Nr. M tf ' Braşov, Duminecă in 7 (20) Iulie 1913._____________ ; Anul LXXY1,

ABONAMENTUL:Pe un au . . .24 Cor. Pe o jnm . de an 12 „ Pe tre i lu n i. , . 6 „

Pentru România şl străinătate:

Pe un au . . . 40 'ei. Pe o ju n i. da a n 20

R E D A C Ţ I A Şl AD M IN ISTRAŢIA

Târgul Inului Nr. 30

INSERATELEse primesc la administraţie. Preţul după tarif

şi învoială.

TELEFON N-. 228. ZIAR POLITIC NAŢIONAL. Mannsorisele nu se In* napoiază.

Cadrilaterul ocupat.— Situaţia operaţiunilor militare. — Schimb de telegrame Intre

Suveranii Bulgariei şi României. — Regele Carol în mijlocul trupelor sale. —

Sentinela culturiiş ’a păcii.

(vn) Dacă atâtea ţări cari as- tăsi îşi zic civilizate au pagini negre în istoria lor, dacă Europa întreagă pcate fi acuzată cu o serie nesfârşită de fărădelegi comise împotriva civilizaţiei ş’a culturii omeneşti, dacă chiar astăzi marile pu-

[%i, cari alcătuesc „Europa" sunt /conduse în politica lor numai de cele mai strâmte şi mai lacome interese particulare, dacă tot această Eiiropă poate fi acuzată de crima de a fi pregătit actualul războiu din Balcani astfel de acuze României Du-i pot fi îndreptate. O Singură pagină nu se va găsi în istoria acestei ţări, din Icare ar putea cineva deduce, că poporul ro~

\ mânesc (nu vorbesc de singura- ! ticii) ar fi dat vre-odată dovezi : de barbarie saiji de „orientalizm“ (cum îi zice * semnificativ Europa!). Din potrivă el a fost zidul de care s’au spart atâtea valuri de barbari, cari veneau să cutropească ceeace Europa (Romanul) zidise cu

* atâta trudă şi jertfă.! Respingem deci ori-ee învi- | nuire care î-s’ar aduce României 1 pentru intrarea ei în Bulgaria.

0 astfel de învinuire nu poate veni decât sau delà oameni, cari adoră barbaria şi cinstesc crima,

' ţau delà aceia a căror minte e întunecată de ură.

! Faţă de cei dintâi ne lipsesc ori ce arme de apărare. Aceştia

: sunt urmaşii nebunilor de talia lui Caligula şi Nero, In ei a rămas fctă- pâmtoare mintea trunchiată a ja- cobinilor, turbarea lui Robespierre sau pornirile de năvălire ale lui Attila.

Celor din urmă încă nu vom căuta să le spunem puterea argumentelor. In ura lor barbară, mintea ior întunecată nu va putea desluşi adevărul.

Ţinem însă să stabilim şi să justificăm procedeul României pen-

! tra cei nedumeriţi dar buni.România când a intrat în

: Bulgaria n-a făcut decât un act, care stă în cea mai strâasă legătură cu rostul fiinţei sale proprii, care e un rezultat log'c al trecu -

tului său şi-o faptă care cere să fie scrisă în istoria vieţii sale.

Când la hotarele ei se face moarte de om ca nemiluita, când bălţile de sânge îşi aruncă mirosul lor peste graniţa ei, când cada vrele stau mormane în vecinătatea ei, ea nu mai putea să stea cu mânile în sân, ci fidelă trecutului său, ca sentinelă a culturii ş-a civilizaţiei, la cea mai devotată păstrătoare a ordinei s-a văzut imperativ îndemnată ca să între în Bulgaria. Europa se foloseşte de toate mijloacele pentru a stârpi pe barbarii, cari îi turbură coloniile. Americanii întrebuinţează anume sisteme (alcoolul) pentru a stârpi pe Indieni, n-are deci şi România dreptul ca să intervină pentru a restabili respectul faţă de om la hotarele ei?

Şi n’are acest drept mai ales atunci, când Europa întreagă a pu tut să se convingă de intenţiunde Bulgariei în deosebi, crre-şi pusese de gând să n’o slăbească cu crima. Lăcomia ei s’a văzut de ce e capabilă : Să sdrobească Sârbîa şi Grecia ş’apoi să scoată pe Turci din Constantinopol, să ia Dobrogea românească!.. O serie derventuri, cari aveau să turbure pacea Europei pentru timpuri îndelungate.

România a pus capăt acestor porniri criminale şi grăţie intervenţiei ci pline de energie vom avea astfel pacea atât de mult aşteptată de Europa întreagă. Înaintarea armatei române în Bulgaria e plină de demnitate. Nimenea nu va putea să găsească îa marşul acestei armate vre-o pată. O, să fim siguri, ar urla Şacalii de-ar trezi întreagă lumea! Toţi locuitorii satelor prin cari trec ostaşii români ii întâmpină ou pane şi sare şi plini de recunoştinţă se proştern în calea ior. Bulgarii de eri, „eroii" dela Lüle-Burgas, cei cari erau viteji în faţa unui putregai, simţind puterea elementară a armatei române se retrag şi se ascund îa gaură de şearpe, ori fug mâncând pământul.

Recunoştinţă, iar nu bulă merită deci România. Intrarea ei în Bulgaria însemnează biruinţa culturii şi salvarea civilizaţiei ş’a pâcu. Dacă astăzi armata ei stârneşte încă pe un teritoriu care

cade dincolo de hotarele graniţei dorite de ea, o face tot de dragul păcii. Cei cmbăouesc alte intenţii în această ţinută, nu vreau să cunoască spiritul de cumpătare stoică ai Românului, iar cei cari ameninţa pe viteazul Căpitan al acestei armate cu soartea lui Napoleon, când acesta a pătruns în Rusia, nu-şi dau seama de straniul adevăr: că România e barometrul Europei şi că numai dela ea atârnă pacea sau războiul. Ar fi destul o provocare ca Europa întreagă să fie cuprinsă de flăcări.

