La granita fictiunii(literatura de dupa 1990)Radu Cezar PopaAndreea HincuPaul DobrescuStefan NaeVlad StoicaStefan SologanIonut IancuVictor BecaMarius Serban

Colegiul Ion CreangaClasa a XII-B

Mircea Eliade

Mircea Eliade s-a nscut la 13 martie 1907, la Bucureti, ca fiu al cpitanului de infanterie Gheorghe Eliade i al soiei sale Jeana Vasilescu. A fost n adolescen un cititor pasionat de, printre alii, Balzac, Giovanni Papini, Vasile Conta, Marcus Aurelius, Epictet, ca elev la liceul Spiru Haret; a nceput s scrie povestiri de la 12 ani i s studieze limbile englez, italian, persan i ebraic.

Mircea Eliade

De la 14 ani, din 1921, ncepe s in un jurnal preocupare pe care a reluat-o de mai multe ori, n diferitele etape ale vieii i scrie, de asemenea, primele articole de entomologie. Apoi, la 15 ani, este autorul a dou romane: Memoriile unui soldat de plumb i Romanul adolescentului miop.La 17 ani scrie primele articole de orientalistic i se nscrie la Facultatea de filosofie de la Universitatea din Bucureti unde se imprieteneste cu Petru Comarnescu, Mircea Vulcnescu, Mihail Sebastian. Devine redactor la ziarul lui Nae Ionescu, Cuvntul, iar n 1927 cltorete n Italia, unde l cunoate pe Giovanni Papini.Petrece trei ani n India, unde scrie cea mai celebra dintre operele sale de fictiune, romanul Maitreyi

Mircea Eliade devine activist al Micrii Legionare, scrie articole antisemite i, n 1938, este arestat pentru trei luni, sub acuzaia c face propagand legionar. Pe plan personal, urmarea este distrugerea prieteniei dintre el i Mihail Sebastian.n 1940 Mircea Eliade este numit consilier cultural la Londra. n urma ruperii relaiilor diplomatice cu Romnia, Mircea Eliade va fi mutat n Portugalia. Este trimis apoi in Franta unde public n 1949 lucrarea fundamental Tratat de istoria religiilor. n 1957 devine titular al catedrei de Istorie a Religiilor de la Universitatea din Chicago. Dup revoluia din 1989 ncepe aciunea de recuperare sistematic a operei lui Mircea Eliade n Romnia.

Jurnal si Memoriin 24 iulie 1960, asa cum consemneaza n propriul Jurnal, Mircea Eliade ncepe redactarea Memoriilor.Memoriile lui Mircea Eliade sunt precedate de o amintire regresiva, notata in primul volum din Jurnal la 10 ianuarie 1960. Revelatia produce o transmutare instantanee in anii 1922-l925" si recuperarea unor franturi de viata din copilarie si, dupa logica ritualisticii imititative, o ameteala" specifica, obligatorie pentru orice moment de dezagregare care anunta o noua nastere. Pe rand, Jurnalul vorbeste de transfigurarea lui Goethe dupa lunga sa excursie in muntii Harz, iarna" , de intalnirea cu un student din India, caruia profesorul din Chicago i se adreseaza (fara sa inteleg de ce") in sanscrita, limba pe care nu o mai folosise de aproape treizeci de ani", si, nu in ultimul rand, de cateva reflectii despre sparagmosul dionisiac (sfasierea carnii de sacrificiu cu mainile si cu unghiile), ca premisa a unei libertati vremelnic dobandite.

Toate acestea demonstreaza ca, inainte de inceperea lucrului la elaborarea continua a Memoriilor, in subconstientul autorului se produc mutatii regresive, care-l readuc in anii tineretii bucurestene si in stagiul de cercetare pe care il va petrece in India. Eliade interpreta in mod curent incidentele marunte ale vietii ca epifanii ale unor realitati mai profunde, ascunse, de tip sacral: Soarele ma trezeste Este si altceva in soarele stralucitor al acestei dimineti, este ca si cum m-as fi trezit dupa un lung vis si as fi regasit lumina dupa ce am ratacit multa vreme prin pivnite si labirinturi." Pana prin vara, cand incepe redactarea Memoriilor, Jurnalul consemneaza o serie halucinanta de renasteri.Amintirile (Memoriile) au o tinuta literara controlata, sunt elaborate cu gandul explicit al publicarii, dupa modele celebre (in zilele de dinaintea plecarii in Europa, Eliade reciteste pagini din Jurnalul lui Gide), in vreme ce Jurnalul este destinat, cel putin pentru moment, intimitatii.