Cuprins

Chimie & biologie & fizica…………………………..................................pag. 1Imposibilit i-Culmi....................................................................................pag. 2Eminescu i fizica………………………………………………………….pag. 3Combustie spontan uman ……………………………………………...pag. 5Anul Interna ional al Astronomie………………………………………..pag. 6Aspectele fizicii culorii…………………………………………………….pag. 7Bananele, un aliment perfect……………………..………………………pag. 8Curiozit i ………………………………………………………………....pag. 9Un alt fel de dic ionar ……………………………………………………pag. 1014 de secrete pentru o via mai lung ......................................................pag. 11Maxime i reflec ii din biologie …………………………………………..pag 13Anticii au inventat antibioticile?……………………………………........pag. 15Animale de cas neobi nuite ……………………………………...……...pag. 16Inven iile între eroare i amatorism………………………………....…...pag. 17Thomas-Alva Edison....................................................................................pag. 18În anturajul oamenilor celebri……………………………………………pag. 19Arca lui Noe………………………………………………………….…….pag. 20Rebusuri…………………………………………………….……………...pag. 21

tiin a…………..……………………………………………………...……pag. 23Sistemul Solar…………………………………………………………...….pag. 24

tia i c …?.....................................................................................................pag. 26

· Care este diferen a între chimie, biologie sifizic ?

Dac mi este biologie,dac miroase este chimie,

dac nu func ioneaz este fizic .

Greciuc RoxanaCl. a-X-a A

Imposibilit i-Culmi

s desti în gr din o floare la ureche.

ai la masin volanul unei rochii.

pun dentistul,un dinte împotriva cuiva.

faci pastram din capra c ru ii.

deschizi cu cheia o discu ie.

vezi la bibliotec toate c ile f cute varz … c lit .

construie ti cote pentru c ei de usturoi.

montezi u a camerei într-un toc de rezervor.

ii în frigider retribu ia ca s ai bani ghea .

ai la cas un burlan din tabla înmul irii.

mergi la tocilar pentru a- i ascu i mintea.

te internezi în spital pentru o opera ie aritmetic .

joci la hor o b tut m r.

dai la legat o carte de vizit .

ai la u o broasc estoas .

Enache MarianaCl:a X a A

EMINESCU SI FIZICA

Virtu ile curiozit ii au f cut ca un mare poet al culturii noastre s fie puternicatras de cuno tin ele tiin ifice ale timpului s u, aceasta devenind uneori chiar izvor alpropriei crea ii. Studiile f cute la Viena i Berlin l-au apreciat pe Eminescu de operele unornume cunoscute i recunoscute ale tiin ei –Arhimede, Galileo Galilei, Johannes Kepler,Isaac Newton, Daniel Bernoulli, Chales de Coulumb, Brown, Robert von Mayer, JamesLoule, Hermsann von Helmholtz, Rudolf Clausius etc. familiarizându-l totodat cuteoriile tiin ifice ale momentului. În sprijinul acestei afirma ii stau nu numai poemelesale, ci i însemn rile referitoare la chestiuni legate de fizic , însemn ri cuprinse de doucaiete numite de Eminescu “FIZIOLOGIE I” i “FIZIOLOGIE II” .În acestea suntcitate formul ri ale unor reprezentativi oameni de tiin ai vremii: Mayer, Joule, Hirm,Helmholtz, Clausius. Manuscrisele eminesciene impresioneaz prinvariantele domeniilor abordate, dar i prin gradul deelaborare a informa iei tiin ifice cele mai ampledesf ur ri având însemn ri referitoare la matematic ifizic . În cele ce urmeaz se prezint o ordonare ainforma iilor cuprinse în caietele poetului i o prezentarea modului în care acestea i-au g sit o expresie liric înopera poetului. MECANICA

Ce-a mai mare parte a chestiunilor legate de mecanic i c ldur au fost extrase depoet din Annalen der Chemie und Pharmacie von Wohler une Liebig, fiind reunite subtitlul “Observa ii asupra puterilor naturii”. Sunt abordate aici no iuni din domeniulmecanicii clasice newtoniene cum ar fi: masa, accelera ia, mi carea rectilinie i legeaacesteia, greutatea, for a gravita ional , for a centrifug i mi carea în cîmp central defor e, lucru mecanic i conversarea energiei mecanice. În caietele eminesciene g sim noti e referitoare la no iunile de repaus, mi care ila cauzele acestora. Legile mi rii sunt formulate corect f a fi înso ite de rela iimatematice. Sunt subliniate principiile newtoniene ce guverneaz mi carea corpurilor,fiind luate în discu ie exemple sugestive, cum este cel al ghiulelei a c rei mi care estemodificat de frecarea cu aerul i de propria greutate pentru a eviden ia principiul iner iei.

Principiul fundamental al dinamicii este sugerat printr-un exemplu celebru înfizic : Dac o locomotiv comunic unui tren într-o secund accelerarea cutare, se cerdou locomotive pentru a comunica aceia i accelerare unui tren de dou ori mai greu. Pentru ilustrarea principiului ac iunilor reciproce sunt folosite exemplereferitoare la interac iunea dintre piatr i mas , cal i c ru , magnet i fier: O piatr

ezat pe o mas exercit asupra ei o presiune în jos. Dar ea sufer din partea mesei ocontra presiune egal de mare în sus. Un cal tras înd t de hamuri spre c ru cu o putereegal de mare cu care trage el c ru a înainte.Un magnet care atrage o bucat de fier e totatât de tare atras de fier în direc ia opus . Reu ind a discerne între energie cinetic i cea poten ial , poetul define teenergia mecanic ca pe o putere de ac iune sau putere de munc a unui corp. În ceea ceprive te lucrul mecanic, Eminescu noteaz : “Lucrul mecanic se refer la orice efect careschimb pozi ia maselor ponderabile în spa iu”.

