Universitatea Alexandru Ioan Cuza Tema: La ce ne foloseşte internetul?

1. Internetul. Definiţie.

Preliminarii

riginile internetului se găsesc în 1969 la Ministerul de Apărare din SUA, în reţeaua ARPAnet.

Pentagonul construise reţeaua pentru contracte militare şi pentru schimb de informaţii cu universităţile care se ocupau de cercetări militare. În 1983, National Science Fundation, societate ce promova ştiinţa, preia o parte a acestei reţele în cadrul unui proiect a cărui finalitate viza asigurarea accesului cercetătorilor la patru supercomputere din Cornell, Illinois, Pittsburg şi San Diego.Crearea reţelei civile, activitate costisitoare şi riscantă, va atrage curând tot mai multe instituţii şi tot mai mulţi utilizatori, mare parte dintre ei având deja reţele interne proprii. Astfel, NSF apărând ca perfect justificat,în contextul următoarei definiţii:

O

2

Internetul reprezintă o colecţie întinsă de reţele de calculatoare care cuprinde întregul glob, conectând la un larg sistem electronic de servicii, resurse şi informaţii atât instituţii guvernamentale, militare, educaţionale şi comerciale, cât şi persoane fizice; se utilizeaza o serie de instrumente şi de convenţii pentru a crea imaginea unei singure reţele, deşi calculatoarele din reţea se bazează pe platforme hard şi soft foarte diferite.

Dar, pentru ca Internetul să existe, este nevoie de mai mult decât de un simplu ordinator, care, în definitiv, are drept funcţii imediate efectuarea calculelor. Dominique Wolton consideră că au fost necesare două condiţii pentru apariţia Internetului:

Codificarea numerică, adică transformarea oricărui tip de semn în unitate informaţională şi posibilitatea transmiterii lor pe acelaşi fir;Compresiunea numerică şi dezvoltarea telecomunicaţiilor, concomitent cu rentabilizarea întregului segment: informaţie mai multă, timp mai puţin, costuri mai mici. „Internetul asigură circulaţia între audiovizual, care trimite imagini, între telefon, care transmite semnalul, şi calculator, care calculează rapid orice informaţie”1.

Internetul a apărut aproape simultan în Europa şi pe alte continente. Astăzi, este constituit din „ 4000 de reţele interconectate, 3,2 milioane de maşini, 30 milioane de utilizatori şi 154 de ţări interconectate. Internetul, care cunoştea o creştere între 10% şi 15% pe lună (12% în SUA şi 17% în Europa), a devenit unealta de comunicaţie fundamentală a întregii comunităţi de învăţământ superior, cercetare şi dezvoltare tehnologică, publică sau privată, precum şi în industrie ”2.

La originea Internetului au stat două procedee fundamentale, care, după acelaşi sociolog francez D. Wolton, trimit la mize diferite: protocolul american IP, concentrat pe transport, şi Web-ul şi protocolul HTTP, modele europene, concepute iniţial pentru navigare documentară, utilă în hipertext. Nu era vorba, prin urmare, de sisteme de comunicare de masă, ci doar de subsisteme realizate pentru a servi unor comunităţi militare sau ştiinţifice restrânse, perspectivă ce oferă o explicaţie a faptului că atunci părea mai important conţinutul decât canalele care-l vehiculau. Treptat însă, între cele două segmente s-a stabilit un raport de semiegalitate, mediul devenind la fel de important ca şi conţinutul. Volumul de date şi informaţii disponibil pe internet poate fi astfel structurat:

Informaţii ştire (informations news), tot ce se referă la polică,istorie, economie, divzate pe sectoare: informaţii generale, respectiv specializate;Informaţii-servicii, în plină expansiune în ultimii 100 de ani: informaţii utile, de interes practic, cum ar fi orarele trenurilor;Informaţiile-divertisment, în creştere, industria de divertisment, fiind prima industrie ca importanţă a lumii;Informaţia-cunoastere, care trece prin anumite bănci de date, mai mult sau mai puţin profesionale;

Termenul Internet are mai multe sensuri strâns înrudite, în funcţie de context:Numele propriu Internet (cu majusculă) se referă la reţeaua mondială unică de computere interconectate prin protocoalele (regulile) de comunicare Transmission Control Protocol şi Internet Protocol, numite pe scurt TCP/IP. Precursorul Internetului datează din 1965, când Defence Advanced Research Projects Agency (en:DARPA) (Agenţia pentru Proiecte de Cercetare Înaintate de Apărare - a Ministerului Apărării, Department of Defense sau DoD din SUA) a creat prima reţea de computere interconectate sub numele Arpanet. Super-reţeaua din zilele noastre a rezultat din extinderea reţelei Arpanet.

1 Dominique Wolton, Internet, Paris, ed. Flammarion, 2000, p. 70.2 Dorin Popa, Mass-Media, astăzi, Iaşi, ed. Institutul European, 2002, p.191.

3

Substantivul comun internet (cu minusculă) desemnează in marea majoritate a cazurilor aceeaşi reţea, însă văzută ca un mediu de comunicare de mase, împreună cu informaţia şi serviciile care sunt oferite utilizatorilor prin intermediul acestui mediu. Tehnic, termenul mai poate desemna şi o reţea ce interconectează 2 sau mai multe reţele autonome aflate la mare depărtare unele faţă de altele. Exemple de reţele mari, pentru care folosinţa acestui nume este justificată, sunt SIPRNet si FidoNet.

