir

e i

a t

ransp

ira

iei.

II.Om -

produs -

alte

obiecte

Ruper

ea p

e to

at

supra

faa

; i

fon

area

n r

egiu

nea

spat

elui.

Murd

rir

e la

atin

ger

e

-

-

-

Red

uce

rea

rezi

sten

-

ei

la u

zur

pe

supra

fa

, re

du

cere

a

aspec

tulu

i es

teti

c.

III.Om produs

mediu

ambiant

Murd

rir

e (n

oro

i, p

raf)

aci

unea

um

edit

ii

atm

osf

eric

e, a

ciu

nea

tem

per

aturi

i jo

ase.

Ac

iunea

um

edit

ii

,

tem

per

aturi

i sc

zute

;

murd

rir

ea l

a pra

f.

-

-

Ac

iunea

med

iulu

i

ambia

nt.

Pie

rder

ea a

spec

tulu

i

este

tic

i r

ezis

tena

la

med

iul

ambia

nt.


Coala



1 2 3 4 5 6 7

III.Modul

de pstrare i

ntreinere

Modif

icar

ea f

orm

ei, i

fonar

ea.

Ac

iunea

subst

ane

lor

chim

ice.

Ac

iunea

tem

per

aturi

i n

alte

i

a

um

idit

ii

la

clc

are

Ac

iunea

mic

roo

rga-

nis

mel

or.

Pro

cesu

l de

spl

are

- usc

are

Red

uce

rea

asp

ectu

lui

este

tic,

dim

ensi

un

elor

lin

iare

i

a re

zist

ene

i la

clc

are,

spl

are,

ac

iunea

mic

roorg

a-

nis

mel

or,

cur

are

chim

ic.

estura de cptueal

I.Om -

produs

nti

nder

ea f

regv

ent

n r

egiu

nea

cotu

lui,

spat

elui.

ndoir

ea f

regv

ent

a p

ri

i din

fa

, a

cotu

lui;

if

onar

ea

-

Ac

iunea

subst

ane

lor

chim

ice

Murd

rir

ea s

ub a

ciu

nea

tra

nsp

ira

iei

n

zonel

e su

dori

par

e; m

urd

rir

ea g

ule

rulu

i,

term

ina

iei

mn

ecii

.

-

Red

uce

rea

rezi

sten

ei

din

cau

za f

rec

rii

la

ndoit

uri

i

a n

tinder

ii;

pie

rder

ea a

spec

tulu

i

exte

rior

din

cau

za g

radulu

i de

murd

rir

e i

a

tran

spir

aie

i. D

ista

na

rea

fire

lor

n c

us

tur

.

II.Om -

produs -

alte

obiecte Fre

care

la

ndoit

uri

i

pe

supra

fa

.

Murd

rir

e a

(gu-l

erulu

i;

term

ina-

iei

mn

ecii

)

-

-

-

Fre

care

pe

supra

fa

,

gra

dul

de

murd

rir

e.


Coala


III.Modul

de pstrare i

ntreinere

Modif

icar

ea f

orm

ei s

ub

aci

unea

mas

ei, i

fonar

ea.

Ac

iunea

tem

per

aturi

i n

alte

i a

um

idit

ii

la

clc

are

Ac

iunea

subst

ane

lor

la

cur

are

.

-

Pro

cesu

l de

spl

are

- usc

are

Red

uce

rea

asp

ectu

lui

este

tic,

dim

ensi

un

elor

lin

iare

i

a

rezi

sten

ei

la c

lca

re,

spl

are,

aci

unea

lcu

ri

rii

chim

ice.

Pe baza refuzurilor posibile ale produsului se determin indicii de calitate ale

materialelor, care asigur trinicia produsului (tabelul 3.2.2). Ctre indicii de

trinicie a materialului se mai refer i indicii fizico-igienici de calitate a

materialelor i estetici n corespundere cu destinaia produsului.

Tabelul 3.2.2 Elaborarea nomenclaturii indicilor de calitate

Mediul

Tipul refuzului

Proprietile alternative a

materialului

Indicii de calitate,

unitatea de msur Valoarea

indicelui

1 2 3 4 5

estura de baz

I.Om -

produs

Uzura n urma factorilor mediului

subvestimentar

Rezistena la frecare pe ndoituri; Traciuni repetate;

Rezistena la ifonare

Rezistena la frecare pe ndoituri, ciclii;

Sarcina la rupere, N;

Alungirea la rupere, %;

Neifonabilitatea, %.

5,6

430

74

II.Om-

produs-

alte

obiecte

Uzura la frecari

multiple

ifonare Uzur pe plan

Murdrire

Rezistena la frecare pe suprafa

Rezistena la murdrire

Rezistena la frecare pe suprafa, ciclii;

Permeabilitatea la aer,

dm2/(m

2s)

10

199

III.Om produs mediu

ambiant

Pierderea aspectului

estetic sub aciunea mediului ambiant

Rezistena la aciunea factorilor

climaterici

Rezistena termic sumar, m2K/W

0,025

IV.Modul

de

pstrare i ntreinere

ifonare Contracie la splare

Aciunea temperaturii nalte i

a umiditii

Rezistena la splare

Stabilitatea formei

i a suprafeei de contact

Rezistena culorii la nmuiere, puncte;

Desimea, nr. de fire pe

10 cm;

Fenomenul pilling, cm2

3

1,0

estura de cptueal

I.Om -

produs

Rezistena la frecare pe ndoituri;

Traciuni repetate; ifonare; Rupere

Rezistena la frecare pe ndoituri; Traciuni repetate;

Rezistena la ifonare

Rezistena la frecare pe ndoituri, ciclii;

Sarcina la rupere, N;

Alungirea la rupere, %;

Neifonabilitatea, %.