În însemn rile sale tiin ifice, Eminescu folose tedeseori modalit i de expresie specifice poeziei, punândproblemele într-o form vie, colorat , de multe oricomentariile sale devenind adev rate poeme în proz .Lucrurile se desf oar asem tor în momentul ilustr rii uneiidei tiin ifice într-o form liric . Principiul conserv riimateriei, pe care-l consider o lege fundamental a tuturorfenomenelor este enun at i discutat în caietele sale subdiverse unghiuri, din perspectiva diferitelor tipuri defenomene (mecanice, termodinamice, electrice, magnetice,

etc.). Pornind, probabil de la acest principiu, dar i de la mitul vie ii de dup moarte,construie te un poem sugestiv, “Strigoii” ( 1876), poem care ar putea fi considerat oilustrare liric a dou planuri ale cunoa terii umane, cunoa terea tiin ific i cunoa tereamitic . Din perspectiva legii conserv rii materiei i a mitului privind via a de dupmoarte, s-ar putea crede c timpul eminescian este un timp reversibil (în poemul Strgoii).Aceast tem a eternit ii legilor, menite s asigure în elegerea Universului, este redat ide fizica modern prin acceptarea posibilit ii unei eterne reînceperi, adic a unei seriiinfinite de universuri.

Gr mad Iulian C linCls a-X-a A

Combustie spontan uman

Una dintre cele mai extraordinare taine ale naturii,este fenomenul de combustia spontanuman (C.S.U).Acesta ac ioneaz prin mijlocirea uneifl ri generat intern i care mistuie brusc carnea ioasele victimei.

Un caz foarte cunoscut este cel al lui Mary Reeser,în anul 1951.Femeia în v rst de 67 de ani a fost g sit decedat de

tre propriet reas în diminea a zilei de 2 iulie, la ora8.Când a sim it c mânerul u ii era atât de fiebinte încât nu îl putea atinge, propriet reasa aapelat la ajutorul unor oameni afla i in apropiere.

Ace ia au for at u s i, în mijlocul unui nor de fum, au descoperit trupul doamneiReeser, ce devenise cenu .Acest incident a atras aten ia na ional , fiind citat în repetate rânduri în literatura despreC.S.U.Astfel de decese i controverse pe tema lor, figurez în discu iile medicale înc dinsecolele al XVIII-lea i al XIX-lea.

În 1883 M. J. Fontelle a trecut în revist un num r de cazuri, subliniind faptul cvictimele erau femei b trâne ce consumau b uturi tari, iar foculce mistuia trupurile nu se extinsese la materiile din jur sau de pe corp, acest am nuntap rând doar în pu ine cazuri.

În cazul doamnei Reeser, o examinare obiectiv a obiectelor carbonizate duce laconcluzia c fie este vorba de o anomalie real care sufer din pricina lipsei dedocumentai e adecvat , fie este pur i simplu un mister generat de interpretarea plin deimagina ie a unor decese cuzate de foc, care pot parea neobi nuite.

O teorie despre C.S.U. ap rut în sec.XX sus inea c b utorii împ timi i sunt ceimai expu i la acest accident, deoarece alcoolul din trup alimenteaz combustia.Exist totu i o leg tur între be ie i moartea prin foc.”Persoanele ame ite de b utur sunt mai neglijente cu focul i de aceea sunt mai pu incapabile s se apere împotriva lui.”(Joe Nickell i John F.Fisher)C.S.U., ca i Triunghiul Bermudelor, s-a dovedit a fi mai degrab un mister fabricat decât oenigm autentic .

Principalul promotor al teoriei C.S.U. este un cet ean din Pennsylvania, Larry E.Arnold, care pune în leg tur asemenea accidente cu fenomene paranormale.Este înc nevoie s apr un caz care s fie bine documentat pentru a ne convinge deveracitatea fenomenului C.S.U.

Robu Sorina cl. a X a A

A început oficial Anul Interna ional al Astronomiei

Anul Interna ional al Astronomiei 2009 a fost lansat oficial la sediulUNESCO din Paris. La ceremonia de deschidere au luat parte peste 800 de invita i,printre care laurea i ai Premiului Nobel, cercet tori, studen i, scriitori, muzicieni,politicieni, oameni de tiin i jurnali ti de tiin .

Maestru de ceremonii a fost cunoscutul muzician francez, îndr gostit de spa iu,Jean Michel Jarre. El a vorbit despre leg tura dintre studiul tiin ific al astrelor ieduca ie, despre astronomie i cultur , despre rolul tiin ei cerului în societate. 2009 esteAnul Astronomiei oriunde ne-am afla. Aproape toate rile din lume sunt implicate prindiverse programe educative destinate publicului larg.La patru secole de la folosirea telescopului de c tre Galileo Galilei pentru a observacerul, astronomia se afl într-o perioad „de aur”, dup cum a precizat CatherineCesarski, pre edintele Uniunii Astronomice Internationale (IAU). Progresul tehnologiei afacut posibil explorarea Sistemului Solar, astfel c , acum, Universul este ca o cartedeschis . Instrumentele au devenit adev rate ma ini ale timpului, de aceea putem observacum erau galaxiile când Universul avea doar 10% din vârsta de ast zi. De asemenea,cercet rile astronomilor din toat lumea confirm existen a, în Calea Lactee, galaxianoastr , a altor sisteme solare, asem toare ca structur i propriet i cu cel în care neafl m noi.

Printre românii împ timi i de astronomie prezen i laceremonia de lansare a Anului Interna ional al Astronomieis-au aflat: Magda Stavinschi, pre edintele Comisiei pentruEduca ia Astronomiei din cadrul Uniunii AstronomiceInterna ionale (IAU), ValentinGrigore, pre edintele Societ ii Astronomice Române deMeteori (SARM) i studen ii Alexandru Tudoric (anul III,Facultatea de Fizic , Universitatea Bucure ti), Victor

rbune (anul I, Universitatea Politehnic din Bucure ti) iAnia ei (anul

I, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu).Bilaus Ana Maria

Cl. a-X-a A

Aspectele fizicii culorii

Radia iile electromagnetice sunt un amestec deradia ii de diferite lungimi de und si intensit i. Cândaceste radia ii au lungimi de und între valorile

(aproximative) de 380nm si 740nm, ele sunt cunoscute ca radia ii din spectrul vizibil alluminii. O suprafa care reflect difuz toate lungimile de und în mod egal esteperceput ca alb , în timp ce una neagr absoarbe toate lungimile de und , far a reflectanici una.