2. Accesul fizic la internet

Există un şir întreg de metode de cuplare fizică a unui calculator sau aparat inteligent la Internet:

printr-un modem şi o linie de telefon şi legătură telefonică normală, prin formarea unui număr, (vezi figura 1)linie de telefon dedicată / închiriată unui singur utilizator sau unei singure firme, (figura 2)legătură radio la un aşa-numit Hotspot sau Active Point, utilizând technicile WLAN sau Wi-Fi,(vezi figura 3) legătură radio, de la un telefon mobil la antena celulară terestră,legătură radio la un satelit, (vezi figura 4)prin cablul terestru de televiziune,(vezi figtra 5)prin reţeaua normală de curent electric,

3. Carecteristici Tehnice

n ziua de astăzi, Internetul este susţinut şi întreţinut de o mulţime de firme comerciale. El se bazează pe specificaţii tehnice foarte detaliate, ca de exemplu pe aşa-numitele "protocoale de comunicaţie", care descriu toate regulile de transmitere a datelor în reţea.

Vezi şi articolul despre Modelul de Referinţă OSI.ÎProtocoalele fundamentale ale Internetului, care asigură interoperabilitatea între orice două calculatoare sau aparate inteligente care le implementează, sunt Internet Protocol (IP), Transmission Control Protocol (TCP) şi User Datagram Protocol (UDP).Aceste trei protocoale reprezintă însă doar o parte din nivelul de bază al sistemului de protocoale Internet, care mai include şi protocoale de control si aplicative, cum ar fi: DNS, PPP, SLIP, ICMP, POP3, IMAP, SMTP, HTTP, HTTPS, SSH, Telnet, FTP, LDAP, SSL, WAP şi SIP.

Din cauza multelor fuziuni dintre companiile de telefonie şi cele de Internet (Internet

Service Providers, prescurtat ISP) au apărut o serie

4

de probleme în sensul că nu erau clar delimitate sarcinile fiecăreia. Să presupunem că un client sună la ISP-ul său pe o linie telefonică normală. Modem-ul este o placă din calculatorul clientului care converteşte semnalele digitale în semnale analoage, care pot circula în reţeaua telefonică. Aceste semnale sunt transferate la punctul de livrare (Point Of Presence, POP) al ISP-ului, unde sunt preluate din sistemul telefonic şi transferate în reţeaua regională de web a ISP-ului. Din acest punct sistemul este în întregime digital şi se bazează pe transmiterea de pachete (packet switching; în acest sistem de transmisie, informaţia care trebuie transmisă este "mărunţită" în multe pachete mici, care sunt apoi transmise în mod independent unele de altele; sigur că la destinaţie pachetele trebuiesc reasamblate în ordinea corectă).

Reţeaua regională a ISP -ului este formată prin interconectarea routere-lor din diverse oraşe pe care le deserveşte compania. Dacă pachetul este destinat unui calculator-gazdă deservit direct de către reţeaua ISP, pachetul va fi livrat direct lui. Altfel, el este dat mai departe operatorului (firmei) care furnizează companiei ISP servicii de comunicare prin backbone-ul reţelei. (In engleza backbone înseamnă in general sira spinării, iar în informatică înseamnă reţeaua de bază pentru interconectarea reţelelor). În partea superioară a acestei ierarhii se găsesc operatorii principali de la nivelul backbone-ului reţelei, companii cum ar fi AT&T sau SPRINT. Aceştia răspund de backbone-uri mari cu mii de routere conectate prin fibră optică cu bandă largă de transfer.Corporaţiile şi firmele de hosting utilizează aşa-numite ferme de servere rapide (= număr mare de servere, eventual în aceeaşi sală sau clădire), conectate direct la backbone. Operatorii încurajază pe clienţii

lor să folosească această conectare directă prin închirierea de spaţiu în rack-uri dulapuri speciale pentru echipamentul clientului, care se află în aceeaşi cameră cu router-ul, conducând la conexiuni rapide între fermele de servere şi backbone-ul reţelei.Dacă un pachet trimis în backbone este destinat unui ISP sau unei companii deservite de aceeaşi coloană, el este transmis celui mai apropiat router. Pentru a permite pachetelor să treacă dintr-un backbone în altul, acestea sunt conectate în NAP-uri (Network Access Point). În principiu un NAP este o cameră plină cu routere, cel puţin unul pentru fiecare backbone conectat. O reţea locală conectează toate aceste routere astfel încât pachetele să poată fi retransmise din orice coloană în orice alta. În afară de conectarea în NAP-uri backbone-urile de dimensiuni mari au numeroase conexiuni directe între routerele lor, tehnică numită conectare privată (private peering).

Unul dintre paradoxurile Internet-ului este acela că ISP-urile, care se află în competiţie pentru câştigarea de clienţi, cooperează în realizarea de conectări private şi întreţinerea Internetului. În România exsită numeroase firme care oferă servicii de găzduire web. De asemenea, există o comunitate activă, Gazduire.info, formată preponderent din reprezentanti ai acestor firme, comunitate ce are ca scop promovarea acestor servicii pe plan local.

Doar 64% dintre firme acceseaza internetul In Romania dotarea cu computere a firmelor se apropie de nivelul atins in Uniunea

Europeana, dar procentul celor care au conexiune la internet este sensibil mai mic decat cel inregistrat la nivel european. Aceasta este una dintre concluziile studiului realizat de Consiliul

National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) in lunile aprilie-mai 2005 pe un esantion de 1.399 de IMM-uri (micro, mici si mijlocii) ce activeaza in

intreaga economie, din toate cele opt regiuni de dezvoltare ale tarii.Studiul dat publicitatii arata ca 81,90% dintre firmele autohtone au in dotare computere, 64,16% acceseaza internetul iar 56,51% utilizeaza e-mail-ul. Circa 27,97% dintre IMM-uri detin site-uri proprii si 7,51% din intreprinderi recurg la vanzarile/cumparaturile on-line.