România însă ţine să continue opera străbunilor săi, iar armata ei ţine să fie cu tot preţui demnă de vitejii legionari.

Ea ştie, că dacă Bulgarului şi tovarăşilor lui li-a fost ertat să atace pe Turci într’un timp când războiul cu Italia nu era încă terminat şi când aceia erau absolut dezorganizaţi, şi slăbiţi materialiceşte şi moraliceşte, cu atât mai vârtos îi va fi ei ertat ca să salveze cultura călcată în picioare în mod barbar şi pacea atât de greu lovită de lăcomia nesăţioşilor balcanici.

Europa deci nu va putea comite cnma, de a opăci opera României, care îşi face datoria de sentinelă a culturii şi a pădi.

R om ân ia şi A u stria . »Berliner Tgbl.« în n-rul dela 14 Iulie c. scrie un prim articol cu titlul de mai sus, în care între altele se spun urm ătoarele:

»România nu şi-a legat soarta de tripla alianţă, timp atât de lung, îndemnată de simpatii intime. Nu sa a* lipit la această alianţă din iubire faţă de Austria, care a expus pe Românii dm Ardent volniciei oligarhilor maghiari violenţi. S’a alăturat la Austria numai din speculaţie politică, ci?ci cu Rusia încă tot poate iega o prietinie, dacă iu un eventual războiu Rusia ar ieşi învingătoare faţă de monarhie. De aceea Austria ar face biue dică ar a • meliora situaţia Românilor de pe teri- torul Ungarul şi i-ar scoate din sclavia maghiar «.«

Aceasta am cerut-o şi o cerem şi noi prin intervenţia României la Viena, Natural, că ziarele şoviniste maghiare stau să turbe de năcaz pe ziarul german, care cutează să scrie astfel de lucruri şi în aiurarea ior văd un spectru înspi: i m ântăt or: Marea-Românie...

B u cu reş ti 5 Iulie v.

Armatele române sunt astăzi stăpâne pe tot malul drept al Du* nării până la linia ferată Rusciuc- Vama, graniţa cvadrilaterului. Recunoaşterile cavaleriei continuă şi înaintarea armatei române va înceta deabea în momentul încheierii armistiţiului între părţile combatante.

Sofia nu mai este în legătură telegrafică cu Europa pe wicâiri decât prin Bucureşti, căci cablul dela Varna la Odessa este în reparaţie de mai mult timp. Dacă guvernul României ar fi tăiat comunicaţia cu Sofia, Bulgaria ar fi rămas izolată din toate părţile şi n-ar fi putut comunica cu nimeni. Guvernul României a crezut însă că este în interesul păcii lumei, ca Sofia să rămână în comunicare cu Europa şi să poată primi sfaturile celor cuminţi.

Biroul ministeriului de războiu a dat publicităţii astăzi următorul

Buletin oficial:4 Iulie v. orele 5 p. n».

Eri, 3 Iulie, patrulele cavaleriei noastre au iscodit la o mare distanţă tot terenul dinaintea armatelor noastre.

Înaintarea trupelor continuă în bune condiiiuni din toate punctele de vedere.

Ştirile despre bom bardarea JVi- copolului n u su n t exacte : pâ n ă eri 3 Iu lie la amiastâ n u a a vu t loc n ic i o luptă .

Construirea podurilor aruncate peste Dunăre de câUă trupele de pon« tomeri a atras admiraţia armatei. Materialul s’a dovedit ca foarte propriu pentru cerinţele trecerei peşti un mare fluviu, iar activitatea pontonierilor a dovedit o foarte bună pregătire technică, un devotament desăvârşit şi o îndemânare uimitoare.

*

Aici se discută cu mare aprindere telegrama regelui Ferdinand al Bulgariei adresată regelui Carol şi răspunsul dat de regele Carol. Telegrama ţarului Bulgariei evocă multora în memorie faimoasa telegramă

a Ţarului Alexandru al Rusiei a- dresatâ la 1877 principelui Carol ca să treacă Dunărea, căci altfel e vai de armata rusească.

Ce coincidenţă minunată! Astăzi regele Bulgariei roagă pe regele României să ordone încetarea înaintării armatei române şi să a- rate, cari sunt condiţiile României pentru pace. Mare groază şi disperare trebue să fi cuprins sufletele stăpânitorilor Bulgariei, cari până eri-alaltaeri refuzau obrasnic cei trei chilometri din jurul Silis- trei,—când astăzi vine însuşi Ţarul lor şi imploară ajutorul regelui mărinimos al României, ca să ordone încetarea înaintării armatei române.

Se spune că regele Garol, care a primit telgrama lui Ferdinand la Corabia în momentul când trecea în revistă triumfală armata românească de alungai Duuării, ar fi răspuns regelui Ferdinand în termini politicoşi declarând că condiţiile României, în schimbul căreia armata română va înceta în- naintarea pe teritoriul bugar, sunt depuse în nota guvernului român, adresată Paterilor mari. Aceste condiţiuni sun t:

1) Bulgaria să cedeze României linia Turtueaia-Dobrici-Balciccu o zonă de aproximetiv zece chilometri spre vest şi spre sud şi

2) România să ia parte la fixarea condiţiunilor păcii între Bulgaria şi ceilalţi beligeranţi, cu alte cuvinte România să aibă cuvântul ei în chestia fixă- rei hotarelor între Bulgaria, Serbia şi Grecia. Fireşte, că dacă Bulgaria primeşte linia de hotare, cu care Serbia şi Grecia s-ar declara §mulţumite, România ar fi implicit satisfăcută.

In acelaş timp şi Regina Ele- onora a Bulgariei a telegrafiat M. S* Reginei Elisabeta cerând intervenţia ei pentru pace, pantru ca Bulgaria să fie ferită de o nouă nenorocire.