690

180

24

17,5


Coala


II.Om-

produs-

alte

obiecte

Frecara pe suprafa Gradul de

murdrire

Rezistena la frecare pe suprafa

Rezistena la murdrire

Rezistena la frecare pe suprafa, ciclii;

Permeabilitatea la aer,

dm3/(m

2s)

690

199

IV.Modul

de

pstrare i ntreinere

Reducerea aspectului

estetic n urma splrii, clcrii, curirii chimice

Rezistena la splare

Stabilitatea formei

i a suprafeei de contact

Rezistena culorii la nmuiere, puncte;

Densitatea de suprafa, g/m

2

Desimea, nr. de fire pe

10 cm;

Fenomenul pilling, cm-2

3

100

u-340

b-240

-0,1

4. Evaluarea indicilor de calitate principali de ctre experi

Determinarea indicilor de calitate ale materialelor se realizeaz cu scopul

selectrii unui numr limitat a indicililor de calitate, necesar pentru modelul dat.

Metodele evalurii cu experii se folosesc n cazul, cnd este imposibil

utilizarea unor metode mai obiective la soluionarea unor situaii. La evaluarea

calitii produsului metodele de evaluare cu experii cel mai fregvent se folosesc la

determinarea semnificaiei.

Evaluarea cu ajutorul experilor include urmtoarele etape principale:

Crearea grupului de specialiti-experi;

Pregtirea experilor pentru sondaj;

Sondajul experilor;

Prelucrarea evalurii cu ajutorul experilor.

Ctre cerinele principale, care se nainteaz specialitilor implicai n calitate

de experi se refer calificarea nalt profesional, dispunerea de informaie,

cointeresarea n rezultatele expertizei, activitatea i obiectivitatea.

Prelucrarea evalurii cu ajutorul experilor const n evaluarea gradului de

coinciden a prerilor experilor la calcularea caracteristicilor n cadrul sondajului

grupului de experi.


Coala


Experilor li se propune de apreciat fiecare indice dup semnificaia acestuia.

Necesitatea acestei evaluri apare pentru unele tipuri de produse, cnd ntr-un

numr considerabil de indici este necesar de ales pe cei mai principali pentru

determinarea pe baza lor a unor indici normativi necesari. n tabelul 4.1.1 se

prezint evaluarea de rang ai zece indici de calitate a esturii de baz, care au fost

apreciai de 7 experi.

Pentru fiecare expert suma rangurilor pe orizontal trebuie s fie constant i egal

cu: (1)

Unde n-numrul indicilor;

n exemplul dat:

Pentru a aprecia acordul ntre experi se determin coeficientul de concordan W:


Coala


Tabelul 4.1- Ponderea indicilor de calitate

Unde - suma rangurilor pentru fiecare indice n parte;

media sumelor rangurilor a tuturor indicilor;

m=7 numrul experilor;

n=10 numrul indicilor;

n cazul dat S=0,57(10+1)=38,5;

Cu ct coeficientul de concordan W este mai aproape de 1 cu att mai mult

coincid prerile experilor, n cazul de fa W=0,85, deci prerile experilor sunt

apropiate.

Coeficientul de pondere ji a fiecrui indice se determin dup relaia:

0,5 1i

i

mn SJ

mn n

;

Nr.

crt.

Ex

per

ti

Indicii de calitate

Su

ma

Sa

rcin

a l

a r

up

ere,

N

Alu

ng

irea

la

ru

per

e,

%

Rig

idit

ate

a l

a

nco

vo

iere

,

N

cm2

Ne

ifo

na

bil

ita

tea

, %

Rez

iste

na

la

fre

care

a p

e

sup

rafa

a,

mii

cic

lii

Per

mea

bil

ita

tea

la

aer

,

dm

3/(

m2s

)

Rez

iste

na

la

fre

care

a p

e

ind

oit

uri

, ci

clii

Efe

ctu

l p

illi

ng

, cm

-2

Va

ria

ia

dim

ensi

un

ilo

r

lin

iare

,%

Rez

iste

na

ter

mic

a

sum

ara

, m

2K

/W

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1 1 4 2 7 3 8 5 6 10 9 55

2 2 3 1 8 4 7 6 5 9 10 55

3 1 4 3 8 2 7 5 6 10 9 55

4 2 5 1 8 3 6 4 7 10 9 55

5 1 3 2 9 4 7 6 5 10 8 55

6 2 3 1 8 4 7 6 5 9 10 55

7 1 4 2 7 3 8 5 6 10 9 55

Si 10 26 12 55 23 50 37 40 68 64 385

Si- -28,5 -12,5 -26,5 16,5 -15,5 11,5 -1,5 1,5 29,5 25,5 -

821,25 156,25 702,25 272,25 240,25 132,

25 2,25 2,25 870,25 650,25 3840,5

mn-Si 60 44 58 15 47 20 33 30 2 6 315

Ji 0,19 0,14 0,18 0,05 0,15 0,07 0,104 0,095 0,003 0,02 1,00

0,25 0,19 0,23 - 0,20 - 0.13 - - - 1,00


Coala


Indicii, cei mai importani, se consider coeficienii de pondere care

ndeplinesc condiia ji>1/n.

Din tabelul 4.1 se observ c indicii, ce ndeplinesc condiia, sunt:

rezistena la frecare pe suprafa (ji0=0,23);

neifonabilitatea (ji0=0,22);

rezistena termic sumar (ji0=0,21).

rezistena la frecare pe ndoituri (ji0=0,12);

variaia dimensiunilor liniare (ji0=0,12);

permeabilitatea la aer (ji0=0,1);

Aceti coeficieni de pondere se vor folosi la evaluare aglobal al nivelului de

calitate a materialului.

Exemplu de calcul pentru alungirea la rupere, %:

7 10 26

0,140,5 7 10 10 1

iJ

0

0,140,19

0,76

ii

i

JJ

J

1

2 3

3840,50,95

1 149 1000 10 7

12 12

n

i

i

S S

W

m n n m

Cu cit coeficientul de concordanta ( W ) este mai aproape de 1 cu atit mai

mult vor coincide parerile expertilor, in cazul dat W=0,95, iar in rezultat parerile

expertilor sunt apropiate.