5

Totusi, un procent destul de ridicat de IMM-uri (15,52%) nu detin computere/site propriu si nu utilizeaza internetul, e-mail-ul si vanzarile/cumparaturile on-line, in vreme ce 0,79% dintre firme folosesc alte componente IT, cum ar fi telefonia IP, programe de proiectare asistata sau intranetul.

Un sondaj asemanator, realizat la nivel european pe 7.662 de IMM-uri, a evidentiat ca 85,3% dintre microfirme, 91% din firmele mici si 95% dintre firmele mijlocii au in dotare computere. De asemenea, 73% dintre microintreprinderile investigate au conexiune la internet, comparativ cu numai 54,59% dintre microfirmele romanesti. E-mail-ul este

folosit de aproximativ 68% dintre microfirmele europene si de 53,11% din cele romanestiConform unui raport realizat de PricewaterhouseCoopers, rata creşterii numărului de utilizatori de internet din România este de la un milion de utilizatori în 2001 până la 5,5 milioane de utilizatori în 2006 (vezi tabel 2).

A. Numărul utilizatorilor internetului din lume:(vezi tabel 1)

ţara Utilizatori internet(milioane)

Utilizatori internet(% din totalul populaţiei adulte)

SUA 170 68%Japonia 56 65%Germania 39 6o%Coreea de Sud 23 70%Marea Britanie 23 54%Franţa 18 43%Canada 16 71%

Tabel 1

B. Date cu privire la utilizatorii Internet din Statele Unite ale Americii:

Circa 65% dintre familiile americane au acces Internet la domiciliu. Până la sfârşitul anului 2005, 38% dintre familiile americane şi 51% dintre familiile canadiene vor dispune de acces Internet rapid (broadband), la domiciliu. În anul 2003, 65 de milioane de americani (30% din populaţia adultă a SUA) au folosit Internet pentru obţinerea de informaţii/ planificarea călătoriilor/vacanţelor. Analiştii estimează că valoarea produselor şi a serviciilor achiziţionate prin reţeaua Internet, în SUA, va fi în acest an 2004 de circa 100 miliarde de dolari. În anul 2003 valoare aranjamentelor de călătorie achiziţionate prin reţeaua Internet, în SUA, a fost de aproximativ 41 miliarde dolari SUA. 42,5 milioane de americani au facut, în anul 2003, rezervări şi au achiziţionat aranjamente de călătorie prin Internet. Circa 19 milioane de americani au facut toate aranjamentele de călătorie prin Internet.

6

Valoarea medie a aranjamentelor de călătorie achizţionate de americani, prin Internet, a fost în anul 2003 de 2600 $ SUA/ utilizator Internet. Folosirea Internet pentru obţinerea de informaţii şi perfectarea de aranjamente de calatorie va continua să câştige popularitate. PhoCus Wright Research anticipează că în anul 2004 aproximativ 24% din aranjamentele de călătorie ale americanilor vor fi tranzacţionate prin reţeaua Internet. În anul 2005 ponderea aranjamentelor de călătorie prin Internet ar putea sa urce la 29% din total. Americanii folosesc în medie 70 de minute pe zi pentru comunicare şi obţinere de informaţii prin reţeaua Internet (cifra include comunicare prin e-mail). În SUA, Internetul ocupa locul al treilea în rândul celor mai frecvent utilizate medii pentru informare şi divertisment, după televiziune şi radio.

0,1% 0,2% 0,5% 1% 2,4% 5,5%

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul2003

Anul 2004

Anul 2005

Tabel 2

C. Date cu privire la utilizatorii Internet din Europa în 2003 (vezi tabel 3 ):

Indicator Numar utilizatori Internet(milioane)

Total 208

Europa de Vest 165

Europa Centrala/ de Est 43

Tabel 3

73% dintre utilizatorii Internet din Europa apelează la site-uri care oferă informaţii despre produsele sau serviciile pe care doresc sa le achiziţioneze.

7

peste 50% dintre utilizatorii Internet din Europa au vizitat site-uri care furnizează informaţii pentru turism şi călătorii. 8% dintre utilizatorii Internet din Europa au achiziţionat servicii prin Internet. Valoarea aranjamentelor de călătorie, tranzacţionate prin Internet, în Europa, a fost în anul 2003 de 11,2 miliarde Euro. 60% din volumul tranzacţiilor Internet pentru aranjamente de călătorie a fost realizat de călători şi turişti din Marea Britanie (39%) şi Germania (21%). Biletele de avion sunt aranjamentele de călătorie tranzacţionate cel mai frecvent prin Internet (56,7% din totalul tranzacţiilor în Europa) urmate de rezervările pentru camere de hotel (15,8%) şi tururi/ pachete turistice (13,3%). 13,8 milioane de britanici au folosit Internet pentru achiziţionarea de produse şi servicii. 5,5 milioane dintre aceştia au cumparat bilete de avion prin Internet.Principalele motive care ii determina pe europeni sa foloseasca Internet pentru obtinerea de informatii de calatorie si pentru a achizitiona servicii prin Internet:

a) Posibilitatea gasirii celor mai bune preturi sau tarife (50%),b) Acces facil şi convenabil (29%).c) Posibilităţi de informare şi comparare a ofertelor existente (26%).