Se spune că M. Sa Regina Elisabeta ar fi răspuns îndată, asigurând u-o pe Regina Bulgariei, că

De Henri Falk.

In societate se discuta puterea i talismanelor şi când a fost întrebat şi ( lonsd, ce crede despre puterea miracu

loasă a talismanelor, a zis:— Răspunsul meu va fi o isto-

, rioară. Ascultaţi:Eram de douăzeci şi şase de ani

şi sătana mă încurcase în mreaja jocului de cărţi. Nopţile mi-le perdeam în club, lângă masa verde şi cu toate că

; averea uriaşă, moştenită dela un un- chiu, să dusese partea cea mai mare,

r continuam a juca cu patimă.In timpul acesta eram favoritul

■ unei văduve tinere şi femeia frumoasă mi-a dăruit un talisman, zicând cu convingere că acesta va atrage norocul în partea mea. Era o mână de aur mititică, de mărimea unei aluna. Avea Initinse două degete, policarul şi degetul

Kitător, iar în palmă era gravat nule meu şi o dată însemnată pentru ândoi. Îmi ardea sufletul să pun ia Încercare puterea fârmecătoare a talis- manului şi ra’am dus de-a dreptul în club, unde în seara aceea ţitfea bancul un membru exterm al clubului, care sosise de curând la Paris, un rus bogat, Mihail Proski. Mi am aşezat drăgălaşa

i mână de aur lângă jetoane şi am în*\ ceput jocul. N’a trecut o oră şi eu per-

dusem şasezeci de mii de franci. Şi ce f şra mai grav, două părţi a sumei o '

contasem pe credit, căci nu aveam decât douăzeci de mii de franci. Am tri- nrs pe servitorul Iosif să aducă whyşky şi luând de braţ pe rus 1 am dus la o parte şi i-am dat o scrisoare asupra datoriei, obligându-mă să o achit în douăzeci şi patru de ore.

Rusului nu i-a prea convenit isprava mea, dar a luat scrisoarea şi a vârât-o în portofel, între numeroasele bancnote. Am făcut lucrul acesta în deplină linişte, dar când m’am aflat afară, în noaptea răcoroasă, am fost cuprins de mânie. Să plătesc acestui rus bogat patruzeci de mii de franci, să plătesc eu, săracul, şi încă mâne. larăş sunt sfiit să colind pe ia uşile uzurarilor, să promit, să mă căciulesc... Şi ca să mă liniştesc puţin, nu m’am dus de-a dreptul acasă în strada Bac; mi am îndreptat paşii pe malul Senei şi m’am primblat pe acolo. Intr’un târziu mi-am desfăcut mantaua şi atunci am simţit că am atins cu mâna un mic obiect. Era mâna de a u r . . . talismanul miraculos . . . ei, pot zice, că mi-a a- ju ta t !

In primul moment era să o zdrobesc cu piciorul, dar stăpânit de un instinct cudat, am vârît-o în buzunar. Sosind acasă m’am culcat şi am avut un somn greu până a doua zi la amiazi. Atunci m’a deşteptat servitorul, dân- du-mi ziarul ediţia de ameazi. Prima ştire tipărită cu litere groase, care mi-a atras atenţia a fost următoarea :

— Uciderea unui rus de elită.Şi acest rus nu era altul decât Mihail

Proski. L-au găsit dimineaţa la orele şase, în colţul străzii Roqudpine. I-au înfipt pumnalul drept în inimă şi l-au jăfuit de tot ce avea asupra lui.

Ziarul mai scriia, că poliţia anchetează cu mare aparat şi se afla pe urma ucigaşului.

Rusul nu mă interesa mult, dar totuş m’a înduioşat sfârşitul tragic al Jui. Apoi îmi veni în minte, că acum nu voiu fi silit să plătesc imediat datoria. Ba, dacă nu eram prost să i dau scrisoarea, ceea-ce nu este în obiceiu la jocul de cărţi, n’ar fi trebuit să plătesc nici când cele patruzeci de miî de franci. Acum le vor pretinde erezii.

Când îmi înfiripam astfel gândurile, servitorul mă avizi că Iosif, servitorul de la club vrea să vorbească cu mine. Acest om mi-a f st întotdeauna antipatic, dar acum când întră avea faţa palidă, dispreţuitoare, de mă înfiură. Abia eşi servitorul meu şi Joşii grăi în un ton agitat şi cu glasul răguşit:

— Domnule, pe rusul cel bogat eu l-am ucis. Văzusem, că a câştigat o întreagă avere şi apoi am observat, că era beat turtă când a plecat M’am furişat după el şi treaba s’a făcut cu uşurinţă. Dar, vezi, poliţia e pe urma mea. Ştiu, că dta ai aci în casă un al doilea atelier de pictură. Sau mă ascunzi acolo, ca să nu mă afle detectivii sau dacă mă trădezi voiu spune, că dta m’ai năimit să ucid pe rusul, ca sa-ţt restitui obligaţia de patruzeci de mii. Obligaţia e la mine. Dacă îmi dai ajutor să scap, ţi-o dau...

Mizerabilul a crezut, că mă intimidează şi tot odată mă bagă în ispită. Drept răspuns eu l-am înhăţat şi venind în ajutor şi servitorul meu, l-am trântit la pământ şi i am încătuşat mânile şi picioarele. In acest timp bucătăreasa a alarmat poliţia şi în zece minute ucigaşul a fost transportat cu forţa. Dar când a fost scos pe uşe, mi-a aruncat o privire atât de sălbatică şi plină de ură, încât m’a îngrozit.