Coala


5.1 Selectarea tesaturii de baza si caracteristica acesteia

Tehnica prelucrarii fibrelor a progresat foarte mult, facind posibila largirea

considerabila a sortimentului de tesaturi si imbunatatirea calitatii.

Sortimentul tesaturilor este foarte divers. Aceasta diversitate se poate forma in

mare masura datorita compozitiei chimice a fibrelor, coloritul, caracterul suprafetei

si legaturii tesaturii.

La confectionarea unui produs de imbracaminte, se folosesc mai multe

materiale:

Material de baza;

Captuseala;

Materiale auxiliare (furnitura, dublura, fermoarul). Aceste tipuri de materiale au roluri diferite si se adopta in functie de specificul

produsului in care se aplica si de destinatia acestuia in procesul exploatarii.

La confectionarea uniformei insotitoarei de bord aerian, materialul de baza

indeplineste rolul principal, care se alege in functie de tendintele modei si de

preferintele purtatorului.

Tesaturile sunt materiale obtinute prin incrucisarea firelor textile: urzeala in

lungimea tesaturii si batatura in sensul latimii. La alegerea unei tesaturi se

recomanda sa se pipaie tesatura, pentru ai cunoaste tuseul si apoi sa i se stabileasca

greutatea. Componenta fibroasa a tesaturii are o importanta primordiala, deoarece

se ia in consideratie in procesul de construire, modelare, croire si coasere. De

componenta fibroasa mai depinde aspectul exterior, rezistenta la taiere,

extensibilitatea, capacitatea de a se calca si a se contracta, varietatea regimului de

calcare-aburire.

Etapele procesului de confectionare a uniformei insotitoarei de bord aerian

poate fi influentat de: grosimea, latimea, lungimea, cit si de densitatea de suprafata

a tesaturii.

In procesul de exploatare, uzarea imbracamintei e rezultatul actiunii repetate a

unei sarcini de intindere, a contractarii, rasucirii s.a. De aceea pentru mentinerea

aspectului exterior si a formei imbracamintei si in scopul maririi termenului de

purtare a ei, un rol important ii revine capacitatii de a se opune diverselor actiuni

mecanice.

Tesatura de baza utilizata la confectionarea uniformei insotitoarei de bord

aerian, are in componenta fibre de lavsan 100%, materialul este unicolor, cu

legatura diagonal. Sarcina relativa de rupere e de 40 55 cN/tex.

Lavsanul este elastic, moale, stabil la ger, la molii si la putrefactie.

Higroscopicitatea lavsanului e extraordinar de mica 0,4 % . Lavsanul are mai multe avantaje, precum: este un fir puternic, flexibil, are excelente caracteristici de

manipulare.

O caracteristica mai ampla a tesaturii este redata in tabelul 5.1.


Coala


Tabelul 5.1.1- Caracteristica esturii de baz

Mostra

de

tesatura

Grosimea,

mm

Desimea

nr.de

fire pe

10 cm

Densitatea

liniara a

firelor

Densitatea de

suprafata,g/

m

Tipul

legaturii

Compone

nta

fibroasa.

%

U B

U B

1 2 3 4 5 6 7 8 9

0,3

0

413

286

21x2

20x2

308

dia

go

nal

Lav

san

100

%

5.2 Selectarea materialelor pentru captuseala si dublura.

Caracteristica acestora.

Pentru finisarea interioara produsului de imbracaminte se utilizeaza tesatura

de captuseala, cu scop tehnologic si contribuie la imbracarea si dezbracarea fara

efort a confectiei.

Tesatura de captuseala indeplineste citeva cerinte, si anume:

a) Suprafata neteda; b) Rezistenta culorii la frecare uscata si umeda; c) Contractia admisibila pe urzeala si batatura; d) Masa si grosimea specifica mica; e) Rezistenta inalta la actiunea transpiratiei si la curatare.

Tesatura de captuseala, se caracterizeaza prin urmatorii indici de calitate:

alungirea la rupere, rigiditatea la incovoiere, rezistenta la frecare, nesifonabilitatea,

distantarea si destramarea firelor.

1. Din sortimentul tesaturilor de captuseala fac parte urmatoarele tesaturi cu diversa componenta fibroasa: matase;

2. matase in amestec; 3. naturala; 4. artificiala; 5. sintetica; 6. tricoturi subtiri; 7. blana naturala sau artificiala.

Captuseala utilizata pentru confectionarea uniformei insotitoarei de bord

aerian, are in componenta fibre naturale de viscoza, care asigura o igiena inalta;

este rezistenta la frecare in functie de densitatea de suprafata a tesaturii.

Densitatea liniara a firelor de viscoza utilizate pentru tesatura de captuseala

sunt de 11 tex pe urzeala si 13,3 tex in batatura. Tesaturile pentru captuseala se

produc cu legatura diagonal, satina, atlas si jacard.


Coala


Astfel pentru imbunatatirea caracteristicii acesteia se produc tesaturi de

captuseala cu finisari speciale, sunt vopsite unicolor, multicolor si cu desene de

diverse tipuri. Materialele pentru captuseala trebuie sa fie lucioase, pentru ca

produsul sa alunece cu usurinta pe corpul purtatorului. Caracteristica tesaturii de

captuseala selectata in cadrul pachetului de materiale este prezentata in tabelul

5.2.1.

Tabelul 5.2.1- Caracteristica materialului pentru captuseala

Denumirea

articolului

Densitatea

de

suprafata

g/m

Latimea,mm Desimea

nr.de fire pe

10 cm

Tipul

legaturii

Componenta

fibroasa,%

U B

1 2 3 4 5 6 7

32290 104 140 507 305 pinza Viscoza 100%


Rezistenta

La frecare pe

indoituri, cicli

Rezistenta la

destramare, N

Sarcina la

rupere, N

Alungire la

rupere,

%

Rezistenta

la

distantarea

firelor, N U B U B U B 8 9 10 11 12 13 14 15

1,079 52 47 307 239 10 15 15

Intariturile ca materiale secundare in produsele de imbracaminte dubleaza

unele detalii. Se utilizeaza pentru mentinerea, crearea volumului si formei

produsului. Difera intre ele in functie de destinatia produselor, de locul si detaliul

pe care se aplica.