Companiile de transport, hoteliere şi de turism folosesc în mod curent mijloacele electronice de comunicare pentru a transmite informaţii clienţilor potenţiali. Aproximativ 35 de milioane de americani sunt abonaţi la buletine informative, transmise prin e-mail, cu privire la oferte de turism şi călătorii.Forrester Research estimează că 10 milioane de americani au luat decizia să călătorească/ achiziţioneze anumite aranjamente de călătorie în urma primirii de buletine informative şi oferte prin e-mail. Tendinţa de utilizare a reţelei Internet pentru achiziţionarea de aranjamente de călătorie este evidentă şi în Asia. Un studiu realizat recent (PhoCus Wright) estimează că în anul 2004 circa 20 de milioane de persoane care locuiesc în ţări din Asia vor efectua tranzacţii pentru aranjamente de călătorie, prin Internet, în valoare de 20 de miliarde de dolari.

4. Internetul: necesitate sau lux?În ultima vreme toţi am fost contaminaţi cu virusul ce-l reprezintă Internetul. Acum nu ştiu: este o necesitate, este un lux?De multe ori cred că ni se întampla tuturor să nu meargă reţeaua - ei bine, eu fară Internet sunt un om pe jumatate mort, nu numai din cauza lucrurilor pe care pot sa le rezolv doar dând un click sau accesând un portal de cautare, dar şi pentru toate vorbele frumoase ce le poţi primi. Ştii că acolo ai prieteni care îţi vor oferi câteva minute şi te vor ajuta în momentele dificile, te vor face să te simţi mai bine.Unii spun că Internetul deja a devenit o boală, totuşi aş putea afirma că sunt multe persone care lucrează în domeniu şi le este necesar Internetul, nu putem spune că sunt bolnavi, ci doar că le este util.

Internetul îţi poate oferi multe, cred, că fara el nu am reuşi să facem chiar tot ce ne trebuie - pentru că, trebuie să recunoaştem, multe lucruri sunt mult mai simplu de făcut pe Internet. Există însă o problemă şi nu e

una deloc minoră, e una care poate să-ţi dea toate treburile peste cap şi aş putea-o numi singurul defect al acestui serviciu. Problema este că nu poţi conta pe Internet atunci când ai nevoie, exact atunci când ai o treabă

8

importantă de cele mai multe ori (mi s-a intâmplat) cade reţeaua! E cel mai mare defect al Internetului. Nu poţi conta niciodată din plin pe Internet şi ne gândim uneori că tot mai bine era cu hârtia şi creionul, pentru că mereu exista o nouă posibilitate. Se rupea vârful la creion, nu-i nimic, îl ascuteam... dar Internetului ce să-i facem?

u, de exemplu, când pică reţeaua ceea ce se întamplă mai frecvent atunci când plouă trebuie să aştept să se termine ploaia. Un lucru care practic nu-l făceai cu hârtia şi

creionul. Însa trebuie să recunoştem că Internetul ne mai da puţin timp şi pentru noi, pentru că lucrurile au o rezolvare mult mai rapidă numai la un click. Să fie Internetul un lux? Nu prea cred. Pentru că acum majoritatea avem acces la acest serviciu, sunt mulţi cei care-l folosesc chiar cu regularitate sau chiar în fiecare zi. Pentru mulţi dintre noi e o necessitate, mulţi suntem cei care ne rezolvăm treburile pe Internet. Internetul a reuşit să facă legaturi cu întreaga lume şi ne ajută să ţinem legatura cu cei dragi de peste mări şi ţări.

E

5. Internetul, o afacere care va ajunge la 9 milioane de euro în 2007

Piaţa s-a dublat în 2006 şi va creşte cu 50 la sută în 2007, dar instrumentele de măsurare a traficului şi eficienţei nu au fost încă puse la punct. Publicitatea pe site-urile româneşti e din ce în ce mai multă şi ar putea ajunge la un volum de 8,5-9 milioane de euro net anul acesta, afirmă majoritatea specialiştilor în media buying, deşi nimeni nu

poate spune cu precizie câţi utilizatori de internet sunt în România. La sfârşitul lui 2006, Trafic.ro, serviciu de măsurare a popularităţii site-urilor, ajunsese să raporteze 7 milioane de utilizatori unici de internet pe lună. În martie 2007, urma bomba: utilizatorii unici de internet erau, conform aceluiaşi Trafic.ro, numai 3,5 milioane. Dar, de data asta, pe săptămână.

Vestea exploda pe diferite bloguri de internet şi comunicare, cu comentarii deloc măgulitoare la adresa serviciului menţionat. Câţi români intră pe internet, în ultimă instanţă? Întrebarea avea şi are sens nu numai legat de banii din ce în ce mai mulţi care se vehiculează pe acest mediu de

comunicare, dar şi în conexiune cu nivelul general de trai şi altele. Diferenţa pornea, simplificând lucrurile, de la faptul că în România există şi oameni care intră rar pe internet, deci se contabilizează la lună, dar nu şi la săptămână. Reprezintă ei o miză pentru advertiseri?

9

1) Ce public obţii pe internet?