Culorile binecunoscute ale curcubeului în spectru (numit astfel de c tre IsaacNewton de la cuvântul latin pentru apari ie) sunt definite de razele de lumin vizibil de osingur lungime de und , a a-numitele culori monocromatice. Frecven ele sunt date înterahertzi (THz), iar lungimile de und în vid sunt date în nanometri (nm).

Majoritatea indienilor din America de Nord asociaz fiec ruia dintre cele asesectoare cosmice o culoare sacr : aproape de sol se afl albul (culoare prezentat subforma perlelor), care indic zorile. Peste alb era a ternut albastrul (culoare ce apare subforma peruzelei), pentru a reprezenta diminea a. Peste albastru era galbenul, simbol alasfin itului, i deasupra se afla negrul, simbol al nop ii.Amerindienii, la rândul lor, realizeaz urmatoarele asocia ii: galben=nord, albastru=vest,ro u=sud, alb=est, centrul lumii i zenitul=multicolor, iar negru=p mântul.

La popula iile maya, patru culori desemneaz geniile celor patru puncte cardinalecare domin P mântul i inspir sentimentele omului. Astfel albului îi corespunde nordul,primul arbore, primul om, f duin i speran , negrului îi corespunde vestul, centrulascuns i invizibil, noaptea, nenorocirea, ro ului – estul, mierea, pofta de averi i putere,iar galbenului – sudul, porumbul, glia care hr ne te.

Percep ii diferite dintre elementele cosmogonice i culori se întâlnesc i la indieniipueblo pentru care galben=nord, albastru=vest, ro u=sud, alb=est sau la indienii dinpreerie pentru care ro u=vest, albastru=nord, verde=est, galben=sud. La popula iilealakaluf din ara de Foc, omul de ine locul central al unei sfere ideale ale c rei patru axesunt figurate prin patru culori simbolice: albastrul pentru cer i nord; verde pentru p mânti sud; ro ul pentru soarele la r rit i est; galben pentru mun ii stânco i unde apune

soarele, s la ul apusean al tunetului i mor ilor. Aztecii utilizeaz acela i cuvânt pentrutoate nuan ele de verde i de albastru, având un simbolism dublu: pe de-o parte unsimbolism solar; pe de alt parte, simbol al fertilit ii. Culorile mai simbolizeaz timpul:negrul semnific timpul propriu-zis i albul – atemporalul, ansamblul lor rezonând în totceea ce înso te timpul, alternan a lumin -întuneric, for a i sl biciunea, veghea isomnul, binele i r ul.

Ignat Dumitru Mihaicl a-X-a A

Bananele, un aliment perfect

Aflux de energie:Bananele con in trei zaharuri naturale – sucroza, fructoza iglucoza, combinate cu fibre. O banan ofer instantaneu un afluxsus inut i substan ial de energie.

Energie pentru a face mi care timp de 90 de minute :Cercet rile au demonstrat c numai dou banane ofer destulenergie pentru un efort fizic extenuant de 90 de minute. Nu estede mirare c banana este fructul num rul unu în rândul atle ilorde performan ai lumii.

Mahmureala:Unul dintre modurile cele mai rapide de a vindeca mahmureala este prepararea unuimilkshake de banane, îndulcit cu miere. Banana calmeaz stomacul i, cu ajutorul mierii,ridic nivelul zah rului din organism.

Arsurile la stomac:Bananele au un efect natural antiacid în corp, deci dac suferi i din cauza arsurilorgastrice, încerca i s mânca i câteva banane pentru a calma durerea.

Ciupiturile de ân ar:Înainte de a c uta crema împotriva ciupiturilor de insecte, încerca i s freca i zonaafectat cu partea interioar a cojii de banan . Mul i oameni cred c are un succes uimitorîn reducerea umfl rii i irit rii la inflamare.

Stresul:Potasiul este un mineral vital, care ajut la normalizarea pulsului, trimite oxigen c trecreier i regleaz echilibrul hidric al organismului. Atunci când suntem stresa i, ratametabolismului cre te, reducând astfel nivelul potasiului. Acesta poate fi echilibrat cuajutorul unei gust ri formate din banane, care au un con inut ridicat de potasiu.

Înc un secret: crema de pantofiVre i s v lustrui i repede pantofii? Lua i partea interioar a cojii de banan i freca idirect pantoful... apoi terge i cu o cârp uscat . Nu-i a a c este un fruct uimitor?

Bananele trebuie s fie motivul pentru care maimu ele par a a de fericite tot timpul.

Bilaus Ana Maria

Curiozit i

-Când o ciuperc cre te, exercit o presiune cu atât maimare cu cât rezisten a e sporit .Astfel s-au v zut ciupercisp rgând asfaltul.

-B tina ii din Brazilia, numeau’’cauciuc’’ produsul pe careîl ob ineau din arborele Hevec,ce cre te pe malurile Amazonului.Termenul’’cauciuc’’ î i arat chiar originea sa. În limba vechilorlocuitori ai Braziliei, cuvântul’’cau’’ înseamn copac, iar ’’uciu’’a curge, a plânge. S turile arheologice care s-au f cut înHonduras au ar tat c în secolul al XI-lea e.n. cauciucul a fostîntrebuin at i de b tina ii de aici pentru confec ionareadiferitelor obiecte.

-Profesorul Melvin Calvin de la Universitatea californian , laureat al Premiului Nobel,a descoperit c arborele euphora, crescând rar i pierdut în câteva regiuni izolate ale lumii,are exact acelea i însu iri ca i eiul brut. Purificat, el poate fi folosit întocmai ca i oricebenzin . Nu e deloc fantezie a spera c în viitor, al turi de sondele de extrac ie petrolier , sse întind i marile planta ii de euphora, dac ne gândim la criza de energie. Aceast plantnu are nevoie de condi ii speciale: pu in ap i mult soare.