Materialele adezive se utilizeaza sub forma de pulberi, pelicule, paste, tricot,

tesaturi si netesute. Intariturile tesaturi sunt de patru feluri: canafas, vatir, volvatir,

roshar.

Calitatea adezivilor se realizeaza prin diverse procedee specifice tehnologice

de asamblare si depind in primul rind de calitatea substantelor componente, iar in

al doilea rind de tehnologia de fabricatie. Datorita acestui fapt aprecierea calitatii

se efectuiaza prin determinarea caracteristicilor specifice utilizindu-se normative

existente.

Materialele adezive trebuie sa posede masa mica, sa posede higroscopicitate,

permeabilitate la aer, rezistenta la actiunea mecanica si la spalari chimice.

La prelucrarea uniformei insotitoarei de bord aerian, s-a utilizat ca material

adeziv intaritura sub forma de tricot, deoarece este o tesatura subtire, bine apretata,

poseda masa mica, pret redus, este nesifonabila, poseda stabilitate dimensionala.


Coala


Tabelul 5.2.2 Caracteristica materialului de dublura

Grosi

mea,

mm

Densitate

a de

suprafata

g/m

Rigidiratea

la

incovoiere,Ncm

Contractia

dupa

spalare, %

Tipul

material

ului

Component

a fibroasa,

%

Contactia

dupa TUT,

%

U B U B

1 2 3 4 5 6 7 8 9

0,40

95

400

800

2,5

2,5

tricot

Poliamidice

(PA)

1,5

5.3 Selectarea materialelor de asamblare. Caracteristica acestora

Sortimentul atelor de cusut folosite la confectionarea vestimentelor este variat.

Ata de cusut reprezinta elementul principal de care depinde asamblarea

corespunzatoare a diverselor detalii. Ea se intrebuinteaza nu numai pentru cusut: ca

element de imbinare, cit si ca element decorativ, in cadrul unui produs.

La alegerea atei de cusut vor fi respectate urmatoarele conditii tehnice:

ata folosita pentru confectionare trebuie sa-i corespunda materialul ales pentru confectionarea produsului;

finetea firului de ata trebuie sa corespunda cu finetea materialului; culoarea atei de cusut se stabileste in functie de culoarea materialului

cusut, avindu-se in vedere ca ata utilizata sa aiba o nuanta mai deschisa

decit materialele cusute.

Alegerea atei de cusut mai depinde si de proprietatile fizico-mecanice ale

materialului, deoarece finisarea acestuia, curatirea, spalarea, calcarea, poate avea

efecte negative asupra imbinarii.

Ata ca element de imbinare a detaliilor de confectii, trebuie sa posede

urmatoarele caracteristici:

- sa aiba rezistenta mare la tractiune; - sa fie flexibila; - sa fie echilibrata din punct de vedere torsional; - sa aiba capacitate de alunecare corespunzatoare; - sa posede o buna rezistenta la abraziune; - sa aiba o buna rezistenta a vopsirii; - sa aiba rezistenta mare la actiunea solventilor. In dependenta de grosime, atele de cusut sunt dotate cu numere comerciale.

Acesta e un numar conventional, care caracterizeaza grosimea atelor.

In procesul confectionarii tehnologice a produsului, pentru executarea

tighelurilor de unire,cit si decorative s-a utilizat ata de cusut cu numarul comercial

44 (bumbac in amestec cu poliester).


Coala


Calitatea atelor de cusut depinde de urmatoarele caracteristici: rezistenta,

alungire, elasticitate, rezistenta vopsirii, stabilitatea termica si rezistenta defectelor

exterioare. Rezistenta la alungire a atelor de cusut este indicele principal al calitatii

si depinde de grosimea acestora, tipul finisarii (albirea, vopsirea), destinatie si

fibrele din care sunt confectionate. Pe cind alungirea la rupere a firelor depinde de

numarul, torsiunea si finisarea lor. Caracteristica atei de cusut propusa pentru

coaserea uniformei este prezentata in tabelul 5.3.1.

Tabelul 5.3.1-Caracteristica atei de cusut

Tipul

atei

Codul Structura

firelor

aspre

Umiditate

a

relativa,

%

Densit

atea

liniara,

tex

Abaterea

relative a

densitati liniare

conditionata de

cea rezultata

Sarcina la

rupere a

firului

Alungire

a la

rupere

Coeficientul

de variatie a

firului la

rupere

U B

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

44

LB

8141

9

2

21

,5

tex

x 2

3,0

45

,0

5

1620

1651

22

8,0

5.4 Selectarea furniturii si a materialelor auxiliare

In industria de confectii alegerea furniturii serveste pentru incheiere, fixare si

comoditatea in exploatare a produselor. Din acestea fac parte: nasturii,

fermoarele, cirligele etc.

Nasturii prezinta elemente care au rol atit functional, cit si decorativ.

Nasturii sint extrem de variati in ceea ce priveste:

materialul- lemn, masa plastica, sticla, piele,os;

forma- rotunzi, patrati, ovali, sferici, semisferici, triunghi etc;

suprafata- netezi,in relief,combinate;

numarul de orificii- 2, 3, 4, 6;

culoarea- alba, neagra, precum si diverse culori. Din punct de vedere al destinatiei se impart in nasturi pentru: bluze, fuste,

rochii, pantaloni, jachete, paltoane, grupa de lenjerie, chiar si pentru incaltaminte.

La selectarea nasturilor pentru un produs de imbracaminte se tine cont de

tendintele modei, de sotimentul produsului, culoarea tesaturii, precum si grosimea

acesteia.

Cerintele care sint impuse fata de nasturi sint urmatoarele:

stabilitatea culorii la actiunea apei; rezistenta la actiunea uscata si la vapori.