A doua zi am fost citat la judele de instrucţie. Am enarat pe scurt cele întâmplate, dar judele prepuelnic, îmi zise, că ucigaşul Iosif Murier susţine, că m’a căutat acasă, ca să-mi restituie obligaţia, pe care a luat-o de la rus la ordinul meu. Iar eu l-am dat pe mâi a justiţiei cu scopul, ca să ies cu faţa curată din afacere şi toată vina să o aibă numai ei.

Afirmaţiile aceste aveau multă probabilitate. Era doar evident, că uciderea rusului a fost avantagioasâ pentru mine

Ne-au confrontat, dar mişelul şi-a susţinut depoziţiile.

Judele m’a întrebat apoi, că unde am petrecut timpul de când am eşit da la club până ce am sosit acasă? I-am spus, că m’am primblat pe malul Senei.

— Ai martori oculari? întrebă judele.

— Aceasta ar fi cam greu — îi răspunsei. In zilele de primăvară timpurie şi noaptea târziu, malurile Senei

sunt părăsite. Am întâlnit câţiva oameni, dar aceia nu mă cunosc şi nu ştiu nici eu cine sunt.

Iosif a ascultat dialogul cu un su- ris infernal şl aflând din depoziţiile mele, că în timpul omorului n’am fost acasă, strigă cu un glas răutăcios:

— Ei, acum mărturisesc totul, că noi amândoi cu domnul am ucis pe rusul. Eu singur nici nu cutezam să mă măsur cu un om aşa de puternic, un uriaş, cum era ru su l!

Voiam să sar la el.... Am devenit furibund şi strigam cât puteam, că minte. Doar — ziceam eu dacă am fi fost împreună, mi-ar fi restituit a- tunci obligaţia şi nu a doua zi... Iosif cu o obrăznicie ne mai pomenită reflectă:

— Ei, soaţe, nu te face fariseu... Doar ştii bine, că îndată ce am comis omorul, am fugit în ruptul capulu', simţind că ne urmăreşte poliţia. . . .

In chipul acesta aparenţele erau contra mea şi judele de instrucţie m’a reţinut în arest preventiv. Mi-am angajat advocat pe un prietin, dar, fatal, nici acesta nu era convins, că aş fi nevinovat. Şi în loc să se intereseze de actul apărării, făcea investigaţii să afle adevărul. Căci, autorul crimei este a- cela, care speră a avea folos din crimă ! ... . In urma arestării mele, creditorii mi-au sistat creditul, prietinii, pe cari i-am anunţat ca martori, în parte nu s’au prezentat, iar cei mai fideli nu mi-au putut ajuta nimic cu fasîunile lor. Judele mă asculta zilnic, mă sucea, ca să scoată o mărturisire, iar ti-

?

Paginai 2 8 A 2 S T A T R A N S I L V A N I A i. Nr. 147.—1815.

armata română se poartă cu cea mai mare blândeţe cu populaţinnea bulgară din locurile ocupate, şi că această graniţă o poate da şi pentru viitor.

Bană şi în acelaş timp cuminte regină!

*

Regele Carol se află de câteva zile în mijlocul vitezei sale armate. Pe Sâmbătă sau Duminecă se va întoarce la Bucureşti, iar săptămâna viitoare curtea regală se va instala în Sinaia. Despre însufleţirea delirantă, cu care a fost întâmpinat Maj. Sa în drumul său spre Corabia şi de-alungul Dunării vă pot da următoarele amănunte :

Inspecţia, făcută de M. Sa. Regele Carol trupelor de pe litoralul Dunărei a dat soldaţilor români prilejul unor manifestaţiuni rare de entuziasm şi patriotism.

Irenul regal plecat Marţi seara la orele 10 şi un sfert, s-a întâlnit în gara Chitită cu mai multe trenuri militare. Soldaţii recunoscând pe Suveran în vagonul regal i-au făcut manifestaţii frenetice.

Aclawaţiunile s-au repetat în toate gările şi Suveranul n-a dormit toată noaptea, trecând astfel în revistă în toate haUele şi gările trenurile militare ce duceau trupele spre Dunăre.

Miercuri dimineaţa la orele 6 M. S. Regele a sosit la Corabia, unde a primit raportul şefilor de trupe şi a inspectat armata pe tot frontul desfăşurat, când în automobil, când pe vapor pe Dunăre.

Întrevederea Suveranului cu regimentele de Vlaşca şi leleorman a fost un delir pentru bravii noştri soldaţi.

închiderea Corpurilor legiuitoare.

Eri, precum v*am anunţat, s’a închis sesiunea extraordinară a camerelor. Mesagiul de închidere este scurt şi conţine următoarele:

Domnilor Senatori,Domnilor Deputaţi,

V-aţi îndeplinit patriotica datorie de a vota legile indicate de împrejurările, prin cari trecem a- cama. Vâ mulţumesc şi în virtutea art. 95 din Constituţie declar sesiunea extraordinară a Corpurilor Legiuitoare închisă.

Garol-Din şedinţa ultimă de eri a Sena

tului mai e de remarcat următorul incident patriotic :

Senatorul Emil Lahovari amintind Senatului, că sub cutele drapelului român se află în aceste momente, soldaţi cari servesc ţara cu dragoste, cari nu vor pregeta a-şi jertfi viaţa pentru mărirea României, dar cari nu se bucură de drepturi civile şi politice, întreabă banca ministerială dacă nu crede, că s’ar face un act de dreptate, dându-li-se asigurarea, că după demobilizare, patria îi va privi ca pe nişte adevăraţi fii ai ei. Sub nobilele cute ale drapelului nostru — conchide d. Emil

călosul de Iosif la fiecare confrontare îmi zicea:

— Ei, spune adevărul, prietine I ..In neputinţa mea era p’aci să ne

bunesc 1Atunci într’o dimineaţă judele m’a

adus în cancelaria sa privată şi ară- tându-mi pe masă un mic obiect, mă întrebă:

— O cunoşti ?Era mâna de auri Judele con

tinuă:— A atlat-o un măturător de stra

dă, pe malul Senei, pe piaţa d’Orsay. Cetindu-ţi numele şi ştiind din ziare cu ce eşti acuzat, a adus-o aici. Poţi dovedi, că este a dtale?