-O pas re a prins un arpe. Îl scap din cioc pe când zboar deasupra unui cablu elctricde înalt tensiune. arpele se încol ce te pe firul de cablu i ’’realizeaz ’’contactul cu

mântul. De aici, scânteia care a produs mai apoi incendiul unei p duri din SantaBarbara(California).

-Cel mai mare bulg r de aur în stare nativ a fost g sit în anul 1846 în mina auriferCoolgardie din Australia. Acest bolovan de aur avea greutatea de 200 kg.

-Ma ina de f cut chibrituri, inventat de Pelletier la Paris în 1802, producea 60000 peor . Chibriturile oxigenate inventate destul de recent produc rapid lumin . Este suficient sle introducem o extremitate într-un flacon cu acid sulfuric concentrat i s le scoatemimediat, cap tul ia foc instantaneu i aprinde chibritul.

-Vanilia se obtine din pastaia unei orhidee, inalte, cataratoare; cel mai mare producatorde vanilie din lume este Madagascar.

-“Vaduva neagra”,o specie de paianjen din zona calda, isi mananca masculul dupaimperechere; ea poate manca pana la 25 indivizi pe zi.

-Omida are in jur de 2000 de muschi.

Enache MarianaCl: a-X-a A

Un alt fel de dic ionar

Aditiv (s.) - o substan ad ugat premeditat într-un produs, natural în absen a sa.Aprobat (adj.) - nepoluant, sigur, netoxic, etc., referitor la un compus insuficient

investigat.Cercetare (s.f.) - ceea ce eu fac pentru binele omenirii, tu pentru bani, iar el se alege

cu toat gloria i banii.Chimical (s.f.) - o substan pe care chimistul organician o transform în ceva ce

miroase urât, chimistul analist într-o procedur , specialistul în chimie-fizic într-o dreapt , biochimistul într-o elice iar inginerul chimist înprofit.

Energie de activare (s.f.) - cantitate de energie pe care sim im nevoia s o prelu mdintr-o cea de cafea.

Farmacologie (s.f.) - utilizarea iepurilor i câinilor în loc de cobaiHalucinogen (adj.) - medicament ce a dat în darul be iei.Mercur (s.) - dup L. Mercurius - mesager prostu al zeilor. Elementul cu num rul

80, denumit astfel dup viteza cu care un compus al s u (calomelul, HgCl - purgativ) str bate tractul digestiv uman. Elementul este probabilgre it denumit, deoarece zeilor nu le face pl cere mesajul fiziologic pecare acesta îl transmite.

Metod tiin ific (s.) - un concept filosofic larg r spândit prin care nici o teorie nupoate fi aprobat / dovedit ci doar dezaprobat . Conform ei, de cele maimulte ori, încerc rile de a explica un fenomen sunt sortite esecului.

Polimer (s.m.) - mai mul i meri, policai i, poliperi, poliprune, etc.Produs natural (s.m.) - o substan care aduce oric rui chimist organician glorie i

faim , atunci când reu te s o sintetizeze extraordinar de greu. Naturaîn schimb nu prime te absolut nimic, deoarece ea o sintetizeazã mult maiusor.

Reactie de ordinul I (s.f.) - reac ie care are loc "prima" dar care nu întotdeaunaconduce la produsul dorit. De exemplu formarea unui clei galbenmaroniu într-o sintez organic .

Spectrofotometrie (s.f.) - un cuvânt lung, folosit mai ales pentru intimidareastuden ilor.

Vitamin (s.f.) - substan m rinimoas care se g se te în produsele naturale i carene face inimosi la ingerare

Mandiuc CezarCl. a-X-a A

14 de secrete pentru o via mai lung1. Râde i cât mai multUn hohot s tos de râs este ca un mic exerci iu fizic –100-200 hohote sunt echivalente cu zece minute dealergare sau vâslit. Râsul intensific activitateacelulelor care formeaz sistemul imunitar i aanticorpilor.

2. Culca i-v mai târziuDac dormi i mai mult de opt ore pe noapte vi se poatereduce speran a de via . Un studiu a descoperit coamenii care dorm numai ase- apte ore pe noaptetr iesc mai mult.

3. O c snicie fericitOamenii care au o c snicie fericit i îndelungat ausperan a de via mai mare. Totu i, divor ul apoi

rec torirea m resc riscul de moarte prematur .

4. Plimba i-v , alerga i, s ri iFemeile aflate în bun form fizic au anse cu 40% mai mici de a face maladiicoronariene decât cele care nu fac mi care fizic în mod regulat.

5. Tr i la arOamenii care tr iesc în zonele rurale au o speran de via mai mare decât cei care tr iescla ora . S-a descoperit c pensionarii din ora e care tr iesc lâng spa ii verzi deschise,tr iesc în general mai mult decât cei bloca i în jungla de betoane.

6. Supraveghea i-v greutateaAlimenta ia în exces este una dintre cauzele principale ale îmb trânirii i m re te risculbolilor de inim i al cancerului de colon, uter, bil , ovare si sâni.

7. Privi i partea bun /pozitiv a lucrurilorS-a descoperit c oamenii optimi ti tr iesc cam cu 12 ani mai mult decât cei pesimi ti.Pesimi tii sunt mai predispu i infec iilor virale, cum sunt r celile i gripa. De asemenea, deobicei nu au grij s i fac auto-examin rile, în timp ce oamenii care gândesc pozitivurmeaz în mai mare m sur sfaturile speciali tilor privind s tatea.

8. Renun i la fumatCu cât v l sa i mai repede, cu atât mai bine. Cu cât fuma i mai mult timp, cu atât risca imai mult s face i o boal legat de fumat, cum ar fi cancerul de pl mâni , o boal deinim sau o boal obstructiv cronic a pl mânilor.

9.R sf i-v cu ciocolatCercet torii au descoperit c oamenii care consum o cantitate moderat de ciocolattraiesc mai mult decât cei care consum dulciuri de cel pu in trei ori pe s pt mân , idecât cei care nu se ating de dulciuri. Ciocolata con ine substan e chimice numite fenoli,despre care se crede c v pot proteja împotriva bolilor de inim i a cancerului.