In cazul in care se utilizeaza nasturi de culori contrasante, trebuie de tinut cont de:

culorile nasturilor sa nu degradeze produsele la operatiile de calcare sau

intretinere.

Nasturii care sau utilizat la confectionarea uniformei sint confectionati din

masa plastica, avind forma rotunda, aplatizati, fara piciorus.


Coala


Tabelul 5.4.1-Caracteristica nasturilor

Destinatia Diametrul

nasturelui,

mm

Caracterist

ica

suprafetei

Materia

prima

Culoarea Nr.de

orificii

Dimensiune

a orificiului

Distanta

dintre

orificii

1 2 3 4 5 6 7 8

Pentru

jacheta

20 netezi Masa

plastic

a

Albastra

deschisa

2 2 4

Pentru

fusta

15 netezi Masa

plastic

a

Albastra

deschisa

2 1,8 3,5

Fermoarul este un mijloc de imbinare format dintr-un ansamblu de dinti

numiti glisiera, pe care se deplaseaza un cursor.

Fermoarele se fixeaza prin coasere si pot fi : cu dinti de metal sau material

plastic care sunt fixati pe suport textil din tricot sau tesatura; detasabila pentru

inchidere plasate pe toata lungimea produsului sau nedetasabile prin inchideri

limitate, de lungime determinate cu limitator si cheite integrate sau metraj cu

limitatori si cheita livrate.

Cerintele inaintate fermoarelor depinde in primul rind de calitatea

confectionarii lor, astfel:

- benzile textile a fermoarului, trebuie sa fie foarte stabile dimensional, sa nu se alungeasca, pentru a asigura o soliditate a zimtilor fixate pe ea;

- benzile vopsite trebuie sa asigure o mare rezistenta a culorii pentru a nu pata produsele in timpul operatiilor de curatare ori spalare;

- benzile trebuie sa asigure o mare rezistenta la lumina, la transpiratie, pentru a nu degrada produsul pe care a fost montat etc.

La confectionarea produsului s-a ales fermoar cu dinti din plastic, suport textil

si de aceeasi culoare cu materialul de baza. O caracteristica mai esentiala a

fermoarului este prezentata in tabelul 5.4.2.

Tabelul 5.4.2- Caracteristica fermoarului

Destinatia Tipul

Latimea

glisierei,

mm

Sarcina la

rupere a

glesierei

dN/cm

Sarcina de

distrugere

a lacatului

dN

Sarcina de

fixare a

lacatului

dN

Sarcina de

deplasare

a lacatului

dN

1 2 3 4 5 6 7 Pentru fusta 0 4,0 7,8 5,8 4,9 0,39


Coala


5.6 Elaborarea fisei de selectare a materialelor pentru modelul de

baza

Tabelul 5.6.1- Fisa de selectare a materialelor pentru modelul de baza

Mostra Componenta fibroasa

1 2

I. Materialul de baza

1.1. Modelul 1 Lavsan 100%



II. Captuseala

Codul 32290 Viscoza 100%

III. Materialul adeziv


Coala



1 2

IV. Ata de cusut

Codul 814192

V. Furnitura

o Nasturi Masa plastica

Modelul 1 Diametrul nasturelui, mm: Jacheta- 20 ; Fusta- 15



o Fermoar Pentru fusta:

Tipul- 0;

Glisiera poliesterica, cu latimea de 0,3 cm.


Coala


6.1 Efectuarea calculelor pentru determinarea valorilor reale

Pentru determinarea indicilor nelimitati se foloseste metoda analitica care

consta in:

Pentru fiecare trei valori de baza yi se pune in corespundere un indice

normative xi , in unitati naturale.

Pentru scara uniforma liniara a indicelui normativ, cind:

yi=a0+a1xi ( 1)

Se folosesc numai punctele de baza extreme: satisfacatoare si foarte inalte.

Atunci pentru determinarea coeficientului a0si a1 se alcatuieste sistema:

0=a0+a1xsat

1,530= a0+a1xf.nalt (2)

Unde: a0 si a1 coeficientii dependentii liniare intre parametrii nelimitati y1 si valorile limitate xi, a indicelui de calitate naturali.

Xsat- marimea valorii normative a indicelui de calitate limitat care corespunde

calitatii satisfacatoare;

Xf.nalt-marimea valorii normative a indicelui de calitate limitat care corespunde

calitatii foarte inalte.

Nivelul normativ pentru gradatia calitatii inalte se determina ca mijlocul

intervalului ,sat finx x . In rezultatul rezolvarii sistemului de ecuatii se obtin coeficientii a0 si a 1 pentru

calcularea iy .

Indicele dorit id se calculeaza cu ajutorul indicilor auxiliari nelimitati iy dupa

formula care urmeaza:

11

exp expi ix

d yee

(3)


Coala


Tabelul 6.1- Limitele valorilor indicelui dorit d si indicelui nelimitat y

Gradarea calitatii d y

Foarte inalta 0,80 1,53

Inalta 0,63 0,77

Satisfacatoare 0,37 0,00

Joasa < 0,37

2.Alungirea la rupere, lrup,%

0 1 0 1 0

0 1 1 1 1

0 403 403 36,27

1,53 420 403 420 0,09

a a a a a

a a a a a

2 0 1 2 36,27 0,09 416,5 1,21y a a x

0,29

2 21 1

1 1exp exp ; 0,75

yi

e e

d y d

e e

3. Rigiditatea la incovoiere, EI, Ncm2

0 1 0 1 0

0 1 1 1 1

0 30 30 2,28

1,53 10 30 10 1,53 0,076

a a a a a

a a a a a

3 0 1 3 2,28 0,076 15,5 1,102y a a x

0,33

3 31 1

1 1exp exp ; 0,71

yi

e e

d y d

e e

4. Rezistenta la frecare pe suprafata, Rfs, mii cicli

0 1 0 1 0

0 1 1 1 1

0 4 4 0,48

1,53 16 4 16 1,53 0,12

a a a a a

a a a a a

4 0 1 4 0,48 0,12 12,95 1,07y a a x

0,34

4 41 1

1 1exp exp ; 0,71

yi

e e

d y d

e e

5. Permeabilitatea la aer, dm3/(m

2s)