În realitate, lucrurile nu sunt atât de scăpate de sub control. Cele 5,5 milioane cheltuite în 2006 pe bannere au avut o destinaţie mult mai precisă decât sugerează cifrele comunicate de Trafic.ro. Dacă situaţia nu e clară în privinţa totalului, instrumentele de măsurare a expunerii (numărului de afişări de banner) pe un anumit site sunt cele mai precise din întreaga mass-media. Statisticile de internet îţi arată, la diferenţă de doar câteva ore de la vizita cuiva, aproape persoana fizică pe care ai avut-o drept client. Afli nu doar volumul traficului, ci şi aria geografică din care provine acesta (fie ea Bucureşti, Giurgiu sau Erevan), câte ceva despre conexiunea şi calculatorul vizitatorului, numărul de pagini accesate de una şi aceeaşi persoană pe un site şi aşa mai departe. Uneori, poţi şti chiar instituţia (sau în general, conexiunea) de pe care a văzut persoana respectivă o anumită pagină, ca să nu mai vorbim de oră şi numărul de secunde sau minute petrecute pe pagina respectivă. Cu alte cuvinte, Trafic.ro nu poate spune, din varii motive, câţi români intră în total pe site-urile sale, dar oferă date relevante cu privire la un singur site. E vorba cel puţin de numărul de vizitatori unici şi de cel al paginilor răsfoite de aceştia, de două-trei ori mai mare.

2) Ce se vinde şi cum se vinde pe internet?

Vânzarea la CPM (cost per mille, echivalentul cost per thousand din ziare şi reviste) este cea mai răspândită modalitate de generare de venituri pe Net. Ea se referă la o mie de afişări de banner, pentru care site-ul pe care a fost pus bannerul primeşte între 10 şi 25 de euro la rate card sau, cu aproximaţie, între 6 şi 15 euro net. La astfel de tarife, internetul pare o găină cu ouă de aur în România, fiindcă un site de top 10 poate ajunge la 15 milioane de pagini afişate pe lună, ceea ce înseamnă venituri de 100-200 de mii de euro net. În realitate, însă, doritorii de reclamă pe Web şi bugetele acestora nu ajung să acopere toate paginile afişate. Altfel spus, numai un procent arbitrar, posibil de 30 la sută, din paginile vizionate au şi bannere, ceea ce înseamnă că veniturile reale ale unui site cu 15 milioane de afişări pe lună se duc undeva către 30-50.000 de euro net. Dincolo de trafic, veniturile depind şi de targetul site-ului. Datele ARBOmedia, regia de vânzări care luptă pentru locul I ca volum de reclamă cu Boom, arată că advertiserii cei mai interesaţi de internet provin din telecomunicaţii, finanţe-bănci, industria auto, IT, turism, cărora li se adaugă, ca mai nou-veniţi, FMCG (hrană, frumuseţe şi îngrijire, băuturi), magazine on-line şi zona b2b (business to business – servicii gen curierat, cursuri de

management etc.). Există un profil uşor de intuit al utilizatorului de internet, deci al celui la care ajunge reclama, pe care ARBOmedia l-a confirmat prin studiile interne: 25-34 de ani, cu educaţie universitară, posesor de card VISA/Mastercard, cu experienţă pe Web, de unde îşi ia şi informaţia. Desigur că acest public ideal pentru reclamă se declină în funcţie de site.

3) Totuşi, câţi români intră pe internet?

Studiul Naţional de Audienţă (SNA), comandat şi plătit de agenţiile de publicitate şi grupurile de presă scrisă, include o cifră obţinută prin cercetare cantitativă (sondaj), pe un eşantion relevant: 3,7 milioane de români cu vârste cuprinse între 14 şi 64 de ani, conform valului

10

SNA iulie 2005-iulie 2006. Dincolo de creşterile posibile în ultimele 10 luni, cifrele Trafic.ro sunt mai mari în primul rând fiindcă metodologia e cu totul diferită: serviciul înregistrează vizitele prin intermediul unui cod inserat în site-uri, ceea ce înseamnă că el obţine accesările de pe un anume calculator, printr-un anumit browser. Trafic.ro sau alte instrumente asemănătoare nu pot spune dacă de pe acelaşi calculator au intrat două persoane caz în care cele două se contabilizează ca un singur utilizator sau, dimpotrivă, dacă una şi aceeaşi persoană a intrat pe site-ul respectiv o dată prin internet Explorer şi, a doua oară, prin Firefox, caz în care persoana ar putea fi contabilizată ca doi utilizatori. Situaţia este mai complicată atunci când unul şi acelaşi utilizator accesează acelaşi site dimineaţa, de la serviciu, şi seara, de acasă (contabilizat ca doi) sau dacă are o conexiune gen Zapp, în care IP-ul (şirul de cifre care identifică utilizatorul) e dinamic, adică se schimbă de la o conectare la alta. Pentru a ţine socoteala accesărilor, Trafic.ro şi alte servicii de acest tip lasă un anumit tip de „urme" în calculatorul fiecăruia (aşa-numitele cookies), „urme" care nu cauzează niciun fel de necazuri, dar utilizatorii foarte scrupuloşi le-ar putea şterge împreună cu altele, potenţial periculoase. Mai mult, măsurarea audienţei prin astfel de mijloace nu spune nimic despre o persoană care, în timpul unei zile, a vizitat câteva site-uri. Dacă persoana respectivă a trecut de la Neogen.ro la Softpedia.ro, iar apoi la Adevarul.ro, e „văzută" ca trei utilizatori diferiţi. Fără a deranja în mod direct advertiserii, fenomenul, numit duplicare a audienţei sau cross readership, afectează totalul. Cifrele SNA sunt destul de aproape de cele oferite de Banca Mondială: 208 utilizatori de internet la mia de locuitori, ceea ce duce la aproximativ 4,5 milioane pentru întreaga populaţie.

4) Cifre oficiale

Cheltuielile nete pe reclamă pe internet(vezi diagrama 1)La sfârşitul verii trecute, una din marile companii de internet din România, Netbridge, suferea o lovitură serioasă prin plecarea general managerului Orlando Nicoară şi a unei echipe de aproximativ 15 angajaţi la nou-creata divizie de internet a lui Adrian Sârbu, Media Pro Interactiv. Netbridge deţine, printre altele, Boom, cel mai mare broker de reclamă pe Net la vremea respectivă, ajuns între timp de la peste 50 la sută la puţin sub 30 la sută din piaţă, dar şi Trafic.ro. Aproape imediat după această schimbare, Biroul Român de Audit al Tirajelor lansa ideea unui sistem de audit al traficului de internet, independent – spre deosebire de Trafic.ro – de media buyeri şi unanim acceptat de industrie. A fost organizată o licitaţie pentru executantul proiectului, iar câştigătorul desemnat a fost Spring GmbH, o companie cu rezultate bune în diferite ţări europene. Conform directoarei generale a BRAT, Arina Ureche, primele teste tehnice urmează să înceapă peste câteva zile, iar rezultatele măsurătorilor urmează să fie furnizate începând din iunie. Industria va avea astfel cifre solide, corespunzătoare dublării pieţei care a avut loc în 2006 faţă de 2005, dar şi estimărilor de creştere cu peste 50% în 2007.

diagrama 1

5) Câţi bani se fac din internet?

Cotele de piaţă ale media busierilor pe internetincolo de magazine virtuale, servicii cu plată şi altele, reclama pe internet D a însemnat în 2006 cheltuieli de 5,5

milioane de euro, iar prognozele pentru

11

2007 se opresc în jurul a 8,5-9 milioane de euro. Piaţa a fost mai mult decât dublă în 2005 faţă de 2004, când veniturile au fost de 2,4 milioane. În 2001, tot internetul însemna un simbolic 100.000 de euro, adică veniturile din advertising ale unei reviste ca „Unica" sau „Avantaje" pe două luni. Chiar la creşteri spectaculoase de acest tip, internetul deţine doar câteva procente din totalul cheltuielilor de reclamă, care era estimată de specialişti la peste 350 milioane de euro net în 2006. Creşterile la gradul de penetrare a internetului, ca şi viteza de răspândire a conexiunilor bune (broadband) sunt

spectaculoase în România, de peste 40 la sută în a doua jumătate a anului trecut în al doilea caz. Cu alte cuvinte, toate premisele sunt create pentru ca anii următori să însemne sporiri importante ale veniturilor din reclamă pe Web şi, deci, prosperitate pentru site-urile care vând spaţiu de bannere. Precizia cu care poate fi direcţionat mesajul publicitar, dar şi bugetele mici faţă de TV incluse în campaniile de internet constituie principalele atuuri ale noului mijloc de comunicare în bătălia pentru banii advertiserilor.

6) Cine se umple de bani?

Veniturile din afişări de bannere, care cresc spectaculos în aceşti ani, se vor plafona nu peste multă vreme. Metoda de a contabiliza eficienţa, în funcţie de numărul de afişări (adică la CPM, cost per mille, prin urmare pe mia de pagini accesate), este asemănătoare cu aceea din presa scrisă, dar specificul internetului, mai ales de la apariţia Web 2.0, este altul. Anul trecut, magnatul Rupert Murdoch cheltuia 580 milioane de dolari pe MySpace.com şi recunoştea că

nu ştie foarte exact cum funcţionează sau încotro vrea să-l ducă, dar are ideea clară că bine cunoscuta reţea de site-uri personale trebuie să fie cel mai mare vehicul de marketing din lume. Cu alte cuvinte, pe MySpace poate avea loc promovarea virală sau explicită - a unor produse destinate tinerilor, de felul muzicii, al filmelor sau al altor forme de entertainment. Este vorba de o activitate asemănătoare mai curând cu PR-ul decât cu advertisingul clasic, cu rezultate greu de cuantificat. În timp ce în presa scrisă reclama

mascată (aşa-numita „publicitate fără P", adică fără un marcaj ca atare) este unanim blamată, pe internet promovarea de toate felurile nu numai că e permisă, dar nici nu stârneşte oprobriu, la fel cum Uniunea Europeană încurajează plasarea de produse în seriale şi filme.

E posibil ca în viitor astfel de acţiuni să poată fi cuantificate prin intermediul aşa-numitului „cost pe tranzacţie", cu alte cuvinte, prin plata în funcţie de numărul de produse

vândute în urma unei campanii de marketing de acest tip. În orice caz, modelul vânzării în funcţie de mia de afişări scârţâie pe termen lung. Prea puţini dintre cei care deschid

pagina în care există bannerul îl receptează pe acesta şi doar între 1 şi 3 la sută din ei dau un clic pentru a trece în site-ul de care este legat.

Dincolo de diferitele mesaje incluse în diferite tipuri de conţinut fie virale sau nu, eficiente şi interesante ar putea deveni site-urile de comunicare ale companiilor. Internetul este ieftin ca suport, deci banii pot fi investiţi în idee şi actualizări ritmice, cu bune şanse de succes.

12

6.Internetul schimbă România

Internetul tinde să nu mai fie un lux nici în România: avem una dintre cele mai mari rate de creştere a conexiunilor de mare viteză din Europa de Sud-Est. Aproape jumatate dintre orăşeni deţin un calculator personal, iar numărul utilizatorilor români de servicii online este estimat la peste 5 milioane de persoane. Această răspândire aduce după sine o schimbare conştientă şi, de cele mai multe ori, inconştientă, a obiceiurilor noastre de zi cu zi. Mulţi dintre noi nu mai scriem scrisori, ci trimitem e-mailuri, nu ne mai întrebăm rudele desprecum se pun murăturile sau cum se face drobul, ci luăm reţetele “de pe net”, nu mai aşteptăm premiera unui film la cinema, ci-l descărcăm “de pe hub-uri”. De când a apărut Internetul în viaţa mea, mă uit mult mai puţin la televizor. De la patru ore pe zi, înainte de descoperirea Internetului, am ajuns acum la maximum patru ore pe săptămână, şi acestea concentrate doar pe Animal Planet şi Discovery. Din cauza Internetului, nu am primit niciodată o scrisoare de dragoste. Nici măcar în vacanţele de vară, lungi şi lipicioase, cînd despărţirea pare aşa greu de suportat. Şi, chiar dacă am avut tot timpul urechea lipită de un Alcatel şi mâinile transpirate pe telefon, am simţit nevoia să primesc o scrisoare scrisă urât, cu mâna tremurândă, care să nu spună multe, dar care să mă facă să plâng. Aşa că m-am ţinut de iubitul meu o vară întreagă să-mi scrie o scrisoare de dragoste. Pot spune că sunt ruinată fără Internet - de câteva zile mi s-a stricat calculatorul. Am renunţat la cumpararea ziarelor, revistelor sau a altor surse de informaţii, care oricum se găsesc pe net. Am renunţat chiar la telefon, pentru că ştim cu toţii cât de util ne e messengerul.Mi s-a parut că viaţa mi s-a schimbat în ziua în care am deschis ochii, mi-am verificat e-mailul înainte să mă spăl pe dinţi şi m-am uitat pe ecranul calculatorului să văd cum e vremea afară (primeam temperatura, umiditatea şi viteza vântului, la minut), în loc să scot capul pe geam. Cam pe atunci mi-am dat seama că Internetul îmi cucereşte viaţa încetul cu încetul.

Românii ajung tot mai dependenţi de Internet pentru că e mai uşor de folosit şi deja mult mai ieftin decât alte mijloace de comunicare sau informare. De exemplu, am renunţat la consultarea unui doctor - fapt ce ar fi presupus o programare şi cel puţin câteva ore pentru vizită la cabinet - numai fiindcă transportul mi-ar fi ocupat mult timp. E mai uşor pe net. Îţi ia un sfert de oră să te documentezi. Renunţi la vizita la doctor dacă ai o boala uşoară. Dai pe Google şi ajungi pe forumuri sau chiar în farmacii virtuale. Faci o sinteză a informaţiilor şi te duci apoi la farmacie şi cumperi medicamentul. Dacă, Doamne, fereşte, am vreo boală serioasă, o să ma duc la doctor. Dar aşa, pentru că imi apare o iritaţie pe mână, nu are rost.

De curând o verişoară avea nevoie de un text pentru invitaţii de nuntă, a apelat din prima la Internet şi le-a gasit. Căuta citate care să se potrivească şi a ales Internetul pentru că nu ştia unde să caute în altă parte - doar nu era să se ducă la bibliotecă, să caute un volum de «citate pentru nuntă», care probabil nici nu există - atâta timp cât

avea la îndemână o mulţime de informaţii de genul ăsta. Ea este de parere că o vizită pe Internet nu distruge creativitatea: Internetul ne pune la dispoziţie mai multe resurse, iar căutarea şi îmbinarea lor adecvată e tot o chestie de creativitate.

a) Profiluri de vizitatori

13

Dacă în urmă cu opt ani, românii foloseau Internetul mai mult pentru a-şi trimite unul altuia email-uri sau pentru a copia referate, acum direcţiile lor de

manifestare s-au diversificat, de la obţinerea de informaţii diverse - inclusiv medicale - sau cumpărarea unui cadou pentru prieteni, până la găsirea unui partener în dragoste. Administratorii unora dintre cele mai vizitate site-uri românesti din domeniile sănătate, religie şi matrimoniale au explicat care este profilul utilizatorilor de Internet de la noi.

Astfel, pe site-ul www.intercer.com, portal de religie, intră mai ales persoane cu vârste între 14-20 de ani (circa 60% dintre utilizatori), în majoritate elevi şi studenţi, în principal femei. 85% dintre utilizatori provin din mediul urban, iar 74% dintre cei care folosesc acest site sunt adventişti de ziua a şaptea. Câteva motive pentru care credem că oamenii vizitează acest site sunt: nevoia de comunicare cu alte persoane care au acelaşi domeniu de interes, dorinţa de a fi informaţi cu noutăţi din domeniul spiritual, social, medical, pentru a folosi uneltele online oferite (Biblia online, materiale şi studii biblice diverse), pentru a viziona predici de la diferite comunităţi româneşti din ţară şi străinătate, pentru a asculta muzică crestină.

Pe domeniul sănatate-frumuseţe, site-ul www.beautycenter.ro are peste 5.000 de vizitatori pe zi.Conform administratorilor acestui site, 80% dintre utilizatori provin din mediul urban, targetul site-ului fiind 90% feminin. Ce caută, în general, femeile pe net? Caută informaţii cât mai multe despre produse noi, despre centre de înfrumuseţare, tratamente cosmetice etc. Din feedback-ul pe care îl am, am constatat că principala problemă a femeilor nu este greutatea, ci parul! Cele mai multe au probleme legate de coafură şi de ceea ce manâncă, în sensul că vor să mănânce sănătos şi să-şi controleze regimul alimentar. E mult mai uşor să afli câte calorii consumi la o masă printr-un click decât răsfoind cărţi de specialitate.

b) Matrimoniale online

În fine, pe segmentul de matrimoniale, unul dintre cele mai active si mai populare portaluri din domeniu pe Internet, este Noi2.ro, cu 330.000 de vizitatori săptămânal. Dintre aceştia, 72% sunt barbaţi. Peste 50% dintre utilizatori au vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani, iar faptul cel mai interesant este că aproximativ 2% dintre membrii Noi2.ro au peste 55 de ani. 45% dintre utilizatori sunt din Bucuresti, urmaţi de Cluj, Constanţa, Iaşi sau Brasov, un sfert dintre ei sunt elevi şi studenţi, dar se regăsesc şi persoane cu venituri de peste 1.000 de euro pe lună. O mare parte, conform administratorilor site-ului, sunt chiar manageri.

14

c) Netul modifică mass-media

Internetul a modificat şi va continua să schimbe modul cum oamenii obţin informaţiile din mass-media. Bill Gates, magnatul Microsoft, a declarat în ianuarie anul acesta, la Davos, că internetul va revoluţiona televiziunea în cinci ani, datorită creşterii pieţei de conţinut video online şi fuzionării computerului cu televizorul. Sunt uimită că oamenii nu-şi dau seama că peste cinci ani vor râde de serviciile TV de astăzi. Răspândirea internetului de mare viteză şi popularitatea unor platforme video precum YouTube au dus la un declin mondial privind numărul de ore petrecute de tineri în faţa televizorului. Avantajul platformelor video în fata televiziunii stă în flexibilitatea programelor. Practic, un utilizator poate alege singur cînd se uită la o emisiune sau la un film, spre deosebire de televiziunea clasică, unde programarea o face altcineva.Cu o situaţie oarecum similară se confruntă şi presa scrisă. Tot mai multe persoane preferă să citească ediţiile online ale ziarelor, în detrimentul celor pe hârtie. Astfel, conform unor statistici, audienţa ediţiilor online a crescut cu peste 200 la sută în ultimii cinci ani la nivel mondial. Acest lucru este vizibil şi în România, unde numărul cititorilor online ai cotidienelor româneşti a crescut, în timp ce audienţa versiunilor pe hârtie ale aceloraşi publicaţii înregistrează o tendinţă descendentă. Conform site-ului trafic.ro, primele cinci ziare româneşti din top au fost citite, numai în luna ianuarie, de peste 8 milioane de vizitatori on-line.

15

d)A crescut numărul utilizatorilor

Numărul utilizatorilor de Internet din România a ajuns anul trecut la peste 5 milioane, conform portalului Trafic.ro, preluat de Hotnews. De asemenea, potrivit unui studiu naţional de audienţă realizat în luna iulie de Biroul Român de Audit al Tirajelor, 43,5% din populaţia din mediul urban deţine un calculator personal, iar 55,3% din locuitorii oraşelor au utilizat un calculator în ultimele 12 luni.Un alt mijloc prin care Internetul ne schimbă obiceiurile sunt blogurile, adică jurnalele online. Dacă parinţii noştri se chinuiau să ascundă ce scriau în jurnalele lor intime, băgâdu-le prin locuri dintre cele mai ciudate, acum totul se scrie pe net, pentru ochii oricui doreşte să citească. Conform unor estimări, în prezent în România există cam 10.000 de bloguri, iar numărul acestora este în continuă-creştere.

16

Figură 2

Indexul figurilor

Figură 5 15Figură 2 15Figură 3 15

Figură 4....................................................15Figură 1....................................................15

Tabel 1.......................................................5Tabel 2.......................................................6Tabel 3.......................................................7

diagrama 1...............................................11

Figură 1

Figură 4

Figură 3

Figură 5

17

Cuprins

1. Internetul.Definiţie.Preliminarii..............................................................................................22. Accesul fizic la internet..........................................................................................................33. Carecteristici Tehnice.............................................................................................................3

A. Numărul utilizatorilor internetului din lume:(vezi tabel 1).............................................5B. Date cu privire la utilizatorii Internet din Statele Unite ale Americii:............................5C. Date cu privire la utilizatorii Internet din Europa în 2003 (vezi tabel 3 ):......................7

18

4. Internetul: necesitate sau lux?.................................................................................................85. Internetul, o afacere care va ajunge la 9 milioane de euro în 2007........................................8

1) Ce public obţii pe internet?.........................................................................................92) Ce se vinde şi cum se vinde pe internet?....................................................................93) Totuşi, câţi români intră pe internet?........................................................................104) Cifre oficiale.............................................................................................................105) Câţi bani se fac din internet?.....................................................................................116) Cine se umple de bani?.............................................................................................11

6. Internetul schimbă România.................................................................................................12a) Profiluri de vizitatori................................................................................................13b) Matrimoniale online..................................................................................................13c) Netul modifică mass-media......................................................................................14d) A crescut numărul utilizatorilor................................................................................14

Bibliografie

1. Popa Dorin, Mass-Media, astăzi, Iaşi, ed. Institutul European, 20022. Wolton Dominique, Internet, Paris, ed Flammarion, 20003. http://www.bizcity.ro/index.php?x=readnews&sid=18430 - 25 iulie 20074. http://www.mediawebdesign.ro/internet.html 5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet 6. http://www.adevarul.ro/

19