10. Reg si i-v credin aMersul la biseric m re te speran a de viat , conform unui studiu. Face foarte bineoamenilor stresa i i cu probleme emo ionale i pare s protejeze împotriva bolilor deinim , respiratorii sau digestive.

11. Savura i un ceaiCeaiul verde i ceaiul negru obi nuit con in aceea i cantitate de antioxidan i i auavantaje similare. S-a descoperit c o ceasc de ceai negru pe zi reduce dramatic risculmaladiilor inimii.

12. Nu v lua i de lucru acasAcesta poate s v fac s crede i c nu v pute i adapta cerin elor de la serviciu, ceea ce

poate m ri stresul. Stresul îndelungat sl be te sistemul imunitar i gole te rezerva deantioxidan i a organismului, menit s evite îmb trânirea prematur .

13. Înv i s v relaxa iÎncerca i o tehnic de relaxare cum ar fi yoga sau medita ia, despre care s-a dovedit cpot combate stresul. Relaxarea reduce tensiunea arterial i ajut la reducerea bolilorlegate de stres, cum sunt depresiile.

14. Lua i-v un animal de companieFamiliile care au un câine sau o pisic sunt mai pu in stresate i viziteaz medicul mai rardecât cele care nu au un animal de companie.Animalele v ajut s v sim i optimist irelaxat, ceea ce reduce tensiunea sangvin . Câinii sunt cei mai recomanda i, dar chiar iun pe ti or într-un acvariu v-ar ajuta.

Bilaus Ana Maria

Cl. a-X-a A

à

Maxime i reflec ii din biologie

ACIZII NUCLEICI“Cele 46 molecule de ADN din nucleul unei celule umane diploile puse cap la cap aralc tui o lungime de circa 2 metri”

i,pentru c virusurile nu sunt nici organisme,nici celule,ele nu sunt fiin e vii.”„Virusurile sunt virusuri, pentru c virusurile sunt virusuri.” CELULA„Diviziunea celular nu ar fi altceva...decât un dispozitiv de întinerire.”„Fiecare celul este un cet ean.”„Omnis cellula e cellulae”(orice celul provine dintr-o alt celul ).„Celula este accea care asigur continuitate viului.”

POPULA IE I SPECIE„Fiecare individ con ine în sine istoria regnului din care face parte.”„Nu exist nimic care s ne împiedice s consider m organismul ca un mesaj.”„Popula ia reprezint o unitate universal , speciile existând prin popula iile lor.”„Speciile sunt opera mediului.”

ECOLOGIA„Legile naturii sunt dure i neîndur toare pentru c sunt adev rate i drepte.”„Omul poate st pâni natura, cât timp ine seama de legile ei.”„Natura este cel mai de admirat în lucrurile cele mai mici.”„Niciodat natura nu spune ceva i în elepciunea altceva.”„Via a nu este decât o func iune supus legilor naturii, care odat ap rut , a evoluat, s-adezvoltat ridicându-se pe trepte tot mai superioare.”

INDIVIDUL„Creierul este numai baza material a cuget rii, nu îns i cugetarea.”„Via a înseamn crea ie.”„Fiin a este ve nic , fiindc legile ap comorile vie ii din care- i trage frumuse eaUniversul.”„Orice lucru vine din ceva.”„...Din lucruri cu totul lipsite de sim uri apar fiin e vii.”„Via a este esut din aer, cu ajutorul luminii.”

„Fiin ele sunt obiecte stranii.”„Viata ca atare nu exist ,nimeni n-a vazut-o niciodat .”

OMUL„Omul reprezint suprema diferen iere i specializare a materiei vii.”„Soarele lumineaz i apari ia omului i istoria lui.”„Omenirea va avea viitorul pe care îl va merita.”

i dac lumea-i un inel,omul e diamantul s u cel mai de pre .”„Creierul uman este cel mai perfect i complex computer creat de natura.”„In lume-s multe mari minuni.Minuni mai mari ca omul nu-s.” EVOLU IE„Totul se schimba,dar nimic nu moare.”„Faptele,în biologie nu au sens,decât în func ie de evolu ie.”„Diversitatea este una din regulile majore ale jocului biologic.”„În clipa când prima celul s-a divizat,evolu ia a devenit certitudine.”

LEGI ÎN BIOLOGIE„În biologie nu este nimic mai important i mai indiscutabil ca faptulrecapitul rii,tr turilor caracteristice i a propriet ilor p rin ilor la descenden i.”„În organismul animal func ioneaz principul maximum de suprafa a la un minimde volum.”„Dezvoltarea maxim a vie ii nu poate fi realizat decât prin mari diversific ri alestructurii.”„Varia ia este legea f excep ie a universului.”„Tat l unui copil de tept i cuminte este absolut convins de adev rul teorieieredit ii.”„În cartea de secrete,infinit a naturii,pu ine lucruri pot fi citite.”„Gândirea biologic va gasi sprijin i imbold în gândirea fizicianului imatematicianului.”„Biologia coopereaz i va coopera foarte stâns cu chimia,matematica i fizica,maibine zis,cu metodele de lucru ale acestor tiin e,dar aceasta nu înseamn c va trebui

i schimbe i specificitatea. „

Greciuc RoxanaClasa a-X-a A

Anticii au inventat antibioticile?

Medicamentele miraculoase ale acestui secol, precum penicilina,

auromicina sau terramincina provin, de fapt, din Egiptul antic. Acest lucru

este dovedit de un papirus din perioada celei de-a XI-a dinastii, unde se

men ioneaz o anumit specie de ciuperc ce cre te în apele st toare i este

prescris pentru vindecarea r nilor i a pl gilor deschise. Se folosea oare

penicilina cu 4000 de ani inaintea lui Fleming? Nici antibioticile nu erau

necunoscute de antici .Îngr mintele calde, gr un ele de soia fermentate, care

au propriet i antibiotice recunoscute, erau folosite de c tre greci, ca i de

chinezi, pentru calit ile lor de vindecare a r nilor, extirpare a furunculelor i

uscare a pustulelor.

