l7 - vegetatia

5
ÎNVEŞUL BIOPEDOGEOGRAFIC EUROPA 1. Tundra – in nord =climat rece subpolar; - vegetaţie ierboasă de muşchi, licheni, adaptată la frig, arbuşti pitici( mesteacănul şi salcia pitică); - fauna: ursul, iepurele, vulpea polară, ren, focă, morsă; - soluri: subţiri cu substrat permanent îngheţat şi soluri mlăştinoase 2. Pădurile de conifere (taiga) – nord şi nord-est = climat temperat continental rece; - vegetaţia: arborii cu frunze verzi tot anul, molid, brad, pin, zadă; - fauna: urs brun, cerb, râs, veveriţă, lupi, zibelină, hermelină; - soluri: spodosoluri (podzolice, alpin – brun acide) 3. Pădurile de foioase – centrul şi vestul continentului = climat temperat oceanic şi continental - vegetaţia: arborii cu frunze căzătoare (caducifoliate), stejar, fag, ulm, tei, arţar, frasin.; - fauna: cerbul, căprioara, jderul, vulpea, lupul, mistreţul, pisica sălbatică, urs brun, veveriţa; - soluri: brune, cenuşii şi argiloase bogate în humus 4. Pădurile de amestec – sudul pădurilor de conifere, cuprind păduri de foioase şi conifere 5. Stepa – nordul Mării Negre şi Caspice, prelungită până în Asia Centrală = climat temperat continental - vegetaţia: ierboasă (pir, negară, colilie, păiuş) adaptată la uscăciune, a fost înlocuit de terenuri agricole, silvostepa „stepa cu arbori”; - fauna: rozătoare (iepure, hârciog, popândău), dropia, reptile, şerpi; - soluri: fertile negre numite cernoziom (Ucraina, Rusia, România) – grânarul Europei. 6. Vegetaţia mediteraneană – bazinul Mării Mediteraneene = climat mediteranean sau subtropical - vegetaţia: arbori şi arbuşti care nu-şi pierd frunzele (stejarul verde, stejarul de plută, laurul, mirtul,), vegetaţie de maquis şi garriga (levănţică, rozmarin, cimbru) şi plantaţii de măslini; -fauna: reptile, şacali, şerpi, mufloni, broasca ţestoasă, scorpioni, vipere şi păsări; - soluri: terra rossa pe substrat calcaros 7.Vegetaţia munţilor înalţi – Munţii Alpi, Caucaz, Carpaţi, Pirinei = climatul munţilor înalţi; - vegetaţia este etajată de la bază în sus: terenuri agricole, păduri de stejar, 500-700 m, păduri de fag, 700-1200 m, păduri conifere, 1200-2000 m, arbuşti pitici şi pajişti, 2000-3000 m, lipsite de vegetaţie sau foarte săracă, peste 3000; fauna: specifică fiecărei zone de vegetaţia solurile: spodosoluri, cambisoluri şi argiluvisoluri. 1

Upload: bogdan-stefan

Post on 18-Dec-2015

1 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

vegetatia gegrafica

TRANSCRIPT

NVEUL BIOPEDOGEOGRAFICEUROPA

1. Tundra in nord =climat rece subpolar; - vegetaie ierboas de muchi, licheni, adaptat la frig, arbuti pitici( mesteacnul i salcia pitic); - fauna: ursul, iepurele, vulpea polar, ren, foc, mors; - soluri: subiri cu substrat permanent ngheat i soluri mltinoase

2. Pdurile de conifere (taiga) nord i nord-est = climat temperat continental rece; - vegetaia: arborii cu frunze verzi tot anul, molid, brad, pin, zad; - fauna: urs brun, cerb, rs, veveri, lupi, zibelin, hermelin; - soluri: spodosoluri (podzolice, alpin brun acide)3. Pdurile de foioase centrul i vestul continentului = climat temperat oceanic i continental - vegetaia: arborii cu frunze cztoare (caducifoliate), stejar, fag, ulm, tei, arar, frasin.; - fauna: cerbul, cprioara, jderul, vulpea, lupul, mistreul, pisica slbatic, urs brun, veveria; - soluri: brune, cenuii i argiloase bogate n humus

4. Pdurile de amestec sudul pdurilor de conifere, cuprind pduri de foioase i conifere5. Stepa nordul Mrii Negre i Caspice, prelungit pn n Asia Central = climat temperat continental

- vegetaia: ierboas (pir, negar, colilie, piu) adaptat la uscciune, a fost nlocuit de terenuri agricole, silvostepa

stepa cu arbori;- fauna: roztoare (iepure, hrciog, popndu), dropia, reptile, erpi;- soluri: fertile negre numite cernoziom (Ucraina, Rusia, Romnia) grnarul Europei.6. Vegetaia mediteranean bazinul Mrii Mediteraneene = climat mediteranean sau subtropical - vegetaia: arbori i arbuti care nu-i pierd frunzele (stejarul verde, stejarul de plut, laurul, mirtul,), vegetaie de

maquis i garriga (levnic, rozmarin, cimbru) i plantaii de mslini; -fauna: reptile, acali, erpi, mufloni, broasca estoas, scorpioni, vipere i psri; - soluri: terra rossa pe substrat calcaros7.Vegetaia munilor nali Munii Alpi, Caucaz, Carpai, Pirinei = climatul munilor nali; - vegetaia este etajat de la baz n sus: terenuri agricole, pduri de stejar, 500-700 m, pduri de fag, 700-1200 m, pduri conifere,

1200-2000 m, arbuti pitici i pajiti, 2000-3000 m, lipsite de vegetaie sau foarte srac, peste 3000; fauna: specific

fiecrei zone de vegetaia solurile: spodosoluri, cambisoluri i argiluvisoluri.ROMNIA

Caractere generale

Vegetaia este condiionat de: poziia n latitudine, condiiile climatice, condiiile de relief determin etajarea vegetaiei (pduri de gorun, fag i conifere i a pajitilor alpine), poziia geografic pe glob, caracteristicile reelei hidrografice, tipul de sol, substratul geologic, activitile economice; Fauna este condiionat e vegetaie;

A. Unitile zonale

1. Zona stepei i silvostepei - 0-300m Este specific n Cmpia Romn, Cmpia de Vest, Podiul Moldovei, Cmpia Transilvaniei (cmpiile i podiurile joase)

Vegetaia este format din ierburi xerofile, graminee i plcuri de pduri cu specii termofile (silvostep)

Condiiile climatice specifice sunt de temperaturi ridicate var i precipitaii puine; Fauna specific: oarece, popndu, hrciog, orbete, dropie, prepeli, crap, alu, somon, tiuc, biban; Solurile specifice: molisolurile (cernoziomuri levigate, negre, blan, cenuii i castanii)

2. Zona de pdure 300 1800m

a. etajul stejarului 200 500m gorun, cer, grni, stejar pufos, tei, alun, arar i amestec stejar-fag, gorun-fag (400-600m); podiuri i dealuri joase i nalte fauna: cprioar, iepure, pisica slbatic, fazan, grangur, sitar; soluri: argiluvisoluri (brun rocate)

a. etajul fagului 500-1200.

ulm, frasin, jugastru, paltin, carpen, fag, tei i amestec fag-molid (1200-1400m); munii joi i dealurile nalte

fauna: mistre, lup, vulpe, viezure, veveri, graur, mierl, ciocnitoare, clean, mrean, scobar; argiluvisoluri i cambisoluri (brune i brun acide)

b. etajul coniferelor 1200-1800m

molid, brad, pin, tis, zad, zmeur i amestec molid-fag (1200-1400m); fauna: urs, cerb, jder, rs, coco de munte, ginu de alun,Soluri: cambisoluri i spodosoluri (podzolice)

3. Zona alpin la peste 1800m

a. etajul subalpin 1800-2000m, afin, merior, smrdar, ienupr, jneapn; etajul alpin la peste 2000m, muchi, licheni, pruc, firu, clopoei, floarea de col; - Fauna: capra neagr, oarece alpin, acvil, vulturul brbos, cinteza alpin, pstrv ; - solurile sunt alpine brun acide (spodosoluri)

B. Unitile azonale (intrazonale)

apar pe suprafee restrnse fiind impuse de tipul de roc, intervenia antropic i microclimat

a. vegetaia mediteranean: liliac slbatic, mojdrean, crpini, castan dulce; arpele cu clopoei, broasca estoas, vipera corn

b. vegetaia de lunc: pduri de lunc, zvoaie, soluri aluvionare, faun specific; vegetaie halofil, psamofil,higrofil. ZONELE BIOPEDOCLIMATICE ALE EUROPEITipul de climZona biogeograficVegetaiaFaunaSolurileLocalizareObservaii

CLIMAT POLAR I

SUBPOLARTUNDRAmesteacn pitic, salcia,

muchi i lichenirenul,

vulpea polar, lemingulsoluri de tundrn lungul litoralului arctic,

ntre C.Nord i mii. Uralo regiune rece,

gola

i umed

CLIMAT TEMPERAT RECEPDURILE DE CONIFERE

(TAIGA)molid

pin

zadelanul, lupul, hermelina, rsul, castorulspodosoluridin Alpii Scandinaviei

pn n munii Uralcea mai mare uni-tate forestier din Europa; important resurs natural

CLIMAT TEMPERAT OCEANIC

(i zonele cu umiditate mai ridicat)PDURI DE FOIOASE NEMORALE (cu frunze cztoare)fag, stejar,

tei,

frasin,

ulm,

arar, carpenpisica slbatic, cerbul comun, cprioara comun,

bizonulCambisoluri argiluvisoluridesfurare maxim n Vestul i Centrul Europeivegetaia natural a fost nlocuit de culturi agricole

CLIMAT TEMERAT CONTINENTALSILVOSTEPAstejar, tei,

frasin arar, carpenlupul, vulpea, mistreulmolisoluri cernoziomuri specific n C.Rus pe o fie n diagonal pe direcia SV-NEapare n zonele

cu

umiditate

mai ridicat

STEPAcolilia

piuul

pelinulpopndul, oarecele de step, hr-ciogul, molisoluri cernoziomurin nordul M. Negre i al

M. Caspice;

C. Romnlipsa aproape com-plet a pdurilor; datorit solu-rilor fertile, vegetaia na-tural a fost nlocuit de culturi agricole

CLIMAT MEDITE-

RANEANZONA MEDITE-

RANEANstejar, pin, pal-mier pitic, laur, mirt, mslin, smochinacalul, broasca testoas, scorpionu,, magotul

terra rosalitoralul M. Mediterane (peninsulele din sudul Europei)n altitudine urca pn la 300-400m;

formaiuni de ma-quis i garriga

CLIMAT MONTANZONA MONTANexist o etajare a pdurilor de la poale spre vrf: fag stejar molid pajiti alpinecapra negr, ursul brun, vulturul pleuv, marmota alpinspodosoluriPirinei

Alpi

Balcani

Carpai

Caucazprezint etajarea pe vertical a climei, vegetaiei i solurilor

3