Drept răspuns, am spus data gravată în palmă. Judele se uită la gravură şi surise.... Imediat am fost liberat. Măturătorul de stradă a aflat mânia tocmai în oara omorului. Să vede că mâna de aur nu a intrat în buzunar, ci a căzut jos. Nevinovăţia mea era e- videntă...... Astfel s’a întâmplat că micul taljsman a devenit salvatorul vieţii mele.

Vă mai spun, că nime nu mi-a cerut să achit suma din obligaţie. Şi de atunci port întotdeauna la mine micul talisman. lată, îl puteţi vedea....

Şi damele din societate mângăiau cu mâni tremurând e, şi cu oarecare frică mica şi graţioasa mână de aur.

trad. sm.

Lahovari — nu se poate adăposti nici o nedreptate. (Aplauze;.

D. ministru Marghiloman : D-nii senatori ştiu foarte bine cât de larg a fost Parlamentul cu acordarea cetăţeniei române : toţi acei cari au putut prezenta un titlu de oarecare însemnătate, au dobândit-o. E cert că nu va fi titlu, care să aibă mai mare trecere pe lângă Parlament ca titlu de serviciu militar făcut mai ales în actualele împrejurări. luturor acelora cari sunt sub arme şi cari sunt născuţi şi crescuţi aici în ţară, li se va acorda repede, cu o extremă înleznire, cetăţenia română. Acestea spuse, orice angajament cred că e de prisos. (Aplauze.)

Noua fruntarie a Dobrogei.> Oficiosul ilndèpendan ce Roma

ine* publică următoarele date cu privire la delimitarea nouei frontarii a Dobrogei, fixată în nota guvernului român adresată Puterilor mari :

> Această fr u n ta r ie pleacă d in capul E crene de pe M area N eagră , ta ie calea fera tă Dobrict- V a m a la punctu l G a d ik io î, u rm ea ză ş iru l de în ă lţim i ale căror a titu d in e a- tingv aproape 3 0 0 m e tr i ş i trece p r in Sangular, p en tru a te rm in a la D unăre In o d istanţă de 15 km ,• la apus de T u rtu ca ia . în fa ţa B ă lţii Greaca de pe teritoriul ro m a nesc*.

I. P. S. Mitropolitul PrimatDr. Conon Arămescu Donici a adresat o carte pastorală preoţimei din eparhia Ungro-Vlahiei, prin care dispune a se face în decursul serviciului divin rugăciuni pentru cei chemaţi sub arme. Frumoasa pastorală se termină cu următorul apel patriotic :

> . . . Astăzi, umbrele marilor noştri voevozi: Mircea cel Bătrân şi înţelept, stăpânitorul întregei Dobrogii cu Marea cea mare spre porţile Constan- tinopolului; Ştefan cel mare şi Sfânt, apărătorul creştinătăţii şi scutitorul Europei de năvălirea barbarilor Semi-Lu* nei; Mihai Viteazul, martirul şi primul începător al marei uniri româneşti, şi mulţi alţii: »sufletele şi umbrele sfinte de strămoşi şi de eroi«, cari nevăzuţi aflându-se printre noi, cu încredere privesc acum la acţiunea noastră, continuatoare păsurilor făcute de câtră ei.

Acum deci cu inimile mişcate ca şi pe timpurile primei uniri a Principatelor Dunărene, trebue să repetăm neîncetat încurajatorul şi deşteptătorul cântec naţional, de care resunau munţii cetăţii Neamţului cu toate văile şi colinele Moldovei; ai cărui ecou puternic străbătea departe peste Prut, Moina şi Carpaţi: Iată-1:

Frate române, ai fapte bune;ora a sunat, fii brav şi înzăoat.

Patria te chiamă la unirea întreagă,căci şi Dumnezeu ţi-a dat dreptul tăn.

Inventându-se tot atunci şi maxima: »Prm noi înşi-ne*.

Datori suntem ca şi noi astăzi cu aceeaşi credinţă să căutăm, să sperăm şi să lucrăm, urmând învăţăturii Dum- nezeeştii evanghelii care ne zice: »Cereţi şi se va da vouă. Căutaţi şi veţi afla. Bateţi şi se va deschide vouă« pentrucă: »tot cel ce cere, primeşte; cel ce caută, află; şi celui ce bate, i se deschide«.

Ştiri diferite.A. S. Regală Principesa Mat ia a

plecat eri la Cartierul general.— Marele ziar »Berliner Tage-

blattc a trimis pe câmpul do război la armata română pe d-i Chisanovici, deputat român din Bucovina.

— Comisia trimisă de Ministerul de finanţe pe teritoriile ocupate, ca să organizeze biurourile vamale se compune din d-nii Morandini, directorul general al vămilor, F. Enescu, directorul băncilor populare, Scărlâtescu, inspector financiar şi Oscianu, inspectorul vămilor.

— Două automobile militare duc zilnic corespondenţa guvernului din Bucureşti cătră M. S. Regele.

— JJn n u m ă r de sc a fa n d r ie r i a u plecat d in Galaţi la G iu rg iu p en tru a scoate vasele bulgăreşti scu funda te în D u n ă re , la R u sc lu k .

— Teritoriile cari se vor anexa dela Bulgaria vor fi împărţite în două judeţe, aşa că România va avea 34 în loc de 32 judeţe.

— Eri dimineaţă s-a ţinut la misterul de justiţie o consfătuire, la care au luat parte şi delegaţii Senatului spre a se cerceta legea pentru prelungirea termenelor. S-a hotărât ca moratoriul general să nu se acorde. Se vor acorda prelungiri de termene numai mobilizaţilor.