Egiptienii foloseau pentru anestezierea pacien ilor supu i diverselor

opera ii o substan mineral neindentificat pân în prezent. Ei cuno teau de

asemenea leg tura existent între sistemul nervos i mi rile membrelor, ca i

cauzele clinice fiind descrise pe un papirus expus la Muzeul Metropolitan, din

Cairo. Practicienii din aceast perioad cuno teau metabolismul, sistemele

circulatorii, nervoase i genetice, precum i transmiterea caracterelor specifice

prin ereditate. Medicii foloseau procedee medicale pentru a combate otr virile

cu faze v toare, practicau opera ia cezarian i utilizau anestezicile.

Enache Mariana Cl a-X-a A

ANIMALE DE CAS NEOBI NUITE

1.Gândacul de MadagascarAceste insecte de maxim trei centimetri provoac repulsie multoroameni, îns iubitorii acestui soi de vietate consider gândacul deMadagascar atr tori fascinant.Pentru a- i p zi teritoriul, ace tia emit un uierat

zgomotos.Pentru cei ce i i doresc, pe viitor, o tarantul , gândacul de Madagascar poate fi unînceput. Docili, ace tia nu sunt preten io i deloc, se hr nesc cu fructe i legume i seînmul esc repede.

2.Pe tii PiranhasPiranhas i-au câ tigat reputa ia prin intermediul produc iilorcinematografice de la Hollywood. Aceast specie de vertebratcarnivor este de obicei un pe te cu obiceiuri mali ioase. O singurclip de neaten ie poate însemna o ran serioas . Piranha au din i foarte

ascu i care se prind u or de prad .

3.TarantulaContrar credin elor, tarantulele nu sunt animale agresive. Perii de pesuprafa a corpului, forma i picioarele sale lungi asemeni p ienjenilorcreeaz o imagine dezgust toare în concep ia unora.Pentru iubitori, tarantulele sunt companioni excelen i, nefiind animalepreten ioase din punct de vedere al modului in care tr iesc i sehr nesc.

4.Cangurul piticEste un animalu originar din Australia. “Macropod “ adic “Picior-mare” este denumirea tiin ific a acestei specii. În s lb ticie,membrele sale lungi îl ajut s scape de ghiarele nemiloase a multorpr tori.

Mandiuc CezarCl a-X-a A

Inven iile între eroare i amatorism

Paradoxal, nu pu ine inven ii s-au n scut dinîntâmplare sau ca urmare a unor erori. Estecunoscut cazul lucr torului care din gre eal ainventat hârtia sugativ . În industria textil ogre eal de esut a n scut prosopul.În 1863, un muncitor vopsitor a uitat s acoperevopseaua în timpul nop ii. Acesta face o cristgroas pe care, separat, omul o preseaz pe obucat de pânz de sac i astfel ob ine untegument rezistent: linoleul.

Un cercet tor tiin ific scap pe jos o sticl , care nu se sparge. El constat amestecul pe care-l pusese în recipient i care se evaporase l sase în urm

un strat rezistent, transparent. Continuând cercet rile, descoper sticlaincasabil .

Faraday, ucenic la un medic, a inventat în 1815 lampa de siguran pentruminieri. În 1832, pictorul Samuel Morse inventeaz telegraful.

Medicul stomatolog J.B.Dunlop ob ine, în 1888 anvelopa de cauciucumplut cu aer.

Paratr snetul este opera tipografului, func ionarului de po , scriitorului irbatului de stat Benjamin Franklin. Prima ma in de scris cu litere din lemn, a fost inventat de tâmplarul

Peter Mittelhofer.Banalul chibrit are i el o istorie complicat . În secolul trecut, studentul în

chimie Kammerer din Ludvigsburg a fost arestat în urma manifest riistuden ti. În urma bun voin ei directorului închisorii, este l sat s icontinue studiile i ajunge astfel s realizeze primul b de chibrit. Alte rieuropene îns , recunosc utilitatea inven iei, o preiau, perfec ionând-o.Inventatorul Kammerer, s rac i uitat a decedat acum 107 ani, într-un ospiciudin Ludvigsburg.

Enache MarianaCl:a-X-a A

Thomas-Alva Edison-fizicianul cu peste 1000 de inven ii

A tr it între anii 1847-1931 fiind un inventator autodidact american. Remarccea mai important pentru acest savant este aceea c a realizat peste 1000 de inven ii(precis 1098). Dintre acestea, cele mai importante: fonograful, becul electric, o masinpentru fabricarea curentului, diverse aparate pentru iluminatul electric, sistemulduplex telegrafic etc.

Dar spiritul s u cercet tor a dus i la realizarea primului cinematograf vorbito, afost un perfec ionist al valorii telefonului. Toate finan ele sale le-a investit în alte inoi inven ii. Deviza sa favorit era: ’’Ce-i f cut cu mâna ta,e bine f cut’’. S prezent m o istorioar a ’’scormonitorului’’ Thomas: Tom i surioara lui Tania, care era mai mare, dar în aceea i clas lacoala primar , r spundea la geografie. Profesorul întreab :

-Câte state federale are ara noastr ?Tania r spunse:-Peste 50 cred...-Care sunt acestea?Tania r spunse, f când un efort disperat, dar reu i vreo 22, dar v zând c seîmpotmole te, îi f cu semn discret lui Tom. Acesta o înv ase de curând alfabetulMorse. A deschis repede manualul de geografie i a suflat înc vreo 15 state, b tândcu creionul în banca sa, când lung, când scurt, dup cum erau alc tuite literelealfabetului telegrafic, din linii i puncte. Tania prindea cu urechea i d dea r spunsuricorecte. La rândul lui, când era scos la lec ie i se împotmolea, Tom era ajutat de Tania înacela i sistem. Colegii, când au v zut ce roade bune d suflatul telegrafic...au început

înve e i ei limbajul Morse. Iat cum elevul Thomas Edison a f cut prima favoare’’constructiv ’’ i n stru niccolegilor s i...