0 1 0 1 0

0 1 1 1 1

0 20 20 0,26

1,53 130 20 130 0,013

a a a a a

a a a a a

5 0 1 5 0,26 0,013 64,5 1,09y a a x


Coala


5 51 1

0,33

1 1exp exp ; 0,71

yi

e

d y d

ee

Tabelul 6.3- Limitele valorilor indicelui dorit d si al indicelui nelimitat y

Denumirea indicilor de calitate Y d

1 2 3

1.Sarcina la rupere,N 1,21 0,75

2.Alungirea la rupere ,% 1,21 0,75

3.Rigiditatea la ncovoiere,Ncm2 1,102 0,71

4.Rezistenta la frecare pe suprafat,mii ciclii 1,07 0,71

5.Permeabilitatea la aer, dm3/(m2s) 1,09 0,71

Metoda grafic de determinare a incicelui nelimitat consta in: Nomogramele se construiesc astfel:

Se traseaza doua linii drepte concomitent perpendicular, Od si Oy. Pe axa Od se

depun valorile indicilor doriti de la 0 la 1 cu intervalul de la 0,1 iar pe axa Oy-

valorile nelimitate care variaza de la -2 pina la +5 cu intervalul 1.Functia curbei

dorite de timpul d=exp(-exp-y) se construieste dupa datele din tab.5.4 n prima jumatate a partii de sus a nomogramei.

Pe nomograma se deosebesc 4 zone de gradatie dupa valorile limitate a

indicilor d si y din tab.5.1.Axa de coordonate verificatoare al indicilor naturali x

este o prelungire in jos a axei indicilor Od si formeaza cu axa Oy jumatatea a doua

a nomogramei.Scara pe axele Od si Oy ramine neschimbata, iar scara pe axa Ox se

schimba de fiecare data an corespundere cu datele precedente a fiecrui indice

limitat.

Tabelul 6.4-Tabelul valorilor functiei d=exp(-exp-y)

Y -2 -1,5 -1,0 -0,5 0,00 0,5 0,77

d 0,00 0,01 0,07 0,19 0,37 0,54 0,63

Y 1,00 1,5 2,0 2,5 3,0 4,0 5,0

d 0,69 0,80 0,87 0,92 0,95 0,98 0,99

Pentru transformarea oricarui indice limitat x in indice nelimitat dorit d

marimea indicelui x se depune pe axa corespunzatoare. Prin acest punct se trece

dreapta paralela Oy, pina la intersectie cu linia dreapta y=f(x).Din punct de

intersectie se traseaza linia paralela axei xd, pina la intersectie cu curba d=f(x). Din

punct se duc paralele pe axa de pe care se determina valorile indicilor doriti d cu

precizia de 0,01. In acest mod se determina indicii doriti pentru toate valorile date

ale indicilor de calitate limitati, inclusi in nomenclatura criteriului complex

(global).


Coala


6.2 Efectuarea incercarilor de laborator

1. Determinarea sarcinii la rupere si a alungirii la rupere a tesaturii de baza pentru uniforma insotitoarei de bord aeriene.

In timpul confectionarii si purtarii produsele de imbracaminte sunt supuse

diverselor solicitari, astfel in practica se determina rezistenta la tractiune si

alungire la rupere.

Rezistenta la tractiune a materialelor textile, N reprezinta valoarea solicitarii maxime axiale suportate de epruveta inainte de rupere.

Alungirea la rupere, % - este raportul dintre alungirea la rupere, catre

lungimea initiala a epruvetei.

Incercarea tesaturii pentru determinarea caracteristicilor de tractiune alungire se realizeaza pe doua directii: pe directia firelor de urzeala si batatura.

Dimensiunile epruvetelor supuse incercarilor sunt de 150 x 50 mm.

Pentru determinarea caracteristicilor de rupere la tractiune uniaxiala, se

folosesc masini de incercat la tractiune de diverse constructii: cu viteza constanta

de coborire a clemei de jos; cu viteza constanta de deformare; cu viteza constanta

de crestere a efortului. Cea mai raspindita este masina de incercat la tractiune PT-

250M-2, cu viteza constanta de coborire a clemei de jos. ( Figura 6.2.1. )

Figura 6.2.1 Schema masinii de incercat la tractiune PT-250M-2


Coala


Epruveta 20 fixata in clemele 17 clema fixa si 21 clema activa, se deformeaza

la coborirea constanta a clemei 21, care cu ajutorul tijelor 24 si 25 unite cu surubul

26, primesc miscarea de coborire de la electromotorul 1 prin intermediul

mansonului 27 si reductorul 28.

Viteza de coborire a clemei active se regleaza in limitele 25-250 mm/min.

Epruveta, deformindu-se, misca in jos clema 17 care roteste minerul 12, ce

provoaca schimbarea, pozitiei pendulului 4 cu greutatea 3. Astfel, pendulul misca

cremaliera 6 si roteste roata dintata 7. Pe axa rotii dintate 7 sunt prinsi indicatorul

principal 9 si indicatorul de control 10, cu ajutorul carora pe scara 8 se fixeaza

sarcina care actioneaza asupra epruvetei. La ruperea epruvetei pendulul se intoarce

in pozitia initiala, iar indicatorul principal 9, sub actiunea greutatii 5, ramine la

diviziunea valorii rezistentei la tractiune. Masina e prevazuta cu un mecanism de

oprire automata la ruperea epruvetei. Pentru intoarcerea pendulului in pozitia

initiala, masina este prevazuta cu amortizor pe ulei 11, tija caruia este unita cu

minerul 12.

Dupa citirea valorii rezistentei la tractiune de pe scara masinii 8, aceasta

valoare se inmulteste cu 9,81 pentru a transforma kgF in N, dupa Standard

International.