— Preşedintele senatului, d-1 Ioan Lahovary, a intervenit pe lângă d-1 ministru de războiu ca fondul de 1 mii. 500 mii lei, care s-a adunat prin subscripţie publică şi destinat flotei să fie |întrebuinţat pentru ajutorarea familiilor celor mobilizaţi. D l ministru de războiu a spus că nu poate lua nici un (angajament de oarece dispoziţia priveşte comitetul special întocmit în acest scop. D*sa a promis că va interveni pe lângă comitetul respectiv.

— Familia Gheorghe Grigore Canto, ouzino, a donat suma de 30.000 lei pentru ajutorarea familiilor rezerviştilor lipsiţi de mijloace..

Fraţii Mirma au donat suma de 3000 de lei pentru ajutorarea familiilor celor ‘plecaţi în războiu. D*1 Ig. Mircea, fâcându*şi stagiu! şi fiind chiar mobilizat Ia reg. 6 M. V., a încredinţat a- ceastă sumă d-lui colonel Iancovescu, comandantul regimentului, care o va înainta ministerului de războiu cu destinaţia de a se ajuta familiile lipsite de mijloace, ale soldaţilor din reg. 6 Mihai Viteazul, cari aii fost mobiiizaţi.

Oraşele ocupate.Cel mai populat este Dobrici, cen

tru industrial şi comercial, 20 mii locuitori. Fabrică de zahăr, de postav, de conserve şi o moară. Populaţia e mixtă: turci, bulgari şi o colonie de români.

Turtucaia are 11—12.000 locuitori din cari cei puţin 2 trei ni români.

‘ Bahicul are 11.000 locuitori cari ca în toate porturile pe Marea Negră sunt un amestec de greci, armeni, cari joacă rol pe lângă turci, bulgari.

Kawarna e un orăşel de 4000 de suflete cu populaţie etnică ca şi Balei- cui. Balcicul şi Kawarna sunt razele cele mai bine adăpostite din Marea Neagră, afară de Burgas.

Populaţia teritoriului întreg se urcă la maximum 200.000 locuitori, din cari peste 100.000 musulmani.

Voci de pressă.„Le Matin“ 16 Iulie 1913.Procedeul României de a stabili

un echilibru în Balcani precum şi pre- tenziunea de a i-se oferi linia Turtu- caia-Balcic, din care intenţionează să-şi facă o linie strategică de apărare, e fără îndoială logică şi inteligentă.

Tot acest ziar află din Sofia, că guvernul bulgar a acceptat condiţiunile Rusiei referitoare ia Macedonia precum şi dorinţa de a se pferi României teri- torui Turtucaia-Ba Ide sub condiţia ca armata să nu înainteze mai departe în interiorul Bulgariei.

»Taegliche Rundschau« spune că poU ticianii m a g h ia r i trebue să în ţeleagă că d in cauza lor M om ănla şi-a schim bat a titud inea . Consecinţele, însă, le su feră în treaga m on a rh ie austro u n g a ră ş i cu ea ş i G erm ania.

G erm a n ii pot sacrifica la nevoie pe cona ţiona lii lor d in I r a n - silva n ia , însă în n ic i u n caz chestia românească n u le poate f i i n d iferentă .

Ziarele din Atena.Cu ocazia întoarcerei d-lui Theo-

tokis ziarele constată cu bucurie buna primire ce i s’a făcut în Bucureşti. Ziarele adaogă că relaţiunile intre România şi Grecia iau un caracter de aşa natură că vor garanta popoarelor balcanice restabilirea echilibrului atât de necesar lor. Tot aceleaşi reiaţiuni, spun ziarele din Atena, .vor asigura popoarelor diu peninsula Balcanică un viitor liniştit şi fericit.

> N e w - Y o rk H e r a l d « anunţă că între România ş>- Grecia, s'ar fi încheiat o alianţă ş>, o convenţie militară pentru împiedecarea şi combaterea pre- tenţiunUor exagerate ale tiulg-riei.

Din ziarele engleze:»Agenţia Reuter« anunţă că în

trucât România şi-a realizat ţinta urmărită prin ocuparea liniei strategice a cadrilaterului acum ea îşi va da toată silinţa să facă, ca Bulgaria să a- jungă la o înţelegere cu Serbia şi Grecia astfel ca să fie înlăturată pe viitor ruperea echilibrului balcanic.

După ce sforţările României se vor fi realizat, ea va considera misiunea ei ca terminată şi îndeplinită. Articolul se termină exprimând părerea că România va fi alături de orice alianţă balcanică ce s’ar alcătui.

— Ziarul ,Nen

h . 347-1918. G A 55 S T A T R A n B I L V A N ï 1 L P&gfca* 8.

înţelegere între Berlin şi Londra, împăratul Wilhelm a scris zilele aceste o scrisoare regelui George al Angliei, în care îşi «pune părerea asupra situaţiei internaţionale şi constată cu satisfacţie, că în tot timpul crizei europene, între Berlin şi Londra a domnit o armonie deplina Meritul principal pentru menţinerea păcii este ai politicei externe a Angliei şi Germaniei — zice Kaiserul, apoi termină scrisoarea anunţând, că în anul viitor va face o vizită ia curtea regală engleză.

Din Maramurâş.Mai mulţi inteligenţi români din Mara-

nnrâş au adresat d-lui Emi l B r a n , preot în Dragomiieşti, următoarea scrisoare deschisă, oare ni s’a trimis spre publicare :

Onorate Domnule BranX In momentele aceste de nemăr

ginită însufleţire şi mărire a neamului românesc de pretutindenea pe de-o parte, iar de altă parte în preajma monstruosului proces, pornit contra 'Românilor sătmăreni, cari cu ultima ’energie îşi apără limba şi legea strămoşească, — îndoit de dureros ne-a atins faptul, că curatoratui bisericei gr. cat. române din Dragomireşti din prilejul sflnţirei bisericei a lansat invitări ungureşti la o petrecere, a cărei caracter nu e indicat. Potenţează mâhnirea noastră faptul, că întreagă vizi- taţiunea canonică întreprinsă de Ilus- tritatea Sa, episcopul nostru Dr. Vasile Hossu, în aranjarea ei are aparenţa mai mult a unui drum de corteşire politică, decât mângâierea şi uşurarea sufletească a credincioşilor gr. cat. români din mult oropsitul nostru Mara- murăş. In cancelariile noastre, cu amărăciune zdrobitoare ni-se plâng ţăranii noştri, că pe nicăiri nu sunt lăsaţi, să-şi primească pe vlădica lor cu iubirea şi însufleţirea, cu care J-au aştep tat. La intrarea ilustrităţei Sale pe pământul Maramurăşului în lruntea comunei Săcel a fost întâmpinat de autorităţile administrative, secundate de sutele de »éljenc uri puternice ale jidanilor din Săcel, până când poporul nostru a fost împins la o parte şi nu i-s’a permis nici baremi un singur »să trăiască« la adresa episcopului cu atâta drag aşteptat. Oratorii comunelor cercetate au fost în Săcel: Mandula Sándor (ovreu), în Cuhea notariul Kauff- mann lgnâcz (ovreu), în Sălişte Doboş Ferencz (săcui), în Şăieu Rotschild Salamon, a cărui naţionalitate credem nici nu mai trebue indicată separat etc. Nu mai continuăm, ci întrebăm: Nu s’au găsit prin comunele noastre cercetate de Ilustr. Sa intelectuali români ori ţărani mai răsăriţi, cari să fl rostit câteva cuvinte modeste şi sincere la adresa oaspelui ilustru? Cine poartă răspunderea pentru aceste monstruosi- tăţi difamante, la vederea cărora ne sângerează inima şi ne arde obrazul do ruşine.

Ne stă mintea în ioc, când ne gândim, că nu s’a găsit în întreg anturajul Ilustr. Sale o singură persoană baremi care să fl tras la răspundere pe domnul litu Bud, vicariul Maramu

reşului, pentru negligenţa dovedită în aranjarea turneului »canonic« sau poate intenţionat şi cu anumite planuri ascunse s’au făcut primirile în felul cum s’au făcut? Cu intenţiunea, ca Ilustrita- teaSasănu vază mizeria şi nemulţumirea poporului de parada administraţiei?

Noi nu suntem conduşi de ani- mositate contra nimănui, dar n’am pomenit nicăiri, ca la primirea vre unui episcop romano-catolic sau reformat, deci la un act confesional-reiigios să se fl făcut şi Invitări româneşti şi să fl avut şi românii vre-un rol onorific. Şi lată chiar la primirea episcopului nostru noi românii şi poporul nostru am fost reduşi la rolul unei codiţe ruşinoase.

Am aflat de bine, să vă aducem la cunoştinţă aceste observări ale noastre în interesul cauzei, pe care alăturea

de preoţimea noastră vrem să o servim. Vă rugăm, să faceţi obiect de discuţie cu colegii preoţi lucrurile înşirate mai sus, deoarece noi suntem firm decişi, că chiar prin o luptă în publicitate să punem stavilă acestor porniri păcătoase. Până când mai este în noi simţire românească şi putere de vieaţă, nu vom sufori, ca din Maramurăşul lui Dragoş să se facă un al doilea Hajdu- dorog.

Vişeul de Sus, ziua sf. Petru şi Pa vel, 1913.

Dr. Gavrilă luga advocat, Silviu Zoicaş când. de advocat, N. Mărcuş, Dr. Vasile Meşter advocat, Alexandru Moldovan. când. de advocat, Gheorge Chindriş, Dr. Aurel Szabo, Dr. lîie Chindriş, advocat.

ŞTI R L— 6 Iulie 1915.

Stimaţii noştri abonaţi, cărora le-a espirat abonamentul, sunt rugaţi a-şi reînoi de urgenţă abonamentul, căci în caz contrar li se va sista în 3 — 4 zile trimiterea ziarului-

Administraţia „G. Tr.“In ajutorai celor Bipâstuiţi- Deia

d na Sofia Ittu din Arad primim, pentru ajutorarea celor năpăstuiţi suma de 15 cor., însoţită de următoarea scrisoare:

»Deşi cu întristare am înţeles dela cei din faţa locului, că în anul trecut darurile adunate în ţara întreagă pentru cei păgubiţi de apă — în Bănat nu s’au împărţit după suferinţe, ci după merite faţă de cei dela primăria comunală — în urma cărui caz omului îi frică de păcat a mai da ceva, totuşi trimit pentru cei păgubiţi de apă 10 cor. şi pentru familiile năcâjiţilor din Sătmar 5 cor.«

— Ziarul nostru primeşte bucuros şi alte oferta ce se vor face în favorul celor năpăstuiţi, cari tocmai în aeste timpuri de criză atât de simţitoare, au rămas pe drumuri, espuşi foametei. Eventualele oferte, ce vor întră la administraţia ziarului nostru, se vor publica şi se vor trimite spre distribuire celor năcăjiţi.

Dela Epltropla „fnndaţinnei pentru ajutorarea ziariştilor ro-mâni din Ungaria“ primim un raport mai amănunţit despre dona- ţiunile şi contribuirile făcute în ultimul timp — din lipsă de spaţiu îl vom da în întregime in nomă* rul viitor — din care rezultă, că starea fundaţiunei la finea luuei Iunie a. c. este de 64>33d 04 cor.

Pentru fondai ziariştilor românis’au mai făcut prin administraţiunea noastră următoarele contribuiri mari- nimoase: Nic. Togan prot. Sibiiu Cor. 1. — Teodor lustian medic Sânpetru cor. 2. — Alex Nemeş jude reg. Gherla cor. 3. — Vas. Tamaşpreot gr. cat Chiusti cor. 2. — Bas. P. de Harsianu adv. Sibiiu cor. 2. — A. P. Beress, Cluj. cor. 3. —.

Ofiţerul român şl cei bulgar, iată cum apreciază corespondentul ziarului »Neue Freie Presse« în nr. din 14 Iulie, corespondent, care a făcut o călătorie dela Sofia la Bucureşti:

»Superbi bărboţi sunt ofiţerii români I Toaîâ lumea şti*, că Românii sunt soldaţi de rangul întâ u\ Dacă n’ar fi fost ei, n’or fi stat Ruşii înaintea P

Pagina 4 GA 2 H T A T R A. N S S L V AN 1 K l Nr. 147 -1 8 1 3

K A S IN O d in S I N A I AIPosiţie naturală şi climă unică t

M ari atrcţiuni in tot tim pul sesonului (Iulie-Octomvrie).TEATRU de comedii si varietăţi de prima ordine, cu cei mai

celebrii artişti de pe scenele din Europa.ORCHESTRA teatrului de 30 artişti sub direcţia d-lui Pompilio din Paris. ORCHESTRA de salon sub direcţia d-lui Nissotti din Montecarlo. Restaurant de prima clasă. Terase şi săli de consumaţiuni şi ceai, cu orchestră.

ă

I dû ]öcb '■i ül aloaas de dass.b

Intrarea I franc.

á i li

t e l le r d e n t i s t s p e c ia l I_ d o V i e n a .

CAROL BERMWIESERfost asistent şi technic de primul rang în atelierele din Viena. — Atelier special de Viena pentru

dinţi moderni: Coroana de au r poduri, lucrări da porţelan şi aparate de dinţi.Optuator, supărarea de vine şi regu lam pentru vorbit ş. a. 22-25

o » r e i . p » z i d e i . •-*• ş i ?-« « »r? lt | BRâŞOV, Strada Castelului 4 6 . H o ‘ el1Dum ineca şl sărbătoarea delà 9—19 oare a. m. Contlcewtal.

Vânzare de mărfuri dela o concurs-masa,raşov, strada Părţii l¥ i«. 5 9,

________ (lâ-ngră, ^bb.teliex-u.1 d.e o o r s e te a, f i r m e i ^ a / p a p o r t . )

Se vând: Ciorapi, mănuşi, ridichile, cămăşi,gulere, cravate, parisole, umbrele, dantele, peptini, albituri, cusături cu mâna, pânzării etc.

Vânzare;a d u rează numai tim p scu rt.(6-10)

S-a deschis din nou

R e s t a u r a n t u l =delà Promenadă

Renovate din nou toate localităţile, modern aranjate două săli de mân .care, cameră separată, Terasă cu mese şi grădina.

lt iiC D t&.rie de clasa p li mia. B ere excelentă Wrelier, Tiu dte 'm asă curat. IMlerite sorturi,, T iu in Butelii,

Şam panie, liickeruri etc.

^ r e ţ ’CLri e o l id e ! SerTTici o u a t e n ţ ie I

îmi iau voe a invita pe On. public din oraş şi jur a vizita Restaurantul, recomand bucătăria care este vestită ca foarte bună. Primesc abonamente pentru cost în Restaurant şi afară

cu preţ moderat.

Cu toată stima

23—25

Peter Renovichb irtaş.

A l o o E L a r a , . e i i t e l a .

„Gazeta T ran silvan iei’,pot face ori şi c pe mai îndelungat sau lunare.

Âdministr. „Graze ei Transilvanei“-

„C Ö M C Ü i i 18 î A“institut de credit şi economii societate

pe acţii Gherla.

Concurs-Pentru ocuparea postului de

practicant ia institutul de credit şi econoaxii societate pe acţii ^Concordia“ în Gherla se publică concurs cu terminul până în 1 August 1918 st. n.

Salariul anual e 1000 coroane.Dela reflectanţi sc recere ab

solvirea şcoaloi comerciale cu maturitate şi a posade în vorbire şi soriere limba română şi maghiară.

Doc5menteie de eualifk aţiune şi conduită să se ti imită la adre sa institutului

1=2 Direcţiunea

Din cauza timpului de primăvară înaintatvând cu preţui i scăzute articolele din deposit ca* dantele, bro

derii, bluze, capote, ciorapi, hăinuţe de copii albituri d©— bărbaţi şi dame la —

N E W - Y O R K Hala ds v to r e

9—10.

D E U T E L E M A N U E L ,Strada Porţii No. 44.

j > í t e í t ± i I

Prafurile-Seidlizt ale lui MOLLVeritabile numai décá Ue-eare cutia este pvovâduîă eu marcjj de

- apărare a lui A. HOLL şi cu subscrierea sa. ...... — —Prin efectul de lecuire durabilă al Prafurilor-Seidlitz de A. 3ÍMI în contra «re

urâţilor celor m'ai corbicóse la stomac şi pântece, în contra cârceilor §i acrele! U stomac, con3tipaţiunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, naemorhohelor şi a celor mai diferite bólé femeescî a luat acest medicament de casi o ră-soâniire ce eresce mereu de mai multe decenii încooe. — Preţui unei cutii originale sigilate Co

rone 2*— Falsificatele se vor urmări dg cale judecătorescă.

Concurs.In casele Fundaţiunei Joan

luga din Braşov Piaţa Francisc Iosif, Şirul Botelor Nr. 22, sunt de adaptat treptele, c e duc în e- tagiul prim.

Planurile model pentru a ceastă adaptare se afla depuse şi pot fi studiate in cancelaria E- fonei şcoaleîor central© gr. or. române din loc (gimnaziul român) dela 9—12 ore a. m. în flecare zi.

Oferenţii pentru, această lucrare au să-şi înainteze ofertele lor, tot în cancelaria Eforiei şcolare, până în 30 Iulie 1913 la 12 or® a. îi