Enache MarianaCl:a X a A

În anturajul oamenilor celebri

Pofti i, micul dejun e servit! Zise menajera profesorului Einstein. -Adu-l aici, sunt ocupat. - Nu vreau s mai p esc ca ieri. - Adic ? - A i fost atat de distrat încât a i scris cu cafea i a i b ut cerneala.

În ce zi suntem azi? întreab Einstein.- Uit -te în ziar, îi r spunse so ia.- Inutil, e de ieri.

Un ziarist îi ceru lui Einstein s îi explice teoria relativit ii.- Nu pot! Îi r spunse marele fizician.- Cum a a?- Mai întâi e foarte complicat i greu de însu it, iar în al doilea rând, dup interviul datlui Max Plank mi-am dat seama c nici eu însumi n-am prea priceput-o.

Când sosi în America, so ia îl sf tui pe Einstein s i cumpere un palton nou.- N-are rost, aici nu m cunoa te nimeni, ripost savantul.Dup un an, st ruitoarea so ie îi repet recomandarea , dar r spunsul fu:- Acum chiar c n-are nici un rost, deoarece m cunoa te toat lumea de aici.

Cum func ioneaz telefonul? Îl intreb o cucoan pe Marconi.- Închipui i-v un câine care ar sta cu botul în Londra i cu coada în Roma. Dac -l tragide coad la Roma, el latr la Londra.- Interesant, zise cucoana, dar ce este telegrafia f fir?- Acela i lucru, dar f câine.

- Unde ai fost maestre, de te-ai udat în halul acesta? se adres gazda celebruluisavant Hermann Oberth.- i nu mi-a i spus s ramân peste noapte la voi, deoarece afar plou ?- Ei i?- Nu aveam pijamaua la mine i m-am dus dup ea acas .

Bilaus Ana Maria cl-a-X-a A

ARCA LUI NOE

Cartea de c i a cre tinilor spune c Noea salvat de la marele potop tot felul de animaleadunându-le pe o arc , îns geologii i arheologiiinvoc lipsa dovezilor tiin ifice a unui potop dedimensiuni atât de mari. Afirma ia cum c potopul nu ar fi existatduce la ideea c Noe, iar Biblia nu este infailibil .Majoritatea savan ilor consider c aceast povesteeste n scut datorit inunda iilor locale. Unii cercet tori au ajuns pân la muntele Ararat, unde se zice c a ajuns Noe cuarca sa, pentru a g si r ele acestuia. Istoria despre o arc e uat pe muntele Ararat este destul de ubred . Cu toateascestea, cre tinii i evreii au continuat s cread c exist r e ale arc i pe munte. Autorul unor c i de c torie, Sir John Mandeville, sus ine c în zilelenoastre, când cerul este limpede i senin, se poate observa epava cu ochiul liber chiarde la dep rtare. În secolul al XIX-lea ni te cercet tori au escaladat muntele, dar nu au g sitnimic. În anul 1876 James Bryce a g sit un lemn lung de patru picioare, în vârfulmuntelui Ararat. aisprezece ani mai târziu John Joseph Nouri a afirmat c descoperise arca ichiar c a p truns in ea. De atunci se tot organizeaz expedi ii dar pan acum toate au fost doarinsuccese.Savan ii au ajuns la concluzia c arca s-ar putea s se fi dezintegrat, în decursul a 5000de ani, sub ac iunea ghe arilor.

Tanas Liliana MariaCl a X-a A

REBUS

1.Organul auditiv este alc tuit din 3 regiuni-urechea exterioar , ……….. i cea intern .2.Dintre organele de sim un rol important în via a mamiferelor îl joac organul………...Cu ajutorul lui mamiferele se orienteaz în spa iu - î i caut hran , percep apropiereadu manului, g sesc femelele.3.Dup modul de reproducere i al dezvolt rii puilor, mamiferele sunt clasificate în:Placentare, marsupiale i …….4.Aparatul excretor al mamiferelor, ca i la reptile, este prezentat prin rinichiimetanefrotici, de la care pornesc ureterele ce se deschid în vezica……….5.Corpul mamiferelor spre deosebire de celelalte vertebrate, este împ it de ……….. încavitatea toracal i cavitatea abdominal .6. La hotarul dintre intestinul gros i cel sub ire se afl …..7.Cum se nume te peretele inimii care desparte sângele venos de cel arterial?8.Din ii mamiferelor se împart în: incisivi, canini, ……………. i molari.

Gr mad Iulian C linCls. a-X-a

Rebus

1. Ac iune ce se efectueaz asupra unui corp.2. Albert ........3. Transformare în care masa i temperatura r mân constante.4. Ramur a fizicii care studiaz fenomenele electrice.5. Ciclul ...... descrie o transformare ciclic i determin randamentul.6. Intensitatea curentului electric se m soar în ......

Bilaus Ana MariaCl. a-X-a A

4.

tiin a

tiin a este o comoarCe universu’ înconjoar .De la Einstein pân acumEa este pe drumul bun.

Aparate i rachete,ut m alte planete,utam sa repar m,

Tehnica modific m.

Cercet ri,descoperiritiin a aduce împliniri,

Cam multe facilit iScumpei noastre societ i.

Tanas Liliana-MariaCl a-X-a A

Sistemul Solar

Sistemul Solar a r mas cu opt planete ? În 2006 în Cehia la Reuniunea Interna ionalaAstronomilor, cei 2500 de exper i în astronomie au decis c Pluto nu este planet i c sistemul nostru solar nu are decît 8 planete. Astronomii din toate col urile lumii auîncercat

defineasc termenul de planet i de i deciziaini iala era c sistemul nostru solar s seîmboga easc cu alte trei corpuri cere ti: asteroidul Ceres i"Plutonii", în final s-au hot rît c Pluto este preamic pentru a fi considerat planet . Pe 24 august, conform noii defini ii, Sistemul Solar l-a pierdut pe Pluto... Pluto a fost considerat planet înc de la descoperirea ei din anul 1930, iar cele opt planete

mase în sistemul nostru solar sunt: Mercur,Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus i Neptun.