Alungirea la rupere a epruvetei se preiau de pe scara 18, cu gradatia in

milimetri.

Datele preluate in urma experimentului, sunt incluse in tabelul 6.2.

Tabelul 6.2.1 Indicii caracteristicilor de rupere a materialului textil

Numarul epruvetei Sarcina la rupere,N Alungirea la rupere,%

1 2 3

Pe directia urzelii

1 80 42

2 82 42

Total 81 42

Pe directia bataturii

1 125,5 43

2 120,5 46

Total 123 44,5

In urma efectuarii acestui experiment s-a obtinut o sarcina de rupere, medie,

atit pe urzeala cit si pe batatura, acesta se datoreste firelor de lavsan ce fac parte

din structura tesaturii, care ii confera o rezistenta mai buna.

2. Determinarea rigiditatii la incovoiere a tesaturii de baza pentru uniforma insotitoarei de bord aeriene.

Tuseul materialului textile poate fi apreciat prin valorile componentei:

rigiditatea la incovoiere.

Rigiditatea la incovoiere este proprietatea materialului de a se opune

schimbarii formei sale sub actiunea unor forte exterioare.


Coala


Pentru determinarea rigiditatii la incovoiere a tesaturii de baza este utilizat

aparatul PT 2 ( Figura 6.2.2. )

Figura 6.2.2 Schema aparatului tip PT-2

Epruveta 7 se aseaza pe suprafata de sprijin 6 cu fata in sus, simetric fata de

scara 9 si marginile suprafetei de sprijin. Pe centrul epruvetei se fixeaza cu ajutorul

greutatii 8 cu masa de 800 g si latimea de 2 cm. Mijlocul suprafetei de sprijin 6

este fix, iar partile laterale pot cobori lin si uniform cu ajutorul mecanismului 2,

introdus in actiune de butonul 1. La coborirea partilor laterale a suprafetei de

sprijin, marginile epruvetei incep sa coboare sub greutatea proprie. La un moment

dat se v-a observa o detasare a epruvetei de suprafata de sprijin. Peste un minut

dupa detasare se masoara incovoierea finala f, pe scara 5 cu ajutorul indicatorilor

incovoierii 4, deplasati de catre surubul 3, pina la atingerea marginilor epruvetei.

Valoarea incovoierii f, cm, se preia cu o eroare admisibila de 0,1 cm. Rezultatul

final se considera media aritmetica a 10 determinari, cu o eroare admisibila 0,01

cm.

Pentru determinarea rigiditatii la incovoiere se pregatesc cite 5 epruvete pe

directia firelor de urzeala si batatura, de forma dreptunghiulara, cu dimensiunile de

160x30 mm fiecare. Epruvetele se conditioneaza timp de 24 ore in directii

standard. Toate epruvetele croite pe o directie se cintaresc, cu o eroare de 0,01 g.


Coala


La etapa actuala de dezvoltare a economiei o raspindire larga a obtinut

imbunatatirea calitatii productiei.

Calitatea produsului depinde de complexul de proprietati caracteristice pentru

el si de corespundere a produsului, cerintelor functionale, estetice, ergonomice si

alte cerinte ce sint legate de posibilitatea de a satisface anumite cerinte a

consumatorului.

Cu cit e mai mare nivelul cerintelor, cu atit mai inalta este calitatea

materialului.

Evaluarea globala a materialelor se poate efectua utilizind una din metode:

media aritmetica; media geometrica; media armonica; media logaritmica.

1. Evaluarea globala dupa media aritmetica:

0

1

0

n

i i

iA n

io

i

d J

K

J

(1)

0,710,71

1AK

Deoarece 0

1

1n

i

i

J

relatia v-a avea urmatoarea forma:

01

n

A i i

i

K d J

(2)

0,75 0,25 0,75 0,19 0,71 0,23 0,71 0,20 0,71 0,13 0,71AK

1

1 n

A i

i

K dn

(3)


Coala


Unde n-numarul indicilor semnificativi.

1

0,75 0,75 0,71 0,71 0,71 0,735

AK

2. Evaluarea globala dupa media geometrica:

1

nJio

G i

i

K d

(4)

0,25 0,19 0,23 0,20 0,130,75 0,75 0,71 0,71 0,71 0,71GK

3. Evaluarea globala dupa media armonica:

0

1

0

1

n

i

iH n

i

i i

J

KJ

d

(5)

Deoarece 0

1

1n

i

i

J

relatia v-a avea urmatoarea forma:

0

1

1H n

i

i i

KJ

d

(6)

1 1 1

0,730,25 0,19 0,23 0,20 0,13 0,33 0,25 0,32 0,28 0.18 1,36

0,75 0,75 0,71 0,71 0,71

HK

4. Evaluarea globala dupa metoda logaritmica:

Se calculeaza pe baza relatiilor logaritmice:

1

lg lgn

io i

i

K J d R

(7)

lg=0,25 lg 0,75+0,19 lg 0,75+0,23 lg 0,71+0,20 lg 0,71+0,13 lg 0,71= -0,03- 0,02- 0,03- 0,02- 0,01= -0,11


Coala


Atunci indicele de calitate se determina ca un antilogaritm zecimal:

10RK (8)

0,1110 0,77K Tabelul 7.1- Calculul indicelui complex K

Insemnarea

marimii

Nomeclatura proprietatilor de

consum 1

lg lgn

i i

i

R K y d

10RK

Prup lrup K Rfs

J 0i 0,25 0,19 0,23 0,20 0,13

x i 816,5 416,5 15,5 12,95 64,5

d i 0,75 0,75 0,71 0,71 0,71

lg d i -0,12 -0,12 -0,14 -0,14 -0,14

y i lg d i

-0,0

3

-0,0

2

-0,0

3

-0,0

2

-0,0

1 -0,11 0,77

In urma calculelor efectuate a indicelor de calitate global dupa metodele:

aritmetica, geometrica, armonica si logaritmica; s-a ajuns la concluzia ca indicele

de calitate obtinut conform calculelor e de 0,77, care se incadreaza in limitele 0,85-

0,76- calitate inalta, aceasta contribuie la determinarea calitatii materialului de

baza pentru uniforma insotitoarei de bord aeriene.


Coala


Hainele isi mentin culoarea, rezistenta in functie de cat de mult respectam noi

recomandarile de pe eticheta acestora. Nu toate hainele se pot spala la aceeasi

temperatura sau cu acelasi detergent, inalbitor, etc.

Eticheta produselor textile treduie sa contina pe linga denumirea, marca de

fabricatie, sediul producatorului sau al importatorului, denumirea de vinzare a

produselor textile. Etichetarea care specifica modul de intretinere al produsului

textile este realizata dintr-un material textile rezistent in care, prin intermediul unor

simboluri grafice simple si sugestive, standardizate, se prezinta recomandari

privind intretinerea produselor respective. Indicarea modului de intretinere se face

prin utilizarea simbolurilor prevazute in SR EN ISO 23758- 2005. Acest standard

contine elemente grafice si descrierea acestora referitoare la spalarea, stoarcerea,

inalbirea, uscarea si curatarea chimica a produselor textile.

Eticheta completa de intretinere trebuie sa cuprinda cinci imagini

semnificative, care reprezinta simbolul celor cinci operatii principale in tratamentl

unui produs textile pentru intretinerea lui in timpul etilizarii.

Recomandari pentru intretinerea produselor:

- Sa nu asteptati ca articolele sa se murdareasca excesiv pentru a le spala; - Articolele patate intens tratati-le cu o solutie/pasta pentru indepartarea

petelor (dupa caz) inainte de a le spala;

- Nu folositi inalbitor la hainele colorate. Nu vor iesi doar petele, ci si culorile.

- Pastrati articolele murdare intr-un loc cit mai aerisit si uscat, avind grija sa nu treaca prea mult timp pina la spalare.

- Inainte de spalare sortati articolele dupa gradul de sensibilitate ( marcate pe eticheta de intretinere ) si culorii.

- Articolele noi colorate spalati-le separat prima oara. - La articolele colorate se recomanda separarea pe doua categorii, cele cu

tonuri mai inchise si cele cu tonuri mai deschise.

Caracteristica materiilor prime care intra in compozitia unui articol textile pot

influenta, pozitiv sau negative, comportarea acestuia in timpul procesului de

intretinere. Cunoasterea unor insusiri specifice unui anumit tip de materie prima

poate sa orienteze in stabilirea unui process de intretinere adecvat.

Recomandarea etichetei de intretinere si prelucrare tehnologica a produsului-

uniformei insotitoarei de bord aeriene este prezentata in tabelul 8.1.


Coala


Tabelul 8.1- Recomandari de intretinere si prelucrare tehnologica a

produsului uniforma insotitoarei de bord aeriene.

Simbolul Semnificatia lui

1 2

Spalare cu masina la o temperatura mica

(aprox. 40oC), actiune mecanica

normala, clatire la temperatura

descrescind progresiv, stoarcere

normala.

Albire interzisa.

Temperatura maxima de calcare: 110oC

Interzisa uscarea mecanica

Curatare in mediu uscat cu

percloretilena, esente minerale, benzina

superioara, alcool pur, prin procedee

normale de curatare. Exclusiv

tricloretilena.


Coala


Concluzie In aceasta lucrare de an s-a avut drept scop selectarea materialelor textile

conform studiul tendintelor modei pentru anul 2010. In baza careia s-a elaborat o

colectie de trei modele de uniforme pentru insotitoare de bord aerian. Pentru aceste

modele s-a selectat pachetul de materiale necesar pentru confectionare, si anume:

materialul de baza, captuseala, materialul adeziv ( intaritura ), materiale de

asamblare si furnitura ( nasturi, fermoarul ).

Pentru alegerea pachetului de material s-a studiat cerintele care se impun

materialului ales, modul de solutionare cromatica si corespunderea tesaturii cu

sortimentul selectat si nu in ultimul rind si cu preferintele purtatorului. S-a analizat

indicii de calitate a materialelor in conformitate cu tipul produsului vestimentar

selectat, precum si topografia de uzura a produsului ce poate sa apara in urma a

mai multor actiuni mecanice, fizice, chimice, biologice si combinate. Iar pentru

determinarea refuzurilor posibile pe model s-a analizat tipurile de actiuni asupra

produsului in timpul exploatarii, pastrarii si intretinerii acestuia. Astfel in baza

refuzurilor posibile ale produsului s-a determinat indicii de calitate ai materialelor,

care asigura trainicia produsului, precum si cu ajutorul celor sapte experti, s-a

apreciat fiecare indice dupa semnificatia acestora. Indicii de calitate propusi de

catre experti sunt: sarcina de rupere, alungirea la rupere, rigiditatea la incovoiere,

rezistenta la frecare pe suprafata, permeabilitatea la aer. Dar pentru a aprecia

acordul intre experti se determina coeficientul de concordanta: W=0,95, din care

rezulta ca parerile expertilor sunt apropiate. Efectuarea incercarilor de laborator au

fost facute pentru determinarea: sarcinii la rupere, alungirii la rupere si rigiditatii la

incovoiere.

In urma calculelor efectuate a indicelor de calitate global dupa metodele:

aritmetica, geometrica, armonica si logaritmica: pentru materialul de baza, indicele

de calitate obtinut conform calculelor e de 0,77, care se incadreaza in limitele

calitatii inalte 0,85-0,76. In final s-a recomandat eticheta de intretinere si

prelucrare tehnologica a produselor propuse in colectia de modele, prin utilizarea

simbolurilor prevazute in SR EN ISO 23758- 2005. Respectarea acestor

recomandari prezinta o mare importanta deosebita pentru mentinerea nivelului de

calitate al produselor textile in timpul utilizarii acestora.


Coala


la materiale pentru imbracaminte2

Documents