Pe 4 octombrie 2007, s-au împlinit 50 deani de cînd a fost lansat primul satelit articial al

mîntului?Plasarea pe orbita P mîntului a obiectului sfericSputnik 1 a însemnat intrarea civiliza iei în Era Cosmic .Sputnik 1 a fost primul satelit artificial care a fostplasat cu succes pe o orbit a P mîntului de c tre fosta URSS. Avea form sferic deaproape 60 de cm i cînt rea pu in peste 80 de kg.

El a fost lansat de pe cosmodromul Baikonur dinKazahstan.

ele unui actor din Star Treck au plecat înspa iu

R ele actorului James Doohan, ce a jucatîn seria "Star Trek" i a murit în 2005, auplecat într-o c torie prin spa iu, într-onavet privat lansat din sudul de ertuluiNew Mexico. Cenu a lui Doohan, al turi de

ele astronautului de pe Appolo 7 ,Gordon Cooper, dar i ale altor 200 oamenisunt la bordul navetei care a decolat de peSpaceport America, o baz privat . Familiile au pl tit cîte 495 de dolari pentru a pune la bordul navetei cîteva grame dincenu a celor deceda i. De asemenea, al turi decenu a lui Doohan se pare c se afl i un CD cu peste 11.000 de mesaje din partea fanilor. Doohan a jucat rolul Scotty în celebrul serialTV "Star Trek" i în continu rile pentru marele ecran. Actorul avea 85 de ani cînd amurit. Ac iunea era pl nuita înca de acum doi ani, dar a fost amînat din cauza unor testesuplimentare i a unui incendiu din timpul unei repeti ii, în 2006. Dup un scurt zbor în spa iu, r ele lui Doohan vor fi para utate înapoi pe

mînt, într-o capsul .

Cea mai lung eclips de Lun28 August 2007 ...

Cea mai lung eclips de Lun din ultimii 7 ani adurat o ora i 30 de minute. Cei mai noroco i locuitoriai planetei au fost cei de pe coasta de Vest a Americii,care au putut urm ri evenimentul în toat splendoarealui.

Mihalovici OanaCl. a-X-a A

tia i c …?

Chimie:

...100 milioane de atomi aranja i în lan nu au o lungime mai mare de 1 cm?…pentru a num ra moleculele de hidrogen ce se g sesc într-o jum tate de litrude ap ar fi necesari 150 000 de ani, cu condi ia ca num toarea s o fac to ilocuitorii globului (3 miliarde) i ca fiecare om s numere în fiecare secundcîte o molecul de hidrogen?..omul folose te în decursul unui an circa 7 kg de sare de buc rie?…pentru ob inerea a 1 g de radiu se folosesc 500 tone de minereu, 500 tone dereactivi, 1 000 tone de c rbune , 10 000 tone de ap . La aceast activitatetrebuie s lucreze cîteva sute de muncitori si tehnicieni.…cel mai rece lichid este heliul? Temperatura lui de fierbere este de -269 C,adica cu 86 C mai scazut decât temperatura de fierbere a oxigenuluiDac am aduna toat apa de pe P mînt într-o singur “pic tur ” , diametrulacestei pic turi ar fie egal cu 1 500 km?..omul consum în 24 de ore prin alimenta ie , circa 15 g de azot?…dac se trage în fire un gram de aur, se ob ine un fir cu o lungime de 3 240m?..250 tone de ap de mare con in 1 g de aur. Dac s-ar extrage tot aurul din apade mare, pentru fiecare locuitor al globului ar reveni câte 30 de tone de aur?…un om care cânt re te 70 kg con ine circa 50 kg de ap ?...talinul este cea mai dulce substan ? Ob inut din arilii (apendice ale anumitorsubstan e) plantei katemfe (Thaumatococcus daniellii), este de 6150 de ori maidulce decât zaharoza. Planta se g se te în anumite regiuni din Africa de Vest ...în ianuarie 1999, cercet torii au anun at crearea celui mai nou i mai greuelement chimic din lume? Acesta este elementul 114, contine 114 protoni ipare a fi mult mai stabil decât oricare alt atom supergreu .A rezultat prinbombardarea cu un izotop de calciu a unui izotop de plutoniu îmbog it cuneutroni .

Sinescu LoredanaDiaconu Lucia

Cl. a-X-a A

tia i c ...?

Biologie:

...un grup de cercet tori a stabilit c ur iipolari sunt dota i cu ni te ochelari de soarenaturali. Ochii lor sunt ap ra i de un fel demembran care are rolul de a atenualumina orbitoare reflectat de z pezileve nice ale nordului.

Pisici:-Pisicile nu suport mirosul de l mâie.-Pisicile se spal din instinct imediat dup ce m nânc .Pe vremuri, str mo ii lor s lbatici f ceau acest lucrupentru a îndep rta de pe blan mirosul de sânge, care ar fiputut s atrag pr torii.-Pisicile nu v d bine de la distan mic .-În Londra tr iesc mai multe pisici decât întreagapopula ie a Norvegiei.-Pisicile au 30 de vertebre, cu 5 mai multe decât oamenii.

...greierele reu este s cânte frecându- iaripile una de alta. Cu cât aerul este maicald cu atât num rul cri-cri-urilor estemai mare. Pute i m sura temperaturaaerului numarând câte cri-cri-uri auzi i in15 secunde. Ad uga i 37 la acest num ri rezultatul va ar ta cât de cald este aerul

unei seri de var . Cu exactitate!...exist o specie de musc : Cephenomia al c rei zbor dep te viteza sunetului?Ea se deplaseaz cu 1300 km/h....fluturele de câmp are o greutate de 0,025 g; totu i, c tre sfâr itul verii, urma ii

i, adic omizile luate laolalt (numai cele produse de un singur fluture )cânt resc 225 kg...persoan sub 30 de ani inhaleaz de dou ori mai mult oxigen decât una depeste 80 de ani.

Diaconu LuciaCl. a-X-a A

Colectivul de redac ie: